manageamentul recompensei

7/22/2019 Manageamentul recompensei

http://slidepdf.com/reader/full/manageamentul-recompensei 1/7

Manageamentul recompensei

Concepeti un pachet salarial motivant pentru angaajtii institutie dina care faceti parete

Enumerati cateva riscuri posibile cand angajatii nu sunt recompensati pe masura sau chiar deloc

Alaturi de nivelul salariului de baza, o serie de beneficii financiare au devenit parte a procedurii de negociere a

pachetului salarial. Aceasta procedura presupune nu numai stabilirea acestuia, cat mai ales detalierea fiecareia

dintre elementele componente.

Exemplu

Avem in vedere:

– primele acordate din fondul de participare la profit; – marimea concediului de odihna anual; – formarea profesionala, prime pentru diverse ocazii – Craciun, de Pasti, de 8 martie, de 1 iunie; – avantaje in natura – acordarea unei masini din patrimoniul afacerii, plata unor asigurari medicale, acordareaunui telefon mobil sau al unui laptop etc.

Pe langa cunoasterea si utilizarea lor, deosebit de important pentru fiecare parte implicata in procesul denegociere este tratamentul legal aplicabil fiecaruia dintre elementele componente ale pachetuluisalarial. Componenta fiscala determina nivelul concret al beneficiului obtinut de catre salariat. In acelasitimp trebuie subliniat ca aparitia multora dintre elementele pachetului salarial au fost determinate de convin-munca gerea angajatorului ca acordarea acestora in locul unui traditional supliment salarial ii suplimentara voraduce beneficii fiscale si lui insusi.

Aceste elemente negociate pe langa salariu reprezinta beneficii pentru salariati, iar unele dintre ele chiar avantajedin punct de vedere fiscal, fiind impozabile daca reflecta utilizarea in scopul personal al salariatului.

Atragem atentia asupra diferentelor intre notiunile de beneficii si de avantaje. Daca beneficiile cuprind toatamasa de bunuri, servicii acordate salariatilor de catre angajator, avantajele reprezinta orice foloase primite de

salariat de la terti sau ca urmare a prevederilor contractului individual de munca sau a unei relatii contractualeintre parti, dupa caz. In aceste conditii, de indata ce intra in aceasta subcategorie, vor deveni si impozabile lanivelul persoanei fizice care le primeste.

Acordate de catre angajator in scopul fidelizarii salariatilor sau recompensarii lor, aceste avantaje pot imbracaurmatoarele forme:

vehicule de orice tip din patrimoniul afacerii in scopul folosirii numai in interes personal;vehicule de orice tip din patrimoniul afacerii in scopul folosirii mixte, in interes personal si in interesul serviciului;produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;abonamente de radio si televiziune, abonamente de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefoniceinclusiv cartele telefonice;permise de calatorie pe diverse mijloace de transport;

cadouri primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor acordate salariatilor cu ocazia zilei de 8 martie sau copiilorsalariatilor cu ocazia sarbatorilor de sfarsit de an sau a zilei de 1 iunie, in functie de cuantum, destinatie sibeneficiar vor fi impozabile sau nu;locuinta folosita in scop personal si cheltuielile conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa,consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor aferente locuintei de serviciu;cazarea si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii,precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie;atribuirea de catre angajator a optiunii sau a dreptului pentru cumparare de actiuni membrilor personaluluisalarizat;sume acordate de angajator pentru procurarea de bunuri si servicii;sume acordate pentru distractii sau recreere.

Pentru ca un avantaj acordat sa fie impozabil la nivelul angajatului in categoria veniturilor din salarii, trebuie ca

acesta sa reflecte folosinta in scop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare a uneirelatii contractuale.



Nu sunt considerate avantaje si nu se impoziteaza: folosinta locuintei sau contravaloarea chiriei, acordata in cazul in care, prin repartitia de serviciu, numire potrivitlegii sau specificitatii activitatii, se asigura angajatilor o resedinta in localitatea sau incinta unde se afla locul de

munca si care presupune prezenta permanenta in acel loc;contravaloarea cheltuielilor de deplasare pentru transportul intre localitatea in care angajatii isi au domiciliul silocalitatea unde se afla locul de munca al acestora, la nivelul unui abonament lunar, pentru situatiile in care nu seasigura locuinta si nu se suporta contravaloarea chiriei;contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatiia caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;cheltuieli efectuate de angajator privind pregatirea profesionala sau perfectionarea angajatului, legata deactivitatea desfasurata de acesta pentru angajator;reduceri de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;avantaje sumele cu care se diminueaza obligatiile de intretinere ale proprietarilor/locatarilor ca urmare aveniturilor din cedarea folosintei unor spatii comune ale asociatiei de proprietari/locatari;costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu,inclusiv cartelele telefonice efectuate;contravaloarea folosintei in scop personal a autoturismului de serviciu sau a telefonului atribuit pentru indeplinirea

sarcinilor de serviciu, atunci cand angajatul suporta aceasta suma;contravaloarea folosintei autoturismului de serviciu pe distanta dus-intors de la domiciliul salariatului la locul demunca, evidentiat cu foaia de parcurs;veniturile reprezentand avantajele in bani si/sau in natura acordate persoanelor cu handicap, veteranilor derazboi, invalizilor si vaduvelor de razboi, accidentatilor de razboi in afara serviciului ordonat, persoanelorpersecutate din motive politice dedictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, celor deportate instrainatateori constituite in prizonieri, urmasilor eroilor-martiri, ranitilor, luptatorilor pentru victoria Revolutiei din decembrie1989, precum si persoanelor persecutate din motive etnice de catre regimurile instaurate in Romania cu inceperede la 6 septembrie 1940 pana la 6 martie 1945.

Avantajele acordate angajatilor se evalueaza si se impoziteaza in luna in care au fost primite de salariati.Documentele referitoare la calculul contravalorii veniturilor si avantajelor in natura primite de angajat se vor anexala statul de plata.

Venitul brut din salarii reprezinta totalitatea veniturilor realizate, precum si a avantajelor primite de o persoanafizica, pe fiecare loc de realizare, indiferent de denumirea acestora sau de forma sub care sunt acordate. Codulfiscal face referire la art. 55 alin. (1) – (3). Veniturile in natura se considera platite la ultima plata a drepturilorsalariale pentru luna respectiva. Impozitul aferent avantajelor in natura se retine din salariul primit de angajatinnumerar pentru aceeasi luna.

Avantajele in bani si echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile la nivelul salariatului, indiferent deforma organizatorica a angajatorului care le acorda.

Anumite avantaje fac obiectul unei evaluari forfetare, in timp ce altele sunt estimate in functie de valoarea lor pepiata. Avantajele in natura primite cu titlu gratuit sunt evaluate la pretul pietei la locul si data acordarii avantajului. Avantajele primite cu plata partiala sunt evaluate ca diferenta intre pretul pietei la locul si data acordarii

avantajului si suma reprezentand plata partiala. Evaluarea utilizarii in scop personal a bunurilor din patrimoniulafacerii cu folosinta mixta se face proportional cu utilizarea in scop personal a bunului sau serviciului.

1. Masina de serviciu folosita in interes personal

Autovehiculele acordate de angajator nu vor genera avantaje in natura decat in situatia in care sunt folosite ininteres personal. Asadar, chiar daca acordarea unui vehicul salariatului reprezinta un beneficiu pentru acesta, vafi considerat avantaj, respectiv venit impozabil numai daca este utilizat si in interes personal.

In cazul autovehiculelor, evaluarea avantajului se face astfel:

aplicand pentru fiecare luna procentul de 1,7%, la valoarea de intrare a autovehiculului, in cazul evaluariifolosintei cu titlu gratuit a autovehiculului din patrimoniul afacerii numai in scop personal;

proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din valoarea de intrare x 1,7%, in cazul utilizariimixte (in interes personal si in interesul serviciului) a vehiculelor din patrimoniul afacerii, justificat cu foaia deparcurs; si de data aceasta, se va impozita drept avantaj numai cuantificarea folosintei in interes personal;

http://colectiecarti.legislatiamuncii.ro/?cs=360406










la nivelul chiriei, in cazul in care vehiculul folosit numai in scop personal este inchiriat de la o terta persoana;proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din nivelul chiriei, in cazul in care vehiculul folositin interes personal si in interesul serviciului este inchiriat de la o terta ersoana.

Persoanele juridice detinatoare de vehicule au obligatia sa elibereze foaie de parcurs sau de serviciu pentruvehiculele care pleaca in cursa.

a) Modul de calcul al avantajului lunar impozabil in cazul folosintei autovehiculului numai in interespersonal

Exemplu

Angajatorul acorda unui salariat in folosinta personala in totalitate a unui autoturism care are o valoare de intrarede 105.000 lei.

Avantajul lunar impozabil, in situatia in care, potrivit foii de parcurs, este evidentiata numai folosinta in interes personal, se determina inmultind valoarea de intrare cu procentul de 1,7%, astfel:105.000 lei x 1,7% = 1.785 lei.Suma de 1.785 lei reprezinta venit al lunii in care avantajul este primit si se cumuleaza in vederea impunerii cucelelalte venituri salariale platite in acea luna salariatului.

b) Modul de calcul al avantajului lunar impozabil in cazul folosintei autovehiculului numai in interes mixt

Daca salariatul foloseste autoturismul din patrimoniul societatii atat in interes de serviciu, cat si in interespersonal, este obligatorie completarea unei foi de parcurs, unde va fi consemnat numarul de kilometri parcursi ininteres personal si in interes de serviciu.

In cadrul determinarii distantei parcurse in interes personal (in vederea determinarii avantajului in natura) nu se valua in considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca, evidentiata in foaia de parcurs.

Exemplu

Intr-o luna rezulta din foaia de parcurs 385 km parcursi, din care 45 km efectuati in interes personal si 340 kmefectuati in interes de serviciu, avantajul impozabil se va determina proportional cu kilometrii parcursi in interes

personal, astfel:

105.000 lei x 1,7% = 1.785 lei.

Folosirea in scop personal reprezentand aproximativ 11,69% (45 km in interes personal: 385 km parcursi %),avantajul va fi:

1.785 lei x 11,69% = 209 lei (prin rotunjire).

Suma de 209 lei reprezinta venit al lunii in care avantajul este primit si se cumuleaza in vederea impunerii cucelelalte venituri salariale platite in acea luna salariatului.

2. Locuinta de serviciu

Daca in acceptiunea curenta acordarea locuintei de serviciu reprezinta clar un beneficiu pentru salariat, din punctde vedere fiscal aceasta nu reprezinta un avantaj impozabil daca locuinta este acordata in cazul in care, prinrepartitia de serviciu, numire potrivit legii sau specificitatii activitatii, se asigura salariatilor o resedinta in localitateasau incinta unde se afla locul de munca si care presupune prezenta permanenta in acel loc.

Locuintele acordate drept locuinte de serviciu trebuie sa faca parte din patrimoniulangajatorului si se administreaza in interesul acestora prin repartitia de serviciu sau prin inchiriere salariatilorproprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca. |n acest caz, conditiile deinchiriere a acestor locuinte se stabilesc de catre conducerea societatii comerciale.

Locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii sunt acele locuinte asigurateangajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul

miscarilor seismice, sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unorinstalatii, utilaje si altele asemenea.



3. Telefonul mobil

Avantajul sub forma convorbirilor telefonice acordate salariatilor in ceea ce depaseste limita stabilita de angajatorpentru convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scopul afacerii se va impozita prin cumulare cu veniturilesalariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj.

In acest caz, evaluarea avantajului se face parcurgand urmatoarele etape:

– in cazul telefoanelor, angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbiriletelefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil. In acest scop, angajatorulstabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand caceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in care salariatului in cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective;

– avantajul sub forma telefoanelor acordate salariatilor reprezentate de partea caredepaseste limita stabilita de angajator pentru convorbirile telefonice reprezentandfolosinta in scopul afacerii se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale luniiin care salariatul primeste acest avantaj.

Exemplu

De exemplu, o societate comerciala are 10 salariati, din care 4 au primit in folosinta mixta (pentru indeplinirea

sarcinilor de serviciu si pentru folosinta in interes personal) cate un telefon mobil.In scopul delimitarii convorbirilor telefonice efectuate in interesul serviciului de cele efectuate in scop personal,care vor reprezenta avantajul in natura care se va cumula cu salariul in vederea impozitarii, angajatorul a stabilitlimita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare telefon mobil de 250 de minute pe luna,urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura.Echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care leacorda. Prin urmare, chiar daca la nivel de persoana juridica tratamentul fiscal al acestor cheltuieli nu are nici o

relevanta asupra determinarii impozitului pe venit, in cazul microintreprinderii, partea care depaseste limita de 250de minute pe luna va reprezenta avantaj pentru salariat.In situatia in care salariatului in cauza i s-a imputat costul convorbirilor respective sau a suportat contravaloarealor, acesta nu mai poate constitui avantaj pentru salariat.

Contravaloarea folosintei in scop personal a telefonului atribuit pentru indeplinireasarcinilor de serviciu nu se impoziteaza atunci cand salariatul suporta aceasta suma. In aceasta situatie nu poate

reprezenta avantaj in natura intrucat salariatul suporta de fapt pretul avantajului, si nu angajatorul.

4. Acordarea de cadouri

Acordarea de cadouri salariatilor a devenit o practica indeosebi ca urmare a prevederilor fiscale care scotasemenea venituri din sfera celor impozabile la nivelul persoanei fizice si le includ in sfera cheltuielilor deductibilela nivelul angajatorului.

Acordarea de cadouri salariatilor devine o parghie benefica pentru ambele parti – angajator si salariat – in masurain care nu produce efecte negative asupra obligatiilor datorate de nici una dintre parti.

a ) Din punctul de vedere al salariatului, cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori aiangajatilor, cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase,

precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie, sunt neimpozabile, in masura in care valoareacadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie dintre cele de mai sus, nu depaseste 150 lei. Aceasta reprezintao exceptie de la regula generala potrivit careia avantajele in natura acordate de angajator cu diverse ocazii suntvenituri impozabile. Veniturile primite de salariati sub forma primelor de sarbatori, de exemplu, se cumuleaza cuveniturile de natura salariala ale lunii in care se platesc aceste prime, cu exceptia veniturilor sub forma cadourilorpe destinatiile prestabilite de Codul fiscal, in limita a 150 lei pe copil, cu conditia sa existe o prevedere in acestsens in contractul de munca. Plafonul stabilit pentru cadourile oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cuocazia Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase se aplica atat darurilor constand in bunuri, catsi celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.

Aceste venituri acordate persoanelor mentionate in cuprinsul art. 56 alin. (4) lit. a) din Legea nr. 571/2004 privindCodul fiscal sunt neimpozabile la nivelul persoanelor care le primesc daca se respecta destinatiile si limitaneimpozabila, si se includ in fondul de salarii.

Un caz special in materializarea cadourilor oferite salariatilor il reprezinta acordarea de tichete cadou. Dacainitial Legea nr. 193/2006 privind acordarea tichetelor cadou si a tichetelor de cresa s-a dorit o lege generoasa dinpunct de vedere fiscal, in prezent numai prevederile Codul fiscal sunt cele care reglementeaza tratamentul fiscal



al acestor tichete. Ca regula generala, veniturile primite de salariati de la angajatorii acestora sub forma tichetelorcadou sunt impozitate prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite. Tichetele cadouse pot utiliza pentru campanii de marketing, studiul pietei, promovarea pe piete existente sau noi, pentru protocol,pentru cheltuielile de reclama si publicitate, precum si pentru cheltuieli sociale. In situatia folosirii sistemului deacordare a tichetelor cadou pentru rezultatele deosebite obtinute, drept stimulent in schemele de motivare asalariatilor, pentru sarbatorirea unor evenimente speciale din viata personala si profesionala a salariatului suntasimilate din punct de vedere fiscal veniturilor din salarii si impozitate potrivit art. 58 din Codul fiscal. Salariatii pot

beneficia de tichete cadou neimpozabile acordate de angajatorii lor, numai pe destinatiile expres mentionate maisus si in limita de 150 lei pentru fiecare eveniment.

b ) In ceea ce priveste tratamentul fiscal la nivelul persoanei juridice, potrivit art. 21 alin. (3) lit. c) din Codulfiscal, cheltuielile reprezentand cadouri in bani sau in natura oferite copiilor minori si salariatilor, cadouri in banisau in natura acordate salariatelor sunt deductibile in masura in care se incadreaza in limita unei cote de pana la2%, aplicata asupra valorii cheltuielilor cu salariile personalului, potrivit Legii nr. 53/2003 – Codul muncii, cumodificarile si completarile ulterioare. Dorim sa mentionam ca incepand cu data de 1 ianuarie 2007, prin Legeanr. 343/2006, sfera de cuprindere a cheltuielilor cu deductibilitate limitata pe aceste destinatii se largestepermitand angajatorului includerea in cadrul acestei limite a cadourilor in bani sau in natura oferite atat copiilorminori, cat si salariatilor. Din pacate, aceasta largire nu este corelata si cu tratamentul fiscal aplicat la nivelulsalariatului.

5. Acordarea de tichete de masa

Conditiile de acordare de tichete de masa de catre angajatori sunt cele prevazute de Hotararea Guvernului nr. 5din 14 ianuarie 1999 pentru aprobarea Normelor de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea de tichete demasa, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 26 din 25 ianuarie 1999.

Angajatorii nu pot acorda mai mult de un tichet de masa pentru fiecare zi lucratoaredin luna pentru care se efectueaza distribuirea si nu pot considera utilizat mai mult deun tichet de masa pentru fiecare zi lucrata din luna pentru care s-a efectuat distribuirea.

Numarul de tichete de masa utilizate de un salariat intr-o luna este cel mult egal cu numarul de zile lucratoare incare este prezent la lucru in unitate si nu poate depasi numarul de zile lucrate, stabilit de angajator.

Potrivit art. 35 din Normele de aplicare a Legii nr. 142/1998 privind acordarea de

tichete de masa, aprobate prin Hotararea Guvernului nr. 5/1999, in cazul cumulului de functii, tichete de masa potfi acordate numai de catre angajatorii unde salariatii in cauza isi au functia de baza, potrivit legii.

Salariatii din cadrul societatilor comerciale care incadreaza personal prin incheiereaunui contract individual de munca pot primi o alocatie individuala de hrana, acordatasub forma de tichete de masa, suportata integral pe costuri de angajator.

Potrivit art. 55 alin. (4) lit. b) din Codul fiscal, tichetele de masa si drepturile de hrana acordate de angajatoriangajatilor, in conformitate cu legislatia in vigoare, sunt venituri neimpozabile.

Legislatia stabileste, in mod special, valori diferite ale alocatiei de hrana pentrudiferite ramuri de activitate, cum ar fi:

– pentru personalul navigant si auxiliar imbarcat pe nave, reglementarea in materie este Hotararea Guvernului nr.185/1994, publicata in Monitorul Oficial nr. 113 din 4 mai 1994, modificata prin Hotararea Guvernului nr.217/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 262 din 30 martie 2005; pentru aceasta categorie de persoane,alocatia este cuprinsa intre 18,5 si 20 lei RON in functie de categoria de personal si de nave pe care esteimbarcat;

– pentru personalul din sistemul administratiei penitenciarelor, actul normativ care reglementeaza alocarea uneicote zilnice de hrana este Hotararea Guvernului nr. 1.848/2004, publicata in Monitorul Oficial nr. 1.112 din 27noiembrie 2004; personalul apartinand sistemului administratiei penitenciare beneficiaza, pentru perioada in carese afla in activitate, de o alocatie de hrana zilnica;

– pentru personalul minier, plafonul valoric al mesei calde zilnice este stabilit prinHotararea Guvernului nr. 969/2000, publicata in Monitorul Oficial nr. 526 din 25 octombrie 2000 s.a.

6. Dreptul la cumpararea de actiuni

Avantajul sub forma atribuirii de catre angajator a optiunii sau a dreptului pentrucumparare de actiuni membrilor personalului salarizat a fost conceput la origine drept

http://legislatiamuncii.manager.ro/articole/tichete-23/











http://legislatiamuncii.manager.ro/Contract-individual-de-munca.html














un mijloc de asociere a dezvoltarii societatii cu o buna gestiune a sa. Mecanismul presupunea crestereainteresului propriului personal intr-o gestiune mai buna a resurselor societatii si implicit dezvoltarea acesteia.

Societatile care utilizeaza stock option pentru a remunera anumiti salariati urmarescun dublu obiectiv: pe de o parte, de a profita de o fiscalitate avantajoasa, iar pe de alta parte motivarea sifidelizarea actualilor salariati, dar si atragerea in vederea angajarii a altora tot atat de buni.

Legislatia romana defineste stock option plan drept un program initiat in cadrul unei societati comerciale ale careivalori mobiliare sunt admise la tranzactionare pe o piatareglementata, prin care se acorda angajatilor acestei societati comerciale dreptul de a achizitiona un numardeterminat de actiuni emise de societatea respectiva la un pret preferential.

Mecanismul optiunilor de actiuni („stock option ) se poate descompune in trei etape succesive:

a) atribuirea – societatea atribuie beneficiarului, de obicei un salariat al societatii,dreptul de a dobandi un anumit numar de actiuni la un pret prestabilit. |n cazurile celemai intalnite, beneficiarii dreptului de optiune au la dispozitie o perioada-limita pentruexercitarea optiunii de cumparare; pentru actiunile dobandite de catre persoanele fizice in cazul programului stockoption plan, pretul de cumparare va fi reprezentat de pretul preferential la care se pot adauga costurile generatede operatiunea de cumparare;

b) exercitarea optiunii – beneficiarul dreptului hotaraste sa-si exercite dreptul de a cumpara (dobandi) actiunilece fac obiectul dreptului;

c) cesiunea sau vanzarea – beneficiarul decide sa-i vanda actiunile dobandite – sau pastrarea actiunilor, caz incare salariatul fie ca este convins de o crestere in timp a valorii actiunilor, fie considera ca dividendele produsevor fi superioare castigului din cesiunea actiunii.

7. Asigurari de viata sau de sanatate

Contravaloarea primelor de asigurare, cu exceptia celor obligatorii potrivit legislatiei in materie, suportate depersoana juridica sau de o alta entitate pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, lamomentul platii primei respective, sunt considerate venituri impozabile, sub forma avantajelor reprezentand

contravaloarea primelor de asigurare, la nivelul persoanei fizice beneficiare, conform prevederilor art. 55 alin. (3)lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal.

Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare aplicabil persoanei fizicebeneficiare este urmatorul:

– pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor deasigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primelede asigurare; – pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cusuportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.

La nivelul angajatorului, potrivit art. 21 alin. (4) lit. k) din Titlul II al Codului fiscal,

acele „cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse inveniturile salariale ale angajatului nu sunt cheltuieli deductibile. Fiind impozitate la nivelul persoanelor fizice,acestea reprezenta cheltuieli deductibile pentru determinarea profitului impozabil. Prin urmare, este eliminatadubla impunere atat la nivelul angajatorului, cat si la nivelul angajatului, art. 21 alin. (4) lit. k) reglementandtratamentul fiscal al cheltuielilor la nivelul angajatorului cu primele de asigurare platite de acesta in numeleangajatului, in functie de tratamentul fiscal aplicat la nivelul persoanei fizice in conformitate cu prevederile art. 55alin. (3) lit. g).

Precizam de asemenea ca in temeiul art. 42 lit. b) din Codul fiscal, la nivelul persoanei fizice, nu sunt impozabile„sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand sume asigurate, precum si orice alte drepturi .

In legatura cu asigurarile voluntare de sanatate astfel cum sunt definite de Legea nr. 95/2006 privind reforma indomeniul sanatatii, Codul fiscal ofera o abordare diferita in ceea ce priveste deductibilitatea la nivelulangajatorului. Potrivit art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, „cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de

sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 euro intr-un an fiscal pentru fiecare participantsunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si prin urmare deductibile (limitat) la calculul profituluiimpozabil. Astfel cum se precizeaza in normele metodologice, sunt deductibile la determinarea profitului



impozabil, potrivit prevederilor art. 21 alin. (3) lit. k) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile sicompletarile ulterioare, cheltuielile cu primele de asigurare voluntara de sanatate, efectuate de angajator potrivitLegii privind reforma in domeniul sanatatii nr. 95/2006, cu modificarile si completarile ulterioare. Cursul de schimbutilizat pentru determinarea echivalentului in euro este cursul de schimb LEU/EURO comunicat de BancaNationala a Romaniei la data inregistrarii cheltuielilor.

Salarizarea clasica de pe vremuri s-a transformat azi intr-o ofertamai complexa, numita pachet salarial. Prin

urmare, la un interviu deangajare, nu ezita sa te interesezi ce contine pachetul salarial pe carefirma respectiva e

dispusa sa ti-l ofere.Principiile de baza ale unui sistem de remunerare total sunt:identificarea pozitiei tinta pe piata

de munca, pentru a asiguranivelul de remunerare, si articularea angajamentului unei companii de arasplati

activitatea angajatilor", defineste Adrian Cojocaru, Personnel &Organisation Manager Effemex Europe, Master

Foods.

Conform observatiilor specialistilor din resurse umane, 99,9% dinmisiunile companiilor arata preocuparea

pentru binele angajatilor. Incazul multinationalelor, calcularea pachetului salarial este rezultatal imbinarii politicii

existente la nivel international si cealocala. Companiile locale, pentru realizarea unui sistem profesionist

deremunerare, in care nu au loc considerente subiective (de tip simpatiipersonale), trebuie sa-si defineasca

filozofia, sa stie cum si cat suntdispuse sa plateasca pentru a-si atrage oamenii si sa f ie transparente inprivinta

criteriilor de calculare a pachetului salarial (nivel ierarhic,performante etc.)."Primul element din pachetul salarial

este salariul de baza, carereprezinta plata pentru sarcinile de serviciu, pentru calificari sIrezultate standard. Acesta trebuie sa fie in asa fel proiectat incat sareflecte nivelurile competitive de pe piata ale unor slujbe

comparabileexistente.Cel de-al doilea element este plata variabila, oferita pe bazaperformantelor, pentru a

recompensa atingerea unor obiective ale companieisi/sau performantele individuale. Ea variaza de la o companie

la alta,in functie de obiective. Forma cea mai frecventa de recunoastere aacestor realizari sunt bonusurile sau

platile stimulative si, in cazulfortei de vanzari, comisionul. Desi putin folosita de multinationale side firmele mari,

participarea la profit este des intalnita in firmeleprivate romanesti", spune Adrian Cojocaru.Urmeaza

recompensele pe termen lung (minim trei ani), care sunt si unmijoc de a-i pastra pe angajatii foarte buni in cadrul

companiei. Lor lise ofera asa-numitele "share options", adica posibilitatea de a cumpara,treptat, la un pret

preferential, actiuni ale companiei (Coca Cola areo astfel de politica).

Beneficiile cel mai des oferite tuturor angajati lor (conform studiului"Compensation & Key Human Resources

Indicators Survey 1999")

Masa la un pret redus - 41,2%

Candina companiei - 35,3 %

Racoritoare gratuite - 41,2%

Produse ale companiei laun pret redus - 47,1 %

Asigurari de viata / in caz de accident - 58,8 %

Parcare gratuita - 82,4 %

Clinica medicala a companiei - 76,5 %

Activitati sociale ale companiei - 88,2 %

Cadouri pentru ocazii speciale - 52,9 %

manageamentul recompensei

Documents