Proiect Chimie

Tema Proteinele – Prieten sau Dusman Popescu Andrei Bogdan cls. a 12- a …

Proteinele sunt componente de bază ale tuturor celulelor vii, alături de lipide, zaharide, vitamine, enzime, apă şi săruri anorganice, formând împreună un sistem complex în cadrul căruia se petrec o serie de reacţii chimice care asigură reproducerea, dezvoltarea şi funcţionarea normală a fiinţelor vii.

Sunt componente ale structurilor celulare şi au funcţii biologice fundamentale : enzimatice, hormonale , imunologice. Sunt proteine unele substanţe cu puternică activitate biologică ale celulelor ca: enzimele, pigmenţii respiratori, mulţi hormoni şi anticorpii.

Substanţa contractilă din fibrele musculare, din cilii şi din flagelele organismelor inferioare, care posedă proprietatea de a transforma energia chimică în energie mecanică, este de asemenea o proteină.

Ele intră în structura tuturor celulelor, şi ajută la creşterea şi refacerea celulelor. Ca aspect , la microscop , proteinele sunt subţiri , ca niste bastonaşe gelatinoase. În organele animale apar sub forma de muşchi , piele ,păr .

Ele se găsesc şi în plante , în cantităţi mai mici . Toate sunt amestecuri de compuşi complecşi , conţinând carbon , hidrogen , azot , oxigen , uneori şi fosfor , fier , iar de multe ori sulf . Proteinele sunt principali constituenţi ai corpului animalelor . Îndeplinind o mare varietate de funcţii , se descoperă o diversificare deosebită în alcătuirea lor

Ce sunt proteinele?

Clasificarea proteinelor

După sursa de provenienţă : - proteine de origine vegetală - proteine de origine animală După solubilitatea în apă şi în soluţii de electoliţi : - insolubile (fibroase) - solubile (globulare) După produşii rezultaţi la hidroliza totală : - proteine propriu-zise - proteine conjugate sau proteide ( prin hidroliză

totală se obţine, pe langă α- aminoacizi, şi o altă substanţă, care în structura proteinei apare ca grupă prostetică)

Tipuri de proteine

KERATINELE- proteinele din epidermă, păr, pene, unghii, copite şi coarne se disting printr-un conţinut mare de sulf. Keratinele sunt insolubile în apă atât rece cât şi caldă, precum şi în soluţii saline. Din cauza aceasta keratinele prezintă o mare inerţie faţă de agenţii chimici, precum şi faţă de enzime.

FIBROINA, componenta fibroasa din mătasea naturală, se găseşte în acest material înconjurată cu o componentă amorfă, cleioasă, sericina, care reprezintă cca. 30 % din greutatea totală. În cele doua glande ale viermelui de mătase, proteinele sunt conţinute sub formă de soluţie concentrată, vâscoasă.

Tipuri de proteine 2

COLAGENUL, este componenta principală a ţesuturilor conjunctive, tendoanelor, ligamentelor, cartilajelor, pielii, oaselor, solzilor de peşte. Există numeroase varietăţi de colagen. Colagenul are o compoziţie deosebită de a keratinei şi fibroinei, căci este bogat în glicol, prolină şi hidroxiprolină, nu conţine cistină şi triptofan. Prin incălzire prelungită cu apă, colagenul întâi se îmbibă,apoi se dizolvă transformandu-se în gelatină sau clei.

ELASTINA constituie tesutul fibros, cu o elasticitate comparabilă cu a cauciucului, a arterelor şi a unora din tendoane, cum este de exemplu tendonul de la ceafa boului. Elastina nu se transformă în gelatină la fierbere cu apă şi este digerată de tripsina. Ca şi colagenul, fibrele de elastină sunt compuse din aminoacizi simpli, mai ales leucină, glicocol şi prolină

Proteinele solubile sau globulare apar în celule în stare dizolvată sau sub formă de geluri hidratate. Ele au însuşiri fiziologice specifice şi se subîmpart în albumine şi globuline. •Albuminele sunt solubile în apă şi în soluţii diluate de electroliţi (acizi, baze, săruri).•Globulinele sunt solubile numai în soluţii de electroliţi .

Alte informatii necesare despre proteine

NECESARUL DE PROTEINE Depinde de necesitatile organismului: 1.Cantitativ: Copii: 0-6 ani - 3-4 g prot/kg corp/24 h

7-12 ani - 2-3 g prot/kg corp/24 h 12-20 ani - 1,5-1,7 g prot/kg corp/24 hAdulţi: 1,2-1,5 g/kgc/zi (ex: 75 kg ® 85-105 g proteine/zi)Gravide şi mame care alăptează: 2 g/kgc/ziSportivi, mucitori, refaceri musculare: 2-3 g/kgc/zi

SURSE DE PROTEINE - Produse animale: lapte, brânzeturi (100g brânză = 25-30 g proteine),

carne (20% proteine),viscere (ficat, rinichi, inima, splină, peşte), ouă.- Leguminoase: fasole (20-25%), mazăre, soia (35%).- Cereale : pâine (8%).- Nuci, arahide, alune, cartofi, ciuperci, legume, fructe (ultimele 2 mai puţin).

In concluzie: Proteinele-prieten….

Deoarece: sunt principalele substanţe nutritive ce se află în alimentele pe

care la consumăm sunt proteinele, carbohidraţii, grăsimile, vitaminele, mineralele, apa şi fibrele. Proteinele sunt răspăndite în muşchi, oase şi cartilagii, piele, lichide ale corpului şi toate organele interne, cum ar fi inima, ficatul, rinichii şi creierul.

Proteinele pot fi descrise ca substanţe nutritive constitutive ale organismului. În procesul de digestie proteinele din alimente sunt transformate în aminoacizi. Organismul apoi separă şi foloseşte aminoacizi în diferite scopuri. O parte vor fi folosiţi pentru creşterea şi producerea de noi proteine necesare organismului, o altă parte vor fi folosiţi la refacerea ţesuturilor din corp, iar restul vor fi transformaţi în hormoni, anticorpi şi enime.Proteinele se găsesc în carne, peşte., ouă, lapte şi alte produse lactate, precum şi în seminţe de plante: nuci, boabe de fasole, mazăre şi cereale.

Deoarece :

Oamenii aparţin regnului animal, proteinele provenite din surse animale pot fi asimilate mai rapid decât cele din surse vegetale, aşa încât este foarte important ca vegetarienii să-şi obţină proteine din seminţe de soia, nuci, făină de grâu, sau de seminţe de bumbac, deoarece acestea conţin proteine din clase superioare.

Deşi proteinele însumează un procentaj ridicat din compoziţia organismului, nu rezultă că trebuie să formeze cea mai mare parte a alimentaţiei. Din punct de vedere procentual, o alimentaţie echilibrată ar trebui să conţină 15-20% alimente bogate în proteine. Deoarece procentajele sunt greu de estimat în acest fel, este mai uşor să exprimăm consumul zilnic necesar in grame.

Un adoleşcent are nevoie de aproximativ 70-100 de grrame pe zi, iar o femeie adultă 30 grame de proteine pe zi.

… sau dusman

Se spune ca proteinele si carbohidratii sunt foarte buni arhitecti ai organismului

Insa un carbohidrat are un rol important in construirea organismului, daca este ars in organism, asa cum este ars lemnul in foc. De aceea un bun carbohidrat este un aliment excelent.

S-a tot vehiculat ideea ca o proteina de origine animala, precum carnea este foarte buna pentru construirea unui corp armonios. Dar de fapt aceste proteine distrug organismul, pentru ca ele ard precum carbunii in foc. Adica lasa o multime de reziduuri care se pot observa ulterior in incheieturi.

        Proteinele pot fi folosite de corp pentru a suplimenta ideea de energie in cazul cand aportul de glucide este insuficient.

        Totusi, nu este recomandat un aport prea mare de proteine deoarece ingreuneaza munca rinichilor si se va pierde mult calciu din organism.

        De asemenea, trebuie avut in vedere ca, alaturi de proteinele de origine animala, se ingera si mai multe grasimi, ceea ce sporeste riscul pentru anumite boli, in principal cardio-vasculare. 1g de proteine furnizeaza corpului 4 kcal, ca si glucidele.

Bibliografie

A. L. Lehninger, Biochimie, vol. I and II, Edit. Tehnică, Bucureşti, 1987, 1992.

D. Cojocaru, Biochimia vitaminelor, Edit. Gama, Iaşi, 1998.

Neniţescu C.D Tratat elementar de chimie organică vol II Editura Tehnică , Bucureşti 1958

Structura proteinelor http://en.wikipedia.org/wiki/Secondary_structure

Dr. V. Cătăniciu, Prof. V. Cârligelu, Prof. A Teofilovici, Alimentaţia în sport, Bucureşti, Editura Stadion, 1971

www.wikipedia.ro