lar Ion Lungu adauga: "S-a autodeclarat dusman alpoporului si al clasei muncitoare, ea a fost In serviciul €uterilorstraine din Apus, ea s-a inconjurat cu fosti legionari ... "3 8. "Maipenibil - I~i amintea David Prodan - a fost momentul cand sotiasa, prezenta, a fost intrebata de prezidiu dad acum, dupa cecunoaste vinovatiile sotului sau mai intelege sa rarnana alaturi deel! Raspunsul: nu!267

Sedinta se incheiase. Iesind din clad ire, Ion Lungu azabovit in fata restaurantului de peste drum. Prefacandu-se intere-sat de fotografiile expuse In vitrina, urmarea ce se petrece in spatelesau. Din jeep-ul parcat langa trotuar, a coborat un individ si a intratin Institut. In sala - a sesizat David Prodan -, femeia de serviciu s-aapropiat de Pavel Apostol si l-a anuntat "ca in anticamera un domnvrea sa-i vorbeasca, Si pie cat a fost cu acel domn"267. Din strada,Ion Lungu l-a vazut pe acelasi indi yid intorcandu-se "insotit deApostol si s-au urcat amandoi in jeep"398, Pavel Apostol fusesearestat si va ramane in inchisoare mai bine de doi ani!

A doua zi, salariatii Institutului de Filosofie au primit de-ciziile de concediere. Institutul se desfiintase! Fostii salariati vorfi de acum incolo "cercetatori stiintifici In acord", platit'i din.fondul nescriptic al Filialei Academiei dupa munca depusa"398,

7. "Bibliotecar-~ef'

In toamna anului 1948, Filiala din Cluj a AcademieiR. P. R. si-a propus infiintarea unei biblioteci de organizareacareia a primit dispozirie sa se ocupe Ion Muslea, fostul directoral Bibliotecii Centrale Universitare din Cluj. Noua biblioteca i~iavea sediul la etajul a! Il-lea, In aceeasi cladire cu BibliotecaCentrala Universitara. Colectiile ei au fost constituite In aniiimediat urrnatori prin "comasarea" fondului de carte provenit dincele mai felurite surse.

Devenit .forta conducatoare" a tarii, partidul comunist ainceput actiunea sisternatica de interzicere si desfiintare a bi-

102

bliotecilor orasenesti - ce functionau, majoritatea, in incintaprimariilor - a bibliotecilor din intreprinderile nationalizate, aso-ciatii si institutii: !icee, scoli primare, scoli de ucenici etc. Scopulurmarit era atat distrugerea "culturii burgheze", cat, mai ales,izolarea literaturii nationale de masa cititorilor, in vederea ideo-logizarii Jor masive. Lectura marilor scriitori: Lucian Blaga,Tudor Arghezi, Ion Barbu, G. Bacovia, Octavian Goga, LiviuRebreanu, Titu Maiorescu, E. Lovinescu era interzisa, iar incon-formistii, surprinsi sau denuntari ea citesc asemenea opere"decadente" erau sanctionati cu promptitudine.

In depozitele noii biblioteci academice au intrat colectiilede periodice, carte veche ~i moderna din Biblioteca SeminaruluiCentral din Blaj, fondul de manuscrise si carti rare din bibliote-cile Episcopiei greco-catolice din Oradea si Satu Mare, din fos-tul Liceu Unitarian din Cluj, a Liceului Reformat din acelasiora~, bibliotecile personale ce au apartinut lui Timotei Cipariu,Gh. Baritiu, Ion Micu Moldoveanu si savantului Emil Raco-vi~a471. Au fost preluate de asemenea biblioteca primariei orasu-lui Cluj, fondurile de carte si periodice din celelalte licee clujene,dar si din scolile invecinate. Tot materialul primit urma sa fiefisat, inventariat ~i inregistrat.

In luna iulie 1951, conducerea Filialei din Cluj a Acade-miei a numit personalul bibliotecii. Printre salariati, se afla siLucian Blaga; In dreptul numelui sau era mentionat: .Bibliotecar-sef".

Cand Ion Muslea l-a vazut trecut pe statul de functiuni albibliotecii cu data de 1 iulie". a verificat autenticitatea numirii ~i

* Transferarea cu data de I iulie pare infirmata de precizareascriitorului insusi care, in Memoriul de activitate, redactat la 12 noiem-brie 1958, afirma: "De la 1 iunie 1951 piina astazi Iunctionez in cadrulBibliotecii Filia1ei Acaderniei R. P. R. Cluj si ea cerceiator principal inColectivul de istorie lirerara si Iolclor". Specificarea este inexacta, Inziua de 30 iunie 1951, semna ultimul raport de acti vitate la Institutulde Istorie si Filosofie pentru perioada 1 - 30 iunie; cu data de 1 iulie1951, a fost numit bibliotecar -sef, iar la 1 iulie 1953, cerceiator, cu 0

Jumatate de norma la Sectia de Istorie Literara si Folclor.

103

a plecat imediat sa-l anunte personal pe tilosof, acasa. L-a gasit- i'~i arnintea- "nitel speriar'233. Nelinistea i'i era provocata nuatat de noul loc de acti vitate ce-i fusese atribuit fara a fi intrebatdaca-l primeste sau nu, cat de mobilul transferarii. Slujba aceeamarginala, unde nu mai state a In calea nimanui era oare 0 moda-litate de protejare sau, dimpotriva, era trimis la biblioteca, intr-omunca izolata unde, practic, era "Ingropal de viu"133, pentru aapara "masele largi' de inraurirea nefasta a operei ~i a persona-litatii sale?

. Intelegandu-i aprehensiunile, Ion Muslea s-a straduit sa-llinisteasca. Biblioteca ramanea un lacas de informatie si un posi-billoc de meditatie, Personal, va incerca, impreuna cu directorulinstitutiei, sa-i asigure conditii civilizate de munca.

In ziua de 19 iulie 1951, functionarii bibliotecii s-auprezentat pentru intaia oara la serviciu. Lucian Blaga nu a venitsi va lipsi cateva zile. Este cu putinta sa fi asteptat 0 confirmaresuplimentara a mesajului transmis de Ion Muslea, ea ~i cum s-arfi iernut ea, inue limp, hotararea initial a fusese revocata si ar fidorit sa evite momentul penibil al prezentarii la un serviciu undenu mai era trecur pe statui de functiuni.

Apoi, intr-o dimineata, dupa 0 prealabila asigurare dinpartea lui Ion Muslea ea totul a ramas neschimbat, a intrat In bi-blioteca. Atitudinea respectuoasa prin care a fost intampinat deceilalti colegi i-a risipit ingrijorarea. De acum incolo, LucianBlaga se va prezenta la serviciu cu regularitate si la ora 7dimineata semna condica. Zilnic, la poarta, pandea seful decadre, Michesan, fost cizmar, sata sa noteze orice Intarziere253.Insa Lucian Blaga venea la tirnp, nu din teama ca i'i vor f taiateminutele de inrarziere, ci di.ntr-o corectitudine nariva.

Desi noua munca era inferioara celei avute anterior siparea - prin specificul ei si orarul constant de opt ore - atar deindepartata de profesia de profesor universitar, coborarea pescara ierarhiei sociale este posibil sa fi fost receptata fara un acursentiment de urnilinta. La acceptarea cu relativa indiferenta apostului de bibliotecar, au contribuit doua cauze distincte.

Din noiembrie 1926, Lucian Blaga a acordat profesiuniisale 0 importanta stri.ct functionala: indeletnicirea trecaroare

104

exercitata trebuia sa-i asigure, lui si familiei, subzistenta materi-ala, fiindca adevarata lui vocatie a ;·amas. constant, creatia: .Prin-cipalul in viata mea - i-a marturisit la 28 aprilie 1958 lui Ion Muslea- e aceasra munca literara. Celelalte aproape nu conteaza"233.

Pe de alta parte, multi universitari clujeni: Ion Muslea,David Prodan, Virgil Vatasianu, Tiberiu Moraru, VictorCherqtesiu48I s. a. au trecut initial. ea arhivari sau bibliotecari,prin Biblioteca Ccntrala Universitara din Cluj. Lucian Blagafacea drumul invers: "cobora" spre biblioteca. m vreme ce toticeilalti pornisera de aici. La inceputul lunii ianuarie 1949, Lu-cian Blaga traise 0 pasagera prabusire rnorala, determinara de In-laturarea de la caredra. Dar, acum, trimiterea unui profesor uni-versitar la "munca de jos" intra In Iirescul anomiei insraurata decornunisti .

Lucian Blaga venea la biblioreca aureolat de stigmatul,,filosaf al burgheziei In putrefactie". In ciuda conotatiei nega-tive, caracterizarea il innobila, fiindca in biblioteca, unde se pas-tra Inca respectul pentru vocaria creatoare, epitetul era receptatca 0 flagranra nedreptare. Apoi, functionarii, cei mai multi, iierau cunoscuti: Maria-Magdalena Agarbiceanu. fiica prozatoru-lui, Georgina Gheorghe. nepoaia sa. Valentina Pop, Lucia Mi-hailescu, Elvira Popovici, Artur Reichel, Martin Septimiu. Di-rectorul bibliotecii, profesorul universiiar D. Popovici, destituitsi el din invatamant, a avut permanent fata de Lucian Blaga 0

deferenta atitudine. Dupa moartca lui neasteptara, In decembrie1952, noul director, matematician ul Lascu Bal, "epurat" din pox-tul de profesor universitar, s-a cornporatat cu Lucian Blagaasemenea unui colez.

In functia de~"bibliolecar-sef", Lucian B laaa avea ..rcs-. . ~ponsabiliiatea" grupului de cercetatori alcatuit din profesoriiVictor Marian. George Em. Marica. Pompiliu Teodor si LiviuPatachi472. Insa nu-i placea sa se comporte ea un set". I~datori-rile imediate ale bibliotecarilor erau ..sa puna 0 ordine mo-derna47.l In tezaurul de in -foli i, incunabule, III tomuri le in-q uar-ta, m periodice si in zecile de mii de volume aduse din toate bi-bliotecile desfiintate.

105

Privirile lui Lucian Blaga si ale celorlalti bibliotecari seodihneau pe Summa Theologic a lui Toma de Aquino, "In editiamare, comentata de Leon al XIII-lea", pe uriasele "in-folii legatein pergament alb" ale lui loan Hrisostonul, pe opera cornpleta aSfantului Augustin, tiparita la Basel, pe editia princeps aDictionarului istoric si critic allui Pierre Bayle, pe colectiile deperiodice autohtone din secolul al XIX-Iea474. Toate acestecreatii ale spiritului uman urmau sa fie catalogate, fisate si in-ventariate dupa c1asificarea zecimala.

Initial, Lucian Blaga a lucrat intr-una din salile de la eta-jul al II-lea impreuna CLlceilalti functionari, In fiecare dimineata,Ion Muslea 11vedea cum "se aseza in acelasi colt al marei me seimbraca'ta in postav verde" si se cufunda In'lucru·. Cand terminace avea "planificat", se ridica, se apropia de biroul lui Muslea,aflat in aceeasi enorma sala de arhiva, .Jntreba care ceva si se In-torcea la 10cullui"233. Alteori, se ridica de la masa si "se 'plimbaprin birou, rontaind boabe de cafea pe care le scotea din bUZLl-narul vestei"233. Neastamparul trupului era un reflex al agitatieispiritului: filosoful avea impresia ea toti cei care intrau In sala 11pri veau cu neascunsa curiozitate.

Intr-una din zile, a intrat In biblioteca Veturia Goga. Lu-cian Blaga "tocmai se apleca asupra unor documente de prin se-colul al XVIII-lea, pe ale caror file se asternusera, inerent, resfi-rate straturi de praf peste slovele lumim~te". In aceasta ambianta"de carti vechi si lumina difuza", Veturia Goga l-a privit in-delung si i-a soptit: "Tu, aici, ai numai praf si geniul=l!

Ion Muslea a intuit ea "viata In comun 11 stingherea" sii-a promis ea, in septembrie (la 1 august, toata biblioteca intra Inconcediu de odihna), ei doi, impreuna cu D. Popovici, vor aveaun birou separat. Intr-adevar, la jumatatea lunii septembrie, faga-duiala s-a materializat: Lucian Blaga lucra acum intr-o incaperespatioasa ce of ere a privirilor, printr-o fereastra imensa, gradinilec1inicilor. La putina vreme, "probabil din cauza circulatiei maricare incepuse din nou In biroul nostru" - isi amintea Ion Muslea-, filosoful s-a plans, discret, de inconfort.

Teodor Mihailescu, directorul Bibliotecii Centrale Univer-sitare in cladirea careia era gazduita Biblioteca Academiei, rela-

106

ta ea Lucian Blaga l-a rugat personal sa-i gaseasca 0 alta camerade lucru. Indatoritor, directorul i-a ofer it 0 incapere linistita, faralegatura cu celelalte birouri, ce fusese inainte "coltul rosu" adicaincaperea in care erau expuse "operele clasicilor marxismului" simateriale propagandistice ale partidului". Camera, "Ingusta eaun turn" 11, se gasea la etajul I al bibliotecii, Ulnga sala confe-rintelor, unde se afla colectia de foarte vechi si rare manuscrise.

Lucian Blaga urea pe 0 scara pana la palierul etajului al IJ-lea, deschidea 0 u~a metalica, isi sprijinea man a pe 0 balustradalustruita de apasarea numeroaselor palme nestiute si coboratreptele unei scari din lemn de stejar, pe care le numea, cu unsuras nostalgic, dupa titlul ultimului sau volum de poeme antum,.nebanuitele trepte".

Camera avea dimensiunile unei chilii monahale. Prin fe-reastra raiata in zid, se zarea in departarea albastra, "ca intr-untablou inrarnat" 11, 0 parte din peisajul rnuntilor Apuseni. Inaun-tru, se aflau masa de lucru, in dreptul ferestrei, .,cu un raft mic siun perete ridicat in fa~a"233, pe care 0 adusese din biroul lui D.Popovici, si - intr-o adancitura dreptunghiulara, anume Iasata Inzid, sub scara, 0 canapea rosie, de piele, unde, adesea, se odih-nea, dupa-arniezile, 0 jumatate de ora. Canapeaua nu fusese

* Comeniand solicitarea lui Lucian Blaga. directorul biblioteciiconsiata, retrospeciiv, ea Iilosoful "nu se sirntea bine printre cartilevechi, cu file ingalbenite si uneori atacaie de ciuperci, caci el - ea siG. Ibraileanu - avea 0 adevarata fobie a microbilor",

Daca Lucian Blaga a Iormulat cu adevarat 0 asernenea 11101i-vatie, a rostit-o nUI11aipentru a-I determina pe interlocutor sa urgernezerepartizarea unui birou, cat de mic, separat, Daca fraza reprezintanumai impresia directorului. dedusa indirect din everuualul cornporta-ment al filosofului, opinia esie eronata. Lucian Blaga a lucrat efectivcu manuscrisele lui Timotei Cipariu, clasificandu-le. La Institutul deIstorie si Filosofie, a studiat manuscrisele lui Samuil Micu si Gh. Sin-cai. Apoi. ani de zile. a bibliografiat colectiile de ziare si reviste 'dinsecolele al XVIII-lea si al XIX-lea. Nici una dintre persoanele care alucrat in preajma lui Lucian Blaga in acesii ani IlU a rernarcat 0 fobiemicrobiana din partea filosofului,

107

adusa acolo, cum s-a vanturat zvonul, special pentru LucianBlaga. Era acolo, facea parte din inventarul camerei. Incapereaera racoroasa vara ~i friguroasa iarna. icolae Balota I-a sur-prins, adesea, cu un pled pe genunchi.

Marginalizat de regimul comunist, Lucian Blaga intorceaastfel spatele lumii impure a prezentului istoric, refugiindu-se Inuniversul secund al literaturii:

" - Ma retrag sub nebanuitele trepte"2.B, i se adresa. cu unzarnbet complice, lui Ion Muslea. cand trecea prin anticamerasalii de conferinte, unde acesta lucra.

In chilia pe care 0 va numi metaforic .Barlogul lui Fausr",prin analogie cu crasma lui Auerbach, din Leipzig, fiindca, dupaefectuarea normei de serviciu, traducea poemul dramatic al IuiGoethe, era singur aproape tot timpul.

Cand, intaia oara, intr-o dimineata din toamna anul ui1951. Nicolac Balota, angajat de asemenea al bibliotecii, a des-ch is usa metalica a biroului, incaperea i s-a parut "scufundata un-deva In adanc"--1-7--1-.De jos, a rasunat glasul filosofului, "ca voceaistovita a unui damnat dintr-o bolgie infernala"475, ingaduindu-iintrarea.

Coborand "nebanuitele trepte", tanarul traia senzatia in-trarii "intr-un mic lacas asernanator cu 0 chilie dintr-un vechitablou inchipuindu-I pe Sfantul Ieronim cu leul la picioare, lamasa de lucru plina de suluri si tomuri si opuscule. Chilia luiBlaga avea si ea 0 masa langa un perete, iar intr-o nisa, sub scari,se afla 0 canapea. Ai fi spus ea barbatul care se rasucea lent Inscaunul sau pentru a te intampina, oferindu-ti odata cu 0 manamoale, zambetui sau palid-obosit, veghea demult In aceasra si-hastrie si nu folosea canapeaua decat In rare ore. razbit de os-teneIi"474.

Atunci si in intermitentele vizite ulterioare, NicolaeBalota a retinut prezcnta statornica pe masa, printre volume felu-rite, ce urmau sa fie .Jucrate", 0 clasificare zecimala pentruIolosinta bibliotecarilor.

Nicolae Balota cobora In ..Barlogu] lui Faust" dimineata,pentru a-i impartasi filosofului, dar si penrru a comenta impre-una ,,~tirile ascultate in seara precedents pe undele B.B.C.-

108

UILli"475.Lucian Blaga era realmente interesat de viata politica avremii sale ~i recepta CLl aviditate orice stire. Securitatea iicunostea natura preocuparilor: "Sub raport politic - raporta in-formatorul «Lucretius», intr-o Ca racteri:a re. redactata cugrosolane greseli de ortografie - i-mi (sic!) amintesc ea atuncicand era la Institut se interesa de multe ori de mersul eveni-mentelor internationale ~i astepta de pe pozitii burgheze, 0 clari-ficare a situatiei intemationale't+' I.

Tema discutiilor dintre Lucian Blaga si Nicolae Balota eraeterogena: "Se interesa cu 0 neostenita curiozitate de tot ce se pe-treeea, de la 0 zi la alta, pe scena istoriei"483. In asemenea rno-mente, Lucian Blaga Isi intrerupea "tacerea meditativa", ascultaatenr sau vorbea el insusi, "oprindu-se adeseori, la sand lungipauze intre cuvinte". Uneori, frazele se pierdeau "ca acele rauri~are ~ispar deodata intr-o ,v~auna subpamanteana pentru a irupeIn alta parte pnntre pietre ·4/4.

Tacerile, de multe ori stanjenitoare erau care - se intrebatanarul de odinioara - sincope ale gandului, stanjeniri ale limba-jului, ori dirnpotriva, expresia lingvistica "se nutrea dintr-otacere subiaeenUi?,,-+94 Mai degraba, isi raspunde omul matur deazi, tacerile erau, pauze de resursare dintr-o tacere subiacenta. Pu-terile sale, aparent foarte limitate, pareau sa se epuizeze. In realitatese scufunda din cand in cand in «abis». Abisul cheama abisul"474.

Insa ceea ce il interesa pe tanarul de atunci: fenomenologia,filosofiile existentei, dogmatica, mistiea .,mtampinau la el 0 rezis-tenta superioara"--t75. Atitudinea - adaugam noi - era normala laun filosof ce diserninase asemenea idei in intregul lui sistern, iar,acum, observa eu un zambet interior, iznorarea lor de catre inter-locutor. In asernenea conditii, orice discutie i se parea inutila.

Marii scriitori pe care Nicolae Balota ii venera: Dos-toievski, Proust, Faulkner, Claudel, Thomas Mann "nu starneauintr-insul aproape nici un interes"475. Lucian Blaga i~i va fidat seama ca tanarul nu-i cunoaste ideile referitoare la creatia luiThomas Mann exprimate la 27 ~1artie 1948 in conferinta despreMaxim Gorki si de aceea nu va considera necesar sa angajeze 0

discutie in contradictoriu: cu un tanar care arata 0 adrniratie ex-cesiva pentru un scriitor, nu se poate discuta obiectiv.

109

Lucian Blaga refuza cu obstinatie intrarea In domeniulspiritualitatii religioase: .Desi parea dispus sa puie orice intre-bare dintre cele pri vind Firea si Facutul", filosoful se arata dez-interesat de orice preocupare teologica. De cate ori 11vedea peNicolae Balota In sala bibliotecii, cufundat "In vechile editii aleSfantului Augustin sau In Summa Theologica, sau In scrierileunor Karl Barth, Hans Urs von Balthasar, sau Romano Guardi-ni", Lucian Blaga "suradea indulgent"475.

Rezervele filosofului proveneau dintr-un ateism funciar.In ciuda repetatelor epitete de .misricism", prin care i-a fosr siInca ii era caracterizata opera, Lucian Blaga a rarnas un ateu dis-cret si nu a ezitar sa-si dezvaluie lipsa de credinta: "Nu sum nicicatolic, nici ortodox, ci pur si simplu filosof. Din doctrina cresti-na admit anumite elemente ea simple mituri, ea expresii miticeale unei realitati suflete~ti"26. De aceea, orice intrare in acestspaiiu de idei i se parea zadarnica.

Desi nici atunci, nici ulterior, odata cu trecerea anilor, nua putut intelege reticenta filosofului de a patrunde in spatiileideatice evocate, Nicolae Balota a ramas CLl impresia ca interi-orul chiliei, aura statornicita In jurul profesorului, drama pe careo traia, denumirea insasi a incaperii creau 0 atrnosfera favorabila.marilor intrebari" rostite cu voce tare, pentru sine, sau adresatefilosofului, referitoare la .Firea si Fiinta orneneasca: despre ros-tul tuturor celor ce sunt, despre Iubire, Moarte, Dumnezeu ..."474.Raspunsurile lui Lucian Blaga nu au mai putut fi recuperate deNicolae Balota din labirintul propriei memorii. E cu putinta,fireste, ea tocmai neasteptata noutate a ideilor sa fi produs in-hibitia retroactiva ce a detenninat uitarea. Peste ani, tanarul deodinioara retinea cateva imagini vizuale: "I I vad rasfoind unalbum de fotografii de la muntele Athos, ori un album de VanGogh"' si i~i amintea un cuvant razlet, 0 lauda adusa eroslui,.voluptate pagana"474.

In alta zi, filosoful a fost vizitat in .Barlogul Iui Faust" deViorica Guy Marica: "Ma chemase, pentru ea dorea ea DarkoLazslo, care si Aelimi era prieten, sa-i picteze doua portrete, alluisi allui Dorli. Inainte de a intra in contact cu artistul, deopotrivalefter, remunerat in rate lunare de putinii amatori de arta, voia sa-si

110

cumpaneasca slabele posibilitati materiale. S-a vazut nevoit sarenunte, desi ii placuse mult tabloul infatisand-o pe AdrianaDrimba, cunoscand poate si efigia lui Nego[itescu]. .." Iar "gurilerele, ce nu lipseau din Cercul defunct", au avut prilejul sa col-porteze pe tema zgarceniei blagiene, ignorand parca intr-adinsstarea dificila in care fusese cufundat"277. Prin transferarea innoua slujba, Lucian Blaga nu mai primea salariul de profesor dela Facultate, ci de la biblioteca, 12000 de lei pe luna.

Multi dintre cunoscutii care l-au vizitat In acesti ani la bi-blioteca au ramas CLl impresia superficiala ea noua functieatribuita lui Lucian Blaga era 0 meritata sinecura si, de fapt, bi-bliotecarul-sef rsi redacta propriile lui scrieri, ignorand indatori-rile serviciului. Ion Muslea 1l vedea cum isi "scotea filele cu tra-ducerea lui Faust"233, se apleca asupra textului, facand abstractiede tot ce se intampla in jurul lui. Lucian Blaga "se silea sa-si in-deplineasca norma de 80 de fise pe zi" - afirrna Eugen Todorancare I-a vazut de cateva ori In acesti ani. .Norma nu si-a realizat-oniciodata"245, pentru ea D. St. Petrutiu, bibliograful principal,i-ar fi redistribuit, prin consens, sarcinile de serviciu celorlaltibibliotecari.

Insa documentele de arhiva scot la iveala efectuarea uneiactivitati constante, indeplinite cu constiinciozitatea ce l-a carac-eerizat totdeauna. Contribuia la aceasta un innascut simt al dato-riei ce li permitea sa se integreze fara efort In mecanismele exis-tentei cotidiene: .Mi s-a dat de multe ori - se confesa LucianBlaga - sa schimb zilei mele localitatea, mediul, slujba, soci-etatea. De fiecare data am izbutit, si doar in curs de cateva sap-tamani, sa ma adaptez In chip optim, In scopul salvarii fiinteimele". in anumite limite, "tiparele exterioare, In care imi des-fasor traiul, le simt ea 0 carapace, ce-mi apara miezul fiintei",transformandu-se intr-un scut "pentru spontaneitatea si libertateainterioara".

Lucian Blaga respecta cu strictete orarul institutiei. Fiind-ea locuia prea departe de biblioteca, lua masa de pranz la felurite

*Aluzie la membrii Cercului Literar.

III

11

cantine din apropiere. Dar, din aceeasi funciara constiinciozitate,reintors la biblioteca, se considera oblizat sa rarnana la serviciupentru pauza aceea de rnasa, Inca 0 o~'a peste program253. Elofere a asrfel contemporanilor imaginea unui functionar ce-si In-deplinea obligatiile profesionale cu seriozitate si corectitudine.

Acelasi informator al Securitatii, In Caracterizarea data la16 martie 1953. recunostea - atitudine intalnita In epoca tot malrar - competenta iesita din e0I1111na omului: "Sub raport profe-sional [Lucian Blaga] poseda intense cunostinte de filosofie silirerarura europeana si extraeuropeana si este un seriitor tradu _J-tor plin de talent". Dar, totodata, ii recunostea si rigurozitatea:.,Din punct de vedere moral, esre un om foarte munciror ~i ingeneral corect in raporturile cu ceilal~i"-l-ll.

Nu parasea niciodata biblioteca pana ce nu-si indeplinea"eu meticulozitate indatorirea sa zilnica de cercetator documen-tarist", incat - atesta marturiile contemporanilor - .xieveniscraaproape proverbiale migala, seriozitatea si spiritul deTnaltaraspundere atribuite de Lucian Blaga acestei munci"-l80. In tim-pul cat lucra, puterea de concentrare era atat de adanca, [neat nicinu sesiza cand Ion Muslea se apropia sa scoata din rafturi vreunvolum.

Inca din anul 1950, fusese introdusa in toate biblioteciledin Romania clasificarea stiintifica nurnira .zecimal universala".Lucian Blaga intra intr-un do~eniu nou de activitate si, firesc, ~i-apropus sa-si insuseasca si sa stapaneasca elementele constitutiveale aeestui sistem. Teodor Mihailescu i-a semnalat cateva lucrariteorctice In domeniu. Tot el a retinut ca interesul lui LucianBlaga s-a deplasar ell rapiditate si asupra lucrarilor lui Bacon,August Comte si ale altor filosofi, referitoare la clasificarea sti-intclorY. . .

Preocuparile acestea s-au concretizat intr-o Expunere adezvoltarii clasificarii decimate, redactaia la cererea conduceriiinstitutiei, pe care a prezentat-o in fata grupei sindicale "acolegilor bibliotecari", In ianuarie 1953. Lucian Blaga si-a in-ceput expunerea printr-o marturisire. A fost nevoit sa se initiezesingur In noua rarnura de cunoastere si sa-i inteleaga mecanis-me le constitutive:

112

"Cand mai acum un an un cunoscut m-a intrebat ce lucrezIn cadrul bibliotecii, am incercat sa circumscriu In cateva cuvinteacrivitatea de clasificator decimal In felul urmator: invat, i-amraspuns, sa scriu chinezeste cu litere arabe. Cu toate ea glumeamIn aparenta, circumscrierea ce 0 faceam cuprindea un fond deadevar. Intr-adevar. nascocitorii sistemului de clasificare deci-mala pomeau poate, fara sa-si dea seama de acest lucru, de lapresupunerea mai veche si care in Europa dateaza inca de la1700, de pe vrernea filosofului Leibnitz, de a gasi semne simbo-lice prin care sa designeze nu cuvinte, nu sunere. ci l1otil/l1i·'472.(subl. aut.),

Dupa introducerea prin care capta atenria ascultatorilor,Lucian Blaga a intreprins un succint, dar documentat excurs Inistoria notiunii de la initierea noului sistem de clasificare, in anul1876, de americanul Melvil Dewey, la editia din 1951 a Tratatu-lui de clasificare zecimala, editat de Institutul International deBibliografic de la Bruxelles si panii la traducerile rornanesti din-tre anii 1949-1952. In a dou~ parte a prelegerii, intitulata Ctlfel'Ocl/rime despre structura clasificarii, Lucian Blaga descria sis-temul din interior, relevand, prin exemple, ingeniozitatea prin-cipiilor si avantajele practice oferite cercetatorului, indeosebiorientarea rapida In bibliografia unei anumite probleme.

Munca efectiva depusa de Lucian Blaga In cadrul bi-bliotecii consta in clasificarea zecimala a cartilor. orma impusade rigorile statui ui de functiuni era de 5 500 de volume pe an,ceea ce insernna. lasand la 0 parte sarbatorile legale si concediulde odihna, obligaria de a inregistra zilnic, In medie, un numar dedouazeci de volume.

Cu to ate ca nu lasa niciodata sa se vada, nu se putea spuneea aciiviratca rutiniera pc care 0 efectua supus, ea 0 ofrandaadusa zilnic lumii in care avea nenorocul sa triiiasca, li faceaplacere. Era 0 munca plictisitoare, mecanica, de 0 monotonieexasperanta si atat de indepartata de preocuparile lui generale,'incat de fiecare data era cuprins de aceeasi crunta disperare:.Cele opt ore de birou, de munca extrern de stupida - ii scriasurorii sale, Letitia, 18 septembrie 1952, inca nu m-au distrus" 17.

113

IIIII

Din "deceniul de maturitate" deschis promitator in fata luiin februarie 1945, si asteptat cu atata nerabdatoare speranta cii iiva oferi ragazul necesar realizarii opereJor visate se alesese pra-ful. Nu se putea ocupa de propria lui creatie decat in zilele de du-minica, in putinele sarbatori legale, in concediul de odihna si incelelalte sase zile ale saptarnanii, dupa indeplinirea obligatiilorcontractuale. De rapiditatea prin care I~i indeplinea "norma" zil-nica, dispunea de timpul ramas liber pentru sine.

Pe masa din .Barlogul lui Faust", Nicolae Balota sesizaseprezenta statornica a catorva tratate referitoare la problematicafilosofica a fizicii modeme, "printre care Zur EinsteinschenRelativitdtstheorie a lui Emst Casirer, traducerea gerrnana a lu-crarii lui James Jeans, Pfysics and Philosophy ~i lucrarea lui Ein-stein, Geometrie und Erfahrung . Dupa ce i~i indeplinea inda-toririle de bibliotecar, "ganditorul medita si scria la lucrarea sadespre Experimentul si spiritul matematic""476. Pentru .alte ore- caci Blaga rarnanea, adeseori, dupa-masa, dincolo de orele ofi-ciale ale serviciului, in chilia sa - era pururi deschisa ~i-l asteptao alta carte pe care 0 talmacea in verbul rornanesc al poeziei sale,si care, printr-un fel de aura magica, dadea in acea vreme per-soanei poetului talmacitor 0 investitura particulara, iar lacasuluiin care-si desavarsea talmacirea, denumirea sa: «Barlogul luiFaust»"476.

Interiorul insolit, clar-obscurul interior, cartile de pe masa,singuratatea profesorului, 0 editie germana din Faust de Goethecontribuiau In varii proportii la crearea unei atmosfere faustice,"aceea din jurul unui Faust amar, desi nu lipsit de speranta,umilit si obidit, dar nu resernnat In cabinetul sau de lucru in careera consernnat ea in ceJula unui penitenciar"475.

In aceasta ambianta, desprinsa parca dintr-o gravura me-dievala, lipsita de tensiunea ideologies exterioara, resimtita per-manent la Institutul de Istorie si Filosofie, si In aceste precareconditii de existenta rnateriala, oferite de regirnul comunist uneia

* Nicolae Balota nu stia ea .Jucrarea" fusese incheiata de mult;acum, filosoful facea 0 ultima reviziuire stilistica textului.

114

dintre cele mai de seama personalitati ale veacului al XX-learomanesc, a lucrat Lucian Blaga ill functia de .Inbliorecar-sef", cunorma intreaga, pana la 30 iunie 1953, inconjurat de respectuoasacordialitate ~i deferenta permanenta a colegilor de serviciu.

In aceeasi perioada ternporala, Lucian Blaga si-a ingaduitmaterializarea unui gand. ~i-a legat, In piele, la acelasi format, Insapte volume, culegerile de versuri antume, cartea de la Fundatii,eseurile, trilogiile, piesele de teatru. Pe spatele fiecaruia, leg a-torul a imprimat cu Iitere aurite: .Lucian Blaga - Opere". Volu-mele erau continuu pe biroul de acasa, sub privirile sale. Gestuldezvaluia una din fibrele ascunse ale sufletului: nazuinta de a-~ivedea realizata seria unei posibile editii de "opere"!

8. "Cercetiitor stiintific principal"

Sectia de Istorie Literara si Folclor a Filialei din Cluj aAcadernici R.P.R. a elaborat, in anul 1951, un plan de activitatc"de lunga durata, sugerat de Dimitrie Popovici. Ternclc inscrisein planul de perspectiva explicitau osarcina.matca, anurnc: alca-tuirea unei bibliografii analitice a pcriodicelor rornancsti dinTransilvania ~i recoltarea tuturor stirilor despre romani din peri-odicele maghiare si germane, aparutc pc teritoriul patriei noastrepana catre 1870. Pc langa aceasta sarcina chcic, membrii sectieitrebuia sa tina, bilunar sau lunar, cornunicari privitoarc la trecu-tul cultural ~i literar al romanilor ardeleni"477

Membrii colectivului si-au stabilit atributiilc de serviciu siau inceput fisarea pe articole a presei vechi transilvanenc. D.Popovici urma sa se ocupe de Foaie pentru niinte, inima si lite-ratura, Ion Brcazu si poetul D. Ciurezu studiau Gazete de Tran-silvania, Mihai Triteanu parcurgea paginilc revistei Luceafarul,iar Eugen Craciun bibliografia Tribuna+l+.

115