8/24/15 Măgheranii - Wikisource

https://ro.wikisource.org/wiki/Măgheranii 1/1

Măgheranii

Măgheraniide Dimitrie Anghel

Publicată în Sămănătorul, 18 ianuarie 1904

Au înflorit iar măgheranii și n-a prins nimene de veste,Și-acum se trec, cum trec pe lume atîtea vieți ce pîn'la moarteS-ascund în numărul mulțimei și umilite stau deoparte,Cum sta între surori sfioasa cenușăreasă din poveste.

Tăcuți și triști, se trec în taină, cu fruntea în pămînt plecată,Și nici o mînă către dînșii nu se întinde ca să-i rumpă,Căci fetele așa-s făcute ca să le placă haina scumpăȘi ei, sărmanii, n-au nimica să poată-ademeni o fată.

Dar cum mor formele spre seară, și crește luna fără veste,Un miros blînd, cum nu-e altul, pătrunde-atît de cald și dulce,Că fetele, uitînd de noapte și că e ceasul să se culce,Rămîn pînă tîrziu pe gînduri, oftînd cu dor lîngă fereste.

Oftează fetele, și nu știu, a doua zi de dimineață,Cînd se coboară în grădină, că-n biata floare cenușieCe se ascunde umilită, e-atît parfum și poezie...Și măgheranii mor în taină cum au trăit întreaga viață...

Adus de la „https://ro.wikisource.org/w/index.php?title=Măgheranii&oldid=68596”

Categorie: Dimitrie Anghel

Ultima modificare efectuată la 04:31, ora 22 aprilie 2011.

Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot

exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.