manual i - dr[1].reale

8/8/2019 Manual I - dr[1].reale

1/53

Flavius BAIASCristina ZAMA

Manual de seminar.Drept civil.

DREPTURILE REALE PRINCIPALE.TEORIA GENERAL A OBLIGAIILOR

PATRIMONIUL. CLASIFICAREA DREPTURILOR PATRIMONIALE

I. Scurte precizari teoretice

1. Terminologie.Termenul de patrimoniuare mai multe nelesuri i este utilizat att n limbajul juridic, ci n cel obinuit cu sensul deansamblu de bunuri, fie ele materiale sau imateriale: patrimoniul comun al umanitiipatrimoniul cultural naional etc.

De asemenea, legiuitorul folosete i alte noiuni pentru a desemna unansamblu de bunuri: fond (terenurilealctuiescfondul funciar, pdurile fondul forestier) sau domeniu (domeniul public i domeniul privatal statului i a

unitilor administrative-teritoriale).2. Reglementare. Codul civil nu conine dect referiri incidentale la noiunea de patrimoniu (art. 781, 784

1743 C. civ.), cea mai general fiind cea cuprins n art.1718: Oricine este obligat personal,este inut de a ndeplinndatoririle sale cu toate bunurile sale, mobile i imobile, prezente i viitoare.

Noiunea de patrimoniu se mai regsete, printre altele, n urmtoarele texte legale: art. 26 lit. e, art. 41, 42, 47din Decretul nr. 31/1954 privind persoanele fizice i juridice; art. 5 alin. 1 din Legea nr. 15/1990 privind transformarea

ntreprinderilor de stat n regii autonome i societi comerciale; art. 143, 158 alin. 1, 205 alin. 3, 230, 233, 235 dinLegea nr. 31/1990 privind societile comerciale; art. 121 din Legea nr. 215/2001 a administraiei publice locale.

3. Definiie. Singurul text legal care definete patrimoniul este 121 din Legea nr. 215/2001: Constituiepatrimoniul unitii administrativ teritoriale bunurile mobile i imobile care aparin domeniului public al acesteiadomeniului ei privat, precum i drepturile i obligaiile cu caracter patrimonial.(subl. ns.)Aceasta nu este ns, odefiniie general a patrimoniului, indiferent de titularul su.

n lipsa unei definiii legale generale, doctrina a definit patrimoniul ntr-un neles tehnic ca fiind un ansamblu dedrepturi i obligatii cu valoare economic ce aparin unui subiect de drept.

4. Coninut.- n cuprinsul patrimoniului intr numai drepturile cu coninut economic, evaluabile n bani, adic drepturile

patrimoniale, nu i cele personal-nepatrimoniale.- Bunurile, n materialiatea lor, intr n patrimoniul unei persoane numai prin intermediul dreptului care poart

asupra lor, ca obiectal acestui drept; n absena dreptului, simpla stpnire n fapt a bunului nu determin apartenenaacestuia la patrimoniul celui care l stpnete.

- Patrimoniul este alctuit din drepturi i obligaii. Drepturile alctuiesc activul patrimonial, iar obligaiile pasivul patrimonial. De aceea, patrimoniul poate fi privit i din punct de vedere contabil, ca avnd un activ (+) i unpasiv (). Cnd activul patrimonial depete pasivul, titularul patrimoniului este solvabil; dimpotriv, cnd pasivul estemai mare ca activul, titularul patrimoniului este insolvabil.

5. Teorii cu privire la patrimoniu.5.1. Teoria personalist a patrimoniului (TPP) teoria clasic , ai crei promotori au fost Aubrysi Rau. Ideile de baza aleteorei clasice sunt urmatoarele:

- numai persoanele pot avea un patrimoniu;- orice persoan are un patrimoniu ;- o persoan nu poate avea dect un singurpatrimoniu care este unitari indivizibil;- patrimoniul nu poate fi separat de persoana care l deine.

5.2. Teoria patrimoniului de afectatiune (TPA):- patrimoniul nu mai este legat de personalitatea subiectului de drept;- unitatea elemntelor patrimoniului este dat de ideea de scop, de afectaiune;- o persoan poate fi titulara mai multor patrimonii, n functie de scopul, de afectaiunea pe care a dat-o uneianumite mase din bunurile sale.

5.3. Teoria modern a patrimoniului o sintez a celor dou teorii: cea personalist i ce a afectaiunii. Ideile carecontureaz ntr-un mod foarte general concepia contemporan asupra patrimoniului sunt cele care ilustreazcaracterele patrinomiului, fiind preluate din ambele teorii clasice.

1


2/53

6. Caracterele patrimoniului.A. Patrimoniul este o universalitate juridic (de drept), cu urmtoareleparticulariti (TPP + TPA):- drepturile i obligaiile, ca si componente ale patrimoniului, sunt legate ntre ele prin apartenena la acela

subiect de drept, formnd un ansamblu, un tot;- n acelai timp, drepturile i obligaiile sunt distincte i relativ independente de universalitate, n sensul c

existena sau inexistena lor nu pune n discuie nsi universalitatea (patrimoniul exist, indiferent c titularul su estebogat sau srac lipit pmntului).

Patrimoniul, neles ca universalitate de drept, se deosebete de universalitatea de fapt(neleas ca mas de

bunuri, alctuit prin voina omului: crile din bibliotec, oile din turm, piesele unei colecii etc.) . Deosebirile sunurmatoarele:a. universalitatea de drept exista indiferent de voina titularului, este alctuit din drepturi i obligaii, este

inalienabil i independent de elementele care o compun;b. universalitatea de fapt se formeaz ca urmare a manifestrii de voin a subiectului de drept, este alcatuit

numai din drepturi (care poart asupra unor bunuri) , este alienabil i nu exist n mod separat de elementele sale(dispariia bunurilor duce la dispariia universalitii, cum se ntmpl cnd crile dintr-o bibliotec sunt vndute,toate, cu bucata).

B. Orice persoan are un patrimoniu. Patrimoniul nsoete subiectul de drept pe ntreaga sa existen, de lanatere/nfiinare, pn la moarte/desfiinare (TPP + TPA).

C. Patrimoniul este inalienabil, nu poate fi nstrinat n timpul vieii persoanei fizice sau al existenei persoanejuridice (TPP + TPA). n primul caz, el nu se poate transmite prin acte inter vivos, ci numai mortis causa (prin succesiunelegal sau testamentar). n cel de-al doilea caz, exist o singur situaie n care o parte din patrimoniu se transmite dela o persoan juridic la alta, fr ca prima s i nceteze existena; este vorba despre divizarea parial.

D. Orice persoan are un singur patrimoniu (TPP).E. Patrimoniul este divizibil in mai multe mase de bunuri(TPA), fiecare avnd un regim juridic distinct (soii au

bunuri comune i bunuri proprii art. 30 i 31 C. fam).

7. Funciile patrimoniului sunt urmtoarele:A. -de a permite i explica gajul general al creditorilor chirografari; art.1718 C.civ sugereaza:- c bunurile unei persoane formeaza un tot, o universalitate;- c, obligndu-se, persoana raspunde pentru executarea obligaiilor sale cu acest tot;- c aceast universalitate cuprinde nu numaibunurile prezente, ci i pe cele viitoare.B. de a permite si explica subrogaia real cu titlu universal (aceast funcie este n strns legtur cu

caracterul patrimoniului de a fi divizibil n mai multe mase de bunuri)Subrogaia real cu titlu universal (subrogaie nseamn nlocuire) este mecanismul juridic prin care locu

oricrui bun instrainat din patrimoniu (sau dintr-o mas de bunuri din cadrul patrimoniului) este luat de preul ncasatsau de bunul primit n schimb; aceast nlocuire se produce automat, iar bunul care intr n patrimoniu dobndeteregimul juridic al patrimoniului sau al masei de bunuri, n ansamblul su.

Subrogaia real cu titlu particulareste tot o nlocuire a unui bun cu altul n cadrul unui patrimoniu sau al unemase patrimoniale, numai c n acest caz bunul care intr n patrimoniul dobndete nu numai regimul juridic alpatrimoniului sau al masei de bunuri, n ansamblul su, ci i regimul juridic specific numai bunului care a ieit din

patrimoniu (de aceea se spune c ea are loc numai in legatura cu bunuri privite ut singuli). Subrogatia reala cu titlu

particularse produce numai cand legea o prevede in mod expres (art. 1721 C. civ.; art. 28 din Legea nr. 33/1994 aexproprierii; art. 12 alin. 4 din Legea nr. 54/1998 privind circulaia juridic a terenurilor; art. 55 alin. 3 din Legea nr26/1996 (Codul silvic); art. 12 alin. 1 i art. 24 alin. 1 i 2 din Titlul VI (Garaniile reale mobiliare) al Legii nr. 99/1999privind unele msuri pentru accelerarea reformei economice.

C. de a permite si explica transmisiunea universal sau cu titlu universal n situaia decesului unei persoanefizice sau a reorganizrii unei persoane juridice.

7. Clasificarea drepturilor patrimonialeA. Drepturile reale sunt acele drepturi subiective n temeiul crora titularul exercita prerogativele pe care i le

confer legea asupra unui bun n mod direct, fr mijlocirea altei persoane;a) drepturile reale principale sunt acele drepturi reale care au o existen de sine stttoare: dreptul de

proprietate; dezmembrmintele deptului de proprietate (dreptul de uz, de uzufruct, de abitaie, de servitute, desuperficie); dreptul de administrare; dreptul de concesiune; dreptul de folosin;

b) drepturile reale accesorii, care nu exist dect ca accesoriu al unui alt drept (dreptul de ipotec, gajul sprivilegiile); ele sunt afectate garantrii unor drepturi de crean.

B. Drepturile de crean sunt acele drepturi subiective patrimoniale n virtutea crora un subiect activ creditor poate pretinde subiectului activ debitor s dea, s fac sau s nu fac ceva ce ar fi putut face dac nu iar fi asumat aceast absteniune. Mai sunt denumite i drepturi personale, dar astfel exist riscul confundrii lor cudrepturile personale nepatrimoniale.

C. Categorii intermediare (sau drepturi atipice): obligaiile scriptae in rem (opozabile terilor) obligaiile propter rem.Aceste dou categorii intr n coninutul unui raport juridic obligaional, drepturile corelativeobligaiilor respective putnd fiind exercitate numai prin intermediul unei anumite persoane; atributul lor de a fintermediare ntre drepturile reale i cele de crean rezult dintr-o opozabilitate mai larg dect a drepturilor decrean, fr a fi ns, vorba despre o opozabilitate erga omnes:

- obligaiile scriptae in rem sunt att de strns legate de stpnirea unui bun, nct creditorul, actual nupoate obine satisfacerea dreptului su dect dac dobnditorul actual al lucrului va respecta acest drept, de

2


3/53

acesta din urm nu a participat la ncheierea contractului iniial din care s-a nscut dreptul creditorului.Ex.:art.1441 C.civ.

- obligaiile propter rem , numite i obligaii reale de a face,reprezint ndatoriri care incumb deintoruluunui bun determinat(mobil sau imobil), se transmit odat cu acesta i pot rezulta din lege sau din convenia prilor.

D. Categorii speciale(sau drepturi atipice): drepturile de creaie sau proprietate intelectual.n primul rnd, drepturile de proprietate intelectual sunt considerate ca o categorie juridic intermediar ntre

drepturile patrimoniale i cele personal nepatrimoniale.n ceea ce privete aceast din ultim categorie, autorul uneopere are o serie de drepturi nepatrimoniale: de a fi recunoscut ca autor, de a decide publicarea ei, etc.

Trebuie fcut apoi distincia dintre dreptul real de proprietate pe care l are autorul unei opere (literaretiinifice etc) asupra obiectul material n care se ncorporeaz opera( ex.: manuscrisul) i dreptul sau drepturile deproprietate intelectual care rezult din aceasta.

Drepturile de creaie sau de proprietate intelectual se prezint ca fiind nite drepturi complexe, n cadrucrora se ntlnesc att drepturi personale nepatrimoniale, ct i drepturi patrimoniale- care rezult din valorificareaoperei.

Legea actual n domeniu Legea nr.8/1996 a drepturilor de autor i a drepturilor conexe (M.ofnr.60/26.03.1996)- nu pare a fi intenionat s precizeze n ce categorie juridic s le ncadreze , ea analiznd drepturilede autor n mod analitic, fcnd vorbire despre drepturi morale i drepturi patrimoniale ale titularului unei opere literareori tiinifice.

Prin modul lor de valorificare de ctre autor sau motenitorii acestuia, se apropie de drepturile reale ca drepturexclusive de exploatare, ntruct prezint atributele dejus possidendi, jus utendi, jus fruendi i jus abutedi.Din aceastperspectiv, ele pot fi ncadrate n categoria drepturilor reale avnd ca obiect bunuri incorporale.

Pe de alt parte, n mod concret, valorificarea lor se efectuaz prin intermediul ncheierii unor contractespeciale( de editare, de distribuie, etc.), din care rezult raporturi juridice de natur obligaionale.

Toate aceste aspecte converg spre soluia caracterului complex i intermediar al drepturilor de creaie sau de

proprietate intelectual.E.Drepturile potestative au aprut i s-au dezvoltat n strns legtur cu teoria actului juridic unilateral iconstau, n esen, n puterea recunoscut ununi subiect de drept de a modifica sau de a stige o situaie juridicpreexistent ori de a recrea o situaie juridic.Ex.: dreptul de opiune succesoral, dreptul de opiune nscut dinpromisiunea unilateral de vnzare sau de cumprare, dreptul de preemiune, dreptul de a alege n cazul unei obligaalternative, dreptul de a revoca o ofert etc..

Caracteristica drepturilor potestative const n influena pe care o exercit asupra intereselor i drepturilor altopersoane, altele dect titularii acestor drepturi.Drepturile potestative pot fi n funcie de natura juridic a situaie

juridice preexistente-nepatrimoniale sau patrimoniale.n acest din ultim caz, ele nu nici drepturi reale, nici de creanfr a fi considerate o categorie intermediar.

8. Comparaie ntre drepturile reale i cele de crean .a)Din punctul de vedere al subiectelor active:subiectul activ este cunoscut n ambele situatii, fiind vorba despre

titularul dreptului real, respectiv, de crean.b)Din punctul de vedere al subiectelor pasive:este determinat doar subiectul pasiv al dreptului de creanta-n

persoana debitorului-, n timp ce subiectul pasiv al dreptului real este nedeterminat, fiind reprezentat de toatlitateasubiectelor de drept-altele dect titularul dreptului.

c)Din punctul de vedere al coninutului:dreptul real confer titularului su toate prerogativele asupra unui bunn timp ce dreptul de crean confer creditorului dreptul de a cere subiectului pasiv s dea, s fac sau s nu facceva.

d)Din punctul de vedere al numrului drepturilor:drepturile de crean sunt nelimitate ca numr, n timp cedrepturile reale sunt limitate prin lege.

e)Din punctul de vedere al opozabilitii :drepturile reale sunt opozabile erga omnes, sunt absolute, n timp cedrepturile de crean sunt opozabile numai debitorului, subiect pasiv.

f)Din punctul de vedere al altor prerogative:- numai drepturile reale confer titularului prerogativapreferinei i urmririi bunului n minile oricrei persoane.

II.Rezolvati urmatoarele spete:

1. Cu ocazia dezbaterii procesului de divort, reclamanta B.C. solicit partajarea n cote egale a urmtoarelobunuri: a) un teren n suprafa de 2 ha situat n comuna T. b)actiunile detinute de soul ei, B.M. la societateacomercial X S.A. precum i beneficiile cuvenite acestuia n calitate de acionar.

In fapt, reclamanta arat c soul su a fondat n 1996 mpreun cu patru parteneri de afaceri societateacomercial X S.A., aportul lui constituindu-l suma de 10 milioane lei, reprezentand economiile familiei;pe cale deconsecinta, rezult c i aciunile i beneficiile sunt tot bunuri comune ale soilor, ce urmeaz a fi mprite n mod

3


4/53

egal.Cu privire la teren, este adevarat ca dreptul de proprietate i-a fost reconstituit paratului in urma aplicarii Legii18/1991 , prin emiterea titlului de proprietate nr.y/1993, dar acest lucru s-a ntmplat n timpul cstoriei.

n replic , prtul susine urmtoarele: este adevrat c a devenit acionar fondator ca urmare a aportrii unubun comun, ns n aceast materie sunt aplicabile dispoziiile legii comerciale, Legea 31/1990; aceasta prevede c nactul constitutiv al unei societi comerciale este specificat aportul fiecrui fondator si aciunile care i se cuvin nschimbul acestui aport, ceea ce constituie titlul sau de proprietate, aciunile fiind bun propriu. Cu referire la profitprtul solicit ca reclamanta s argumenteze contributia sa la dobndirea acestuia, de natur s justifice o mprire ncote egale.

Rezolvai cererea de partaj, cu artarea problemelor de drept.

2. A, necstorit, nfiineaz n 2000 mpreun cu cinci parteneri de afaceri societatea comercial Z S.A. ; nactul constitutiv este specificat contribuia lui A la formarea noii entiti juridice ( 500 milioane lei plus folosinaautoturismului personal), precum i aciunile deinute ( 500 aciuni nominale a 100.000 lei unitatea).

n octombrie 2001, B, partenerul strin al lui A, se hotrte s cumpere aciuni ale S.C.Z S.A.S. c. Z S.A. devine profitabil la doi ani de la nfiinare, astfel nct, dup adoptarea bilanului de ctre

adunarea general, urmeaz mprirea beneficiului sub forma de dividende.Cerine: a) Prezentai natura drepturilor patrimoniale i titularul lor din momentul nfiinrii societii comerciale

i pn la distribuirea dividendelor.b) Precizai cu cine trebuie s trateze B pentru a dobndi aciuni.

3. A., cstorit, primete de la prinii si, o donaie n valoare de 20 000 de lei. Cu aceti bani, el i cumpr ocas care, ns, necesit o serie de reparaii urgente. Pentru efectuarea acestora, el contracteaz de la Banca X. un

mprumut n valoare de 17 500 de lei, pe care l garanteaz cu o ipotec constituit asupra casei respective. Totodatel ncheie un contract de asigurare a casei cu Societatea Y., o societate de profil, care se oblig s i plteasc o

indemnizaie de asigurare de 15 000 de lei n cazul pieirii fortuite a casei.Cu dou sptmni nainte de scadena mprumutului, casa este distrus n totalitate ca urmare a unucutremur, iar A. nu are resurse de a achita nici datoria fa de banc, nici un alt mprumut, n valoare de 3 000 de lei,contractat de la B. pentru a achita o alt datorie contractat nainte de cstorie, nici mprumutul n valoare de 2 500de lei contractat de la C. pentru a pleca n concediu mpreun cu soia.

innd seama de mprejurarea c ultimele dou datorii au devenit scadente la trei sptmni dup cutremur, sse arate dac vor fi satisfcute creanele menionate.

4.n 1915 este publicat la Editura Globus din Bucureti i difuzat prin grija acesteia un roman poliist alautorului A, n baza unor contracte, ncheiate ntre A. i editur. Aceste contracte aveau ca obiect publicarea i difuzarearomanului pentru ediia 1915. La 23.11.1996, Editura Globus public i difuzeaz n Ardeal i Banat, o a doua ediie aromanului menionat. La 25.06.2005, B. introduce o aciune mpotriva Editurii Globus solicitnd despgubiri n valoarede 20 000 de lei, reprezentnd valoarea tirajului celei de-a doua ediii.

La cererea de chemare n judecat sunt anexate certificate de motenitor din care rezult c B. este unicusuccesor al lui X., decedat n 1958, iar acesta din urm era singurul succesor al lui A, decedat n 1928.

Ce soluie va pronuna instana cu privire la excepia prescrierii aciunii invocat de prt la primul termen dejudecat ? (a se vedea i Legea nr.8/1996)

5.A,filosof , finalizeaz n septembrie 2000 lucrrile la un manuscris de eseuri, n luna decembrie fiind contactatde B, patronul unei case de editur, n vederea unei colaborri , prile nelegndu-se ca viitoarea carte sa apara nlibrrii cel mai trziu n luna martie 2001.

La scurt timp dup publicare, A are neplcuta surpriza de a constata c o parte din ideile sale se regsesc-uneori n cadrul unor paragrafe ntregi ntr-o lucrare aparinnd lui X, de profesie analist sociologic, fraa se facetrimiterea corespunztoare la opera sa .

Cerine :a) Precizai natura drepturilor care rezult din faptul scrierii i al publicrii carii lui A.b)Care este mijlocul juridic prin care A l poate aciona in justiie pe X i pe ce temei ?

II.Literatura juridicComentai urmtoarele citate:

a) Exist un drept real atunci cnd un lucru se afl parial sau total- n puterea unei persoane, n virtuteaunui raport imediat opozabil unei alte persoane( Aubry si Rau)b)Dreptul real este un raport juridic stabilit ntre o persoana ca subiect activ i toate celelalte persoane ca

subiecte pasive.Acest raport este obligatoriu,nsemnnd c are aceeai natur juridic ca i obligatiile propriuzise.Obligaia impus celorlalte persoane-altele decat titularul-este o obligatie pur negativ i const n abinerea de latot ceea ce ar putea tulbura posesia pe care legea o asigur titularului.( Demogue,)

c)Dreptul personal( dreptul de creanta-n.n.) nu mai este un drept relativ la o persoan, ci un drept relativ la unlucru : jus ad rem,singura sa diferen fa de dreptul real este c el nu privete n mod privativ un lucru determinat, c

n mod colectiv, un patrimoniu ntreg(Gaudement)d)Patrimoniul este obiectul unui drept .Dreptul asupra patrimoniului , prin esena lui este un drept de

proprietate, ntruct i exclude pe ceilali de la beneficiul lui.Este nsi esena dreptului de proprietate..., cci este

4


5/53

vorba n general de dreptul de a avea drepturi apreciabile n bani.Acest drept de proprietate este n acest sensnnscut.Indat ce se nate un copil, chiar dac nu are nimic, el are un drept n patrimoniu. (M.Djuvara)

e)Patrimoniul este emanaiunea personalitii i expresia puterii juridice cu care o persoan este investit caatare. (Aubry si Rau )

f) ...ntructpatrimoniul unei persoane nu poate fi divizat , se vor crea attea persoane cte mase de bunurdistincte se dorete a se avea.Aceste persoane nu se vor nate i nu vor tri dect in scopul de a susine unpatrimoniu.Dac un comerciant vrea s exercite dou activiti comerciale i s nu afecteze fiecreia dintre ele dect oparte din averea sa, va crea dou persoane juridice: dou societi anonime sau dou societi cu rspundere limitat

constituind ca aport , pentru fiecare dintre aceste societi, bunurile pe care vrea s le afecteze fiecreia dintreactivitile lor...Prin acest mijloc...acest comerciant a atins rezultatul dorit: alturi de patrimoniul su civil, el va avea, nfapt, unul sau mai multe patrimonii comerciale. ( Henry si Leon Mazeaud, Jean Mazeaud)

g)n temenii luptei de clas, un marxist i-ar fi imaginat teoria luiAubry si Rau ca fcnd alian cu creditorchirografari i cu bancherii, iar teoria obiectiv ca reflectnd puternica presiune exercitat de clasa micilor comercianaflat n progres.Totui, sistemul lui Aubry si Rau continu s aib un loc important n gndirea contemporan.El are cepuin o valoare didactic: explic destul de bine ,n special drepturile creditorilor chirografari i mecanismul succesiuniin universum jus. C acest sistem este abstract, nu este de negat.ns, din punct de vedere politic, i se poate reproa unanume egocentrism. ( J.Carbonnier )

h) Mult vreme ...a fost comparat scriitorul care-i vinde cartea cu fermierul care-i vinde recolta.Lamartine aafirmat c proprietatea literara este < cea mai sfnt dintre proprieti>.Dezvoltndu-se aceasta idee, s-a spus cproprietatea literar este cea mai personal, cea mai intim , cci proprietatea obinuit poart asupra unori lucrurexterioare..., n timp ce gndirea este nsui omul. ...

Aceast concepie a sfrit prin a fi respins. ... Eroarea grosier const n a confunda productorul cuproprietarul produsului . Producia este o munc ce merit un salariu : dar posibilitatea de apropriere nu depinde dedorina omului, ci de natura lucrului.O dat publicarea realizat, se produce un fenomen pe care autorul nu-l mai poatestpni : ideea nu-i mai aparine, publicul o posed acum i nu o mai poate pierde.Ideea se detaeaz prin natura sa dedreptul de proprietate, cci acesta presupune posibilitatea unei posesii exclusive.

...Dreptul de autor se reduce la a fi un drept privativ de exploatare, care-l claseaz printre drepturileintelectuale.( M.Planiol si G.Ripert Les Biens)

i)n legatur cu natura juridic a drepturilor intelectuale i n mod particular a celui mai complet dintre eledreptul de autor, mai multe teorii au fost propuse : 1) teoria personalis , care, punnd accesntul pe dreptul moralnepatrimonial, face din dreptul de autor un drept al personalitii( ea predomina in Germania); 2)teoria dualist careface din dreptul de autor un drept n acelai timp extra-patrimonial ct i patrimonial( a primit consacrarea n Franaprin legea din 11 martei 1957); 3)teoria dreptului de proprietate , care consider c esenial n dreptul de autor estemonopolul exploatrii lucrative.Asupra acestei a treia teorii, un jurist belgian-M.Recht- a realizat o reconstrucieremarcabil.Afirmnd dintru-nceput c dreptul de autor este un drept real de proprietate, c opera este un bunpatrimonial din momentul crerii i n mod independent de divulgarea sa, el elaboreaz noiunea de . Autorul devine proprietar din momentul crerii, ns prin publicare, i face opera cadou ctresocietate, care pstreaz domenium eminens n timp ce lui i retrocedeaz domenium utile ( n sensul distinciefeudale )- domenium util care nu este dect o concesiune pe care Statul o protejeaz n contrapartid. ( JeanCarbonnier)

Bibliografie minimal:1. C. Brsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. ALL Beck, Bucureti, 2001, p. 1-28;2. V. Stoica, Noiunea juridic de patrimoniu, n Pandectele Romne, Supliment 2003 140 de ani de la

naterea lui Constantin Hamangiu, p. 177-220;3. G. Luescu, Teoria general a drepturilor reale, Bucureti, 1947, p. 9-80.

DREPTUL DE PROPRIETATE

I.Scurte precizari teoretice

1.Notiune. Definiia legala.ntretermenii de proprietate i drept de proprietate nu exist ntotdeauna osinonimie perfect, deoarece noiunea de proprietate este susceptibil de mai multe nelesuri, n funcie deperspectiva economic sau juridic din care este abordat :-proprietatea, n limbajul obinuit ,desemneaz att dreptul de proprietate , ct i obiectul acestui drept;(1)-proprietatea, din perspectiva socio-economica este o relaie economic de nsuire a unor bunuri, adic o realitatesocio-economic;(2)

-proprietatea intereseaz dreptul civil din momentul n care a devenit o realitate juridic, respectiv un raport juridic,prin intervenia Statului de a organiza prin intermediul normei juridice : realitatea socio-economica(a proprietatii

ncadrat de norma juridic devine realitatea juridic(a proprietatii), adic dreptul de proprietate;(3)Dac ar fi s transpunem afirmaia (1) n planul tiinei dreptului ar rezulta c proprietatea- din punct de

vedere tehnico-juridic desemneaz obiectul dreptului subiectiv real de proprietate;Codul civil definete nsproprietatea n art.480 prin raportare la dreptul subiectiv , de unde rezult c cele doua noiuni sunt , dac nu sinonimecorespondente: Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura i a dispune de un lucru n mod exclusiv iabsolut, ns n limitele determinate de lege.

5


6/53

2.Definiia doctrinar. Dreptul de proprietate este acel drept subiectiv, care d expresia aproprierii unubun, drept care permite titularului s posede, s foloseasc i s dispun de acel lucru, n putere proprie i in interes

propriu, n cadrul i cu respectarea legislaiei existente.

3.Reglementarea dreptului de proprietate.3.1.Constituia Romaniei consacr dreptului de proprietate un sediu general art.135 intitulatProprietatea

din titlul Economia i finantele publice -i un sediu special pentru dreptul de proprietate privat- art.44intitulatDreptul de proprietate privata ,capitolul Drepturile i libertile fundamentale :. Principiile constituionale n

aceast materie sunt urmtoarele:-proprietatea este public i privat (art.135 alin.1);-proprietatea privat este inviolabil n condiiile legii organice, garantat i ocrotit n mod egal de lege ,indiferent detitular (art.135 alin.5 si art.44 alin.2) ;-dreptul de proprietate privat asupra terenurilor poate fi dobndit de cetaenii strini i apatrizi numai n urmtoarelecondiii : aderarea la Uniunea European, tratatele internaionale la care Romania este parte, reciprocitatea, conformlegii organice , motenirea legala (art.44 alin. 2 teza a II-a);-exproprierea pentru o cauz de utilitate public este condiionata de o dreapt i prealabil despgubire ianaionalizrile sau orice alte masuri de trecere n proprietatea public a unor bunuri pe baze discriminatorii suninterzise( alin.3 si alin.4 , art.44);-caracterul licit al dobandirii averii este prezumat ( art.44 alin.7);- proprietateapublic este garantat i ocrotit prin lege iar bunurile proprietate public sunt inalienabile ( alin.2 salin.4, art.135).

3.2. O serie de legi speciale contin prevederi referitoare la materia proprietatii private si publice : Legeafondului funciar nr.18/1991( M.Of.nr.1/ 05.o1.1998), Legea nr.50/1991 privind autorizarea executatii constructiilor sunele masuri pentru realizarea locuintelor( M.Of.nr.373, Legea nr.33/1994 privind exproprierea pentru cauza de utilitatepublic(M.Of), Legea nr.112/1995 privind reglementarea situaiei juridice a unor imobile cu destinaia de locuintetrecute in proprietatea statului( M.Of.nr ), Legea nr.7/1996 a cadastrului si a publicitatimobiliare( M.Of.nr.61/26.03.1996),Legea nr.8/1996 privind drepturile de autor ( M.Of. nr.60/26.03.1998),Legeanr.114/1996 a locuinei(M.Of. nr.254.21.10.1996,modificata si completata prin O.G.nr.85/2001privind organizarea sfuncionarea asociaiilor de proprietari, n M.Of. nr.544/1.09.2001), Legea nr.213/1998 privind proprietatea public regimul juridic al acesteia ( M.Of. nr.448/24.11.1998), Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate nmod abuziv (M.Of. nr.75/14.01.2001 s.a.

3.3.Dreptul de proprietate este reglementat n tratate internaionale la care Romania a aderat : Declaraiauniversala a drepturilor omului n art.17 prevede c orice persoan , privit ca subiect unic sau asociat n colectivitiare dreptul la proprietate.Nimeni nu poate fi privat n mod arbitrar de proprietatea sa; Convenia european adrepturilor omului i a libertilor fundamentale ( intrat n vigoare n 1953 n Comunitatea european i n ara noastr

n 1994), prevede n Protocolul adiional nr.1, art.1 alin.1 c orice persoan fizic sau juridic are dreptul de a-i fiprotejate bunurile sale. Nimeni nu poate fi privat de proprietatea sa dect pentru cauz de utilitate public i ncondiiile prevzute de lege i de principiile generale de drept internaional.

Spre deosebire de Convenia european a drepturilor omului care este o convenie ntre statele semnatare are for juridic obligatorie pentru acestea, Declaraia universal a drepturilor omului este o rezoluie adoptat deAdunarea general a Organizaiei Naiunilor Unite , nefiind deci, un izvor de drept de sine stttor; Declaraia este

considerat modelul i sursa da inspiraie pentru sutele de instrumente ce alctuiesc n prezent edificiul juridic aproteciei fiinei umane.(I.Closca,I.Suceava) Se constat ns tendina de evoluie n sensul recunoaterii valorii juridicea Declaraiei.

4.Structura dreptului de proprietate.Ca orice raport juridic civil,n structura dreptului de proprietate vomreine urmtoarele elemente: subiecte, coninut, obiect.4.1.-Subiectul activ este titularul dreptului- persoana fizic sau juridic, de drept public sau privat- care exercitprerogativele asupra bunului fr a avea nevoie de concursul altei persoane.

-Subiectul pasiveste nederminat ca n cazul oricrui drept real- , fiind format din totalitatea persoanelor crora lerevine obligaia general negativ de a nu aduce atingere dreptului titularului asupra bunului.4.2.Coninutul.Dreptul de proprietate confer titularului subiectului activ-urmtoarele atribute :

- a ) de a folosi bunul jus utendi-, care implic iposesia.Presupune un contact direct cu bunul.- b) de a culege derivatele bunului jus fruendi.Derivatele bunului sunt fructele i productele.Fructele sunt derivatelebunului care se obin n mod periodic, fr consumarea sau alterarea substanei lui.Codul civil distinge n art.483 ntrefructele naturale(ex.: punile, prasila animalelor), civile( veniturile bunului: chiriile) i industriale( ex.:recoltele ).- c)de a dispune de bun; distingem ntre :

-dispoziia material- presupune svrirea de acte materiale asupra bunului i --dispoziia juridic- presupunencheierea de acte juridice de dispoziie cu privire la bun.Subiectul pasiv nedeterminatare obligaia negativ general de a nu face.

4.3.Obiectul derivatal dreptului de proprietate l constutie orice bun mobil sau imobil care poate fi apropriat printr-unudin mijloacele legale.

5.Caracterele juridice ale dreptului de proprietate sunt urmtoarele :5.1.-dreptul de proprietate este un drept absolut, ns nu absolut n sine; caracteristica dreptului de a fi absolut esteinterpretat dintr-un ntreit punct de vedere :- tehnic : dreptul de proprietate este cel mai complet dintre drepturile reale, ntruct confer titularului plenitudineaprerogativelor asupra bunului sau;

6


7/53

- istoric : Revoluia francez a abolit regimul feudal al proprietii- mprit n domenium eminens si domenium utilecodul civil proclam ca fiind absolut dreptul de proprietate asupra domeniului util , desprit de domeniul eminent;- politic : Codul civil ,conform ideologiei liberale individualiste , a consacrat principiul potrivit cruia proprietarul nupoate fi restricionat n ceea ce privete exerciiul dreptului sau;5.2.- dreptul de proprietate este exclusiv: proprietarul este ndreptit s exercite singur, fr intervenia altei persoaneprerogativele dreptului su ;5.3.-dreptul de proprietate este perpetuu: el nu are o durat limitat n timp, depinznd de existena material abunului care formeaz obiectul su;dreptul de proprietate nu se stinge prin neuz, cu urmtoarele consecine :

- este imprescriptibil extinctiv, aciunea in revendicare poate fi introdus oricnd;- este ns, prescriptibil achizitiv, uzucaparea dreptului de ctre o ter persoan paraliznd aciunea nrevendicare ;

6.Clasificri ale dreptului de proprietate.Exist mai multecriterii de clasificare:-din punctul de vedere al subiectelor1, dreptul de proprietate poate apartine unor subiecte individuale sau unor subiectecolective de drept;

- din punctul de vedere al modalitatilor : dreptul de proprietate poate fi pur si simplu sau afectat de modalitati;- din punctul de vedere al regimului bunurilor obiect al dreptului, distingem intre dreptul de proprietate privata sdreptul de proprietate publica.

II..Rezolvati urmatoarele spete:

1. La 26.08.1996 A intenteaza impotriva lui B o actiune solicitand restituirea unui tablou pe care il primise, cutitlu de mostenire, de la tatal sau.

In motivarea actiunii sale, reclamantul arata ca in ziua de 28.12.1965, la scurt timp dupa decesul tatalui sau, Csi-a insusit in mod fraudulos acest tablou pe care l-a vandut paratului dupa trei ani de zile, fara a i se ascunde acestuiadin urma imprejurarea ca nu este titularul dreptului de proprietate asupra bunului in discutie.

In replica, paratul sustine ca actiunea acestuia a fost introdusa dupa 30 de ani de pasivitate din parteraadevaratului proprietar si, ca atare, trebuie respinsa in temeiul art.1890 c.civ.

Cerinte:a)Precizati care sunt problemele de drept din speta.

b)Solutionati cererea reclamantului.

2. A formuleaza actiune in justitie la 10.05.1994 pentru evacuarea paratilor B si C din imobilul situat in stradaTacerii, nr.78, sector x, Bucuresti. Din dosarul cauzei rezulta ca reclamantul a obtinut recunoasterea calitatii sale deproprietar asupra imobilului mentionat in luna septembrie 1993, in urma admiterii unei cereri de revendicare de dreptcomun, fiind vorba de o nationalizare fara titilu valabil in favoarea Statului.

In apararea lor, paratii arata ca ocupa imobilul in temeiul unui contract de inchiriere incheiat cu ICRAL Unireala data de 12.10. 1980 astfel incat invoca art.I din Legea nr.17/1994 : Contractele de inchiriere, indiferent de

proprietar, privind suprafetele locative cu destinatia de locuinte, supuse normarii si inchirierii conform Legnr.7/1973...aflate in curs de executare la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se prelungesc de drept pe o perioadade 5 ani, in aceleasi conditii.

Avocatul reclamantului invoca in instanta exceptia de neconstitutionalitate a art.I din legea 17/1994, econtravenind articolelor 41 (1) si 135 (1) din Constitutie care prevad ocrotirea proprietatii private de catre Stat.( a seciti si Decizia Curtii Constitutionale nr.30/6 aprilie 1994, in M.O.nr 100/18.04.1994)

Cerinte :a) Considerati ca este intemeiata exceptia de neconstitutionalitate ?b) Ce atribut al dreptului de proprietate privata eate vizat prin prologarea legala a contractelor de inchiriere?c) Are vreo relevanta faptul ca reclamantul A nu a fost parte in contractul de inchiriere al paratilor ?

3.A introduce o cerere de chemare in judecata a lui B , reclamanta considerandu-se prejudiciata prinpublicarea unor scrisori de catre parat intr-o revista mondena.

In fapt, reclamanta arata ca s-a aflat cu B in relatii de prietenie in cadrul carora i-a relatat despre

corespondenta pe care a purtat-o cu X, un scriitor celebru, decedat recent; ca i-a imprumutat scrisorile semnate de Xnumai pentru lectura personala, insa paratul a nesocotit intelegerea dintre ei, publicandu-le in revista al carui patroneste.

Cerinte :a) Mentionati ce drept are A asupra scrisorilor primite de la X.b) Care este natura juridica si temeiul actiunii lui A ?c) Rezolvati speta in ipoteza in care actinea ar fi fost introdusa in timpul vietii lui X. Ar fi putut acestaintroduce actiunea in justitie alaturi de A sau in mod separat ?

1

7


8/53

4.A formuleaza o actiune in justitie indreptata impotriva lui B pentru evacuarea imobilului-casa de locuit- situatin strada Sperantei nr.35, sector x, Bucuresti.

In motivarea actuunii sale, reclamantul prezinta instantei titlul sau de proprietate, un contract de vanzare-cumparare pe care l-a incheiat cu X la data de 15.10.1988, in timp ce paratul, sustine A, ocupa imobilul fara sa aiba untitlu in acest sens.

B se apara, aratand instantei ca s-a mutat in locuinta in urma incheierii unui contract de inchiriere cu C, la datade 10.10.1995, acesta din urma prezentandu-i un titlu de proprietate aparent valabil.

Cerinte :

a) Solutionati cererea introdusa de A.b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care B ar fi cunoscut, la data incheierii contractului de inchiriere, ca nutrateaza cu adevaratul proprietar al imobilului.

5.Intre A si B intervine la 12.08.2000 un contract de inchiriere privind o casa de locuit, proprietatea lui Asituata in strada 1 Mai , sector x, Bucuresti.

In primavara anului 2001, B face cunoscut printr-un anunt la mica publicitate ca inchiriaza o parte din imobilLa adresa mentionata se prezinta X care se intereseaza daca B este proprietarul exclusiv al casei si-i solicita sa prezinteun act doveditor in acest sens.In cele din urma, X se hotaraste sa ia legatura cu adevaratul proprietar.

Cerinte:a) Considerati intemeiata atitudinea lui X ?

c) In ce conditii ar fi putut B sa inchirieze imobilul? Dar daca ar fi fost coproprietar ?

III.Literatura juridica

Comentati urmatoarele citate :

a) Socotim mai curand ca discutia asupra originii si fundamentului abstract al proprietatii este otioasa si faraimportanta reala . ... Proprietatea este un fapt istoric si social persistent , necesar si neinlaturabil, care s-a transformafara a pieri , si care trbuie primit ca atare....Nu trebuie sa confundam existenta proprietatii individuale cu repartitia e.Se poate intampla, ca la un moment dat repartizarea bogatiilor sa prezinte un dzechilibru..Legiuitorul poate, subpresiunea necesitatilor sociale... sa caute sa faca o repartitie mai dreapta.( C.Hamangiu, I.RosettiBalanescu,Al.Baicoianu)

b)In cursul secolului trecut , notiunea de proprietate s-a extins asupra unor noi categorii de bunuri caredatorita valorii lor economice, necesitau a fi protejate.Este vorba despre proprietatea literara, artisica si industrialadespre fondurile de comert si despre valorile mobiliare. Fara indoiala, nu este exact din punct de vedere strict tehnic, sacalificam dreptul asupra acestor bunuri ca fiind un drept de proprietate. ...In definitiv, se paote afirma ca inflorireaproprietatilor incorporale corespunde unei extinderi a notiunii de propietate, mai precis a unor noi forme de aproprierece se aplica bunurilor incorporale, mai putin complete decat dreptul de proprietate propriu-zis dar de acelasi ordin scare, apropiate fiind de acest drept, permit sa-i apreciem forta sa de expansiune.(M. Planiol, G.Ripert)

c)...dreptul de proprietate are o deosebita importanta pentru personalitatea juridica ; toate proprietatile pe

care le avem, in sensul cel mai larg al cuvantului, tot ce este juridiceste obiect de apropriere, tot ce poate fi adica toate drepturile, oricare ar fi ele fac parte integranta din personalitatea noastra.Dreptul de proprietate capataastfel toate atributele personalitatii noastre juridice, care consista tocmai in conceptia atribuirii unor drepturi.( M.Djuvara )

d) A avea proprietate apare, din punctul de vedere al nevoii, cand se face din acesta factor prim, ca fiindmijloc; pozitia adevarata este insa ca, din punctul de vedere al libertatii, proprietatea ca prima fiinta in-fapt a acesteiaeste scop esential pentru sine...Proprietatea are determinarile sale mai precise in raportul vointei fata de lucru: acestraport este : a. luare nemilocita in posesie , intrucat vointa are existenta ei-in-fapt in lucru, ca ceva pozitiv; b. intrucalucrul este ceva negativ fata de ea, vointa isi are existenta sa- in-fapt in el, ca in ceva negat- folosire ; c.reflexia vointein sine din lucru-instrainare-judecatapozitiva, negativa si infinita a vointei asupra lucrului.(G.Hegel)

e)Dreptul de proprietate... este un drept social in principiu, pentru ca nu poate interveni decat cel putin intredoua persoane , ca orice drept. Nu poate fi vorba de un drept de proprietate al unui Adam singur existent pe lume,inainte de aparitia Evei, cum nu poate fi vorba de un drept de proprietate, cand titular ar fi un Robinson singur existenin insula lui. ( M.Djuvara)

f)Termenul este cel mai stralucitor din intreaga definitie a dreptului de proprietate.Poate ca artrebui sa-l intelegem dintr-o perspectiva tehnica, marcand pozitia proprietatii in gama drepturilor reale... Insa accentu

politic al termenului a fost retinut.Fiecare cetatean, monarh absolut in casa sa, fiecare francez devenit Ludovic al XIV-lea, nu asta inseamna Revolutia ? este in mod curent tradus ca nelimitat.( J.Carbonnier.Les Biens)

Bibliografie minimala1. C. Brsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. ALL Beck, Bucureti, 2001, p. 27-48;

2. C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu,Al.Baicoianu,Tratat de drept civil roman, Vol.II, Editura ALL, 1997,.p.8 s.u. ;

8


9/53

LIMITELE DREPTULUI DE PROPRIETATE PRIVAT

I.Scurte precizari teoretice

1.Notiune. Justificare.Art.480 Cod civil- definind dreptul de proprietate- enun c prerogativele sale se exercitn limitele determinate de lege; aceast limitare a dreptului este precizat imediat dup proclamarea caracterului suabsolut, ceea ce creeaz o impresie oarecum contradictorie a definiei legale.

Justificarea limitrii se regsete n ideea armonizrii interesului individual cu cel general al societii i care,

transpus n materia proprietii este de a natur a reliefa funcia social a acesteia, fr ns a muta discuia pe terenulunei eventuale distincii (cu serioase accente polemice)dintre proprietate ca drept subiectiv i proprietate ca funcie social.Aadar, o precizare important trebuie efectuat : vom reine funcia social ca justificare a ngrdirii exerciiului

deptului de proprietate numai n msura n care prin proprietate-funcie social vom nelege nu o noiune de drept ci oidee,o reflecie cu rolul de a contribui la conturarea regimului juridic al dreptului de proprietate; astfel, prin intermediulaceastei funciuni a proprietii,-sau mai precis, n scopul mplinirii ei- s-a conturat pe cale jurisprudenial abuzul de drept nmateria proprietii i s-au elaborat legi speciale reglementnd regimul i circulaia diverselor categorii de bunuri(n special,cele imobiliare).

Din punct de vedere tehnic, limitarea dreptului de proprietate- avnd ca izvor formal contractul- vizeazatributele sale i se manifest n sens negativ, titularul neputnd uza sau dispune de dreptul su dect curespectarea anumitor condiii, formaliti, acestea impunndu-se cu titlul de restricii n cadrul exercitrii dreptulusu .

2.Clasificare. Orice drept se exercit n cadrul anumitor limite, care pot fi grupate n dou mari categoriilimite materiale i limite teoretice ( juridice).

a)- n ceea ce privete limitele materiale, acestea intereseaz n principiu bunurile imobile i au n vederedelimitarea proprietii asupra terenurilor: 1) in suprafa; 2) n nlime; 3) n adncime.

b)- limitele teoretice sau juridice se clasific n funcie de izvorul lor formal n : 1) legale; 2) judiciare; 3convenionale.n acest capitol ne vom ocupa exclusiv de limitele teoretice ale exerciiului dreptului de proprietate.

3.Limitele legale. Izvorul formal al acestei categorii de limite l constituie legea n accepiunea ei larg, deact normativ emis de Parlament.Criteriul n funcie de care vom clasifica limitele legale va fi natura interesului vizatpublic sau privat.

3.1. Limitele legale de interes public sunt susceptibile de mai multe clasificri, fie dup natura interesulupublic ocrotit ( economic, social, cultural) , fie dup felul bunului ( mobil sau imobil)- obiect al dreptului de proprietateprivind ocrotirea mediului inconjurator; de interes arhitectural, istoric, cultural; de interes economic general; decurgnddin aprarea siguranei naionale; privind asigurarea siguranei transporturilor aeriene; -decurgnd din caracterupericulos al anumitor bunuri ; decurgnd din importana anumitor bunuri.

3.2 Limitele legale de interes privat.Codul civil trateaz materia limitelor dreptului de proprietate n sarcinaproprietarilor n titlul consacrat servituilor, sub denumirea de servitui naturale si legale.Aceast ultim clasificare aservituilor este criticabil att din motivul lipsei de fundament, ntruct include sub paravanul unei singure noiuni-servitutea- instituii diferite,ct i din lipsa utilitii sale practice, deoarece face o distincie inutil ntre cele dou formede servitui.

4.Limitele legale decurgnd din importana anumitor bunuri.Regimul terenurilor construciilor.Apelnd la criteriul mixt de clasificare a limitelor legale de interes public natura interesului ocrotit felul bunului asupra cruia poart dreptul de proprietate- vom reine n cadrul acestei seciuni ngrdirea dreptului deproprietate asupra terenurilor i construciilor.

4.1. Sediul materiei regimuluijuridic al terenurilorse afl n urmtoarele acte normative:- Constituia Romniei, art.44;- Titlul X Circulaia juridic a terenurilor din Legea nr 247/2005 privind reforma n domeniul proprietii

justiiei(M.of.nr.653 din 22 iulie 2005);- Legea nr.213/2005 privind dobndirea de ctre cetenii strini i apatrizi a dreptului de proprietateasupra terenurilor .

Regulile de baz ale acestui regim juridic sunt urmtoarele:

9


10/53

a)Terenurile proprietate privat sunt n circuitul civil, ns nstrinarea i dobndirea lor pot avea loc numai curespectarea prevederilor legale (art.1 Titlul X Legea 247/2005);

b)Cetenii strini i apatrizii pot dobndi dreptul de proprietate asupra terenurilor n anumite condiii :-aderarea la Uniunea European,-n funcie de reciprocitate,-potrivit tratatelor internaionale ,-conform legii organice,-n caz de motenire legal( art.44 alin .2 Constitutie);

Conform Deciziei Curii Constituionale nr.342/1997,art.44 alin. 2 Constituie se aplic i persoanelorjuridice strine ; ns, caracterul strin al capitalului ( chiar i sut la sut strin) unei persoane juridice romne nu arerelevan.

c)Este necesar forma autentic a contractelor de nstrinare i dobndire a terenurilor (art.2 alin 1 Titlul X);-forma autentic este necesar i pentru constituirea unui dezmembrmnt (alin.2 art.2 Titlul X; pentru

identitate de raiune, aceeai cerin este necesar i pentru transferul dezmembrmintelor;d) Se interzice nstrinarea terenurilor cu privire la titlul crora exist litigii privind reconstituirea dreptului de

proprietate privat i legalitatea titlului de proprietate (art.4 Titlul X).

4.2. Regimul juridic al construciilor. Sediul materiei este reprezentat de Legea nr.350/2001 privindamenajarea teritoriului i urbanismul i de Legea nr.453/2001 privind autorizarea executrii de construcii.

Principalele reguli aplicabile circulaiei juridice a construciilor sunt :a)Construciile proprietate privat sunt n circuitul civil iar nstrinarea i dobndirea lor sunt guvernate de

principiul consensualismului.b)Persoanele fizice i juridice strine pot dobndi dreptul de proprietate asupra construciilor.c) Limitele legale ale exerciiului dreptului de proprietate privat asupra construciilor sunt reprezentate de

certificatul de urbanism i autorizaia pentru executarea lucrrilor de construire sau desfiinare a construciilor;-certificatul de urbanism este un act administrativ de informare, coninnd date referitoare la regimul juridic,

economic i tehnic al construciei.Eliberarea lui nu confer dreptul de executare sau desfiinare a construciei.Existcteva situaii prevzute n Legea nr.350/2001, art.29 n care eliberarea certificatului d eurbanism este obliogatoriepentru ncheierea anumitor operaiuni juridice( autentificarea actelor de nstrinare,partajare sau comasare a bunuriloimobile);

-autorizaia de construire este un act administrativ emis pentru a asigura concordana dintre activitile deconstrucii i coninutul documnetaiilor de amenajare a teritoriului i de urbanism(art.2 legea 50/1991)

d)Prin legi speciale este reglementat dobndirea n proprietate privat a locuinelor proprietatea statului sauconstruite de ctre stat: Decretul lege nr.61/1990, Legea nr.85/1992, Legea nr.112/1995, Legea nr.114/1996;

5.Inalienabilitatea legal.Legea declar inalienabile anumite bunuri, obiecte ale dreptului de proprietateprivat :

-terenurile atribuite prin constituiea dreptului de proprietate, adic cele dobndite potrivit art.18 (1), art.29 art.39 Legea 18/1991 nu se pot nstrina timp de 10 ani, socotii de la inceputul anului urmtor celui n care s-a fcut

nscrierea proprietii ;-locuinele cumprate n condiiile art.9 Legea 112/1995 nu pot fi vndute de ctre chiriaii-cumprtori timpde 10 ani calculai din momentul cumprrii;

-dreptul de uz are un caracter strict personal, neputnd fi cedat sau nchiriat (art.571 C.civ).

6.Limite legale care conduc la pierderea dreptului de proprietate privat.Exproprierea pentru cauza de utilitate public.

Definiie: exproprierea pentru cauza de utilitate public reprezint mecanismul de trecere n proprietateapublic a unor bunuri imobile proprietate privat, n scopul executrii unor lucrri de interes public, n schimbul uneidespgubiri.

Exproprierea are o natur juridic complex, ntruct n coninutul ei intr mai multe acte i fapte juridice , dedrept public i privat, de drept substanial i de drept procedural.

Sediul materiei:-Constituia Romaniei : art.44 alin.3 , alin. 3 indice 1 i alin. 5;-Legea nr..33/1994.Din definiie rezult condiiile i obiectul exproprierii.

A. Condiiile exproprierii sunt considerate adevrate principii care guverneaz materia exproprierii:declarareautilitii publice i acordarea unei despgubiri drepte i prealabile.

- Declararea utilitii publice .Expropierea se poate face numai n cazuriexcepionale,pentru lucrri de utilitate public.n art.6 din Legea nr.33/1994 sunt menionate lucrrile de utilitatepublic, fr ca aceast enumarare s fie limitativ, ns,pentru alte lucrri utilitatea public se declar prin lege.

- Acordarea de despgubiri drepte i prealabile. Despgubirea trebuie s fie dreapt, adic s acopere ntreaga pierdere nregistrat de persoanele vizate prin msura expropierii.Potrivit art.26 din legea nr.33/1994despgubirea va cuprinde valoarea real a imobilului precum i prejudiciul suferit de proprietar sau alte persoane

ndreptite. Despgubirea trebuie s fie prealabil, adic anterioar transferului dreptului de proprietate dipatrimoniul proprietarului.

10


11/53

B.Obiectul exproprierii este format, potrivit art.2 din Legea nr.33/1994 din bunurile imobile proprietateapersoanelor fizice i juridice(cu sau fr scop lucrativ), precum i din cele aflate n proprietatea privat a comunelororaelor, municipiilor i judetelor.

Sunt exceptate bunurile imobile proprietate public i bunurile proprietate privat a statului.

6.1.Procedura exproprierii.Exproprierea se poate realiza prin bun nvoial, prin cesiunea amiabil a dreptului de proprietate asupra

imobilului (art. 4 Legea nr. 33/1994);

n lipsa unei cesiuni amiabile, se parcurg trei etape:a)Declararea utilitii publice de ctre Guvern sau consiliul local ( art.3, 5, 7 Legea nr. 33/1994).Trei condiisunt necesare pentru declararea utilitii publice:-efectuarea unei cercetri prealabile de ctre comisii, numite de Guvern sau de ctre consiliul judeean;-existena interesului naional sau local care s confere lucrrilor caracter de utilitate public;- nscrierea lucrrii de utilitate public n planurile urbanistice i de amenajare a teritoriului.

b)Msurile pregtitoare exproprierii (art.13-20 Legea nr. 33/1994). Expropriatorul ntocmete propunerile deexpropriere (planul imobilului i oferta de despgubire) care se depun la consiliile locale i se notific titularuludreptului de proprietate.b

c)Exproprierea i stabilirea despgubirilor( art. 21-33 Legea nr.33/1994).

Protecia expropriatului se realizeaz n condiiile art.35 i 36 din Legea 33/1994: dreptul de retrocedare i depreferin la vnzarea imobilului expropriat.

Dreptul de retrocedare se aplica numai in cazul imobilelor expropriate dupa intrarea in vigoare a L 33/1994( sauaflate in curs de expropriere la acea data), nu si in ipoteza imobilelor expropriate in baza legii vechi, intrucat se opuneprincipiul neretroactivitatii legii civile.

7.Limitele judiciare ale dreptului de proprietate.Exista o serie de texte legale care permit ingradireadreptului de proprietate pe cale judecatoreasca:- art.41 pct.4 din Constitutie :Dreptul de proprietate obliga la respectarea sarcinilor privind protectia mediului sasigurarea bunei vecinatati...-art.588 c.civ.Legea obliga pe proprietari la osebite obligatii unul catre altul, fara chiar se existe vreo conventie intredansii.

Se adauga premisa ca existenta proprietatilor invecinate este de natura sa impuna titularilor si o obligatiegenerala de a nu aduce atingere dreptului vecinului.Fundamentul juridic al limitarii dreptului de proprietate il constituie abuzul de dreptal proprietarului vecin. Insa

aceasta teorie ridica de lege lata doua probleme :- una de ordin general,si care vizeaza insasi revizuirea intregii teorii a abuzului de drept,avnd in vederereglementarea ei actuala in art.1-3 Decretul31/1954 si care cere corelarea dreptului subiectiv cu interesuobstesc( criteriul obiectiv al teoriei abuzului de drept) ;- iar a doua problema,de ordin particular,este dictata de aplicarea teoriei in materia starii de vecinatate carepresupune existenta unor inconveniente independent de ideea producerii uniu prejudiciu propriu-zis.

8.Limitele conventionale ale dreptului de proprietate. Domeniul de aplicaie l formeaz starea devecinatate alturi de clauza de inalienabilitate.

Textele legale care permit restrngerea dreptului de proprietate pe cale contractual sunt art.44(6) Constitutieart.588 C. civ care pleaca de la premisa unor obligatii asumate prin conventie ,iar in lipsa acestora, legii revenindu-i rode a statornici regulile raporturilor de vecinatate.

n ceea ce privete operarea limitrilor pe cale convenional ,se disting dou moduri ,dup cum limitar

proprietii constituie obiectul principal al contractului sau se realizeaz ca urmare a asumrii de catre proprietar a uobligaii secundare:-conventia are ca obiect nsi ngrdirea dreptului de proprietate.Este ipoteza strii de vecintate, a obligai

asumate de proprietarii vecini,de exemplu,de a planta reciproc sau unilateral arbori la o distan mai mic dect clegal;

-convenia are ca obiect transmiterea cu titlu oneros sau gratuit a dreptului de proprietate cu privire laun bun , instituindu-se obligaia cumprtorului sau donatarului de a nu-l nstraina sau de a nu construi de exempludect n anumite condiii de distan sau nlime. Fa de obiectul principal al conveniei (transmiterea unui drept reallimitarea dreptului de proprietate transmis are un caracter secundar n aceste ipoteze.

8.1.Clauza de inalienabilitate. Obiectul clauzei de inalienabilitate il constituie lipsirea dreptului deproprietate de atributul sau esential -abusus .

11


12/53

a)Sediul materiei.Codul civil roman nu contine o reglementare a acestei materii, spre deosebire de Codul civifrancez care a fost modificat prin Legea din 3 iulie 1971, introducandu-se articolul 900-12.

Faptul reglementarii relativ recente a clauzei de inalienabilitate in dreptul francez nu a oferit insa rezolvareunor probleme teoretice si practice datand inca de la sfarsitul secolului al XIX-lea referitoare la natura juridica a clauzesi la sanctiunea care intervine in caz de nerespectare a acesteia ( mai precis, problema fundamentului sanctionarii).

Exista insa unele texte ale Codului civil- ridicate la rangul de principii- si al caror cmp de aplicare s-ar opuneacceptarii unei clauze de inalienabilitate.:art.803 C.civ.-interzice substitutiile fidei comisare ; art.1306-statueaza ca povinde si cumpara toti cei carora nu le este oprit prin lege ; art.1310- consacra principiul liberei circulatii a bunurilor.

b) Admisibilitatea n principiu a clauzei . Considerat cel mai puternic argument contrar admiterii clauzei deinalienabilitate , principiul circulaiei libere a bunurilor a fost ns nlturat de la aplicare , avndu-se n vedere scopuurmrit prin legiferarea lui, i anume : evitarea reinstaurrii aa-ziselor bunuri de mn moart ,deziderat care nu este

n pericol fa de efectul realizat printr-o asemenea clauz indisponibilizarea temporar a bunului.Alturi dndeprtarea acestor obieciuni teoretice,pentru validarea clauzei de inalienabilitate au contat o serie de considerentede ordin practic : intersul serios al dispuntorului clauzei i caracterul temporar al acesteia.

c)Conditiile de admitere a clauzei de inalienabilitate:c.1.-clauza sa fie temporar. Este considerat ,de exemplu, temporar o clauz care este prevzut pn laajungereala maturitatea legal a destinatarului ei.Dimpotriv, nu ndeplinete aceast condiie o clauz care ar fi stipulat petoat durata vieii stipulantului sau destinatarului ei.2.-s fie ntemeiat pe un interes serios i legitim , care poate fi al dispuntorului,al destinatarului clauzei sau al unuter.

In materie imobiliar, pentru efectul de opozabilitate fata de terti, se impune notarea clauzei de inalienabilitatecartea funciara .

8.2.Natura juridic a clauzei de inalienabilitate. n general, n discutarea naturii juridice a clauzei inalienabilitate se pornete de la urmtoarea observaie : clauza este inserat ntr-un act juridic fie n considerabunului(indisponibilitate real), fie n considerarea persoanei( proprietarului bunului) .3

Dintr-o alt perspectiv , cu referire la noiunea indisponibilitii reale, se nelege prin clauza de inalienabilitao indisponibilitate total i perpetu a bunului (punndu-se semnul identitii ntre cele doua noiuni), i astfel o consideimplicit ca fiind imposibil juridicete, ca argument invocndu-se faptul c numai bunurile din domeniul public suinalienabile prin natura lor, nu i cele care sunt n comer .4

Fa de aceste repere generale , nelegem s avem urmtoarele comentarii .n primul rnd, continund linia logica a distinciei mentionate , ar nsemna ca studiul de fa s se preocupe

interdicia de nstrinare, i nu de clauza de inalienabilitate.Se observ c aceast distincie nu a trecut testul timpu ntruct nu i-a gsit ecou n cadrul dispoziiilor art.900-1din Codul civil francez care utilizeaz denumirea clauza inalienabilitate.

n al doilea rnd, nu este judicios a se subsuma noiunea inalienabilitii unui bun noiunii de indisponibiliztotal , absolut a bunului n considerarea naturii sale (de bun aflat in domeniul public, de exemplu), i care este exclude apanajul legii; n plus, exist exemple de inalienabiliti legale temporare a unor bunuri care se aflau n circuicivil( cele stabilite prin Legea nr.18/1991, Legea nr.213/1995 .a.) ;

n al treilea rnd, n ipoteza acceptrii tezei potrivit creia clauza de inalienabilitate a fost stipulat considerarea persoanei, este necesar s se disting ntre o eventual incapacitate a persoanei - care este exclusiv

domeniul legii i o simpl obligaie instituit , prin convenia prilor , n sarcina dobnditorului bunului (fiind vorba dobligaie de non facere, de o condiie rezolutorie sau de o sarcin n cadrul unei liberaliti).Principalele sisteme propuse pentru explicarea naturii juridice a clauzei de inalienabilitate sunt, pe scu

urmtoarele:

2 Les clauses dinalienabilite affectant un bien donne ou legue ne sont valables que si elles sonttemporaires et justifies par un interet serieux et legitime.Meme dans ce cas, le donataire ou lelegataire peut etre judiciarement autorise a disposer du bien si linteret qui avait justifie la clause adisparu ou sil advient quun interet plus important lexige. In Codul francez clauza deinalienabilitate este reglementata in titlul consacrat liberalitatilor.

3U.Vasilesco, op.cit., p .207.4En verite, il est difficile de concevoir une chose indisponible par sa nature.Dans ce cas, lobjet ne

pas lui-meme susceptibile dappropriation privee.On ne voit dexemples semblablesque dans domaine public...Mais un proprietaire ne peut pas prendre une disposition qui frapperait un bie

dindisponibilite reele. Une condition de ce genre serait juridiquement impossible

U.Vasilesco,op.cit.,p.209.

12


13/53

a)-obligaie de a nu face 5.Potrivit acestei teze, inalienabilitatea temporar stabilit n contract s-ar manifestao obligaie de non facere n sarcina dobnditorului bunului, a crei nclcare ar permite intervenicreditorului(nstrintorul) n temeiul art.1076 C.civ., n scopul desfiinrii actului de nstrinare prohibit.

Avantejele sistemului obligaiei de non facere sunt doar aparente, n opinia noastr, fiind vorba mai mult valoarea sa explicativ doar parial , ns- cu privire la modalitatea de nelegere a inalienabilitii respective n sarcdobnditorului ; de asemenea, ar permite justificarea aciunii stipulantului clauzei(nstrintorul) de anulare6 a actusubsecvent ncheiat .

Criticile care pot fi aduse sunt de natur a anula avantajele aparente menionate i vizeaz dou aspecte, unul

natur principial, al doilea innd de particularitile clauzei:- principial, art.1075-1076 C.civ. nu se pot aplica n acest caz, ntruct suntem n prezena a dou domedistincte de aplicare: nulitatea presupune un act juridic nevalabil, pe cand executarea silit a obligatiilor de a face priveun act juridic valabil ncheiat;

- concret, rolul explicativ limitat se observ n ipotezele n care aciunea n anulare a actului subsecvent esacordat-potrivit jurisprudenei franceze -7 destinatarului clauzei.

Dintre acestea, cea mai important critic rmne cea refritoare la incompatibilitatea domeniului calucaonceput ca obligaie de non facere i cel al nulitii, ca i sanciune pentru nerespecatrea clauzei.

b)-incapacitate prevazut n persoana destinatarului clauzei-in personam 8. Sistemul propus este lesne nlturat, pe motivul ca incapacitile nu pot fi instituite prin voina prilor, ci numai prin lege(de exemplu,a art.9art.1306 C.civ.);

c)-indisponibilitate real-in rem9.Diferena dintre acest sistem i cel bazat pe obligaia de a nu face constfaptul c in cazul indisponibilitii in rem , aceasta se transmite i motenitorilor destinatarului clauzei;

d)-condiie rezolutorie10 .Ca i n cazul primului sistem propus, i acesta se remarc prin valoare sa explicatidar care trebuie pus n acord cu chestiunea efectelor pentru ipoteza ndeplinirii condiiei.Din aceast perspecticondiia rezolutorie nu explic soluiile jurisprudeniale de meninere a actului juridic afectat de condiie i de desfiinaa actului de nstrinare consimit de destinatarul clauzei.Considerm c acest aspect nu poate constitui un impedimen

ntruct, aa cum vom demonstra , o asemenea sancionare a nerespectrii clauzei este dependent de opozabilitafa de teri.

e)-modalitate sui-generis a actului juridic , opera jurisprudenei.11 Fa de criticile la care sunt expuse majoritatsistemelor oferite ca explicaii ale clauzei de inalienabilitate, acesta apare ca tentativ de surmontare a tutudificultilor ntlnite, n scopul aplicrii clauzei cu orice justificare, sau , mai precis, dincolo de orice justificare.

8.3.Domeniul de aplicaie al clauzei de inalienabilitate.Clauza de inalienabilitate are o mai larg aplicapractic n cazul actelor juridice cu titlu gratuit ( donaii , testamente) dect n cazul actelor cu titlu oneros;explicaia essimpl, fiind de pur ordin practic: prezena unei asemenea clauze ntr-un contract de vnzare-cumparare ar diminuamod evident valoarea lucrului vndut, ntruct eventualul cumprtor nu ar fi dispus s ofere dect un pre mult snivelul pieei pentru un bun de care nu ar putea dispune juridic.

Problematica domeniului de aplicare al clauzei este n strns legtur cu natura sau regimul su juridiinfluenndu-le n funcie de felul contractului n care se regsete .Astfel, n privina contractelor de donaie, clauza

mbrca regimul juridic al unei sarcini, cu consecina revocrii donaiei pentru nendeplinirea sarcinii.n cazul nserrii clauzei ntr-un contract de vnzare-cumprare, am fi n prezena unei condiii rezolutorii

antreneaz desfiinarea retroactiv a contractului n ipoteza ndeplinirii condiiei, i anume, prin nstrinarea bunului ctre destinatarul clauzei; n ambele situaii nu se justific din punct de vedere juridic posibilitatea de desfiinare a actude nstrinare a bunului ctre un ter.

8.4.Efectele fa de teri. Pentru a discuta efectele produse fa de teri ale clauzei de inalienabilitate, trebprecizat n prealabil sfera noiunii de teri n aceast materie si de asemenea, operat distinctia dintre bunurile mobilecele imobile, obiecte ale clauzei.

In cadrul notiunii de terti se includ urmatoarele subiecte de drept :creditorii ( care au o garantie reala asupbunului ) stipulantului clauzei, creditorii chirografari ai destinatarului clauzei (dobanditor al bunului) si tertul achizitorbunului.

Astfel, eficacitatea sau opozabilitatea fata de terti se prezinta sub mai multe ipoteze :A.Ipoteza bunului mobil asupra caruia s-a constituit in prealabil o garantie mobiliara( in baza Legii nr.99/19991

Problema de drept este reprezentata de posibilitatea ca un asemenea bun sa formeze obiectul clauzei de inalienabilitat

5 C. Hamangiu,I.Rosetti-Blnescu,Al.Bicoianu, op.cit,p.60.6 Ibidem,p.60.7 Ibidem,p.60.Soluiile jurisprudenei franceze mai vechi de acordare a aciunii n anuladestinatarului clauzei nu sunt la adpostul criticilor, avnd n vedere n primul rnd, reinerea culpacestuianemo auditur propriam turpitudinem allegans.8 E.Chenon,Les demembrements de la propriete fonciere,these, Paris, 1881, p.350.9 M.Planiol,Droit civil francais.Les Biens,vol.II, Paris, 1926,p.231;G.Luescu,op.cit. p.323.10 a se vedea autorii citai de U..Vasilesco, op.cit.,p.206.11 Ibidem,p.207.12M.of. nr.236 din 27 mai 1999.

13


14/53

B.Ipoteza eficacitatii clauzei fata de creditorii chirografari ai dobanditorului bunului imobil( destinataclauzei) .Aspectul care intereseaza este daca inalienabilitatea temporara a bunului atrage si insesizabilitatea acestinlauntrul cat si dupa perioada de inalienabilitate;

C.Ipoteza opozabilitatii clauzei fata de tertul care achizitioneaza bunul mobil sau imobil (inalienabil temporarde la destinatarul clauzei.In discutarea acestei probleme se va tine seama de aplicabilitatea articolului 1909 C.civ. si respectiv, de dispozitiile legale referitoare la indeplinirea formalitatilor de publicitate in materie imobilara a clauzei deinalienabilitate ( Legea nr.7/1996 si Regulamentul de organizare si functionare a birourilor de carte funciara .13)

II.Rezolvati urmatoarele spete:

1) X., cetean romn, cu domiciliul n Bucureti, dorete s investeasc n domeniul construciilor. n acestscop, el urmrete s achiziioneze un teren n suprafa de cel puin 90 ha. La 26.09.1999 X. i contacteaz pe A. i B.coproprietarii unui teren agricol aflat n intravilanul comunei Mogooaia.

Acest teren are urmtoarea situaie: a) este n suprafaa total de 110 ha; b) A. deine o cot-parte indiviz de care a fost dobndit printr-un contract de vnzare-cumprare ncheiat la data de 6 mai 1998, vnztor fiind Y.cetean romn domiciliat n Frana; restul de a fost dobndit de B. la data de 20 iunie 1997 n urma unui contract dedonaie, donator fiind W., persoan fizic ce i-a redobndit cetenia romn la data de 25 iunie 1997.

Ansamblul de construcii pe care X. dorete s-l edifice are un cost total (manopera+materiale de construcieestimat la 10.000.000.000 de lei, iar suma total pe care X. poate s o aloce pentru finalizarea acestui proiect imobiliaeste de 11.000.000.000 de lei.

A. ofer cota sa parte indiviz spre vnzare pentru un pre de 200.000.000 de lei, n timp ce B. este de acords o doneze. Pe de alt parte, timpul estimat pentru efectuarea lucrrilor este de 24 de luni, iar X. dorete ca ntregulfond imobiliar s fie dat spre exploatare cel mai trziu la 01.01.2002.

X. apeleaz la Dvs. n calitate de avocat specializat pe probleme imobiliare ntrebndu-v:a) dac datele mai sus-menionate sunt suficiente pentru a contura situaia juridic a terenului;b) care sunt etapele care trebuie parcurse i condiiile care trebuie ndeplinite ca proiectul s fie finalizat curespectarea dispoziiilor legale n vigoare;

dac are resurse financiare suficiente pentru finalizarea proiectului, cu respectarea tuturor prevederilor legale.

2. a) X , in calitate de chirias din anul 1980 al imobilului situat in Bucuresti, strada Belvedere nr.15, sehotaraste sa faca uz de dreptul sau de cumparare a acestei locuintei , confirm art.9 din legea nr.112/1995.Contractude vanzare- cumparare se perfecteaza la 12.10.1997, cu plata integrala a pretului.

In luna martie 2002, X este sfatuit de un prieten arhitect sa inceapa lucrarile de consolidare a casei, a careconstructie dateaza din 1930.Intrucat proprietarul nu detine lichiditatile necesare reparatiilor, este nevoie decontractarea unui imprumut in valoare de 100 milioane lei.

Institutia de credit la care X a apelat pentru acordarea imprumutului insista pentru inscrierea unui drept deipoteca asupra imobilului , pentru garantarea creditului.Insa, consilierul juridic atrage atentia negociatorului financiar, caun asemenea contract de ipoteca, in caz de insolvabilitate a debitorului, devine inaplicabil, deoarece nu s-ar respectainterdictia de inalienabilitate a imobilului cumparat in baza Legii nr.112/1995, art.9.

b)X contracteaza un imprumut de la Y,persoana fizica, in valoare de 200 milioane lei pentru achizitionarea unuautomobil BMW. Insa Y conditioneaza acordarea imprumutuluide inscrierea unui drept de ipoteca in favoarea sa asupraimobilului proprietatea lui X, in urma cumpararii in baza Legii nr.112/1995.De asemenea, el marturiseste interesul pe

care o anumita persoana, care deocamdata doreste sa-si pastreze anonimatul, il manifesta fata de locuinta proprietatealui X, garantand ca in cazul nerambursarii creditului si al executarii silite, va obtine un pret foarte mare, care sa-ipermita achizitionarea unui apartament intr-o zona centrala din Bucuresti.

Cerinte:1) Prezentati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a, b) ale spetei.2)In calitate de avocat al lui X, aratati daca il sfatuiti sa incheie contractul de ipoteca in fiecare caz in parte.

3. a)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha.El intentioneaza sa achizitioneze impreuna cu B si C- persoane care nu fac parte din familie- un teren de 300 ha.

13 M.Of..nr .61 din 26 martie 1996 i respectiv, M.Of. nr.84 din 23 febr.1998.

14


15/53

b)A detine impreuna cu familia lui un teren agricol in suprafata de 150 ha si in coproprietate cu B , in cote-partegale,un teren de 100 ha.A trateaza cu B in vederea cumpararii cotei acestuia din dreptul de proprietate asuplraterenului.

Cerinte:1) Identificati problemele de drept comune celor doua ipoteze ( a,b).2) Verificati daca sunt respectate dispozitiile legale referitoare la dobandirea in proprietate a terenurilor agricole.

4. Societatea comerciala Bavariamobile AG cu sediul la Munchen va investi in Romania in domeniuconstructiilor de masini; in acest sens, managerul companiei il contacteaza pe X, partenerul roman, la 1.02.1997cerandu-i concursul pentru demararea afacerii.

La 15.02.1997, X trateaza in numele investitorului german cu A, proprietarul unui teren in extravilanuCapitalei, pentru achizitionarea imobilului si construirea fabricii.O saptamana mai tarziu, A si X- in calitate dereprezentant al companiei straine- se prezinta la notariat pentru autentificarea tranzactiei imobiliare.

Notarul refuza insa autentificarea, motivand ca o asemenea operatiune juridica este contrara Constitutiei ; X iprezinta legea speciala in materia investitiilor, O.G.nr.92/1997(M.Of. nr.380/30.12.1997), care in art.6 prevede ca oriceinvestitor, persoana a juridica rezidenta sau nerezidenta, poate dobandi drepturi reale asupra bunurilor mobile simobile, iar potrivit art.2 lit.c, investitorul este persoana fizica sau juridica, rezidenta sau nerezidenta, cu domiciliul saucu sediul permanent in Romania, ori in strainatate, care investeste in Romania.

Cerinte:a) Comentati refuzul notarului de a autentifica contractul de vanzare-cumparare la data de 23.02.1997.b) Solutionati speta in situatia in care notarul ar fi autentificat tranzactia imobiliara; care ar fi fost soartadreptului de proprietate al companiei germane dupa momentul modificarii O.G.nr.92/1997, in sensul nerecunoasteridreptului persoanelor juridice straine de a dobandi terenuri in Romania.c) Rezolvati speta pentru ipoteza in care aceleasi parti s-ar fi prezentat la notar inainte de intrarea in vigoarea Ordonantei Guvernului nr.92/1997.

5. Societatea comerciala BavariamobileRomania SRL, cu sediul in Bucuresti, al carui unic asociat estesocietatea comerciala Bavariamobile AG cu sediul in Munchen, achizitioneaza un teren in suprafata de 15 ha de la Xpersoana fizica , la data de 12.10.1995.

Terenul respectiv este revendicat in justitie de catre A la data de 15.02.1996, acesta chemand in judecataS.C.Bavariamobile Romania SRL, actualul detinator al imobilului.

Comparand titlurile de proprietate ale partilor litigante, instanta de judecata admita actiunea in revendicare areclamantului, intrucat considera ca societatea comerciala parata este formata cu captial 100% german, iar societateacomerciala din Munchen are, de asemenea capital strain in totalitate, situatie juridica ce contravine Constitutiei.

Este legala solutia instantei ?

6.La 12.10.2000, A ii doneaza o casa nepotului sau B ,in varsta de 15 ani, cu conditia de a nu o instrainapentru a ramane in familie si pentru a se bucura de ea si generatia viitoare, fiind vorba de un imobil cu un sti

arhitectural deosebit si cu valoare sentimentala deosebita pentru donator.a) In conditiile in care B contracteaza cu C in vedrea achizitionarii de catre acesta a imobilului, indicatisubiectul de drept si mijlocul juridic prin care se poate sanctiona nerespectarea conditiei stipulate in contractul dedonatie.

b) Rezolvati speta pentru ipoteza in care interdictia de instrainare ar fi fost fixata pana la data in cara B ar fimplinit majoratul.

7.La 25.05.1996, A. introduce o aciune mpotriva Consiliului Local al Oraului X. solicitnd retrocedarea unu

imobil care i aparinuse cu titlu de proprietate pn n anul 1987. Reclamantul arat c n acel an imobilul a fcutobiectul unei exproprieri pentru satisfacerea unui interes obtesc, i anume construirea unei staii hidrometeorologicepe terenul unde era situat imobilul n cauz. n motivarea aciunii se menioneaz c, pn la data introducerii cererii dechemare n judecat, nu ncepuser lucrrile determinate n decretul de expropriere. Aciunea este motivat n drept pedispoziiile art.35 din Legea nr.33/1994.

Cerinte :a)Rezolvati cererea introdusa de A.b) Precizati care este natura juridica a dreptului de retrocedare.

c)Solutionati conflictul de aplicare a legii in timp.8.La 15.03 1999, Consiliul General al Municipiului Bucuresti formuleaza o cerere de expropriere impotriva

proprietarilor A, B si C , solicitand punererea de indata in posesia terenurilor apartinand acestora. In motivarea actiuniireclamanta invedereaza faptul ca exproprierea are loc in vederea efectuarii unei lucrari , in regim de extrema urgentace intereseaza ordinea publica si declara ca intelege, in cazul admiterii cererii sale urmate de punerea de indata inposesie, sa consemneze pe numele expropriatilor sumele stabilite drept despagubire, in termen de 30 de zile de la dataramanerii definitive a hotararii, in conformitate cu art.32 din Legea nr.33/1995.

In replica,proprietarii ridica exceptia de neconstitutionalitate a acestei prevederi legale in raport cu art.41 alin3 din Constitutie, aratand, in acest sens, ca dispozitia constitutionala nu consacra posibilitatea unei derogari de lacaracterul prealabil al despagubirii acordate pentru expropriere. Ce solutie pronuunta instanta si cu ce motivare ?

15


16/53

9.A se ocupa cu construirea si testarea unor aparate de zbor fara motor,planoare.In aproprierea campului detestare ,B, vecinul sau, pe proprietatea sa ridica un numar de zece stalpi de lemn, inalti fiecare de 20 m ; intrucat mamulte planoare au fost distruse intrand in acesti stalpi, A ii cere lui B sa-i inlature.

B se opune, invocand faptul ca poate dispune oricum de proprietatea sa.A va solicita in calitate de avocat in legatura cu posibilitate introducerii unei actiuni in justitie impotriva lu

B.Care va fi temeiul acestei actiuni?

III.Literatura juridicaComentati urmatoarele citate :

a)... legiuitorul trebuie sa se fereasca de a face doua lucruri: sa loveasca in principiul si in forma proprietati

individuale, transformand-o in proprietate colectiva, si sa confiste, sub forma exagerarii impozitelor... pe venit , pecapital sau pe succesiuni , bogatia economisita. (C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu,Al.Baicoianu)

b) Dar...nu ramane mai putin adevarat ca, in conceptia moderna, se pune mai putin accent pe caracterul ei ( alproprietatii-n.n.) individual , si se scoate mai mult in evidenta functiunea sociala pe care ea este chemata sa oindeplineasca.De aici nesfarsitul lant de ingradiri care merg de la simplele restrictiuni in exercitiul ei pana la suprimareatotala a acestuia prin expropriere si care, in mod constant, refelecteaza tendinta ca proprietatea sa inceteze de a mai fun drept subiectiv intangibil si absolut spre a deveni, alaturi de familie, o institutie supla si ordonata, pusa in serviciulcolectivitatii. ( G.Lutescu)

c)Proprietarul este tinut de anumite obligatii datorita dreptului pe care il exercita supra bunului; acesteobligatii sunt calificate propter rem pentru ca debitorul nu este o persoana determinata , ci persoana abstracta aproprietarului.Ele au acest caracter remarcabil de a fi transmise pasiv in acelasi timp cu dreptul de proprietate pe care iinsotesc. (M.Planiol, G.Ripert)

d)In realitate, jurisprudenta a conceput clauzele de inalienabilitate ca pe o categorie distincta a sarcinilopersonale si conditilor rezolutorii propriu-zise care lovesc bunurile obiect al donatiilor sau legatelor de o indisponibilitatereala (in rem). Idea indisponibilitatii reale , pe care o gasim exprimata in unele hotarari judecatoresti, da un fundamenactiunii in nulitate si determinarii persoanelor care pot exercita aceasta actiune.(M.Planiol, G.Ripert)

e)Pe de alta parte, daca raporturile de vecinatate nasc in sarcina proprietarilor respectivi indatorirea de a-sexercita drepturile in asa fel incat sa nu jeneze exercitiul drepturilor celorlalti dimprejur, nu este deloc usor a stabilicriteriul dupa care se va aprecia raspunderea ce apasa asupra acestora cand au depasit limita exercitiului normal adrepturilor reale. In aceasta privinta, trei au fost sistemele spre care s-a indreptat atentia doctrinei s

jurisprudentei:1.Sistemul obligatiunilor nascand din quasi-contractul de vecinatate; 2.Sistemul fondat pe raspundereadelictuala;3.Sistemul bazat pe notiunea de abuz de drept. ( G.Lutescu)

f)Stabilirea restrictiilor proprietatii nu este o initiativa de luat la modul lejer! Pentru a fi oportunareglementarea proprietatii trebuie sa se supuna unor directive de bun sens si care intereseaza sau aspectul saumaterial, folosinta directa, sau aspectul sau juridic, valoarea sa. Consecintele sociale ale constrangerilor exercitateasupra proprietarului se pot prevedea cu greutate : ele dejoaca calcule si anticipari si deschid calea catre altele

asemenea .Specific experientei juridice este de a ajuta la reconstructia reactiilor individuale. (Ch. Atias)g) Cu aceste masuri, exproprierea este arareori pagubitoare proprietarilor expropriati.Dimpotriva, valoareabunurilor expropriate se socoteste in genere in mod larg, si exproprierea este adesea pentru proprietar un izvor debeneficii.Tribunalele vegheza de altfel cu grija ca exproprierile sa nu fie un izvor de abuzuri pentru auroritatileadministrative . (C.Hamangiu, I.Rosetti-Balanescu,Al.Baicoianu)

Bibliografie minimala1. C. Brsan, Drept civil. Drepturile reale principale, Ed. ALL Beck, Bucureti, 2001, p. 48-82;2.Ion .FilipescuG.Lutescu ,Teoria generala adrepturilor reale, 1946,p.230-254.

MODALITATILE DREPTULUI DE PROPRIETATEI.Scurte precizari teoretice

1.Notiune.Enumerare.Dreptul de proprietate este afectat de modalitati atunci cand exercitiul sau este impartit fieprin vointa titularului, fie prin vointa legiuitorului , intre doua sau mai multe persoane care exercita cumulativ toateprerogativele dreptului.In dreptul civil exista urmatoarele modalitati ale dreptului de proprietate privata :- proprietatea rezolubila;- proprietatea anulabila;- proprietatea comuna.

1.PROPRIETATEA REZOLUBILA

16


17/53

1.1.Definitie.Caracteristici. Proprietatea este rezolubila atunci cand transfereul dreptului de proprietate serealizeaza in temeiul unui act juridic afectat de o conditie rezolutorie, potrivit vointei partilor sau in virtutea legii. Dinaceasta definitie rezulta trasaturile juridice urmatoare :

- exista doi proprietari asupra aceluiasi bun : dobanditorul este proprietar sun conditie rezolutorie iatransmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva ;- proprietatea rezolubila rezulta de regula dintr-un act juridic;- proprietatea rezolubila poate fi conventionala sau legala.

1.2.Efectele proprietatii rezolubile sunt prezente in functie de urmatoarele ipoteze:-a)conditia rezolutorie este pendinte: dobanditorul este proprietar sub conditie rezolutorie , putand exercitaasupra bunului toate drepturile unui proprietar pur si simplu; transmitatorul este proprietar sub conditie suspensiva, eare doar un drept eventual asupra bunului, neavand posibilitatea de a savarsi acte de folosinta materiala asuprabunului;

-b)conditia rezolutorie s-a realizat: efectele se produc retroactiv:dreptul dobanditorului dispare iar instrainatorueste considerat proprietar pur si simplu din momentul incheierii actului juridic;

-c)conditia rezolutorie cade: dreptul proprietarului sub conditie rezolutorie se consolideaza definitiv iaalienatorul pierde orice drept asupra bunului.

1.3.Cazuri de proprietate rezolubila legala:- art.973 c.civ :donatia intre soti in timpul casastoriei este revocabila :- art.836 c.civ.: revocarea dreptului donatatului pentru survenienta de copil al donatorului.

1.4.Proprietatea rezolubila atipica: este acea varietate a proprietatii rezolubile care rezulta dintr-un fapt juridic- dreptul de proprietate asupra constructiei al celui ce a construit pe terenul altei persoane;conditia rezolutorie estereprezentata de faptul invocarii accesiunii de catre proprietarul terenului;- dreptul de proprietate al tertului dobanditor al unui bun comun achizitionat de la un singur proprietar ; conditia

rezolutorie este reprezentata de faptul ca in urma partajului bunul sa nu cada in lotul celuilalt coproprietar.2.PROPRIETATEA ANULABILA

2.1.Definitie.Caracteristici.Proprietatea este anulabila atunci cand transferul dreptului de proprietate s-arealizat in temeiul unui act juridic lovit de nulitate relativa.

Caracteristicile proprietatii anulabile :- introducerea cu succes a actiunii in nulitate relativa are rolul unei conditii rezolutorii;-dobanditorul bunului este proprietar sub conditie rezolutorie;

- implinirea termenului de prescriptie sau confirmarea nulitatii consolideaza definitiv dreptul dobanditorului.

3.PROPRIETATEA COMUNA

3.1. Notiune.Forme.Exista proprietate comuna atunci cand dreptul de proprietate asupra unuia sau mai multobunuri apartine mai multor titulari care exercita impreuna atributele conferite de acest drept.Proprietatea comuna-caprincipala modalitate a dreptului de proprietate-se prezinta sub doua forme:

-proprietate comuna pe cote parti(si care la randul ei este de mai multe feluri) si - proprietatea comuna indevalmasie.

3.2.Reglementare. Codul civil romn de la 1864 se ocupa de coproprietate la materia succesiunii,in timp ceproprietatea comuna in devalmasie isi afla sediul materiei in Codul familiei;o lege speciala-Legea 114/1995reglementeaza o forma speciala a proprietati comune pe cote parti(fortata si perpetua).

4.PROPRIETATEA COMUNA PE COTE -PARTI (COPROPRIETATEA)4.1.Precizari terminologice.Definitie.In doctrina,pentru a denumi proprietatea comuna pe cote parti se folosesc

doi termeni:coproprietate si indiviziune.Dreptul de proprietate comuna pe cote parti este acel drept de proprietate al carui bun,nefractionat in

materialitatea sa, apartine concomitent mai multor titulari,care exercita impreuna atributele conferite de dreptul deproprietate,fiecare dintre titulari avand numai o cota parte ideala din dreptul de proprietate.Din definitie se desprind oserie de idei definitorii pentru conturarea regimului juridic al coproprietatii :a)- definitia opereaza cu doua notiuni dreptul de proprietate si bunul , ca obiect al acestui drept,ambele fiind comunetitularilor,insa aceasta comuniune se manifesta din punct de vedere juridic in mod diferit,dupa cum urmeaza;b)-dreptul de proprietate este comun titularilor in sensul ca fiecare exercita un drept de proprietate exclusiv asupra uneicote parti ideale si abstracte din acest drept de proprietate comuna,exprimata matematic printr-o fractie;c)- bunul comun nu este impartit ca si dreptul.14

4.2.Felurile proprietatii comune pe cote parti. Doua criterii sunt coroborate pentru a rezulta felurile acesteforme de coproprietate:rolul vointei copartasilor in legatura cu nasterea si mentinerea starii de coproprietate sposibilitatea incetarii coproprietatii prin partaj15:

14altfel s-ar transforma dreptul de priprietate comuna intr-o juxtapunere de drepturi individuale si

exclusive asupra unei fractiuni corespondente din bun,ceea ce contravine ideii de proprietatecomuna pe cote parti.

15 In legatura cu criterii le folosite s-ar putea obiecta ca primul il include pe cel

de- al doilea,intruct incetarea prin partaj depinde tot de vointa

17


18/53

A)-proprietatea comuna pe cote parti (coproprietatea) obisnuitaB)-proprietatea comuna pe cote parti(coproprietate) fortata si perpetua .

A.Proprietatea comuna pe cote parti(coproprietatea) obisnuita1.Definitie.Proprietatea comuna pe cote parti obisnuita este acea forma a coproprietatii a care

nastere,mentinere sau incetare depind de vointa titularilor si care poarta asupra unui bun nefractionat in materialitatealui, asupra caruia titularii -ce au numai o cota parte din dreptul de proprietate asupra bunului comun- exercita impreunaatributele dreptului de proprietate.Din aceasta definitie analitica apar o serie de caracteristici si consecinte ale

coproprietatii obisnuite:a)- coproprietatea obisnuita are un caracter provizoriu,temporar;b)-modul in care titularii exercita atributele dreptului de proprietate poate avea o baza conventionala (formnd

obiectul unei conventii intre copartasi) sau judiciara(in caz de neintelegere intre coproprietari,ei pot apela la justitie).2.Reglementare. In capitolul din Codul civil referitor la succesiuni,se regasesc cateva precizari in legatura cu

indiviziunea(art.728)din care se desprind caracterul provizoriu al acesteia precum si posibilitatea incheierii unoconventii intre coproprietari pentru mentinerea starii de coproprietate; anumite reguli de organizare au fost deduse dinaplicarea dispozi

manual i - dr[1].reale

Documents