Stefan Voda cel Mare, aparator de tara si ctitor de lacasuri sfinteCronicarul Grigore Ureche - facea din el figura centrala a vechii istorii a Moldovei, socotindu-l aparatorul pamantului stramosesc in fata primejdiei, dar si unul din cei mai de seama ctitori de lacasuri sfinte din istoria tarii sale. Stefan cel Mare a fost un neintrecut carmuitor de osti si aparator al pamantului stramosesc si am putea spune, fara exagerare, un aparator al intregii Europe centrale in fata cuceririlor turcesti, un priceput diplomat, un bun indrumator al treburilor interne ale tarii si un mare ctitor de lacasuri sfinte. Era insufletit de o credinta puternica in Dumnezeu, din mila Caruia se socotea domn al Moldovei; a vegheat cu grija la bunul mers al vietii bisericesti din tara sa, la dezvoltarea artei si culturii. Bisericile si manastirile zidite de el, pe tot cuprinsul pamantului romanesc, dar si in afara hotarelor, activitatea exceptionala de ordin cultural-artistic care s-a desfasurat din cele mai multe din ele sunt marturii graitoare ale unei epoci de maxima stralucire, care poarta pecetea geniului creator si indrumator al marelui domn. Asa l-au socotit romanii de aproape 500 de ani incoace, de cand Dumnezeu l-a chemat la Sine, ca un adevarat "sfant", aparator de tara in fata cotropitorilor, si sprijinitor al Bisericilor Ortodoxe de pretutindeni. Drept aceea, socotind ca este bine placut lui Dumnezeu si neamului romanesc, Sfantul Sinod al Bisericii noastre a trecut pe marele domnitor in sinaxarul si calendarul Bisericii in ziua de 2 iulie, cu numele "Binecredinciosul voievod Stefan cel Mare si Sfant."In acest fel au procedat si alte Biserici ortodoxe surori cu unii din marii lor carmuitori politici de alta data, care au fost nu numai aparatori eroici ai tarilor lor, ci si fii buni ai Bisericii Ortodoxe, pe care au stiut sa o apere in fata oricaror vitregii. Asa trebuie sa-l cinstim si noi romanii pe Stefan cel Mare, ca pe un eroul al neamului, dar si ca un "sfant marturisitor"al credintei ortodoxe!

Cel mai vestit romn din Evul Mediu este, fr ndoial, Vlad epe. Numele lui era cunoscut din Imperiul Otoman pn n spaiul german, fiind subiect al povestirilor de groaz nc din timpul vieii sale. Vlad epe a intrat n legend nc din timpul vieii sale. Exist mai multe povestiri germane i slave, precum i legende romneti, dintre care unele cu subiecte comune. Povestirile germane au pus accentul pe cruzimea domnitorului. Istoricii susin c aceste povestiri au fost rspndite intenionat de ctre sai i de Mathias Corvin pentru a se justifica astfel arestarea acestuia i stoparea cruciadei. Dac suntem adepii teoriilor complotiste putem s acceptm i aceast explicaie. ns nu trebuie s uitm mijlocul prin care aceste povestiri se rspndesc i nici s neglijm publicul care le ascult. Dac astzi spunem bancuri la un foc de tabr, s admitem c n Evul Mediu acest gen de poveti cu grozvii erau predilecte pentru cei care nsufleeau atmosfera la hanurile de la rscruci de drumuri. Cu ct grozviile erau mai mari, cu att atenia celor din jur era mai captat i probabil c rsplata, un pahar de butur, era mai uor de primit. Iar fiecare povestitor mai aduga cte ceva de la el pentru a mri farmecul povestirii. Un mecanism simplu de difuzare a povestirilor meVlad epe a rmas n imaginarul nostru ca un model de ef de stat prin aciunile sale ferme de guvernare i igienizare a societii. Desigur, i-am acordat un rol esenial n pleiada lupttorilor antiotomani, desprinzndu-l, ca de obicei, din contextul internaional. n ciuda crilor scrise despre el, rmne nc loc destul pentru tratarea corect a locului su n istorie.dievale, pe care noi ns l uitm azi, orbii de teoriile complotiste.