IAnul XIV Nr. 670 Duminic[ 17 ianuarie 2016

Se distribuie `mpreun[ cu Informa\ia Zilei

S`n`tate Frumuse]e&Hri;ca fortific[ organismul, fiindrecomandat[ `n sezonul rece

Propolisul, un antibiotic natural ideal `n sezonul rece

PAGINA 8PAGINA 5

Cazul familiei Bodnariu a tensionat, în ultimelesăptămâni, relaţiile dintre România şi Norvegia, dincauză că cinci copii au fost luaţi de la părinţi de Ser-viciul de protecţie a copilului din Norvegia, Barne-vernet, în 16 noiembrie. Decizia autorităţilor a venitdupă ce fiicele cele mai mari din familie ar fi spuscă primesc corecţii fizice de la părinţi. Totuşi, nudoar în Norvegia pedepsele corporale sunt interziseprin lege. Norvegia este abia a treia ţară din lumecare a adoptat o lege împotriva pedepselor aplicatede părinţi copiilor, în 1987, după Suedia (1979) şiFinlanda (1984). Până în prezent, 49 de state au in-terzis pedepsele corporale, în toate formele lor, întimp ce peste 52 fac demersuri pentru promulgareaunei legi împotriva pedepselor corporale.

Astfel, pedeapsa corporală este interzisă prinlege în< Albania, Andorra, Argentina, Austria, Benin,Bolivia, Brazilia, Bulgaria, Cabo Verde, Congo, Re-public of Costa Rica, Croația, Cipru, Danemarca,Estonia, Finlanda, Germania, Grecia, Honduras,Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Kenya, Letonia,Liechtenstein, Luxembourg, Malta, Olanda, NouaZeelandă, Nicaragua, Norvegia, Peru, Polonia, Por-tugalia, Republica Moldova, România, San Marino,Sudanul de Sud, Spania, Suedia, Macedonia, Togo,Tunisia, Turkmenistan, Ucraina, Uruguay, Vene-zuela.

~n mai multe \[ri este interzis s[-\i ba\i copilul

Alexandru Papiu Ilarian a militatpentru reunirea rom]nilor dinpunct de vedere religios

Calendarul foilor de ceap[ ne spune dac[ lunile vor fi ploioase sau secetoase

PAGINA 2

Gheorghe :tefan Vod[ a stat ̀ n S[tmar`n anul 1658

Cu ajutorul foilor de ceap[ gospodarii afl[ dac[ lunile anului vor fi bogate sau s[race `n precipita\ii

Participanții la petrecerea de aniversare a 90de ani ai reginei Elisabeta a II-a a Marii Britaniivor trebui să plătească 150 de lire (197 de euro)pentru biletul de intrare. Nepotul reginei PeterPhilips a făcut vineri anunțul precum și detaliilecu privire la petrecerea «Patron's Lunch», unde vapredomina "o atmosferă de carnaval". Circa 10.000de invitați sunt așteptați la 12 iunie pe strada eMall, care se întinde de la Palatul Buckingham,între Green Park și St. James's Park, pentru a sebucura de preparatele servite pe mesele care se vorîntinde de-a lungul celebrului bulevard și de paradaprilejuită de acest eveniment. Celebrările sunt destinate omagierii reginei, laîmplinirea venerabilei vârste de 90 de ani, și includo serie de manifestări naționale care se vor desfășuraîn întreaga țară și vor culmina cu banchetul de pestrada e Mall.

Joi, 14 ianuarie, cu o zi în avansde naşterea poetului Mihai Emines-cu, Centrul Cultural GM Zamfirescu,în colaborare cu Cenaclul literar Afir-marea au organizat o serată literarmuzicală. Aşa cum era firesc, a fostevocată personalitatea şi opera poe-tului născut în urmă cu 166 de ani,pe 15 ianuarie 1850. Desigur, au fostprezentate şi unele păreri potrivit că-rora, poetul s-ar fi născut în anul1849. Depăşind o serie de controversecu privire la naşterea poetului,membri ai cenaclului menţionat maisus, dar şi reprezentanţi ai instituţieigazdă au susţinut momente înălţătoa-re.

Tineri ai grupului artistic Artis,coordonaţi de Radu Horotan, au pre-zentat un colaj de poezii din creaţiaeminesciană. Cenaclişti prezenţi aurecitat din creaţiile lor dedicate poe-tului nepereche.

Au citit din creaţiile lor dedicatepoetului aniversat< Vasile Mic, Ghe-orghe Cormoş şi Ioan Aniţaş.

Ziua Culturii Na\ionale sau omagiu lui Mihai Eminescu

Domnitori din Principate pribegiprin Satu Mare ̀ n anii 1500 -1700

PAGINA 7

Nout[\ile aduse de 2016 `n materie de mod[

10.000 de invita\i la petrecerea Reginei Elisabeta

Mihnea Vod[ al III-lea ;i Constantin :erban Vod[ au participat la un chef depomin[ `n 5 aprilie 1660. Se spune c[ Mihnea a fost otr[vit de Constantin

În volumul "Din istoria Sătmarului, editat dePrefectura Satu Mare în anul 1937, AlexandruDoboși tratează subiectul domnitorilor românicare au poposit în zonă< "Domni români și pribegidin Principate la Satu Mare, în veacul XVI șiXVII". Un capitol separat îl constituie o scurtăistorie despre "Ștefan Vodă Mâzgă, pretendent latronul Moldovei, pribeag așezat la Satu Mare".

Unul dintre voievozii care a ajuns în părţilecetăţii Sătmarului a fost Ştefan Vodă Mâzgă, fiullui Ştefan Lăcustă. Acesta a fost pretendent latronul Moldovei, împotriva lui AlexandruLăpuşneanu. Gheorghe :tefan Vodă, alungat din Moldova,se refugiază în Ardeal în 1658. Şi voievodul Constantin :erban Vodă venea

în regiunea Sătmarului pentru a aduna mercenariromâni, pentru a încerca să îşi recâştige domnia,însă acest lucru nu a făcut altceva decât sătrezească protestul nobilimii maghiare din zonă. Înainte de a porni spre Ţara Românească,acesta a trecut prin Sătmar, unde, pe data de 5aprilie 1660 l-a invitat la masă pe Mihnea Vodă. PAGINA 3

PAGINA 9 PAGINA 4

2 Informa\ia de Duminic[/17 ianuarie 2016

Alexandru Papiu Ilarian s-an[scut la 27 septembrie 1827 `nlocalitatea Bezdede, comitatulSolnocul de Mijloc. Tat[l s[uIoan Pop a fost preot greco cato-lic. A slujit la Budiul de C]mpie,apoi `n S[laj.

Primele clase le-a urmat `n loca-litatea Budiu, apoi din toamna anului1832, a urmat Colegiul Reformat dinT]rgu Mure;, iar din anul 1843, a ur-mat liceul de la Blaj, unde printre pro-fesorii prefera\i a fost SimionB[rnu\iu. A urmat apoi Liceul Catolical Piari;tilor din Cluj, pe care l-a ab-solvit `n anul 1847, fiind promovatabsolvent al "cursurilor de drepturi".Pentru des[v]r;irea sa profesional[ aplecat la Viena. P]n[ ̀ n 1852, a urmatcursurile juridice, iar `n perioada1852 - 1854, a ob\inut titlul de doctor`n drept, sus\inut la Padova.

Principal organizator al Revoluției din 1848

Revolu\ia Rom]n[ din Transilva-nia 1848 - 1849, `l g[se;te pe Alexan-dru Papiu Ilarian, printre principaliiorganizatori al[turi de Avram Iancu,Ioan Axente Sever, Simion B[rnu\iu,Timotei Cipariu, August TreboniuLaurean, Eftimie Murgu, Andrei:aguna, Simion Balint, Ion Buteanu,Petru Dobra, Ioan Sterca Sulu\iu, Da-vid Urs ;.a.

A participat la Adunarea Na\ional[a Rom]nilor Ardeleni de la Blaj la 30aprilie c]t ;i la cea din mai 1848. Pel]ng[ organizator a fost ;i propagatoral Revolu\iei Rom]ne din Transilva-nia.

~n anul 1855 - 1858, a ocupat ocatedr[ la Facultatea de Drept din Ia;i,unde a inaugurat cursul de Statistic[General[ a Europei.

~n perioada 1858 - 1860, a fost ju-ristconsult al Moldovei, iar din 1862a fost numit Procuror la Curtea deCasa\ie din Bucure;ti. A fost primulrom]n ardelean care a f[cut parte dinGuvernul condus de Mihail Kog[lni-ceanu.

Titluri de lucrări

Alexandru Papiu Ilarian a fost nunumai jurist ci ;i istoric ;i lingvist. Afost ;i membru titular al AcademieiRom]ne. La intrarea sa `n Academiea rostit cuv]ntul intitulat "Via\a ;iideile lui Gheorghe :incai".

Din opera lui Alexandru PapiuIlarian amintim doar< "Acuza\ii dinPloie;ti `naintea Cur\ii cu jura\i","Adresa din Mure; O;orvei", "Treiscrisori c[tre Ioaniciu Olaru", "Apatrece, pietrele r[m]n", "Apendice laindependen\a Transilvaniei", "AvramIancu ;i Adunarea de la Duminica To-mei", "Carte c[tre Sf]nta Adunare aDiecezei Rom]ne Unite din Transil-vania", "C[tre amicii societ[\ii Tran-silvane", "C[tre cet[\enii bivolari ;ito\i giurgiuvenii", "Istoria Rom]nilordin Dacia Superioar[", "Tezaur demonumente istorice pentruRom]nia", "Programul prezentat laAdunarea Rom]nilor ardeleni de laBlaj din 30 aprilie 1848", "Memoran-dum despre raporturile rom]niloruni\i din Ardeal cu nem\ii ;i cu un-

gurii", "Independen\a Constitu\ional[a Transilvaniei", "Rela\iunea despremanuscrierile lui Ion Budai Deleanu","Versiunea latin[ a luc[rii DescriptioMoldaviae a lui Dimitrie Cantemir,;.a.

Programul prezentat în 30 aprilie 1848 la Blaj

Din impresionanta oper[ a luiAlexandru Papiu Ilarian, ne vom opridoar asupra Programului s[u prezen-tat la Adunarea Rom]nilor Ardelenide la Blaj din 30 aprilie 1848.

Programul ;i ̀ ndemnurile formu-late de marele patriot, a fost deosebitde important ;i conving[tor privindUnitatea Na\ional[ ;i Religioas[ aRom]nilor Ardeleni.

1. Independen\a na\ional[.Rom]nii s[ figureze ̀ n numele lor, s[-;i aib[ reprezentan\ii lor ;i s[ se ser-veasc[ de limba lor `n toate treburilelor.

2. Independen\a religioas[.Rom]nii s[ figureze ;i s[ aib[ limbalor rom]n[ f[r[ dezbin[rile dintrerom]nii uni\i ;i neuni\i. A;a numitaunire cu ungurii s[ se desfiin\eze, iarto\i rom]nii ardeleni s[ fie numai delegea rom]neasc[.

3. Restabi l irea MitropolieiRom]ne `n Transilvania, sub autori-tatea c[reia s[ fie episcopii rom]ni dela V]r;et, Timi;oara, Acad, Oradea,Maramure; ;i Bucovina.

4. :colile rom]ne;ti din toate sa-tele ;i ora;ele s[ fie dotate cu cele ne-cesare din alodiale.

5. ~narmarea general[ a rom]ni-lor

6. :tergerea iob[giei f[r[ vreodesp[gubire.

“Tribunul de la Budiu”

Pentru activitatea desf[;urat[ afost numit de c[tre rom]nii ardeleni"Tribunul de la Budiu" iar ca o recu-noa;tere a meritelor t]n[ruluirevolu\ionar, a fost numit ca secretaral Comitetului Na\ional al c[rui sediua fost stabilit la Sibiu.

Una dintre cele mai fierbin\i do-lean\e a rom]nilor exprimat[ peC]mpia Libert[\ii de la Blaj, a fost re-nunirea rom]nilor din punct de ve-dere religios. :i din programul lui Ale-xandru Papiu Ilarian, se poate cuu;urin\[ vedea importan\a acordat[a acestei probleme care din p[cate esteprea pu\in cunoscut[ ̀ n zilele noastre;i care a fost omis[ sau uitat[ cu bun[;tiin\[ din lucr[rile cercet[torilor, aistoricilor care au fost ;i sunt supu;iinfluen\ei politicului.

Decizii ale Curții de la Vienaîmpotriva unirii religioase a românilor

Revendic[ri le religioase alerom]nilor ardeleni au alarmat Curtea

de la Viena ;i pe Primatul Catolic alUngariei de la Eszteragom - Strigo-niu.

Pentru a contracara reunirea reli-gioas[ a rom]nilor ardeleni, Curteade la Viena, realiz]nd importan\a aacestei probleme, a stabilit de urgen\[pe principalii reprezentan\i din Im-periul Habsburgic, cu putere de deci-zie care s[ coordoneze dezbaterileunei conferin\e cu scopul de az[d[rnici aceast[ ac\iune. Comisia afost format[ din Ion Scitovski, arhie-piscopul de la Strigoniu ;i PrimatulCatolic al Ungariei, c[ruia `i era su-bordonat[, Episcopia greco catolic[de la Blaj, Viorel Erdelyi episcop grecocatolic de la Oradea, Al. Beck minis-tru de interne, contele Thun, minis-trul cultelor, Eduard Beck, comisarulplenipotent al Transilvaniei ;i Privit-zer, consilierul de sec\iune.

Aceast[ comisie a ̀ ncheiat un pro-tocol care a fost aprobat de ~mp[ratulFrancisc Iosif la 12 decembrie 1850iar ̀ n decembrie 1853 a fost confirmatprin Bulla Eclesiam Christin a PapeiPius al IX-lea.

De teama revenirii greco catolici-lor la ortodocsie ;i pentru consolida-rea catolicismului `n Transilvania,Curtea de la Viena, a ac\ionat pentruridicarea Episcopiei de la Blaj la rangde Mitropolie, prin `nfiin\area deepiscopii greco catolice la Gherla ;iLugoj, la care s-a ad[ugat cea existent[la Oradea.

Curtea de la Viena a fost obligat[de a scoate Biserica Greco Catolic[din Transilvania de sub jurisdic\iaPrimatului Catolic al Ungariei de laEsztergom - Strigoniu.

La 28 octombrie 1855, la Blaj, afost instalat primul mitropolit grecocatolic Alexandru :terca Sulu\iu prinPronun\iul Apostolic de la Viena `nprezen\a Cardinalului romano catolicViale Preba ;i a guvernatorului Tran-silvaniei Schwarzenberg. ~n acela;itimp `n Cancelaria de la Viena ;i laEsztergom - se urzeau ;i alte planuri`n vederea consolid[rii catolicismului;i a continu[rii dezna\ionaliz[riirom]nilor din Transilvania prin bi-seric[ ;i prin ;coal[.

Îndemn către popor

~ntr-o epistol[ a lui, AlexandruPapiu Ilarian spunea< (...) "Uni\i-v[cu poporul to\i< preo\i, osta;i, ̀ nv[\a\i;i s[ v[ consulta\i cu un cuget curatasupra re`nvierii na\ionale rom]ne;ti,pentru c[ to\i sunte\i fii a acelea;i ma-me ;i cauza noastr[ e comun[. Binelena\iunii rom]ne din punct de vederematerial e cu totul d[r[p[nat, c[minulp[rintesc al na\iei rom]ne este aco-perit de d[r]m[turi ;i ruine, fiii eisunt decima\i, altarele noastre suntsurpate, o mare parte sunt profanate,mul\i dintre preo\ii no;tri sunt deci-ma\i ;i m[cel[ri\i”.

Alexandru Papiu Ilarian a fostunul dintre cei mai str[luci\i rom]nitransilv[neni de la mijlocul secoluluial XVIII-lea care a luptat ;i s-a sacri-ficat pentru dreptatea social[ ;i na\io-nal[ precum ;i pentru independen\areligioas[.

S-a stins din via\[ la 23 octombrie1877 la v]rsta de 50 de ani ;i a fost`nhumat ̀ n cimitirul greco catolic dinSibiu.

Prof. dr. Ioan Corneanu

Cu exact 25 de ani în urmă a iz-bucnit primul război din Golful Persic.Pentru SUA, "Furtună în Deşert", a fostun război împotriva unui aliat regional- Irakul condus de Saddam Hussein.

Pe 17 ianuarie 1991 a debutat înforţă operaţiunea “Furtună în Deşert”- primul război transmis în direct latelevizor. Exploziile şi fulgerele de lu-mină s-au întipărit în memoria colec-tivă a americanilor şi nu numai. A fostclipa cea mare pentru reporterul CNNPeter Arnett, care, în ianuarie 1991, erasingurul corespondent occidental înmăsură să relateze în direct desprebombardamentul american de pe aco-perişul hotelului Al Rashid din centrulBagdadului. "Să lăsăm omenirea să au-dă cum sună războiul" - acesta a fostsloganul lui Arnett. După o asurzitoareexplozie, care a făcut să se cutremureîntreg hotelul, Arnett a spus neînfricat<"Mă duc din nou la fereastră."

Când trupele irakiene au invadatKuweitul `n 1990, Washingtonul areacţionat cu indiferenţă. La întrebareacum ar reacţiona America la o posibilăinvadare a emiratului, Departamentulde Stat de la Washington a comunicat<SUA nu au încheiat un acord de alianţăcu Kuweitul. La o săptămână după pri-mirea acestor asigurări, trupele lui Sad-dam Hussein au invadat Kuweitul.Emiratul a devenit rapid cea de-a 19-aprovincie irakiană. Vreme de cinci luni,Irakul a ignorat toate rezoluţiile ONUşi masivele presiuni venite din toată lu-mea. Apoi, surprinzător, pe 17 ianuarie1991, preşedintele SUA, George Bushsenior a apărut în faţa camerelor deluat vederi, declarând< "Cu cinci luniîn urmă, Saddam Hussein a început unsângeros război împotriva Kuweitului.Din această noapte, alianţa contraata-că." Această alianţă era compusă dinSUA şi alte 34 de ţări, inclusiv Siria,Arabia Saudită, Egipt şi Franţa.

În bombardamentele care au duratcinci săptămâni şi-au pierdut viaţa es-timativ 135.000 de irakieni. Aviaţiaamericană şi aliată a executat 116.000de raiduri de bombardament înainteca, pe 24 februarie 1991, să fie lansatăofensiva terestră. O sută de ore mai târ-ziu trupele americane se aflau la porţileBagdadului. Războiul luase sfârşit.

Totuşi, America nu avea legitimi-tate pentru a ocupa Irakul şi pentru a-l alunga de la putere pe Saddam Hus-sein. Dick Cheney, ministru americanal Apărării în acea epocă, sublinia pro-fetic< "Cine îl alungă de la putere peSaddam Hussein şi regimul său riscăo divizare a Irakului şi întărirea Ira-nului. Apoi, câte vieţi valorează Sad-dam Hussein?”

25 de ani de la`nceputul primului

r[zboi din Golf

ISTORIEAlexandru Papiu Ilarian a fost nu numai jurist ci ;i istoric ;i lingvist. A fost ;i membru

titular al Academiei Rom]ne. La intrarea sa `n Academie a rostit cuv]ntul intitulat"Via\a ;i ideile lui Gheorghe :incai".

Alexandru Papiu Ilarian s-a stins din via\[ la 23 octombrie 1877 la v]rsta de 50de ani ;i a fost `nhumat `n cimitirul greco catolic din Sibiu

Director general - D. P[curaru

Director revista Poesis - George VulturescuRedactor ;ef suplimente - Adriana Zaharia

(Informa\ia Zilei de Duminic[ ;i S[n[tate ;i Frumuse\e,

Informa\ia TV)

Redac\ia Satu Mare<str. Mircea cel B[tr]n nr. 15

Satu Mare, cod 440012 Telefon< 0261-767300

e-mail< redactiasm@informatia-zilei.ro

ISSN 1222-4715

www.informatia-zilei.ro

Director editor< Ilie S[lceanu

Al. Papiu Ilarian a militat pentru unirearom]nilor din punct de vedere religiosEl ;i-a prezentat Programul la Adunarea Rom]nilor Ardeleni de la Blaj din 30 aprilie 1848

17 ianuarie 2016/Informa\ia de Duminic[ 3

ISTORIEUn alt voievod care a ajuns în părţile cetăţii Sătmarului a fost Ştefan Vodă Mâzgă, fiul luiŞtefan Lăcustă. Acesta a fost pretendent la tronul Moldovei, împotriva lui Alexandru Lăpuşneanu.

În volumul “Din istoria Săt-marului”, editat de PrefecturaSatu Mare în anul 1937, Alexan-dru Doboși tratează subiectuldomnitorilor români care au po-posit în zonă< “Domni români șipribegi din Principate la SatuMare, în veacul XVI și XVII”. Uncapitol separat îl constituie oscurtă istorie despre “Ștefan Vo-dă Mâzgă, pretendent la tronulMoldovei, pribeag așezat la SatuMare”. În acest material redămo parte din informațiile furniza-te în cele două capitole.

În luna septembrie a anului 1556,domnii români Alexandru Lăpuşne-anu şi Pătraşcu cel Bun au petrecut,alături de oştile lor câteva săptămâniîn părţile Sătmarului.

Din cetatea Sătmarului i-a scris Pă-traşcu Vodă lui Nicolae Bathory de Ec-sed, anunţându-l pe acesta din urmă,că l-a adus în ţară, în urma porunciisultanului, pe regele Ioan, şi l-a somatpe Nicolae Bathory, că dacă acesta nuse va supune poruncii sultanului, îi vorfi luate toate cetăţile.

Tot de aici, pe data de 29 septem-brie 1556, i-a scris şi Alexandru Vodălui Nicolae Bathory, invitându-l peacesta să se supună fiului regelui Ioan,la fel cum au făcut ungurii şi ardelenii,şi sfătuindu-l să renunţe la apropiereade nemţi. la fel ca şi celălalt voievod, şiAlexandru Lăpuşneanu în ameninţăpe Nicolae Bathory, scriind că dacăacesta nu se va supune, îi vor fi prădatemoşiile.

Şi voievodul Constantin Vodă ve-nea în regiunea Sătmarului pentru aaduna mercenari români, pentru a în-cerca să îşi recâştige domnia, însă aceslucru nu a făcut altceva decât să tre-zească protestul nobilimii maghiaredin zonă.

După ce încercarea lui ConstantinVodă de a câştiga Moldova se terminăîntr-un eşec, acesta a revenit pe moşiasa din Bihor, dar a încercat la scurttimp să recâştige domnia Ţării Româ-neşti.

Înainte de a porni spre Ţara Româ-nească, acesta a trecut prin Sătmar, un-de, pe data de 5 aprilie 1660 l-a invitatla masă pe Mihnea Vodă.

Mihnea Vodă a fugit în Ardeal du-pă ce a fost mazilit pe motiv că a omo-rât prea mulţi turci, iar aici s-a aliat cuConstantin Rakoczy şi a ajuns în aprilie1660 în Sătmar, unde a fost invitat decătre Constantin Vodă Şerban la prân-zul menţionat. Conform cronicilor vre-mii, Constantin Şerban "atâta l-a os-pătat pe Mihnea Vodă, că a sucombat,lăsând singură pe frumoasa circaziană,adusă nu demult pentru a-i fi soţie,care era sora hanului tătarilor, MehmetGhiră."

Petrecerea a fost organizată de cătredomnitorul căruia i-a luat tronul, Con-stantin Şerban. Se presupune ca acestadin urmă l-ar fi otrăvit.

Mihnea al III-lea a fost prieten cuprincipele Transilvaniei Gheorghe Ra-koczi al II-lea. Împreună au pornit orăscoală antiotomană în vara anului1659. Înfrânt în cele din urmă şi nevoitsă se retragă din calea turcilor, voievo-dul s-a refugiat în cetatea Sătmaruluiîn decembrie 1659. El avea asupra sa oadevărată comoară care, după moartea

sa a rămas în cetate. A fost înmormân-tat cu pompă în 4 mai, de PrincipeleRakoczy.

Gheorghe :tefan Vodă, alungat dinMoldova, se refugiază în Ardeal în1658. În august același an încearcă săînchirieze sau să cumpere o casă în Ba-ia Mare, dar este refuzat. În Ardeal fiindoprit a se stabili, Gheorghe :tefan Vodăajunge în Sătmar, unde stă mai multeluni. De aici îi scrie la 4 noiembrie 1658lui Ioan Kemeny, aflat în robia tătă-rească< "bucuro;i v'am fi ajutat, dar zăua;a am sărăcit, că abia trăim. Nu ;tiucu ce vom trăi, căci aproape din toateneam sleit". Se vede că :tefan Vodă oducea greu, dar a cumpărat satul Is-tvandi.

Ştefan Vodă Mâzgă a ajuns în Sătmar în 1574

Un alt voievod care a ajuns înpărţile cetăţii Sătmarului a fost ŞtefanVodă Mâzgă, fiul lui Ştefan Lăcustă.Acesta a fost pretendent la tronul Mol-dovei, împotriva lui Alexandru Lă-puşneanu. Încă din anul 1574, Ştefanputea fi găsit la Satu Mare. În 1579, în-tr-o scrisoare adresată Arhiducelui Er-nest, acesta scrie că este de foarte multtimp slujitor al casei de Habsburg,având alături mai mulţi boieri, împreu-nă apărând de mai multe ori cetateaSătmarului.

Ştefan se găsea în lipsă de bani, de-oarece Camera din Sepeş nu plăteamandatul de plată pe care îl făceau ofi-cialii din Viena. Disperat acesta i-a scrisArhiducelui Ernest pe 7 iunie 1577pentru a se face un alt mandat de platăpentru a nu ajunge în sărăcie şi maimare, sau să i se plătească pensia dinveniturile cetăţii Sătmarului.

Ştefan nu a renunţat la rugăminteasa de a primi un sat unde să poată trăiliniştit, resursele pe care le-a adus cuel ajungând apropape de epuizare.

Ştefan Vodă Mâzgă a primitPuszta-Hodoş pe viaţă

Conform cronicilor vremii ŞtefanVodă Mâzgă era un boier cinstit, însădiverse persoane au tot încercat să îipună beţe în roate. El a cerut în scri-soare să i se dea restanţa din banii săişi ai boierilor săi, care slujeau la husariidin oraş. În luna noiembrie a anului1579, Ştefan a mers la Viena, pentru ase plânge de lipsa acută de mâncare decare suferea de 4 ani Sătmarul. Plân-gerile depuse de acestea erau parcă le-gate una de alta. La 12 iulie 1580 a cerutde la Camera din Sepeş restul de salariupe care l-a luat ca împrumut când aplecat la Viena.

Se parea că Ştefan Vodă a primit înstăpânire o luncă, şi că locuia într-ocasă în apropiere, iar acolo îşi duceacaii la păscut şi de acolo lua nutreţ pen-tru iarnă.

În septembrie 1581, Arhiducele Er-nest a aprobat, după cereri repetate, caŞtefan Vodă să ia Puszta-Hodoş peviaţă, în schimbul restanţei de salar,care ajungea la 1112 florini. Precumspune şi numele, acesta era un teritoriupustiu, pe care erau circa 5-6 locuitorisăraci care tăiau lemne în cetate şi careprimeau drept răsplată nişte pâine,pentru că altfel ar fi murit de foame,aceştia neavând nici islaz, nici pădure,nici vite.

"Satul" pe care l-a primit în stăpâ-nire pe viaţă trebuia repopulat cu co-lonişti iobagi şi aparţinea cetăţii Săt-marului. Dar acesta a început să aibă

neplăceri şi la Puszta-Hodoş, numitămai târziu Beltek-Hodoș. Astfel putemspune că el este întemeietorul a;ezăriicare astăzi se nume;te Hodișa româ-nească.

Locuitorii din Alexandreşti au pră-dat o livadă, cauzând pagube mari, darlivada a rămas tot în posesia acestora,pentru că responsabilii din cetatea Săt-marului au raportat Camerei din Sepeş,că pedepsirea celor din Alexandreştinu ar fi în folosul nimănui, şi că dacăli se iau fâneţele, cei aproximativ 50 deiobagi pleacă, pentru că mulţi dintreei nu au case şi astfel s-ar pierde forţăde muncă. În urma acestora Ştefan Vo-dă Mâzgă a cerut insistent ca oficiali-tăţile să stabilească hotarele posesiuniisale.

Boierul moldovean a ajunsun zdrențăros

În anul 1582 acesta se căsătoreştecu o fată de nemeş care avea moşie lân-gă Dindileag. La scurt timp după nun-tă, acesta a început să se simtă rău şi acerut insistent măcar un stoc de grâulângă moşia soţiei sale.

Acesta a început să întâmpine şimai multe greutăţi în momentul în carea început să îşi construiască o casă. În1588 şi-a expus din nou doleanţele laViena, cerând din nou grâu, dar şi soldăpentru soldaţii săi.

Boierul moldovean nu a avut liniştenici după ce a primit satul pe care l-acerut atâta timp, pentru că fâneaţa ceamai bună era folosită de cei din Ale-xandreşti, iar ogoarele cele mai buneau început să fie folosite de GheorgheFulop din Solduba.

Ispravnicului Sătmarului îi plăceasă îi facă viaţa amară lui Ştefan Mâzgă,

acesta nerăspunzând la jalba pe careboierul o face în care se plânge de faptulcă Gheorghe Fulop îi foloseşte ogoa-rele. Într-un moment de disperare, Şte-fan Mâzgă scrie Camerei din Sepeş cuindignare spunând "dacă domnului is-pravnic îi pare atât de rău că sunt alemele, să le răscumpere". Camera se fo-loseşte de aceste cuvinte şi scrie arhi-ducelui Ernest să răscumpere moşiaHodoş de la Ştefan, deoarece acesta"este bătrân şi necunoscând nici limbaungară nici legile ţării nu-şi poate apăramoşia".

Boierul moldovean a ajuns tot mairău, acesta neavând cu ce să îşi potco-vească caii, nici cu ce să îşi îmbraceservitorii şi nici cu ce să îi plătească,aceştia din urmă părăsindu-l, luând cuei şi caii şi hamurile, în contul salariilorneplătite.

Ştefan însuşi a devenit atât dezdrenţăros încât abia putea ieşi din ca-să. Moşia Hodoş era pustie la preluareaacesteia de către Ștefan Vodă, însă aces-ta a colonizat-o cu 36 de locuitori, aîmbunătăţit pământul, a lăţit teritoriularabil prin dezpădurirea unei porţiunide pădure, a plantat vii şi a făcut chiarşi 3 heleşteie.

Toate aceste realizări au fost expusede boierul moldovean în plângerea pecare a adresat-o arhiducelui Ernest, da-tată pe 5 martie 1592.

Ştefan Mâzgă a murit în 1594

În ciuda plângerii depuse, Camerade Speş a acceptat oferta unui anumitcetăţean, numit Paul Farkaş, care a ofe-rit, în aviditatea de a pune mâna pemoşie 600 de florini. El a cerut apro-barea arhiducelui Ernest pentru a ră-sumpăra moşia, repetând acuzaţia căŞtefan nu ştie ungureşte şi nici nu cu-noaşte limba latină, şi pretinzând căpoate apăra mai bine moşia decât "va-lahul". Se pare însă, că arhiducelui Fer-dinad i s-a făcut milă de pribeagul caresuferea nedreptate după nedreptate, şinu a aprobat propunerea camerei, Şte-fan Mâzgă rămânând astfel stăpânulmoşiei Hodoş.

În vara anului 1594, împăratul hab-sburg a pregătit o expediţie împotrivaturcilor, iar Ştefan, deşi trăise încondiţii sărăcăcioase, şi-a menţinutspiritul de soldat, şi chiar la bătrâneţes-a pregătit să plece, alături de cei câţivamoldoveni care îi erau alături, la război.La 14 februarie a scris din nou Camereide Sepeş, spunând că are nevoie debani pentru obiectele necesare uneicampanii militare, mai ales lucruri ne-cesare taberei militare. Aceasta este ul-tima scrisoare pe care a scris-o ŞtefanMâzgă Voievod, în 1595 fiind mort, iarmoşia sa era în zălog la Paul Farkaş.Toate scrisorile scrise de Ştefan Mâzgă,cu excepţia câtorva erau scrise de laSatu Mare, iar pentru unele scrisori,redactate în ungureşte, se pare că Ştefanfolosea un diac român, care ştia ungu-reşte.

După cum reiese din documentelevremii Ştefan Mâzgă a fost un boiercinstit, harnic, muncitor, şi un soldatviteaz până la sfârşitul vieţii. El a duso viaţă de pribeag, cu multe neajunsuri,umilinţe şi suferinţe, ducând o luptăcontinuă cu autorităţile birocrate şi ne-înţelegătoare, şi a murit fără a vedeaMoldova, unde dorea foarte mult săajungă.

Bogdan Mihalca

Stampă din 1663 cu ora;ul Zatmar

Domnitori din Principate pribegiprin Satu Mare `n anii 1500 -1700

4 Informa\ia de Duminic[/17 ianuarie 2016

EDUCA}IE

Ziua Culturii Naţionale estepentru românii iubitori de poezieşi nu numai să-l aniverseze pe Lu-ceafărul poeziei româneşti - Mi-hai Eminescu. În acest context aufost organizate la nivel de judeţ oserie de manifestări omagiale, atâtîn şcoli, cât şi în o serie de insti-tuţii de cultură.

Prin opera sa Mihai Eminescu - poe-tul, gazetarul, pamfletarul, politicianulşi făuritorul de limbă, o să rămână înconştiinţele românilor ca un deosebit devaloros om de cultură, un patriot, adeseacontroversat.

166 de ani de la na;terea lui Eminescu

Mihai Eminescu, de la naşterea că-ruia s-au împlinit 166 de ani, s-a născutla Botoşani la 15 ianuarie 1850. Este alşaptelea din cei 11 copii ai căminaruluiGheorge Eminovici, provenit dintr-o fa-milie de ţărani români din nordul Mol-dovei şi al Ralucăi Eminovici, născutăJuraşcu, fiică de stolnic din Joldeşti.

Între 1858 şi 1866, urmează cu in-termitenţe şcoala la Cernăuţi. Terminăclasa a IV-a clasificat al cincilea din 82de elevi după care face 2 clase de gimna-ziu. Părăseşte şcoala în 1863, revine caprivatist în 1865 şi pleacă din nou în1866. Între timp, e angajat ca funcţionarla diverse instituţii din Botoşani (la tri-bunal şi primărie) sau pribegeşte cu trupaTardini-Vlădicescu.

1866 este anul primelor manifestăriliterare ale lui Eminescu. În ianuariemoare profesorul său de limba românăAron Pumnul şi elevii scot o broşură,"Lăcrămioarele invăţăceilor gimnazişti”, în care apare şi poezia "La mormântullui Aron Pumnul” semnată M.Eminovici.

Din 1866 p]nă în 1869, pribegeştepe traseul Cernăuţi-Blaj-Sibiu-Giurgiu-Bucureşti. De fapt, sunt ani de cunoaştereprin contact direct a poporului, a limbii,a obiceiurilor şi a realităţilor româneşti.A intenţionat să-şi continue studiile, darnu-şi realizează proiectul. Ajunge sufleorşi copist de roluri în trupa lui Iorgu Ca-ragiali apoi sufleor şi copist la TeatrulNaţional unde îl cunoaşte pe I.L.Cara-giale. Continuă să publice în "Familia",scrie poezii, drame (Mira), fragmente deroman ,"Geniu pustiu”, rămase în ma-nuscris> face traduceri din germană.

Între 1869 şi 1862 este student la Vie-na. Urmează ca auditor extraordinar Fa-cultatea de Filozofie şi Drept, dar audiazăşi cursuri de la alte facultăţi. Activeazăîn rândul societăţilor studenţeşti, se îm-prieteneşte cu Ioan Slavici> o cunoaşte laViena pe Veronica Micle> începe colabo-rarea la "Convorbiri Literare”> debuteazăca publicist în ziarul "Albina” din Pesta.

Între 1872 şi 1874 este student la Ber-lin. Junimea îi acordă o bursă cu condiţiasă-şi ia doctoratul în filozofie. Urmeazăcu regularitate două semestre, dar nu seprezintă la examene.

Se întoarce în ţară, trăind la Iaşi între1874-1877. E director al Bibliotecii Cen-trale, profesor suplinitor, revizor şcolarpentru judeţele Iaşi şi Vaslui, redactor laziarul "Curierul de Iaşi “. Continuă săpublice în "Convorbiri Literare”. Devinebun prieten cu Ion Creangă pe care îl in-troduce la Junimea. Situaţia lui materialăeste nesigură> are necazuri în familie> esteîndrăgostit de Veronica Micle.

În 1877 se mută la Bucureşti, undepînă în 1883 este redactor, apoi redac-tor-şef la ziarul "Timpul“. Desfăşoară oactivitate publicistică excepţională, tot

aici i se ruinează însă sănătatea. În iunie 1883, surmenat, poetul se

îmbolnăveşte grav, fiind internat la spi-talul doctorului Şuţu, apoi la un institutpe lângă Viena. În decembrie îi apare vo-lumul "Poezii” , cu o prefaţă şi cu texteselectate de Titu Maiorescu (e singurulvolum tipărit în timpul vieţii lui Emi-nescu). Unele surse pun la îndoială boalalui Eminescu şi vin şi cu argumente înacest sens. Mihai Eminescu se stinge dinviaţă în condiţii dubioase şi interpretatediferit în mai multe surse la 15 iunie 1889(15 iunie, în zori - ora 3) în casa de să-nătate a doctorului Şuţu. E înmormîntatla Bucureşti, în cimitirul Bellu> sicriul edus pe umeri de patru elevi de la ŞcoalaNormală de Institutori.

Serat[ muzical[ la CentrulCultural GM Zamfirescu

Joi, 14 ianuarie, cu o zi în avans denaşterea poetului Mihai Eminescu, Cen-trul Cultural GM Zamfirescu, în cola-borare cu Cenaclul literar Afirmarea auorganizat o serată literar muzicală. Aşacum era firesc, a fost evocată personali-tatea şi opera poetului născut în urmăcu 166 de ani, pe 15 ianuarie 1850. Des-igur, au fost prezentate şi unele păreripotrivit cărora, poetul s-ar fi născut înanul 1849. Depăşind o serie de contro-verse cu privire la naşterea poetului,membri ai cenaclului menţionat mai sus,dar şi reprezentanţi ai instituţiei gazdăau susţinut momente înălţătoare.

Tineri ai grupului artistic Artis, co-ordonaţi de Radu Horotan, au prezentatun colaj de poezii din creaţia eminescia-nă. Cenaclişti prezenţi au recitat dincreaţiile lor dedicate poetului nepereche.

Grupul artistic Artis a fost prezentîn componenţa< Vlad Gavriş, Iulian Pap,Laura Horvath, Marka Anette, Alexan-dru Alb, Vlad Gavriş, regizor GheorgheHorotan.

Momentele muzicale pe lirica lui Mi-hai Eminescu, dar şi a unor poeţi sătmă-reni au au fost susţinute de Georgeta Go-vor, Ionel Bledea şi Angela Munteanu.

Au citit din creaţiile lor dedicate poe-tului aniversat< Vasile Mic, GheorgheCormoş şi Ioan Aniţaş.

Alături de cei menţionaţi mai sus, laaceastă reuniune literară aniversară de-dicată culturii naţionale şi poetului MihaiEminescu, au mai participat Ioan Sălă-

janu, Rodica Cuc, Maria Mic, GheorgheMolnar, directorul instituţiei gazdă ş.a.

Vă repezentăm poemele poeţilor săt-măreni dedicate Zilei Culturii Naţionale,implicit şi lui Mihai Eminescu.

Gheorghe Cormoş<

Prin văluri ca să pot vedea

El scria poeme pline de ţipetepopulate de bufniţe şipăsări de pradă diurne

În tinereţe îndrăgostit de lună şi de pă-durise certase cu trufaşa măreţie afantomelor şi demonilorcare căutau să-l piardă.Scufundat cu deliciupe faţa glacială a rătăciriiunde uitarea rodea zile lungi şi seciasemeni unei halebardeochii încrustărilor se contopeau cu ceiai orbilor, şobolanilor şi ai câinilor

Fetuşi de lumină pluteauprin morminte solitaredevastate în peisaj de oroare şi supliciu

El scria poeme pline de nelinişteşi întotdeauna se îmbrăca în culoriliniştitoare. Era lung şi secasemeni unei zăbrele de lemndintr-un toiag de zăpadăsculptat la trecerea unui podsau a unei ulicioare întunecatetimp îndelungat clinchetul pleoapelorsalese frângea asemeni rămurelelorşi linguşitoarele ţipetece se odihneau fără prihanăsubpt zarea vineţie a unui sânge falit

El scria poemespintecând cu hula grea şi jilavăa expirării de sineexpirarea timpului stăpâncare vorbeşte fără rost.

Vasile Mic<

O frunză doar de tei

O frunză doar, de tei…Zăpezi,Atâta vânt vuind

Nemărginiri atâteaNe ştiind…

Trezindu-tePădurePripăşeşti răcoare,Zici legănat,Zici ochi,

Culoare…

În semn de veşnicieVeşnic dorO frunză doarDe teişi zbor,Atâta zbor…

Ioan Coriolan Aniţaş<

Lui Eminescu

Din lacrima omătului încremenitnăscutu-s-a Luceafărulîn poezie şi în scrisel luminează astăzica un far al limbiişi suflete-ncălzeşteîn ceasuri de răstrişteiar flacăra lui ardeşi arde pe vecienoi cei ce slova i-o sorbimpăstram memoria lui Eminescudrept talisman o pavăză faţă de cei ce-l neagăca făuritor de limbă mult iubitor de neamde sus din ceruri de vegheazăîşi varsă peste noi povaţa sane-ndeamnă să fim demnişi limba s-o păstrăm nealteratăde cei ce vor să o sluţească

(un admirator al lui M. Eminescu)<

An de an

Te aşteptăm de o veşnicieca să revii din galaxieca să ne scriio dulce şi frumoasă poezie

Femei frumoase ai iubitfemei frumoase te-au iubitşi de aceea ţieîţi dedic această poezie

A consemnat Coriolanu Barbur

Joi, 14 ianuarie, cu o zi în avans de naşterea poetului Mihai Eminescu, Centrul Cultural GM Zamfirescu, în colaborarecu Cenaclul literar Afirmarea au organizat o serată literar muzicală

Ziua Culturii Naţionale este pentru românii iubitori de poezie şi nu numai să-l aniverseze peLuceafărul poeziei româneşti - Mihai Eminescu. În acest context au fost organizate la nivel de judeţo serie de manifestări omagiale, atât în şcoli, cât şi în o serie de instituţii de cultură.

Centrul Cultural al municipiuluiCarei în colaborare cu Centrul dePromovare a Turismului Cultural„Gróf Károlyi” organizează cea de-azecea ediţie a concursului regional derecitări „Mihai Eminescu” în 29 ia-nuarie 2016, la Centrul Cultural Ca-rei, în Sala „Deák Endre”.

Iată și programul manifestării< ora16 - clasele V-VIII, Limba română>ora 17.30 - clasele IX-XII, Limba ro-mână> ora 18.15 - decernarea premii-lor la concursul de desene și graficăcu tematica creațiilor eminesciene>ora 18.30 - clasele V-VIII, Eminescuîn altă limbă> ora 19 - clasele IX-XII,Eminescu în altă limbă.

Concurs pe dou[ categorii

Ediţia din acest an se desfășoarăpe două categorii distincte< ciclulgimnazial și ciclul liceal. O școalăpoate înscrie maximum 5 elevi într-o categorie. Aceștia vor avea dreptulsă recite o singură poezie, pe care opot și citi.

Concurenții se pot înscrie și pen-tru secțiunea Eminescu în altă limbă(maghiară, germană, engleză saufranceză).

Premiile, la fel ca în anii prece-denţi, vor consta în diplome și cărţi.

Concursul se adresează oricăreiinstituții școlare, nu doar celor dinmunicipiul Carei.

Termenul limită de înscriere este27 ianuarie 2016, ora 15.00. Înscrierease face prin depunerea unui tabel laCentrul Cultural Carei (lângă teatru),de luni până vineri, între orele 10 și15 sau pe email la adresa< culturaca-rei@yahoo.com.

Informaţii suplimentare se potobţine la numerele de telefon 0261-865-006 sau 0742-021-668 Persoanăde contact< Geta Vandici.

Concurs de desene și grafică

Centrul Cultural al MunicipiuluiCarei în colaborare cu Centrul dePromovare a Turismului Cultural„Gróf Károlyi” organizează cea de-adoua ediţie a concursului de deseneși grafică având ca temă< simboluri șimotive din creația eminesciană.

Concursul se desfășoară pe douăcategorii< clasele V-VIII și clasele IX-XII. Desenele vor fi realizate pe foiA3 (bloc mare de desen), având tre-cute la subsol numele, instituția deînvățământ, clasa, numele profesoru-lui coordonator și titlul lucrării. Unelev poate participa în concurs cu osingură lucrare.

Concursul se adresează oricăreiinstituții școlare, nu doar celor dinmunicipiul Carei.

Lucrările se vor depune la CastelulKárolyi (biroul 26), de luni până vi-neri între orele 10 și 15, până în datade 27 ianuarie 2016, ora 15.00. Des-enele vor fi expuse în cadrul unei ex-poziții în Sala Cavalerilor a CasteluluiKárolyi în perioada 1 – 8 februarie.

Premierea elevilor va avea loc, vi-neri, 29 ianuarie 2016, de la ora 18.15,la Centrul Cultural Carei, în Sala „De-ák Endre” în cadrul concursului re-gional de recitări „Mihai Eminescu”.Premiile vor consta în cărți și diplo-me.

Informaţii suplimentare la numă-rul de telefon 0261-861-481 sau laadresa de e-mail< culturalcarei@ya-hoo.com. Persoană de contact <Adrian Ștefănuți.

A consemnat V. Nechita

La Carei are loc un concurs regional de recit[ri ;i desene“Mihai Eminescu”

Ziua Culturii Na\ionale sau omagiu poetului Mihai Eminescu

17 ianuarie 2016/Informa\ia de Duminic[ 5

S~N~TATE

Tot mai multe persoane sunt diagnos-ticate la ora actual[ cu intoleran\[ la gluten,numit[ ;i boala celiac[. Se estimeaz[ c[aceasta afecteaz[ o persoan[ din 200, lanivel mondial. ~n cazul acestor pacien\i,consumul de gr]u, secar[, orz ;i ov[z, ce-reale cu gluten, duce la distrugerea mu-coasei intestinelor ;i la asimiliarea incom-plet[ a nutrien\ilor din alimente. Diareeacronic[, durerile abdominale ;i constipa\iapot anun\a boala celiac[. ~ns[ afec\iuneaare ;i semne atipice precum oboseala pre-lungit[, anemia, dermatita, tulbur[rilemenstruale ;i stomatita. Boala celiac[apare pe un fond genetic, iar testeledisponibile la ora actual[ ̀ n Rom]nia per-mit depistarea predispozi\iei.

“Exist[ anumite situa\ii ̀ n care testelesunt indicate. ~n familiile cu istoric pentruboala celiac[, testarea celorlal\i membri,cu sau f[r[ simptome, este necesar[ cuscopul de a exclude sau confirma prezen\apredispozi\iei genetice pentru boala celi-ac[, predispozi\ia genetic[ fiind un factornecesar pentru apari\ia bolii. F[r[ factorulgenetic predispozant este imposibil s[dezvol\i boala ̀ n viitor”, afirm[ dr. CristinaAilenei, specialist `n cadrul Genetic Cen-ter.

Medicii recomand[ testarea genetic[;i `n cazul bebelu;ilor care provin dinfamilii unde exist[ boala celiac[. Testareatrebuie f[cut[ `nainte de `nceperea diver-sific[rii alimentare.

“Avantajul testului genetic este c[ nu

este influen\at de diet[. Celelalte analizenecesare diagnosticului de boal[ celiac[nu pot fi interpretate dac[ o persoan[ aexclus din alimenta\ie glutenul. Dup[ 6luni de diet[ f[r[ gluten, se normalizeaz[parametrii serologici, se normalizeaz[ mu-coasa intestinal[, astfel c[ nu mai ai mi-jloace de diagnostic, dac[ aceste teste nuau fost efectuate anterior. ~n aceste situa\ii,singurul test care ne poate orienta diag-nosticul r[m]ne testul genetic” , declar[specialistul genetician.

Testul genetic pentru boala celiac[ estenon invaziv, presupune recoltarea uneicantit[\i mici de s]nge ;i se face o singur[dat[ `n via\[. ~n \[rile din vestul Europei,aceast[ analiz[ este inclus[ `n lista celordecontate de casele de asigur[ri – iar `n

Spania, de pild[, este cea mai solicitat[ in-vestiga\ie genetic[ la nivelul `ntregii \[ri.

“Boala celiac[ netratat[ duce la com-plica\ii severe pe termen lung precum mal-nutri\ia, boli autoimune al ficatului, neu-ropatie periferic[, tumori intestinale ma-ligne. Dieta f[r[ gluten este singura terapiedisponibil[ ;i eficient[ ce duce la nor-malizarea parametrilor serologici ;i la oremisie total[ a semnelor clinice. Boalaceliac[ este mai des ̀ nt]lnit[ la femei dec]tla b[rba\i”, conchide dr. Cristina Ailenei.

De asemenea, riscul de boal[ celiac[este mai mare la persoanele cu boli precumdiabetul zaharat de tip 1, tiroidita au-toimun[, hepatita autoimun[, sindromulDown, sindromul Williams ;i sindromulTurner.

Virtu\ile incontestabile alepropolisului sunt cunoscute `nc[din cele mai vechi timpuri. Print-re propriet[\ile de baz[ se num[răcel bacteriostatic, fapt confirmat;i de numeroase cercet[ri dinsfera medical[. Un studiu realizatde speciali;tii rom]ni prin anii‘70 confirm[ pe deplin aceast[calitate de baz[ a produsului. Iat[c[ firma Hiperycum vine ̀ n acestsezon rece cu o ofert[ special[ deproduse pe baz[ de propolis<Spray propolis ;i Tinctur[ depropolis cu alcool ;i Tinctur[ depropolis f[r[ alcool.

SPRAY PROPOLIS este un supli-ment alimentar cu rol bacteriostatic, ci-catrizant ;i antiinflamator - Are ̀ n com-ponen\[ tinctur[ de Propolis 80% vol -17,00 ml, acid alfa lipoic - 166,67 mg,ap[ demineralizat[ - 8,00 ml, glicerin[farmaceutic[ - 8,00 ml, alcool etilic dincereale 96% vol - 17,00 ml.

Propriet[\i< bacteriostatic, antimi-cotic, cicatrizant, antiinflamator.

Este recomandat ca adjuvant `nafec\iuni dermatologice (irita\ii, arsuri,eczeme), ale cavit[\ii bucale (stomatite,ae bucale ;i linguale), cicatrizarea ;i re-generarea \esuturilor lezate ;i calmareadurerilor. Datorit[ Acidului alfa lipoic,este un puternic antioxidant (de 40-60de ori mai puternic dec]t vitamina E) ;iun puternic regenerant de antioxidan\i(vitamina C, glutation, coenzima Q10),poten\ializeaz[ propriet[\ile terapeuticeale Tincturii de Propolis `n tratarea

afec\iunilor pielii sau afec\iuni provocatede `mb[tr]nire.

Se poate folosi extern cu aplica\ii lanivelul zonelor afectate, de 3-5 ori pe zisau la nevoie. Intern< se administreaz[c]te 1-2 pulveriz[ri de 3-5 ori pe zi, dela distan\a de 10-15 cm. Doza zilnic[ re-comandat[ (estimat[)< 1,5 ml pe zi.

TINCTUR{ PROPOLIS

Este un supliment alimentar cu rolbacteriostatic, cicatrizant ;i antiinflam-ator.

Ingrediente< tinctur[ 20% `n alcooletilic din cereale min. 40% vol din propo-lis.

Propriet[\i< bacteriostatic, cica-trizant, antiinflamator, analgezic.

Este recomandat ca adjuvant `nafec\iuni dermatologice, ale cavit[\ii bu-cale, pulmonare, digestive, ginecologice,tonifierea sistemului nervos, calmareadurerilor.

Mod de folosire< Intern< c]te 30pic[turi, de 3 ori pe zi, dizolvate `n ceaisau ap[, `n cure de 6 s[pt[m]ni. Extern<masaje, gargar[, comprese cu Tinctur[de Propolis, dizolvat[ `n ap[ sau ceai.

EXTRACT FLUIDPROPOLIS f[r[ alcool

Ingrediente< extract de Propolis,propilenglicol.

Propriet[\i< antibacterian, antiseptic,cicatrizant, antihelmintic.

Recomand[ri< adjuvant `n afec\iunidermatologice (b[t[turi, arsuri,deger[turi, r[ni, micoze, negi), afec\iuniale cavit[\ii bucale, afec\iuni ale c[ilorrespiratorii superioare (faringite, tra-

heite, bron;ite), afec\iuni digestive (in-digestii, ulcer, enterite), renale (cistite),combaterea< parazitozelor intestinale ;igiardiozei, alcoolismului prin protejareaficatului, deregl[ri hormonale.

~ntruc]t nu con\ine alcool poate fiutilizat f[r[ restric\ii de c[tre copii ;i per-soanele c[rora alcoolul le este contraindi-cat.

Mod de folosire< Intern< c]te 30 depic[turi pe zi, `n cure de 3 s[pt[m]ni.Extern< tampon[ri sau pensul[ri pe zonaafectat[ de 2 ori pe zi `n cure de durat[p]n[ la vindecare.

Testele genetice te pot ajuta s[ afli dac[ ai intoleran\[ la gluten

Iat[ c[ firma Hiperycum vine `n acest sezon rece cu o ofert[ special[ de produse pe baz[ depropolis< Spray propolis ;i Tinctur[ de propolis cu alcool ;i Tinctur[ de propolis f[r[ alcool.

Propolisul, un antibiotic natural ideal `n sezonul rece

6 Informa\ia de Duminic[/17 ianuarie 2016

RE}ETE

Rulad[ de ca;caval

Pr[jitur[ cu mere ;i nuci

Mod de preparare<

Se amestecă bine componentelealuatului, se frământă până când seomogenizează perfect și se lasă circa30 minute la frigider. Se amestecă apoicomponentele umpluturii, se ia aluatul

de la frgider, se întinde, apoi peste blatse întinde și umplutura într-un strategal. Se rulează ca un pișcot, se feliazăla circa un cm grosime, se așează pe otavă căptușită în prealabil cu hârtie decopt. Se dă la cuptorul preîncălzit și secoace până când capătă o culoare gal-ben-aurie, respectiv până când acestanu se mai lipește de scobitoare. Se ser-vește fie ca aperitiv individual, fie încombinație, pe platou rece. În combi-nație cu produse lactate fermentate(iaurt, kefir, sana, lapte bătut) poate fiși un mic dejun foarte gustos.

Ingrediente<

Pentru blat< 250 g de marga-rină, 500 g de făină, o lingură desmântână, gălbenușul unui ou,un praf de copt, puțină sare.

Pentru umplutură< 200 gmargarină, 100 g cașcaval afu-mat, răzuit, 100 g de alt cașcavalnesărat, neafumat, mai tare, (deexemplu trapisst) răzuit, sare.

Mod de preparare<

Merele curățate se răzuiesc, se storc,se amestecă cu scorțișoare (după gust)și se călesc, apoi se adaugă zahărul șizahărul vanilat, apoi se amestecă cubucățile de nuci. Făina se freacă binecu untura. Se adaugă zahărul, zahărul

vanilat, praful de copt, sarea și gălbe-nușul de ouă, se amestecă, apoi încet,se adaugă smântâna, până când aluatulcapătă o consistență potrivită pentruîntins. Se mai frământă puțin și se îm-parte în două. Se întinde la mărimeatăvii și se pune în tava unsă cu untură,sau căptușită cu hârtie de copt. Blatulse unge foarte subțire cu gem. Merelefierte se amestecă cu grisul, se punepeste blat în strat egal, se așează dinnou un strat foarte subțire de gem, apoiși blatul următor, sau grilaj. Se coaceîn cuptor preîncălzit, la foc potrivit,circa 30 minute. Se poate orna cu gem,zahăr praf, sau cu o spumă bătută laaburi din cele 4 albușuri de ouă rămaseși 2 linguri de zahăr pudră.

Ingrediente<

Pentru blaturi< 1/2 kg făinăfină, 4 linguri de untură, 4 linguride zahăr, 4 gălbenușuri de ouă,1-2 plicuri zahăr vanilat, un plicde praf de copt, un pic de sare, și2-300 g de smântână (în funcțiede grosimea sa). Pentru umplu-tură< 6-8 bucăți de mere, 4-5 lin-guri de zahăr, 150 g de miez denucă tăiată mărunt, 1-2 plicurizahăr vanilat, 4 linguri gris degrâu, 1-2 lingurițe de scorțișoarepudră, 3-4 linguri de gem de

mere, caise sau piersici.

Conopid[ gratinat[ă

Mod de preparare<

Pesmetul se prăjește în ulei, pânăce capătă o culoare auriu. Conopida sedesface pe inflorescențe, se spală, sefierbe în apă ușor sărată (împreună cubucățile de brocoli), dar cu grijă caacestea să rămână crocante. Se stre-coară și bucată cu bucată se înveleștecu pesmetul prăjit. Se așează într-un

vas termorezistent uns în prealabilfoarte subțire cu unt (sau ulei), se toar-nă peste ea smântâna (sau eventualsmântână amestecată cu 1-2 ouă bătutebine) și se pune la cuptor. După cesmântâna începe să prindă o crustă, sepresar[ peste ea cașcavalul răzuit, seașează eventual și bucățile de brocoliși se mai pune la cuptor până când serumenește. Se poate servi cu, sau fărăcarne (șnițel, grătar, cârnați prăjiți), saueventual cu adaos suplimentar desmântână.

Ingrediente<

O conopidă de circa 1-1,2 kg(eventual se pot folosi și 3-4 in-florescențe de brocoli pentru or-nat), 2-300 g pesmet, circa 50 mlulei, 400 g smântână, 100 g caș-

caval răzuit.

Sup[ acri;oar[ cu m[runtaie de porc

Mod de preparare<

Rinichii se taie în două și se lasă laînmuiat câteva ore, iar în acest timpapa se schimbă de mai multe ori. Mă-runtaiele se pun la fiert în apă ușor să-rată, iar când s-au înmuiat se scot dinapă și se limpezesc. Se taie fâșii subțiriși se pun din nou la fiert, în apă curată,

împreună cu zarzavaturile tăiate mă-runt și cu foile de dafin. Se condimen-tează și se adaugă două linguri de oțet,pentru a evita să facă din nou spumă.Între timp se prepară un rântaș ușurel,la care, după ce se ia de pe foc se adaugăo linguriță de boia. Când toate ingre-dientele sunt fierte rântașul se pune însupă, apoi se adaugă și smântâna, pre-cum și oțet, după gust. Se condimen-tează, iar dacă doriți, supa se mai poateîmbogăți cu găluște sau tăiței.

Ingrediente<

600 g măruntaie de porc (ri-nichi, plămâni, inimă, limbă, darnu și ficat), 5-600 g zarzavaturi(morcov, pătrunjel, țelină, gulie),300 g smântână, 3 linguri de făi-nă, circa 4 linguri de ulei, sare,piper, boia de ardei, 3-4 foi de

dafin, oțet.

Rădăcinile de păpădie conţintaraxacina - un principiu amar deosebitde valoros în tratarea bolilor digestive.Frunzele conţin proteine, glucide,vitaminele A, B, C şi D. Rezultatele unorstudii arată că rădăcina de păpădieomoară celulele canceroase.

De regulă, medicii specialişti înbolile de ficat ştiu că păpădia are oinfluenţă cât se poate de benefică asupraficatului. Tulpinile proaspete, din carese consumă câte 5-6 pe zi, în starecrudă, ajută rapid în refacereaorganismului în cazul hepatitei cronice.Mai are efecte benefice în icter şi înafecţiunile splinei. Succesele înregistrateca urmare a folosirii păpădiei sunt maimult decât evidente.

Persoanele bolnăvicioase, care simtoboseală accentuată, ar trebui să facă ocură de 14 zile cu tulpini proaspete depăpădie. Aceste tulpini ajută la creştereapoftei de mâncare, au efecte deosebiteasupra sucului gastric şi curăţă stomaculde tot felul de substanţe care se eliminăgreu. Tijele proaspete pot dizolva fărădureri calculii biliari, stimulândactivitatea hepatică şi biliară.

Rădăcinile mâncate crude, la fel caşi cele uscate din care se prepara ceai, auefect depurativ, de stimulare a digestiei,sudorific şi diuretic, precum şistimulant. Ele fac sângele foarte fluid,fiind considerate un mijloc excelentcontra sângelui îngroşat. Pentruprepararea ceaiului, se pun peste noapte1-2 linguriţe (cu vârf) de rădăcini într-un litru de apă rece, se încălzeşte a douazi până începe să fiarbă şi se filtrează.Această cantitate se bea, înghiţitură cuînghiţitură, cu o oră înainte şi o orădupă micul dejun. Planta mai esterecomandată ca remediu în toate bolileunde există un dezechilibru glandular.Astfel, ceaiul de păpădie este indicat încazurile de obezitate, în boli de ficat(mărind secreţia biliară), înnormalizarea circulaţiei sângelui şipentru mărirea poftei de mâncare.Preparatele din păpădie au efect beneficîn tratamentul hipertensiunii arteriale,insuficienţei cardiace, aterosclerozei,gutei şi reumatismului. De menţionatcă, în hipertensiune şi boli cardiace, înspecial în faza decompensată,administrarea remediilor din păpădienecesită o atentă supraveghere medicalăşi se face numai cu acordul şi subîndrumarea medicului curant.

Efect diuretic

Este folosit[ cu succes în multecazuri de gastrite hipoacide şi dispepsii,precum şi în tratarea dischineziei biliareşi pentru prevenirea formării calculilorbiliari. Efectul diuretic este exploatat şiîn cazul calculilor renali sau uretrali,prin mărirea fluxului de urinăurmărindu-se eliminarea acestora dincăile urinare. Prin diureza pe care oproduce, păpădia face ca toxinele dincorp să se elimine şi ajută indirect întratarea eczemelor şi altor boli de piele.

Datorită conţinutului de vitamine Aşi C, păpădia mai este menţionată şi caun posibil agent antioxidant şianticancerigen.

Departamentul de Chimie şiBiochimie al Universităţii Ontario ademonstrat că extractul din rădăcină depăpădie poate induce eficient apoptoza(moartea programată) în celulelemelanomului.

În studiul iniţial reacţia chimicăcreată de extractul de păpădie a forţatcelulele canceroase să înceapă să sedezintegreze în primele 48 de ore de latratament şi nu au fost afectate celulesănătoase. Cercetătorii au observat cătratamentul continuu cu extract dinrădăcină de păpădie în doze mici a fosteficient pentru a elimina cele mai multecelule canceroase.

Text selectat şi adaptat de Ioan A.

R[d[cina de p[p[dieomoar[ celulele

canceroase

Rădăcinile de păpădie conţin taraxacina - un principiu amar deosebit de valorosîn tratarea bolilor digestive. Frunzele conţin proteine, glucide, vitaminele A, B, C şi D.Rezultatele unor studii arată că rădăcina de păpădie omoară celulele canceroase.

17 ianuarie 2016/Informa\ia de Duminic[ 7

MOD~

Tendințele în ceea ce privește mo-da pentru femei din 2016 vor aducecâteva schimbări stilului fashion pecare îl cunoaștem până acum. Se vorpăstra, desigur, și câteva din elemen-tele care au făcut furori anul trecut,dar cel mai important lucru este cătendințele din moda acestui an suntfoarte generoase, astfel încât mai toa-te doamnele și domnișoarele vorreuși să se regăsească în recomandă-rile noastre. Oricum, totul ține decreativitate și de modul în care reușițisă mixați hainele ce se regăsesc întendințele designerilor, astfel încâtsă rezulte un outfit demn de admiratsau chiar invidiat.

Pentru a afla despre ce este vorba,vă propunem să parcurgeți acest mate-

rial și să vedeți ce vi se potrivește cel maibine în materie de stil. Vom discuta des-pre toate articolele vestimentare care sepoart[ anul acesta, despre accesorii, im-primeuri și culori. Nu vom neglija niciîncălțămintea - un alt aspect importantcare poate schimba întru-totul o ținută,căci ați observat probabil ce se întâmplăatunci când nu alegem tipul de încălță-minte adecvat ținutei noastre. Anul2016, ca fiecare an, de altfel, ne oferăcumva posibilitatea să ne reinventăm,să o luăm de la capăt. Este cumva șansanoastră, a femeilor de pretutindeni săîndrăznim mai mult. Drept urmare, hai-deți să vedem despre ce este vorba.

Tendința nr. 1< Culorile carevor face furori în 2016

Dacă anul trecut, culoarea fashion afost declarată marsala, în 2016 paleta deculori în ceea ce privește ținutele pentrufemei va fi mult mai generoasă și chiarveselă, am putea spune. Așa că veți vedeacu siguranță cum aceste culori vor reușisă vă încarce cu energie pozitivă, chiarși în acele zile în care temperaturile sevor dovedi mai puțin generoase. Iarprintre culorile vedetă ale anului senumără< orhidee ametist, portocaliucadmiu, roz cașmir, albastru tropical,verde măsliniu, stormy whether, gal-ben muștar. Vom începe cu orhideeametist. Este totodată și o culoarecare te duce cu gândul la lumea debasm, la visare. Așa că noi reco-mandăm ca anul acesta, nuanțade orhidee ametist să fie aleasăîn special pentru rochiile de sea-ră, pentru petreceri.

Portocaliu cadmiu este oculoare care face trimitere lacăldura din sufletul celei careo poartă. Și va fi o culoareace se va purta în toate celepatru anotimpuri, căci ema-nă veselie și este de-a dreptulcopleșitoare. Noi recoman-dăm alegerea, în special, a acce-soriilor portocaliu cadmiu, cum ar fieșarfele sau gențile.

Roz caşmir este o culoare deli-cată, ce îi va duce pe cei din jur cugândul la faptul că cea care poartăaceastă culoare este delicată, femi-nină și suavă. Pentru a mai ieși pu-țin din tiparele care amintesc deactrița din celebrul film „Blondade la Drept”, vă recomandăm săcombinați rozul cașmir cu negru.Este o culoare adecvată pentru sa-courile de la birou.

Albastru tropical va fi culoa-rea care te va ajuta să te relaxezi.Te va duce cu gândul la apele cris-taline dintr-o destinație de va-canță și va fi alegerea înțeleaptăpentru o petrecere din vara2016, fie că vei opta pentru osalopetă, fie că vei rămâne laclasica rochie lungă până înpământ.

Verde măsliniu este mai degrabă oculoare de toamnă, dar nu va fi rezervatădoar acestui anotimp. Ea se va purta șiîn iarna, primăvara și chiar vara acestuian, fiind alegerea excelentă pentru ja-chete și geci.

Stormy whether sau gri-albăstruieste o nuanță rece, pe care o recoman-dăm costumelor purtate la birou, atuncicând vrei să emani seriozitate și să teimpui în deciziile care urmează să fie

luate.Galben muştar a fost o nuanță ce s-

a purtat mult în 2015, dar care a rămasăîn tendințe. Se va purta mai ales în ceeace privește alegerea rochiilor sau a blu-zelor. Galbenul muștar se combină ar-monios cu nuanța de verde măsliniu,dar și cu negru, desigur, ca orice culoa-re.

Tendința nr. 2 - Imprimeuriși materiale la modă în 2016

Spuneam anterior, în introducereaacestui material, că tendințele din 2016

se anunță extrem de generoase. Drepturmare, și imprimeurile vor fi la fel.Multe dintre ele s-au purtat în 2015și se poart[ și mai mult în 2016, con-form curentelor impuse de designeri.Astfel, ne vom întâlni cu următoareletipuri de imprimeuri<Carouri - s-au purtat în toamna

2015 și se vor purta și în 2016, pentrusimplul fapt că reprezintă un tip deimprimeu care pare că nu se demo-dează niciodată. Cunoști foarte binefaptul că moda este destul de alune-coasă, dar și că are tendința să revină,să se reinventeze sau să se schimbeîntru-totul. Acest lucru nu poate de-cât să ne bucure deoarece înseamnăcă nu trebuie să arunci toate haineledin garderobă, dacă vrei să fii lamodă. Așa că poți investi cu în-credere în cămăși în carouri, sa-couri cu carouri, pantaloni eva-zați stil office și chiar rochii șco-lărești cu imprimeuri din ca-rouri.

Floricele - imprimeurile floralerămân și ele, ca întotdeauna, unmust în 2016. Imprimeuri gra-fice și forme geometrice - re-prezintă tipuri de imprimeuricare se regăsesc de regulă înținutele casual sau sport aledoamnelor și domnișoarelor.În 2016, foarte la modă sunt

bluzele, hanorace și puloverelecu astfel de imprimeuri.  Sunt

rezervate celor care dau dovadăde îndrăzneală, atunci când vine vorbade alegerea unui outfit.

Dungi - dungile fac furori. În 2015,ele au fost purtate mai ales de domni șine amintim cu toate de acele dungi ma-rinărești care s-au purtat foarte mult varatrecută. Acum vine rândul doamnelorși domnișoarelor să se bucure de acesttip de imprimeu, de multe ori neglijat.Și de ce sunt neglijate dungile? Pentrucă doamnele sunt de părere că dungileorizontale le fac să pară mai plinuțe decâtsunt. Însă vă spunem că lucrurile nu stauchiar așa. Dacă dungile respective suntmărunte, atunci nu trebuie să vă facețiproblemă că vă vor deforma silueta pen-tru care ați muncit atât de mult ca să oîntrețineți. Și să nu uităm un aspect im-portant< mai există și dungi verticale.Dungile verticale fac și ele furori în 2016,mai ales în ceea ce privește sacourile.Așa că țineți minte< dungile verticale șisubțiri - vor crea impresia că sunteți maiînaltă.

Franjuri - în acest an predomin[ ac-cesoriile cu franjuri ce amintesc de acelstil hippie-country. Așa că așteptați-văsă vedeți defilând pe stradă gențile cuun astfel de model. Dar franjurile nu serezumă doar la accesorii, ci se vor regăsiși în câteva tipuri de încălțăminte. Ciz-mele stil cowboy, scurte, cu franjuri,aurevenit în tendințe.

Dacă anul trecut, culoarea fashion a fost declarată marsala, în 2016 paleta de culori în ceea cepriveşte ținutele pentru femei va fi mult mai generoasă şi chiar veselă, am putea spune. Aşa că vețivedea cu siguranță cum aceste culori vor reuşi să vă încarce cu energie pozitivă, chiar şi în acelezile în care temperaturile se vor dovedi mai puțin generoase.

Nout[\ile aduse de 2016 `n materie de mod[

8 Informa\ia de Duminic[/17 ianuarie 2016

DIET~

Datorit[ compozi\iei sale,Hri;ca este inclus[ `n alc[tuireaunor meniuri variate, `n dietelemultor boli, iar recent a fost in-clus[ `n curele de sl[bire.

Este recomandat[ celor ce sufer[ deafec\iuni cardiovasculare `n general ;iateroscleroz[ ;i hipertensiune arterial[`n special, celor cu edeme de cauzediferite, persoanelor cu diabet zaharat;i fragilitate vascular[ ;i multe alteafec\iuni.

Compozi\ie ;i ac\iune farmacologic[

Denumirea de Hri;c[ este dată unorplante ierboase, `n mare majoritate an-uale, care apar\in familiei Polygonaceae,familie din care fac parte m[cri;ul,rubarba(reventul) ;i stevia. Hri;ca separe c[ a fost cultivat[ pentru prima dat[`n Asia de Sud Est acum circa 8000 deani. Alte surse plaseaz[ originea ei ̀ n Ti-bet (deoarece rezist[ `n clima alpin[),iar `n Balcani este datat[ cu circa 6000de ani `n urm[. Av]nd o vechime at]tde mare, este men\ionat[ ;i `n Biblie, `nparabola sem[n[torului.

Hri;ca a constituit una din surselenutritiv energetice ale daco-ge\ilor.Cre;te pe terenurile pu\in fertile, de faptpe orice sol. Iube;te umezeala, dar nu-ipriesc temperaturile ̀ nalte. Nu-i fac binefertilizatorii, fiind una dintre cele maicurate culturi, ecologic[ ;i prietenoas[cu mediul.

Semin\ele (boabele) de Hri;că con\in70-80% amidon, din care 25% esteamiloz[ ;i 75% amilopectina. Proteinelereprezint[ circa 18% (din care 90% auun aport biologic deosebit). ~ntre acestease num[r[ gluteina ;i globulina. Con\ineaminoacizi esen\iali ̀ n special arginina,lizina, triptofan ;i cisteina.

Mineralele valoroase sunt prezente`ntr-o concentra\ie ridicat[< fierul, zin-cul, calciul ;i magneziul, seleniul, cro-mul, manganul. Hri;ca poate asigura20% din doza zilnic[ recomandat[ demagneziu.

Compu;ii aromatici(a;a-zi;ii po-lifenoli) care dau “aroma”, parfumul car-acteristic pentru hri;c[ sunt reprezenta\i`n special de salicilaldehida.

~n boabele de hri;c[ a fost identificatinozitolul care metabolizeaz[ gr[simile;i colesterolul ;i asist[ ficatul `n proce-sarea hormonilor, medicamentelor ;iglucozei, cu efect protectiv hepatic.Un rol deosebit ̀ l au compu;ii cu valoareantioxidant[ prezen\i at]t `n boabe c]t;i `n frunzele de hri;c[.

Astfel, rutina este un bioflavonoidcare are ac\iune protectoare asupravaselor sanguine, ceea ce este de o de-osebit[ importan\[ pentru persoanele ̀ nv]rst[. ~n plus, rutina favorizeaz[ ab-sorb\ia vitaminei C, ajut[ la vindecareapl[gilor ;i diminueaz[ durerea, stim-uleaz[ circula\ia ;i produc\ia de bil[, re-duce nivelul colesterolului, previnecataracta. Hri;ca a constituit mult timpsursa principal[ de extragere a rutinei,din care se ob\ine ruzidolul.

Vitamina B6 prezent[ `n cantit[\imari `n boabele ;i f[ina de Hri;c[, estefoarte important[ `n metabolismulgr[similor, proteinelor ;i al acizilor am-ina\i, particip[ la formarea hemoglo-binei, la transformarea glicogenului `nglucoz[, la buna func\ionare a sistemuluiimunitar ;i a sistemului nervos, prote-jeaz[ organismul de infec\ii, limiteaz[ateroscleroza, ajut[ la reducerea crizelorde astm, este un stimulent muscular, fi-ind benefic[ miocardului.

Diverse utiliz[ri

Hr[nitoare, aromat[, gustoas[ chiar,hri;ca este un aliment `nt]lnit `nbuc[t[ria multor popoare, `n primulr]nd din Asia, dar nu numai. Se con-sum[ plantele verzi, fragede dar ;i boa-bele, care sunt tari, asem[n[toare cusemin\ele de floarea soarelui, dar multmai mici, denumite ;tiin\ific achene.De;i nu este o cereal[, Hri;ca ̀ ntrune;tecalit[\ile f[inei de gr]u integral[.

Este superioar[ gr]ului din multepuncte de vedere< con\ine mai pu\ineglucide, nu are deloc gluten, `n schimbdispune de cantit[\i mari de lizin[(aminoacid esen\ial ce nu poate fi produsde organism), mineralele ;i antioxidan\iimenționa\i mai sus.

Boabele de Hri;c[ pot fi consumatecrude, fierte sau pr[jite, simple sau `namestec cu alte alimente, sau ca făin[,de asemenea, ̀ n numeroase combina\ii.

Sunt celebri t[ie\eii japonezi soba,care constituie al[turi de orez alimentulde baz[ `n arhipeleagul nipon.

Coreenii consum[ mari cantit[\i dehri;c[ sub form[ de f[in[ din care seprepar[ t[ie\ei, supe ;i jeleuri. ~n Rusia;i Polonia, hri;ca este inclus[ de aseme-nea, `n numeroase re\ete culinare.

Datorit[ lipsei de gluten, poate ficonsumat[ de c[tre cei cu intoleran\[ laacest compus sau de cei diagnostica\i cuboala celiac[ (enteropatie glutenic[).

Hri;ca n-ar trebui s[ lipseasc[ dindieta hipertensivilor, fiind considerat[un adev[rat medicament ̀ n tratamentulHTA ;i nici din dieta persoanelor pre-

dispuse la accidente vasculare< datorit[con\inutului ̀ n antioxidanți ;i magneziu,are un efect relaxant asupra vaselor des]nge, `mbun[t[\ind circula\ia ;isc[z]nd tensiunea arterial[.

~n urma unor studii s-a constatat c[hri;ca are un rol important `nmen\inerea unui nivel sc[zut de glucoz[,ceea ce ar putea reprezenta nu numai oalternativ[ alimentar[ ci ;i un supliment“medical”pentru diabetici. Terciul dehri;c[ cu lapte are rol `n combaterea di-abetului, dar cre;te ;i secre\ia unui neu-romediator (dopamina) cu rol antide-presiv. Tot pentru diabetici, un amestecde hri;c[ cu iaurt (l[sat peste noapte lafermentat) este extrem de eficace.

Prezen\a unui tip de inozitol face in-teresant[ hri;ca ;i `n cazul persoanelordiagnosticate cu Sindromul OvarelorPolichistice.

Substan\ele pe care le con\ine hri;caau de asemenea, propriet[\i antimuta-gene ;i antitumorale remarcabile. Astfel,prin consumul de hri;c[ se pot prevenidiverse forme de cancer, `n special can-cerul rectal, gastric, esofagian sau pul-monar. Hri;ca con\ine o substan\ă toxic[fagopyrina, mai ales `n frunze. Fagopy-rina provoac[ la unele persoane fagopy-rism, o afec\iune care const[ ̀ n fotosen-sibilizarea acut[ a pielii.

De asemenea, unele persoane pot fialergice la hri;c[, dar acest lucru s-a con-statat mai ales la asiatici.

Ing. chimist Mircea GeorgescuTel.< 0721202752

Hri;ca fortific[ organismul ;i este recomandat[

`n sezonul rece Mulţi oameni spun că miculdejun este cea mai importantămasă a zilei. În realitate, oricemasă este importantă. Din punctde vedere metabolic, micul dejunar trebui să îţi ofere energiepentru a începe ziua şi să îţipotolească foamea.

Speciali;tii au făcut o listă aalimentelor care nu ar trebui mâncatedimineaţa, pe care vi le prezentăm încontinuare<

1. Suc de fructeMotivul pentru care nu ar trebui să

bei suc de fructe dimineaţa estereprezentat de cantitatea de zahăr. Chiardacă este obţinut din fructe proaspătstoarse, acesta conţine chiar şi aşa destulzahăr. Cel mai bine ar fi să bei un paharde apă şi să mănânci portocala întreagă.

2. CerealeCerealele sunt făcute din grâu,

porumb sau ovăz, care sunt în generalbune, însă nu dimineaţa. Pe lângă faptulcă sunt carbohidraţi, cele mai multecereale conţin gluten, care dă dependenţăşi măreşte senzaţia de foame. Deasemenea, multe cereale conţin şi multzahăr adăugat. O alegere mai bună ar fialunele sau seminţele.

3. Pâine prăjită cu dulceaţă sau gemAceastă combinaţie ar trebui evitată

pentru că reprezintă numai carbohidraţi.Dacă vrei să mănânci pâine prăjită,adaugă proteine, precum un ou, cu saufără şuncă sau alte feluri de carne.

4. GogoşiProdusele de patiserie sau gogoşile

sunt cât de poate de rele pentru miculdejun deoarece sunt făcute din făină albăşi conţin foarte mult zahăr, ele nefiindnici destul de săţioase pentru a împiedicareapariţia senzaţiei de foame la scurttimp. De asemenea, o astfel dealimentaţie ar duce cu uşurinţă laobezitate sau diabet.

5. Batoane pentru micul dejunMajoritatea oamenilor sunt de cele

mai multe ori pe fugă în timpul miculuidejun, fiind obligaţi să mănânce în grabăsau să nu mai mănânce deloc. Dacăacesta este cazul, nu apela la acele batoanespeciale pentru micul dejun care conţincereale şi foarte mult zahăr. Mai binemănânci câteva felii de pâine integralăcu unt de arahide fără zahăr.

6. Carne procesată (Mezeluri)Cele mai multe tipuri de carne

procesată, inclusiv cârnaţi, şuncă sausalam, conţin nitraţi, o chimicală legatăde apariţia cancerului colorectal, potrivitInstitutului American pentru Cercetarea

Cancerului. O opţiune ar fi să citiţiingredientele de pe etichetă pentru a văasigura că ceea ce mâncaţi nu vă punesănătatea în pericol.

7. Clătite cu siropClătitele, vafele sau alte deserturi ar

trebui evitate în general, dar mai alesdimineaţa.

8. Burger într-o chiflăAcest tip de mâncare nu este un mic

dejun recomandat, cu atât mai mult dacăeste consumat în grabă, pe drum. Nu vălăsaţi păcăliţi nici de opţiunea de a-lmânca alături de o salată pentru că nudevine mai sănătos.

9. Îngheţată şi cremă de ciocolatăCa în cazul celorlalte deserturi,

cantitatea mare de zahăr nu este delocrecomandată dimineaţa, poate doar dacăîngheţata ar fi făcută în casă, cu iaurtneîndulcit, iar ciocolata ar fi amăruie,însă nici în acest caz nu ar fi acceptată cao opţiune sănătoasă pentru micul dejun.

10. NimicEliminarea mesei de dimineaţă cu

totul este aproape mai rău decât dacă aimânca toate celelalte mâncăruri pe carear trebui să le eviţi. Motivul ar fi că înacest fel nu vei avea energie pentru aîncepe ziua, dar şi pentru că cel maiprobabil vei ajunge să mănânci mult preamult în restul zilei, în special seara.

Conform site-ului csid.ro moderaţiaeste cea mai bună cale de urmat înprivinţa alimentaţiei.

Ce s[ nu m]nc[mdiminea\a?

Hri;ca este superioar[ gr]ului din multe puncte de vedere< con\ine mai pu\ine glucide, nuare deloc gluten, `n schimb dispune de cantit[\i mari de lizin[ (aminoacid esen\ial ce nu poatefi produs de organism), mineralele ;i antioxidan\ii menționa\i mai sus. Boabele de Hri;c[ potfi consumate crude, fierte sau pr[jite, simple sau `n amestec cu alte alimente, sau ca făin[, deasemenea, `n numeroase combina\ii.

Ne g[si\i `n Satu Mare,str. Gheorghe Laz[r,

nr. 1, jud. Satu Mare, ;i la tel/fax< 0261/726.101,

mobil - 0737.518.461

Orar< luni - vineri 8<00 - 16<00

ATO MEDICAL VEST

MELISSA - Magazin produse naturale pentru s[n[tate

Este mai u;or s[ previi dec]t s[ tratezi o boal[...

Experien\[ de peste 10 ani `n slujbas[n[t[\ii dumneavoastr[!

Informa\ii< 0721.202.752Adresa< Satu Mare, str. Cuza Vod[, nr. 12

(vis-a-vis de Poli\ie)

17 ianuarie 2016/Informa\ia de Duminic[ 9

Zilele cu temperaturi sc[zuteanun\ate pentru acest acest sf]r;itde s[pt[m]n[ nu ar trebui s[ sur-prind[ pe nimeni de vreme ce neafl[m totu;i ̀ n luna lui Gerar cumi se mai spune lunii ianuarie, ̀ ns[a;a cum s-a ar[tat aceast[ iarn[parc[ vremea nu mai este dup[r]nduiala anotimpurilor.

Unii `;i amintesc c[ `n iarna lui '72a fost o perioad[ c]nd se ridica colbulde pe drumul \[rii at]t de uscat erap[m]ntul, dar ;i ani cu ierni grele, c]ndc[r[rile erau troienite ;i ger de cr[paupietrele. ~nceput de an fiind, acum sefac o serie de prevestiri de timp,b[tr]nii afl[ starea lunilor ce vor urmadin foile de ceap[, iar miezul lunii, cu-noscut ̀ n popor drept Circovii de Iarn[anun\[ viscole, v]nt puternic, `ntr-uncuv]nt o manifestare violent[ a natu-rii.

Ianuarie este prima lun[ a anului`n calendarul Gregorian ;i una dintrecele ;apte luni gregoriene cu o durat[de 31 de zile. Din punct de vedere as-trologic, ianuarie `ncepe cu soarele `nsemnul Capricornului ;i sf]r;e;te `nsemnul V[rs[torului. Numele lunii ia-nuarie (latin[< Ianuaris) provine de lazeul Ianus din mitologia roman[, zeucu dou[ fe\e< una orientat[ spre anulcare se ̀ ncheie ;i alta spre anul care vi-ne. Luna Ianuarie a fost introdus[ `ncalendarul roman `n jurul anului 700`. Hr. P]n[ atunci anul avea doar zeceluni (304 zile). Grecii numeau luna ia-nuarie Camelion. La noi, lunii ianuariei se mai spune `n popor Gerar cu va-riantele Genarie, Ghenarie, Gerariu,Ghenare, C[lindariu, C[rindariu sauC[rindar.

Prevestiri de timp

Tot acum se fac ;i o serie de pre-vestiri de timp. Se spune c[ dac[ lunalui ianuarie este cu moin[ (timp maic[lduros ;i umed), prim[vara va fi fri-guroas[, iar vara c[lduroas[. ~n schimbdac[ ianuarie e moale, atunci greul vine`n februarie. Un ianuarie cald nu esemn de an m[nos, iar dac[ e uscat ;igeros atunci Faur va fi cu z[pad[."C]nd se trag norii spre miaz[zi ur-meaz[ frig, c]nd spre miaz[noapte -c[ldur[" se arad[ `n calendarele agri-cole. Mai exist[ credin\a c[ vremeamoale ;i topirea z[pezii `n primas[pt[m]n[ dup[ Anul Nou nu aducesemne bune pentru vara ce va s[ vin[,deoarece fructele vor fi vierm[noase.~n schimb dac[ sunt sloiuri lastre;ini,vom avea recolt[ bun[ de po-rumb. Se anun\[ var[ secetoas[ ;ic[lduroas[ dac[ `n ianuarie este gerbun ;i ploaie, dac[ vremea e domoal[.

Totodat[ se spune c[ atunci c]ndprimele dou[sprezece zile din an suntseci, cu ger, celelalte dou[sprezece zilecu om[t, pe timpul verii vor fi tot c]tedou[sprezece zi le de secet[ ;idou[sprezece zile ploioase.

Calendarele b[tr]nilor

Pe vremuri, s[tenii aveau metodedintre cele mai ingenioase de a apreciacum va fi timpul, printre care ;i Ca-lendarul foilor de ceap[. A;a aflau gos-podarii dac[ lunile anului vor fi bogatesau s[race `n precipita\ii. Aceste prog-noze meteorologice sunt numite calen-dare< din foi de ceap[, din pit[, din cojide nuc[, din c[rbuni aprin;i. Pentru

prevederea timpului pe perioade maiscurte (s[pt[m]n[, zi ;i chiar momental zilei) se folosea un alt tip de calendar,al viet[\ilor-oracol care `;i modific[comportamentul la schimbarea presiu-nii ;i umidit[\ii atmosferice< porcul,;oarecele, albinele, coco;ul, furnicile,p[s[rile zbur[toare.

Ce spun foile de ceap[ desprevreme?

Pe alocuri se mai p[streaz[ ̀ nc[ obi-ceiul afl[rii vremii cu ajutorul foilor deceap[. Acumularea pic[turilor de ap[`n foile de ceap[ reprezenta barometrulst[rii vremii, respectiv cum vor fi lunile,dac[ vor fi ploioase sau secetoase. Teh-nica ghicitului dup[ calendarul foilorde ceap[ cuprinde urm[toareleopera\iuni< t[ierea ̀ n dou[ p[r\i egale aunei cepe mari, alegerea unui num[r de12 foi de ceap[ (cupe), numirea (bote-zarea) foilor de ceap[ cu numele luniloranului, ad[ugarea s[rii pisate, ̀ n cantit[\iegale, `n foile de ceap[, a;ezarea “luni-lor” anului `n r]nd, ca `n calendar, pe omas[ sau ̀ ntre ferestrele locuin\ei, ̀ n fi-nal, citirea lunilor ploioase sau secetoaseale anului dupa cantitatea de ap[ str]ns[`n cupele foilor de ceap[.

Circovii de iarn[

Miezul sau puterea iernii pastoralede ;ase luni, deschis[ de S]medru la 26octombrie ;i `nchis[ la S]ngiorz la 23aprilie, este marcat de o s[rb[toare detrei zile (15-17 ianuarie) dedicat[ unorn[prasnice divinit[\i meteorologice nu-mite Circovii de Iarn[. Ace;tia ar fir[spunz[tori de manifest[rile violenteale naturii (viscole, v]rtejuri, grindin[,tr[snete etc.) ;i pagube aduse de lupi ;ide alte fiare s[lbatice turmelor de vite.~mpreun[ cu fra\ii lor calendaristici,Circovii de Var[, s[rb[tori\i la miezulverii pastorale (15-17 iulie), cu care`mpart simetric anul cresc[torilor deanimale `n dou[ anotimpuri, iarna ;ivara, provoac[ diverse boli neuropsihi-ce, numite Luatul sau Lovitul din Cir-covi. De;i erau considera\i for\e diavo-

le;ti, oamenii ̀ i cinsteau prin severe in-terdic\ii de munc[ pentru a le c];tigabun[voin\a. ~n zilele lor nu se lucra l]na;i pieile de animal.

16 Ianuarie - S]npetrul Lupilor

~n prima noapte a Circovilor deIarn[ (15/16 Ianuarie) se spune c[ lupiis-ar str]nge `n haite la url[tori (loc peunde trec aceste animale), unde `nceps[ c]nte url]nd, invoc]nd o mare divi-nitate a lor, S]npetrul de Iarn[, s[ vin[pentru a le `mp[r\i tainul, adic[ pradace li se cuvine pentru un an de zile. Aces-ta sose;te la miezul nop\ii pe un cal alb;i ̀ mparte fiec[rui lup prada< un miel, ooaie, o c[prioar[, un om etc. ~n folclorulpastoral apare ;i motivul ciobanului cu-rios care, dorind s[ vad[ cum sedesf[;oar[ `nt]lnirea lupilor cu Dum-nezeul lor, a venit pe lumina zilei laurl[toare, locul unde se str]ng lupii `nnop\ile de iarn[ pentru a urla (a se ruga),a urcat ;i s-a ascuns `ntr-un brad `nalt.Dup[ adunarea lupilor ;i rug[ciunea ur-lat[ (c]ntat[), sose;te c[lare pe un calalb S]npetrul Lupilor. ~n lini;te, acestanominalizeaz[ ;i ̀ mparte prada tuturorsupu;ilor. Dar, `nainte de `ncheierea`nt]lnirii sose;te, ;ont]c-;ont]c, un lup;chiop. V[z]ndu-l, S]npetrul Lupilor `ispune< “Iar tu, pentru c[ ai `nt]rziat, s[m[n]nci omul acela coco\at `n brad!”.Haita lupilor s-a `mpr[;tiat a;a cum avenit. Povestea spune ca nu a trecut anul;i curiosul cioban a fost m]ncat de lupulcel ;chiop.

24 Ianuarie - Povestea Sp]nzului

Se spune c[ floarea a c[rei r[d[cin[vindec[ vitele bolnave de “bub[”, de“`ns]ngerare”, numit[ sp]nz, a avut omam[ vitreg[ ur]cioas[. Aceasta, do-rind s[ scape c]t mai repede de el, l-atrezit din somn prin luna ianuarie spu-nându-i< - Scoal[, sp]nzule, scoal[, c[toate florile s-au trezit, or fi ;i `nflorit!

De fric[ s[ nu fie cea din urm[plant[ care `nflore;te, sp]nul a r[s[rit

`n miezul iernii, cu neaua ̀ n cap. Dum-nezeu, care le vede ;i le ;tie pe toate, i-a dat darul lecuirii bolilor. De atunci sespune c[ r[d[cina sp]nzului, planta carer[sare iarna, salveaz[ de la moarte peto\i bolnavii de “bub[”, dac[ este scoas[din p[m]nt vara, `n mar\ea dins[pt[m]na Rusaliilor, de un om ̀ n pieleagoal[.

Filipii de iarn[

Filipii de Iarn[ sunt divinit[\i pro-tectoare ale lupilor, cu num[r variabilde la zon[ la zon[, celebra\i de cresc[to-rii de oi la sf]r;itul lunii ianuarie ;i ̀ nce-putul lunii februarie. ~n calendarul po-pular ei indic[ sf]r;itul unei lungi pe-rioade de ̀ mperechere a lupilor ̀ nceput[cu aproximativ 80 de zile ̀ n urm[, la Fi-lipii de Toamn[.

Calendarul viticol

Calendarul viticol este instrumentulde planificare a activit[\ilor viticoleob\inut din suprapunerea s[rb[torilor;i obiceiurilor peste momente semnifi-cative ale ciclului vegetal al vi\ei de vie;i ale ferment[rii vinului `n butoaie.

Ciclul vegetal al vi\ei de vie, lung deaproximativ o jum[tate de an, ̀ ncepe lasf]r;itul lunii ianuarie ;i ̀ nceputul luniifebruarie ;i este marcat de s[rb[tori ;iobiceiuri dedicate ursului, vi\ei de vie ;ipomilor fructiferi< Martinii de Iarn[,Arezanul Viilor (1 februarie), T]rcolitulViei, Ziua Ursului, Ziua Omizilor, TrifNebunul ;i altele.

Arezanul viilor este o s[rb[toare cu-noscut[ ;i sub denumirile de Trif[nitulviilor sau Gurbanul viilor. ~n unele zonei se spune simplu - Sfe;tania viilor.

Arezanul viilor se celebreaz[ `n fie-care an la 1 februarie, ̀ n ziua c]nd AnulVechi Viticol moare ;i rena;te Noul AnViticol ;i coincide cu debutul cicluluivegetal al vi\ei de vie, la `nceput deF[urar. Este un ceremonial cu caracterbahic din lumea viticultorilor, dat]nddin vremea tracilor, care are ca scop in-fluen\area recoltei strugurilor.

A consemnat :tefania Cri;an

Se spune c[ dac[ ianuarie este cu moin[ (timp mai c[lduros ;i umed), prim[vara va fi friguroas[, iar vara c[lduroas[

TRADI}IIPe vremuri, s[tenii aveau metode dintre cele mai ingenioase de a aprecia

cum va fi timpul, printre care ;i Calendarul foilor de ceap[. A;a aflau gospodariidac[ lunile anului vor fi bogate sau s[race `n precipita\ii.

~n contextul temperaturilor sc[zuteanun\ate pentru perioada urm[toare,medicii reamintesc popula\iei c]teva sfa-turi de care s[ \in[ cont pentru a-;i pro-teja s[n[tatea. O prim[ recomandare es-te de a evita deplas[rile ̀ n spa\ii deschise;i expunerea la frig, respectarea regulilorde igien[ pentru evitarea ̀ mboln[virilor;i consumul de alimente bogate `n pro-teine, fructe ;i legume.

Dac[ este necesar[ totu;i deplasarea`n spa\ii deschise, este recomandat[ fo-losirea mijloacelor de protec\ie adecvate- c[ciuli, m[nu;i etc. Trebuie evitat[ ex-punerea prelungit[ a m]inilor ;i picioa-relor la temperaturi sc[zute pentru a seferi de deger[turi. De asemenea, ̀ n cazulsimptomelor de r[ceal[, trebuie evitat[automedica\ia ;i este recomandat[ con-sultarea medicului. Speciali;tii `ns[n[tate public[ recomand[ persoanelorv]rstnice, `n special celor cu afec\iunicardiace ;i respiratorii, s[ evitedeplas[rile ;i frecventarea locurilor aglo-merate care creeaz[ premisele decom-pens[rii `n condi\ii de temperaturisc[zute. Sunt indicate consumul de ali-mente bogate `n proteine ;i gr[simi ne-saturate, fructe, legume ;i evitareab[uturilor alcoolice.

~n aceast[ perioad[, trebuie s[ seacorde o aten\ie special[ copiilor. Ace;tianu trebuie l[sa\i s[ a;tepte `n interiorulautovehiculelor parcate sau s[ fie trans-porta\i pe distan\e lungi ̀ n vehicule f[r[posibilit[\i de climatizare ;i neechipatecorespunz[tor.

Locuin\ele ;i spa\iile `nchise de lo-cuit trebuie s[ fie ̀ nc[lzite corespunz[tor;i trebuie evitat[ utilizarea instala\iilorimprovizate, care pot duce la intoxica\iicu monoxid de carbon.

Cum evit[m `mboln[virile ̀ n zilele

cu temperaturi sc[zute?

~n popor se spune c[ trebuie s[ tescoli `naintea soarelui, c[ci e p[cat s[r[sar[ soarele peste tine dormind.R[s[ritu-i ceas bun, zic b[tr]nii. Se des-chide atunci cerul ;i lumea se desfat[ defrumuse\e. Ce-i ca r[s[ritu’?! Ai v[zutc[ ;i la flori sau la gr]ne se spune c[ aur[s[rit, adic[ au ;i ele o na;tere, un ̀ nce-put, toate sunt cu bucurie c]nd `ncep.

Timpu’ [sta c]nd s-arat[ ro;a\a pecer e a;a, ca un dar, ceva care se tot ̀ nal\[.~nainte de r[s[ritul soarelui, fata caremerge s[ se spele la un izvor, s[ se speledin partea din care r[sare soarele ;i s[zic[< „Dup[ cum a;teapt[ oamenii ca s[r[sar[ soarele, a;a s[ m[ a;tepte ;i s[ m[doreasc[ ;i pe mine fl[c[ii". M[surareatimpului pentru \[ranul de odinioar[nu se f[cea exact ;i precis ca ast[zi.”Timpul \[ranului este mai pu\in m[su-rat cu ceasul ;i mai mult m[surat cu su-fletul”, spunea pictorul Horia Bernea.

Momentele unei zile, ̀ n desf[;urarealor, erau formate, ̀ n limbaj popular, dinexpresii simple ;i precise. Astfel, pe laorele 5 diminea\a, c]nd ̀ ntunericul ̀ nce-pe s[ se risipeasc[, ̀ nt]lnim expresii ca<”se `nmoaie `ntunericul” sau ”dinspreziu[”. De pe la 5-6 diminea\a \[ranii spu-neau c[ e „mijitul zorilor”, c]nd se arat[ro;a\[ pe cer, iar pe la 6-7 este”diminea\a”, c]nd r[sare ;i se ridic[ soa-rele pe cer.

Legat de acest moment se f[ceau ;iunele prevestiri de timp. C]nd r]ndu-nica c]nt[ `nainte de rev[rsarea zorilor`n fa\a casei e semn de mare noroc, iaratunci c]nd r[sare soarele frumos, ares[ fie vreme bun[ `n acea zi.

Irina Maier

Momentele zilei `n tradi\ia popular[

- Diminea\a

Temperaturile din ianuarie dicteaz[ starea vremii din întreg anul

Calendarul foilor de ceap[ ne spune dac[ lunile vor fi ploioase sau secetoase

10 Informa\ia de Duminic[/17 ianuarie 2016

ACTUALITATEA

Deşi anul trecut, pe lângăcoaliţia condusă de Statele Uniteale Americii în lupta împotrivagrupării teroriste Statul Islamics-au mai implicat atât ruşii, cât şifrancezii, aceştia din urmă dato-rită sângeroaselor atentate de laParis în care au murit 103 persoa-ne, gruparea teroristă sunită con-tinuă să rămână tare pe poziţiideşi este practic atacată pe maimulte fronturi.

Astfel se nasc câteva întrebări. Ceamai importantă este de unde, din ce, şide cine este finanţată cea mai infamăgrupare teroristă. Celelalte întrebări sepot referi la logistică. De unde fac rostislamiştii de muniţie, mâncare, unifor-me, medicamente şi alte lucruri atât denecesare pentru a putea să continuelupta?

Au fost voci, atât în presa occiden-tală, cât şi din serviciile de informaţiiale mai multor ţări care au sugerat căStatul Islamic este finanţat de simpati-zanţi din statele bogate ale GolfuluiPersic, mai exact Qatar şi Arabia Sau-dită. Acest lucru ar putea fi explicatprin faptul că SI este o grupare sunită,iar aceste două ţări au o populaţie împroporţie foarte mare de musulmanisuniţi.

În cazul ambelor ţări, mai exact încazul cetăţenilor ţărilor respective, fi-nanţarea de diverse grupuri teroristenu este ceva nou, mai ales în contextulrăzboiului civil din Siria, unde diversegrupuri de "rebeli" au fost finanţaţi dinaceste două ţări. Mai nou, oficialisaudiţi au declarat că deşi nu sunt deacord cu primirea de refugiaţi în ţaralor, sunt însă dispuşi la finanţarea con-struirii de moschei în Europa pentrurefugiaţi.

Arabia Saudită şi Qatarul ardori un guvern sunit în Siria

Se pune întrebarea de ce atât ArabiaSaudită, cât şi Qatarul, care au avutpropriile probleme cu extremiştii mu-sulmani, şi care cel puţin teoretic suntaliaţi ai Statelor Unite, ar fi dispuse săfinanţeze un grup atât de violent.

Răspunsul se află ca de obicei înpolitică şi în dominaţie regională. Ţări-le din jurul Golfului Persic sunt ţărisunite, singura ţară şiită fiind Iranul,care este şi un important exportatorde petrol.

În Siria există o populaţie majoritarsunită, însă Bashar al Assad şi cei careau guvernat ţara sunt şiiţi, ceea ce adus la o apropiere foarte strânsă întreSiria şi Iran, ambele ţări având resursepetroliere însemnate.

Deci implicarea Arabiei Saudite şia Qatarului, chiar dacă oficial nu esterecunoascută, ar avea beneficii maripentru ambele ţări, în condiţiile în careun guvern sunit în Siria ar fi aliat al ce-lor două ţări şi ar fi rece din punct devedere faţă de Iran, ţară care oricumeste sub o continuă ameninţare dinpartea ţărilor arabe dunite din Golf.

Dar un grup terorist care contro-lează teritorii atât de vaste precum SI,şi care la oră actuală duce o luptă pemai multe fronturi nu se poate susţinelogistic şi financiar doar din donaţiiale indivizilor bogaţi, chiar dacă, înunele cazuri aceste donaţii pot fi sub-

stanţiale.Întrebarea oricui ar fi "cum ajung

banii şi armele în mâinile teroriştilorSI?", dar şi mai important "de unde pri-mesc aceştia arme, muniţie, etc?" E clarcă nu vor folosi transferuri bancarepentru a obţine fonduri, astfel că se vorfolosi bani gheaţă, probabil în valutăforte, cel mai probabil în dolari ame-ricani.

Conform unor articole apărute înpresa britanică, între anii 2012 şi 2013,unii cetăţeni extrem de bogaţi din zonaGolfului Persic, profitând de faptul căTurcia permitea acest lucru au reuşitsă ducă sume importante de bani, princurier, la SI, aceşti bani ajungând la te-rorişti, în Siria prin graniţa cu Turcia.Acest lucru se pare că nu mai este per-mis în aceste zile, însă jihadiştii tot auparte de fonduri.

Conform unelor surse, SIvinde zilnic aproximativ9.000 de barili de petrol

Una dintre metodele folosite deaceştia este de a taxa populaţia dintr-o zonă pe care o ocupă. Odată ce ozonă este ocupată, aceştia pun mânape resursele de apă, hrană, combustibilşi altele necesare traiului zilnic, iar po-pulaţia care trăieşte în acea zonă esteobligată să plătească taxe pentru a pu-tea supravieţui.

O altă sursă de venit constă în vân-zarea petrolului, mai ales în condiţiileîn care SI a ocupat zone cu importantecâmpuri petroliere din Siria.

Este greu de înţeles "economia derăzboi" practicată de SI, deoareceaceasta, prin natura ei se desfăşoarădeparte de practicile comerciale con-sacrate, prin folosirea intermediarilor,oamenilor de încredere şi su susţinereatacită a anumitor state care au diverseinterese în tonă.

Conform unor surse, Statul Islamicvinde zilnic aproximativ 9.000 de barilide petrol pe zi cu preţuri cuprinse între25 şi 35 de dolari americani pe baril.

Se pare că o parte din petrol ajungeprin intermediari kurzi în Turcia. Pro-blema acum este faptul că, odată cea agăsit clienţi pentru petrol, organizaţiateroristă se autofinanţează, nefiind po-sibilă astfel aplicarea metodei de tăierea fondurilor, pentru că astfel de tran-zacţii, desfăşurate în umbră, cu banigheaţă sunt aproape imposibil de ur-mărit şi de oprit.

De unde sunt sclavii?

Un alt mod, deosebit de dezgustă-tor din care gruparea teroristă atragefonduri este vânzarea de sclavi. E greude crezut că în secolul XXI cineva armai fi dispus să facă aşa ceva, însă separe că există amatori.

Modul în care aceste activităţi me-dievale se desfăşoară este simplu. Oda-tă ce jihadiştii ocupă un sat care estepopulat de persoane care nu sunt deaceeaşi orientare religioasă, adică mu-sulmani suniţi, populaţia este triată.

Bărbaţii, bătrânii, femeile bătrâneşi toţi cei consideraţi nevaloroşi suntexecutaţi pe loc. Fetele şi femeile tineresunt apoi vândute, în pieţe de sclaviimprovizate. Cei care le cumpără suntluptători ai Statului Islamic, dar şi băr-baţi bogaţi din statele arabe care au ne-voie de sclave sexuale.

Arme din Irak

Pe lângă problema finanţării se pu-ne problema armamentului, mai exactde unde reuşesc aceşti terorişti să seaprovizioneze cu arme, dar şi mai im-portant cu muniţie.

Dacă se vizionează filmuleţele pos-tate de jihadişti pe internet se poateobserva faptul că aceştia au în dotareatât armament uşor de origine rusă şiamericană, dar şi armament greu.

Prezenţa acestor arme în mâinilejihadiştilor se poate explica în câtevamoduri. În primul rând gruparea te-roristă Statul Islamic îşi regăseşte ori-ginile în Irak, ţară în care de mult timp

a avut loc o insurgenţă armată împo-triva guvernului susţinut de forţeleamericane.

Datorită acestui fapt, a fost relativuşor ca jihadiştii să pună mâna pe di-verse arme având în vedere debandadatotală din ţară. Apoi, după ce încet aureuşit să cucerească teren, islamiştii auocupat şi baze millitare irakiene, iarmilitarii irakieni, în graba lor de a fugişi de a îşi salva viaţa au uitat să des-itrugă armamentul pe care l-au lăsatîn urmă, armament profesionist, de ofoarte bună calitate pus la dispoziţiairakienilor de americani, care au de-venit între timp aliaţi.

Aşa se explică faptul că nişte te-rorişti au acces la arme performanteantitanc, artilerie, dar şi armamentuşor de cea mai bună calitate. Totuşise pune problema muniţiei. Având învedere faptul că se presupune că apro-ximativ câteva mii de persoane luptăpentru Statul Islamic, se poate consi-dera că este un consum mare demuniţie.

Deşi odată ce au capturat atât bazemilitare irakiene cât şi siriene, care celpuţin teoretic aveau şi depozite demuniţii, având în vedere consumul zil-nic, dar şi armamentul de fabricaţie şide calibre diferite se poate consideracă muniţia capturată nu a fost suficien-tă.

Ne întoarcem înapoi la graniţa pecare Siria o împarte cu Turcia, pe undese pare că pentru un timp transportu-rile de armament şi de muniţie au tre-cut "neobservate" şi au ajuns în mâinilejihadiştilor.

Problema majoră nu este însă ceaa finanţării şi nici a sursei de arma-ment. Întrebarea majoră este următoa-rea< cum de puterea combinată a Sta-telor Unite ale Americii, Federaţiei Ru-se, a Franţei şi a Marii Britanii nu areuşit până acum să anihileze acestgrup terorist? Oare chiar se vrea dis-trugerea acestora, sau existenţa StatuluiIslamic serveşte intereselor cuiva ?

Bogdan Mihalca

Atacurile sexuale violente asuprafemeilor germane în noaptea de Reve-lion, par să nu fie o simplă întâmplare,ci mai degrabă practicarea unui obiceiarab, care a fost "importat" în Europa,când liderii europeni au acceptat să des-chidă larg porţile pentru refugiaţi.

Fenomenul este cunoscut în limbaarabă ca 'taharrush' şi se traduce apro-ximativ ca hărţuire colectivă şi a apărutprima dată în 2011, în timpul proteste-lor din Piaţa Tahrir din Cairo. Practicun grup de bărbaţi înconjoară o femeieşi o ating pe tot corpul, iar în unele ca-zuri se poate ajunge chiar la viol în grup,în timp ce bărbaţii de la marginile gru-pului au grijă ca trecătorii să nu inter-vină.

Având în vedere întâmplările dinanumite oraşe germane din noaptea deRevelion şi relatările victimelor, exactacest lucru s-a întâmplat în Germania,şi dacă nu se iau măsuri, acest lucru vaputea fi întâlnit tot mai des în oraşeleeuropene.

Presa occidentală a relatat despreacest fenomen pentru prima dată dupăce jurnalista sud africană Lara Logan afost agresată sexual în acest fel, şi a fostla un pas să fie violată în grup de omulţime de bărbaţi arabi, în 2011, întimp ce era în Egipt pentru a face re-portaje referitor la Primăvara Arabă.

Deşi opinia publică din Româniava spune că acest lucru nu ne afecteazăpe noi, pentru că se întâmplă în Ger-mania, Suedia, sau în alte ţări occiden-tale, dacă vom primi refugiaţi sirieni,asemenea întâmplări vor putea fi văzuteşi pe străzile din oraşele României.

După cum a declarat un consilierlocal din Tăşnad, deja turiştii au începutsă sune la hotelurile din staţiune să în-trebe dacă s-a deshis centrul de refu-giaţi, iar dacă acesta ar fi fost deschis arfi decis să nu mai meargă în acest oraş,care are o economie bazată în mare par-te pe turism.

Atacul sexual în grup asupra femeilor este

un obicei adus de refugia\i în Europa

Se pare că germanii au ajuns la limitarăbdării, atât referitor la problema refu-giaţilor, cât şi referitor la faptul că auto-rităţile nu fac nimic pentru a-i proteja, cipoliţia îi arestează pe cei care decid să seapere de atacurile imigranţilor.

În urma atacurilor asupra a aproxi-mativ 500 de femei germane, atacuri se-xuale în care au fost implicaţi bărbaţi deoriginie africană şi arabă, unii dintre ce-tăţenii germani au decis să formeze gru-puri cetăţeneşti care patrulează zonelecentrale ale oraşelor, pregătite să inter-vină în cazul în care imigranţii ar atacafemei pe stradă.

Dar cum de obicei, cei nevinovaţi su-feră din cauza acţiunilor unora, lucrurileau degenerat în Koln, unde în urma vio-lenţelor din noaptea de Revelion, grupuride cetăţeni germani au atacat restauranteşi fastfood-uri cu specific arab, dar şi ce-tăţeni de origine arabă care au avut ghi-nionul să fie pe străzi.

Astfel 6 bărbaţi de origine africană,arabă şi pakistaneză au fost bătuţi deaceste grupuri, iar din primele cercetărise pare că victimele nu au avut nimic dea face cu atacurile din noaptea de Reve-lion.

Liderii acestor patrule germane îşiapără acţiunile spunând că dacă autori-tăţile şi poliţia nu fac nimic pentru a-iproteja, este de datoria lor să îşi protejezefamilia, soţiile, iubitele, mamele sau su-rorile.

Cet[\enii germani se r[zbun[ pe imigran\i

Dacă se vizionează filmuleţele postate de jihadiști pe internet se poate observa faptul că aceștia au în dotare atât armamentușor de origine rusă și americană, dar și armament greu

Una dintre metodele folosite de Statul Islamic este de a taxa populaţia dintr-o zonă pe careo ocupă. Odată ce o zonă este ocupată, aceştia pun mâna pe resursele de apă, hrană, combustibilşi altele necesare traiului zilnic, iar populaţia care trăieşte în acea zonă este obligată să plăteascătaxe pentru a putea supravieţui.

Statul Islamic se finan\eaz[ din petrol, dona\ii ;i vânzare de sclavi

17 ianuarie 2016/Informa\ia de Duminic[ 11

MAGAZIN

NORAD sau North American Ae-rospatial Defense Command, monito-rizează toți sateliții care se află în orbitaPământului.

Există peste 30 de sateliți pe carenicio țară nu i-a revendicat. Un satelitpoate transmite o fotografie a unuiobiect care are doar câțiva centimetri.Să fie acești sateliți de origine terestră?

Dacă lucrurile stau așa, de ce nicioțară nu le recunoaște? Sunt sateliți ultraperformanți echipați cu panouri solare.Există două variante. Sunt sateliți despionaj, de origine terestră sau sunt deorigine non-umană.

Cu toate că, există acorduri prin ca-re țările lumii sunt obligate să declarefiecare satelit pe care-l deține, acest lu-cru nu se dovedește a fi pus în practi-că. S-a pus în discuție faptul că, aceștisateliți misterioși să fie distruși, dinmoment ce, nicio țară nu și-i asumă.

Această propunere nu s-a materia-lizat. Care sunt motivele, le vom aflapoate în câțiva ani. Cert este că existăun ceva care ne este ascuns. Există spe-cialiști care au studiat acești sateliți șiau concluzionat că, probabilitatea sănu fie de origine terestră este foartemare.

Distrugerea acestor sateliți ar ducela declanșarea unui război, de careomenirea nu are nevoie. Kardashev, ce-lebrul fizician, a susținut cu tărie exis-tența civilizațiilor extraterestre. El con-sidera că, aceste civilizații pot utilizaforme necunoscute de energie, care segăsesc pe Pământ și la care omenireanu a ajuns încă să le cunoască și să lefructifice.

Este o teorie care este viabilă. Dece ar fi interesați extratereștrii de pla-neta noastră, dacă nu ar avea niște in-terese? Conform teoriei lui Kardashev,civilizațiile extraterestre, în funcție degradul de dezvoltare, gradul 1, 2 sau 3,utilizează energia din întreg Universulsau numai de la un grup de planete saustele.

Pentru a ajunge la o astfel de per-formanţă, omenirii îi mai trebuie 200de ani. Omenirea utilizează o mică par-te din energia solară iradiată în spațiu.Este posibil ca aceste civilizații să uti-lizeze această energie de perioade lungide timp, în mod eficient.

Dacă aceste civilizații extraterestrepot utiliza energia din Univers, de ceau un interes particular față de planetanoastră? Unii cercetători susțin că, pla-neta noastră dispune de rezervoareuriașe de forme de energie, necunos-cute omenirii.Alți cercetători cred că, omenirea estemonitorizată, prin sateliți, OZN-urisau alte forme, pentru că suntem crea-ția extratereștrilor, suntem experimen-tul acestora. Existența celor 30 de sa-teliți misterioși, din orbita Pământului,a redeschis un subiect, față de care lu-mea științifică este divizată.

NORAD nu a dat explicații despreoriginea acestor sateliți, în condițiileîn care, americanii au evidența tuturorsateliților, chiar și a celor de spionaj,acceptați în mod tacit.

Pagin[ realizat[ de Mihai G.

În vreme ce mulţi visează săbată suta de ani de viaţă, istoriaarată că uneori există şi excepţiicu adevărat excepţionale.

Una e consemnată chiar în Bihor,chiar dacă este atât de neverosimilă în-cât pare o legendă fără sâmbure de ade-văr.

Un om din satul Cărpinet(Bihor) ar fi trăit cât 3 vieți

Povestea spune că în satul Cărpinet,de la poalele Apusenilor, un ţăran ar fitrăit cât trei vieţi. Culmea, în Evul Me-diu, când speranţa de viaţă era multmai mică. Atestat în două documentedistincte, cazul a rămas neştiut pânăacum.

Iobagii din satele Leheceni şi Căr-pinet, risipite la poalele Munţilor Co-dru Moma, voiau să-şi dureze o bise-rică. Dar orgoliile credincioşilor eraula fel de mari, fiecare comunitate in-sistând ca lăcaşul să fie în satul ei. Cugreu s-au înţeles în final să împartă bi-serica. Cum? Au ridicat-o pe hotaruldintre cele două sate, pe pământul bă-trânului preot Paşcu Popa, din Cărpi-net, ales să păstorească ambele sate cucondiţia ca doar cei din neamul lui săslujească în acea biserică.

După 21 de ani, moşierul Wass Fe-rencz, căruia îi aparţineau pământuriledin zonă, s-a ridicat împotriva porunciiregale, trimiţându-şi perceptorii să-iceară lui Avram impozit şi transfor-mând din nou biserica într-un măr aldiscordiei. De data aceasta, între lati-fundiar şi iobagii din cele două sate,care au sărit în apărarea popii.

Procesul bătrânilor

Pentru stingerea conflictului, co-mitele Bihorului, Diák Andrei, a ordo-nat un proces public „de statornicire”şi reconfirmare a privilegiului regal,care a avut loc la Băiţa în 1619. La ju-decată au fost chemaţi primarii din 6sate, dar şi 20 de vârstnici, „toţi maibătrâni de 100 de ani”, care au dat măr-turie sub aspru jurământ că toţi preoţii

care au slujit biserica dintre hotare erauneamul lui Paşcu, moştenind din tată-n fiu scutirea de impozite acordată deprincipesa Maria Cristina. Dintre ceichemaţi în faţa judelui singurul căruiai s-a consemnat vârsta a fost iobagulLupu Bara din Cărpinet, pomenit denotarul Gáspár Nemeti de două ori înactul de judecată (facsimil). „Avea 225de ani„ arăta procesul-verbal. Tocmaidatorită vârstei sale, a fost şi cel maicredibil, mărturisind că trăise anii celortrei generaţii de preoţi şi că i-a cunos-cut pe toţi. Iobagul a întărit cu vorbelesale porunca împărătească, potrivit că-reia „cine va aduce popă străin îi vaobliga pe popii de aici la plata impozi-tului sau a prestării de munci”.

Naşterea legendei

Documentului i s-a pierdut urmamultă vreme, dar informaţia despre in-

credibila vârstă a iobagului Lupu nu s-a pierdut. A fost adusă la lumină,printr-un alt hrisov, în 1968, de repu-tatul academician Ştefan Meteş (foto),care îi descria în publicaţia MagazinIstoric pe cei mai vârstnici locuitori aiTransilvaniei medievale găsiţi de el înactele vremii. Aici, alături de câţiva „ti-neri” cu vârste între 118 şi 130 de ani,sunt menţionaţi hunedoreanul ToaderGiurgiu (150 ani), soţii Sara (164 ani)şi Rovin Iovas (172 ani) din Caranse-beş, şi bănăţeanul Petruţ Ciortan (185ani).

Meteş scoate în evidenţă mai alescazul bihoreanului din Cărpinet. „Prinvârsta lui, îi depăşeşte cu mult pe toţiceilalţi”, scria istoricul, argumentândcu înscrisurile din Urbariul Dome-niului Beiuş, adică „recensământul”populaţiei şi al proprietăţilor din în-treaga Depresiune a Beiuşului făcutde autorităţile maghiare, care îl

menţionează pe Lupu Bara ca având,în anul 1619, vârsta de 225 de ani. Me-teş a găsit Urbariul în arhivele din Bu-dapesta, l-a studiat, tradus şi copiat,şi aşa s-a răspândit legenda celui maivârstnic dintre români.

Lucrurile nu s-au oprit însă aici,pentru că o altă întâmplare l-a readuspe Lupu în atenţia istoricilor. În 1785,biserica de pe hotarul dintre Lehecenişi Cărpinet nu mai avea preot, dupăce ultimul descendent al ctitoruluiPaşcu s-a stins din viaţă fără moşte-nitori. Sătenii şi-au disputat iar lăcaşul,drept pentru care stăpânirea l-a trimisla Vaşcău pe judecătorul Mihail Popde Băseşti.

La audieri, judele a cerut trans-crierea, din latină în maghiară, a în-scrisurilor din 1598 şi 1619, într-unsingur document, în care Lupu aparedin nou menţionat cu matusalemicasa vârstă.

Dintre cei chemaţi în faţa judelui singurul căruia i s-a consemnat vârsta a fost iobagul Lupu Bara din Cărpinet, pomenitde notarul Gáspár Nemeti de două ori în actul de judecată. Desigur, poza nu este a lui Lupu Bara, ci a unei alte persoanede vârstă venerabilă

Ghe-O Rescue e un gigant con-struit de Ghe-o Motors, companiedeținută de designerul CristianVlad ;i Bogdan Oprea, ;eful BGS.Ma;ina este proiectată ;i construi-tă în România, lângă Bucure;ti,;i a fost lansată oficial la SalonulAuto de la Bucure;ti în 2013.

Vehiculul a făcut furori pe toate si-te-urile internaționale de specialitate,iar în urmă cu puțin timp a fost testatăde prezentatorii emisiunii Fifth Geardin Marea Britanie.

E o ma;ină de salvare ;i are cisternă cu apă pentru a stinge incendii

„E o ma;ină de salvare, poți sămergi cu ea prin apă, poți să salvezioameni în caz de calamitate, în caz defoc are o cisternă cât o ma;ină de pom-

pieri. Cântăre;te 3.200 kg, nu e chiara;a de grea. Centrul de greutate e foartejos, nu are probleme la mersul prin

apă. Poate să urce pante până la 70 degrade ;i are cauciucuri late de 700 mm”,a spus reprezentantul companiei care

a prezentat ma;ina în cadrul emisiu-nii.

Ghe-O Motors a investit 500.000de euro în dezvoltarea ;i producția Res-cue, dar a primit deja comenzi din toa-ta lumea pentru noul vechiul. Ghe-ORescue e pregătit să pătrundă prin no-roaie, pe drumuri forestiere ;i în altezone greu accesibile, acolo unde pom-pierii ;i ambulanțele nu pot să pătrun-dă.

Rescue are ;i ;enile care pot fi mon-tate în doar jumătate de oră ;i poatetracta o sanie cu 9 locuri care poatepluti. În total, Rescue poate să trans-porte 20 de persoane.

Cu ajutorul rezervorului de 650 delitri ;i cu cele 10 motopompe, Rescuepoate să înlocuiască cu succes o ma;inăde pompieri.

Ghe-O Rescue are motor de V8 de6 litri cu 400 de cai putere ce consumă30 de litri la 100 km, în condiții extre-me. Ghe-O Rescue costă 120.000 deeuro, fără TVA.

For\e misterioasemonitorizeaz[ Terra

Povestea spune că în satul Cărpinet, de la poalele Apusenilor, un ţăran ar fi trăit cât trei vieţi.Culmea, în Evul Mediu, când speranţa de viaţă era mult mai mică. Atestat în două documente dis-tincte, cazul a rămas neştiut până acum.

Ghe-O Rescue i-a l[sat cu gura c[scat[ pe englezi

Lupu Bara din C[rpinet, românul care a murit la vârsta de 225 de ani

12 Informa\ia de Duminic[/17 ianuarie 2016

A devenit cunoscută `n lumea`ntreag[ ̀ n rolul lui Betty cea ur]t[,interpretare ce i-a adus un premiuEmmy pentru cea mai bun[ actri\[`ntr-un serial de comedie, un Globde Aur ;i un premiu SAG. Din 2010,de la difuzarea ultimului episod alproduc\iei de televiziune, Ferrera(31 de ani) s-a schimbat, devenindmai g]nditoare, dar ;i mai hot[r]t[legat de ceea ce vrea s[ fac[. “Iaufoarte `n serios c]nd decid pentruce-mi voi dedica via\a ;i, odat[ cuv]rsta, timpul devine mult maipre\ios. Legat de lucrurile pe carele-a; fi f[cut la `nceputul carierei,acum m[ g]ndesc de dou[ ori ̀ nain-te de a le face pentru c[ am o familieal[turi de care vreau s[-mi petrectimpul ;i prieteni care sunt foarteimportan\i `n via\a mea.”

Sf ]r;itul lui 2015 a reprezentatre`ntoarcerea ei pe micile ecrane `ntr-un nou serial de comedie, “Superstore”,;i ̀ nceputul unui contract de colaborarecu ABC Studios, pentru a crea noi pro-iecte de televiziune. Actri\a ;i-a propuss[ ofere Hollywood-ului un lifting deimagine. Fie c[ e vorba de a produce odram[ de familie, ori apari\ia `ntr-unnou sitcom, America inten\ioneaz[ s[spun[ pove;ti care s[ arate lumea ̀ n caretr[im. “Televiziunea ;i filmele s-au`ndreptat ̀ ncetul cu ̀ ncetul spre ceea ceoamenii aspir[ - toat[ lumea este agentFBI, detectiv sau cel mai bun avocat,toate fiind grozave pentru a fi interpre-tate. Dar simt c[ exist[ mult patos ;i co-medie `n experien\a de via\[ a tuturor.De aceea mi-a pl[cut «Superstore». Esteo comedie despre via\a majorit[\ii oa-menilor din aceast[ \ar[, despre cum es[ ai un loc de munc[ obi;nuit, unde nusalvezi lumea `n fiecare zi. E vorba desupravie\uire.”

La fel cum au `ndr[git optimismulciudat al lui Betty Suarez, fanii vor adora;i umorul lui Amy, o responsabil[ de ra-ion la un supermarket. Ferrera se simteca la ea acas[ juc]nd acest personaj, care`i permite s[ abordeze situa\iile nepl[cu-te cu umor. “Pe l]ng[ ocazia de a r]dela locul de munc[ toat[ ziua ;i a te sim\ibine, comedia este un mod grozav de aacorda aten\ie unor probleme reale ;ide a declan;a conversa\ii”, spune actri\a.Un exemplu ar fi un videoclip-parodiecare o arat[ pe Ferrera `n `ncercarea dea numi 20 de actori americani albi ̀ ntr-un minut, ca r[spuns la clipul lui TinaFey care nu a reu;it s[ numeasc[ 20 deactori latino-americani `n 60 de secun-de.

America Ferrera este obi;nuit[ s[exprime p[rerile celor din afar[. P[rin\iiei s-au desp[r\it c]nd ea avea 8 ani, tat[ls[u re`ntorc]ndu-se `n Honduras, iarmama ei a r[mas cu cei ;ase copii `nWoodland Hills, un cartier predominantde albi din San Fernando Valley. A ;tiutde la o v]rst[ fraged[ c]t de diferit[ era`n compara\ie cu ceilal\i copii, glumind`ntr-un interviu c[ fusese la 35 de barmitzvah `nainte de a particpa la primapetrecere de quinceañera. A ;tiut de ase-menea c[ iube;te muzica ;i dansul, dou[pasiuni pe care ;i le-a dezvoltat de mic[.~n loc s[ p[;easc[ pe urmele fra\ilor ;isurorilor ei, al[tur]ndu-se unei trupesau ̀ nscriindu-se la Colegiul militar, Fer-rera a luat cursuri de actorie. “A existato parte din mine care ;i-a dorit s[ fac[ceea ce au f[cut ei, dar am decis s[ spargtiparul ;i s[ o iau `n alt[ direc\ie”, `;iaminte;te ea.

Tat[l ei a decedat ̀ n 2010, ̀ nainte caactri\a s[ poat[ reface leg[turile dintreei. ~n 2014, cu ocazia emisiunii “WhoDo You Think You Are?”, America ac[l[torit `n ora;ul natal al tat[luiei, La Esperanza, ̀ n Honduras, pentru a

afla mai multe despre istoria familiei sa-le. Atunci a descoperit c[ str[bunicul ei,Gregorio Ferrera, fusese un general fai-mos ;i un revolu\ionar care a luptat`mpotriva dictaturii din Honduras, pre-figur]nd puternicul activism politic alactri\ei. “Este foarte personal s[ g[se;tipe cineva ̀ n familia ta care a luptat pen-tru un ideal cu care m[ pot identifica.”

Istoria recent[ ;i politica ;i-au exer-citat influen\a lor asupra vedetei ̀ n moddecisiv, atacurile de la New York din 11septembrie 2001, pe c]nd Ferrera `nce-pea clasa a XII-a, determin]nd alegereaei de a studia Rela\iile interna\ionale laUniversity of Southern California, undea ob\inut o burs[ preziden\ial[. “Lumeami s-a deschis larg dintr-odat[.” ~n tim-pul aceluia;i an ;colar a ob\inut primulrol, ̀ n pelicula HBO “Femeile adev[ratesunt plinu\e”. A urmat un alt rol memo-rabil `n “Patru prietene ;i o pereche deblugi”. ~n 2006, Salma Hayek a ales-opentru rolul principal din versiuneaamerican[ a unei telenovelei columbie-ne. America Ferrera ;i “Ugly Betty” audevenit celebre ̀ n toat[ lumea. Cu toatec[ avea doar 23 de ani, a uimit cu na-

turale\ea ei pe covorul ro;u ;i cu dis-cursurile de mul\umire la galele depremiere, pline de gra\ie ;i dedica\ie

pentru profesia ei. ~n 2007, America Ferrera a devenit

prima actri\[ latino c];tig[toare a unuipremiu Emmy pentru rol principal ̀ ntr-o comedie. Acea victorie a deschis caleapentru includerea altor actri\e latino-americane `n proiectele re\elelor de te-leviziune. “Nu mi-am propus s[ fiu pri-ma actri\[ latino care s[ c];tige un astfelde premiu. Inten\ia mea a fost s[ g[sescoportunit[\i, iar dac[ acest lucru are carezultat alte oportunit[\i, e minunat.Sunt de p[rere c[ e ceva ce trebuie cele-brat, dar e doar o parte a monedei. Cea-lalt[ parte ? Acest lucru nu ar trebui s[mai fie v[zut ca o excep\ie. Nu ar trebuis[ existe doar dou[ - trei actri\e latinocare au reu;it p]n[ acum.” Din acest mo-tiv a ̀ nfiin\at propria companie de pro-duc\ie `n urm[ cu nou[ ani, pentru aproduce filme ;i seriale de televiziune.A reu;it s[ v]nd[ dou[ seriale ;i s[ pro-duc[ c]teva filme, inclusiv o produc\ieindependent[ scris[ ;i regizat[ de so\ulei, Ryan Piers Williams. Cei doi s-au cu-noscut la universitate ;i s-au c[s[torit`n 2011.

New York-ul este casa pentru cuplulde actori de peste 10 ani, America pre-fer]nd anonimitatea oferit[ de metro-pol[ nebuniei de la Hollywood. O zi per-fect[ pentru actri\[ este s[ urm[reasc[Netflix, s[ comande pizza ;i s[ se joacecu golden retriever-ul Buddy. C]nd nuvegeteaz[ `n fa\a televizorului, cei doiso\i ̀ ;i petrec timpul liber cu cei opt ne-po\ei ;i fini. “S[ culegi mere cu un copilde 5 ani este un mod grozav de a renun\ala munc[”, declar[ actri\a.

Dep[;ind pragul de 30 de ani, Ame-rica simte c[ `n aceast[ perioad[ `nva\[s[ se ia mai mult `n serios, dar ;i s[ nu-;i cear[ scuze pentru propria ei per-soan[. Fie c[ scrie o scrisoare deschis[pentru a-l critica pe Donald Trump sau`;i continu[ munca de a-i determina petinerii latino-americani s[ se implicemai mult `n procesul de vot `n cadrulCoali\iei Voto Latino’s Artist, Ferrera re-cunoa;te c[ este o adev[rat[ lupt[ s[ nurenun\e la propriile ei convingeri.“Exist[ `ntotdeauna un motiv s[ num[ folosesc de vocea pe care o am. Arfi mai confortabil, mai prudent s[ tac.:i ;tiu c[ nu sunt singura careg]nde;te astfel. ~nv[\ s[ aud vocile ca-re spun nu ;i s[-mi exprim `n conti-nuare p[rerea, deoarece ea conteaz[;i indiferent care este profesianoastr[, noi suntem singurii careavem dreptul s[ decidem unde nefolosim timpul, energia sauabilit[\ile noastre.”

America Ferrera continu[ s[ luptepentru propriile convingeri