ANUL VI. - No. 1436 TotraeeTterialidealti:e3 ',Jae

EDITIA A. D :T OTA , 49= =

VINERI 12 FEBRUARIE 1893 '1

RIUMERUL 10 13AN1

ABONAMENTELE 1NCEP LA a I 15 ALE FIE-CAREI LUNI

9I se plates(' tot-d'a-una tnalnte

In IllténreFel la casa AdMinistratiel. Din Jut I* Fp Streinatate prin mandate postale Un an in tuft 30 leT; in streinatate 50 *ease lunl 15 o 25 Trei luta , 8 , ,, ,, 13

Un minim& tn stralnétate 15 band

MANUSCRIPTELE NU SE INAPOIAZA SA to ferqti Române! de eutil strein in easä V. Alezandrl.

NUMERUL 10 RANI i,...*

A N'UNCIU RILE Din BUCUREUI JUDETE se 1 primesc:

NUMAI la ADMINIBTRATIE iri Stralntate, direct la administratie Qi bi teat. otlelele de PublIeltate.

Lnunciurl pagina IV 0,30 b. Hula M 2 - lei ,

3, Insertiunele Reclamele 3 lei rândul. La Parts, ziarul se gaseste de vönzare cunumfi- rul la klogoul No. 117, Boulevard St.-Miehel.

UN MIR VECHI 30 BANI

ADMINISTRATIA No. 16, - STRADA ACADEMIEL'- No. 16

aaataal, aqiaa

Limpla Uri rezultate D. M. Marghilown ezecutat

lar memoriile oficerilor Balul din Odobegti

papusei Manz Spinzuratului

Muleaastnimasoptamenatta2s9ncileit,tecomaYalatlualkoW

Bucuroti, 11 Februarie 1893

Lupti Uri rezultate Batimil luptator al democratis-

muhil de peste Olt, D. senator N. B. Locusteanu, ornul consecinte, re- publicanul declarat, in ni§te articole admirabile, publicate In coldanele a- cestul ziar, pYme de simt §i de bar- We, dovede§te §i istorice§te §i lo- gice§te cä idealul liberalilor nu Nate fi altul de cat Republica.

In adev6r. Proclainarea principillor ea rnaltimea se guverna prin sine insa-§1 §i ca toate puterile din Stat emana din sinul natiunel, nu se pot Impaca cu prinoipiul monarhiel ere- ditare. i nu se pot impaca Pentru euvintul foarte simplu, ea monarhia ereditara se pune ma pre sus de natiune, fiMd straina de dinsa §i fiind de W. emanatiune

Liberalil adoptand aceste principil, ca o consecinta lógica trebuia sa pro- clame forma de guvernament repu- blicana. Totu§I el asta-zI sunt mo- narhiltl. At admis monarhia pentru motive oportuniste. Istorice§te insa, liberalii sunt republioant C. A. Ro- setti §eful liberalismulul democratic, a fost republican la 48 sai apol toata viata a rmas republican in ' teorie.

Decl, la originile liberalismulul ro- man se sfla ca program, ea ideal :

Republica. El ati vzut' ca numal un guvernament electiv ar putea asigura o functionare ma cMstita i mal normala a regimulul reprezentativ. Iar pe de alta parte ea multimea ar lua atuncl parte directa la alegerea unlit guvern.

Daca totu aü admis monarhia, asta, ,at rnarturisit-o de multe orl, at facut-o rrumal ca "o tranzitie, Cu alte chvinte, el at recunoscut tot- deauna superioritatea républicel §i at admis, monarhia ca o necesitate a momentulul. Se putea dar prevedea un timp cand liberalif i§l vor aduce aminte ca perioada de tranzitie in guvernamentul monarhic al Romaniel se va termina, §i ea atuncl trebue sa se gandeasca serios ,ca forma re- publicana a§teapta sa ia fiinta.

A fost un timp, negre§it, cand tara nnastra nu era independenta §i atuncl ni se putea impune forma de guvern din elan. Dar astAzT, dupa 13 anl de independenta, putem sä ne gam- dim singurl §i sa ne dam forma de guvern, ce ne convine.

El bine, astazI liberalii at ajuns mal dinasticl, de cat orl cand. In loc sa-§I aminteasca ca tranzitia e terminata §i c at o veche datorie data tan, aceea de a se declara re- publican! §i a face ca multiimea sa se guverneze prin ea Insa§1, el se inceara a implinta mal adine di- nastia streina §i ereditara. Cu oca- zia dotatiunel §i casatoriel printulul Ferdinand, liberalil aü intrecut in di- nasticism §i in sentirnente monar- hice chiar pe conservator!. Ef §i-at desmintit§i originea §i traditia §i ideile §1 s'at declarat inchinatorl al tronu-

Director politic: ALEX. V. .BELDIMANU 11

No. STRADA ACADEMIEI, REDACTIA

eifEy0.14,. trE aaaraaaa' ga4' naaaaara, ma" aaa "

lul. Aceasta InsVconstitue o contra- zicere In toata doctrina liberalä, i tot odata ne va dovedi ea campania liberalilor din opozitie, nu va avea nid un rezultat. De aceea toata ac- tivitatea lor Va fi §oVaelnica, riesi-

§i se va resimti de aceasta mare gre§ala.

Mal mult. In programul lor de la 14; liberalil nicl nu se gandesc la Rege. El rmane' intact cu toate 'Pre- rogativele sale. Daca insa de Rege nu v atingentl §i daca tamaiatl minarhia, 'v putem spune ca, riu atl Mont nimica, Ou toe:0, 'organizarea voastra.

V'atl dat program, v'atT 'ales §efa v'att, unit ca tog Duminica in- cepet! intrimirile publica In Capitala. Dar nol va vona spune : nu veff putea face nimica ! §titT de ce ? Pefitru ca suntetl moharhi§tI.

Poate vi se va parea paradoxal acest limbaj, irisa el este riguros exact. v vom dovedi Indata.

In intrunirile publice, in parlament, in presa yeti critica actele guvernu- lul. Criticele voastre vier lasa red pe cetatenl, din cauza ca, azI nu Mal' este un mister pentru nimene, Re- gele guverneaza, tare, iar im sunt de at ni§te manechine ale Re- gelul. 1t1 asemenea condig cum ° vo- il ca propaganda' §i agitatia voastra sa aiba vr-un resunet, and v6 mar- ginitt pur §i simplu a critica nu -

mal actele guvernului ? Oarervol (And vetl veni maine la gusern, nu vetl fac §i nn vetl in deplini tot ce va ordona Regale ? -In tara noastra de la 1866 nu exista guverne liberale sat con- servatoare, ci guvernele Regelul Ca- rol I, care se Gonformeaza vointel §i dorintel

Cand dar §tiv toate aceste, cand dar dupa o perioada de 27 aril, mo- narhia a dat tot ce putea da ca Goruptiune politica §i morala, cum dar v mal pasionatT pentru aceasta odioasa forma de guvern? labirea de tara, ar presupune pentru vol, pasionarea .pentru forma republicana §i adacerea e In mijlocul luptelor poRtice. §i aceasta vi se impune ea consecinta logica a doctrinel, §i ca traditie, ca totul.

Atunol cetatenif acestel i, ar §ti ca voitl sa schimbatl o stare de lueruri §i le yeti da o garantie car vol venind la guvern, vet! face alt- fel, cad nu va ma fi vointa unul rnonarh ea ceea lul Carol I. Alt-fel fitl siguri, toata agitatia voastra va remanea fIrä remiltate.

A venit momentul and putem sa ne dam forma de guvern ee o voim näl. Nu mai avem a ne teme de nimene. Liberalil sunt un partid mare, organizat,' §i lucrand pentru gayer- nul republican, agitatia Ior ar fi o lupta sfinta, curata, plina de rezul- tate pentru viitorul politic al trei.

Batrinil liberall consecintl, ca D. senator Locusteanu, la amintese li- beralilor drumul ce trebue sael apuce. Aa dar, li se impune sa asculte vo- cea aceior batrinl consecintl, albiti in luptele politice, §.1 sä intre in calea larga care duce la democraVa republicana. Numa atunel vor schim- ba fata politica a treI §i vor realiza o mare cucerire politica a, tirnpulul nostru.

inset hberalit continuând a fl dinas- ticl $1 monarhial, lupta br va remane Ned rezultate.

Edi Djoq henidae

NSTEATTASTEE loan Plisnilá

Nalt, spâtos, vofnic. Holtei tomnatec. Arnie intim al lul Lascar Catargiu, nu ne-

glija de a cultiva pe AL ,Lahovary, pe care'l socoate urmasul luT Catargiu la sefia partidu- lui pe Carp,. despre care zice c e un microb distrugâtor al partidului conservator. A contribult mult la rOsturnarea ministerulul concentrat si la inlaturarea lul Vernescu. Azi n'ar dori alt ce-va de cat résturnarea lur Carp.

De o amabilitate eara cu toata lumea §i os- pitalier fárá seaman la'mosia sa Lunca.

Conservator, statornic, a fost in mat multe rindurl deputat i azI e senator de Covurluid

preSedinte al camerel de corned din Galati, uncle' se bucura de multá consideratie. ma- rit popularitatea de când s'a votat construirea liniel Ba,rlad-Galatt, pentru care a stáruit din toate puterile. Se poate zice cá =mat lui TT se datoreste construirea acestel

Agricultor modern, face o culturA, sistema- tea si a perfectionat chiar o masina de sece- rat, care poartâ numele sed.

Semne particulare : Are un cult pentru hi- droterapie i larna,'pe gerurile cele mal marl, face bál reel afara. IT plac mult -hainele craVatele. ' F 0 x

Veterinaril militari - tiü prea bine ca [ziarul Adeverul nu

este nett spre a Ingera dialogurl intre di - feriai autori de articole, de aceia voit fi

scurt In acest iaspuns ce data until Escu- pentru a nu abuza de ospitalitatea

acestul jurnal. Pun in vederea D-lui ce-nal critica ar-

ticohil meta ca, am spus de la inceput :

discutiune primesc, dar vexari, nu. Pen- tru ce ? Tocmal pentru cä liber este 'oil- cine a propune ce vrea, numai sa, nu in- sulte pe nimeni nid sä faca personalitaal.

Se poate ca D-sa sa aibä dreptate In totul, se poate ca medicil veterinari sa nu gaseasca in armata destule recem- pense, dar ea am fäcut numal o compa- ratiune intre serviciul otterului propria zis i intre cel al mediculua Dach ofiae- rul -Capitanul combatant de exempla- stä toata ziva la casarmä, îi saerifica toate intéresele cele-ralte, liersonale, ser- viciulul, atuncl 300 franci leafa este nn nimic4e 1ngä ceaa uhuI medic, care vine to ora la cazarma pentru vizita restul zileI îi vede de clienta clientela Ce Ti aduce alai ,300 de lei pe lun. A- ceasta Inseamna ca gradtil este dublu platit, lucru ce D. Esculap se preface a nu Intelege.

Daca Esculapul nostru ma intreaba cti geherali combatanai avem. 'ca sa dove- deasca apoI ca, 4 generali doctori e pu- ain, pe acest vast teren. de diseutie îl sfatuiesc Oa sa, mal attepte pana ce tiina noua militara va stabili importanaa bis-1 turiuluI in merele operaVuni mili tare.

Marte.

nuarie, adresatd Ministrulul de raz- a tot ce nu este maghiar saa adept á boid, in care injurd pe D. Urddreanul

1

,;ideei de stat maghiar". Cine seainanit per- ai cauta sd-$1 iustifice situatia sa. 7 secutie nu poate culege de cat urit. In loc

Aceastd purtare incorectd a D-luil 1 ba reaurge, la mijloace extraordinaii, ar

Itiree a.i slit ia exempla de la englezl, cart, Marghiloman dd dreptul D-lul Urdd-c' onvin§ eä prin forta brutall nn se poate reanu de a fi violent $i a trage 9 set- inabu$ legitimele pretentiunl alé irlande- punaa/4 zdravdna D-lui Marghiloman. i zilor, aa socotit barbatif de stat englezi, Senatond de Mehedint1 ardtet ca pe- ire frunte eu Gladstone, eit este timpul sit

curme eu nedreptittile , strigatoare 'ce li se ficesta irlandezilor pal acum, de toate gavernele ce s'ail imecedat la carma Sta- tuluI, ai s'aa gandit sh le dea autonomia.

WA singara solutie pe care, oamenil de stat aI imperiulut aveciii, ar `trebui sit o

timiteze, ea una ce se impune ei care ar atat cat va sta D-sa in capul maps- avea meritul de 4 lini§ti spiritele incor- traturei, prestiginl el va .seddea. date, dih monarhie $ a 'I pre lungi exii- tenta.

Iar eand imgarii grandomanI ai, infli muratI nu s'ar hothri .sit imiteze ' pe ma glee, aonducatoril romanilor subjugatI sit invete de la irlandezl mijloacele prin care ace§tia a atiut sit impue unul, imperia a§a de mare §i begat ea Anglia, $ sit il forteze a le acorda mitt ce el cereaa. El pot Invata eit, drepturile popoarelor nu se cer din genunehi, et éu fruntea sus, ea demnitate ai curagia, atitudine ce ate Ina- pune cand se luptit pentru o cauzi efintit §i dreaptä, gata de a face orl ce sacrificil $ a se servi de loate mijleacele pentru el numal aceluia i se ya da dreptate care §tie .sit ceará cu energie t;ti e astfel pregittit In cat va lua cu forta,` ceea ce pe cale pacInica nix i se acordita

De vett §ti sl lueratl §i sit deal probe de bärbitie, curaj, abnegatie ai sacrificial ca irlandezil, de sigur vetl obtine ceea ce el aft smuls englezilor.

Cornelliu Ss *Amalie.

tiyunea acestui tin& este datd la 29 lanuarie dupd ce $i-a anuniat inter- pelttrea ; . apol inchee spunad cd Marghilornan a înjosit magistratura, cd e nedemn de local ce'l °cod

D. Marghiloman Palid, obosit, as- culta. De asemenea Senatul in o td- care prolundci asculta pe D. Urcld- reanu. Neregularitcitile Parchetulat de Mehedinti fost pe deplin dovedite $i D. Marghdontan n'a putut respunde nimic. lar la acuzafia lcincezelei ce s'a intins asupra justifies, D. Marghilo- 'man iard$1 n'a putut respunde.

S'a observat cd D. Marghiloman pdrea slabit fi pentru acele cáte-va cu- vinte care le-a spus.

S'er mdrginit mai mult In a' laa o pozd ironica fafd 'cu D. Urddreanu, ceia ce Yacu pe acesta ca Oat in mod zeflemist cat si in mod serios sa dea o band lectiune de rolul unut tnjnis- tra in _tare' constitutionald. Execulia a fost dePlind.

Stait bine .orglangaeliMmice.

Argus

UN SFAT E clar el orl care ar fi guvernul un-

guresc, orl-ce oameni ar fi chemaalala carma statulua eI stint atitt de orbitl de grandomaaia, inerentit rasei; in cat totl, färä deosebire de partid, cand sunt intre- bati ce ad aa ai care le e Jinja de con- duitä In privinta nationalitatilor, niel unul nu esita a reapuncle,, prin perifrase fi-

bine Inteles, dar In fond urniltoa- role maghiarizarea, eu pret a ha- aiunilor ,nemaghiare. Spre a proba ceea-ee spunem 'n'avem de cat sä repreducem ceea- ce zice D. Weekerle aceastit pri :

Cu toata energia hotdrirea' vont st4rui a pastra, intari asigura pentru viitor caraoterul maghiar al statulul si al vietel publice.

mal departe se exprirnä categoric el va lua masurl extraordinare, pentru in- deplinirea acestul scop. Declaraaia e foarte categoriel §i plinä de interes, caci ea tre- bue hotarasca o-data. pe conducatori romanilor de dincolo, sä renunte la idea el prin paliative cerairi se poate educe un remedial stärel actaale de lucrurl se-I fortaze a lua msurl energice care singurilt suntcapabile curme rul, ce Ca tOV consiatâ, dar nimeeI , nu face ceea-ce istoiaa Italiel ckmostrit ed trebue sat faca spre a ajunge acolo wide sore noasträ Italia a ajuns, adicl realizarea unitatei nationale. '

Aceasta declaratie e cu atat /mat impor- tantit eu cat e flcuta, untr'un stet poli- glot unde exista o lege a nationalitátilor de la 68, prin care se garanteaza fie clreI natiunl nemaghiare dreptul de a triti §i a se desvolta atare. El incearca. pa ell pieziae faca ceea-ce na pot se martu- riseascit §i land-ea, n'aa curagia a declara di in monarhia Austro-Ungara, n'aa drep- tul a till. de cat ungurt §i a se bucura de protectia legilor de eat cred el claca, nu o spun $ o fac sunt ma! putin demnl de dispretul §i oprobiu lumei eivij4zate.

A incerca, prin mijloace exceptionale, sl desnationalizeze un popor eu un trecut gIorios; eu o originl demna. de invidiat, in care con§tiinta nationala, e de§teaptat, este comite o gre§eala, de neertat,, ca.ci se poate periclita dintr'un moment inteal- tul existenta statulul, facand se dispel% coesiunea ce exista intro diferite natichai care compun Imperiul Austro-Ungar.

Unguril uitit eä ori ce actiune produce reactiune persecutiunile indreptate con- tra romanilor $ a tot ce e romanese, II face pe aceatia sä se convihgä cit mantui- ea lor nu poate veni de la Buda-Pesta,

ci din contra soarele libertiitel lor rsare la Bucureatl. Aceasta convingere a roma- nilor oropsitl exploatatr, e ponseciuta fi- reaseit a, sisteraulul de pereecutiunl. lu- dreptat en o ralestrie diabolic% in contra

11. Al. Mardilan cuing Dupd executia° D-lui Carp a venit

rânclal D-lui Al. Marghiloman. Se vede cd a sosit timpul ca janirniftii sa fie executati cu asprime.

Alaltderi la Senat D. C. Urddreanu, senator de Mehedintl, ardtd neregula- ritetyle ce se petrece la parchetul din Tarnu-Severin, precum $i cazul unui tin& Niculescu care, ea un certificat falo de na,stere, a voit sri se sustraga de la serviciul militar. D. Urddreanu bitreabd cd de ce acest tin& n'a fost pedepsit, i apol incorporat conform legel ?

D. Al. Marghiloman respunde ca dud nu se esecutd lucrarile de la parclzet, administrafia este de villa, $i in capul administratiei din acel judq a fost $i D. Urddreanu.

D. Urddreanu riposteazá D-lui Mar- ghilontan c4 administratia nu este de

cdd s'aft gdsit in saltarele par- chetului, lacretri neezecutate.

D. A. Marghiloman se inoeared a respunde din noü D-lut Urddreanu ,

relativ 1« tinrtd Niculcseu pi citote o petitiune a acestuia de la 29 .14-

se vedea Ultime Telegram" ,la pagina

Memarille Olicerilor

Tineretul in armatA a lost tot-de- auna ret privit de babalacil §1 ruti- ril §eff.

' In armata lege a pozitie! oficerilor satisfacut pe§efl, QM le-a;dat inlmanIt pe bietil oficerl §i In special pe 'Gel inferiorl.

Ca consecinta a acestel legl avem astAzI In fie care corp sat servicit clou grupe de oficerl : grupa lingu- porilor, canowita sub numele de clica regimentului, i grupa oficerilor disgratiatl, earl aufr toate neajari- smile din partea valor de corpurl

a camarazilor din died. Oficert ce nu iota in elicit 'nu

sunt bunl de nimic, sunt perseeutaV §i chiar insultAl in public de §efil lor.

&zap' pe puterea ee at dupit lege, §efii lucreaza ea autoritatea iar in- feriorif sunt respunzatorl la aman dupa legile §i regulamentele, de earl §efiI nu vor stt §tie cand daft ordi- nile, cu toate ca VOd GA de la un tinep incoace, gratie protestarilor inferiorilor asupriti, se duc §i eI al- tun cu inferiorii pentru abuzurile co- mise irnpreuna.

Se gasesc fel de fel de §eff In ar- matá : Unif incurca pe comptabill prin autoritatea lor §i apol se muta §i-I lasa ea 2 3000 franc! lipsa In bant sat efecte, §i sunt nevoiti sä dea chitantl in dreapta §i in stinga,sa, tag WIN de coadd 2-3 aril pana se pla- ten

' ba Inca O. fie §i notatl de vii-

tort §efi cä fac datorif, (poftim !) ;

altil vor sa Lea ghe§efturf. Daca inferiorul nu voe§te sit con.

trasemneze devizele §i compturile umflate §i sa se invoiasca, §i la alto propunerl, Il noteaza la mutare ca nerecunoscdtor, nedisciplinat, insubor- donant, etc ; dad, se plange inforigrul altor §eff mal marl pentru asemenea haerurl, cad §tie cä §eful, la un caz de nevoie, spune nu $tiii n'am vzut, am fost indus n eroare, apol §eful noteaza Clefetitor, unif §efl fart ru- §ine nip foia din paemorit oil no- tale bune puse in vremurl, de Im- pleaciune §i coneesil §i pun altele mal murdare, ca resbape, ba

2 VINERI 12 FEBRUARIE 1893

incA dat O. in primire pe inferiorl vre tinul general amic sat §ef sub care din nenorocire ode inferiorul, ca reguleze.

Memoriile ofiterilor at ajunS astg- e nu o oglindä in care s'ar vedea persoana ofiteruluI, ei o §arlatanie oficialg, un fel de condicutg, de ser- vitorl.

Ce valoare mal pot avea astgezT inemorfile ofiterilor, and notelé din ele sunt puse pentru a-§I resbuna

,§eful pe ofiter eä n'a voit sg, faa ghe§efturl sat pentru a nu line in clic?

Ce valoare mal pot avea memo- riile and §efil i diviziile rup fol

din ele? Corpurile de armatä i ministerul

de C9 nu dat in judecatg, pe §efl

pentru distrugere de acte publice ?

Ca toate acestea pentru !alferiorl sunt acte publice iar nu condic* de

servitore. Dapg, memoril nu numaI cg, se iat

totl, dar chiar se reformeazá un ofie

ter, WA sg, fie examinat de vre unul din cel marl mäcar, i far% sg, i se cunoascl, mutra celui condamnat.

Evitatl militarilor, asemenea scan- dale, ad are sa vie o vreme curind- curind, and armata va avea pe ofi-

teril nelinguitor i etiritori grupatl contra §efilor i atund armata va fi

consideratit de ° societate ca un peri- col national.

U. O.

ACTE OFICIALE D. Gh. Arghiropol, actual subprefect al plitsei

Harsova este nutnit in functiunea de director al prefecturel judetului Constanta, Jar D. N. Voinescu trim, ca subprefect la plan Harsova.

D. N. Beresteanw este nnmit in functiunea de subprefect al piasel Silistra nouti, din jud. Constanta.

D. Oh. P. Cestescu, cu un servici de peste 4 ant ci subprefect i politain, este numit In functiunea de subprefect al plitsel Marginea-de- sus din judetul R.-Sárat.

D. I. Ponicl este numit in functiunea de co- Misar politwnesc al urbel Iiârsova din judetul Constanta.

onosioso

POLITICA EXTERN A Votul proportional

In cantonal Ticino din Elvetia, suede a- cum un an a fost o adevrata revoluae pentru schimbarea sistemului electoral, s'ati fault deungezi alegerl pentru gayer- nul cantonal, compus din card membri.

Lupta era intre ultramontanl ei ra- dical!.

Dupit vechea constitutie a cantonulul, ultramontania cari sunt in minoritate In corpul electoral, erai tot-d'auna in ma- joritate, sari chiar in unanimitate, in gu- vernal cantonal ei tiraniza pe adver- sari.

A trebuit o revolutie singeroasa pentru ca sit see revizuiascit constitutia cantonala

sá se introducit sistemul proportional, In care majoritatea alegittorilor cores- punde eu majoritatea aleeilor ; dar i mi- noritatea e representata In raport eu nu- marul voturilor sale.

La alegerea din ultimele zile, partidul radical a obtinut majoritatea, cad din caul membril al guvernulul cantonal, trei aunt radicali ei do! ultramontanl.

Demisia lul Leroyer Preeedintele senatulul francez, D. de

Le Royer, sli-a dat demisiunea pe motive de sänätate.

0 deputatiune de senatori s'a dam la dinsul p4ntru a-1 ruga ca retraga de- misiunea, dar el a refuzat.

D. Le Royer, naseut la 1816 In Geneva a fost multi vreme magistrat. La 1879 a refuzat funcaunea de procuror general pe

Wigs% curtea de case*, oferit de minis- trul Dufaure l scurt timp dup l. aceea intrit In cabinetul Waddington, unde statu numal eitte-va lunl.

La 1882 fa ales pentru prima'oarit pre- eedinte al Senatulul i de atunci fu me- reel reales.

Candidatil pentru preeidentia Senatulul ar fi D-nil Challemel-Lacour, Magnin, gu- vernatorul Wince, Tirard, ' ministrul de fi- nante l Jules Ferry.

In cercurile bine informate, se asigura el D. Leroyer s'a retras numai pentru a inlesni lul Jules Ferry mijlocal de a rea- pare pe seena politicä.

Ferry n'a renuntat Inca la ideia de a reveni la putere, eu toate amintirile triste care se leaga, de guvernitmintul sa. Cu multa stäruinta el ei-a asigurat In Senat un num.& de partizan. i, la alegerea pre- sedintelui, se poate bizui pe un numr de 150 voturl republicane reactionare.

Dreapta monarhista, duh nu va vote pentru Ferry, se va abtine.

Mica va fi ales preeedinte al Senatulul, Ferry sperä sit petal face ueor saritura la preeidentia republicei.

Name de nu ei-ar fringe gitul. thigh,

.seE-a--a--aais>as

Balul din letabegA

Printre Damn!. &tam' afarit de membrii coraitetulul D-nil Ath. Georgescu, Me- tzeanu, G. Dimitrescu, P. Munteanu, Ghion, sub-locotenent Costescu, Dragomir, D. Theodoreseu, Neculau, Iulius Drancz, Ste- lien, Beleiuganu, etc.

Balul a durat pitnit la orele 6 de dimi- neat i cand aurora a inceput a stritbate prin ferestre cu razele ei fermecittoare, un galop base, esecutat puse capitt acestel serbari, care va ramane ca un suvenir neeters In mintea i inimele Odobeetenilor.

De la Mutate.

In lima initiativel unui cornitee corn- pus din D-nia dr. Antonia, M. Tinta, G.

Mititelu, N. D. Theodorescu, N. Potop, oamenl mareanti din societatea Odobee- tear* s'a decis a se da un bal, In bene- ficial saracilor in sala cazinului Dionisie Popescu in seara de 5 Februarie,

In seara balului, vestibilul cazinulul era tapisat eu nenumarati brazi, intraid in sulk top eraa uimiti de frumusetea de- corurilor. Coroanele de floe, steguletele tricolore, sub miile de luminl ale frumoa- selor candelabre presentaa un aspect fee- He. La ora 9 salonul era literalmente pe fetele tuturor se cetea satisfactiunea

bucuria. Membril comitetulul i Doamnele lor

se intreceaa care de care a fi mal ama- bill cu töti invitatil. Duptt o jumittate de Met, musica regimentului 10 din Foceani sub eonducerea renumitulul capelmaistru Lucia didu semnalul de dans, printr'un frumos vals din reportoriul lui Strauss.

Perechele de dansatori sburati prin gall tntoemal ca ei intram visa Printre mul- timea de dansatoare am remarcat pe D. para Maria .Mititelu incantatpare, In toaletit de faille bleu-marin, D-na dr. An- tonin gratioasa, In toaleta de faille-crame D-na N. D. Theodorescu, intr'un fru- rhos costum national, tipul trancel de Rua'. ; D-na dr. Metzeanu, intr'o eleganta rochie de culoare gris-fer ; D-na Ana Georgescu, o creola in negru ; D-na G.

Dimitrescu, in 'bleu ; Dena Lucretia Baican, in bleu-zephir ; D-na Polichroniade, ia image incendie ; D-nele Nicolau i Stelian, in costume nationale ; D-na Dragomir, in negru Impodobita cu zambile ; D-na Ghion, in bleu-ciel ; D-na G. Vasiliu, in bordeaux ; D-na Emila Teodorescu, in bleu élec- trique eta

Buclietul de D-re era foarte bine re- presentat.

D-ra Melania Mititelu, o stea care apare pentru prima oara in bal, elegantá i fru- moasa ca un crin, in toaleta cafe-au-lait ; D-ra Vasiliu, frurcroasä ea o floare de camp, an alb ; D-ra Lelescu, incantatoare ca un boboc de trandafir ; D-rele Belciu- ganu, superbe de frumusete in negru alb ; D-rele Neculau, purtand cu gratie costumul rational de Goleati ; D-rele Raecu, doué viorele de Mai, in alb i gris ; D-rele Constantinescu, in alb ei costumul natio- nal; D-rele Angelescu, doue brune piquante, in crame, cu garnitura rosie, etc.

FOITA ZIARULUI ,,A DEVRRU L"

(57)

FORTUNi DU BOISGOBEY '

Nana spinzuratillui (IIrmarolla koja singeratii.)

CAP1TOLUL 1V

Ast-fel, fie-care apartament Isa avea biblioteca sa aleas, dupit gustul mai mult saa mal putin al destinatorului. Memorii istorice, tratate de economie politica grave reculegei periodice, pentru oatmeal

, seaiosi ; romane i reviste din toatit Iu- mea pentru eel tineri. Nointel fuseee pus la un regim catalogul mergea de la operile cornplecte ale luI Musset Nina la marele uvraj al statuluarnajor prusian asupra rasboiulul din 1870. Un amestec de literatura t tactic.

La orele eapte jumatate, feciorul se Infaiaja pentru a-1 conduce la hala sad

INFORMATIUNI 1.11. awk*

Iu budgetul ministerulul instructieI pe exercitiul viitor, s'a prevezut la capitolul §coalelor romäne din strei- nätate 300.000 lei. ,

Sama de §i' mia totql va putea intimpina trebuintele mal simtitoare ale unor §coll romane din streinge tate.

Ni se scrie din comuna Malurile, judetul R-.Sarat, a o epidemie vio- lentá a izbucnit de vr'o cat va timp In comuna, l decinaeazA in mod sinatitor populatia.

Intr'un timp relativ foarte scurt at murit aproape 70 de suflete.

AVis directiunel serviciulul sanitar.

D. senator Plesnilä va propune azi Senatulul ea sä consacre §edintele de azI, de Vinerl i Sämblta numal recunoa§terilor §i indigenatelor ; iar pe viitr sg, adopte regula din Ca- merit de a vota la inceputul fie-arel §edinte cloud recunoa§terl i un indi- genat.

Inalta Carte de Casatie va fi ocu- patä cate-va zile eu procesul milioa- nelor luI Sturza.

Desbaterile' In acest proces vor urma vr'o patru-cind zile.

.7.49111*

Procesul Tribunal 0 goana teribila s'a inceput de auto-

ritatile unguresta contra valorosului ziar roman din Sibi; 7ribuna care nu are altä vina de cat ca mistime, i apara drep- turile fratilor nostri de peste manta

De astä data se urmeazit insa contra noaetra-scrie, confratele nostru din Si- biti-o procedurai care nu s'a mat urniat fatä cunict un ziar, nu numaf din Un- garia ei din intreaga monarchie, ci din lume.

De Sambata trecuta. Incoace, ca cared am fi In stare de asedia, judele de ins- tructie de pe langa tribunalul din Sibia la mandatul procurorului-suprem din Cluj

acesta Lam la mandatul guvernulul din Budapesta, e dispus in drage voe a- supra personalului din Institutul tipo'gra- fic al Tribund 0 a tuturor persoanelor ce stal in care care raport cu acestea. Servitoril tribunalului stint de dimineata pitna seara in localitatile noastre ei pre- sinta neintrerupt la citatiuni. i graba e atat de mare, in cat citaaunile se lama- neazit de regal/ dupa termenul de pre- sentare sati sunt deadreptul azonnal (in- data).

Niel Dumineca nu se mal respectä in aceasta ne mai pomenita inchiziie. Iera Dumineca, servitorii tribunalulul ati fost in mal multe rinduri în locablatile noes- tre eu citatiuni. Ba chiar D. Gödri San- dor, jadele de instructie, ne-a onorat ierl cu prezenta sa.

Asta-zi, Lunl dimineata, maul eel din-

marele vestibul alacastelului la care ar fi

mers eu oare-care greutate frt calluza. Vestibulul era situat inteo arip. foarte departata de camera lui i ca S'ajunge, a- colo, trebuia s urmeze un intinerar des- tul de complicat. Odata ajuns, Nointel putu sit judece pe ce picior ducea mar- chisa viata la tail. Peretil coridoarelor eral i. acoperitl cu relate coveare care in- tr'un muset eisar fi fault bun efect, iar icitrile eraa impodobite cu tablourl din care cel mal ueor pretuia trel sute de galbenisa

Dap/ o multime de cotituri, ofiterul nostril, de humeri, ajunsese dinaintea u- net ire!, tot Elea de inalta ca i porticul unei catedrale, uä petzitit de un servitor In mare livrea, care deschizand'o anuntit eu o voce de stentor : D. Capitan No- intel.

Ar fl avut de ce se intimida un debu- tant, c.cl vestibulul era imens, el ea s'a- jungit la grupul in 'care presupunea sa seaseit pe D-na de Barancos, trebuia sit traverseze un mare spatia sub focal tu- turor privirilor. Fara salt piardit cum- patul, el cauta din oche pe marchista dar n'o zari. Nu era' de cat barbatl trei, patru femel latrine care semanat err niete portrete ate Jul Velasquez. Niel o figurit cunoseuta ; eel putin de la Intaia arunctt- tar% de ochl, capitanul nu distinse niel aria. Nu erae de eat strainl din We pu- tea sit 'ma

tale care a intrat in loca1itile noastre a fost servitorul tribunalului cu citatiuni din partea judelul de instructie.

D. Eugen Brote a fost Sambata trecutit chat numal de trei ori Inaintea judelui de instructie. Asta-zi este din nob. citat. Pe cand scriem aceasta, se aflia D. Septimiu Albini Inaintea judelul. '

Asearl s'a rspändit svonull c D-na Alexianu s'ar fi oträvit in urma sen- tinte Cute de Apel.

tirea nu s'a adeverit, ei ea a luat na§tere din faptul D-na Alexianu a le,Onat §i a rmas mai mult timp in stare incor*ientle

,

Directiunea serviciulul sanitar avi-

zeaza la primele mösurl sanitare ce urrneazä sä se ia in fata eventualel izbucnirl a holerel.

Ministrul de interne va adresa eir- culärl energice tutulor autoritäVlor'ad- ministrative insotite de instructiunile elaborate deja de D. Dr. Felix.

Jol 11 Februarie se va incepe o

serie de representatil variate date de o strälucita trupg, adusg, de D. Hugo.

Dupg, informatiunea ce avem Ii

putem prezice un viitor stralucit mal ales numele ator-va arti§t1 din acea- stä trupä, cunoscutl deja in lumea WO, prin miraculoasele lor produc. tiunl.

Vom avea pläcerea a auzi pe ce- lebra o stea neeclip- sell ilia, de la coala din Paris, crea- toara a geniulul set.

Pe faimoasa Marietta De Dio de la Ronacher din Viena.

Cuatetulrusesc Bialadowskaj a cm- pus din patru copile mid foarte drä gute.

Miss Ada Tompson cantäreatä däntuitoarä englezg, cu transforma- tiunl.

D-pargt Degabi o prea gentila ti- ngra francezä posand in figurl plas- tice sub o ploae feeria de luminl electrice intense, produse prin apa- rate speciale, unia In aceste pro- ductiuni, a fäcut furor! in Empir- Theatre din Londra de unde vine acum.

Duetul .Birthonie-Zentz. Surorile Moulier, gimnastid aeriani pe trel bare fixe. Dloara Elia Langeer frumoasa

antäreatg, internationalit.

- AI jura, gândea el, el dinadins n'a invitat de cat figurantl, ea J. poata juca in linisae cu mine o piesa doea per- sonagii.

De altminteri, acea salt% \Testa ei Malta avea cel mai imposant aspact. imbracata in stejar a treia parte din inaltimea el, cu plafonul din barne Intre incruciaate, ferestrele in forma ogiva i cu geamurI din veehime, ea searana a fi fost cons- truita pentru a servi usagrile solemne. Pe pereta panoplia trofee de vanatoare, iar In fund un camas colosal in care ar fi

pntut intra un carabinier Ware i in care ardeaa copaci intregi. De fie-care parte, o armura de cavaler din veacul de mij- loc, o errata% complecta de la jambiere Liana la cascheta.

De asupra mantalel, gatita eu trefle go- tice l cu animale heraldice, armele fa- miliel Barancos eu lel eu suporturi i o enorma coroana de marchista

Cu toata aceasta ornamentatie severa, castelanl eraa ocupatt cu jocu-

rile cele mal moderne. Era o Masa de dual In plinit activitate ; vöduvele ren- tiere organisasera un wihist iar un tintia hidalgo se indeleetnicea cu un alt joe espaniol ea eittava compatrical de al AI.

Nointel saluta cu acel aer ¡antes, su- met care impune prosailor ei care slu- jeste de cuirasa until om inteligent cand scoboarit pe pamantul unel tairl necunose cute. El traversit grupurile sit se a-

S' a pus sub presd t va apare zi-

lele acestea broura Crilnele din Do- rohoiti, continend istoricul fäcut de ziarul Adeverul, comunicatul guvernu- lui, audientele D-lui Alex. V, Beldimang la D-nii mini$tri de interne $i de jus- titre, raportul anchetei presei democra- tice, etc.

.---0400P4

A aparut Chestia republicanit bropurd de propagandd antidinasticd republicand de Eduard Dioghenide. Pretul 50 bane.

Se gäsepte de vinzare la toate chio$-

curile $i librariile din dapitald, precum $i la toti vindlorii de ziare din pro- vincii.

Tot ce este de publicat tre. bue sfi fie semnat co numele adresa autorulull care se Nis. treaoli de redactiune hs moduli cel anal discret.

Insiiintinn din no6 pe cititoril oafr cá nu dam curs Mel u-

nel denuntärl aü scrisorl ono-

amisommariegaimr HENRIK IBSEN

CASA PAPIJEI - (FRAGMENT) -

.Nora.-Vezi, Torvald, mi-c grett sä rasa pund. Nu eti nimic. Nu ;Ai uncle mi-e capul. Dar etitt un lucru : ea ideile mele se deosebesc In total de ale tale. Vd a- semenea el legile nu sunt cum le cre- deam, i legile acestea sä. fie drepte, nu ani poate intra in cap. O femeie sä nu aiba dreptul sä Inlature o mare grija ta- tedul silch pe moarte, saa ä scape viata barbatului sae. ! Asta nu se poate.

Helmer.-VorbeqtI ea ufi copil : nu In- telegl de lac societatea din care feel parte.

Nora.-Nu, nu inteleg. Dar am O. caut s'o inteleg i sti vd, care din clout, so- cietatea sati ea, avem dreptate. '

Relmer,-EstI belnava, Nora, al friguri :

imi vine a crede chiar ca nu al toate

Nora.-M simt, astä noapte, cu min- tea mal senini i mal sigura de mine, ea ori dead.

Relmer.-$i cu aceastä siguranta i se- ninatate, paritseeti pe copill i sotul tati ?

Nora.-Da. Helmer.-Nu-1 de cat un motiv In toate

astea. .Nora.-Care ? Helmer.-Nu ma mai iubeetl I

Nora.-Da, asta 'I; 0 iettä inteadevr pricina.

Helmer.-Nora 0. tip mi-o spui ? ' .Nora.-Asta m mahneste mult, Tor-

vald ; a! fast In tot-d'auna bun cu mine. Dar nu mal pot nimic, nu te mal iubese.

Helmer, (silindu-se sci-sr pdstreze sln- gele rece).-De asta asemena nu e estl foarte convinsa.

Nora.-Foarte bine. Si ilia de ce nu mal \Teat sä rman aiel.

Hebner.-$i. pop sa-rai explica cum am pierdut iubirea ta ?

.Nora.-Negre§it. Astä sutra, cand am vzut ea nu se intamplit minunea astep- tatit. Am vzut atuncl, ca nu estl astfel cum te credeam.

Helmer.-Explica-te mat bine ; nu te In- inteleg.

Nora:-In timp de , opt ant am asteptat ea neretbdare. Stara bine, el minunile nu se Implinese in fie care zi. In sfireit veni timpul. Ma gandeara atunci crilsigurantit : lath ceasul minunei. Mat cat a fast scri- soarea lui Krogstad in cutie, n%m'am gandit de lac ca tu te-al supune eondi- aunilor acestul om. Credearn atat de mult ch tu II vei spune : Du-te i publica to- tal I i shwa ásta s'ar fi intemplat...

Reimer.- Da !... carpi ce aI fi %sat pe femeea mea rusinel i dispretulul !...

Nora.- i dacl. asta s'ar ii IntImplat, eram foarte sigura, eh tu te vel duce, vel lua total pe rispunderea ta i vel spune: Ea sunt vinovatul.

Helmer.- Nora !... Nora. -yoate vrel sä spill, cif n'ae fi

primit un asemenea sacrificia. Negreeit. Dar eine m'ar fi ascultat pe mine a.. El, veal, asta era minunea pe care o aateptam cu spaima. i pentru a impede:ea asta am vrut sá mor.

Helmer. Nora, zi i noapte, a fi lucrat cu muitumire pentru tine. Ae fi rabdat tot, griji i lipsurl. Dar nimenl nu-0 man- jeete onoarea pentrie fiinta pe care o iU-

be$e. 4..Nora. -Mil de femel all facut-o.

.Heltner. -El, gandeeti, i vorbeetl ea un copil.

[Nora. - Fie. Dar nici au nu gindestl nu vorbestl ca omul pe care ae vrea sit-1 urmez Lhasa te-al linietit, nu de peri- colul care ma. ameninta pe mine, dar de ce te amenintä pe tine... al uitat total. la- rael sunt pasarica ta cantatoare, papuea ta

mestece in "re unul i se apropie incet de foe uncle se Incalzea un personaj destul de sus pus dupg, arittare pe care'l re- marease la balul de la marchisa. Era gata, pentru satisfacerea conetiintel sale,

adreseze cate-va banalitati politicoase, cand o uee se deschise In fundul vesti- bulului, Wand sä. se vada o salä stralu- citoare de lumina el crietaluri.

D-na de Barancos, i mai stralucaoare Inca, aparu In prag. Ea purta o rochie seurta de satin negru, garnisitä cu zibe- lin, decoltata in care Wand sit se Naiad niete begat! umerl.

La urechi l brate straluceat niete ad- mirabile eliamante care aruncaa mat pu- tin foe de cat ochil söi negri.

Nointel alerga inainte-1 i fu primit cu - un zimbet plin de fitgaduinte. El pre- gatise un compliment apropriat impreju- rarel ; dar in momentul de a-1 spune, facu o descoperire atat de extra-ordinara cit ramase mut de mirarea

Pe pieptul marcMsel, recunoseu in chip de broeit, butonul de manseta pe care ea

'smulse asa de iute din man& la sfir- fatal cotilionuluI.

Pe langa pietrariile care constelat pe marchisa, fame o figura trista acel ba- ton de maneeta de áur mat, i Wei o data nu se vzuse o asemenea bijuterie aratandu-se pe corsajul el decoltat.

D-na de Barancos se Intelegea prea bine In aceastit materie ea set fi plicatuit

din nestiinta i clach comisese aeest so- lecismu de toaleta, negresit cä aceasta nu era WA intentie.

Nointel. o eta bine, i toctiatti pentrn ch o etia, mirarea B fu nemärginitit. A- cea exibitie neprevazutit II zadarnicea toate prevederile facea sit se abath de la orl ce logicit. Marehisa afieand acea piesit de convingere pe care ar fi trebuit sa se grabeasch a o nimici, punea said indras- nelei, afara numal dada din pflotriva, a- ceaSta n'ar fi fost dovada cea mid With de inocenta el desevareita.

D-na de Barancos nu lasä capitanulul timpul de a'el veni In sine. - Bine al venit, ti zise ea intinzan- du'l manes Null pot! inchipui au eatit ne- rabdare te alteptam. Dacit n'al fi yeah astit-searit, cred eh rnaine dimlneatit m'asl fi futon; la Paris. - Cain I D-nä, zise Nointel, din ce, In ce mal mirat, v'ati fi pitrasit oas- peal

(Va urma),

TIMM 12 FEBRUARIE 1893 4MOIWEIIIMMINMIMehmmmaymo

pe care eral gata s'o ie in brate ca mal ET, cum rgmane, coane Lucent:6e, eu inainte, eu o blgare de seamg eu atat mat monumentul de einste conservatoare al mare, en eat al .vgzut c- ma bieisnieg. administrate! D-tale (Sculdsdu-se). Accultg, Torvalde in clipa aceea, mi et'a pgrut ca am trait in case asta opt anT cu un strein, et am avut trei copite. Ah ! nici nu-mu mat vine sg. mg

Conferinta D-lui Delavrancea, lupta pen- tru existentd, care era anuntatg pentru stag searg la AteneA, se amang pentru o gandese ! Imi vine EA mg alleig, et altg datg. gurg.

* Helmer.-Vd, vai vgd bine. O prApass- Societatea studentilor universitart Uni- stie s'a deschis intre not Dar spune-mi, ' rea" ne roagg anunttim ca'primind de Nora, n'am putea s'o trecem ? la D. Radu Rosetti, prefectul judetulut .Nora. Ast-fel precum emit astgzi, nu Brgila, eLa Revue de deux monde"°, pe pot sti-ti fiA femee. mal multi ani, il educe viile sale multu- Hamer. - Pot sg. mg séhimb. miri i doreete ca exemplul D-lut Roeetti Nora. - Poate,.. danga i e -va lua pg- aibg catr ma/ mul0 imitectori. pup.

Helmer. - S mg ,despart... sä rn6 des- '! In pgdnrea Budesti din judetul Argee, part de tine ! Nu, nu, Nora, nu pot niei s'a ggsit Sambgtg, impurat D. Antoneseu- sgemi inehipisese aea ceva. Remtua comptabil la pgdurea sus nurnitg. Nora, (inclrepitindu-se cdtre 'usct de la Se crede cg D. Antonescu a fost vie- direapta). - De aceea trebuie sg isprgvim tima until asasinat: mai repede.

Palatul de la CotrocenT, in care vor (Ese §i se intoarce cu paltonul cu locui pe timpul verei printul Ferdinand ria pe un sdculet de aldtorie, pe care 16

princesa Maria, va fi rest aurat pe la Aprilie, iar cheltuelile care vor costa a- proape 800 000 de ley, .se vor da din punga Hebner. Inca nu, Nora, aeteaptg, pang.

dimineatg. terei 'ettel Regele, care a deteriorat acest palat,

noaptea la un strein. sg slat. refuzg a ,da cea mai micg suing. Nora, (19unênclu-s1 paltonul). - Nu pot

Relmer. - Dar nu putem sg trgim im- DIN STRAINATATE preung, ea frate sorg ?" Actualmente la Dublin in Irlanda s'a

inceput tratativele pentruirnplearea celor clang particle, nationaliste irlandeze : par-

anti-parnelietil. Populatiunea ir- landeA vede in aceastg impleare actul eel mat de seamg pentru. triumful 'cauzel irlandeze.

PAW acum s'a hotgrit contopirea zia- rului .Freeman JOurnal, organ anti-parne- list, cu )ndependentul organ parnelist.

Inalta curte de justitie din Lisabona a condamnat la tret luni de ,suspendare a functiunilor ei 356 lei amendg pe consi- lierul Curtei de] apel din 'Gea, Asevedo Leitag, pentru hotil dovedite.

La eeirea din pretoriti condámnatul sburat creeril cu un glont de revolver.

In afacerea- hotiilor de la Bence romang, Corriere di 1Vapoli anunta eg, in sfireit s'a reggsit carnetul faimosulut Lazzaroni, casierul, Bancel, care actualmente se alla in iachisoare, si in 'care se aflA . trecute toate sumele distribuite de dinsul oame- nilor guvernulut i diferitelor persoane politice influente.

De acum panamita va intra intr'o noua faza, eget compromieii ú g fie datr pe fate dacä nu cum-va guvernnl va face lucrurile muearna.

Corespondentul WI Daily News la Man- chester spune c. greva industrielor textile din Lancaspire, pricinuitg, de patroni in scopul de a' scgdea salariele luergtorilor, a avut un efect atee de dezastruos In cat sunt temeri de o catastrofg.

Din 500,000 de persoane intrebuintate in diversele brew,* ale acest.t industrii, 100,000 se ggsese neocupate i numgrul adevrat se crede a fi de 125,000. Lucrg- toril stati filminzi pe strade i amenintg cu revolta. Mizeria ia din zi in zi pro- portiunr tot mal marl.

pune pe un scaun langd masd).

Nora, (punêndu-si pdldria) - tii bine, cg n'ar tinia mutt. (A.runcdndu-si salul pe spate) Adieu Toryald. Nu mat vreat sg, vgd copil. II *tie. In meal' maT bune ca ale mele. Ast-fel eúm sunt acumn.. nu pot sg fie, o mamg bung pentrn

Hebner.--sDar Inteo zi, Nora_ intr'o zi ? Norm-Ce sgett respund ? Nu etiA ce

am sit mg, mat fac. '

Relmer.L-Dar tu WI tot femeia mea, ori ce. s'ar intimpla.

Nora. Torvald, Mi spies, ett barbatul e deslegat de ori ce datorie dare o femee care-el pargseete case ast- fel cum fae eh acum. Nu trebue dar sg te mat crezt indatorat, precum niel Libertate desitvireitg ei la unul ei la al- tul. WA-0 veriga ; inapoiazg-ml-o pe a mea.

asta ? Nora.-Da. Ramer.- Net-ti-o. Nora.-Multuniesc. Acum s'a isprgvit

tot. Las cheile alcI. Intru cat priveete cgs- nicia, slajnica etie, Meg mai bine ea mine. Mini, dupg plecarea mea, Cristina, sg puie Inteo ladg tot ce am adus en aid. Vreaa sá mi-o trimeatg unde volt fi.

Helmer.-S'a isprgvit totul, nu o ,sg te mat gindeeti putin la mine, Noro ?

Nora.-Mg. vot gindi, negreeit, ei la co- pit i la casg.

kelmer.- Pot sa-ti suit, Nora ? Nora.-Nu niel odatg. Te opresc !

Relmer.-Oh ! dar pot sg-ti trimet..,. Nora.-Nimic; nimic. Helmer.-.... SA te ajut, dacg al nevoie. .Nora.-Nu, tl-am mat spus 1 Nu primesc

ninsie de la 'un strin. Relmer.-Nora... n'am sift mat fi nici

odata de cat un strgin pentru tinei? _Nora; (h(andu-si sacul de cd. idtorie) .

A h ! Torvald, ar trebui sg se' intimple, cea mat mare minune.

_Helmer. -Spune-ml ce Minune : r ora.-Ar trebui sg ne schimbitm amin- dol intru anat.,. Val ! Torvald, uu mat cred in minunt.

Helmer.-Dar vreafi 'sg cred et. Spu- nemi-o. Ar trebui sá ne schimbim atat in cat ?...

Nora. -RUA. la atat, cg unirea noastrg sá ajungg o noug egegtorie. Adio.

(Ese prin usa Helmer, (cdzind pe un fotoliu, iîzgd usd,

silacoperindu§i fata cu minile). Nora, Nora (ridicd capul i priveste in juru-i). Pie- ce-tit ! A plecat.

(Apoi, cu putinei sperantd). Ceainal mare minune...?!

(Se aude afarei sgomotul uiei care se in chide).

L. V.

DIFERITE sarial DIN TARA

Temperature Observatiunea easel A. Menu t C-nie, opticiant, Calea Vic- toria 83, pe slue de 11 Februarie 1893.

Miezul noptii ± 0 7 ore dimtneata de 2 Amiazi ..... . . . -le 7 Inieltimea barOmetrieg . 739 St area cerulut fiumos.

confrate din Capitalg allá di, per- ceptorul comunal, vestitul Sava Grigorescu, contra cgruia s'aA, %cut atatea denuntArl, in intelegere cu agentul Manole Candescu, punggseete lumea, .fárg ru0ne, find eigur de impunitate sub regimul cinstit al con- eervatorilor.

Astfel, In luna trecutg, cinstitul percepe tor Sava Grigorescu incase zilnic sute de lei de la jugarit, de la vagoanele ce eeiati din garg ou lemne, earbuni, fier, lemng- rie, coloniale, etc, ha case comunall el .Orsa numal 70-80 lel pe zi, iar restul, de mute de lel, '1 intrebuinta In folosul sti. Pe JANA aeste avantagii, perceptorul sus numut lua ca dijaili de la fie care ett-

citcl alt-fel ar fi seos elevl mat bunt. Dacg bili 'armonia in mejoritate pentru a avem i oameni de ,valoare cart a.ft ieett se evita pe viitor conflictele dintre densa al guvern.

D. Lascar Catargiu, luand =On- tul, si-a exprimat parerea de r6t pen- tru atitudinea D-lui P8ceseu, care a depus un contra-proiect la legea toc- melilor agricole.

Aceasta atitudine ar putea avea grave rezultate pentru unitatea par- tidulul conservator, care s'a adus la

din ecolile noastre (nu cele comerciale), apol aceetia sunt niete except.% stint oa- menl cart at muneit cu steruintli cari tm datoresc numal lor starea la care aA ajuns, iar nu profesorilor.

Crede ch nu e nevoie in tare noastrg de cat de o singnrá ecoalá superioarg de Cornell. Si, dace, nu ar fi fost la mijloe consideratinni politice, nu ar fi &cut ea si la Ja0 sá fie una. Mal Inuit de dou6 insA; nu e nici o nevoie.

File rupte din SA te temi !mat mult de omorul unei

femel de cat de ura unul bArbat. Socrate

Roagg Camera sa voteze articolul eea indeplinire cu atatea greutati. cum l'a fgeut D-sa, egei alt-fel t Nub ., eomerciale vor remenea tot in starea ac- cescu nu treue sa fad --

tualg care, o afirmg, e foarte proastg. propiiile sale nemultumirl un /silk Se inchide discutiunea. ; loc de \ disensiune in partid.ai sa pro- Se pun la vot ei se resping pe rind tnoáce ô ruptura, care n'ar putea fi

de eat' daunatoare conservatorilpr. D-sa inches() sfatuind pe D. P6u-

cescu sa retraga contra-proiectul. D. Alex. Lahovary arata ca ata-

curile ' indreptate in potriva D-lui Carp se resfring asupra intregului guverna cad toate proiectele de legI depuse in Parlament de un iiinis- tru, sunt aprobate de intreg consi- liul de miniatri.

Daca avea observatil de ftcut la proiectul D-lul Carp, D. Nuceseu vea de cat sa propue amendamente in timpul diScutiunel in Camera, iar nu .,sa fad., 'un contra proiect.

La rindul WI, D. Lahovary in- deamna pe D. Pucescu ca sa'al re- trap, , contra proiectul.

D. Pucescu, ca sa'al explice ati- tudinea, spune cá e revoltat de au- toritarismul Diu! Carp, care vor- beate cu deputatil ca un autocrat :

agt vrea, aaa fac ! Noi am luptat doisprezece anl

in contra absolutismului luI loan Bra- tianu i acuma suntem sub absolu- tismul Diu! Carp".

D-sa crede a fie care deputat e liber sr propue contra proiecte. A- tarna de majoritatea CamereI dad, vrea sat nu sa le voteze.

Tot odata, D-sa se jura ca nu rfv- neate' la portofoliul D-lul Carp, ,desi n'ar putea sa refuze un portofolit, daca partidul i 1-ar oferi.

D. Al. Lahovary, luand a doua oarä cuvintul; accentueaza din not ea nu D. Carp singur e respunztor de proectele ce a depus in Ctmeril

Amorul, dad, s'ar mgrgini numal in cuvinte, nu ar mat .avea Met un pret.

o abonatei (a Bunei Credinte"),

amendamentele D-Ipr C. C. Dobreseu, N. Cratuneseu Gogu Stefgnescu.

Se voteazg akicolul 78. D. C. C. Dobrescu,. luand euvintul la

art. 78 spre a propune un atnendament, spune eu privire la unii profesori, eg aA ajuns de ei-at fAcat o meserie luarea unor diurne grase de la .minister, sub cu- vint el se due in, misiuni cliclactine ; in realitate, .el se due la vr'o statiune balne- arg únde nlagiazg autori strgini, petrecend en banii tgrei.

Se primeete un amendament prezentat de D. Sabner-Tuduri, prin eare se spune cg, la trebuintit, se vor putea infiinta volt comerciále in toate centrele comerciale mat principale.

Amendantentele D-lor C. C. Dobrescur D. C. Buteulescu, rDemetreseu-Mirea CrAtuneseu, resping.

Se voteazg articolul 78. D. C,, C. Dobreseu propune la art. 79

ure amendament care tinde a desparte ca- tedrele de geografie istorie.

Amendamentul se respinge, ei se voteazg articolul 79 impreung cu 80 81.

D. ,St. Beloiu, la art. 82, proPune ,un arnendament prin Ore cere sg se %CA o ecoalg comerCiald ei in Brgila, care e cel mat principal port al Oren

Amendamentul D-lut Beloiu se respinge. Se voteazg art. 82 83. La ora 6 eedinta se ridicg:

In vechime se intrebuinta euventul ne- bun ss zice nervos.

De la Olt

Trel lueruri nu an credintg niet in cer niel pe pgmente - Calul, pusca femeea. De aceste trel sa te fereett.

11iron Costin * *

Un ultim ouvént La tribunalul corectional :

femee a tras cu revolverul assupra a- mantulut et. i repunde la interogatorte !

Presedintele: - P&i afirma cd acest on este tatdl copilului D-tale ?

Acuzata: - Tot ce pot ahrma, D-le presedinte 1 este cd acest mizerabil a con- tribuit §i. el la o bund, parte.

Desbaterile ariamentare CAMERA

Urmarea sedintei de la 10 Februarie 1893

6edinta:de la, 11 Februarie. 1898 edinta se desehide la ora 1 jum. sub

preeindentia D-lut ,general Gh. Manta Prezenti 107 deputati. Se fac formalitatile obicinuite. Se voteazg, don recunemeteri un in-

digenat. Se infra in ordinea zilet, urmeaza

votarea legel asupra invgtAmintului pro- fesional.

Se voteasg fArg nici o discutie artico- lele 84, 85 cele urmgtoare, pang la sfireit. -

Se pune la vot, cu bile, legen In ci intreg ministerul. D-sa starue din e

tall ei se primeete, scu 82 pentru, 27 not ea D. Pucescu retraga contra. contra proectul.

D. P. P. Carp arata ea toate pro- ectele' sale' ad fost censurate de con- siliul de ministri. Daca, intelege ca sa se proppe amendamente la pro- ectele sale de legl, nu intelege con- tra-proecte.

D-nil Rosati- Tetcanu pi Voinov spun ca in nicI o- tail, din lume nu se trateaza astfel minitri. D-lor fac aPel la unire i concordie.

D General Manu propune, pentru inlaturarea unor viitoare conflicte, ca miniatri sa supue Mai intait ma- joritatilor, in intrunirl intime, pro- ectele pe care vor sa lé treacle

D. G. Gr. Cantacuzino combate aceasta idee, de oare-ce corpurile le- giuitoare Slant astfel organizate,' in eat orl ee proect de lege se discuta mal intait in sectiuni --in mod 'in- tim -apol, in `sedinta publica. Un altfel de discutie pe langa aceste dou legale, arfi de prisos.

D-sa intelege consfatuirl cu ma- joritatea numal in casurl grave.

Sa decide ca majoritatile sa se in- truneaSel in fie care Mercurl.,

La intrunirea de email a majori-

- Et am sa via la tciamna cu un project de impozit not. Am sa mun- cese toata Vara, studiez, fac cat se va putea de bine i, cand voit veni in Parlament, mi se va opune tin contra-proiect. Ce'mö fac ? Banif ne trebue, mijloacele ordinare sunt sleite i, dupa atata muncal voit fi expus sa m vd cu oste- neala pierduta.

Amenintarea cu un impozit not a produs un efect dezastros asupra multor membri al majoritatel. - Ne-at strins' in chingl au jan- darmeria, cu sub-prefectil i cu toate legile reactionare i acuma vor sa ne maI iea i pielea !... se 'Oita un de- putat.

SEE4i4TUL fedinta de la 10 Februarie.1893

Preeedentist D-lui Oh. Cantaeuzino. Prezentt 78 senaeort. Se fac formalitAile obiein uite. Senatul integ in sectiuni.

Ura! !'.de trel ori ! ! ! Preturt ourente 'ale Hartiel de tigarg

CREANG' (Veritabila Hartie de ore& Abadie-Paris)

heal intro cantata de la 50 de 'call' In s 05.adell H- O cardliaela a HO

Certia li,e1 3,5.5 Nadel 111-120 Otirliaela a GO fol.

*(-)ixtala Accept 4 luni data facture : ,Franco gara o-

rasuIul d-str4, sa 8-1 Casa sconto, Mtn cantilati Mai Putip. de 50 de alit Riedel 11- 60 Odetiaele * ilO fat

Critta. /Let 3,75 atiel R11-120 Chrtiaele a fall

3,435 Prot net rambursat, Franeo.gara orasu1u1 d-stra Vinziírile fge prin ennoscuta easa de comisiou S. STOJAHOVITS*Briiila i sncursala acestel case, prin. Hotta Weateetsou, Strada Is- vor 32, Bucuregt1 Ou toata stima

. $o,i Maa 911 Witt= at. Greanga Sirwei Fa6ticantf Bucurepti

ULLc ILlor Primul nostrii redactor, D. oan

N. Roman, s'a inturnat astazi de la tatel, D. Menelas Ghermani umbla exprima uncle a stat vre-o ' trel' spt6- printre guvernamentali

nemultumirea in potriva moduluI in manI. Directorul nostru, D. Alex. V. Bel- care se trateaza .proiectele de legl '

dint, care se a fla tot la Iaal, va sosi ale miniatrilor. maine.

4aMPlissus.

'Mime Telegrame 1 PARIS 10 Februarie.-0 telegramg a

Delul Arago ambasador la Berne anuntg cá guvernul elvetian este foarte ndiguat de insulta fgeutg 'D-lui Carnot, de citre cortegiul de carnaval la Bale, el a promis de a pedepsi pe vinovatil ei de a da com- plectg satisfactfune Frantiei.

MARSILIA 10 Februarie.-Consiliul mu- nicipal considerand eft nu existg niel o epidemie 'in Marsilia, a emis dorinta ea guvernul sg invite puterile4 etreine a ri- dice carantina care loveete provenientele marsilieze.

PARIS, 10 Februarie. - Cele 4 gru- purl republicans ale Senatulut aa tinut o intrunire plenarg pentru h desemna can- Metal la preeidentia Senatului. Candida- turile aft fost puse la vot. AA obtinut : D. Jules Ferry 87 voturi din 151 vo- tanti ; Maguin 53 ; Challemel Lacour 7 ; Jules Simon 2.

PARIS, 10 Februarie. - Tribunalul ar- bitrai pentru pesegrifie de la Behring va tine maine prima sa eedintg. Se crede eg se va amäna pentru o lung, pentru a-ei putea complecta informáttile i documen- tele sale.

PARIS, 10 Februarie.- Dupl ease ilk de discutiune, Camera a adoptat proiectul incorporat in bugnt, privitor la reforma patentelor. Discutia s'a indreptat mat cu seamg aeupra pgrtil din proieet, care Eno- reete patenta prAvglielor marl. Mat multi deputati afi fleut el reiasg cg intinderea crescenadg a marilor prAvglii, este un pe- ricol pentru cele mid. Comisiunea buge- targ =endue . in acest punct proiectul guvernItti.

.1.11e Inehiriat De eosin sa de la Sf. Ohs-

orghe. ln imobilul liaragheorgheviel strada

Karagheorghevicl, strada Doamnel, strada Pasagiul 13Ancel Nationale. Apartamente i PrAvalii

A se adresa la D. Const. Mille, Avo- cet, 4 strada Káragheorghevicl. Dimineata intre orele 8 jum.-10 jum., seara de la 4-6.

tTn thgr cunoetinte de comptabili- eu bune referinte avand

tate, corespondentA In limba franeezg avand i practich comercialg twee* fa- briett set casg de comision gamete un post la fabrica , de ciocolatg a D-lui Chr. Alexandriu, strada Luminel 17.

Dr. M. Bristodorescu fief de elinicá (la Maternitate.)

Boale de femel,si facer' S'a' mutat In Strada Italiantt 19. Con- - ultatiunl de

743- 3 LI 30 I kw,. 0 ÒOPETAILIA

A. Tisee,doresou Str. Plor No. 36, (Pese.-Veche

Singura Fabricattune

de BOMBOANE

pentru Nunti, logodne, botezurl, soarele

0 care se lucreazá in fie-care zi. Pentru Anzare en gros se face

rabat.

rxxx xanr

De maine vona incepe a publica o D. N. CrAtuneseu, sustine ei D-sa ca eerie de articole in cestiunea apel

ecolile comerciale sg, nu fie imptirtite in la Ia§1. .

e

dou grade. D. An. Stolojan, cere sg. 'se predea in

eeolile comerciale ei stenografia, de care Pana la ora 3 p. m. nu s'a des- se smite nevoie. chis sedinta, Senatulul.

D. P. P. Carp, spune el nu se poate ' Niel un .membru din cabinet nu contesta el ecolfie comerciale actuale, at i era prezent. dat rezultate detestabile ; prin urmare D-sa cm le poate mentinea. Intrunirea majoritätel Cu , priviee la inváVircéntul regiona0 game cii acest mod se poste intrebuinta ' Aseara la orele 9 s'a tinut in sala _

rutg eu carnal!, ate patru met de mot i la Manilla (care a foot datg ea exemplu) Odell intrunirea majoritate! guverna- combustibil, pe pare st-1 okra seara acasg I unde se face un comert cu deosebire Tn- mentale. ,

la D. Ha. 6 tins, fiind un centru de expertatie aproape J

Intrunirea a fost prezidata de D. ' Atat inspectorul acciselor cat §i. ajuto- ¡nil intregel Europe ; dar nu se poate Ma- rul de primer, insgreinat cu supraveghe-e para Galatil noetri cu Manilla. general Manua presedintele Camerel. roe avestut servicit, at cunostlutg de Wee 1 Atingnd la treactit chestiunea profeso- D-sa, in cate-va cuvinte, a aratat aceste punggeti, I rilor, Ace cli el tunnel competentl nu Rug, 0, scup!. Intrunirel este de a se st4-

EIPOSITiA DQI HISA D. STAICOVICI DIPLOMA DE GRANDPRIX 1002 r- - PRETUL'CUR,ENT

1

OMB de Me gnus. Max*. Hbe estrafind.

,, i Ai . II 9 ***logic

Fazver dt vertu Ind.

. greed .

Bob v 4: Tarlton Dovlsool , . . . . Grier :,, . .,, :

Deem roe toile& . . Pdadgek impinato . .

, vent. Weuraca. s tocete . , . , triode sor tomat

NI ile vitA. . , . Oi..gsrel elk . . .

1 1 1 1

- - -'- - - -

1 1 / - - 1

Il

20 10 - - 80

80 80 80 80 80 80 20 20 20 80 80 BO

elindare

Belies tomat . . . . Ardst umplet Cil earns Plagolete

itallil do 1000 grime Andre b6be soptra find . , , find!. . .

, , miilocie . Faeole verde fina . . Doviecd Dame Nos tomat , . Pdadgele ropil. . . Syanac Poi de v461 Pdadg. vinete eos tomat Arda grew vent. umplut ("perc atbe . . . .

la tôte bitellallle

Ir.

- 1 1.

2 2 1 1 1 1 1 1.

1 1 1 2

E

80 60 80

80 40 40 40 40 40 40 40 40 40 40 30

...MIL

Ghiveciii .Fin de &tide". Sparanghel .

Culd1 de 1600 ¡Jeanie Mazdre bóbe extrafind .

, find . . .

,, najlocie. . Panic verde find . . peeked '

Bame sos tomate. . Spanae Pdadgele vinete in toe Ghivecii 1 Fin de eiècle" Cluill de 400 uremia)

Oiuperci (Ube . . . , iitiplachie. , . . . Marmatei de morun. .

Pdacigele tocate . . .

die tar*.

L - 1

2 2 2 1 1 1

1

1 1

1

1

1 -

8 - 50

80 40 20 90 90 90 90 90 Sk

- 2C - V.

Depot lafl la I. Er aeovr, Craton,* la Iorga G l'opowlel. . .1 . moomitis.

4 21...110en.40..

viN221.1.

Casa de Schimb VERCURUL ROMAN"

MICHAIL EL. MAMMAS' Bucureettl; Strada SmArdan; 15

In fata latercad a &Inca Nationale, partea despre Poed, aldturi , De la 10 Februarie 1893.

Cu casa de bancat a d-lui Chr. I. Zerlendi Napoieonul

Bursa din streinatate 13nrsa din Viena

Cumpéra i vinde tot felul de efecte publics, bonurl, actiuni, lozuri permise romane l streine, sconteaza cupoane i fade ori-ce schimb de monezi.

Imprumuturi de bani pe deposite de efecte l lozuri.

Cursul pet slue de 10 Februarie 1893

40/0 50/e

5o/o 5o4 6% 6o/e 6%

Renta amortlsobila ..... .

Inriprumutul Comunal 1883 , . . 1890 . . .

Serisnitri funciarg rurale urbane

urbáne de Iasi Obligatiuni de Stat (Cony. Rurale) Florin val. austriaca Marc! germane Ruble 'startle

83 98 90 90 96 91

50 25

50

25

84 99 90 91 96 92 82

102 2 1 2

25

75 50 60

75 2 5 2

Normal 5 led pe an.- Ort-cine poate core un rnimér de proba din ziarul nostru financiar, intitulat ulaff ism:mewl Roman" care public& cursul i listele de trageni la sorti ale tuturor bonurilor i lozurilor 'Remand si streine i imddiat se va tri- mete Oratis ,§4 franco In toata tara.

Abonamentul anual pentru toata tara costa, numai 5 le!. El se platoste tnainte in timbre, mare! sail mandate postale. DomnH abonati participa gratuit la mat multe prernii impor tante prevazute in ziar. Apare de 2 ori pe lunâ Tot-d'o-dati acest ziar este un sfatuitor sincer si impartial pentru ori-ce daraverl de finance si comercii. A se adresa la case de schimb mittercurul Rename", Bucuresti, Strad& Smärdan No. 15.,'

Imperialul . . . Livra turcecdca Mg, C. Pap Ruble Anstalt Renta perp. austr .

Florini 9.646

. . - 10 84 100- 127 50 330 85

, 99.20 Bar 118.80 aur ungará 115 90' argint austr. . 98,70

Schimb asupra Londrel . 121,55 Parisulth . . 48.25 Borlinula . 59.46 Amsterdam. 100.80

. . 48.05 Italiel . . . . 46.20

. . .

Teridinta "

t'o flursa din rierliii De la 10 Febrilarie 1893. ' klarci

Napolebnul 16 25 Renta R. aur" 5°/o 98.80

C. F. R. 102.90 Rf ant 010 84 80

Imprum. municipal Bucurestl 97 50 Rubla 215,60 Disconto ' 192 10 Schimb asupra Londrel . . 20.36

, , Pariaulul. . . 80.95 2 P Amsterdam.' . 168.80 ff If Vienel. . . . 167 80 n n Belgiel . . . 80.85

Italiel . . . 7755 Tehdintii, -

13ursa din, Vfl,ris De la 10 Februarie 1893, Fraud

Renta, franc. 4112 la suta 190. 85.075 6

R. aur 63

,, 21 2 , V

Italiana ' n n -

9 7

,, Urtgartt" 6 972 760

Ext. Esp 62 31

a 356.

Banci otoman 692 18 - Imprum. grocesc

Datoria unif. Egipt 503,12 Loturi turcestl

.

- . . . 94.37 Cec asupra Londrel . . . 25.195 Schimb asupra Vienel . i 205.37

, , Amsterdam .206.85 Berlihului . .121.97

, Belgiel . . . IA Itahel. . . 31/2

Tendintä. ..... . . . - 'Bursa din if_Acindlea De 'la 10 Februarie 1893. L. St.

Neall corn. englez . 983/4 Banca români . . . . . 69/4 Schimbul asupra*Parisului . . 25,36

e Berlin. . . 20.57 Amstedarin . 12.06

Ilt.it.'rsa -Paris (Haley.) De la 10 Februarie 1893. Fr an I

591 26 - Rehta 'franc a °/o

italiana Bann otomana Tendinta Burka, diki IFInnefort

De la '10 Februarid 1893 Marc! Rent& R. aur 98.55

2 4°Ie 84.86

CO SUMATIE MARE !NM UTUL MEDICAL

HYD si ELEGTPOTE RPM AI 13-ruhill ERDREICH

SECTIA MEDICALA Pentru tratamentul boalelor de nervl, de stomac, reumatism boaleler cronice la fella SerVicit de masagi i i de gim-

nasticA medicalA. Cabinet de electrisare.' Sectie separatit p3n- ru dame.

Consultatiunl medicale de la 8 -10 dim» ei de la -5-7 seam

SECTIA, HIGIENIox BAI de aburl ei de aer mild; MI de putinA. Lin pedicur i friser stat la dispositia onor. public: StabiliMentul este, deschis de la orele 7 dimineata *at( l

orele 8 seara. NIf. Mile de aburI pentru dame Mareurl pituA la orele 1 d. a.

Se fan abonamente sptAmAnale ii lunare.

R

rele de Transmishme

VorNI,"

prima quiditate engIezeaseä

FURTLIN DE CAUCHIC Rondele, Coarde si Table de 'eauelue,

Furtuni de efinepa; Asbest; manometri, ele nivel, Bumbae pen tru ters

MU'AMALE itobineter ¡Nutria 'api Veatik de abni

en POMPE trn APA au wetting -foserte recluse la depot,14..d

fabricel Otto llarllisch,

44 "Ntrala leademI4 I

.de Minist. de Interne RETII-Rk

f2rif.f.IffeffiAffffi

:A.T112'1G1 'In IC Fac reclama poesie Cu tramvayul sä venitl -

De Noip InctiltAminte Ca la nol nut mal &AI I 1

II Fie ea eftinAtate Fie chiar i ca fason. Concuritm strAinAtatea Ne cunoakste dupl svon.

De chevreau de 'dame ghete Itind cu cincl,,spre-zece lel ;

Iar cu tocurl Louis XV cochete Sunt mal scumpe cu donI lel.

IV De voip de ghems solide (orl de Patine) Vi le dail cu nou leI S'alte etil cam de sylphide Nu mal scump de zece lel.

V De copiI i domnieoare Nol facem or cum dorip Ghete, diverse fasoane SA v 'ncredintap, poftitl.

VI 'De voitl comande-a face Nu mal datVniel un itcont, De vedetl cif nu v place Le WO In al met cont.

VII Daca cincl dintr'amatoare S'ar uni a comanda, Cate-un led la fie care Ce rabat et 'I ae scAdea.

VIII Facet! svon dar 'una l'alta Si In .grupe sá venip Not e'acasa v trimitein Un bilet dacit ne scrip. Directiunea fabriceI de InéAltAminte

allit ta calea CalAraeilor No. 115.

MINN

De vhzazae sail de inehiial, Una pereche case compuse' din nou incApori pivnitg, curte spa.tioasä, aproape de Ci§megin i Bulevardul Eli- sabeta; de la Sf. Gheorghe. Informatil la G. Mainescu de la 11-5 p. m. Ministrul de Resboit Direatia 221 6402. Up

1 in r § cunoltirite'de a- tinn" riculturd §i comp-

tabilitate, doresce a ocupa o functiune de administrator!, comptabil la mo0e 'sail la vre !

un comptuat In oe care ora§, avèfid refetinte §i recoMan- datif bune. A se adresa la i- nitialele: P. L Craiova, strada Unirei 162.

.2 , ic,vigEVEMIVINEPIrtiliNS 771-0,717Mikk.$

CIETATE Mk'

DE

Basalt artificial si tie Cumin ie la Catrocet Capital social Le! 1,500,000 devils, Trfrgat.y

Illageosimil 8; Strode De ewermill; 8 (Gamely+ Mftior mir)

Bute, Statnete ,,Vase Xedalicane - -

Sobe de portelan aibe i co !orate

D-na, Ana carturareast care ghieeete trecutul, prezentul'

viitorul, locue§te in strada Ro- mang, No. 140 In curte.

1 TOM/ aItbtl

de diferite specii .Adin cele ma! renumite

ealitatT ei de diforite eat!, se,aflA de vénzare lea

N A. nunsitA ORKZLE '

Goorge Joanid Strada Polond, .No. 126, sub Icoana

D-nil amatorl din Capitalá si din districte, cari vor dori a avea ca- ralogul, sunt rugati a-se adresa Prin,epistole la zisa gradina si in- data, li se va trimite.

Iscaliturile rugum a fl cal se pate ds descifrabile. '-'Preturi1e prevents la catalog 1e-artirraclus' la jtimetate.

Timpul plantatului pómilor pen- tru primávará fiind sosit, d-rni a- mated sunt rugati a grabi trimi- terea comandelor d-lor, de oare-ce cu cat, pomii se vor planta mai de timpuriti cu atat este mal bine.

La farm aci a =lee% t vacant de licentiat sat asistent: Adrasa, Spidgler.

I. Geórge 14ells= massagit dupl prescriptlunl medi- cal* In itabilimentul de hidrotera, pot din strada Vestel No.' 6. ei la domiciliul bolnavilor. momfaraulaNNNNENNI mselNeN2

Am' de vinzare 15 va- goane fin calitate bunA, in baloturll la gara Pia- tra-Neamt. Amatorit a se adresa la subsem- natul, Oravl Piatra.

N. Ionescu

MAGASINUL

Conservatoriulm BucureN, - Calea Victoriell; 72- Bucure0i

(lAngl Magasinul Djaburov)

Singurul magasin'in arâ cafe' vitide

Piane, Pianine, Note §i Instrumente musi- eale. Symphonioane, Aristoanei Phorfte Vietofia, eta. Papeterie. Juoaril- pentrii oo

piL Articole de arta l fantasie. -

.° ag.s4222111gM ,P120:2212I

(410

-.21,01111Mtrallis;'11T

NEV ALGA )

,, Rapurile Doctorului Moussette Anow.*

ADVERATELE HAPUAI MOUSSETTE usureadA el vindeci NevralgieléTele mai grele de thmaduit, Migrenele. Gastralgia,' Sciatica,

, Afectiunile refernatidnuat acute §i durerose cari an resistat tuturor celor- l'alte 'rem ed

ADVERATELE RÄPTJRI MOUSSETTE trebue luate la masá. In diva cea d'antaiti sá se lua 3 hapuri: unul dimineata, unul la dejunt i unul

cina, séra. Deed boinavul n'a simtit vr'o usurare, va lua 4 hapurt, a doua di : 2 dimineata, unul la dejun, si unut la cioa, séra. Nu trebue sa la mai /nuit de cat 4'pe di.

se cere : Les VearrABLES PnimEs MousSETTE de CLIN & Cie, de PARIS, ' cari se potg gási la top: Dro'ghistil, Farmacistii.

4511q Ot!

Voitoria de fer FaHcarCometu` efectueaza

Lt

Sobe &Winger, higlehice si Ventilateare.

tSobe t arigilla, care dureatti, 12 ore. practice ti economice, e tat:Ar-

t qi111 de Bucate, §1 aparate de fript de sistemele cele mal bunt%

llohile de Fer, 1,e711: ti I:um ec:a Ps ea,tillilloiell' au vr; a ri P4CI tu ;it)

illstdatillni, DE INCALZIRI CENTALE parine. calorifere §i de TENTILATIUNI

Efectueaza in scurt timp ori-ce objecte de arta DEPOS1TE e In Bueu re$ti, strada Doamnel 14 si Galea

Victoriel 37, hotel Bulevard ; Iasi, strada Lapusneanu ; BrAila, strada Mare ; Craioni; la's d. Petrache Andreescul Turnut- 11 agurele, la di. Josef Focschaner.

A1-10 W...-P SOILONION '

Strada Vulturu 20 4/..,i,,X,,

LE PER RIEL repecle i sigura

dt-A MAI VECHE Sin gura p.d.naisa in. Spitalele civile franceze

A se preande colórea razz' e.

LE 'PERDRIEL & CrE, PARIS

&mom la covoare

PRINUL DEPOSIT de 111ASINE de CITSUT PATENT-SINGER PERFECTIONA'T

Pteadate la toate expositlunlie ca primate caerialii l dipiume de onoare. -Reputathaic Vniar sald ea %char-eclat soliditate, lucrae i eleganki. -Paste 5 milloane beat! suet la Intrebuintare.

Cel rtiai tart DEPOSIT al roLuraitelor velocipede de Siguranta spoil Tear!. aunt cele bane velocipee din hula Constructiuip wett-

Ink 5 ti.ecut4 i Kiepanti complectd I Mers ueor I Cea mal mare soliditate 1* Cereti cataloota Ifiestrys Austral ve 1892, pe care'l tri*-iteik gratis §i

frauco. Singural reprisentant Sub-semnattl rn.z insLrcinez cn reparatiuni de tôt fo- ul de covoare. persarie. De asernenea primesc- in 14.strare- tot fella- de covoare garantandu-le contra molielor. Ptetn- rile reparatiunel i a conservätel moderate.

Hasean,Persanu Str. Popa-Chitu, Fundatura Popa-Petre No.

Ltb, Bern -ard i. Zisman Bik,urefiti, Pe Butevardul Elisabeta in vaig

cAruia rtrebue sA. se Ad¡eseze orT-ce corespondente I valorT. e.w.Tf,t;: i"4.4.485:41'

. 4.21,2114

P1cOrea din Bucnesti Sasirea 1 Bacurcni

' Ore le- 5-P R-E - li I ' 0 E L A

5.35 '7.00

7.30

7-45 7.56, 8.19

8.30 ' 8.50

'11.46

2.59 4.03

4.49 ,6.2& 6;50

9oO

NA

11,05

dim.

(

,

''seara '

r!

,

',4,

n

Giurgevo Constantinepole. Ploesti, Buztel, Foesani, A djud, Ba- at, Ronaan, Pascanl, 14, Sla-

nic (Prahova).' Pitesti, Craiova, R.-Valtea; .Carabiat

T.-Jib, Vdrciorova. Ploesti, Predeal, Viena; Paris. Gin!. giu. Pitesti, TérgoviOe, C.-Lune, Rosiori,

T.-Magurele. Cinlnita, Srobozia, Fotesti WOW& Ploesti, Prodeali; Döftana, BrasoV, Ploesti, Dusan, Faurei, Braila, Ga-

lati, ReSarat, biarraseiAl. Pitesti, 0.-LungCrailtva,,,Térgoviste Pitesti, Craiova, VérCiorove; Vienne,

Paris (ExpressOrien% PlOoktr,,Procloal; Brasov, FaSanl: Giurgiu. Pesti, Nérgoviste,11Craieva,",p1r-

diorova, Vienne, Paris (Express- Orient).

'Ploesti, Buzihir iFodsani, Tecuciii, Barlád, Vaslui, Iasi, Rust

Ploesti, Bunt'', Roman, Pasoan!, Iasi, T.Ocna,!, Piatra-N.

Ploesti, Busati,"Fahreli Binla, Ga- lal.

1 6.30 11 7.15

8.05

10.05 10.45 11.40

12.20 12.55

8.50

5.10

5,3s 7.20 7.85

8.20

3.35

' 9.15 9.65

I 10.55

dim.

seara ,,

. , ,

, ,

,

Ploesti,- Bubb, Braila, Galati. Iasi, Pascal:Of Roman, Buzti, Ploosti Iasi, MO, Tecucl, Marasesti, 'Vas-

lui, R.-Sarat, Buz6, PloestL Titu (MIxte), Giurgiu. Paris, Vienne (Express-Orient), Var.

ciorova, Craiova, Tergov. PitestL BrasoV, Predeal, Ploesti, Focsanl. Craiova, Pitesti, C.-Lung , Virgo-

. viste. Constantinople, Giurgiu (Express-

Orient). Tend, , Marisesti , Galati, Braila,

Ploesti. CalarasT, Tetesti, Slobozia, Faurei. Giurgiu,. Vérciordva, T.-Jih, Corabia, R.-1/01-

cea, PitetAL T. Diagnr0e, Rosier!, C.-Lung, Tar-

goviste, Pitesti. Brasov,' Predeal, Doftane, Ploesti,

Slanic (Prahova). Paris, Vienne, Predeal, Ploosti. Iasi, Pascaril, Roman, Piatra-N., Ad-

jud, Focsani, Galati, Braila, Ploes.ti Paris, Vienne, VOrciorova, Pitesti

(Train-Eclair).

'

Casele din Bweurestli situate' pe soseaua Boniiipatte No. 6, Mug& 'bariera mkt Victoria; pe Dicta tramvaluini, compuse din 16 camere, 12 de stitpinI si 4 de slug! en tot Weill lor si im- prelim% eu loud de al6tifri,' uncle se tifle tergul d soseau a Bonaparte No. 7, se vend' in coKkuV optionad db tawatimbiloi

Intinderea suprafetel totale a' ambelor loeuri, e de metri patrat1 4,278:

Cu put, ea pompit,' apii din Tina lie la RerestrAll.

Nemerlte pentru Instalatin- nea unui stabiliment de Indu- strie.

Boritoril ,'sit se adreseze la' +administratka Mandril nostril.

4211KY45,:" - '

Compailia - de Gaz din Bucuresei '' ,

Pentru a lnlesni introducerea gazulul' In locuinte'particu,are, pritvAlil, biurourl, ateliere, fabricl, stabilimente, etc. Compania Gazulul, are onoare de a aduce la cunWinta Onor.' Public, cA a luat docisiunea de a execute 'instalatiunl de gaz plAtibile In- datA cu gazul consumat In rate mensuale de lei 4, 6, 8, 10, 12, 14, 16, 18 ei 20 dupti valoarea mal mare set mal mi0h a fie- carel instalatiunt In parte.

In urma platelor regulate acestor rate, instalailunile respec- tive devin proprietidea d-lor abonatl.

Pentru instalatiunl de o valoare de : 1 de lei 60-150 se va plat' ate 4 lel pe luná anii la achitare 2 , 100-160 , , 8 , 160-200 *

6 il N

4 , 200-250 8

"

5 250-300 10 , ' N

6 , 800-850 12 14 , P s

7 43050=4Z , " 16

8 0 *

9 , 450.400 18 20 If N

Pentru instalatiunl al ctiror cost va Intrece sums de 500 le! .'. Intelegerl speciale se pot lua la direcliunea GompanieT de Gaz. i

Spertim cit Onor. Public se va grábz a face us de &mull in- ' liematti Inleinaire. Director, Tassain.

,, _ .....

Iii