raport la studiul de evaluare a impactului …arpmtm.anpm.ro/files/arpm...

S.C. ENG GREEN S.R.L. CUI: RO 26326290 Nr. ord: J12/2364/2009

ROMANIA, 400192, Cluj-Napoca, P-ţa Ștefan cel Mare Nr.5/81 Tel: 0723 547 431; Fax: 0372 871 146; E-mail: [email protected]

RAPORT LA STUDIUL DE EVALUARE

A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

„Construire parc fotovoltaic Lovrin 3”

ELABORATOR:

SC ENG GREEN SRL

P-ta Stefan cel Mare, nr 5/81, Cluj Napoca, jud Cluj

S.C. M&S ECOPROIECT S.R.L,

Str Septimiu Albini, nr. 99 ap. 87, Cluj Napoca, jud. Cluj

BENEFICIAR:

S.C. RIOS RENOVABLES GREEN ENERGY S.R.L.

Bulevardul Take Ionescu, nr. 25, ap. 4, Timişoara, jud.Timiş

Iulie 2012


ROMANIA, 400192, Cluj-Napoca, P-ţa Ștefan cel Mare Nr.5, 81/I Tel: 0723 547 431; Fax: 0372 871 146; E-mail: [email protected]

2

LISTA DE SEMNATURI

Elaborat: Cercetător de mediu Claudia Thora Ionescu

Cercetător de mediu Radu Mihai Carhat

Verificat: Lector universitar dr. Ana Maria Corpade

Aprobat: Lector universitar dr. Ciprian Corpade



3

A. INFORMATII GENERALE .............................................................................................................. 5 A.1. ASPECTE INTRODUCTIVE..................................................................................................... 5 A.2. TITULARUL PROIECTULUI ................................................................................................... 6 A.3. ELABORATORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI6 A.4. DENUMIREA PROIECTULUI.................................................................................................. 7 A.5. LOCALIZAREA GEOGRAFICA ŞI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTULUI ......... 7 A.5.1. LOCALIZARE............................................................................................................................ 7 A.5.2. ACCES........................................................................................................................................ 8 A.5.3. VECINATATI............................................................................................................................. 8 A.6. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA............................................. 10 A.6.1. ETAPA DE CONSTRUCTIE ................................................................................................... 10 A.6.2. ETAPA DE FUNCTIONARE .................................................................................................. 11 A.6.3. ETAPA DE DEZAFECTARE .................................................................................................. 12 A.7. DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE................................................................................ 14 A.8. INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE ENERGETICE NECESARE................................................................................................................... 14 A.9. INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE .......................................................................................................................... 14 A.10. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL 17 A.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE......................................... 18 A.12. DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI ............................................... 18 A.13. MODALITATI DE CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA......................... 19 A.13.1. ALIMENTAREA CU APA................................................................................................... 19 A.13.2. RETELE DE CANALIZARE................................................................................................ 19 A.13.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA....................................................................... 20 A.13.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA................................................................... 20

B. PROCESE TEHNOLOGICE............................................................................................................... 20 B.1. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC........................................................................... 20 B.2. DESCRIEREA CENTRALEI FOTOVOLTAICE.................................................................... 22 B.3. DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR CENTRALEI..............................................................23 B.4. RACORDAREA CENTRALEI FOTOVOLTAICE LA SEN.................................................. 27

C. DESEURI............................................................................................................................................. 28 C.1. TIPURI ŞI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE DIN FUNCTIONAREA PROIECTULUI ŞI MANAGEMENTUL ACESTORA......................................................................... 28

D. IMPACTUL POTENTIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MASURI DE REDUCERE A ACESTUIA ....................................................................................................................... 31

D.1. APA........................................................................................................................................... 31 D.1.1. CONDITIILE HIDRICE ŞI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI ................ 31 D.1.2. MANAGEMENTUL APELOR UZATE .................................................................................. 32 D.1.3. SURSELE DE POLUARE A APELOR ................................................................................... 32 D.1.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI........................................................................ 33 D.2. AERUL ..................................................................................................................................... 34 D.2.1. CONDITII METEOROLOGICE PE AMPLASAMENT ......................................................... 34 D.2.2. SURSE DE POLUARE ŞI TIPURI DE POLUANTI GENERATI, PROGNOZAREA POLUARII AERULUI............................................................................................................................ 35 D.2.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI........................................................................ 38 D.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRATIILOR ........................................... 39 D.3.1. SURSE ŞI FORME DE IMPACT............................................................................................. 39 D.3.2. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI ......................................................................... 40 D.4. SOLUL...................................................................................................................................... 41 D.4.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE SOLURILOR AREALULUI .................................... 41 D.4.2. SURSELE DE POLUARE A SOLULUI ŞI SUBSOLULUI.................................................... 41 D.4.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI........................................................................ 41



4

D.5. GEOLOGIA SUBSOLULUI .................................................................................................... 42 D.5.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI........................... 42 D.5.2. STRUCTURA TECTONICA, ACTIVITATEA NEOTECTONICA, ACTIVITATEA SEISMICA .............................................................................................................................................. 43 D.5.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ........................................................................................... 43 D.5.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI........................................................................ 44 D.6. BIODIVERSITATE.................................................................................................................. 44 D.6.1. COMPONENTA BIOTICA ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI............................................ 44 D.6.2. ARII NATURALE PROTEJATE ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI................................... 44 D.6.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI ........................................................................................... 45 D.6.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI........................................................................ 46 D.7. PEISAJUL................................................................................................................................. 47 D.7.1. PEISAJUL GENERAL AL ZONEI.......................................................................................... 47 D.7.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI.................................................... 47 D.7.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI................................ 48 D.8. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC ......................................................................................... 48 D.8.1. CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE ALE ZONEI.......................................................48 D.8.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI ........................................................................................... 48 D.8.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI........................................................................ 49 D.9. CONDITII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL................................. 49

E. ANALIZA ALTERNATIVELOR ....................................................................................................... 49 F. MONITORIZAREA ............................................................................................................................ 52 G. DESCRIEREA DIFICULTATILOR................................................................................................ 53 H. SITUATII DE RISC......................................................................................................................... 53 I. SINERGII CU ALTE PROIECTE DESFASURATE ÎN ZONA ........................................................ 54 J. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC......................................................................................... 54



5

A. INFORMATII GENERALE

A.1. ASPECTE INTRODUCTIVE

Evaluarea impactului asupra mediului identifică, descrie şi evaluează, în mod corespunzător

şi pentru fiecare caz, efectele directe şi indirecte, cu manifestare imediată sau derulată în timp,

evidente sau discrete ale unui proiect asupra factorilor de mediu, printre care cei mai importanti

sunt: apa, aerul, solul, ecosistemele terestre şi acvatice, peisajul, populaţia umană, bunurile

materiale şi patrimoniul cultural. De asemenea, se urmăreşte şi interacţiunea dintre factorii

menţionaţi, manifestată sub forma impacturilor cumulative.

Prezentul studiu are scopul de a identifica, evalua şi prezenta impactul potenţial asupra

mediului determinat de implementarea proiectului „Construire parc fotovoltaic Lovrin 3”.

Elaborarea studiului s-a realizat respectȃnd prevederile următoarelor acte normative:

− OUG 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată, cu modificări şi completări prin

Legea 256/2006;

− OUG 114/2007 pentru modificarea şi completarea OUG 195/2005 privind protecţia

mediului;

− OM 863/2002 – Ordin al Ministrului Apelor si Protecţiei Mediului privind aprobarea

ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a impactului asupra

mediului;

− HG 445/2009 privind stabilirea procedurii-cadru de evaluare a impactului asupra

mediului pentru anumite proiecte publice si private;

− OM 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului

asupra mediului pentru proiecte publice si private.

Parcul fotovoltaic Lovrin 3 reprezintă o parte dintr-un teren cu suprafaţa de S = 159 ha

care a fost reglementat din punct de vedere urbanistic printr-un PUZ.

Principalele obiective ale studiului de evaluare a impactului asupra mediului au fost

următoarele:

− să prezinte starea environmentală actuală a amplasamentului vizat ȋnainte de

implementarea investiţiei, astfel ȋncȃt ȋn momentul comparării acestuia cu estimările

ulterioare să rezulte un punct de referinţă pentru modificările ce pot surveni ȋn urma

lucrărilor propuse;

− să furnizeze informaţii asupra caracteristicilor fizice ale terenului şi asupra vulnerabilităţii

sale;

− să evalueze obiectiv toate alternativele şi posibilităţile de derulare ale proiectului, ȋn



6

vederea selectării strategiei optime de acţiune ȋntr-o perspectivă sistemică;

− să identifice şi să cuantifice potenţialul impact asupra mediului pe care l-ar putea induce

implementarea Parcului Fotovoltaic Lovrin 3;

− identificarea celor mai adecvate masuri de reducere şi prevenire a impactului asupra

mediului.

Cadrul pentru culegerea datelor necesare realizării acestui raport a fost ȋmpărţit ȋn două

faze: Faza 1, cu caracter informativ-teoretic sau de birou şi Faza 2, constȃnd ȋn investigaţii ȋn

teren. Fiecărei dintre cele două faze ȋi corespund obiective specifice:

– Faza 1: Analiza documentelor puse la dispoziţie de către beneficiar (informaţii

tehnologice specifice tipului de activitate pe care o pregateste proiectul analizat,

documentaţii şi avize dobȃndite pȃnă la momentul ȋnceperii elaborării raportului, analiza

documentelor de reglementare pe linie de protecţia mediului şi gospodăririi apelor, precum şi

a documentaţiilor ce au stat la baza obţinerii acestora) ȋn vederea identificării unor posibile

puncte critice legate de amplasamentul sau activitatea vizată; cercetare bibliografică cu

privire la activitaţile desfaşurate pe amplasament, istoricul amplasamentului; consultarea

unor articole de specialitate cu privire la tipul de activitate propus şi la posibilele forme de

impact implicate, ȋn vederea utilizării prin extrapolare a informaţiilor obţinute etc.

– Faza 2: Culegerea de date şi informaţii suplimentare prin vizite ȋn teren pentru

identificarea suportului teritorial al datelor bibliografice obţinute anterior, insistȃndu-se cu

precădere asupra identificăriistarii actuale a amplasaentului, a căilor de transfer a poluanţilor

şi a ţintelor potenţiale. Inventarierea realizată a fost asociată şi cu discuţii cu persoane ce au

cunoştinţe relevante despre amplasamentul analizat.

A.2. TITULARUL PROIECTULUI

S.C. RIOS RENOVABLES GREEN ENERGY S.R.L.

Sediul: Bdul Take Ionescu nr 25, ap 4 , localitatea Timi şoara, jud Timi ş.

Persoana de contact: Arusoaie Doru tel 0733441121 – manager de proiect.

Titularul proiectului i şi asumă ȋntreaga răspundere pentru datele de bază puse la dispoziţia elaboratorului.

A.3. ELABORATORUL STUDIULUI DE EVALUARE A IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI

SC M&S ECOPROIECT SRL, Strada Septimiu Albini, Nr. 99, Ap. 87, Localitatea Cluj-

Napoca, Județul Cluj



7

Persoană de contact: Ciprian Corpade, Administrator

SC ENG GREEN SRL CLUJ-NAPOCA, Piata Stefan cel Mare, Cluj-Napoca

Persoana de contact: Marius Baican, Director

A.4. DENUMIREA PROIECTULUI

Construire parc fotovoltaic Lovrin 3

A.5. LOCALIZAREA GEOGRAFICA ŞI ADMINISTRATIVA A AMPLASAMENTULUI

A.5.1. LOCALIZARE

Amplasamentul propus pentru dezvoltarea parcului fotovoltaic Lovrin 3 este situat la

limita sudică a comunei Lovrin. Localitatea Lovrin, situată în partea nord-vestică a județului

Timiș, este una dintre cele mai mari localități ale județului și important nod feroviar și rutier,

fiind străbătută de DN 6, care face legătura între orașele Timișoara și Sânnicolau Mare cu vama

Cenad. Având în vedere poziționarea strategică în cadrul județului, Lovrinul a dobândit un

evident rol polarizator în zonă, de deservire și influențare a satelor din jur, cu funcții agro-

industriale și o clară evoluție către un pattern urban.

Din punct de vedere geografic, amplasamentul este inclus holarhic în următoarele unități

de relief: Câmpia de Vest, Câmpia Banatului, Câmpia Mureșului, Câmpia Arancăi. Situată între

granița cu Ungaria și Mureșul la nord, respectiv Câmpia Jimboliei în sud, Câmpia Arancăi este un

teritoriu de subsidență, singurul din Câmpia Mureșului. Altitudinile sunt cuprinse între 78 m (la

granița cu Serbia și Muntenegru) și 90 m la Secusigiu, în timp ce pe grindul dintre văile Mureș și

Aranca înălțimile se situează tot în jurul valorii de 90 m, aceleași altitudini fiind caracteristice și

către Câmpia Jimboliei (zona amplasamentului analizat). Formele de relief caracteristice sunt:

meandrele şi braţele părăsite, popinele, micile depresiuni datorate litologiei, microformele

datorate depunerii de material sedimentar în timpul revărsărilor.



8

Figura 1. Plan de ȋncadrare ȋn zonă a amplasamentului

A.5.2. ACCES

Accesul spre Parcul Fotovoltaic Lovrin 3 se realizează prin intermediul drumului naţional

DN 6 care străbate localitatea Lovrin şi a unui drum comunal. Drumul comunal de acces la

amplasament va deservi toate cele 7 parcuri fotovoltaice ce se vor construi în zona şi va avea o

lungime de aproximativ 3,5 km. Perimetral Parcului Fotovoltaic Lovrin 3 va fi realizat un drum

cu o lăţime de 12 m şi o suprafaţă de 27066 mp. Construirea drumului perimetral este parte a

proiectului analizat.

A.5.3. VECINATATI

Amplasamentul şi aria din vecinătatea acestuia au în prezent utilizare agricolă, cu

funcţiune de păşune, cu evidente porţiuni degradate ca urmare a abandonării acesteia în ultimii

ani. Deşi în prezent terenul este liber de construcţii, după cum a fost menţionat anterior obiectivul

propus face parte dintr-un proiect mai amplu de valorificare a energiei solare, format din 7

parcuri fotovoltaice care acoperă o suprafaţă de 155 ha. Luând în considerare folosinţa actuală a

vecinătăţilor, dar şi folosinţa propusă prin intermediul celorlalte 6 parcuri fotovoltaice, parcul

fotovoltaic Lovrin 3 va avea următoarele vecinătăţi:



9

– Parc Fotovoltaic Lovrin 2, Parc Fotovoltaic Lovrin 3/1, Parc Fotovoltaic Lovrin 3/3 la

nord de amplasamentul vizat;

– canal de desecare ANIF, teritoriul administrativ al comunei Lenauheim, la sud;

– Parc Fotovoltaic 3/3 la est;

– teren arabil situat în extravilanul comunei Lovrin la vest.

Cele mai apropiate zone rezidenţiale în raport cu amplasamentul proiectului Parc

Fotovoltaic 3 sunt:

– localitatea Lovrin 2,7 km nord vest;

– localitatea Bulgăruş la 2,58 km sud est;

– localitatea Gottlob 5,51 km vest;

– localitatea Sandra 7,47 km est.

Figura 2. Vecinătăţile amplasamentului Parcului Fotovoltaic Lovrin 3



10

A.6. DESCRIEREA PROIECTULUI ŞI A ETAPELOR ACESTUIA

A.6.1. ETAPA DE CONSTRUIRE

Din punct de vedere constructiv, investiția presupune următoarele etape/amenajări:

– Pregătirea terenului în vederea amplasării instala ţiilor (curățare, decopertare,

nivelare/umplere etc.);

– Amplasarea în pământ a structurii fixe . Structura de fixare se va realiza direct în

pământ cu o maşinărie de perforat la o adâncime aproximată la 1,70 metri şi cu o distanţă de 4,40

m între stâlpi (Est-Vest). Aceste măsurători pot varia în funcţie de duritatea terenului, după

studiul preliminar care se realizează pentru a-i cunoaşte rezistenţa;

– Construirea unei clădiri administrative care va fi utilizată pentru asamblarea

panourilor şi care deşi va deservi şi proiectul analizat, va fi construită pe amplasamentului

Parcului Lovrin 3; clădirea va fi realizată cu fundaţie de beton armat, structură metalică de

susţinere, panouri cu spumă poliuretanică, va fi placată pe interior cu gips carton şi va avea două

zone funcţionale:

• zona administrativă cu o suprafaţă de 189,17 mp;

• zona tehnologică de 677,68 mp.

Zona administrativă va avea regim de înălţime P+1 şi va cuprinde:

• parter: birou (51,27 mp), grup sanitar (9,16 mp), hol (6,81mp), oficiu (30,99 mp);

• etaj: sală de şedinţe (24,39 mp), birou (26,94 mp), arhivă (8,81 mp), grup sanitar

(8,19 mp), centru de control (22,61 mp).

Clădirea va fi racordată la reţeaua de alimentare cu energie electrică. Alimentarea cu apă a

obiectivului se va realiza din puţ forat, iar apele uzate menajere vor fi colectate şi evacuate ȋntr-

un bazin betonat interior/exterior. Incălzirea spaţiilor se va realiza cu panouri radiante montate ȋn

tavanul fals al clădirii. În exteriorul clădirii de jur-ȋmprejurul acesteia se va turna o placă de

beton exterioară cu grosime de 15 cm; pentru protecţia ȋn caz de incendiu, structura de susţinere

va fi tratată cu vopsea ignifugă, iar ȋn dreptul tabloului general de curent se vor amplasa

extinctoare manuale, buton manual ȋn caz de detectare a incendiilor, sirenă de semnalizare ȋn

interiorul halei. Nu sunt necesare amplasări de aspersoare sau hidranţi;

– Construcţia staţiei 110 kV de racord la reţeaua electrică din zona obiectivului, ce se

va construi de asemenea pe terenul aferent Parcului fotovoltaic Lovrin 3;

– Realizarea canalelor şi bazinelor de transmitere a energiei. Şanţurile pentru

conductele subterane vor avea o profunzime între 0,6 şi 0,8 m cele situate în parcelele afectate şi

între 0,8 şi 1m cele construite sub drum, cu o lăţime în ambele cazuri de 0,45 m. Bazinele de



11

concentrare vor fi subterane cu o adâncime de 0,7 m şi o lăţime de 0,7 m;

– Realizarea drumurilor perimetrale amplasamentului cu o lăţime de 12 m şi o

suprafaţă de 27066 mp. Structura pe verticală a drumului va fi următoarea de la partea inferioară

la partea superioară:

• 30 cm strat fundaţie din balast;

• 20 cm strat de bază din piatră spartă;

• 6 cm strat de uzură din BAPC 16 (mixtură asfaltică).

Structura pe verticală a trotuarului va fi următoarea de la partea inferioară la partea superioară:

• 10 cm strat de balast;

• 10 cm strat de balast stabilizat cu ciment;

• 4 cm strat din BAPC 16 ( mixtură asfaltică).

Profilul transversal al drumului va fi următorul:

• trotuar din dale ȋnierbate cu lăţime de 1 m şi pantă de 1,5 % spre zona verde;

• borduri prefabricate cu dimensiunile de 10x15 cm;

• zona verde cu lăţime de 1,75 m;

• rigolă de carosabilă cu lăţime de 0,5 m;

• partea carosabilă cu lăţime totală de 5,5 m (2,75 m pe sens), ȋnclinare de 2,5 % din

axul drumului spre exterior;

• rigolă de carosabilă cu lăţime de 0,5 m;

• zona verde cu lăţime de 1,75 m;

• borduri prefabricate cu dimensiunile de 10x15 cm;

• trotuar din dale ȋnierbate cu lăţime de 1 m şi pantă de 1,5 % spre zona verde.

– Împrejmuirea amplasamentului. Se va amplasa un gard de 1,5 metri înălţime

confecţionat din plasă galvanizată, pe tot perimetrul centralei fotovoltaice şi se va amenaja minim

o poartă principală de acces, dublă, cu lăţimea de 4 metri.

– Spaţiile rămase libere vor fi amenajate ca zone verzi, suprafaţa totală a acestora fiind

de 71871 mp (66855 mp între panourile foltovoltaice, 5016 mp zonă de protecţie canal ANIF,

respectiv zonă de protecţie pentru o conductă de gaz metan).

A.6.2. ETAPA DE FUNCTIONARE

Parcul fotovoltaic analizat se compune dintr-un câmp generator (centrală fotovoltaică),

format din diferite unităţi generatoare complete sau urmăritoare, sisteme de control şi sisteme de

protecţie.



12

Ȋn cele ce urmează este prezentat principiul de funcţionare a parcului fotovoltaic:

– radiaţia incidentă creează la bornele modulului fotovoltaic o diferenţă de potenţial.

Tensiunea produsă de către modul are valori scăzute motiv pentru care se ȋnseriază 20 de

module pentru a creşte această tensiune ȋn vederea formării unei serii;

– seriile se conectează la cutiile de conectare de curent continuu. La fiecare cutie se pot

conecta pȃnă la 13 serii;

– printr-un cablu de curent continuu de forţă aceste cutii se conectează la bara de curent

continuu din cabina de coversie (staţii de potenţial). La aceasta bara de curent continuu se pot

conecta pȃna la 18 cutii de conexiune, dar fără a depăsi puterea maximă a invertoarelor (990

kW);

– de pe bara de curent continuu este alimentat un grup de 3 invertoare Solar Max 330 kW

care fac conversia din curent continuu ȋn curent alternativ. La ieşire, aceste invertoare au o

tensiune de 0,4 kV curent alternativ trifazat;

– prin cabluri trifazate de joasă tensiune se face legătura cu transformatorul de 0,4/20 kV

care are o putere nominală de 1000 kVA şi este situat ȋn cabina de conversie, dar despărţit de

invertoare de un perete. Acest transformator ridică nivelul de tensiune de la 0,4 kV la 20 kV

pentru a transporta energia cu pierderi căt mai reduse;

– de la cabina de conversie energia electrică este descărcată pe bucla de medie tensiune,

asigurȃnd două căi de evacuare a energiei, astfel reducȃnd riscul de ȋntreruperi;

– capetele sunt conectate ȋn cabina de conexiune a parcului de unde printr-un cablu subteran

de 20 kV se face legătura cu staţia de transformare 110/20 kV 63 MVA. Din această staţie,

energia electrică produsă ȋn parc este transportată prin intermediul LES 110 kV la staţia de

transformare Lovrin 110/20 kV, iar de aici energia electrică este dirijată ȋn Sistemul

Energetic Naţional.

A.6.3. ETAPA DE DEZAFECTARE

Activitatea de dezafectare a obiectivului analizat se va realiza de manieră eficientă, pentru

aceasta fiind necesar a fi avute în vedere următoarele aspecte, încă din faza de funcționare:

– inventarierea clădirilor, instalaţiilor şi reţelelor tehnologice şi de utilităţi existente pe

amplasament;

– inventarierea substanţelor din instalaţiile ce vor fi dezafectate (compoziţie, cantitate,

toxicitate), cum ar fi cele din transformatoare;

– stabilirea destinaţiei materialelor din instalaţii;



13

– stabilirea modului de neutralizare sau eliminare a substanţelor periculoase sau depreciate

calitativ, cu respectarea legislaţiei în vigoare şi numai prin unităţi specializate şi autorizate;

– stabilirea unui plan de management adecvat al deşeurilor rezultate din activităţile de

dezafectare;

– stabilirea soluţiilor de depozitare corespunzătoare pentru substanţele sau materialele

rezultate din activităţile de dezafectare pentru care nu există soluţii imediate de neutralizare

şi eliminare, precum şi monitorizarea strictă a acestora;

– stabilirea utilajelor, resurselor energetice şi umane necesare desfăşurării activităţii de

dezafectare.

Tabel 1. Clădiri, instalaţii şi reţele tehnologice şi de utilităţi

Nr. crt. Denumire clădire/instalatii/re țele Cantitate

1. Module fotovoltaice 43.400

2. Clădiri 2 (spaţiul administrativ, staţia de

transformare)

3. Reţele electrice subterane de transmitere a energiei 1

4. Reţele electrice de alimentare cu energie 1

5. Reţea de conducte de energie termică 1

6. Reţea de alimentare cu apă 1

7. Reţea de canalizare ape menajere 1

8. Bazin vidanjabil 1

Nu se impune dezafectarea infrastructurii rutiere interioare şi a fundaţiilor pe care sunt

amplasate clădirea administrativă şi staţia de transformare, decât în condiţiile în care terenul va fi

redat circuitului agricol.

Etapele principale pe care trebuie să le respecte titularul în cazul încetării activităţii sunt

următoarele:

− oprirea alimentării cu energie electrică;

− dezafectarea instalaţiilor;

− demontarea instalaţiilor şi transportul materialelor rezultate spre destinaţii bine

stabilite;

− demolarea construcţiilor şi clădirilor;

− eliminarea corespunzătoare a tuturor deşeurilor de pe amplasament;

− determinarea gradului de afectare a solului;



14

− ecologizarea amplasamentului;

− redarea terenului folosintei de dinaintea implementării obiectivului analizat.

Având în vedere că modulele solare sunt reciclabile în proporţie de 100%, iar fluxul

tehnologic nu presupune utilizarea unor substanţe periculoase care ar putea determina poluarea

factorilor de mediu, se poate afirma că dezafectarea obiectivului nu va ridica probleme de mediu.

A.7. DURATA ETAPEI DE FUNCTIONARE

Durata etapei de funcţionare a parcului fotovoltaic depinde de un cumul def factori,

printre care cei mai importanţi sunt cererea electrică pe piaţă, tariful pentru energia livrată în reţea

şi schemele de promovare a producerii de energie din surse regenerabile. Dacă este exploatat

corespunzător, proiectul energetic poate avea o durată lungă de viaţă, de circa 25 de ani.

A.8. INFORMATII PRIVIND PRODUCTIA CARE SE VA REALIZA ŞI RESURSELE ENERGETICE NECESARE

Pentru realizarea acestei investiţii se vor utiliza atât la faza de implementare a proiectului,

cȃt şi ȋn funcţionarea acestuia, diverse materii prime şi auxiliare, combustibili şi energie, furnizate

de diferite societăţi comerciale şi regii autonome.

Date referitoare la producţia ce se va realiza şi la resursele energetice necesare în vederea

realizării acesteia sunt prezentate în tabelul de mai jos:

Tabel 2. Informaţii privind producţia şi necesarul resurselor energetice

Producţia Resurse energetice folosite în scopul desfăşurării producţiei

Denumirea Cantitate Denumirea Cantitate Furnizor

Energie electrică

11.978.400 KWh/an

Energie solară - -

A.9. INFORMATII DESPRE MATERIILE PRIME, SUBSTANTELE SAU PREPARATELE CHIMICE UTILIZATE

Materiile prime folosite în etapa de construire şi de funcţionare a Parcului Fotovoltaic

Lovrin 3, precum şi provenienţa şi gestionarea acestora sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 3. Provenienţa şi gestionarea materiilor prime şi auxiliare folosite la faza de

implementare/funcţionare



15

Nr crt.

Materii prime/

auxiliare Destinaţie Provenienţa Mod de depozitare Periculozitate

1 Structuri metalice

Pentru realizarea părţii metalice de

susţinere a panourilor fotovoltaice

De la societăţi comerciale

specializate, sunt prefabricate, la

faţa locului făcăndu-se doar

montajul

Depozitare temporară în cadrul

organizării de şantier

Nepericulos

2 Cofraje

pentru beton Pentru susţinerea

betonului

De la societăţi comerciale specializate, prefabricate



Nepericulos

3 Armături Pentru armarea

betonului




Nepericulos

4 Strat

hidroizolaţie Pentru hidroizolarea pardoselii clădirilor




Nepericulos

5 Panouri tip sandwich

Pentru ȋnchiderea clădirii




Nepericulos

6 Cabluri electrice

Pentru transferul energiei electrice de

la celulele fotovoltaice la staţia

de transformare, conexiune cu

Sistemul Energetiv Naţional

De la societăţi comerciale specializate

Depozitare temporară pe amplasament

Nepericulos

7 Balast

Pentru realizarea fundaţiei de bază a

drumului şi a trotuarului

De la staţii de sortare agregate

minerale din zona studiată



Nepericulos

8 Piatră spartă Utilizată la

construcţia drumului De la furnizori

autorizaţi



Nepericulos

9 Balast

stabilizat cu ciment

Realizarea părţii superioare a fundaţiei

la trotuare

Staţia de betoane cea mai

apropiată

Nu se depozitează pe amplasament, se

transportă cu ajutorul

autobetonerelor şi se

Periculos pentru conţinutul de

ciment in compoziţie



16

Nr crt.

Materii prime/

auxiliare Destinaţie Provenienţa Mod de depozitare Periculozitate

descarcă la fronturile de lucru

10 Mixtură asfaltică BAPC 16

Realizarea stratului de deasupra

balastului stabilizat cu ciment (drum şi

trotuar)

Staţia de mixturi asfaltice

Nu se depozitează pe amplasament, se

transportă şi se descarcă la

fronturile de lucru

Periculos pentru conţinutul de

bitum ȋn compoziţie

Combustibili

8 Motorină

Pentru funcţionarea utilajeor şi

echipamentelor de la punctul de lucru

De la staţiile de distribuţie a carburanţilor

Nu se depozitează pe amplasament

periculos

9 Ulei

hidraulic

Pentru funcţionarea sistemului hidraulic a

utilajelor care lucrează la punctul

de lucru

De la distribuitori autorizaţi/ specializaţi


periculos

10 Ulei de

transmisie

Pentru funcţionarea ȋn condiţii optime a cutiilor de viteză ale utilajelor din dotare

De la distribuitori specializaţi


periculos

11 Ulei de motor

Pentru funcţionarea ȋn condiţii optime a motoarelor utilajelor

din dotare

De la distribuitori specializaţi


Nepericulos

În ceea ce priveşte substanţele periculoase întrebuinţate, acestea se limitează la

combustibili (motorină, uleiuri minerale, vaseline, unsori, etc).

Substanţele sau preparatele chimice utilizate ȋn etapele de realizare/ exploatare a

investiţiei, precum şi substanţele chimice şi preparatele periculoase vor fi ambalate, etichetate şi

clasificate ȋn conformitate cu HG 1408/2008 privind clasificarea, ambalarea şi etichetarea

substanţelor periculoase.

De asemenea, vor fi respectate prevederile HG 937/2010 privind clasificarea, ambalarea şi

etichetarea la introducerea pe piaţă a preparatelor periculoase şi OUG 122/2010 privind stabilirea

sancţiunilor aplicabile pentru ȋncalcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr 1272/2008 al

Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea

şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor.



17

Toate substanţele şi preparatele chimice vor fi ȋnsoţite de fişele tehnice de securitate, al căror

conţinut va corespunde cerinţelor Regulamentului 1907/2006 (REACH). De asemenea, ȋn spiritul

aceleiaşi prevederi, se va urmări achiziţionarea de produse chimice pentru care furnizorul poate oferi

dovada preȋnregistrării lor la Agenţia Europeană de Chimicale.

Tabel 4. Substanţele chimice periculoase utilizate

Nr.

Crt. Denumire Fraza de risc Periculozitate Utilizare

Modul de

depozitare

1 Motorina R10; R45; R52/53 F- inflamabil N- periculos pentru mediu

Combustibil vehicule

Nu se depozitează pe amplasament, aprovizionarea se face de la staţiile

de distribuţie carburant

2 Uleiuri de lubrefiere

R45; R53-45 T- toxic Întreţinere utilaje /

vehicule Nu se depozitează pe amplasament

3 Ulei de transmisie

R38 T-toxic Întreţinere vehicule Nu se depozitează pe amplasament

4 Vaseline, unsori

R45; R53-45 T- toxic Întreţinere utilaje Nu se depozitează pe amplasament

A.10. INFORMATII DESPRE POLUANTII FIZICI ŞI BIOLOGICI CARE AFECTEAZA MEDIUL

Tabelul de mai jos furnizează informaţii cu privire la poluanţii fizici şi biologici care pot

afecta mediul ca urmare a implementării proiectului propus.

Tabel 5. Poluanții fizici și biologici care afectează mediul

Tipul poluării Sursa de poluare Poluare maximă permisă (limit ă maximă admisă pentru om şi mediu)

Poluare de fond

Zgomot Traficul rutier

Staţia de transformare 65 dB(A) la limita incintei 50 dB (A) în zona protejata

-

Poluare fizică a aerului și prin sedimentare a

solului

Surse nedirijate, cu impact strict local, în perioada de construire

30 mg/Nmc -

Ape pluviale Sistem de canalizare

pluviala

Indicatorii de calitate se vor incadra în limitele maxime admise prin H.G. nr. 352

/ 2005, NTPA – 001. -

Poluare biologică și bacteriologică a

solului

Sistem de canalizare cu fosă septică

- -



18

Poluare electromagnetică

Staţie de transformare - -

A.11. DESCRIEREA PRINCIPALELOR ALTERNATIVE STUDIATE

Selectarea alternativelor în cazul proiectelor de producere a energiei din surse

regenerabile este un proces complex şi dificil, care necesită colaborarea unui colectiv larg de

specialişti. Factorii luaţi în considerare la studierea alternativelor pentru proiectele de această

natură sunt resursa energetică, locaţia, tehnologia, capacitatea totală, etc.

Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal următoarele criterii/aspecte:

– alegerea locaţiei;

– stabilirea capacităţii de producţie;

– stabilirea detaliilor tehnologice;

– accesul pe amplasament.

În urma analizării tuturor acestor aspecte, analiză detaliată în capitolul E – Analiza

Alternativelor, s-a ajuns la concluzia ca aceasta este varianta optimă de investiţie din punct de

vedere economic, tehnic şi de mediu.

A.12. DOCUMENTELE/REGLEMENTARILE EXISTENTE PRIVIND PLANIFICAREA / AMENAJAREA TERITORIULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI

Amplasamentul analizat a fost reglementat din punct de vedere al amenjării teritoriului

prin intermediul unui PUZ, întrucât anterior demarării investiţiei curente, acesta era inclus în

extravilanul comunei Lovrin. Astfel, au fost stabilite funcţiunea şi o serie de parametri urbanistici

în corelaţie cu tipul activităţii propuse, terenul fiind zonificat după cum urmează:

– zona destinată circulaţiei autovehiculelor;

– zonă destinată construirii;

– zonă de spaţii verzi;

– zonă de terenuri libere cu interdicţie de construire.

Funcţiunile permise aferente acestor zone sunt:

– spaţii de producere a energiei electrice cu panouri fotovoltaice;

– construcţii anexe (staţii de transformare şi spaţii de invertoare);

– circulaţii interioare;

– spaţii verzi, plantaţii de protecţie.

Bilanţul teritorial stabilit prin planul urbanistic zonal aferent proiectului propus este

prezentat ȋn tabelul de mai jos:

Tabel 6. Bilanţ teritorial



19

ZONE FUNCTIONALE EXISTENT Mp

EXISTENT %

PROPUS mp

PROPUS %

ZONA TEREN ARABIL 400901 (A846/1/2)

85.629 35,74

ZONA PĂȘUNE 400727 (PS 849/7) 141.157 58,92

ZONA TEREN ARABIL 400890 (APJ 851/1/4)

12.784 5.34

CIRCULATII PROPUSE drumuri de mentenață drumuri care se donează

27.066 9.266 17.800

11,30 3,87 7,43

ZONA DE DOTĂRI (PANOURI FOTOVOLTAICE)

140.633 58,70

SPAȚII VERZI - zone protecție canal (3 m) și protecție

gaz (16 m) - spații verzi între panouri

71.871 5.016 66.855

30 2,09 27,91

TOTAL SUPRAFAŢA PARC FOTOVOLTAIC LOVRIN 3

239.570 100,00% 239.570 100,00%

A.13. MODALITATI DE CONECTARE LA INFRASTRUCTURA EXISTENTA

A.13.1. ALIMENTAREA CU APA

Ȋn etapa de construire a parcului fotovoltaic Lovrin 3 va fi utilizată apă îmbuteliată pentru

deservirea personalului implicat ȋn implementarea parcului. Pentru asigurarea nevoilor igienico-

sanitare ale muncitorilor vor fi amenajate toalete ecologice, periodic vidanjate de către firme

specializate şi autorizate.

Pe durata de funcţionare a Parcului Fotovoltaic Lovrin 3, personalul care va asigura

ȋntreţinerea parcului fotovoltaic va utiliza grupurile sanitare aferente zonei administrative.

Zona administrativă este parte componentă a proiectului Parc Fotovoltaic Lovrin 3, dar va

deservi toate cele 7 parcuri fotovoltaice din zona. Alimentarea cu apă se va face din puţ forat cu

diametrul de 200 mm şi adȃncime de maximum 24 metri. Puţul va fi echipat cu staţie de pompare

(pompă submersibilă Q=6 mc/h, P 4 bar, vas hidrofor sub presiune cu volum de 150 litri,

prevăzut cu manometru şi supapă de siguranţă).

Se adaugă faptul că pe durata de exploatare a centralei fotovoltaice nu se va utiliza apă ȋn

scop tehnologic, deci nu vor rezulta ape uzate tehnologice.

A.13.2. RETELE DE CANALIZARE

Pentru evacuarea apelor menajere rezultate din zona administrativă aferentă staţiei de



20

transformare de pe amplasamentul Parcului Fotovoltaic 3 se vor utiliza conducte de PVC Dn 160-

200 mm, care vor face legătura ȋntre grupurile sanitare şi un bazin betonat vidanjabil cu volum de

10 m3.

Apele pluviale din zona drumurilor de exploatare vor fi colectate şi evacuate printr-un

sistem de rigole. Apele pluviale colectate de pe copertine şi platforme betonate vor fi evacuate ȋn

canalele administrate de ANIF după epurare prealabilă ȋntr-un separator de hidrocarburi cu

capacitate de 4 l/s şi decantor cu un volum de 2 mc. Pluvialul din zona panourilor fotovoltaice se

va infiltra direct în sol, fiind considerat convenţional curat.

A.13.3. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA

Alimentarea cu energie termică a spaţiului administrativ aferent staţiei de transformare

110/20kV şi spaţiului administrativ se va face prin panouri radiante ce vor funcţiona pe bază de

curent electric montate pe tavan.

A.13.4. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA

Energie electrică se va utiliza pentru iluminatul exterior, pentru clădirea administrativă şi

staţia de transformare. Energia electrică va fi asigurată din producţie proprie, obiectivul

beneficiind de un contor electronic trifazic bidirecţional (cu transformator de măsură

corespunzător) care va ȋnregistra energia activă şi reactivă, consumată şi predată. Contoarele care

se vor instala ȋndeplinesc normele naţionale şi particulare ale companiei electrice distribuitoare

ENEL.

B. PROCESE TEHNOLOGICE

B.1. DESCRIEREA FLUXULUI TEHNOLOGIC

Celulele fotovoltaice (PV-photovoltaic) sau solare, cum sunt adesea denumite, sunt

dispozitive semiconductoare care convertesc energia solară în electricitate de curent continuu

(DC). Grupurile de celule fotovoltaice sunt de obicei înseriate în module, care pot fi folosite la

încărcarea bateriilor, funcţionarea motoarelor sau la alimentarea oricărui alt consumator. Cu un

echipament electric de conversie adecvat, sistemele fotovoltaice pot produce curent alternativ

(AC), devenind compatibile cu orice tip de aplicaţie convenţională, operând în paralel şi putând fi

interconectate la reţeaua electrică. Celulele solare (fotovoltaice) sunt compuse din diferite

materiale semiconductoare. Semiconductorii sunt materiale care devin conductori electrici atunci

când sunt alimentate cu lumină sau căldură, dar care funcţionează ca izolatori la temperaturi



21

scăzute. Peste 95% dintre celulele solare produse pe piaţa internaţională folosesc drept material

semiconductor siliciul (Si), care este al doilea element ca pondere în scoarţa terestră şi are deci

avantajul de a fi disponibil în cantităţi suficiente. Pentru a produce o celulă solară,

semiconductorul este contaminat sau „dopat”. Doparea constă în introducerea intenţionată de

elemente chimice, pentru a se obţine un surplus de purtători de energie pozitivă (strat

semiconductor conducător de tip p) sau negativă (de tip n) în materialul semiconductor. Când

materialele semiconductoare de tip n şi p vin în contact, electronii în exces se deplasează din zona

de tip n în cea de tip p. Rezultatul este apariţia la interfaţa dintre cele două zone a unei încărcări

pozitive în zona de tip n şi o încărcare negativă în zona de tip p. Datorită fluxului de electroni şi

goluri, cele două componente semiconductoare se comportă ca o baterie, generând un câmp

electric în zona comună de contact –aşa numita joncţiune p/n. La această joncţiune apare un câmp

electric interior care duce la separarea purtătorilor de sarcină produşi de lumină. Câmpul electric

determină deplasarea electronilor din semiconductor către suprafaţa negativă, unde devin

disponibili pentru circuitul electric.

Prezenta documentaţie are ca obiect dimensionarea unei centrale fotovoltaice conectate la

reţeaua electrică de tensiune joasă, cu o putere nominală de 9,9 MW, în structură fixă.

Instalaţia concepută se compune în principiu dintr-un câmp generator (centrală

fotovoltaică), format din diferite unităţi generatoare complete, controale şi sisteme de protecţie ce

corespund cu normativele electrotehnice în vigoare.

Schema de funcţionare a parcului fotovoltaic este prezentată în cele ce urmează:

Energie solară

Energie electrică Invertor/

transformator

Statie de transformare

110 KV proprie

Cabluri electrice subterane

LEA 110KV Lovrin

Linie LES 110 kV

Racordare SEN



22

B.2. DESCRIEREA CENTRALEI FOTOVOLTAICE

Principalii parametri de funcţionare a centralei sunt:

– Putere nominală a instalaţiei – 9,9 MW

– Putere de vârf a instalaţiei - 9,982 MW

– Putere nominală a unităţii generatoare (invertor) – 990 kW

– Putere de vârf a unităţii generatoare (pe invertor) – 998,2 kW

– Nr. Invertoare – 10

– Nr. de serii pe invertor – 217 serii

– Putere de vârf a modulului fotovoltaic - 230W

– Nr. module fotovoltaice pe serie – 20 module

– Nr. module fotovoltaice totale – 43.400 module

– Tensiune de linie AC, B.T – 400V

Puterea câmpului generator. Centrala fotovoltaica se compune din 10 invertoare solare

de 990 kW fiecare, la care se conectează 217 serii de 20 de module, ceea ce creează o putere de

vârf de 998,2 kW pe invertor şi o putere de vârf totală de 9,982 MW. După baza de date a PV-

GIS, producţia anuală a centralei va fi de 1.200 kWh pentru fiecare kW vârf instalat. Prin urmare,

producţia anuală estimată pentru totalitatea instalaţiei va fi de 11.978.400 KWh.

Configuraţia instalaţiei fixe. Modulele fotovoltaice vor fi instalate pe structură fixă,

înclinată la 25º şi va fi compusă din grupuri de 1, 2 şi 5 serii, pentru a se adecva la caracteristicile

terenului. Distanţa de separare între aceste grupuri va fi de 1 metru. Distanţa între ultimul dintr-

un rând şi următorul (cu orientare Nord- Sud) va fi de 5,21 metri. De asemenea se vor respecta

distanţele adecvate faţă de limitele parcelei, respectându-se servituţile de trecere, conform

reglementărilor în vigoare.

Conectarea unităţilor generatoare în reţea. Parcul fotovoltaic Lovrin 3 este format aşa

cum s-a semnalat anterior din 10 Staţii de Potenţial de 990 KW. Aceste staţii solare sunt compuse

la rândul lor din 3 invertoare de 330 KW şi un transformator de 1000 kVA( pentru fiecare staţie

de potenţial) .

Măsuri de protecţie. Se va instala în fiecare staţie de potenţial câte un contor electronic

trifazic bidirecţional (cu transformator de măsură corespunzător), care va înregistra energia activă

şi reactivă, consumată şi predată. Aceste contoare vor include un sistem de telemetrie prin

modem IP şi protecţiile care vor fi necesare. Contoarele care se vor instala îndeplinesc normele

naţionale şi particulare ale companiei electrice distribuitoare ENEL.



23

Telecontrolul centralei. Centrala va putea dispune de un sistem de comunicare de date,

în care se va gestiona funcţionarea fiecărei componente a instalaţiei, care va permite în acelaşi

timp stocarea parametrilor climatologici de bază care pot afecta producţia câmpului fotovoltaic,

putându-se discretiza fiecare variabilă înregistrabilă. Parametrii înregistrabili pe unitate

generatoare, disponibili în diferite scale temporale, vor fi următorii: producţia energetică zilnică,

producţia acumulată totală, viteza vântului, radiaţie şi temperatură (module şi ambiental).

B.3. DESCRIEREA ECHIPAMENTELOR CENTRALEI

Echipamentele principale ale parcului fotovoltaic sunt:

– Instalația fixă

– Modulul

– Invertorul

– Echipamente electrice

Instalaţia fixă. Modelul de structură fixă selecţionat este modelul FSD al companiei

DIMASOLAR. FSD-ul, structura de suport, este elementul mecanic ce fixează modulele

fotovoltaice pentru a le instala pe teren, asigurând rigiditatea mecanică a mecanismului. Este

vorba de o structură cu un singur stâlp de oţel galvanizat la cald, cu un sistem de ancorare cu

profil de bază tubular. Unghiul de înclinare variază în funcţie de proiect; în acesta în mod concret

este de 25º.

Structura de fixare se va realiza direct în pământ cu o maşinărie perforatoare la o

adâncime aproximată la 1,70 metri, şi cu o distanţă de 4,40 m între stâlpi (Est-Vest). Aceste



24

măsurători pot varia în funcţie de duritatea terenului, după studiul preliminar care se realizează

pentru a-i cunoaşte rezistenţa. Detaliul este evidenţiat în următorul crochiu:

În continuare se ataşează crochiul unei mese compuse din 1 serie. Aşa cum s-a expus

anterior, vor fi de asemenea mese de 2 şi de 5 serii:



25

Structura s-a proiectat pentru a suporta condiţiile meteorologice cele mai adverse, atât

pentru ploile torenţiale, cât şi pentru ninsorile intense, solicitând o întreţinere minimă.

În tabelul următor sunt prezentate caracteristicile tehnice ale modelului FSD:

Tabel 7. Caracteristici tehnice ale modelului FSD

CARACTERISTICI TEHNICE DIMASOLAR FSD

Tipul structurii Structură fixă

Sistem de ancorare Profil de bază tubular / sigma

Distanţa între stâlpi 4400mm

Înălţimea minimă de la sol 0,8m

Înălţime maxima 2,24m

Structura Galvanizat la cald S-275JR

Unghi de înclinare În funcţie de proiect

Modulul . Modulul selecţionat este marca Renesola, modelul JC230M-24/Bb de 230 W

potenţial sau un modul cu caracteristici tehnice similare. Fiecare serie constă în 20 de module de

230 W potenţial, descrise de următorii parametri tehnici:

– Marcă – RENSOLA

– Model – 230

– Putere nominală (Pmp) – 230 W

– Dispersia de potenţial - 3%

– Tensiune la punctul de putere maximă(Ump) – 9,1 V

– Tensiune de mers în gol (Uoc) – 37,3 V

– Curentul la punctul de putere maximă(Imp) – 7,9 A

– Curentul de scurtcircuit – 8,27 A

– Suprafaţa modulului – 1,63 cm2

– Suprafaţa celulei – 0,025 cm2

– Celule în paralel – 6

– Celule în serie – 10

– Randament modul – 14,14%

– Tip de celulă – Policristalină

Aceste module sunt omologate după normativa şi specificaţiile Comisiei Europene şi au o

garanţie de randament de 25 de ani asupra a 80% din capacitatea acestora.



26

Invertorul. Echipamentul de conversie este compus dintr-un invertor Solarmax

MEGAWATT STATION şi este format din 3 invertoare modelul 330 TS-SV, care garantează o

ieşire în curent alternativ trifazat în cele mai bune condiţii posibile.

Alegerea acestor ansambluri de 1 MW garantează un grad mai mare de disponibilitate la

încorporarea invertoarelor a căror putere de ieşire nu depăşeşte 330 kW şi prin urmare

diminuează riscurile de pierderi de producţie în faţa posibilelor incidenţe ale acestora.

De asemenea această soluţie oferă o flexibilitate mai mare în dimensionare oferind diferite

intrări ale acesteia în fiecare dintre panourile de CC, 18 intrări echipate cu siguranţă şi şase

opţionale pentru fiecare Megawatt Station.

În plus, configuraţia cu un singur MPPT (Maximum Power Point Tracking: Urmărirea

punctului de putere maximă) permite o funcţionare Master-Slave a unităţilor de potenţial,

controlate de MCU (Main Control Unit) care reglează intrarea în funcţiune a fiecăreia dintre

unităţi în funcţie de încărcarea la intrare şi orele de lucru acumulate în fiecare dintre ele.

Cu această configuraţie, eşecul unei unităţi de potenţial nu implică pierderea de producţie

a unui invertor, ci doar a unităţii de potenţial afectate, adică 110 KW.

Conectarea de module pe serie. La fiecare serie se conectează 20 de module. Aceste

serii se conectează la staţia de potenţial MEGAWATT STATION în grupuri de 217.

Cum deja s-a menţionat, fiecare staţie cu o putere de 1 MW este compusă din 3 invertoare

de 330 kW. Fiecare invertor are la rândul său un MPPT (punct maxim de putere) care, cum se

explică în subpunctul cu caracteristicile invertorului, reglează intrarea în funcţiune a fiecăreia

dintre unităţile de putere, sporind randamentul acestuia.

Interconexiunea modulelor se realizează cu cablu unipolar de 1 x 2.5 mm², cu conexiune

tip multicontac (MC4) pentru intemperie şi cu rezistenţă la insolaţie, la conductoarele de protecţie

care se vor conecta la fiecare dintre blocurile de module.

Echipamente electrice. Instalaţia solară va dispune de următoarele echipamente electrice:

– Invertor;

– panou de protecţie instalaţii compus din: Protecţii de curent continuu (separator siguranţe,

întrerupător manual şi descărcător de tensiuni);

– protecţii de curent alternativ (întrerupător magnetotermic şi întrerupător diferenţiat);

– conductoare flexibile pentru potenţial, pentru derivarea în pământ şi culoarul între cutia de

conectare şi panoul de distribuţie;

– împământări;

– borne.



27

B.4. RACORDAREA CENTRALEI FOTOVOLTAICE LA SEN

Energia electrică obținută în Parcul fotovoltaic LOVRIN 3 va fi evacuată prin intermediul

cablurilor electrice direct în staţia de transformare 110/20 KV 63 MVA ce se va construi pe

amplasament. Din această staţie de transformare se realizează, prin intermediul unei LES 110 kV

de 2 km, legătura cu staţia 110/20 kV Lovrin existentă. O celulă nou construite ȋn staţia de 110/20

kV va face legătura cu Sistemul Energetic Naţional.

În vederea livrării energiei electrice produse la parametrii solicitaţi de către transportator,

obiectivul va fi dotat cu următoarele echipamente:

– pentru staţia de 110/20 kV Lovrin se va instala o celulă de 110 kV complet echipată

racordată la staţie prin extindere şi adaptarea tuturor sistemelor de protecţie, măsură şi

control şi contorizare a energiei electrice produse;

– pentru staţia de transformare de 110/20 kV montată pe amplasamentul parcului fotovoltaic

Lovrin 3 se va monta o celulă trafo 110/20 kV-63 MVA, transformator 110/20 kV 63 MVA,

grup de măsură, conexiune 20 kV proiectată, 5 celule 20 kV, LES de aproximativ 3 km

formată din 3 cabluri monofazate 110 kV aluminiu 1x 500 mm2 +FO.

Modulele fotovoltaice sunt conectate între ele în serii de 20, formând astfel ceea ce se

numeşte Serie. Aceste serii se grupează în panouri continue de nivel 1. Pentru fiecare statie de

potenţial de 1 MW, se conectează 17 panouri continue de nivel 1. La 16 dintre acestea li se

conectează 13 serii, iar la unul i se conectează 9 serii, pentru a însuma astfel cele 217 serii pe

MEGAWATT STATION, menţionaţi anterior. La ieşirea fiecăruia dintre cele 3 invertoare care

compun MEGAWATT STATION, se găseşte un panou de protecţie de curent alternativ, care

adăposteşte întrerupătorul magnetotermic şi întrerupătorul diferenţial al instalaţiei. În porţiunea

cuprinsă între transformator şi echipamentul de măsurare, se va utiliza cablare trifazată cu neutru.

Cablul utilizat până la substaţie va fi de secţiune adecvată şi de tipul RZ1-K 0,6/1 KV (Al)

flexibil sau echivalent. Instalaţia posedă un sistem de împământare care garantează contactul

electric între masele instalaţiei. Rezistenţa va fi inferioară, de 10 Ω. Pentru aceasta vor fi

amenajaţi ţăruşi de cupru de 2 m conectaţi cu cablu de cupru pur de 35 mm², în vederea obţinerii

rezistenţei indicate. În centrală se vor instala o serie de senzori care vor realiza sarcina de

achiziţionare de date climatologice. Comunicarea între echipamente se va realiza cu cablu de 4

perechi de conductoare (RS 485), protejate şi pregătite pentru conectarea cu terminalele RJ45.

Elementele de protecţie se vor calcula pentru protejarea generală a instalaţiei electrice în cazul în

care are loc o supraîncărcare sau un scurtcircuit. Fiecare circuit va fi protejat de un strat

magnetotermic, astfel încât curba de declanşare (tip C) a fiecărui dispozitiv să fie mai rapidă



28

decât curba de fuziune a cablului circuitului pe care îl protejează. În plus se va avea în vedere

faptul că protecţiile subacvatice vor avea o curbă cu declanşare mai rapidă, astfel încât sa se

asigure declanşarea protecţiilor subacvatice înaintea celor de deasupra apei (Selectivitate). De

asemenea se va instala şi un diferenţiator de intensitate adecvată şi 30 mA de sensibilitate. La

ieşirea fiecărui invertor Solarmax MEGAWATT STATION, generatorul încorporează un PIA de

800°. La intrarea panoului de contoare se vor instala siguranţele corespunzătoare. Pentru a evita

descărcările electrice asupra persoanelor se vor adopta două măsuri: pe partea DC, instalaţia este

lăsată să plutească faţă de pământ, şi se complementează cu instalaţia de materiale clasa II şi un

supraveghetor de izolaţie care să detecteze orice avarie între poli şi masă; pe partea AC, se va

instala un întrerupător diferenţiat de 30 mA, de 40 A în cazul urmăritoarelor. Partea AC este

izolată de DC printr-un transformator de izolare încorporat pe invertorul electronic. Ca măsură de

protecţie complementară a persoanelor în faţa şocurilor electrice, se va instala o împământare

pentru a conecta cu pământul masele metalice ale tuturor echipamentelor. Astfel, se va evita

apariţia supratensiunilor induse între acestea şi pământ, care pot fi periculoase pentru persoane.

Generatoarele au încorporate varistoare care să protejeze echipamentele electronice în faţa

supratensiunilor produse de către reţeaua electrică sau induse de către descărcările atmosferice.

Se vor monta protecţii de supratensiune de clasa II pe partea AC, pe fiecare fază şi neutru. În linia

de achiziţie de date (RS485) se vor monta de asemenea protecţii de supratensiune, dar acestea vor

fi de clasa I. De asemenea, referitor la funcționare în sistem de avarie, trebuie menționat că

fiecare echipament invertor are încorporate nişte protecţii de nefuncţionare în refugiu. Astfel, în

cazul în care există o întrerupere în reţeaua electrică, datorată avariei sau provocată manual prin

operaţiuni de întreţinere în linie sau la centrul de transformare, centrala nu va genera energia care

poate să provoace circularea unui curent de retur. Pentru acest lucru, fiecare invertor dispune de o

protecţie faţă de tensiune, frecvenţă şi curent în afara limitelor.

C. DESEURI

C.1. TIPURI ŞI CANTITATI DE DESEURI REZULTATE DIN FUNCTIONAREA PROIECTULUI ŞI MANAGEMENTUL ACESTORA

Deşeurile rezultate din activităţile desfăşurate în etapa de realizare a investiţiei şi pe

durata funcţionării acesteia vor fi gestionate (colectare selectivă, transport, valorificare,

eliminare), conform prevederilor Legii nr. 211/2011.

Principalele deşeuri, codificate conform HG 856/2002, care vor rezulta din activităţile

desfăşurate în etapa de a investiţiei şi în cea de operare a parcului fotovoltaic sunt următoarele:



29

Tabel 8. Tipurile de deşeuri generate ȋn perioada de execuţie/funcţionare

Nr. Crt. Sursa deşeului

Cod deşeu (conf. HG 856/2002)

Denumirea deşeului

Mod de depozitare temporară

Mod de gestionare (eliminare/valorificare)

1 Organizarea de

şantier 17 09 04

Deşeuri din construcţie

provenite din organizarea de

şantier

Depozitare temporară ȋn

recipienţi adecvaţi pe amplasamen

tul organizării de şantier

Reutilizare la realizarea umpluturilor

2. 17 03 02

Asfalturi rezultate de la construcţia

drumului

Depozitare temporară

pe amplasamen

t

Reutilizare la realizarea umpluturilor

3. 17 04 05

Pămȃnt şi pietre rezultate din

excavările de pe amplasament

Depozitare temporară

pe amplasamen

t

Reutilizare la renaturarea terenurilor

4. 17 04 11

Deşeuri de cabluri de la realizarea reţelei electrice

subterane

Depozitare temporară ȋn recipienţi pe amplasamen


Valorificare prin firme autorizate

5. 15 01 01 15 01 02 15 01 03

Deşeuri de ambalaje

provenite de la materii prime nepericuloase





6. 15 01 10*

Deşeuri de ambalaje

provenite de la materiile prime

periculoase utilizate ȋn realizarea

construcţiilor




Eliminare prin firme autorizate sau returnate

furnizorilor

7

Construcţia propriu-zisă a

parcului fotovoltaic

17 04 05 Deşeuri metalice rezultate din activitatea de asamblare a panourilor

fotovoltaice şi de la realizarea

structurii metalice a clădirii




Valorificate prin firme autorizate



30

Nr. Crt. Sursa deşeului

Cod deşeu (conf. HG 856/2002)

Denumirea deşeului

Mod de depozitare temporară

Mod de gestionare (eliminare/valorificare)

administrative

8. 17 02 04*

Deşeuri poliuretanice rezultate de la amenajarea interioară a

clădirii administrative




Eliminare prin firme autorizate

9. 17 08 02

Materiale de construcţie pe bază de gips,

altele decât cele specificate la 17

08 01*




Eliminare prin firme autorizate

10. 17 01 01

Deşeuri de beton rezultate de la

turnarea fundaţiei clădirii

administrative şi a platformei betonate





11. 17 04 07

Amestecuri metalice rezultate de la realizarea împrejmuirii

zonei administrative




Valorificate prin firme autorizate

12.

Activităţi

auxiliare (ale personalului)

atȃt ȋn perioada de execuţie, cȃt şi ȋn perioada de funcţionare

20 03 01 Deşeuri menajere

Se depozitează ȋn pubele ȋn

spaţiu separat de celelalte deşeuri

Se elimină prin firmă de salubritate autorizată, pe

bază de contract.

Generarea deşeurilor poate fi minimizată prin utilizarea eficientă a materiilor prime şi prin

separarea deşeurilor reciclabile rezultate.

Gestionarea ambalajelor se va face cu respectarea prevederilor HG 621/2005 privind

gestionarea ambalajelor şi deşeurilor de ambalaje, modificată şi completată cu HG 1872/2006 şi

HG 247/2011.



31

Gestionarea deşeurilor de ambalaje se realizează prin ţinerea evidenţei acestora, în

conformitate cu HG 856/2002, la fel ca pentru celelalte deşeuri generate ȋn unitate.

D. IMPACTUL POTEN ŢIAL ASUPRA COMPONENTELOR MEDIULUI ŞI MĂSURI DE REDUCERE A ACESTUIA

D.1. APA

D.1.1. CONDITIILE HIDRICE ŞI HIDROGEOLOGICE ALE AMPLASAMENTULUI

Amplasamentul proiectului propus este situat în bazinul Arancăi, un fost braţ al râului

Mureş. Cursul Arancăi prezintă numeroase variaţii, datorate influenţei mai multor factori, dintre

care cei mai importanţi sunt litologia, tectonica, morfografia locului şi, mai ales, intervenţia

antropică. Pe amplasamentul vizat pentru construirea parcului fotovoltaic nu au fost identificate

surse de apă de suprafaţă. Cu toate acestea, zona din care face parte acest amplasament prezintă o

predispoziţie la fenomene de înmlăştinire, motiv pentru care aceasta a fost amenajată cu canale de

desecare. Deşi funcţionarea parcului fotovoltaic nu presupune utilizarea apei curente, este necesar

a se lua în calcul faptul că prezenţa panourilor fotovoltaice pe suprafaţa terenului va determina

modificarea regimului de scurgere a apelor pluviale.

Rȃul Aranca este un vechi curs al Mureşului cu lungime de 104 km, suprafaţă 990 kmp

pȃnă la frontieră, care are pe teritoriul judeţului peste 90% din suprafaţă şi lungimea cursului său

şi care ȋn prezent joacă rol de canal de desecare.

Rȃul Mureş (L= 716 km, suprafaţă 27830 km pȃnă la frontieră) mărgineşte judeţul ȋn

partea de nord vest pe o lungime de 42 km formȃnd limita comună cu judeţul Arad şi apoi graniţa

cu Ungaria. Ȋn secţiunea staţie hidrologice Arad debitul mediu multianual este de 177 mc/s,

debitul maxim cu probabilitate de 1% de 2360 mc/s, volumul maxim scurs pe un interval de 10

zile consecutive corespunzător aceleiaşi probabilităţi de 1330 mil mc/s, debitul mediu zilnic

minim (anual) cu probabilitate de 80 % de 21 mc/s cel corespunzător perioadei de vegetaţie

(iunie-august) de 41 mc/s, iar debitul mediu multianual de aluviuni ȋn suspensie de 95 kg/s.

Fenomene de ȋngheţ se ȋnregistrează ȋn 90 % din ierni şi au o durată medie de 40 zile. Podul de

gheaţă apare mai rar ( o dată la 2 ani ) şi durează ȋn medie 30 zile.

Apele freatice cantonate ȋn nisipurile şi pietrişurile din lunca Mureşului şi din conurile de

acumulare, prezintă o mare diversitate sub toate aspectele (adȃncime, scurgere subterană,

mineralizare, potabilitate). Nivelul apelor freatice este ȋn stȃnsă legătură cu nivelul apelor de

suprafaţă cele mai apropiate. Ȋn zona amplasamentului ȋn urma forajelor care s-au executat

nivelul de apariţie a apei subterane ȋn forajele executate a fost următorul:



32

Tabel 9. Nivelul de apariţie a apelor subterane ȋn forajele executate

Nr crt Nivelul de apariţie a apei subterane

1 F 7 2,00

2 F 8 1,80

După execuţia forajelor, apa freatică s-a stabilizat la o adȃncime de 1,30-1,50 m.

Apele de adȃncime sunt cantonate ȋn formaţiuni pannoniene pe mai multe niveluri şi ȋn

cele cuaternare, utilizarea acestora fiind ȋn funcţie de temperatură şi gradul de mineralizare.

Apele de adȃncime se situează la adȃncimi care ȋncep cu 60 m, ȋn unele locuri putand ajunge pȃnă

la 3000 m. Debitul ȋnregistrează valori de la cȃţiva mc/h la 120 mc/h.

D.1.2. MANAGEMENTUL APELOR UZATE

După realizarea investiţiei, de pe suprafaţa parcului fotovoltaic Lovrin 3 vor rezulta ape

pluviale după cum urmează:

– apele pluviale de pe suprafaţa celulelor fotovoltaice şi de pe suprafaţa parcului

fotovoltaic; o mare parte din aceste ape se vor infiltra ȋn sol, excesul fiind preluat de canalele

de desecare şi evacuat ȋn cel mai apropiat emisar;

– apele pluviale de pe suprafaţa drumului perimetral şi de pe suprafaţa trotuarului; aceste

ape pluviale vor fi colectate şi direcţionate de rigolele carosabile prevăzute prin proiect.

Lăţimea acestor rigole stradale va fi de 0,5 m. Apele colectate de către aceste rigole vor fi

descărcate ȋn cei mai apropiaţi receptori;

– apele pluviale potenţial impurificate rezultate de pe platformele carosabile vor fi epurate

ȋntr-un decantor/separator de hidrocarburi cu capacitate de 4 l/s dotat cu bazin de evacuare

nămol şi hidrocarburi cu volum V = 2,00 mc;

– apele menajere rezultate de la grupurile sanitare vor fi colectate prin intermediul

conductelor de PVC şi evacuate spre un bazin vidanjabil betonat, cu volum de 10 mc.

Din activitatea desfăşurată ȋn etapa de funcţionare nu vor rezulta ape uzate tehnologice.

D.1.3. SURSELE DE POLUARE A APELOR

Etapa de construire

Principalele surse de poluare a factorului de mediu apă pe durata construirii parcului

fotovoltaic sunt reprezentate de:

– scurgerile accidentale de combustibil sau de alte substanţe/ materii prime utilizate în faza

de execuţie a lucrărilor;



33

– depozitarea necontrolată a materialelor şi a deşeurilor de construcţii;

– afectarea dinamicii naturale a apei de pe terenurile învecinate prin modificarea nivelului

freatic datorită excavaţiilor ce vor fi efectuate în vederea ancorării în teren a panourilor

fotovoltaice;

– modificarea regimului de scurgere a apelor meteorice căzute pe amplasament.

Formele de impact asupra componentei hidrice asociate activităţilor desfăşurate în faza

de construire a parcului fotovoltaic sunt:

– infiltrarea în sol şi în stratul freatic a hidrocarburilor sau a altor substanţe utilizate în faza

de construire a parcului;

– drenarea de către apele pluviale a hidrocarburilor sau a altor substanţe rezultate din

potenţialele scurgeri accidentale sau din depozitarea necontrolată a deşeurilor menajere sau

de construcţii şi descărcarea acestora în canalele de desecare existente pe amplasament.

Etapa de funcţionare

Principalele surse de poluare a factorului de mediu apă, ȋn perioada de funcţionare a

parcului fotovoltaic sunt reprezentate de:

- deversarea unor ape contaminate (menajere, pluviale potenţial contaminate) ȋn

canalele ANIF şi care pot conduce la o degradare a emisarului cel mai apropiat;

- defecţiuni tehnice ce pot să apară la sistemele de colectare şi preepurare (fisuri

bazin vidanjabil, separator hidrocarburi, spargere conducte PVC, etc).

D.1.4. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI

Etapa de construire

Măsurile de reducere a impactului asupra factorului de mediu apă în faza de construcţie a

parcului fotovoltaic sunt:

– manipularea combustibililor astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol sau în

apă;

– manipularea materialelor sau a altor substanţe utilizate în tehnologii se va realiza astfel

încât să se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

– amenajarea unor spaţii de depozitare temporară a deşeurilor, în conformitate cu

reglementările în vigoare, iar eliminarea/valorificarea acestora va fi realizată doar de firme

specializate şi acreditate; stocarea deşeurilor de construcţie pe amplasament va fi pentru o

perioadă de maxim 1 an;

– reducerea la minimum a intervenţiilor constructive care ar putea conduce la modificări

ale nivelului freatic pe amplasament;



34

– în cazul unor deversări accidentale pe sol a unor substanţe poluante, se vor lua măsuri

imediate de colectare, depozitare şi eliminare prin firme specializate, în caz contrar poluanţii

pot ajunge în apele de suprafaţă şi în cele freatice cu deprecierea calitativă a acestora.


Cu scopul reducerii impactului asupra apei în faza de funcţionare a parcului fotovoltaic,

se vor adopta următoarele măsuri:

- platformele betonate de pe suprafeţele destinate parcărilor vor fi impermeabilizate,

pentru a se evita scurgerile accidentale, iar depozitarea deşeurilor se va face în

spaţii special amenajate;

- ȋntreţinerea ȋn perfectă stare de funcţionare a bazinului vidanjabil pentru ape uzate

menajere, sistemului de pre-epurare ape pluviale potenţial contaminate;

- contract cu firmă specializată şi autorizată ȋn vidanjare pentru evacuarea periodică a

apelor uzate menajere colectate ȋn bazinul etanş de 10 mc.

Prin măsurile adoptate ȋn faza de realizare a investiţiei se poate considera că impactul

asupra factorului de mediu apă va fi nesemnificativ.

D.2. AERUL

D.2.1. CONDITII METEOROLOGICE PE AMPLASAMENT

Din punct de vedere climatic, zona este caracterizată prin frecvenţa deosebit de mare a

advecţiilor de aer temperat-oceanic din V şi NV mai ales vara şi ȋn anotimpurile de tranziţie şi

prin frecvenţa mare a advecţiilor de aer tropical-maritim din SV şi S ȋn semestru rece. Arealul

dispune de un potențial dintre cele mai bune din România, valorile medii anuale de temperatură

fiind de peste 100C, iar cantitatea de precipitații este în jur de 600 mm/an.

În vederea dimensionării centralei fotovoltaice s-a realizat un studiul al parametrilor

climatologici, strict pe amplasamentul de interes, pe baza informaţiilor furnizate de baza de date

PV-GIS. Datele obţinute sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 10. Date climatologice ale amplasamentului proiectului propus

Luna Hh H opt H (90) I opt T D T 24h NDL NDD Ianuarie 1170 1900 1910 64 0,4 -0,3 7 546 Februarie 1980 2940 2700 57 2,8 1,7 7 424 Martie 3130 3970 3090 45 7,2 5,8 7 321 Aprilie 4340 4780 2990 30 13,2 11,8 8 106 Mai 5510 5500 2850 18 18,9 17,2 9 29 Iunie 5930 5640 2670 12 22,0 20,3 10 5 Iulie 6130 5970 2890 16 23,6 22,0 7 0 August 5470 5870 3370 27 23,4 21,7 6 13 Septembrie 4020 5000 3640 42 18,4 16,8 6 72



35

Octombrie 2670 3930 3500 55 14,3 12,5 5 266 Noiembrie 1360 2170 2140 62 7,8 6,6 8 426 Decembrie 935 1540 1580 65 1,6 1,0 9 559 Anual 3560 4110 2780 36 12,8 11,4 89 2767

Unde:

Hh- Radiaţie ȋn plan orizontal (Wh/mp/zi);

H opt-Radiaţie ȋn plan ȋnclinat optim;

H(90) –Radiaţie ȋn plan vertical (Wh/mp/zi);

I opt-Inclinare optimă ȋn grade;

TD: Medie a temperaturii pe parcursul orelor solare (°C);

T 24 h: Media temperaturilor zilnice (°C);

NDL:Numărul zilelor de ploaie;

NDD: Numărul gradelor ȋn ziua ȋncălzirii.

Ȋn vederea determinării valorilor de iradiere şi temperatură, s-a amplasat o staţie

meteorologică ȋn localitatea Lovrin (coordonate geografice 45°58’0’’Nord, 20°46’0’’Est),

altitudine 89 m deasupra nivelului mării.

Valorile iradiaţiei solare şi ale temperaturii aerului înregistrate sunt prezentate în tabelele

de mai jos.

Tabel 11. Variaţia iradiaţiei solare la nivelul

amplasamentului

Tabel 12. Variaţia temperaturii la nivelul

amplasamentului

Nr crt Luna kWh/mp/zi 1 Ianuarie 1,17 2 Februarie 1,98 3 Martie 3,13 Aprilie 4,34 5 Mai 5,51 6 Iunie 5,93 7 Iulie 6,13 8 August 5,47 9 Septembrie 4,02 10 Octombrie 2,67 11 Noiembrie 1,36 12 Decembrie 0,93 Media anuală 3,56

Nr crt Luna °C (medie lunară) 1 Ianuarie -0,13 2 Februarie 1,7 3 Martie 5,8 4 Aprilie 11,8 5 Mai 17,2 6 Iunie 20,3 7 Iulie 22,0 8 August 21,7 9 Septembrie 16,8 10 Octombrie 12,5 11 Noiembrie 6,6 12 Decembrie 1,0 Media anuală 11,4

D.2.2. SURSE DE POLUARE ŞI TIPURI DE POLUANTI GENERATI, PROGNOZAREA

POLUARII AERULUI

Etapa de construire



36

Sursele de poluare a aerului în faza de construcţie a parcului fotovoltaic Lovrin 3 sunt

cele specifice tuturor şantierelor, respectiv:

– gaze de combustie (NOx, SO2, CO) rezultate de la rularea autovehiculelor şi combustia

carburanţilor în motoarelor vehiculelor transportoare sau a utilajelor;

– pulberile în suspensie antrenate de circulaţia autovehiculelor şi de activităţile de excavare,

transvazare şi depozitare a pămȃntului.

Formele de impact asupra aerului asociate etapei de construire a parcului fotovoltaic sunt

reprezentate de:

– creşterea concentraţiei de NOx, SO2 şi CO în aer datorită arderii combustibililor;

– creşterea concentraţiei de materii solide în aer ca rezultat al antrenării acestora de

circulaţia autovehiculelor şi utilajelor.


Sursele de poluare a factorului de mediu aer în etapa de funcţionare a parcului fotovoltaic

sunt asociate de asemenea traficului provenit de la autovehiculele implicate în activităţile de

mentenanţă.

Ȋn stadiul de prognoză a poluării factorului de mediu aer s-au folosit factori de emisie

conform metodei de analiza EEA/EMEP/CORINAIR.

Pentru utilaje de transport mai mari de 3,5 tone (autobasculante) şi care utilizează

combustibil motorina, factorii de emisie sunt următorii:

Tabel 13. Factori de emisie pentru utilaje mai mari de 3,5 tone (motorina)

Cantitatea de poluanţi evacuată în atmosferă NOX CH4 VOC CO N2O CO2

gr/km 10,9 0,06 2,08 8,71 0,03 800 gr/kg de motorina 42,7 0,25 8,16 34,2 0,12 3138 gr/MJ 1,01 0,006 0,19 0,80 0,003 73,9

Cantitatea de particule emise ȋn urma procesului de combustie a motorinei ȋn timpul

transportului este data de relaţia:

Poluant = cantitatea de carburant x factorul de emisie

De asemenea, ȋn procesul de combustie a motorinei se antrenează ȋn atmosferă

următoarele metale grele şi pulberi cu factorii de emisie aferenţi:

Tabel 14. Metale grele şi pulberi aferente procesului de combustie a motorinei

Metale grele Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc mg/Kg motorină consumată

0,01 1,7 0,05 0,07 0,01 1



37

Tabel 15. Pulberi emise ȋn atmosferă aferente procesului de combustie a motorinei

Cantitatea de pulberi emisa în atmosferă

Particule (PM)

Gr/kg de motorina consumata 4,3

Pentru aprovizionarea cu materii prime, în etapa de construire a parcului fotovoltaic vor fi

folosite mijloace de transport cu capacitatea de transport mai mare de 3,5 tone.

Ȋn perioada de mentenanţă, mijloacele de transport utilizate vor fi de capacitate mai mică

de 3,5 tone. Potenţialul impact asupra factorului de mediu aer va fi mai mare la faza de

implementare a investiţiei, motiv pentru care prognozarea impactului se va face pentru mijloacele

de transport cu capacitate mai mare de 3,5 tone.

Tabel 16. Utilajele folosite ȋn perioada de implementare a investiţiei

Nr. crt. Utilaj Nr. utilaj Capacitate cilindric ă a motorului

Consum mediu orar de

motorină

Ore de funcţionare/zi

1 Buldozer 1 330 CP 39 l/h 10 2 Excavator 1 298 CP 38 l/h 10 3 Autobasculante 1 400 CP 38 l/h 10 4 Automacara 1 700 CP 40 l/h 10

Cantitatea zilnică maximă de motorină consumată pentru implementarea investiţiei va fi

de 1550 litri. Motorina necesară functionării autocamioanelor de transport este asigurată de la

unităţile de distribuţie a produselor petroliere cele mai apropiate.

Cunoscȃnd aceşti parametri, se poate calcula cantitatea zilnică de poluanţi evacuaţi ȋn

atmosferă rezultaţi ȋn urma activităţii de aprovizionare cu materii prime ȋn vederea construirii

parcului fotovoltaic. Cantitatea de poluanţi emisă în atmosferă ca poluare a combustiei motorinei

este calculată în tabelul de mai jos.

Tabel 17. Cantitatea de poluanţi emisă ȋn atmosferă ca urmare a combustiei motorinei

Factori de emisie conform CORINAIR NOx NMVOC CH4 CO N2O PM

Utilajele folosite pe amplasament

42,7 mg/kg 8,16 mg/kg 0,17

mg/kg 34,2

mg/kg 0,12 mg/kg

4,3 mg/kg



38

Cantitate de poluant emisă ȋn atmosferă la un consum de 1550

l/zi, 1240 kg/zi (densitatea motorinei este de 0,8 kg/l).

52948 mg/zi

10118,4 mg/zi

210,8 mg/zi

42408 mg/zi

148,8 mg/zi

5332 mg/zi

Factori de emisie conform CORINAIR Cadmiu Cupru Crom Nichel Seleniu Zinc

mg/kg motorină consumată 0,01mg/kg 1,7 mg/kg 0,05

mg/kg 0,07

mg/kg 0,01 mg/kg 1 mg/kg

Cantitate de poluant emisă ȋn atmosferă la un consum de 1550

l/zi, 1240 kg/zi (densitatea motorinei este de 0,8 kg/l).

12,4 mg/zi

2108 mg/zi

62 mg/zi

86,8 mg/zi

12,4 mg/zi

1240 mg/zi

Referitor la estimarea impactului, OM 462/1993, modificat de HG 128/2002 şi de Ordinul

592/2002, asupra limitării preventive a emisiilor poluante ale autovehiculelor rutiere (art.17)

stipulează că “emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limitează cu caracter preventiv prin

condiţiile tehnice prevăzute la omologarea pentru circulaţie a autovehiculelor rutiere – operaţiune

ce se efectuează la ȋnmatricularea pentru prima dată ȋn ţară a autovehiculelor de producţie

indigenă sau importate, cȃt şi prin condiţiile tehnice prevăzute la inspecţiile tehnice ce se

efectuează periodic pe toată durata utilizării tuturor autovehiculelor rutiere ȋnmatriculate ȋn ţară”.


În vederea minimizării impactului produs asupra aerului în etapa de construire a parcului

fotovoltaic vor fi adoptate o serie de măsuri.

Etapa de construire

Măsurile propuse de reducere a impactului în faza de construire a parcului fotovoltaic

sunt:

– stropirea cu apă prin intermediul camioanelor cisternă a depozitelor de materiale (pământ,

agregate minerale), şi a drumurilor de acces la amplasament;

– impunerea unor limitări de viteză a vehiculelor de tonaj mare;

– utilizarea unor vehicule şi utilaje performante;

– utilizarea unor carburanţi cu conţinut redus de sulf;

– adoptarea unor proceduri pentru întreţinerea adecvată a vehiculelor şi utilajelor, respectiv

verificarea periodică a stării de funcţionare a acestora şi intervenţia în vederea remedierii

eventualelor disfuncţii identificate.



39


Având în vedere faptul că după începerea funcţionării parcului fotovoltaic accesul înspre

panourile fotovoltaice va fi extrem de rar, doar în cazuri de defecţiuni majore sau pentru

întreţinere periodică, principala măsura de reducere a impactului asupra aerului în această etapă

este reprezentată de adaptarea vitezei în funcţie de condiţiile de trafic şi de starea drumurilor

tranzitate.

Prin respectarea măsurilor propuse de reducere a impactului asupra factorului de mediu

aer, se poate considera că impactul asupra factorului de mediu aer va fi redus şi de scurtă

durată.

D.3. PROTECTIA IMPOTRIVA ZGOMOTULUI ŞI VIBRATIILOR

D.3.1. SURSE ŞI FORME DE IMPACT

Etapa de construire

Procesele tehnologice de execuţie a parcului fotovoltaic implică folosirea unor utilaje cu

funcţii specifice, care determină apariţia a două categorii de surse de zgomot:

– zgomotul din fronturile de lucru, produs de funcţionarea utilajelor de construcţii

(utilizate la realizarea şăpȃturilor, etc);

– circulaţia vehiculelor grele care transportă materialele necesare execuţiei lucrărilor şi

părţilor componente ale panourilor fotovoltaice.

Aprecierea poluării fonice în zona frontului de lucru este dificil de realizat, având în

vedere multitudinea factorilor externi implicaţi în propagarea zgomotului (fenomene

meteorologice şi în particular viteza şi direcţia vântului, gradientul de temperatură şi de vânt,

absorbţia undelor acustice de către sol, fenomen denumit “efect de sol”, absorbţia în aer,

presiunea, temperatura, umiditatea relativă, componenta spectrală a zgomotului, topografia

terenului, vegetaţia). Cu toate acestea, pornind de la valorile nivelurilor de putere acustică ale

principalelor utilaje ce vor fi folosite şi de la numărul acestora, se pot face unele aprecieri

referitoare la nivelurile de zgomot şi distanţele la care acestea se înregistrează, constatându-se că

pe anumite sectoare şi perioade de timp, nivelurile de zgomot ar putea atinge valori semnificative,

fără însă a depăşi 85 dB (A) pentru perioade mai mari de 10 ore.

În ceea ce priveşte receptorii sensibili, respectiv cele mai apropiate locuinţe, trebuie

menţionat faptul că disconfortul generat de organizarea de şantier va fi minim, având în vedere că

lucrările se desfăşoară în afara zonei locuite, la o distanţă de minimum 2 km faţă de aceasta.



40

A doua sursă de zgomot pe perioada construcţiei o va constitui circulaţia mijloacelor de

transport. Datorită faptului că principalul drum de acces pe amplasament tranzitează teritoriul

intravilan al comunei, această sursă de zgomot va genera un anumit disconfort populaţiei.


Activitatea de captare a radiaţiei solare cu ajutorul panourilor fotovoltaice nu este

generatoare de zgomot şi vibraţii, singura sursă de zgomot pe durata funcţionării parcului

fotovoltaic o reprezintă traficul rutier spre amplasament determinat de operaţiunile de mentenanţă

a instalaţiilor şi staţia de transformare. Prin urmare, funcţionarea parcului nu generează un impact

semnificativ din punctul de vedere al zgomotului şi vibraţiilor.

D.3.2. MASURI DE REDUCERE A IMPACTULUI

Etapa de construire

Principalele măsuri de reducere a impactului produs de zgomot în etapa de construcţie a

proiectului propus sunt:

– identificarea unor soluţii optime privind accesul utilajelor de lucru spre amplasament în

vederea diminuării tranzitului acestora prin localităţi;

– corelarea programului vehiculelor înspre/dinspre amplasament cu starea traficului de pe

drumurile tranzitate în vederea reducerii impactului ce ar putea fi generat de suplimentarea

semnificativă a acestuia (în special în ore de vârf);

– sistarea lucrărilor pe timpul nopţii;

– utilizarea tehnologiilor extrem de zgomotoase doar atunci când acest lucru este imperativ

necesar.


Având în vedere faptul că activitatea propusă nu se constituie ca sursă de zgomot şi

vibraţii pe durata sa de funcţionare, nu se impune aplicarea unor măsuri de reducere a impactului

în acest sens.

Prin măsurile care se vor lua, atȃt la faza de construcţie a parcului fotovoltaic, dar şi ȋn

perioada de functionare, se poate aprecia că impactul prin zgomot şi vibraţii va fi nesemnificativ

şi de scurtă durată.



41

D.4. SOLUL

D.4.1. CARACTERISTICI GENERALE ALE SOLURILOR AREALULUI

Forajele efectuate pentru amplasamentul proiectului propus au relevat o coloană litologică

dominată de argilă până la adâncimea de 1,30 m şi o grosime a stratului de sol cuprinsa între 0,50

şi 0,60 m sub nivelul topografic. Stratul identificat este sol vegetal argilos negru, ale cărui

caracteristici sunt consistenţa vârtoasă şi slaba permeabilitate. Prezenţa unei succesiuni cu

structură impermeabilă determină predispoziţia terenului la fenomenele de stagnare a apei

pluviale şi la înmlăştinire.

D.4.2. SURSELE DE POLUARE A SOLULUI ŞI SUBSOLULUI

Solul reprezintă factorul de mediu cel mai afectat în cazul implementării unui astfel de

obiectiv, prin prisma scoaterii din circuitul pedologic natural a unei mari suprafeţe de teren,

respectiv înlăturarea stratului de sol de pe terenul aferent ancorării panourilor fotovoltaice, a

drumurilor de acces şi a canalului de transmitere a energiei către SEN, ce implică diminuarea

rezervei de humus acumulată de-a lungul a mii şi sute de mii de ani, precum şi afectarea

biodiversităţii pe terenurile învecinate şi modificarea regimului de scurgere a apelor subterane.

Mai trebuie menţionat că, deşi cea mai mare parte a terenului îşi va păstra funcţia de spaţiu verde,

acoperirea acestuia cu panourile solare îi va afecta dinamica naturală, în special infiltrarea apei,

care la rândul său va determina modificări la nivelul texturii şi structurii solului.

Referitor la factorul de mediu sol, mai trebuie luat în calcul şi impactul din perioada de

construcţie, respectiv potenţialele surse de poluare:

- pierderi accidentale de produse petroliere de la utilajele de construcţie sau de la

vehiculele transportoare;

- depozitarea necontrolată a unor materii prime sau deşeuri de construcţie direct pe

sol.


Etapa de construire

Cu scopul de a reduce impactul asupra solului şi subsolului în etapa de construcţie a

parcului fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:

– reducerea la minimum a suprafeţelor destinate construcţiilor sau organizării de şantier;

– manipularea combustibililor astfel încât să se evite scăpările accidentale pe sol sau în apă;



42

– manipularea materialelor sau a altor substanţe toxice utilizate se va realiza astfel încât să

se evite dizolvarea şi antrenarea lor de către apele de precipitaţii;

– managementul adecvat al deşeurilor de construcţie pe amplasament, amenajarea unor

spaţii de depozitare temporară în conformitate cu reglementările în vigoare,

eliminarea/valorificarea deşeurilor se va realiza prin firme specializate şi acreditate,

evitându-se stocarea deşeurilor de construcţie pe amplasament pe perioade lungi de timp;

– refacerea învelişului de sol vegetal pe suprafeţele afectate de activitatea de şantier (acolo

unde acest lucru este posibil), în special a celui îndepărtat în vederea săpării canalului în care

se vor îngropa liniile de transmitere a energiei electrice către punctul de preluare.


În perioada de funcţionare a centralei fotovoltaice pentru a reduce impactul asupra

factorului de mediu sol şi subsol se pot lua următoarele masuri:

– evitarea depozitării deşeurilor generate din activitatea de mentenanţă direct pe sol, fapt ce

ar conduce la modificarea proprietăţilor fizico-chimice a cuverturii edafice;

– menţinerea covorului vegetal de la partea superioară a cuverturii de sol pentru evitarea

apariţiei unor procese erozionale de suprafaţă, cu dislocarea unor cantităţi de sol.

Prin respectarea măsurilor de mai sus, se prevede că impactul negativ asupra solului nu

va fi semnificativ, fiind puţin probabile acumulări sau migraţii de poluanţi la nivelul solului.

D.5. GEOLOGIA SUBSOLULUI

D.5.1. CARACTERIZAREA SUBSOLULUI ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI

Litologia zonei este constituită, în cea mai mare parte, din depozite recente: argile

smectice (gonflante) în sectorul central şi central – vestic, loess şi argile loessoide în est, pe

alocuri nisipuri aluviale – roci care pot fi uşor dislocate şi remaniate în cadrul proceselor de albie.

Cea mai mare parte a Câmpiei Arancăi este acoperită cu roci friabile, sedimentate în mediu

fluvio-lacustru. În est, nord şi vest, aceste roci sedimentare sunt reprezentate de loessuri şi roci

loessoide, cu textură fină şi pondere ridicată a carbonatului de calciu în compoziţia chimică.

Aceasta a determinat caracterul calcaros al majorităţii cernisolurilor din acest areal. În sectorul

central şi central-vestic, argilele smectice prezintă proprietăţi fizico-mecanice aparte. Caracterul

gonflant al acestora impune măsuri speciale în tehnica construirii fundaţiilor la construcţiile mari

şi la reţeaua de infrastructură (drumuri asfaltate, căi ferate). Analiza geochimică a sedimentelor

indică o îmbogăţire a acestora în combinaţii ale sulfului cu microelemente grele (fier, mangan,

cadmiu, plumb, cupru). Acestea au apărut secundar prin alterarea mineralelor magmatice din



43

Munţii Metaliferi şi Carpaţii Orientali de unde au fost aduse aici de Mureş şi afluenţii săi.

Revenind la teritoriul parcului fotovoltaic Lovrin 3, ȋn cadrul studiului geotehnic realizat

s-au făcut şi investigaţii asupra caracteristicilor fizice ale subsolului. Pentru parcul fotovoltaic

Lovrin 3 au fost executate 2 foraje geotehnice după cu urmează:

Tabel 18. Rezultatele forajelor geotehnice executate ȋn Parcul Lovrin 3

Foraj Adȃncime Nivelul de apariţie a apei subterane

Grosimea stratului ȋn m de la partea superioară la partea

inferioar ă Descrierea stratului

0,50 Sol vegetal argilos negru 0,70 Argilă prăfoasă cafenie

consistentă vȃrtoasă 0,70 Argilă galbenă consistentă

vȃrtoasă; 1,30 Argilă cenuşie cu

intercalaţii ruginii, consistentă vȃrtoasă.

F7 5,00 2,00

1,80 Nisip mic cu fin galben cu ȋndesare mijlocie.

0,60 Sol vegetal argilos negru 0,80 Argilă prăfoasă cafenie

consistentă 0,70 Argilă galbenă consistentă

vȃrtoasă 1,40 Argilă cenuşie cu

intercalaţii ruginii, consistentă vȃrtoasă

F 11 5,90 1,80

2,40 Nisip mic cu fin galben cu ȋndesare medie

D.5.2. STRUCTURA TECTONICA, ACTIVITATEA NEOTECTONICA, ACTIVITATEA

SEISMICA

Conform Normativului P 100-1/2006 – Cod pentru proiectare seismică, ȋn zona localitatii

Lovrin, valoarea de vȃrf a acceleraţiei terenului pentru proiectare este ag = 0,16 g (pentru

cutremure cu interval mediu de recurenţă IMR =100 ani), iar valoarea perioadei de colţ a

spectrului de răspuns Tc=0,7 sec.

De asemenea, localitate este situată din punct de vedere al zonării seismice ȋn zona cu

grad de intensitate seismică 71 după STAS 11100/1-1993.

D.5.3. PROGNOZAREA IMPACTULUI

Ȋntre cuvertura de sol de la suprafaţă şi stratul geologic din adȃncime există o strȃnsă

interdependenţă. Orice modificare care survine ȋn stratul de sol poate influenţa calitatea stratului



44

geologic. Cu alte cuvinte o poluare survenită la suprafaţă va determina o schimbare a

proprietăţilor fizico-chimice şi biologice ale solului, dar poate modifica şi caracteristicile

subsolului.

În acest sens, se poate menţiona că intensitatea prognozată a impactului pentru factorul de

mediu sol poate conduce la concluzia conform căreia şi impactul asupra subsolului va fi unul

redus.


Pentru protecţia substratului nu sunt necesare măsuri de diminuare a impactului. Se vor

respecta prevederile studiului geotehnic în ceea ce priveşte condiţiile de fundare.

D.6. BIODIVERSITATE

D.6.1. COMPONENTA BIOTICA ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI

Din punct de vedere biogeografic judeţul Timiş se caracterizează prin larga expansiune a

unităţilor din cadrul zonalităţii latitudinale, puternic modificate de intervenţia antropică, pe cȃnd

zonalitatea verticală se face simţită numai pe suprafeţe restrȃnse. Zona silvostepei ocupă partea

vestică a judeţului suprapunȃndu-se cȃmpiei şi teraselor joase; caracteristica acestei zone este

dată de sărăcia vegetaţiei lemnoase de apariţia frecventă a vegetaţiei hidrofile şi higrofile (ȋn lunci

şi cȃmpii joase cu exces de umiditate), precum şi a vegetaţiei halofile. Culturile agricole

alternează cu resturi de pajişti secundare puternic modificate ȋn care se ȋntȃlnesc asociaţii cu

Festuca sulcata, Festuca valesiaca, F.pseudovina, Chrysopogon gryllus, Artemisia austriaca.

Fauna din zona silvostepei este deosebit de complexă datorită condiţiilor ecologice

variate, astfel ȋn sectoarele uscate apar: şopȃrla de cȃmp şi coronela (dintre reptile), ciocȃrlanul,

potărnichea, prepeliţa, ciocȃrlia (dintre păsări), popȃndăul, iepurele, şoarecele de cȃmp (dintre

mamifere).

Antropizarea accentuată a zonei prin transformarea terenurilor ocupate de habitate

primare în terenuri arabile a restrâns în mod considerabil învelișul vegetal și animal originar,

astfel încât pajistile primare şi padurile mai sunt prezente pe areale foarte limitate.

D.6.2. ARII NATURALE PROTEJATE ÎN ZONA AMPLASAMENTULUI

Amplasamentul analizat nu este inclus în nicio arie naturala protejata.

Transformările de origine antropică a învelișului vegetal din Câmpia de Vest, au îndreptat

atenția către constituirea unor arii naturale protejate, cele mai apropiate față de amplasamentul



45

analizat fiind: Situl de Interes Comunitar Pajiștea Pesac, situat la circa 2,4 km SE, Situl de Interes

Comunitar Comloșu Mare, la circa 10 km SV și Aria de Protecție Specială Avifaunistică

Teremia Mare – Tomnatic, la circa 4,2 km NV. De asemenea, pe teritoriul comunei Lovrin mai

există și o arie naturală protejată de interes local ce are ca obiectiv de protecție o pădure de stejar

pedunculat și o zonă umedă cu vegetație specifică.

Figura 3. Localizarea proiectului ȋn raport cu ariile naturale protejate


Principalele surse şi forme de impact asupra ecosistemelor terestre şi acvatice asociate

realizării şi funcţionării parcului fotovoltaic propus sunt reprezentate de:

– fragmentarea şi/sau modificarea habitatelor;

– deranj asupra faunei, în special în perioada de construire a obiectivului;

– modificarea suprafeţelor biotopurilor de pe amplasament şi a categoriilor de folosinţă a

terenului (atât în faza de execuţie, cât şi în cea de funcţionare), respectiv diminuarea

suprafeţelor acoperite de păşune;

– afectarea unor specii de insecte, păsări care ar putea confunda panourile fotovoltaice cu

ochiuri de apă, având în vedere că acestea reflectă lumina polarizată în moduri asemănătoare,

fapt pentru care în anumite studii ştiinţifice, panourile sunt denumite generic "capcane



46

ecologice". Astfel, se recomandă ca aceste câmpuri de panouri să nu se amplaseze în

apropierea unor corpuri de apă.

Conform unui raport întocmit de Royal Society for the Protection of Birds (Solar Power –

RSPB Briefing, Martie 2011), impactul unui parc fotovoltaic asupra faunei sălbatice depinde de

locaţia aleasă pentru dezvoltarea acestuia. Astfel, se menţionează faptul că, dacă amplasamentul

propus pentru dezvoltarea parcului fotovoltaic nu este unul valoros pentru fauna sălbatică

(terenuri arabile sau păşuni extinse), este puţin probabil ca impactul produs să fie unul

semnificativ.

Conform datelor furnizate de acelaşi raport, nu există dovezi clare ale riscului de

accidente mortale în interacţiunea dintre panourile fotovoltaice şi păsări. Panourile fotovoltaice

sunt negre şi nereflectorizante (fiind concepute pentru a absorbi lumina şi nu pentru a o reflecta).

Un impact negativ asupra biodiversităţii în general şi a păsărilor în particular există atunci când

se defrişează păduri pentru amplasarea panourilor fotovoltaice, situaţie care nu se regăseşte în

cadrul proiectului propus.

De asemenea, se presupune că aglomerările panourilor fotovoltaice pe rutele de migraţie a

păsărilor de apă pot avea un impact negativ, crescând riscul ciocnirilor cu panourile. În ceea ce

priveşte proiectul propus, trebuie menţionat faptul că rutele de migraţie sunt concentrate înspre

partea de est a Câmpiei de Vest şi nu se suprapun cu amplasamentul vizat de proiect (Ciochia, V.,

Tălpeanu, M.,Paspaleva, M., Mikuska, J., Mikuska, T., Bankovics, A., Kalivodova, E.,Darolova,

A., Dick, G., Vidal, A., 2001).

Este necesară totuşi luarea unor măsuri în vederea minimizării potenţialului disconfort

creat în etapa de amplasare a panourilor fotovoltaice, aspect tratat în cele ce urmează.


Cu scopul prevenirii şi reducerii impactului asupra ecosistemelor terestre şi acvatice şi în

faza de construire şi de funcţionare a parcului fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:

– amplasamentul organizărilor de şantier va fi astfel stabilit încât să aducă prejudicii

minime mediului natural;

– reconstrucţia ecologică a zonelor afectate de lucrări se va face cu respectarea tuturor

normelor legale în vigoare, decopertarea solurilor şi a vegetaţiei se va realiza în cuburi cu o

suprafaţă de 50x50 cm şi se va păstra în vecinătatea suprafeţei. Reaşezarea se va efectua în

cel mai scurt timp posibil.

– crearea unei baze de seminţe produse de speciile de plante native şi locale, în vederea

renaturării zonelor degradate în perioada de post construcţie;



47

– efectul de oglindă asupra insectelor şi păsărilor trebuie să fie minimalizat prin folosirea

unor panouri fotovoltaice care reflectă într-o mică măsură razele solare. Efectul de oglindă ar

putea deranja mai ales speciile de insecte şi păsări, care pot confunda suprafaţa panourilor

fotovoltaice cu suprafeţele acoperite cu luciuri de apă;

– cablurile electrice este recomandat să fie îngropate, astfel încât să se evite riscul de

creştere a mortalităţii păsărilor prin contactul cu acestea;

– în cazul producerii unei posibile poluări accidentale pe perioada activităţii, se vor

întreprinde măsuri imediate de înlăturare a factorilor generatori de poluare şi vor fi anunţate

autorităţile responsabile de protecţia mediului;

– marginile şi benzile de demarcaţie de culoare albă ale panourilor fotovoltaice reduc

tendinţa de apropiere a nevertebratelor acvatice (Horvath et.al.2010).

Poluarea aerului cu pulberi şi gaye de ardere influenţează negativ vegetaţia prin reducerea

intensităţii fotosintezei şi împiedicarea dezvoltării normale a plantelor, ȋn cazul componentei

biotice din jurul amplasamentului se apreciază că impactul rezultat din derularea activităţilor

(prin amploare relativ scăzută şi durata redusă de timp) nu va afecta semnificativ flora şi fauna

din zona, calitatea biodiversităţii putȃnd reveni la parametrii anteriori după incetarea lucrărilor,

nefiindu-i astfel afectată capacitatea de rezilienţă.

D.7. PEISAJUL

D.7.1. PEISAJUL GENERAL AL ZONEI

Zona ȋn care este amplasat obiectivul analizat ȋn prezentul studiu se ȋncadrează ȋn

planurile de urbanism şi de amenajare a teritoriului ca „păşune comunală” teren cu grad de

fertilitate 3. Prin urmare peisajul zonei este unul specific de teren agricol. Nu există pe

amplasament construcţii cu caracter permanent/provizoriu care să inducă elemente inedite în

peisajul agricol al zonei. De asemenea, fiind o zonă cu exces de umiditate, amplasamentul este

brăzdat de canale de desecare.

D.7.2. PROGNOZAREA IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI

La nivelul peisajului, următoarele forme de impact pot fi menţionate:

– modificarea peisajului la scara locala prin modificarea raportului dintre peisajul natural şi

cel antropizat, atat în faza de constructie, cât şi în cea de funcţionare;

– modificarea minora a calitatilor estetice ale teritoriului pe care se vor amplasa panourile,

respectiv aparitia unor elemente noi în peisajul agricol al zonei.



48

D.7.3. MASURI DE DIMINUARE A IMPACTULUI ASUPRA PEISAJULUI

Având în vedere morfologia terenului, nu au fost identificate măsuri prin care s-ar putea

diminua impactul asupra peisajului. Se poate menţiona însă că proiectul nu se implementează

într-o zonă cu valoare estetică deosebită, prin urmare se poate aprecia că un astfel de obiectiv nu

va deprecia semnificativ peisajul general al zonei.

D.8. MEDIUL SOCIAL ŞI ECONOMIC

D.8.1. CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE ALE ZONEI

În ceea ce priveşte protecţia aşezărilor umane şi a obiectivelor de interes public, trebuie

menţionat faptul că amplasamentul proiectului propus se află în afara zonelor locuite, la distanţe

considerabile faţă de acestea, respectiv:

– Lovrin – 2,7 km NV;

– Bulgăruş – 2,5 km SE;

– Gottlob – 5,5 km V;

– Şandra – 7,5 km E.


Următoarele forme de impact au fost identificate în relaţie cu populaţia rezidentă în zonă:

– disconfort minim pentru locuitori, datorat fazei de şantier care determină creşterea

emisiilor de pulberi, a zgomotului şi a gazelor de eşapament toxice;

– perturbarea traficului datorită circulaţiei grele, intensificate în fazele de şantier şi

dezafectare, cu efecte care dispar odată cu încetarea acestor faze;

– impact economic pozitiv la nivel multiscalar, stimularea unor iniţiative noi, prin

contribuţia proiectului la îmbunătăţirea infrastructurii de bază din zonă;

– îmbunătăţirea bugetului Consiliului Local Lovrin prin creşterea veniturilor din impozite,

determinând creşterea posibilităţilor de dezvoltare a serviciilor locale.

Se poate observa că un proiect de această factură presupune un mai pronunţat impact

potenţial asupra domeniului socio-economic al unităţii administrativ-teritoriale în care urmează a

se implementa, exprimat sintetic prin diversificarea şi, în acelaşi timp, accelerarea vieţii

economice, pe de o parte, dar şi prin crearea cadrului favorabil dezvoltării sociale a comunităţii

locale, sub forma noilor locuri de muncă, a stimulării perfecţionării profesionale pe domenii

specializate, etc. Trebuie menţionată şi nota generală favorabilă conferită de un asemenea proiect

prin contribuţiile financiare directe şi indirecte la bugetul local.



49


Etapa de construire

Pentru reducerea impactului asupra populaţiei şi aşezărilor umane în faza de construcţie a

parcului fotovoltaic, vor fi luate următoarele măsuri:

– managementul eficient al lucrărilor aferente organizării de şantier;

– stimularea investitorilor spre cooperare cu autorităţile locale şi judeţene în vederea

elaborării de proiecte de dezvoltare;

– impunerea din partea administraţiei locale a orientării angajărilor investitorului înspre

populaţia locală;

– plan eficient de management al deşeurilor, construirea unor spaţii adecvate de depozitare

temporară, eliminare/valorificare prin unităţi specializate şi acreditate.


Având în vedere faptul că panourile fotovoltaice sunt echipamente care nu generează

zgomot şi vibraţii şi nici nu induc poluarea factorilor de mediu cu posibile implicaţii asupra

sănătăţii populaţiei, se poate afirma că funcţionarea parcului fotovoltaic nu va afecta negativ

populaţia locală.

În urma evaluării efectelor potenţiale ale obiectivului asupra componentei umane, s-a ajuns

la concluzia că activităţile ce se vor desfăsura vor avea în primul rând un efect pozitiv asupra

factorului aşezări umane, efecte negative putȃndu-se înregistra doar pe perioada şantierului,

fără ȋnsă a se transforma ȋntr-un stres major pentru populaţia locală.

D.9. CONDITII CULTURALE ŞI ETNICE, PATRIMONIUL CULTURAL

Obiectivul de investitii nu va afecta conditiile etnice şi culturale din zona. În vecinatatea

amplasamentului nu exista obiective de patrimoniu cultural, arheologic sau monumente istorice.

E. ANALIZA ALTERNATIVELOR

Creşterea consumului mondial de energie electrică, precum şi criza combustibililor

tradiționali, au impus necesitatea identificării unor surse alternative de energie, cu scopul

înlocuirii în timp a energiei produse convenţional din combustibili fosili, cu o energie produsă din

surse regenerabile, care nu poluează. Punerea în practică a unei strategii energetice pentru

valorificarea potenţialului surselor regenerabile de energie (SRE) se înscrie în coordonatele

dezvoltării energetice a României pe termen mediu şi lung şi oferă cadrul adecvat pentru



50

adoptarea unor decizii referitoare la alternativele energetice şi înscrierea în acquis-ul comunitar în

domeniu.

Proiectul propus a fost deci conceput în concordanţă cu două obiective majore la nivel

european şi naţional:

− nevoia urgentă de investiţii în domeniul energetic pentru a diminua dependenţa energetică

de import, a înlocui combustibilii tradiţionali a căror epuizare va fi iminentă în condiţiile

continuării ritmului actual de consum şi nu în ultimul rând, pentru combaterea schimbărilor

climatice ce devin o problemă tot mai acută a societăţii actuale;

− dezvoltarea durabilă a regiunii vizate, fapt care va diminua pericolul pierderii de rezidenţi

şi de locuri de muncă în viitorul apropiat, care, în caz contrar, ar induce efecte defavorabile

asupra echilibrului teritorial.

Decizia de a investi în domeniul producerii energiei din resurse regenerabile s-a bazat pe

o analiză a avantajelor şi dezavantajele implicate. Cele mai importante avantaje ale unei astfel de

investiţii sunt următoarele:

– contextul energetic mondial şi necesitatea stringentă de descentralizare a surselor;

– problema încălzirii globale, cauzele antropice ale acesteia fiind tot mai mult aduse în

discuţie în ultima perioada;

– emisia zero de substanţe poluante;

– costuri reduse (materiale şi de personal) de întreţinere după punerea în funcţiune;

– existența unor scheme de finanțare la nivelul UE pentru astfel de proiecte;

– acordarea unor stimulente financiare (certificate verzi) la nivel național pentru

producătorii de energie din surse regenerabile;

– acordarea de prioritate în transportul şi distribuţia energiei electrice provenite din

resurse regenerabile;

– costuri reduse de scoatere din funcţiune, având în vedere ca unitatile componente pot fi

aproape integral reciclate.

În ceea ce priveşte dezavantajele, următoarele aspecte au fost luate în calcul în

planificarea acestei investiţii:

– costuri ridicate ale instalațiilor de producere a energiei din surse solare, precum și a

celor aferente lucrărilor electrice de livrare a energiei produse în rețeaua națională;

– incertitudini privind piața energiei la nivel național sau mondial.

În urma analizei acestor avantaje şi dezavantaje, s-a luat decizia ca o astfel de investiţie

este oportună, fezabilă tehnic şi eficientă economic, având în vedere contextul energetic naţional

şi european, precum și disponibilitatea acestei resurse la nivel local.



51

În încercarea de a determina alternativa optimă de investiţie, s-a ţinut cont în primul rând

de estimările privind potenţialul solar teoretic la nivelul României, regiunea analizată situându-se

printre zonele cu cel mai ridicat potenţial din ţară. Ulterior, estimarea potenţialului teoretic a fost

nuanţată în funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică (condiţiile de pe piaţa

energiei, acces, vecinătăţi, morfologie, distanţa faţă de cel mai apropiat punct SEN, capacitatea de

preluare al acestuia etc.).

Alternativele analizate în faza de proiect au vizat în principal urmatoarele aspecte:

1. Alegerea locatiei

Locatiile cele mai potrivite pentru derularea unor investitii în energie solară trebuie sa

indeplineasca mai multe criterii: potential solar corespunzator (peste 1250 kWh / m2 / an radiatie

solară incidenta), distanta cât mai mică fata de cel mai apropiat punct SEN şi capacitate ridicată

de preluare a acestuia, morfologie adecvată construirii (teren plan, stabil geodinamic, în afara

ariilor de inundabilitate), evitarea pe cat posibil a unor areale cu statut special care ar putea fi

periclitate de obiectivul propus, suprafeţe mari de teren disponibile, preţul terenului şi regimul de

proprietate, deschiderea autorităţilor publice locale faţă de potenţiali investitori etc. În urma

analizei tuturor acestor criterii, s-a decis ca aceasta este o locaţie potrivită de investiţie în cadrul

acestui proiect, eventuale alternative fiind mai putin eficiente. Cu referire la potenţialul solar,

trebuie menţionat că acesta nu a constituit un criteriu decisiv, deoarece variaţia distribuţiei

acestuia în teritoriul vizat este extrem de redusă, astfel încât se poate aprecia că orice locaţie din

Câmpia de Vest poate susţine o astfel de investiţie. Ţinând cont de cumulul criteriilor menţionate

anterior, au fost vizate mai multe locatii din judetele situate în Câmpia de Vest, unele nu au

corespuns unor criterii precum statutul juridic al terenului, disponibilitate teritoriala, vecinatati

vulnerabile etc., iar altele, care au indeplinit cele mai multe dintre criteriile necesare pentru

amplasarea unui parc solar vor face obiectul unor alte proiecte cu acelasi profil. Investitia se va

integra rapid în contextul socio-economic local şi regional, prin contributia insemnata la bugetele

locale, în conditiile abandonării tot mai accentuate a activităţilor agricole care au constituit multă

vreme pilonul dezvoltării locale. De asemenea, se considera ca proiectul investitional, prin

amploarea sa, va fi un varf de lance în dezvoltarea zonei, constituind un cadru favorabil pentru

aparitia altor proiecte de acest gen, potentialul solar al zonei şi disponibilitatea teritorială ridicată

fiind una dintre resursele atractive ale zonei.

2. Stabilirea capacităţii de producţie

Stabilirea capacităţii de producţie s-a făcut în primul rând în funcţie de disponibilitatea

teritorială, având în vedere că un astfel de obiectiv necesită suprafeţe foarte mari pentru

implementare, de capacitatea de preluare a SEN, precum şi de costurile estimate ale investiţiei. S-



52

a considerat că această capacitate de producţie (9,9 MW) este una fezabilă tehnic şi economic.

3. Stabilirea detaliilor tehnologice

Pretabilitatea anui anumit tip de module fotovoltaice la o anumita locatie este determinata

în principal de disponibilitatea resursei energetice. În acest sens, s-au dezvoltat programe

informatice care sa optimizeze relatia potential solar – stabilire detalii tehnologice, programe care

au posibilitatea introducerii anumitor variabile cu importanta majora pentru astfel de proiecte. Nu

au fost puse la dispoziţia evaluatorului detaliile cu privire la alternativele tehnologice analizate la

faza studierii fezabilităţii proiectului.

4. Accesul pe amplasament

În vederea stabilirii modului de acces pe amplasament, au fost analizate mai multe

variante: drumul comunal DC 903/1 aflat în vecinatatea caii ferate DF 926, drumurile de

exploatare De 853/3, De 854 şi De 842/5/6, care marginesc amplasamentul studiat, derivaţii din

DN 6. În urma analizei efectuate, s-a ajuns la concluzia că cea mai bună variantă de acces, care să

producă disconfort minim locuitorilor, dar să poate asigura şi o bună funcţionare a parcului, este

DC 903/1, o derivaţie a DN 6.

F. MONITORIZAREA

Ȋn cadrul procesului de monitorizare, este important să se facă distincţie ȋntre

monitorizarea unei intervenţii sau acţiuni antropice şi monitorizarea procesului de evaluare a

impactului asupra mediului. Evaluarea impactului asupra mediului reprezintă o prognoză la un

moment dat a impactului pe care o acţiune proiectată ȋl generează asupra mediului.

Implementarea monitorizării implică, pe de o parte, verificarea modului ȋn care s-a aplicat

proiectul, conform specificaţiilor prevăzute şi aprobate ȋn documentaţia care a stat la baza

evaluării impactului şi, pe de altă parte, verificarea eficienţei măsurilor de minimizare ȋn

atingerea scopului urmărit. Astfel de verificări implică inspecţii fizice (amplasarea construcţiilor,

materiale de construcţii, depozitarea deşeurilor) sau masurători (asupra emisiilor şi imisiilor),

folosind aparatură specifică şi metode profesionale de prelucrare şi interpretare.

Monitorizarea este implementată cu respectarea unui set de norme legislative: planificarea

folosirii terenului, proceduri de control a poluării factorilor de mediu. Monitorizarea constă ȋn a

evidenţia dacă funcţionarea unui obiectiv respectă condiţiile impuse la momentul aprobării sale.

Programul de monitorizare va trebui sa fie coordonat cu măsurile de minimizare aplicate

ȋn timpul implementării proiectului şi anume:

– să furnizeze feedback pentru autorităţile de mediu şi pentru autorităţile de decizie despre

eficienţa măsurilor impuse;



53

– să identifice necesitatea iniţierii şi aplicării unor acţiuni inainte să se producă daune de

mediu ireversibile.

Ȋn cadrul obiectivului studiat se va efectua o monitorizare a deşeurilor rezultate din

activitate, gestiunea ambalajelor şi monitorizare tehnologică prin intermediul unui sistem

automatizat care va ȋnregistra şi urmării funcţionarea panourilor fotovoltaice. Datele vor fi stocate

ȋn sistemul din camera de comandă:

– pentru monitorizarea cantităţilor de deşeuri tehnologice se va respecta HG 856/2002

privind evidenţa gestiunii deşeurilor şi pentru aprobarea listei ce cuprinde deşeurile.

– gestiunea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje se va realiza ȋn conformitate cu

prevederile HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor şi a deşeurilor din ambalaje, cu

modificările şi completările ulterioare şi OM 927/2005 privind procedura de raportare a

deşeurilor din ambalaje.

Pe durata funcţionării, se vor respecta ȋntocmai toate prevederile legislaţiei de mediu ȋn

vigoare şi a actelor de reglementare în domeniul protecţiei mediului. Avȃnd ȋn vedere specificul

activităţii şi impactul redus asupra factorilor de mediu, nu se impune monitorizarea prin

prelevarea periodică de probe.

G. DESCRIEREA DIFICULTATILOR

Nu au fost inregistrate dificultăţi pe perioada de colectare a datelor şi de realizare a

studiului de evaluare a impactului asupra mediului.

H. SITUATII DE RISC

Ca urmare a recunoaşterii ȋn teren şi a studierii documentaţiei puse la dispoziţie, s-au

identificat riscuri minore de mediu şi de sănătate a populaţiei.

Situatiile de risc generat de activitatea umana din cadrul obiectivului analizat pot apărea

numai ȋn cazul ȋncălcărilor grave ale disciplinei ȋn muncă, al nerespectării tehnologiilor utilizate

sau a manipulării necorespunzătoare a substanţelor periculoase, mai ales în etapa de construcţie.

Ȋn ceea ce priveşte fenomenele naturale generatoare de riscuri (cutremure, alunecări de

teren, secete etc.), caracteristicile geologice, geomorfologice sau climatice ale amplasamentului

induc o probabilitate minimă de producere a acestora.

Singurul fenomen de risc care ar putea afecta funcţionarea obiectivului analiyat este cel de

inundaţii, avȃnd ȋn vedere conformaţia terenului, cu caracter subsident.

Prevenirea potenţialelor riscuri se va asigura prin:

– luarea ȋn considerare a semnificaţiei aspectelor de mediu şi a impactului acestora



54

ȋn condiţiile ȋn care sunt depăşite limitele maxim admisibile;

– respectarea instrucţiunilor de lucru, de protecţie a muncii, de prevenire şi apărare

impotriva incendiilor;

– respectarea regimului substanţelor periculoase şi gestiunii deşeurilor; se exclude

depozitarea temporară a substanţelor şi deşeurilor periculoase pe amplasament;

– instruirea periodică a personalului privind consecinţele negative posibile ale

abaterilor de la procedurile operaţionale;

– ȋntreţinerea periodică a canalelor de desecare ȋn perioada de

implementare/funcţionare a centralei fotovoltaice Lovrin 3.

I. SINERGII CU ALTE PROIECTE DESFASURATE ÎN ZONA

Ȋn zona de amplasare a parcului fotovoltaic Lovrin 3, concomitent cu construcţia acestuia,

se vor mai amplasa alte şase centrale fotovoltaice, parte a unui proiect energetic mai complex.

Ȋntre parcul fotovoltaic analizat şi celelalte parcuri de pe amplasment vor exista relaţii de

interconexiune, atȃt ȋn ceea ce priveşte infrastructura de transport, dar ȋn special în generarea şi

evacuarea energiei electrice ȋn Sistemul Energetic Naţional. Energia electrică generată de parcul

fotovoltaic Lovrin 3 va fi evacuată ȋn staţia de transformare de 110 kV de pe amplasament care

va asigura racordarea la reţeaua electrică din zonă. Ȋn această staţie de transformare se vor mai

conecta şi parcurile fotovoltaice Lovrin 3/1, 3/2, 3/3 şi 3/4.

Din punct de vedere al protecţiei mediului, nu au fost identificate efecte sinergice care să

producă dezechilibre la nivelul sistemului teritorial. Acestea se referă în principal la suprafaţa

mare de teren scoasă din circuitul natural, însă efectele sunt minore şi cu manifestare locală, cu

atât mai mult cu cât pe amplasamentul analizat activităţile agricole au fost în mare parte

abandonate.

J. REZUMAT FARA CARACTER TEHNIC

1. Informa ţii generale

Prezentul raport la studiul de evaluare a impactului asupra mediului a fost întocmit în

vederea obtinerii acordului de mediu pentru proiectul „Construire parc fotovoltaic Lovrin 3„ pe

un amplasament în suprafaţă de 239570 mp, situat în sudul localităţii Lovrin, judeţul Timiş.

2. Descrierea proiectului

Proiectul analizat are ca obiect dimensionarea unei centrale fotovoltaice conectate la

reţeaua electrică de tensiune înaltă, cu o putere nominală de 9,9 MW, în structură fixă. Proiectul



55

se înscrie în domeniul lucrărilor de infrastructură – producere de energie electrică. Compania de

distribuţie electrică cu care va trebui să se stabilească contractul de cumpărare-vânzare de energie

este ENEL.

Instalaţia concepută se compune dintr-un câmp generator (centrală fotovoltaică) format

din diferite unităţi generatoare complete, controale şi sisteme de protecţie ce corespund cu

normativele electrotehnice în vigoare.

Fluxul tehnologic al obiectivului este subliniat în cele ce urmează:

– radiaţia incidentă creează la bornele modului fotovoltaic o diferenţă de potenţial.

Tensiunea produsă de către modul are valori scăzute motiv pentru care se ȋnseriază 20 de

module pentru a creşte această tensiune ȋn vederea formării unei serii;

– seriile se conectează la cutiile de conectare de curent continuu. La fiecare cutie se pot

conecta pȃnă la 13 serii;

– printr-un cablu de curent continuu de forţă aceste cutii se conectează la bara de curent

continuu din cabina de coversie (staţii de potenţial). La aceasta bara de curent continuu se pot

conecta pȃna la 18 cutii de conexiune, dar fără a depăsi puterea maximă a invertoarelor (990

kW);

– de pe bara de curent continuu este alimentat un grup de 3 invertoare Solar Max 330 kW

care fac conversia din curent continuu ȋn curent alternativ. La ieşiere aceste invertoare au o

tensiune de 0,4 kV curent alternativ trifazat;

– prin cabluri trifazate de joasă tensiune se face legătura cu transformatorul de 0,4/20 kV

care are o putere nominală de 1000 kVA şi este situat ȋn cabina de conversie, dar despărţit de

invertoare de un perete. Acest transformator ridică nivelul de tensiune de la 0,4 kV la 20 kV

pentru a transporta energia cu pierderi cât mai reduse;

– de la cabina de conversie energia electrică este descărcată pe bucla de medie tensiune,

asigurȃnd două căi de evacuare a energiei, astfel reducȃndu-se riscul de ȋntreruperi;

– capetele sunt conectate ȋn cabina de conexiune a parcului de unde, printr-un cablu

subteran de 20 kV, se face legătura cu staţia de transformare 110/20 kV 63 MVA . Din

această staţie, energia electrică produsă ȋn parc este transportată prin intermediul LES 110

kV la staţia de transformare Lovrin 110/20 kV existentă, iar de aici dirijată ȋn Sistemul

Energetic Naţional.

3. Metodologia de evaluare a impactului asupra mediului şi impactul prognozat

Folosindu-se practicile certificate ȋn domeniu, s-a făcut o evaluare a impactului ȋn mod

analitic pe fiecare componentă de mediu ȋn parte, analizȃnd atȃt efectele negative pe care execuţia



56

şi exploatarea investiţiilor propuse le induce, cât şi pe cele pozitive, manifestate în special în

direcţia dinamizării mediului economic local.

S-a urmărit şi evaluarea comparativa intre starea ideala a mediului şi starea posibil a fi

generata de activitatile caracteristice perioadei de desfasurare a acestui proiect. Poluantii evacuati

în mediu au fost estimati şi comparati cu limitele admise prin legislatia în vigoare.

Concluzia evaluării efectuate a relevat că implementarea parcului fotovoltaic Lovrin 3 nu

va determina creşterea valorilor concentraţiilor de poluanţi ȋn apă, sol sau aerul ambiental peste

valorile limită legale.

Se concluzionează prin a afirma că proiectul “Construire Parc Fotovoltaic Lovrin 3”

AFECTEAZA MEDIUL ÎN LIMITE ADMISIBILE , fapt pentru care se propune

ELIBERAREA ACORDULUI DE MEDIU PENTRU INVESTITIA ANA LIZATA

raport la studiul de evaluare a impactului …arpmtm.anpm.ro/files/arpm...

Documents