ANUL IX. Nr 2395 10 BANI EXEI PI AR 1_, MARTI 16 JULIE 1885

A_T".A_IitM IN rINDA..PIE ZIIIABILAF

ABONAMENTELEIn Capitali Pentru 1 an 30 lel; 6 lunl 15 lel; 3 hull 8 lel.In Mstricte: , 1 an 36 lel; 6 lunl 18 lei; 3 lunl 10 lei.

Striinitate: , 1 an 48 lel; 6 lunl 24 lei; 3 luni 12 lei.

Director: D. AUG. LAURIAN

Pentru Abonamente, Anunciuri i Reclame a se adresa:In România : La administratiune, Tipografia Stefan Mihdlescu, Strada Coved, Nr. 14 0 la corespon-

dentil ziarulul din judete.In Paris : La Societe Hams, place de la Bourse, 8.In Ilene: La Heinrich Schalelc, I, Wollzeile, 12, Biuroul Central de anunturI pentru Austro-Ungaria.In Hamburg : La Adolf Steiner, Gänsemarkt, No. 58, Biuroul de ammturl pentru Germania.

1

OBSERVATORIDI METEOROLOGIC

Buletin atanosferic lani 15 lulie

I

Elemente climatice

E R, I .A.ZI

2 orep. m.

8 ores6ra

8 oredim.

Teniperatura wale la umbri . .

N, inaxinii. . .

n 2 Diininik. . .

e art aphitorBaremetrulredun 5106Tensions& rewriter in millaistreIbuesealarolatirk is prorate

Ilutaldirectia ntaillanti . .

Nelda radioEraporatinnes ape!PlaitLotinometru (0-100)

tiebolositaten (0-10)

24.6

27.8750.8

10 645

SW5.30.8

36.25

19.227.414 017 .3

749.610.0

62SSW5.41.0

2

18.6...12.320.9

'748.t11.4

71WSW

380.2

E,6 55

Aspects] zilel :Ere. Dimineata, Senin. peste zi noros. Ventul

potrivit,Astdm diminea a. Noros, Wntul slab, Barometru

scads Oontinuu,p. Directorul Observ. G. Vassiliu.

NOTA.Tomperatura esto data in grade7centigra-de formula 8 a+2 P+8 P+Min.qi media calctdatA prin

4inAltimea barometrulu] .. milimetre de mercurit.Iuteala medie a vAntulul este datA in metre pe se-cundA. Evaporatiun ea ape: si pdoaia sunt socotite inmilimetre de grosime. Gradul de claritate a cerului se mAsoara cu grade actinometrice socotite 0

1 grade la intuneric ti 100 grade, atunci cAnd ceruli ar fi cu desAviSruire fAra nori si in atmorferA n'ar ilvapor] de aph. Nobulositatea este mAsusatit de la 0la 10; cifra 0 im teamnit un cer cu totul sonin far10 era& un car c a desAvArqire acoperit de norf.

TIRI TELEGRAFICEdlii ziarele streine.

Berlin 24 Iulie.«Germania» spune, cà scrisoarea du-

cell)! de Cuxnberland catre regina An-gliel ar fl fost tinutä intr'un ton con-ciliant ai amical Germaniel.

Aict nu se ia in serios proiectulunel administratiunl colective a Egip-tului de catre marile Putera Se man-tine principiul ea Anglia singura saaplaneze difacultatfie egiptene.

Aid se crede cA atirea din «DailyChronicle» despre o rescoala in Kabulare trebuinta de confirmare.

Constantinopol, 24 Julie.Se desminte categoric de catre Poarta

stirile din «Times» ai din alte for, caLarele vizir Said-paaa ar fi tinut undiscurs ostil crestinilor cu ocasiuneavisitei ce a facut'o Sultanul reliquielorlui Mahomed la incheerea Ramazanului.Niel Seik n'a tinut un ase-menea discurs. Ceremonfa s'a tinut in-tocmal ca i in alti anl. In momentuldesvelirii reliquielor Imamul a cititrugaciunea obicinuita, fara nici o alu-shine politica i nimeral altul n'a malluat cuventul.

Hobart paaa cauta din nod sa facapropaganda pentru o alianta, auglo-turcadar se pare ca urnaäreate idei perso-pale, de oare-ce in atitudinea repre-sentantului ofIcial englez nu s'a schim-bat nimic ai se colporteaza ceea ce arfi vorbit densul, anurne ca Anglia do-reate negreait mantinerea imperiuluiotoman, dar nici-odata nu se va invoi,ea Egiptul sad un alt teren, unde aincetat deja iafluenta turceaca, sa a-junga iaräai in starea din trecut. Incercurile engleze din Constantinopolse considera o alianta anglo-turceascade un vis nerealisabil.

Sofia, 24 Julie.Din nod a sosit o ceata de emigranti

muntenegreni in Bulgaria ai se va a-seza in Tuzluk, districtul Raagrad. Tuzluk este cuibul tilhariilor celor maipericuloase i imigrantii muntenegreniaduc bune servicie guvernului bulgarin slarpirea brigantilor. Muntenegreniiprotesteaza, cà emigratiunii !or se a-tribuesc intrigi politice i asigura, cäalai ales nu le-a trecut prin gänd saparticipe la miacarea macedoneana. A -ceasta miacare s'a stins aproape inBulgaria, dar in Rumelia mai da sem-ne de viata. In Cirpan, 50 kilometrideparte de Filipopol, s'a jefuit in zi-lele din urma un depod de arme, ceea-ce se pune in legätura cu agitatiuneamacedoneanA.

Belgrad, 2.4 Julie.Rudele printului Karageorgevici, cari

eraa sa plea() azi la Timiaoara, aa lostoprite de,apolitia serba de t trece peteritoriul unguresc. Aceasta mesura sepune in legatura cu sgomotul, ca nude mult s'ar fi constatat in cercurileradicale agitatiunl in lavoarea preten-dentulul la tronul Serbiei.

Calcuta, 24 Iulie.In Rongapura ii Bengalia all fost

trei puternice cutremure de pament cead causat mari stricaciuni. Un satlangä Natorre in Bengalia a pierit cutotul de pe fata pamantului.

Constantinopol, 22 Iulie.Poarta a declarat, ea, nu pretinde

dreptul de a supune censurii sale foil estreine, ci numai cartile i parnfletele.

oServiciul telegrafio a; Rom. Lib."

25 Iulie 5 ore seara.Londra, 25 Julie.

Lordul Granville a pronuntat in Cameralorzilor un discurs prin care laudà politicalorduluT Salisbury privitoare la cestiunea af-ganh si egipteanh.

Roma, 25 Iulie.Fabrica de iarbh de pusch situath intre

Sisto i Colonata a strit in aer. TreT per-soane ad fost omorite, printre cart directorulfabricel, si 12 ränitt.

Colonia, 25 Julie.Pantt seara 52 persoane ad fost scoase de

sub sflrämhturile caselor surpate. Cincl din-tre ele aü murit, iar cele-Palte sunt rhnite.

Schparea a devenit foarte grea din causaunuT foc ce a isbucuit in acPste case.

Potsdam, 25 IuliePrintul imperial Henri a plecat cu familil

sa in Elvetia.New-York, 25 Julie,

Inmormantarea generalulul Grant se vaface la 8 August.

26 Julie 9 ore dimineata.Roma, 25 Iulie.

Ziarul «Libertan anunth cli Cabinetele dinRoma si din Londra aC intrat in nouT nego-gocierl in privinta cestiunif Sudanulur. LordulSalisbury ar fi, se parede parere ch Eugliteratrebue intr'un mod trebuincios sh. ia dinnod Hartum.

Colonia, 25 Iulie.S'a constatat ch in cele done' case ce

dhramat Iocuiad 95 persoane din call vie-o20 ad fost scdpate indath dupt catastrofh.La 10 ore de dimineath se trausportase laspital 30 de rhnig.

Viena, 25 IubeMinistrul plenipotentiar al Romlniel

d-na Carp s'aii intors la Viena, venind dinElvetia.

(Ilayas).

A se vedea ultime §tiri pe pagina Ill-a

ANUNCIURILELinia mica pe pagina IV 30 bani.Reclame pe pagina II-a 5 lel. I Reclame pe pagina III-a 2 lei.

Scrisorile nefrancate se refusa.Articolil nepublicatl nu se inapoiaza.

Pentru insertil i reclame, redactiunea nu este responsabilh.

Mall"plesit de boale, i bietiT medicT, carivoia0 sä se devoteze cu totul ti-

sunt traai cu d'asila in horapoliticei de gaacd. Putini, foarte pu-tin!, ad puterea de a resista.

apoi ne mirdm de ce mediculîT uita medicinal devine snmsarse intereseaza mal mult de politicàdecat de pacienti ; de ce, in altair de exemple, dascalul îT Ord-seste acoala; de ce magistratul ne-glijeaza justitia etc. etc.

In aceastd trista situatie, mal ni-men! nu e pus la locul ce i se cu-vine : acoala e pentru dascal, nupentru elevi ; administratia pentrualegeri, nu pentru bundstarea popu-latiunii; slujbele in genere pentrupatuelf, bugetul taxh pentru bugeto-fagi.

E o desechilibrare foarte pro-nuntata in organismul nostru social :pasiunile nemernice stint prea des-läntuite, pornirile bune aproape a-trofiate, iar puterea de judecatacopleaitd maI detot.

Intre aparentä i realitate e uncontrast din cele maT isbitoare.

Dainui-va oare incd multa vre-me aceastà situatie periculoasd ?

Gandeascaase ceT din capul afa-cerilor ea daca nu sunt el vinovatide moralul destrabalat al acesteitad, ttù totusT o mare respunderepentru viitor. Exemplele bune tre-bue sd porneasca de sus in aaaimprejurdra O schimbare radicaldtrebue operata in moravurideocamdatd un control mal se-ver din partea guvernulul in acteleacelora car! ad Sub conducerea lorinterese mar!, ar putea da bune re-sultate.

o

CRONICA ZILEIBucuresci, 15 Julie

Relele deprinderl sunt inca aaade adanc inräddcinate in societateanoastrd, incdt ti s'ar pdrea une-orT cd ne lipse.ate i cea ma! ele-mentard putere de reflexiune.

Tot ce facem e pentru prezent,viitorul prea putin ne preocupa.

Interesul personal, strimt i railinteles, joaca, rolul cel mai de cd.-petenie in manifestatiile noastre pu-blice ; ideea solidaritaaii e fals in-aeleasä ai interpretatd, dacd existd;o zdpdceala caracteristicd domneatein toate stratele noastre sociale,tinta generald pare a fi spre mind.

Din aceastd cauza e neglesa ins-tructia i educatia solidd ; de aciprovine putina consideratie ce seda meritului i capacitatii ; aaa selegitimeazd ridicarea nulitätilorprigonirea oamenilor de valoare.

Cunoastem judete in earl binelegeneral e tot ant de putin luat inseamd in fata until interes meschincatd fried are un general de unsimplu soldat. De pildd, popu-latia rurald a judetului Y e ban-tuita de boale eaidemice; medicil de

prea pupilï la numar, abiaat timp sa visiteze pe tot! bolnaviide sub ingrijirea lar, dar ef îï facdatoria in conatiintd. Oameni inte-

cu judecata sanatoasd, eivor sä se tina departe de inval-mäseala politica a fruntasilor jude-tuluT, dar eatd ca ad nenorocireade a sta in bune relatii cu medi-cul lor primar, care nu e strain deluptele politice ai care e dusmandeclarat al autoritätiI judetene,eata-1 mutaal din o plasä in alta,ba chiar nemotivat. Ast-fel, dinteo simpla bdnueald nejus-tificata, din spirit de persecutie po-

judetul intreg poate fi co-

Generalul Cerchcz a murk alaltaerila Iasi.

Reposatul a lost unul din cel mai dis-tarsi militari ai tarii noastre.

Azi soseste in Capitall corpul regre-tatului dr. Obedenaru.

mortuare vor fi asezate inbiserica sf. Gheorghe Noa, unde vor stapana la inmormantare.

Politia Capitalei a arestat alaltaieri maimulte gazde de hoti.

D. director general al serviciulul sa-nitar a plecat sa inspecteze serviciurilesanitare din judelele de peste Olt.

DD. Felix, Máldärescu, Sergid si Teo-dori, membri in consiliul superior sani-tar, pornesc zilele acestea in inspectiuneprin circumscriptiunile sanitare respective.

Consiliul superior sanitar e de pareresa se suspende lucrarile pentru desfiinta-rea vechiulul cimitir din orasul Braila,unde comuna Braila voqte s. cladeascauzina pentru aducerea apel in oras.

Se zice ca d. ministru de interne ede aceeasl pirere.

D. ministru de interne a aprobat de-cisiunea consiliului medical superior re-lativ la afacerea d-rilor Rusu senior siSculy din Iasi.

ata nesocotit dispositiunea directiunel cli-lor ferate, afisata atat prin ziare catprin publicatiunl lipite pe strade.

Conductorul era dar in dreptul sèùsa ceara acestor domni plata biletului lor

seful primei statil dupa Sinaia puteafoarte bine ca, fata cu refuzul de a ras-punde aceasta plata, sa dea jos din trenpersoanele cari voiaa sa se serve de nistebilete lara valoare."

Consiliul medical superior a suspendatpe d. dr. Mancas din postul de medic aloraaulul Bacaa, pentru el a refusat con-cursul sèa mediculd primar al judetuluicu ocasiunea until cas de facere dificillintimplat in spitalul judetului Bactia

Vointa Nationala" e informata ca di-rectiunea generala a caller ferate a in-tentat proces de desdaunare persoanelorcari s'aa reintors Luni seara de la Si-naia, i cari, drept plath aa presentatconductorului biletele de ducere i intoar-cere pentru trenul de plAcere, valabilenumal pentru trenul de Luni de dimi-neatd. Intre aceste persoane se Ai d-niiadvocat Bratescu, Ioje, Balli

Este de mirare cum aceste persoane

Prin decisia publicata in Monitoruloficial" din 1 2 Maiù 1885, ministerulcultelor i instructiunei publice cerea catoti directoril de scoale private sà, sepuna in regula cu legea instructiunei pu-blice, cerand autorisatiunea de a func-tiona, cerere care trebuia insotitä deprograma rstudielor urmate in scoala,de lista personalului didactic cu tit-lvrile directoruldi Iscoalei, de regula-mentele pcolei §i de insemrtetri asupra in -stalatiunei maleriale.

De oare-ce se apropie termenul de 31Ora dud toate scoalele private

trebue sa fle pus e in regula, i pentrucà ministerul continua a primi o mullamede cererl de autorisatiune neinsotite deactele mentionate, se pune din noa invederea celor interesati ca cererile deautorisapune trebue sa fie insotite de toateactele cuvenite, i acute Ora la 31 Iulie cel mult, i cd, or ce cereri lipsitede actele mentionate se vor considera canefiind acute, si vor avea, prinlurmare,de resultat inchiderea scoalei respective.

Situatiunea pielei noastre nu s'a ame-liorat de fel de cand scirile resboiniceraspandite din Londra aruncara spaimain toate bursele europene.

Cu toate ca telcgramele din urma suntde natura a mal inIatura din acele temeracu toate cli «J ournal de Saint-Peters-burg» desminte chiar stirea ea mi§c5r1 detrupe rusestl s'ar fi facut pe granita af-gand, si ca. Rusia nu va face nimic pen-tru a impedica isbanda negocierilor pen-dinte intre guvernul rus i cel englez,totusi spiritele nu s'aa linitit, zice Cu-rierul financiar", i increderea n'a reapa-rut incia, afacerile se reduc din contra inUnlade cele mal inguste i cursurile va-lorilor in loc d'a se indrepta mai raaslabesc.

Politi din Galati a prins pe hotiicari ad pradat casa d-lui Vacas. Aceatiasunt, dupa informatale «Galatilor», dolgreci, unul care vindea dulceturi prinstrade i cel-l'alt un zarzavagiù.

Obiectele furate nu s'aa glsit toate ;lanturile si medalionul topit la unceasornicar de pe vale si aurul 1-aa van-dut mu! hainar cu ao de lei.

Foile galatene spun ea niste plutasice erad cu plutele la vadul Oaselor, adprins intro ele cadavrul until om pus insac si legat de mijloc cu o fringhie decare atarna o piatra mare.

Desfacand sacul ad gäsit pe nenoroci-tul legat cot la cot.

Dupa haine, se crede ca ar fi un ma-tros.

.11111110.11ININNONIN

DIN AFARARusia i Anglia.

Pe cät se vede din limbagiul foiloroficioase ruse , Engleja' i Rusti nusunt inca pe cale de a se intelege.Ast-fel «Journal de St. Petersbourg»

e ;«Daca sgomotul, látit nu de mult

din Londra, avea de s3op sa pipepulsul Europei, atunci cata sá spu-nern, ca manopera n'a reusit. Conti-nentul nu e dispus sa, sprijineasea or-ce plángere, ce se riclica in numeleintereselor sad al onoril Angliei.

Primirea rece , pe care a gasit'opretutindeni alarma data, thn Londra,ar fi trebuit sà faca sä dispara ilusiu-nea. Acum s'a facra proba i oliticiiEngleji, earl sunt dispual sa traga fo-los din simpatiile ce pretind ca le arepartida conservatoare , ar trebui saatie acum, ca acele simpatii slant con-sacrate causei pacii intr'un grad multmal mare.»

atira mai importanta o aduce«Daily Chronicle» din Londra, anun-land, ca in Kabul ar fi isbucnit o re-beliune al ca representantul britari3c a

plecat din Piaawur la Kabul, capi-tala Atganistanului. 'relegrama IIU

spuns., daca aceasta miacare revolutio-nara este indreptatd contra influintelengleze sail rusestI, or contra liranielcunoscute a EmiruluI. De altminterirevolutiunI ma! intAmplat multein Kabul *i aa silit pe Engleji sa. in-tervie militareate. Astazi insä inciden-tul ar avea o importanta deosebitä dincausa controverselor anglo-ruse.

Generalul Grant.

In zilele trecute dej a tetegraful aadus stirea din America despre moar-tea generalului Grant, biruitorul Sta-telor-Unit e sudice, mantuitorul unitätilRepublicei, fost de doud ori preaedinteal Uniunii.

Ulysses Grant a intrat in academiamilitara. din Westpoint la etatea deani ; in urma resboiului mexican a de-venit capitan, la versta de 32 de aninesuferind viata de soldat faria muncia,a parasit cariera militara la 1854, darindata dupa isbucnirea resboiului civila intrat iaralai in serviciul activ la1861 ai in timp de un an a luat parteinsemnata la toate luptele ai expedi-tiunile. In anul 1862 inainta deja lagradul de general. Dupa un asediu depatro luni, Grant reuai sa coprindaVicksburg, la 1863, unde lam 30,000prisonierl, lira 218 tunuri ai 35,000puati. In urma nereusitel generalululRosenkranz in batälia de trel zile de laChickamanga, el fu numit mai ant& ücomandant suprem al oatirei occidentaleapoi in 1864 comandant aef al tuturorarmatelor Uuniunii i ca atare in timpde un an a iiachs, ca intr'un cerc defer, oatirile Statelor de sud, silindu-le sal se predea. Cu stingerea acestelinsurectiuni s'a desfiintat totodatasclavia din Statele sudice, scapandast-fal de jugul robiel milioane de oa-meni, earl pana atunel se vindeaa caniate animale.

Dupà ce a fost opt ani preaedinte alStatelor-Unite, Grant a intreprins ocaletorie in jurul pamentulul, ea careocasiune a avut parte de o primiretriunafala prin capitalele Europe!. Numult dupa intoarcerea sa ira patrie,generalul Grant se inbolnävi gar ainu se ma! putu vindeca. Cu toate asteaa lucrat necontenit la memoriele sale,car! acum se aflit sub presa ai suntaateptate de Americani cu o neräb-dare adeverat americana.

Nihilisti T.De doi-trei ani s'a vorbit mai mult

de revolutionaril, anarhiatil i socialiatdoccidentulul, decat de nihiliatii Rusiei.Adeverul este, ca multi all pieritde mana calaului i mal multi s'aa pra-OAR in ingheturite Siberien In zileledin urma nihilismul incepe iaraal a dasemne de viata. Din Vansovia se scriedare «Politische Corespoudenzp, ea politia a descoperit in Petersburg pe malmulti fabricanti de dinamita, precumai cate-va tipografii secrete. Se atie canu de mult a lost executat la moartenihilistul Liavinschy, acum ares-tat -Ire tovardsi al" lui. Se couchidedin semne deosebite, cd proeagandandailista a inceput sa se intinca iaräifin cercurile lucrdtorilor.

DIN TRANSILVANIA

Sibid, 11 Julie.Därn astäzI primul loc urmatoare-

lor randuri scrise sub impresiunea to-lerantel si a iubirei de dreptate a concetätenilor nosari din Arad :

One agiteazaTribuna" Gazeta" , Lurninato-

rul"si ultraistii ne respund tot me-red prin ziarele maghiare.

Data n'ar fi agitatoril national!, cupoporul ne-am intelege deplin, zic Ma-ghiarii, cAcI el este multumit bucu-randuase de constitutiunea ai de liber-tatile maghiare.

Dupa opiniunea publica maghiaraaaa dar, causa reulut ai a tuturor ne-multumirilor la Romani sunt numai a-gitatoril politici. Dec!, ca sa putemtrai in pace cu concetatenii noatrimaghiari, ar urina de aci, CA poporulsa paräseasca pe poreclitil ogitatorl" ii

alunge cu petrif din mijlocul sea,slat care adese-ori ni'l dad ziarele lurpolitice.

POMA

Ideea nu e nota. Asemenea fapt in-telept le recomandase odinioara Ate-nemlor i Filip, regele Macedoniei,care vèzënd, cA Atenenilor li se urisede marile rèsboaie si multele vèrsarTde sange, le trimise soli scriindu-least-fel :

Barbati AtenenT ! De vreti sa in-ceteze resbelele i sa se fee& pace in-tre noi, un lucru se cere, adeca, saalungat1 pe toti oratorii din cetateavoastrd, ea ei sunt, cad cu discursu-rile lor mAiestrite indeamna poporulla arme, samana discordia i turbura-rea, aprind duemAniile i resbelele."

Atenenii, ueori de minte, se ama-esirA cu aceasta i indatA deciserA, case alunge pe totl oratorii din Atena,intre cad cei maT principall erag : A-ristide, Focion gi Demostene. Acestdin urma insa, presentAndu-se inaiteapoporului, zise:

Barbel! AtenenT ! Vol suntetl ple-cati,a face voia uT Filip i noi ear suntemdispuel a asculta comanda yeast* noTplecam indatA; dar pentru onoarea ceavem cAtre patrie, vrem sa v'e spunemàntiù o fabula : Lupul a trimis soli laoi, ziandu-le, de vor sa aiba pace cuel, sä alunge ántiuí &Anil de la turmAearl Wr . ei fac mare turburare. Oilese invoira la propunerea lupulul ei de-eisera in unanimitate sa alunge cAnii.Atuncl unul dintre calla cei mai 136-trani a zis : Oilor ratAcite ! nu intele-geti vor, de ce pofteete lupul sra ne a-lungati ? Scopul lui nu e sA faceti pa-ce cu el, ci ca sä remAneti fara päzi-tori, ca sa peat& veni noaptea sa vèrapeasca ei sa v mance una ate una.Oile judecAnd euvèntul acesta bine, aùMat pe cAni la turma".

BarbatI Ateneni ! continua Demos-tene, scopul luT Filip nu e ea O. facApace cu voT, ci mal virtos ca EA vdfaca fárá apèrAtorr, -WA noT oratoril,earl vorbim, consultam, strigamdegteptAna pe consilierl in consilid ;cari ridicam poporul la arme; cad a-pèram cetatea de cursele lui, a carertinta nu este binele vostru, ci liber-tatea lui de a intra in Grecia, or-candva voi; de a v6 afla nepreparatt ei av6 pune sub jugul sclaviel lui. AtunciAtenenii s'an convins de cuvèntul JutDemostene i n'ad alungat pe o-rated.

Ceea ce erag oratorii Atenei pentruGreel, pe timpul lui F1ilip, sunt astazipentru Romani jurnalele nationale eib.rbati1carT avönd incA curajul opiniuni-lor lor, presa maghiara s'a obtinut a'inurni de comun agitatori". Maghiaritne cèr acum sa alungam pe oratoriatunci vom avea pace cu clèneiT. ET seimpala amar, dacA cred, cl RomAniivor fi asa s ear ti la vedere ca Atenenif.ET bine cunese, ea sfatul lupului dinpoveste, i ea singuril strajari neador-mitT ei apèrêtori! intereselor gi drep-turilor poporulul romanese ne-atimas asta zi jurnalele nationale, cAci inParlament gratie toleranteT maghiare,nu avem decat dou6-trel glasuri ro-mAneeti. i dacil jurnalele romalie com-bat nedreptatile i violentele, ce sefac poporului roman de cAtre puter-nicii zilei, este aceasta «agit attune» ?Nu se aft oare inscris in legea fireidreptul legitimel apArAri ?

FOITA «ROMANIEI LIBERE»45 balls

STATISTICA SINUE:1111411(Din Convorbiri LiteraW)

In miecarea produsa prin lintrodu-cerea etiiatelor exacte cu metodele lorpositive in *tiintele filosofice, etiea sadmorale se simte el ea sgucluitA pAnain temelie.

Daca deosebirea intre bine §i la nueste numai un fel de conventie socialAcare se schimba dupA deosebitele so-cietAti ce o produc, ci este un

absolut al nature omeneeti in ge-nere, atunci existenta moralei allrnade la intrebarea: existA sad nu existalibertatea vointei, a ea numitul liber-arbitriu, in individul omenesc ? Cu altecuvinte, este fie-care din noi predes-tinat din naetere a fi aea, ei nu alt-fel ?Trebue sà dispara responsabilitatea in-dividuala i cu clènsa once imputabi-Mate moral& ? Sag avem in nol pute-rea de a ne hotArl intr'un mod sail inaltul, suntem responsabilT i ni se poateimpute or-ce actiune in :Mtelesul mo-ralel.

Asupra acestor intrebari discutiateoretica este tot aea de veche ca eigandirea filosoficA i religioasa in omenire, dar pe cat este de veche, peatAt a r6mas ei de neimpècata in sfe-ra curet filosofica; astAzi insA si aceastAdiscutie a intrat intr'o rasa eu totulnouè prin introducerea unei metodede etiinta, exatA.

FAra a se preocupa de cercetareateoretica asupra binelui 1 rèulur,Maud pe de alti parte in sarcina le-

In legislatiunea roman& incA era prin-cipiul : vim vi repellere, omnes legesomniaque jura permittunt ; nam ad-versus periculum naturalis ratio per-mittit se defendere". Aceasta o facRomanil cu ajutorul presei ; respingatacurile ei se apard in contra perico-lului. Agitatiunea Ion, daca aceasta s'arputea numi agitatiune, are un carae-ter defensiv ei nu agresiv, caracterullegitimel a pèrari in contra celui mattare.

CA vor fi in patria noastra gi agi-tated in toata puterea euvöntului, nuse poate tagadui, dar aceetia nu in gi-rurile Romanilor trebue cercati, ci in-tre Maghiari ei in presa lor, unde cuprisosinta IT vom afda conspiränd ne-pedepsiti contra a tot ce nu e maghiar.Neputad tolera, ea alAturea cu el sase desvoalte i nationalitätile nema-ghiare din patrie, MaghiariT rivnese a lerapi limba, mijlocul principal la o r-cedesvoltare i culturA nationalA, impu-nèndu-le pe a lor cu forte, ca a ea sapoet& contopi in elementul lor ,cu tim-pub, toate elementele heterogene. Deaci agitatiunea continua pentru ma-ghiarizarea nationalitAtilor din patrie ;ei daca combatem tendintele lor demaghiarizare, daca ne ingradim in con-tra curentului, atunci ite zic, cA agi-tarn in contra intregitatii Statului".Ne aflam dar fata cu coneetAtenii noe-tri Maghiari in positiunea mielului culupul din tabula. El sunt deaeupra e,itot noi le turburAm apa.

CAnd punem insa alaturea cu cuvin-tele lor ei faptele Maghiarilor, turpi-tudinele ies din sine la lumina. Asi-urarile, ce le dad in fate luminel, caÖneii nu vor a rApi limba niel unei

nationalitati ei a o maghiarisa, se des-mintese perfect el cad de sine in fatedatelor statistice, ce tot ei ni le pre-senta, despre progresele maghiarismu-lui in comitatele tauteeti i intre Ru-teni, unde comune intregi, cad naintecu cati-va an! nu vorbead altA limba,decal cea slovad, or cea ruleana, as-tazi nu vorbesc decat ungureete. 1 o-peratiunea inceputa intre SiovaciRuteni, Meghiarii vor sa o aplicela Romali ; cu ce resultate ? Voravedea. Ceea ce vedem ei etim este, càei se opun cu toata tAria in contradesvoltaxii ei culture noastre intelec-tuale, ne isgonesc i limba din Foale,ei nu ne conced sa ne ridicAm geolinicipe bLr1ii noetri.

Cine agiteazA dar turbura linileaei pacea intre nationalitAtile patriel ?Nimeni afara de Maghiari, cad vorimpuna eu or ce pret limba i culturemaghiara nationalitatilor nemaghiare.ei intru aceasta agitatiunea lor nu aremargini.

In adunarea representantei oraeuluiArad din luna trecutA, comunicAndu-serescriptul ministrului Trefort, prin careaproba deschiderea uneT ecoale mediecomerciale in Arad, un membru Ro-man din representanta d-nul Mircea B.StAneseu, prin dialectica i puterea ar-gumentelor sale a isbutit, ca adunarea

primeasca propunerea, ca intrebieetele de inv6tAmAnt in ecoala co-merciala a oraeuluT sit fie luat si stu-diul limbei romanesci ea obligator.

Ce a urmat insa de aci ?

1111111011I

TA LIBERA

A doua zi jurnalele maghlare dinloc*) aü inceput a tipa foe asupra d-luiStanescu ei a stigmatise pe represen-tantii Maghiari, cad aü sustinut pro-punerea tipArindu-le numele cu literegrease ei infierAndul inaintea conatio-nalilor lor, ca pa niete rèi patrioti, carTfac causà comunA cu daco-romAnii.ast-fel de hotarire, zice «Alföld», estefail de exemplu la un municipiu un-guresc, ea ei care incA nicT oraeele eicomitatele ma ghiare din Ardealadus pan& acum, §i aceasta e hotarireapentru predarea limbei romäne, matcu seama and aceasta s'a adus la pro-punerea unui representant municipal,care 'stit pe basa programei de la Sibiii».Amin se vorbesce, cA in urma agita-tiunil i terorisArilor din partea preseiMaghiare hotAdrea representantel ora-eului s'ar fi modificat intr'acolo cA limbaromanA se va propune numai ca stu-diu tacultativ, ei in cele din urmA poatecA nici

Eata aei un cas evident de agitatiuneprin presa maghlara ; dar altele earlle putern citi continua in coloanele sale?Maghiaril ne cer fratietatea, dar ei nudad nici cele mai mici semne, cA vorsa fie frati cu noi.(«Tribuna»).

gislatiilor practice, fie civile, Be pe-nale, regulamentarea unora din actiu-nile omeneeti maT de capetenie, pre-cum sunt cAsaoria, despèrtenia, furti-eagul, omorul, sinuciderea, etc., nouametoda cauta mal Ant6:ti de toate aOa care este cifra exacta a acestoractiuni omeneeti in fie-care Stet ei infie-care popor, i aleAtueste ast-fel ta-bele, ear, ne aratA suma tuturor ea-sätoriilori furtieagurilor, omururilor,etc., eonstatate in fie-care an, la unelein fie-care liana si pe fie-care zi, pen-tru fie-care Stat, i ne arata toldeo-data deosebirile in plus ei minus introdeosebitii anT i deosebitele State, inparalela cu constatarile numerice aletutulor celor-l'alte actiuni ast-fel con-trolate in privinta cifrel lor de fre-cuentA.

Din compararea acestor tabele intresine, rees date pozitive despre creete-rea saú descreeterea sumei unor ac-tiuni in paralerA cu cregterea sag de-cregterea sumei alter actiunT; ear con-clusiunile ee se trag din asemeneafapte pozitive, pot varia dupA intinde-rea ei combinarea lor, dar sunt celputin totdeauna silite a se intemeiape constatAd exacte, cad se impuncu taria unei realitAti netAgAduite.

In mijlocul argumentelor grAmaditemal inainte cu multä pasiune, dar fAramult succes, in sfera meditarilor curatideale, se inalta deodatA figure rece,indifererta, dar bu uitoare a tifrei ma-tematice, gi intre morala metafisicA demai nainte i statistica materiala demai tArziii luat astAzi locul o etiin-tA intermediarA: statistica morala.

AceastA noua gtiinta, representataprin Quetelet Adolf Wagner, ect.,cereeteazA cu ajutorul tifrelor reale,daca in proportia in care creete nu-mèrul unuT ir de a then( in unulsad mai multe popoare, creete sag de-creete numèrul unui alt eir de actiuni

PARTEA ECONOMICA

COSITURAIn Romania, ca ei in alte tAri ale

carora pamènturi se gäsesc in ma!multe regiuni, cositul sad tAerea ier-bel pentru nutreturi, nu se face intr'untimp determinat. La cAmpie se faceprin luna lui Maid, la dealuri prinIuniti sad Iulid, iar la munte prinAugust ei chiar prin Septembre.

Dar care e momentul eel mai favo-rabil pentru aceasta operatiune a cul-t ivatorului ? Un lucru, asupra caruiacredem ea nimenT nu va discuta, este :ea cositura ea ei stransul finulul, sAse faca pe time frumos. Acest punctinsa, este secendare, acuma cand tre-bui O. se puna pe lucru. Singura lorpreocupare este de a-el tAla iarba latimp, in momentul cAnd plantele cadsunt mal dese, i cart produc cel maibun nutret, incep a fl in inflorire.

Cel maT bun moment, dar, este a-cela cAnd plantele, avènd toata des-voltarea lor, nu stint inca trecute sadstoarse prin formatiunea semintei. Prinurmare, fiind-ca aceastA formatiune in-cepe indata dupA, fecundatiune, urmeazaneapèrat GA cuasa trebue sA intre inlivede cand majoritatea plantelor estein Hoare ; zicem majoritatea plantelor,fiind-cä inflorrea lor neurmändu-se in-tr'un timp la toate, trebue ca omul sase conduca termioul d mijlocindicat pritt mai mare cuantitatede florT desvoltate.

Aga dar, Wand iarba din livezilenaturale saü artificiale, in momentule.And maioritatea plantelor cad o com-pun este in floare, cultivatorul va aveaun fèn mai abondant, fiind-ca este

Biserica i scoala" foaea inter& elor bi-sericesci i colara n'a aflat cestiunea vred-nica al consacra in coloanele sale nicl m6-car Mata spat, cdt a consacrat pentru ban-chetul de la Episcopie (lat in onoarea minis-trulut Széchenyi si a lut Falk.

mornentul desvoltAril cel mai mare avegetalelor ierboase care-I formeazA.Finul va fi ma! moale, maT suculent,fiind-ca nu va fi stors prin formatiu -

nea semintei ei nu va fi lAsat sA seintAreasch pe picioare.

Cositura, fAcutA in mornentul inflo-rirei, nu are numaT avantagiul de ;tda un fin de o mai bun& calitate, malabondent gi de o amestecAtura maiueoara spre a putea fi mistuit de ani-male ; ea mat are doud avantagiuricare urmeazä :

Gland o iarbl îi formeaza sdmanta,lujerul eI ca §i foile se miceoreazA,tind a se tam Ele prin urmare iaüdin atmosferA ma! putine elemente nu-tritive spre a nutri gi a forma se"-manta, i cer mal mult solului, carese stoarce pe atAta pe cat da malmulta nutritiune vegetalului produs.0 planta care formeaza sèrranta sa,stoarce mai mult pAmèntul de cat cAndeste Wet& in floare.

Ca sa nu se stoara prea mult pA-naktul unel livezi, este dar un folosde a-i tAia iarba in cursul infloriteTsale. De all& parte, cregterea otavelintr'o livede este cu atAta mai marecu cat are mai mult timp spre a sedesvolta. Cu cat recolta finului estemat precoce, cu atAt otava are timppentru ca sA creasca i sa dea un pro-duct mal abondent.

SA fie dar bine inteles ea cel ceintérzie de a-ei cosi livedea pe cAndeste in floare, se esxpune de a recoltanumal pae, in loc de un nutret sa-vuros ei nutritor; cad toatA lumea§tie cA cele maT multe plante de li-vezi, mai ales gramineele cele matprecioase, tree cu o repeziciune ui-mitoare de la inflorire la maturitatemal ales pe timpul cAldurilor .(Cul-tivatorul")

de valoare morala; dacA d. e. in pro-portia in care se sporeete numèrulcelor ce etiii a scrie gi a ceti, sad ce-lor ce ali cutare religie, safi celor ceaunt bogey, scade saü sporeete nu-mèrul celor ce comit crime sad' celorce sinucid sag celor ce inebunesc.

Odata constatArile numer:ce Mcute,etiinta cautA a deduce din ele teoriaetiea sad psichologica pentru explica-rea lor. Avem dar aid a lace cu ceeace s'a nurnit in Metodologia etiintelorinductive metoda variatiilor conco-mitante.

Statistica morala este d'abia la in-ceputul ei. irnnile conslatArilor ¡A-cute sunt incA prea scurte in timp,prea marginite in spatid, prea putinsigure in date, pentru a permite con -clusiuni definitive in vre.una d'n sfe-rele ce le imbratieaza.

Insa lucrarea se urmeaza cu sta.-ruinta in toate ranaificarile ei, §i da-toria celor ce se intereseaza de pro-blemele omenirii este de a lua cuno§-tinta de resultatele dobandite din treaptäin treapta §i de a le compare cu ve-chile credinte i teoreme ale moraleiei ale jurisprudentel.

Una din constatarile speciale alestatisticei morale are de obiect sinu-ciderile ei fiindca asupra acestuT purietni s'a dat in timpul din urmA o lu-crare resumAtoare prin o publieatie ad-lui Morselli*), credem cA este tole-sitor a infAtiea eititorilor acestel ¡ofresultatele dobAndite pAnA astAzi inteosfera de cercetArif, care atinge aea deaproape interesele societatiT omeneetT.

Din aceastA dare de seama se vaintelege totdeodstä cu mai mare IA-murire, care este metoda ei care este

Morselli, profesor de Psichiatrie la U-niversitatea din Turin : «Sinuciderea, un Ca-

I pitol din Statistica moralA». Brockhaus, 1884,al 50-lea volum dm biblioteca stiintillott in-ternationaltt.

CEREALELEAsupra starei agriculture in Rusia,

case Teodor Rafailovici comp necla urmatoarole etiri cu data de 1 (13)

«In ultimele 15 zile, timpul a fost fa-vorabg in guvernamentele Kieff, Po-dolia ei Volinia. In Basarabia ploilead lost dese, ceea-ce a dat lee la multeplangeri, pe cAnd in guvernAmènteleCherson i pe coastele Dniprulul se-ceta conVnuA incA, recolta acestuTdistrict va fi neinsemnatA. In vecinA-täîle Odesei, ale Nicolaefulul i Elisa-belgarduluT, pre,eim ei de la Cherson,panA la Nicopol, pe ambele coaste ale

reeolta ghircei e positiv per-duta. Abia se poate compta pe nusfert din ce s'a recoltat in anul trecut

calitatea va fi cu totul inferioar.A.GrAul de iarna a reueit relativ bine,dar aceste calitati nu eonstitue de cato slabA parte din semAnAturile din a-ceste districte. In vecinätatile Odeseiagricultorii sunt multumiti de productiasecarei care, cu toate astea va fi me-diocra in caltate. Pe Dnipru care neprocura cea mal mare parte din ce-realele de export recolta acestuT an ecu totul minimA. Cat pentru oarze, cacantitate §i calitate, ele vor fi multinferioare celor din recolta precedenta.Noile orzuri aù fost mat de uscate dear§ita soarelut, ca aMa cantaresc 7.10

insemnatatea nouelor cercetari.L Comparand tabelele statistice ale

Statelor civilizate europene din secolulnostru, dobandim resultatul, ca numd-rul sinuciderilor cre§te in mod constant, §i anume cre§te proportional maitare de cat cifra populatiunil §i ciframortilor din alte cause.

Extragem aici cate-va date positivedin multele ce le da d. Morselli, IA.sand J o parte unele State europene§i cele americane :

In Italia

In Franta

In Englitera

In ,Prusia

In

In

In

In

sinucis dinI inilion locuitorlpe an in terrain

In ain't de mijloc{1864-68 . . . 301869-73 . . . 311874-77 . . .

( 1826-30 . . . 541866-70 . . . 135

l 1871-75 . . . 1501830-40 . . . 62

cetverte dar coloarea va fi albA daceploile nu o vor vatdma.Asupra recoltei din Iulid, evaluarile

oficiale ce ne ati sosit evalueaza pro.ductiunea provincielor Pundjal, a pn .vincielor de Nord-Est, a provincielOude, a provincielor Centru, Bombay§i Berarele, la suma pe 6,500 909 tonepentru grail suprafata semAnatA a fastde 19 milioane 868,483 acri. PentruBonsai ei Statele-Unite suprafe ta plan-tatA cu grail se evalueaza la 7,751,740acri §i produsul la 1,212,187 tone.

Tdrile catre care India a exportatgraul sdd in 1884-85 sunt : Anglia372,249 tone, Belgia 86,934, Franck165,748, Olanda 4629 Italia 35,045,Egiptul 110,475, ted diverse 17,537.

In porturile noastre afacerile in po.rumburi ag lost foarte active, grAul siorzul afl dat loc la putine transactiuni.S'a vèndut

Braila, 8 Iulie, (prin casa Baser,-beanu), porumb 67,970 hectol, (lib.55-601/4) lei 6,50 7,70 ; grAil vechia600 hect. 611/4 libr. lei 12,10 mag, ;grad nod 80 hect. 62 libr, lei 11,56mug. ; orz nod 2000 hect. (48) lei 6 05.9 ei 10 Iulie. Porurnb 40,950 heel.55 lib. 54-59'/2 lei 7-7,70, grail v,1350 hect. (59 leT 10 mag, gr no43300 (61 '/2) lei 12 10.

12.25 mag. ; orz 3340 hect. (46-461'4lei 5,25 -5261/2; secara 1000 hect. (58)lei 8 mag.

11 Julie. Grad 17,850 hect. 58-63libr, lei 10,30 - 12,65; porumb 7210hect. (58 I/2-62), lei 7,80 - 9,40. - ( Corier. financ.").

0)1Ell'AEtE9PIN:

1866-70 . . . 671871-78 . . . 69

i1826--30 . . . 891866--70 . . . 1331871--75 . . . 1331876--77 . . . 173

1828-36 .

Austria de jos i 1864-72 .

1873-77 .

1846-50Saxonia

.i 1866-70 .

1876-78 .

i1801-18151831-18451871-75 .

1876-78 .

1

118832661-5355 :

1856-60 .

118866617-7650 ..

1871-75 ,

Svedia

Norvegi a

. . 82

. . 129. . 270

. . 199

. . 297

. . 377

. . 34

. . 67

. . 81. . 93

. . 88

. . 108

. . 94

. . 85

. . 76

. 70

La departamentul de interne, sunt nuinitt:D. Const. I. Gheleme, deputat, in functiu.

nea de prefect al judetulut Botosant, in lo-cul d-lut A. Sava care rémItne a se amniain alta functiune.

D. Const. Gr. Isacescu, fost magistrat iafunctiunea de director al prefecturet judqta.lut Neamtu, in locul d-lui Gr. Lazu.

D. Const. Plitos, fost magistrat i pretee.t,in functiunea de administrator la plasa Mel .gidie din jAetul Constanta, in locul, d-lutAl. Dumitrascu, care r6mAne in disponibilitate,

D. Nicolae I. Draghicf, actual ajutor de sub.prefect al plttsilor intrunite Plasa-de:SusMijlocu din judetul Neamtu, in functiuneapolitaiù al urbet Neamtu din acelast judet, ialocul d-lut Dimitria Ponict, deinisionat.

D. Steriü Gregorian s'a numit in postulde archivar al diviziuset comunale din ad-ministratiunea centrala a acestut minister,in load d-'uT Daniil M:hailescu, demisionat.

D. doctor A. Vianu, ,in postul vacant demedic prioiar la judetul Vlasca, WM, la Li-cerea copeursulut.

I). Neron Lupascu, actual prefect al jo-detuluVasluiti, este transterat in afteeast ca-ntata la judetul Falcid, in locul vacant, sid. Iorgu Radu, doctor in drept de la Nod-tatea din Gand, actual set al ,diviziunet co-munale diu ministerul de interne, este lla-ma in functiunea de prefect al judetulut Vas-Win, in looul d-lut NeroniLupascu, transferal,

In Danemarcai1836-45 . . . 2P-1846-55 . . . 201856-65 . . . 2811869-78 . . . 290

Notä. Dula/ cum se vede, Norvegia este sin.gurul Stat, care face exceptie la legea crol.terii sinuciderilor de la 1861 incoace sinuo-derile scad in Norvegia. D. Morselli atribuiacast fapt energiet eu care Statul Norvegiasa pus in lucrare in cel din urnaa 48 ant ale-gile sale in contra lAuturit rachiulut.

2. D.n partea climei nu se poate aflinici o infiuinta hotaritoare asupra ci-frei sinuciderilor. TêrT cu elementeclimatice egale sag foarte asemAnatedeg cifre cu totul deosebite, i iarAgialtele cu grade deosebite de latitudine&Ai cifre egale.

Se poate constata cu toate aceste,cA in climele extreme cifra sinucidecelor este mica i cA Odle cu celenumeroase sinucideri sunt intre iso.termele de + 12,5° ei +7,5° eels., adea situate in centrul Europei de lanordestul Frantei pAnA la granite r6-sdriteanä a Germaniei.

3. In privinta geologicA, sinucider lesunt mat numeroase in Wile care suntformari aluviale ale timpurilor mat wale,adecti in acele regiuni carT ad rOma4acoperite de mare 'Ana in epocaiter.tiarA §i lost cele mai intitrziarledesvoltarea floret i faunei de' astiVr.

Se poate dar zige cA sinuciderile stearata maT intensive deodata cu civili-satia i aceasta deodata cu desimeapopulatiei in tèrile de formatiune maltènèrA, sad, cu o sintesA cam indrAs.neatA : gradul civilisaiel popoarelor(*i cifra Ion de sinucideri) stA in ra-port invers cu vèrsta geologicA a té-rilor in cad locuese.

o(Va unna).

DEOISIUNI MINISTERIALES'ad numit si inaintat, pe ziva de 4 Tulle

1885, in serviciul statiunel filoxerice dinPrahova, urmAtoarale persoane

D. I. S. Stoian, actual supraveghetor, s'ainaintat in functiunea de comisar expert, inlocul d-luT C. RAdulescu, pus in disponibili-tate.D. Leon:da Jerescu, actual supraveghe-tor, s'& inaintat in functiunea de comisarexpert, in locul d-lul C. Dinescu, demisionat.D M. FälcAsanu, absolvent al seoalel defarmacie, s'a numit in functiunea de comisarexpert, in locul d-lut N. Niculescu, pus indisponibilitate.D-nit Milialache Mitu, Nico-lae Popescu i Anghalescu Ioachim s'ad nu-mit supraveglietorT in locul d-lor N. TInd-seseu si M. Penescu pusl in disponibilitate,si I. Stoian inaintat.

D. Al. I. endrea, doctor in drept, se nu-.meaue, pe ziva de 1 Septembre 1885, profesorcu titlu provisorid la catedra de drept comeracial, administrativ si constitutional

PARTEA TIINTIFCA

MA.SA.G.- LUX.(istorie)

Astazi, in urine observatielor seri-oase a unor capacitati recunoscute, ni-meni nu se mai indoegte, ca masagiuIe un puternic agent terapeutic, Prac-tice sa, nu e o descoperire a timpu-rilor moderne, ci e o moatenire de lapopoarele primitive; ea poarta sigiliulanticitatii ce se pierde in negura tim-purilor. De mal multe ori masagiul aocupat in medicina un loc demn deefectele lui bine-facetoare, on toate a-cestea insa, entusiasmul acelora carivoiafi priveasca ca un vindicatoruniversal, a contribuit puternic, ca safie dat uitaril i intrebuintat numal deempirici.

Multusnita cereetarilor numeroaseimpartiale ale lui Mezger, Nörstrom,Estradere, Schreiber etc, masagiul acaatigat locul perdut i acest agentterapeutic destul de folositor face o-noare acelora, cari aa contribuit, cael sa cagtige voturile unor chirurgIeminenti gi dreptul de cetatanie me-dicala.

tuia s'a ridicat Coelus Aurelianus gi-aalimitat intrebuintarile acestor meal pallatiuni.

Antilus, Areteu, Ilerodit vorb3sc inscrierile lor de masagiti cu un auentfoarte raspandit.Esaminand texteleacestor autori putem conchide, cA ma-sagiul in timpurile ipocratice se corn-punea din malaxatii, presii, frictii us-cate si umede cu ajutorul periei sadburetilor gi in fine din mi§cdri impimate articulatielor. ease secule dupaIpocrat practice masagiului a fost multmai intinsa.

Oribase, care a trait prin secululal IV-lea, a serfs un tratat asupra a-poterapier, adica asupra gimnasticeimedicate. In aceasta opera (rrad. Da-remberg, pag. 473 vol. 1) vorbesce depedotribi, cari erad insareinati cu ma-sagiul copiitor, inainte de a incepeesercitiele, ast-fel ca prevenea luxati-ele, entorstile, fracturele etc.El dadefinitia gi scopul acestor manipula-tiuni, li pentru prima oara se gäsescperfect descrise migearile dublu con-centrice i dublu escentrice pe cariMeding le atribue lui Ling (Estradere.Du masage etc. 1884).

Ou Oribase se sfirgesce timpurilevechi. Toti autorii, 'Ana in secululal XV, reproduc opiniunile celor vechi,ast-fel ca ; masagiul ajunge pan& intimpurile noastre, fArà sa fi Mcut vr'unprogres.

Masagiul ea agent terapeutit a fostintrebuintat din timpurile cele maivechi. Pot afirma ca diferitele luI mani-pulatiunI, aunt tot atat de vechi caboala, ca i primul orn, care a cautatsa stampere durerea, prin mijloa-cele cele mai apropiate pe care naturei le punea la indernana.

Nu numaf cartile de medicina, darscrierile profane, relatiunele de &a-

1Ctorie, ne marturisesc pan& la evi-denta, ca aeest agent natural, dupacum relateaz& Cook, Valles, Savoryetc., se practica intr'un mod metodela popoarele civilisate a vechiuluI con-tinent.

Indienii i Chinejil aveaa notiuni e-xacte de masagia i variatele lui in-trebuintari. Pere Duhalde ne incre-dinteaza ca, in diferitele parti a Ce-resculuI-Imperia, esistati geolf de gim-nastica medicala, de unde egeail «Tao-See» (media). Dr. Lay, intr'o operaintitulata «Les Chinois comme ils sont»,vorbesce d'o metoda ingenioasa i foarteeficace, de care uzati medicii Chineji,ca sa indrepte deviatiunile coloaneivertebrale. Din timpi necunoscuti saintrebuinta in China esercitit muscu-fare, pentru fortificarea muschilor. Dino enciclopedie chineza : San-Tsai-Tot-Hoei" ne putem convinge, ca pe aceletimpuri ei avead notiuni anatomice.

La Indieni masagiul e un remedidpopular. In insulele : Societatei Sand-vich, Fidji,. Fongo etc. se intrebuinta,ea sa calmeze durerile.

Chinejil gi Indienii, prin urmare,stint primele popoare, cari aú facut uzde acest agent terapeutic agezat p'obeet mat mult sal mal putin siste-matica.

De la aceste popoare, practica ma-sagiului, a trecut la Greci gi la Ro-mani. Herodicos (460 an Chr.) e con-siderat, de unil, ea parintele gcoaleimecanice. Lui ie s datoresce admire-bilul aforism: natura sanat morbos ;natura magister ; medicus ministernaturae. Prescriptiele acestui invetatse limited la o alegere rationala a a-limentelor si o justa combinare a re-pausului gi migcarei; el intrebuintatratamentele fisice i diatetice. Ipo-crat, elevul sea, a dat o bag sciinti-ficA principielor celebrului profesor$

Parintele medicinei ( Articulatiele.Traci. Ed. Littre. vol. III gi IV) in-trebuinta masagiul in contra rigidita-tilor articulare, consecutive luxatielorscapelo-umerale. El ¿ice, ca trebue samasam incet i cu persistentà. «Me

spune el, trebue sa aiba espe-rienta multor lucruri gi intre altele

Masagiul va stringe o ar-taculatie intarita. Migcarile le va facecu blandete i cat s'ar putea lari du-rerl ; revenirea la starea normala vafi complecta, une-ori dupa putin timp,alte-ori dupa un timp mai inclelungat».In entorse intrebuinta bande, frictii giestensii.

Proxagoras Ikea masagiti in herniigistrangulatiuni interne ; contra aces-

Paul d'Egine apartine erei bizantine,acelor timpuri, cand cine-va nu segandea la anticitate de cat cu spaima

desgust. Niel o scriere de pe atuncinu amintesce de masagia.

Pe la jurnetatea seculului al XV-lealucrurile s'ad schimbat. Lucrarile an-ticitatii inspira incredere i devin unfocar puternic de sciinta pentru scrii-torii timpului. Mai multe opere adfost scrise asupra subiectului ce tra-tez. Din acestea pot cita, in ordinecronologica, pe Mercurialis (De artegymnastica 1573), Ambroise Pare (Oe-uvres 1575), Aipinus (Medicine Egyp-tiaca 1591), Guyon (Miroir de la beaute1615), Paulinil (Utilite de la flagella-tion 1685). Acest din urma autor ci-teaza pasage prin care probeaza ca :flagelatia, percutia, claementul, sgu-duiturile, ad vindecat melancolia, ne-bunia, paralisit epilepsii, boll abdo-minale, guta, febre etc. Trebue sAamintim (Estradere op. cit) ca, in a-ceste timpuri, autoril incep a insistaasupra efectelor fisiologice i terapeu-tice ale manipulatiunilor.

Seculul al XVIII este mult mai fe-cund de cat predecedentii. Hoffman(Dissertationes phisico -medical. 1708)spune ea esercitiul este medicul eelmai bun al corpului : motus optimamedicina corporis. In a doua diser-tape accentueaza : ca nu'gi poate ima-gine cine-va , cat de folositor esteesercitiul, el este mobilul sanetatii,stiinuleaza facultatile intelectuale, in-lesnegte escretiele sangelui gi ale di-feritelor umori. In o alta disertatie(VI) descrie migcarile active, pasivemixte a celor vechl precum gi apo-terapia.

ROMANIA LIBERA

tea facultatei de medicina din Paris,asupra massagiului ; in anul trecutscoate a doua editie a acestei impor-tante lucrari, care e o espunere cons-ciincioasA i plina de eruditie a resul-tatelor capetate. Aceasta opera a lostun inpuls puternic, cad imediat esla lemina multe serieri importante.Din acestea pot cita : Debout (TE za1867),memoriul lui Laisné (Du mas-sag-a des frictions aides manipulations.1868 Paris) Phellippeaux (Etude pra-tique sur les frictions et le massage),

articolul lui Daly in DictionarulEnciclopedic.

Dela 1870 literature francsa nu maiproduce nimic in privinta acestui su-biect. fNimeni nu se ma! gandea latnassagiii ; el lasase cu totul in mAnagarlatanilor, aga ea causa era aproapeperduta ; gratie numai d-lui Mezger(Amsterdam) massagiul e reapucat eumai multa ardoare. E de notat ca, a-cest genial observator, a scris numaio disertatie in limba oladeza i cate-va observatii publicate in archivela luiLangenbek. In schimb insa gi -a pustoate puteri1e sa scoata elevi ca Nör-strom (Stocolm), care in 1884 da pu-blicitatl Tratatul practic de massagid,in care elevul educe ornagil staruito-rulul profesor ; descrie manipulatiele ;studiaza indicatide gi contra indicatielegi da resultatele acestui tratament indiverse afectiuni ca artritele acute,cronice, tuberculoase, diverse altera-tiuni a sistemului muscular, nervos etc.

In anul trecut, tuna Martie, Speck-hahn, sustine o interesanta lucrare(Tea, pentru Doctorat) inaintea facul-OW de medicina din Paris, prin carearata resultatele fericite a tratamen-tului entorselor prin massag

Din acest istoric, schitat in trasuricrenerale, ne putem convinge, ca ma-sagiul e un vechid agent terapeutic.El nu e opera garlatanilor, ci indite-rents color de sus l'a coborit acolo,de unde astAzi cu totiI suntem datorica sal ridicam.

Dr. Manes.

Ravaton recomanda cu staruinta ma-sagiul in entorse gi in acelag timpMeibomius i Tissot se forteaza ea saiasa din empirism i sa dea reguli fi-siologice i indicatiuni terapeutice. A-cest d'anteiti cla definitia masagiulul,din care resulta indicatiuni rationale

limitate in tratamentul oare-carorafectiuni articulare.

In secolul al XIX aceasta chestiunea primit o noua impulsie, sprijinita peo basa solida formata din anatomiefisiologie.

Ast-fel Cooper, Hey (Practical ob-serv. 1803) privead masagiul ca un a-jutator, sad ca vindecator a entorse-lor. Piory cerea cu insistenta, ca a-ceast& practica sa, fie pusa la studiiserioase gi el o consider& ca o resursapretioasa i capabila ca sa indeplineas-ca multe indicatiuni.

In 1837 dr. Martin presinta, socie-tatii medicale din Lyon, un memoriabasat pe aproape 100 observatii deLombago, tratate prin masagid. A-proape in acelagl timp se intrebuintamasagiul in anchilosele fibrose. Houzéa scris teza inaugurala asupra masagiu-lui ; opiniunile emise de el ad lost sus-tinute cu ardoare de Maisonneuve giRichet.

Din scrierile acestora e demn denotat timiditatea eu care aplica ma-sagiul ; top el indica acolo unde or-ceurma de inflamatie trecuse.

In ce privegte entorsele, tratamen-tul prin acest agent fisic, a fost con-siderat ca suveran si scrierile lui El-heaume , Girard , Lelia tard ,sunt atatea panagerice in onoarea lui.

Ling din Suectia un om strein me-dicinei, a contribuit puternic ca sarespandeasca rnasagiu atat in tara luicat gi in Anglia gi Germania ; el trecede capul geolel mecano-terapeutice mo-derne, (Screiber, Traitea pratique demassage. 1884) El, se zice, ca a pus inaplicare migearite dublu concentricedublu escentrice, insa am vezut cA, a-ceste migearI erati in uzul autordorvechi.

In 180 Estradère sustine teza, inain-

VARIBTATI

E. Schwarzfdd : Ascz'imintele Evreilor dinMoldova in vea ul al XVIII 6i jumetataaveaculuT al XIX, studiu iitoric. BertholdAuerbach . Slrutarea impdratuluT, istorioarettrad. de Isidor Cohen. Dr. M. Gaster : 0-clnre asupra literaturet ebraice de la ince-putul el pAnd in zilelele noastre.Th. D-Speranta : Mocanul la Pastf, anecdota po-pulari romIna.Aur, lin Turqi : Trist copar,Adio . , pO. zit. B. Gionlar.o : Beduinulratacit, pastel; Until pseudo-poet, epigram.

M Scwarzfeld: Situatia Evreilor in Roma.-nia ; Privire retrospectiva asupra anuld 1884.B. Geordano : Vol.. , Mud vezT tu, Poeti-lor brier, poezit.M. Schwarzfeld : Scdpareade moarte a copiilor revolutiel de la 1848prin un evred (Davicion Bally).ConstantinDaniil Ros.:nthal, Selig/ biografiel.BerthaRabbinovicz-Kreidmann notitli din 0.T udischeFrauen de M. Kayserling Dr. M. GasterVied Tepela i Ev 'eil, fragment istoric extrasdin opul lul Elie Kapsali... L. *aineanu ;Schite biografice dupl. H. S. Morais ; IosefHalevy, Baronul Henry de Worms, Benea-min Franklin Peixotto.Notite diverse.

Comandele se put face la red. ziaruluTFraternitatea". Costul 3 1 T.

Seandalul din Londra.In privinta destai-nurilor ziaruluT Pall Mall Gazette" asupraimoralitti ce domneste in capitala englezd,se mal scrie din Londra : Comisiunea cora-pusd din arzhiepiscopulAs Canterbury, episco-pul LondreT, cardinalul Manniny i dol mein-bri aT Parlamentulut pentru a corecta dacesunt adeverate destlinuirile din Pall MallGazette" asupra negotulut cu fete din Lon-dra, a tinut iarAll o sedintd in MansionHouse. Pall Mall Gazette" scrie : «Primimnecoctenit in toate zilele expresiunt de sim-patie i sprijin din toate partile. Tref tra-.ducdtorT coneureaza pentru dreptul de a tra-duce iu limba francecd articolul: «Tributulde fecioare», care este maT ldtit in Statele-Unite americane, de cat in Britania i fie-care postd educe dovezl despre sensatiuneace a produs in continent. Avern scrisorT dela corespondentil din Paris, Bruxela, Ams-terdam, Berlin, Stuttgart, Colonia, Viena,Venetia si Florenza; din toate partile sun.tem aprobatf cu entusiasm i e probabil eldarea de seamd a comisiunil noastre secretese va traduce in limba german i iataliand.»

ArticuliT intitulatT «Tributul de fecióre dinBabilonia ad apdrut acum in brosure, din carts'ad vindut deja 400,000 exemplare. Sumeleincasate se vor intrebuinta pentru continua-rea cereetdrilor incepute de cornisiunea se-cretd. Pentru acest seop seful comisiumlsecrete primeste zilnic sume considerabile.CA este neeesarl o lege aspra pentru pro-tegarea fetelor minore dovedeste imprejura.rea, cl in fie-care zi tribunalele din Londraad sat judece cdte 6-7 casurf, in cart fetelefigureazd ca victime.

111CURIERUL TEATERLOR

GrAdina Stavri.- -Maine seed, Marti16 Iulie, beneficiul d-lui G. Dimitrescu;se va juca Lumpatius Vagabundus.

GrAdina Rapa. AstA.-searA. Luni, sejoael Le jour et la nuit.

Maine searA, Marti 16 Julie, beneficiuldoamnelor i domnilor din cor ; se joarlactul r din Le petit duc, al II din Lesmousquetaires au couvent i un Intermedin care d Thierry va cAnta doue can-tonete.

oNOTITE LITERARE

Contemporanni, (revistd stiintified si lite-rand) anul IV, Nr. 13 are surnarul :

Note de V. Conte. Dragel mole, poeziede Gh. din Moldova...--Huituirea in potrivaholereI de T. U. InimT sect' criereI pustil,poezie de Wt. din Moldova.Mamifsre ovi-pare de S. G..--De prin lume adunate si lalume iardif date" de Mordax.Teoriea lutRoesler de A. D. Xenopol, (critied) de I.NIdejde.Virtutile i vitiurile (traducere) de*t. Besdrdbianu. Credintele religioase laRomInf de Sofiea Nddejde.Bibliografie.-Cdtre abonatif

Armand peutru Israelitl, anul al VIII, a apdrut de curlud, contiiind urmdtoarele im-portante materif.

Calendarul pe anul 5646 (1885-1886-- Dr.

Convorbir! llterare. (Apare Lid a fie-egret lunt).Dlrector Jacob Negruzzi.A-nul XIX, Nr. 4 are acest sumar:

Ion Ghica. Corespondenta cdtre V. A-lexandri (Scrisoarea XX).

B. P. Hasdeu. Asa" specimen din Mag-num Etimologicum Romaniae».

T. M. Statistica sinuciderilor.D. Oncilu.Dare de seamii criticd despre

,Teoria luf Roesler, studil asupra stdruin-tel Romlnilor in Dacia Traiand de A. D.Xenopol.»(Urmare).

X. C. Gheorghiu. StudiT de literatarafrancezi, La Fontaine.

M. Eminescu. Sara pe deal (poesie).C. A. Cuza. Amintire (poesie).I. N. Roman. La pAdure (poesie).CorespondentA.BibliografiT.Abonamentul se face la admin'stratie dea-

dreptul, sad : in Bucuresci, la librdrieleSocecu & C-ia, E. Graeve, I. S011ösy, or prinachizitorul nostru; in provincie, la libra-riile din localitati sad la achizistorii lor;in Austro-Ungaria, prin Libraria N. Ciurcu;Brasov ; W. Krafft, Sibid ; M. Klein, AradIL Pardini, Oernauti; Concordia", Nasdud

Se pot face abonarnente anuale i prinmandat postal; depundnd in Romania 20 let50 ban!, in Austro-Ungaria 6 florinf, plusfrancatura. Primitorul aboaamentuluf estetinut a elibera o chitantl en mated. a Ad mi-nistratiel.

Toate Librdriile numite ad exemplare indeposit spre vAnzare cu numdrul. Caledin Romdaia pe pretul de2 le1 numdrul, celedin Austro-Ungarra pe pretul de 75 cr. nu-mdrul. Abonamentele cu numdrul din Bucu-restt se aduc la domicilid prin a-hizitorulnostru, autorizat a primi pretul num6rulul.la presentare Abonamentole cu nurndrul dinlocalitati fLträ librarif, -so pot adresa d'a-dreptul, inaintandu-se pretul in nalref po-stale. Espeditta va urma imediat prin posta.

0Serviciul telegrafic a] Rom, Lib»

27 Iulie.-9 ore dimineata.Paris, 26 Iulie.

Ca! pltru senatorl conservatori *numitr dedepartamentul Fr nisteruluf invalidatl deSenat ad fost realesl ad.

BIBLIOGERAFIE

A apdrut de sub tipar SULTANICA, Fania-Cella, Odinioarli,Suer ete. Un velum in

octavo, pretul 3 lel de de la Yraneea. Acestvolurn se afld depus la toate librArii.e dinCapital&

S'a scos din aceste nuvele 50 de exemplarsde lux, numeriotate, pretul 10 lei ; se afildepuse la autor Hotel Metropole.

Madrid, 26 Iulie.constatat ierf in toatA Spania 2800 ca-

surf de holerd, din earl' 800 urinate demoarte.

Constantinopol, 26 Iulie.Marele-Vizir a avut la 20 lulie, pe cand

,s1 fAcea o bail, o syncopd ee a causat a-mortirea bratulin drept. Starea sa nu esteneliuistitoare, cu toate acestea el stl in pat.

(IIavas).0

ULT1ME §TIRI

Foile vieneze ce ne sosesc azi vor-besc despre posibilitatea rechiamariid-lui Ordega, ministrul plenipotentiaral Republicei Franceze , care zicele gi-ar fi facut positia dificila laBucuregti.

Ni se spune ca, la hotelul Carai-man din Sinaia se percep plati dedoe ori pentru acelag serviciacA cu toate acestea oaspetiI nu scapailia de baegiguri.

Atragem atentia printului Du mitruGhica asupra acestei spoliatiuni.

Primaria Comund Bucureqti.

PUBLICATIUNE

La 12 Septembre 1885 ora 2. p. rn.se va tine licitatiune la ospelul comu-nal pentru darea in intreprindere aconstructiunai until local de geoala pri-mara comunala in curtea primariei,conform conditiunilor, planului gi de-visu! ui intoemit pentru aceasta.

Doritorii sunt invitati a se presentala Primarie in or-ce zi gi ora de lucruspre a lua cunoseinta de proiectu) res.pectiv.

Primar, N. Fieva.p. Seful divisiel I, N Andriau.

No. 27060.1885 Iulie 12

o

Strole Corbeanni de Alexandra Laza-rescul, (Laertiii), oper Aposthumd, precedatitde viata si operele autoruluT de Teodor I.Focsdneanul.

BucurescI, tipografia C. Petrescu ton-dnratu.

De vAnzare numaf la librdria fratiT Ioanitid.

Memorinl asupra inviltAidAnlului superiorin Moldova. Ca ocasiunea aniverslref de 50de anf a infiintlrel acestuf invetdment, 16Iunie 1885, de A. D. Xenopol, profesor deIstoria Rornanilor la universitatea din last.

last. Tipografia National/ strada V. Ale-xandri.

Afi apdrut urratitoarele publicatiunT ale A-cademief RomAne si se ell de vAnzare la li-brAria Socec & in Bncuresti :

1. Documente privitoare la Istoria Ro-mlinilor. Urmare la colectiunea lut Eudoxidde Harumzachi. Supliment I Volumul1781-1814. Ou portretul lei Joan GeorgeCaragea Voevod. Documente culese dinArchivele MinisteruluT Afacerilor straine (tinParis de A. I. Odobescu. - Volurnul in 4,de XLVIII si 755 pagine--Pretul 40 let.

2. Analele Academie! RomAne Seria IITomul VII. 1884-1885. Secçiunea I : Parteaadministrativa §i desbaterile.Volumul in 4'de 337 pagine. Pretul 3 let.

Studia asnpra regulelor de esploatareapAdurilor, predat la §coala speciall de sil-viculture, de P. S Antonescu-Renumi.

De venzare in capitald, 5 lei exemplarul.

A esit acum de sub tipar o serie de 65 pa-gine : Despre RomAnil din Macedonia st man-tele Atos impresiunt de cAlAtorie de Alexan-dru Pencovici.

Pe o paginl cartea e scrisd romAne§te, pecea.l'altA acela§1 text e scris in limbs mace-doneanA, de d. N. G. Costinescu.

Aceastd carte se vinde cu un led exempla-rul pe la librdriile princlpale din Bueurescf.

INGINER-ROTARNICSL N1YO ESCU(major in retragere)

vechiti prof. de t)pogr. la scóla suboficerilor.Calea Grivita (Tergovegtel) No. 67.

Doctorul C. VasiliuStrada Popa-Soare, No. 10 (Casale Hernea).

Consultatiuni de la 2 la 5 p. m. Spe-cial boalele interne gi de femei.

manuitc SI cumunca-If) S111.3LENI9MEI.

de la facultatea din Viena.Special: boale de femei si Syphilis

trateaza radical ort-ae boald sifiliticd, Ble-noragle, poala albA, rani de orf-ce naturd,boale de piele, polutiuni spermatorhöe. Dig-cretiunea cea mat mare.

Consultatiuni in toate zilele de la 1-4Strada PeseAria-veche 8, (vis.6.-vis (le Hotel

Londra, calea Moiilor).

VIN NEGRUde Orerita §1 Golu-DrAncea

Vehitt de 4 will qualitate saperioarit to-taror alter vii4irI. 16 fr. vadra§i

ALB DE DRAGASIANIdin molts anulni 1 8 81.-15 Pr. yadra la

PAUN POPESCU &CompIs Strada Liposcasit 15

Mk DE SOMME

C. STERIU & Comp.No. 19 STRADA LIPSCANI, No. IV.

QURSUL BUOURE*TIPe ziva de 15 Nile 1885, ora 10.

54/. Imprumutul aunal (con-versiunea 81'/. imp. comu-nal (1883).

54/. &Maud Funclare UrbaneComunale not 188456/. SC"islirr Funciare Rurale

Rent& Romani perpetuiPie » amortisablli . .

66/e &rind Funciare Urbane66/e Oblig. de Stat (cony. Rural).6'1, Call. Fer. Rom.'I 'Is Berland Funclare Urbane .

Rurale. .

.mprumutul Stern . . .80/. Oppenheim. .

Oblig. Oasel Penslun. (Nom. 300)Impr. cu prime orasul Bucur.Active Credit Mobiliar . . .

Constructiunl . . .

NationaleDacia-Rominla . .

Banca Nationall .Siorinit Valuta Austriaca .

Mirci GermaneBilete Francese

EagleseRuble RusestIAur contra Argint i Bilete

Onn9.

778234

94 'lit844/.89 /93V,911688'J

101

988/,1004/4

21530

160175220285

1240203I 231001,24%

2451114

'77 l/a

82V,92851/,89'/,93 "/,921089'/.

101'1.99%

101

22032

180180230290

1250204'/,425100'1225

25511V,

NB. Cursul de mat sus este in monedit deaur socotit dui% cursul flsculut. Oupoane seaquiti fArti scAzAmént.

Adresa pentru Telegrams ,ST B R I U'

Eftimln Constanthi, (cofetar).Pieta Sr. Anton, Nr. 16.

Cratil. I. Gologan, recoman-climb, magasiuulti nostru de

Coloniale si Delicatese din Ca.lea Victoriel No. 80, cdt si celdin Strada Lipscani No. 53, pelitngl acestea posedttm un maredepoti de cascaval sl brinze.turf de brasov. Se primesc err.co comenz1 de la D-nif comer-ciantl, se gdseste si o adevd-rata tuied biltränd,' en preturfconvenabile.

,

ordache N. Ioneesn (restau-rant) Strada Covaci, No. 3,

l eposit de vinurl indigene sistreine.

oan Pencovid, (lipscant) Stra-d da Lipscant Nr. 24, Specia .litittl de mätttsurf, litnurf, den-tele, eonfectioane gata, stofe demobile, covoare, pordttldrif dediferite calitti. Vdnzare eu pre-turf foarte reduse.

Yattle Georgeson, Fabricantüde Paste, Uleiurl , Scobealdmoard de micmat

Str. Soaroluf No. 13. SuburbiaNance Brutaru, Culoarea Verde

De vinzare maelaturl14, Strada Covaci, 14.

MARTIEVIC1

s'a inntatStr. Carol I, No. 201.117M11111111110

ROMANIA LIBERAIMP=

.7.749011111,s ! 1 mgrame . VIM ess Ildaiaaalf4111111170EM luiursinneiunui

4.,V0P10,0E

21

steCuttniiREVAtlIallork

Medalie de aur

TIPO-LITOGRAFIAFABRICA DE REGISTRE, LINIATURA, STERIOTIPIE I GALVANOPLASTICA Medalie de aur

STE. MIHALESCUesecutS, elegant :

TABLOURI GRAFICE,

PORT RETE,

DINAR, CHM, ACTIUNi,

PLINUIti, FICTUDI, ete

in diferile cidorr.

tromustn

I ' I lam 1411

3E3-0"10.3FLMSBICX, ICCEN.7../1.1C,

ACEST STABILIMENT

efectuenza tot telul de lucetrrittingslitoare de specialitatea sa_ recuna

Ciny sciin%inoe, Ziare in oe-ce formate lid in diferite IimbT, Arise in diferite culorT,

Comptue, Csle.T de creTogodniii, Invita0 de cununiT decese, ............... .. . .

. .......... Registre pentru toate speciele de servicii,

-Borate in diferite culorl fine, Tarife anuntue comerciale i industriale,

OrT-ce fel de imprimate ale tutor autoritlitilor,

Bilete j condici pentru pádurT,CTnp, rnorT, accise, etc. etc-- ..

ill ttIMMlItInfrritlf

FABRICADE

HEDIVNIEse pd.:nose

OENE CCtinliDE II

ACESTA SPECIALITATI

se efectueazä

frrotnptii elegantii.

Fhli ...... "MO. ..... PM;

Se primesci comande de Liniaturà, Stereotipie i Galvanoplastica.

II I: all 1f114,1111 11111111111E reruhtuiumu, 'I II l T.1111111111111111111111U1111a. 1111JITI:idg1111111,111kiiallali1111111111, 11111 1111111111111111i111111111111 If 11111111 iiii 01110 MO Ilfi t ii in I I I III III .i' iIii ri ha 1'11111 Iowa

paisimaLmEPL.A.FUNURI IN RELIEF,

YERGELE DE ALAMA MTH Sag STICLE PERRI)(GARD-PORT)

din cole maf renumite fabrice, cu preturf foarto mo-derate, r000mandd Onorabilulul Public sue-somuatul

mt. 45 iv 3c o ratTapit,er i decorator

No. 3, Strasda tfarbel-lrodit, No. S.

De vëlizare bilete de Inehiriat de lipit la casecu 10 si 15 banl bucata

A se adresa in Strada Covaci No.' 14.

Institutul BERGAMENTER(Fondat §i autorisat de onor. Minister 1875)

Directiunaa are onoare a face cunoscut cd Institntul incursul lunef Aprilie a. c. s'a mutat in

Strada, laibesen--Wodil, 1(Oasele c1.1.-ui Obedeanu)

din cause marirei numerulm elevilor. Incdperile spatioaseluminoase indeplinind toate cerintele igenice fli pedagogiee

Internat, Semi-internat, Externat,pentru bttetf de la 6-14 anf.

Istructiune in limba ronana, germand si francesa predatdde profesort probati conform programef onor. Minister alCultelor si instructiunif publice.

Pentru elevf call fr,amenteazg regulat cursul, ¡Directiunea garanteasa promov irea lor in gimnasia. saa §ooalade Comercift. Localur ne permite d'a primi chiar sl minaelevi mid pentru clasa I-a spre a fi preparatI maY binepentru anul acolar viitor.

Desluairile necesarif se pot afla in Cancelaria Institutulut.3D1reetilunea. r

Inximmeamompsimaimap

11=MMM10.

INSTITUTU MEDICALBUCURESCI

6, STRADA VESTEI. 6,

Seetla medicaid1. tlydrotherapia, 2. Electrazare, 3. Orahopedie, 4 oicaua.

stied, Medicaid, 5, Inhalatif,6.Masajiti sistematic, 7. Serviciul

la domicilit, 8. Consultatilnae.dicale.

Scotia Ifigléniel1 Bae abur .

1 Bae de Mind cuduse 2.5(medicamente . . .duse rece sistematicd

BAI DE ABITH§I DE

Note. 1. Baile de abur auntdeschise In toate zilele de la

T

ore diminéta pen6 ia 7 ors s&a,2. Pentru Dame 'ling, haile de

abur, odatg pa stpteming Vine-rea, la 7 ore dimineata pênd la2 post-merid.

Preturile la sectia medicalgconform prospectulun

Direethmea.

BAILE CU DUEde la basioul Societatit Romani)de arme, gimnasticg ai dare liisemn din Strada MggureanuNo. 10 precum i acoala de no.tatiune suntt deschise pentruonor. public.

IBAILE BUGHIAIStatiunea balneard de la BughYa este bine acestea de jur imprejur sunt multe locurt

cunoscutg prin proprietatile hidro-fisico-chi- cart atata curiositatea excursioniatilor i cartmice ale apeI care alimenteazg in mare can- pot fi vizitate cu inlesnire.titate stabilimentul, prin temperatura mat Aceasta statiune din not organisata, pen-constanta i dulce de cat a altor statiunt tru a satisface cat maY Ibine trebuintele dedin targ, din cauza Upset viriturilor aspre, curg i de trait ale vizitatorilor, se deschide

prin favorabila sa positiune geograficg : in primele zile ale 1W lIuni0, sub adminis-destul de aproape de capitala Muacelulul, cu tratia subsemnatulul .care e legata prin o aosea bung, ce permite In tot ce priveate bane, locuinta, hrana,plimbarea pe jos dintre Bughfa i Campu- divertismentele , corespondenta , s'ari luatlung,inconjurata e dealurI ce infatiaeriza mdsurr ea, ele sa rdspnnda la aateptarile vi-privirit peisaje d'o frumusete rara; afarg de zitatorilor, cu preturl moderate.

Doritoril de a retine camere mat din vreme se pot adresa, prin scrisorY,la subsemnatul, in stabilitnentul Bughia, lArtga CAmpulung.

1

411MINNIMM

Alex. lianrian.111201111111W

Erezil L. LEIVIAITRE Succesoril

TURNATORIE de FER si AisAMA ATELIER MECANICBUCTIRESCI

30057EICITYTIIIIsT331 3138.M3E0X11M33531

Se insarcineaza cu constructiune de vagenette raileurl pentru terasamente, memenlai constructing, de turbine ai ntori pentru preturI mult mat s cadte ade cat eele de Vienaai Pesta. si carY sunt fixate pentru o moarg cu 8

1 piatrA de la 30 la 1,500 lel" 42 9, 1,800

2 pietre 30 3,5002 42 3,800 "

FOLOS. oEFTINATATE. , FUNCTIONARE REGULATI.

Instalatiune de morI cu turbine foarte rentabile. -0 inoar g. cu turbing ai pentru petreI

gleIinstalatd de TURNATORIA LEMAITRE pe rhil Saber, a costat 55,000 lei si produce 3000leI pe lunA.Un mare asortiment de petre de moarlt Lefotr.

Avis morarilor si proprietarilor de mosil.allt

ANNENNE: ImmiftL. PISCHINGER & SOHN

Fabrica de Confiserie, Bombonerie, Zaharicale, Ojo-colata, Cartonagiuri de lux si Bonboniere.

NTXMIVPrintr'aceasta aduc la cunoscinta Onor. noastre clientele,Domnir L. Pischinger & Sohn, confiat ime Re-

presentatiunea D-lor pentru Romlinia i Bulgaria.Rog dar numeroasa noastra clienteig atdt din Capitalg,

cat ai din districte, sa, bine-voiascg a'mt adresa rnie co-mandele D-lor, precum ai a veni sg vadg bogata colectiunede mostre cu totul noud ce posed.

Preturile find foarte avantagioase ai marfa bine lucratg,Domnif cumpargtort vor fl foarie multumitl.

WEta-tha,Strada Doananet No. 5, Bucurescl,

NOME= 51INIMMIEr

"7POUDRE DE BEAUTE (FRUMUSETIA) brevetée s.g.d.g.

PENTRU ALBIREA si INDULCIREA PELEI1./e u. aderenil &mind, GERMANDREI este higienia, forgfianta, paella id diseretiii

inlocuelte en mari avantagiuri tóte dresurile l prafurile de orez a eirora ineonvenientilipsese acestui eseelent produa (Germandrea). MIGNOTBOUCHER, 19, rue Vivienne, Paris,ii la Bueuresei in cele mai bane si renumite ease.IIIBIONIMIIMINISIMMINIMNIERNIS =MOM, ....M11111.11111114111

411111111=111 IIMMIN

/HOTEL FIESCHIII

EIT.TCITEMSCInr SITUAT IN CENTRUL ORA§ULUI '51:41

No. 7, Strada §elari, No. 7Se gäsesc apartamente pentru familif cu anul §i euluna cu pretur1 foarte moderate. Camere de lafr. 1 5 pe zi. La etacriul III-lea odiii frumoase

cu fr. 256pe hula.Salonit de dantù pentru ba1urT, nuntI §i adunilri.

DE INCIIIRIATCamere i apartamente mo-

bilate in Strada Lipsc,ani, No81 en luna i auu in cea malbung curatenie l servicit cupreturl scOute, de la 20 leicamera pe lung ai piing la 5Zlel platitT inainte pe 15 zile.

DE INCIIIRIATOdät mobilate, Strada PieV

Anazi No. 3, eat i un apar-tament compus dintr'un sa-lon f.ii dou6 od4I.

DE INCIIIRIATDou6 magasif de lemne vis-

a-vis de gara Thergo-Vesci, doggrädini de pometuri tot vis-a-vis de gar* (toile perechf decase in Dealul-Spiri, Strada Se-neca No. 4, aproape de StradaOasärnai sunt de in -hiriat.

Doritorit se vor adresa laproprietara Paulina SIdnicoanuvis-a-vis de Gara Thergo-VeseiNo. 124.

SE CAUTAAgent1 activr, ocupatiunesigura, fiind pentru desvol-tarea unlit articol trebuin-cios familielor. Conditiunilefoarte avantagioase.

A se adresa la «Singer.Piata St. Gheorghe 81.--------

111ARELE BAZAR BEli

0111ANIA"

MMI111=11.

BUCURESCI, STRADA SELARI No. 7, SUB HOTEL FIESCIII

DA' 31z2IVrIEUFL-ILT 1301Ei;C::01VT.11-11 7030 "CT.A.3E1.116.

COSTUME SACO & GILEveston.

PA RDE S IURIde voyage.

11E11111M111111M11111MMENIMMIN

REDIN COTEdernier-mode.

MQUETEdiagonal & tricote

on.

rut:1caro & ray a

1111111111111111

de matase,ca§emir alb , Terno,

Orleans etc. etc.

COSTUMESI

PARDESIURIde does.

onnoser

VesteBroscheetc etc

moderiti

3NTI. ruglini a nota Num6ru1 7" sp-r.. a evita confusiunI reg-retabile.NÌIMREIMIMIMEIIIIINNIIMBMMIMMEMMM_

lOPI'rROPIAAfilBAMINTELOR

BRANCOVENESCIFiind-og la licitatiunea titiuta

in ziva de 8 Iulie curent, peu-tru aprovizionarea spitaluinf onarticole de blanie necesaril lahrana bolnavilor pe ti up de unan, nr4s'a presentat destul con.curentY ; Epitropia publicg pes-tru a Cioua oara ca in ziva de24 ale curentel lunt se va tineo noug licitatiune in cancelariaadministratiund la ora 12 inerid. unde se pot veda i condi .tiunile in toate zilele de lucride la ora 10 -1 p. m.

Amatorit de a concura vorinsotitt de o garantie proviso.rie de 500 lel.

UN TENERdor( sce a ggsi o meditatiunepentru clasele primare i gilDnasiale. A se adresa la adm1 .nistratia acestut ziar.

DE VENZARECASELE din strada Correia

No. 4, compuse din 2 WI 0,1etg.cel i sail intre ele, ceelgt1 odae cu pimnita. Locul :de 4 /2 i lungimea 16 stj.

A se adresa la proprietara inaceste case.

J. TIEDGEPICTOR I FOTOGRAF

IlueurestlyCalea Victorlet 13, lIngdPolitia

Tipo litografia Stefan Mihalescu, Strada Covaci 14.