dragul meu dusman, prietenul meu periculos

COLECÞIE COORDONATÃ DE

Vasile Dem. Zamfirescu

Dragul meu dusman_BT_10 apr.qxp 4/23/2012 2:51 PM

Dragul meuduºman, prietenulmeu periculos

Cum sã cultivi o relaþie bunã

cu fratele sau sora ta

DOROTHY ROWE

Traducere din englezã de Cãtãlina Necula


EDITORI:Silviu DragomirVasile Dem. Zamfirescu

DIRECTOR EDITORIAL:Magdalena Mãrculescu

DESIGN:Faber Studio (Magdalena Radu)

DIRECTOR PRODUCÞIE:Cristian Claudiu Coban

REDACTOR:Raluca Hurduc

DTP:Eugenia Ursu

CORECTURÃ:Elena BiþuEugenia Ursu

DDeessccrriieerreeaa CCIIPP aa BBiibblliiootteecciiii NNaaþþiioonnaallee aa RRoommâânniieeiiRROOWWEE,, DDOORROOTTHHYY

DDrraagguull mmeeuu dduuººmmaann,, pprriieetteennuull mmeeuu ppeerriiccuullooss : cum sã cultivio relaþie bunã cu fratele sau sora ta / Dorothy Rowe ; trad.: Cãtãlina Necula. - Bucureºti : Editura Trei, 2012

ISBN 978-973-707-562-8

I. Necula, Cãtãlina (trad.)

392.31364.28

Titlul original: My Dearest Enemy, My Dangerous Friend. Making and Breaking Sibling BondsAutor: Dorothy Rowe

Copyright © 2007 by Dorothy Rowe

© Editura Trei, 2012pentru prezenta ediþie

C.P. 27-0490, BucureºtiTel./Fax: +4 021 300 60 90E-mail: [email protected]

www.edituratrei.ro


Vedeþi cum am crescut noi douã în aceeaºi

casã, dar am trãit în þãri diferite?

(Nadia, despre sora ei mai mare, Vera:

Marina Lewycka, Scurtã istorie a tractoarelor

în limba ucraineanã)


Cuprins

Prefaþã 9

Mulþumiri 15

1 Cea mai mare nevoie a noastrã: cea mai mare teamã a noastrã 19

2 O relaþie cum nu mai e alta 52

3 Douã moduri de a cunoaºte existenþa 110

4 Competiþia pentru a fi bun 165

5 Lupte pentru putere 221

6 Moartea unui frate 249

7 O problemã de memorie 285

8 Loialitate ºi trãdare 337

9 O relaþie de-o viaþã 389


PrefaþãToatã viaþa am studiat fraþii. Dupã ce vei fi citit cartea aceasta, veiºti de ce. Unul dintre lucrurile pe care le-am aflat este cã un singurlucru poate fi spus despre toþi fraþii. ªi anume, cã nu existã vreunlucru pe care sã îl poþi spune despre toþi fraþii. Sunt la fel de deo-sebiþi ca fulgii de nea. Fãrã îndoialã, acesta este motivul pentrucare psihologii nu au studiat ataºamentul fraþilor cu acelaºi entu-ziasm ºi productivitate cu care au studiat relaþia mamã–copil. Aco-lo unde au avut loc studii pe grupuri de fraþi, au fost folositechestionare care, prin natura lor, nu pot identifica variaþia imen-sã de la nivelul diferenþelor dintre fraþi. Puþini cercetãtori au urmã-rit fraþii în propriile cãmine, de-a lungul copilãriei, deºi JudyDunn a studiat fraþi sugari în cãminul lor1.

ªi totuºi, pentru cei mai mulþi dintre noi, relaþia pe care o avemcu fraþii este cea mai lungã relaþie pe care o avem în decursul vie-þii. Indiferent dacã relaþia este lungã sau scurtã, este atât de încãr-catã de emoþie, încât nu o putem da la o parte, aºa cum putemignora un prieten de odinioarã. Atunci când o persoanã are dificul-tãþi de a rupe pentru totdeauna relaþia pe care o are cu un prietenneloial, este deseori vorba despre un prieten care a ocupat un locasemãnãtor celui pe care îl ocupã fraþii în viaþa persoanei respec-tive. În plus, pentru prima datã în istoria omenirii, stabilitateapoliticã a întregii lumi este ameninþatã, nu de o ierarhie a puterii,ci de o frãþie, de frãþia Islamului, o miºcare, nu o organizaþie, care

1 Judy Dunn, Sisters and Brothers (Fraþi ºi surori), Fontana, Londra, 1984.


10Dragul meu duºman, prietenul meu periculos. Cum sã cultivi o relaþie bunã cu fratele sau sora ta

DOROTHY ROWE

acþioneazã aºa cum o fac fraþii. Se luptã între ei, dar se unesc îm-potriva unui duºman, a unui non-frate. Dacã a existat vreodatã unmoment propice pentru a studia fraþii, atunci acesta este mo-mentul.

Termenul de „fraþi“ defineºte doi copii care au aceiaºi pãrinþi,numai cã, în realitate, copiii dintr-o familie deseori includ fraþicu un pãrinte comun ºi fraþi vitregi. În culturile în care poligamiaeste permisã, situaþia aceasta este mai frecvent întâlnitã decât ceaopusã. De asemenea, în multe familii, verii sunt priviþi ca fraþi.De-a lungul istoriei creºtinãtãþii, o familie a inclus de multe orifraþi cu un pãrinte comun ºi fraþi vitregi deoarece, atunci când so-þia murea, aºa cum era cazul pe atunci, din cauza naºterilor ºi abolilor, soþul se recãsãtorea, uneori cu o femeie mai tânãrã, careputea aduce pe lume copii, sau cu o vãduvã înstãritã ºi, eventual,cu un copil sau doi. În zilele noastre, popularitatea de care se bu-curã divorþul face ca numeroase familii sã cuprindã copii din re-laþiile anterioare ale membrilor cuplului. Aºadar, în carte voifolosi noþiunea de fraþi pentru cei care au aceiaºi pãrinþi, pe ceade fraþi cu un pãrinte comun pentru cei care împart un singur pã-rinte ºi pe cea de fraþi vitregi pentru cei care au fost aduºi, de voiesau de nevoie, într-o familie în care existã deja unul sau mai mulþicopii ºi în care adulþii se aºteaptã sau sperã sã se considere fraþicopiii lor. În cadrul unei familii care cuprinde fraþi de sânge, fraþicu un pãrinte comun ºi fraþi vitregi, sentimentele pe care unuldintre ei le are faþã de un frate de sânge pot fi diferite într-o oare-care mãsurã de cele pe care le are pentru un frate cu care are unsingur pãrinte comun sau faþã de un frate vitreg, însã cu toþii seconfruntã în mare parte cu aceleaºi complicaþii în privinþa traiu-lui împreunã.

Cele mai bune dovezi privind relaþiile dintre fraþi sunt date nude cercetarea psihologicã, ci de memorii, biografii ºi de opere lite-rare în care autorul ºi-a transpus în ficþiune experienþele de fratesau sorã. Nu toþi autorii de biografii cuteazã sã se aventureze pe te-ritoriul primejdios al copilãriei ºi al fraþilor. Mulþi sar cu repezi-


11

ciune peste ceea ce caracterizeazã drept „copilãria fericitã“ a su-biectului lor. Biografia lui Penelope Fitzgerald despre tatãl ei ºi fra-þii acestuia, intitulatã The Knox Brothers (Fraþii Knox), este foarteapreciatã, însã conþine doar câteva pagini despre copilãria acestorfraþi, despre care se spune cã a fost una fericitã2. Nu apare nicio ex-plicaþie pentru excentricitatea fraþilor Knox ajunºi la vârsta adultã.În unele biografii, fraþii au parte de ceva mai mult decât un simpluloc în arborele genealogic. Asta se poate întâmpla ºi în cazul auto-biografiilor. În extraordinara sa autobiografie Germs (Nemþii),Richard Wollheim aminteºte de fratele lui numai în scenele în careprezenþa acestuia constituie o parte necesarã a poveºtii pe careWollheim doreºte sã o spunã despre sine3. Este clar, din aceste apa-riþii scurte ale fratelui, cã el ºi cu Wollheim nu au avut parte de o re-laþie întru totul armonioasã. Wollheim era un om mult prea corectca sã simuleze o relaþie bunã acolo unde nu exista niciuna ºi nici nuar fi creat ceva care aduce cu o hagiografie a fratelui sãu, de genulcelor pe care unii fraþi le scriu despre fraþii lor celebri. Studiul luiJohn Faulkner, My Brother Bill (Fratele meu Bill) îl aratã pe WilliamFaulkner ca pe fratele mai mare ideal, iar pe pãrinþii lor, ca pose-dând o iubire ºi înþelepciune nesfârºite4. Nu existã menþiuni de-spre faptul cã tatãl lui bea ºi despre certurile lui cu soþia, care îºidedica o mare parte a timpului martiriului domestic.

În selecþia mea de biografii ºi ficþiune m-am bazat pe aceleaunde scriitorul a încercat sã surprindã durerea ºi plãcerea de a fiºi de a avea un frate. Cuprinzând o gamã cât de largã am putut, amîncercat sã arãt cã, în timp ce în culturi diferite ºi la momente dife-rite, aºteptãrile în privinþa copiilor din cadrul unei familii variazãenorm, temele principale ale experienþei fraterne sunt universale.Pe fiecare dintre temele acestea am transformat-o în subiectulunui capitol.

2 Penelope Fitzgerald, The Knox Brothers, Flamingo, Londra, 2002.3 Richard Wollheim, Germs, Black Swan, Londra, 2004.4 John Falkner, My Brother Bill: An Affectionate Reminiscence, Victor Gollancz,

Londra, 1964.



DOROTHY ROWE

Prima ºi principala temã este valabilã pentru noi toþi, fie cãsuntem sau nu fraþi; este vorba despre nevoia copleºitoare de a neconserva sentimentul cã suntem o persoanã ºi despre groaza pecare o avem de a fi anihilaþi ca persoanã. Toate relaþiile noastre cufraþii, indiferent de natura lor, se bazeazã pe ea. Chiar ºi indife-renþa faþã de un frate poate fi o modalitate de apãrare a sentimen-tului de a fi o persoanã. În mare parte, relaþiile dintre fraþi au de-aface cu a fi validat sau invalidat ca persoanã.

A doua temã þine de modul în care ne formãm ataºamentele,fie ele de iubire sau de altã naturã, faþã de fraþi.

A treia temã se referã la cum anume, dintr-un motiv neurologicdeparte de a fi înþeles, fiecare persoanã aparþine unuia din douãgrupuri. Existã indivizi care îºi vãd sensul existenþei în relaþiile cualþi oameni ºi existã indivizi care îl vãd în obþinerea înþelegerii,organizãrii ºi a unui sentiment de reuºitã. Pentru primul grup,teama de anihilare a sentimentului de a fi o persoanã se naºte dinameninþarea respingerii totale ºi a abandonului. Pentru al doileagrup, ameninþarea vine dinspre pierderea controlului ºi prãbuºi-rea în haos. Putem exprima aceste forme diferite ale felului în caretrãim sentimentul de a fi o persoanã într-un numãr infinit de mo-dalitãþi. În cadrul familiilor, aceste diferenþe elementare sunt în-totdeauna o sursã de iritare reciprocã ºi lipsã de înþelegere ºi,astfel, reprezintã întotdeauna o sursã a unei posibile invalidãri.

A patra temã se leagã de felul în care noi toþi, fraþi sau nu, sun-tem dominaþi de nevoia de a ne comporta astfel încât sã ne simþimîn siguranþã, atât din punct de vedere fizic, cât ºi ca persoane. Astaeste ceea ce eu numesc „nevoia de a fi bun“. Pentru a câºtiga aten-þia ºi iubirea pãrinþilor noºtri, trebuie sã concurãm cu fraþii pen-tru locul de „cel mai bun“ dintre noi toþi.

În al cincilea rând, când oamenii sunt reuniþi în cuplu sau îngrup, se manifestã întotdeauna o luptã pentru putere, uneorimutã, alteori feroce. Pe lângã competiþia pentru a fi „cel mai bun“,fraþii se luptã ºi pentru puterea asupra celorlalþi. Puterea validea-zã, neputinþa invalideazã.


13

În al ºaselea rând, fraþii pot juca un rol atât de important în vie-þile noastre, încât, dacã ne moare un frate, pierderea pe care o re-simþim sã fie diferitã de moartea pãrinþilor noºtri, însã la fel deimportantã ca ea.

A ºaptea temã se leagã de faptul cã diferendele frãþeºti nu suntsoluþionate în copilãrie. Ajunºi la vârsta adultã, fraþii se ceartã pecine are cea mai demnã de crezare ºi mai fidelã amintire a trecutu-lui lor comun. Amintirea este un construct, astfel cã fiecare frateîºi construieºte o amintire care pãstreazã cel mai bine sentimen-tul de a fi o persoanã.

Al optulea subiect se referã la loialitatea ºi trãdarea fraþilor,care þin de pãstrarea ºi subminarea sentimentului fratelui de a fio persoanã.

În al nouãlea rând, pentru ca reconcilierea sã reuºeascã, ea tre-buie sã fie fundamentatã pe încredere reciprocã. Trebuie ca în ca-drul relaþiei dintre fraþi sã nu fie ameninþat sentimentul de a fi opersoanã.

Cei mai mulþi dintre noi sunt fraþi ºi cei mai mulþi dintre noiºtiu cât de dureroasã, minunatã ºi deosebitã poate fi relaþia dintrefraþi.

Le mulþumesc acelor fraþi care mi-au împãrtãºit experienþele,atât celor care au vorbit cu mine, cât ºi celor care mi-au povestit de-spre ei prin scrierile ºi mãrturiile pe care le-au lãsat în urmã.

Dorothy Rowe,Londra,

august 2006


MulþumiriAutorul ºi editorul le sunt recunoscãtori urmãtorilor pentru per-misiunea acordatã de a reproduce fragmente din materiale prote-jate de drepturile de autor:

A.P. Watts Ltd. pentru fragmentele din A Very Close Conspiracy:Vanessa Bell and Virginia Woolf de Jane Dunn; BBC pentru extra-sele din http://www.bbc.co.uk/comedy/theoffice/gareth/ (©bbc.co.-uk); Berg Publishers pentru fragmentele din Heinrich Böll: AGerman for His Time de James Reid; Bloomsbury Publishers pen-tru permisiunea de a folosi extrase din Long Shadows: Lies, Truthand History de Erna Paris ºi extrase din Sister Brother: Gertrude andLeo Stein de Brenda Wineapple; Brendei Wineapple pentru permi-siunea de a folosi un fragment din Sister Brother: Gertrude and LeoStein de Brenda Wineapple; Constable & Robinson Ltd pentrufragmentele din Ackerley de Peter Parker; David Higham Associa-tes pentru fragmentele din Ivy When Young de Hilary Spurling(publicatã de Hodder & Stoughton), pentru fragmentele din MyFather and Myself de J.R. Ackerley (publicat de New York Reviewof Books) ºi pentru fragmentele din My Sister and Myself de J.R.Ackerley (publicat de Hutchinson); ºi pentru extrasele din Matis-se: The Master de Hilary Spurling (publicat de Penguin); Fragmen-tul din JM Barrie and the Lost Boys de Andrew Birkin, reprodusprin amabilitatea Great Ormond Street Hospital for Children, Lon-dra; Faber and Faber Ltd pentru fragmentele din Istanbul: Memo-ries of a City de Orhan Pamuk; fragmentele din Almost a Childhoodde Hans Georg Behr, traducere de Anthea Bell. Retipãrit cu permi-



DOROTHY ROWE

siunea Granta Books; fragmentele din Life of Contrasts de DianaMosley (Hamish Hamilton, 1977) Copyright © 1977 Diana Mos-ley, reprodus cu permisiunea Penguin Books Ltd; Fragmentele dinThe Mitford Girls de Mary S. Lovell. (© Mary S. Lovell 2001. repro-duse din The Mitford Girls de Mary S. Lovell, cu permisiunea Little,Brown Book Group.); Harcourt, Inc. pentru fragmentele din fromGenuine Reality: A life of William James de Linda Simons; Harper-Collins Publishers pentru fragmentele din How Mumbo–JumboConquered the World de Francis Wheen (reprodus cu permisiuneaHarperCollins Publishers Ltd © Francis Wheen 2004); fragmentetotalizând 349 de cuvinte din Henry James: he Untried Years deLeon Edel, Copyright 1953 de Leon Edel. Retipãrit cu permisiuneaHarperCollins Publishers; fragmentele totalizând 898 de cuvintedin Memoirs of a Dutiful Daughter de Simone de Beauvoir, Copy-right © 1958 Librairie Gallimard. Copyright traducere © 1959World Publishing Company. Retipãrit cu permisiunea HarperCol-lins Publishers; Houghton Mifflin pentru fragmentele din Ridingthe Bus with my Sister: A True Life Journey de Rachel Simon. Copy-right © 2002 Rachel Simon. Folosit cu permisiunea HoughtonMifflin Company. Toate drepturile rezervate; Jenny Darling & As-sociates pentru fragmentul din Rose Boys de Peter Rose, publicatde Allen & Unwin Australia, 2001; fragment din Stalin’s Last Cri-me de Jonathan Brent ºi Vladimar Naumov, reprodus cu permisiu-nea lui John Murray (Publishers Ltd); Macmillan, Londra, GBpentru fragmentele din Days from a Different World de John Sim-pson; Marinei Lewyeka pentru fragmentele din A Short History ofTractors in Ukrainian de Marina Lewyeka (Copyright © Marina Le-wyeka 2005); Marion Boyars Publishers, pentru fragmentele dinThe Clown de Heinrich Böll; Nick Hern Books pentru fragmenteledin Born Bad de Debbie Tucker Green (Copyright © 2003 DebbieTucker Green, reprodus cu permisiunea editorilor: www.nick-hernbooks.co.uk); Din The Clown de Heinrich Böll, tradus de LeilaVennewitz, Copyright © 1965 Heinrich Böll. Folosit cu permisi-unea Penguin, o divizie a Penguin grup (USA) Inc.; Random


17

House pentru fragmentele din Virginia Woolf de Hemione Lee (dinVirginia Woolf de Hemione Lee, publicat de Chatto & Windus. Re-produs cu permisiunea Random House Group Ltd), pentru frag-mentele din A Very Close Conspiracy: Vanessa Bell and Virginia Woolfde Jane Dunn (din A Very Close Conspiracy: Vanessa Bell and Virgi-nia Woolf de Jane Dunn, publicat de Jonathan Cape. Reprodus cuacordul Random House Group Ltd), pentru extrasele din Unreaso-nable Behaviour de Don McCullin (din Unreasonable Behaviour deDon McCullin, publicat de Jonathan Cape. Reprodus cu permisiu-nea Random House Group Ltd), pentru fragmentele din Deceivedwith Kindness de Angelica Garnett (din Deceived with Kindness deAngelica Garnett, publicat de Chatto & Windus. Reprodus cu per-misiunea The Random House Group Ltd), fragmentele din On TheRun de Greg ºi Gina Hill (din On The Run de Greg ºi Gina Hill, pu-blicat de Hutchinson. Reprodus cu permisiunea The Random Ho-use Group Ltd) ºi pentru fragmentele din The Pecking Order deDalton Conley (din The Pecking Order de Dalton Conley, copyright© Dalton Conley. Folosit cu permisiunea Pantheon Books, o divi-zie a Random House Inc) ºi pentru fragmentele din Don’t Let’s GoTo The Dogs Tonight de Alexandra Fuller, Copyright © 2001 deAlexandra Fuller. Folosit cu permisiunea Random House, Inc; Ser-pent’s Tail pentru fragmentele din Zacarias Moussaoui: The Ma-king of a Terrorist de Abd Samad Moussaoui; The Society ofAuthors pentru fragmentele din Eustace and Hilda de L.P. Hartley(The Society of Authors ca agent literar al Estate of L.P. Hartley);Spellmount pentru fragmentele din A Hitler Youth de Henry Metel-man, ISBN: 1862272522; Text publishing pentru fragmentele dinSwimming Upstream (reprodus cu permisiunea Swimming Up-stream de Anthony Fingleton, publicat iniþial de The Text Publi-shing Company Pty Ltd, Australia, www.textpublishing.com.au);Virago pentru fragmentele din Ordinary Families de E. ArnotRobertson; Virginia Ironside pentru fragmentele din Janey and Mede Virginia Ironside (Copyright © Virginia Ironside 2003); FromA Circle of Sisters: Alice Kipling, Georgiana Burne-Jones, Agnes



DOROTHY ROWE

Poynter, and Louisa Baldwin de Judith Flanders. Copyright © 2001Judith Flanders. Folosit cu permisiunea W.W. Norton & Company,Inc; Warner Books pentru fragmentele din On The Run by GinaHill. Copyright © 2004 Gregg Hill ºi Gina Hill. Cu permisiuneaWarner Books, Inc; Zed Books pentru fragmentele din A Daughterof Isis de Narwal Saadawi (Zed Books, Londra, 1999) ºi WalkingThrough Fire de Narwal Saadawi (Zed Books, Londra, 2002).

Mai sunt, de asemenea, fragmente din:De veghe în lanul de secarã de J.D. Salinger; The Double Bond:

The Life of Primo Levi de Carole Angier; No Bed of Roses de Joan Fon-taine; Nervous Conditions de Tsitsi Dangarembga; Almost a Child-hood: Growing Up Among the Nazis de Hans-Georg Behr; Dickens: ABiography de Fred Kaplan; Thinking in Pictures de Temple Grandin;Henry James: The Untried Years: 1843–1870 de Leon Edel; What’s toBecome of the Boy? Or Something to Do With

Books de Heinrich Böll; Germs: A Memoir of Childhood deRichard Wollheim.

Au fost depuse toate eforturile rezonabile pentru a-i contactape deþinãtorii drepturilor de autor, dar, în unele cazuri, acest lu-cru nu a fost posibil. Orice omisiune adusã în atenþia editoruluiva fi remediatã în ediþiile viitoare.


Capitolul 1Cea mai mare nevoie a noastrã: cea mai mare teamã a noastrãDe-a lungul întregii sale vieþi, marele pictor Henri Matisse a detes-tat sã adoarmã. El spunea: „Sunt locuit de lucruri care mã trezescºi nu se aratã“5.

În Amintirile unei fete cuminþi, Simone de Beauvoir descrie onoapte din perioada adolescenþei, când se certa cu pãrinþii ei:

Într-o noapte, la Grillerre, când tocmai mã culcasem

într-un pat larg, þãrãnesc, teama nãvãli asupra mea; mi se

întâmplase sã îmi fie fricã de moarte pânã la lacrimi, pânã

la þipete, dar de data asta era mai rãu ca oricând: viaþa se

ºi rostogolise în neant, nimic nu mai avea sens, doar o

spaimã, aici, acum, atât de violentã încât am fost gata sã

merg ºi sã ciocãnesc la uºa mamei, pretextând cã nu mi-e

bine, numai s-aud glasul cuiva. Pânã la urmã am adormit,

5 Henri Matisse, M. A. Couturier ºi L. B. Rayssiguier, La Chapelle de Vence:Journal d’une Création (Capela din Vence: Jurnalul unei creaþii), ed. Marcel Bil-lot, Paris, 1993, p. 402, citat în Hilary Spurling, Matisse The Master (Matis-se maestrul), Hamish Hamilton, Londra, 2005, p. 408.



DOROTHY ROWE

dar am pãstrat o amintire înfricoºatã despre aceastã

crizã.6

Demonii lui Matisse ºi groaza Simonei de Beauvoir izvorau dinteama de a deveni nimicul absolut, respectiv de disoluþia entitãþiicelei atent construite, pe care o numim „eu“. Cu toþii ne temem demoarte, însã ne putem imagina cã „eu“ va continua sã existe în-tr-o formã — prin sufletul nostru, copiii noºtri, munca noastrã,amintirile altor oameni — dar senzaþia cã „eul“ se fãrâmiþeazã, cãdispare înseamnã groazã absolutã.

Ne creãm tot felul de mecanisme de apãrare împotriva acesteiangoase, dar, atunci când adormim, mecanismele de apãrare setopesc. Dacã viaþa noastrã decurge lin, aºa cum ne aºteptam,atunci angoasa se retrage la distanþã mare. Însã atunci când viaþanoastrã nu decurge lin, când acel „eu“ construit de creier pe bazaexperienþelor noastre nu se poate acomoda lesne cu ceea ce ne ofe-rã lumea, „eul“ începe sã se destrame ºi noi ne nãpustim în cãuta-rea unor mecanisme defensive mai eficiente, care sã ne ajute sãrezistãm. Totuºi, deºi ameninþarea persistã, indiferent de cât debune sunt metodele noastre defensive, ne solicitã în permanenþãatenþia. Dacã nepotrivirea dintre „eu“ ºi lumea noastrã se datorea-zã circumstanþelor actuale — un mariaj nefericit, un post nepotri-vit, implicarea fãrã voie într-un rãzboi — putem fi capabili sãabandonãm cãsnicia sau postul sau sã scãpãm din rãzboi, trezin-du-ne astfel din nou în starea în care ne putem bucura de liniºte.Însã dacã nepotrivirea a debutat în copilãrie, ameninþarea rãmâ-ne alãturi de noi indiferent unde am merge ºi ce am face, iar me-canismele defensive sunt la nesfârºit necesare. În cazul lui Matisseºi Simone de Beauvoir, nepotrivirea a început la naºtere.

Matisse s-a nãscut în 1869 într-o familie cu generaþii întregi deþesãtori, din nordul Franþei, chiar în perioada în care zona trecea

6 Simone de Beauvoir, Amintirile unei fete cuminþi, Editura de Vest, Timiºoara,1991, p. 191.


21

prin procesul de industrializare. Pe când era copil, era înconjuratde „munca grea a þesãtorilor ºi muncitorilor din ferme, nemiloa-sã ºi care ameþea minþile“. Ambiþiosul lui tatã, Hippolyte Henri,scãpase de o asemenea muncã întemeindu-ºi o afacere de negoþcu seminþe, însã îºi muncea soþia, fiul ºi pe sine extrem de multpentru a reuºi. Al doilea fiu al lor a murit la vârsta de doi ani, cândMatisse avea patru ani. Un al treilea fiu, August Emile, s-a nãscutîn 1872. Hippolyte Henri avea aºteptãri mari de la fiii sãi, în spe-cial de la Matisse, în calitate de fiul cel mare. Dacã Matisse nu arfi avut un frate mai mic, probabil cã tatãl sãu l-ar fi tratat cu ºi maimultã asprime ºi ar fi avut pretenþii ºi mai mari de la el. Elev fi-ind, Matisse a traversat perioade de boalã care se aseamãnã sus-pect cu un mecanism de apãrare util în faþa aspectelor celor maineplãcute din viaþa sa, îndeosebi munca fãrã îndoialã grea pe careo presupunea negoþul cu seminþe. Fratele lui, August Emile, mun-cea în locul lui Matisse. Fãrã el, Matisse nu ar fi putut sã îºi pãrã-seascã familia pentru a pleca la Paris ca sã studieze arta. Dinfericire pentru el ºi pentru noi, August Emile era pregãtit sã se im-plice în afacerea tatãlui sãu. Nemulþumit fiind din cauza dezertãriifiului sãu, tatãl i-a dat fãrã tragere de inimã o micã sumã de chel-tuialã, însã comunitatea nu l-a iertat niciodatã pe Matisse. HilarySpurling, biograful lui Matisse, scria: „E greu de exagerat ºocul pri-cinuit de dezertarea lui Matisse unei comunitãþi care dispreþuiaorice formã de artã, considerând-o o ocupaþie lipsitã de însemnã-tate, care îndeamnã la rãzvrãtire ºi vrednicã de dispreþ, aleasã deacei pierde-varã dintre care acela care se bucurã de cel mai multsucces poate fi considerat, în cel mai bun caz, un mãscãrici“7.

Matisse a schimbat modul în care vedem lumea ºi, prin ur-mare, ne este greu astãzi sã înþelegem dispreþul aproape genera-lizat pe care l-au provocat tablourile sale. El, soþia lui, Amélie, ºicopiii lor au trãit în sãrãcie vreme de mulþi ani. Matisse ar fi putut

7 Hilary Spurling, The Unknown Matisse (Matisse cel necunoscut), Penguin,Londra, 1998, p. 59.


dragul meu dusman, prietenul meu periculos

Documents