meditatia filosofica instrument in filosofici - cdn4.libris.ro filosofica - vasile hategan.pdf ·...
TRANSCRIPT
Editura EIKON
Bucuregt|20L9
Vasile Halegan
MEDITATIA FILOSOFICA
- instrument in consilierea filosofici
Copyright @ 2079 Vasile Halegan
Referent gtiinlific: Conf. Univ. Dr' Muliu Florentina
Editura EIKON, Bucuregti, str. Smochinului nr' B,
Sector 1, Cod pogtal 031310, RomAnia
Editura EIKON este acreditati de Consiliul Nalional al
Cercetdrii $tiinfifice din invilimAntul Superior (CNCISJ'
Descrierea CIP este disponibilS la Biblioteca Nalionali aRomAniei sub ISBN: 97 8-606-7 LI-995-4
Descrierea CIP a Bibliotecii Nagionale a RomAniei
HATEGAN, VASILEMeditagia filosofici : instrument in consilierea filosofici /
Vasile Hafegan. - Bucuregti : Eikon, 20L9Conline bibliografie .
rsBN 978- 606-7 rt-995-4
L
Cuprins
Introducere 7
Cap. 1. Meditafie, filosofie gi interdisciplinaritate 15
l-.1. Premise ale folosirii practicilor meditative in filosofie 15
1,2. Achenbach gi gisirea echilibrului interior 22
1.3. Alte abordiri ale meditaliei in practica filosoficl 24
1.4. Meditalia ca practicd spirituale 30
1.5. Conexiuni interdisciplinare ale practicii filosofice
asupra explordrii incongtientului 37
Cap.2. Meditafia - ca practici filosofici
2.1. Aborddri ale meditaliei in practica filosofici
2.2.Forme ale practicilor meditative folosite in
consilierea filosofici
Cap.3. Stdiile mentale gi nivelurile meditative
3.1. Starea meditativd activi si rolul s5u in meditatia
Filosoficd
3.2. Stirile mentale 9i nivelurile meditative
4L
4L
46
67
67
72Tipiritin RomAnia
Cap.4. Tehnica meditafiei filosofice active
4.1. Aplicalie privind utilizarea stdrii meditative in
meditalia filosofici
4.2. Vizualizarea gi imaginalia ghidat5, instrumente
utile meditafiei
4.3. Scurte comentarii asupra unei teorii recente
Cap. 5. Aplicafii ale meditafiei filosofice in
consilierea filosofici
5,1. Prezentarea unui exercifiu propus
5,2, Exerciliul de meditagie filosoficd activd
5,3, Alte aplicalii propuse de practicieni
ln loc de concluzii
Direcgii viitoare ale aplicirii meditaliei in practica
consilierii filosofice
Bibliografie
79
79
B4
BB
Introducere
Acest volum readuce in atenlia practicienilor
interesafi, conceptul antic de meditagie, acesta fiind un
instrument important ce poate fi folosit acum in cadrul
noilor practici filosofice, indeosebi in noul domeniu
aplicat cel al consilierii filosofice.
O formi preliminari privind tematica acestei cirgi a
fost abordati recent intr-un articol redactat in limba
englezl cu titlul ,,Meditative practice as a tool in
philosophical counseling" [Practica meditagiei ca
instrument in consilierea filosofici] gi prezentat in cadrul
conferinfei internalionale DIALOGO - CONF 201.81 lucrare
care a adunat numeroase aprecieri, fapt ce ne determini
si continuim demersul inceput, de studiere a acestui nou
domeniu aplicat al filosofiei.
L DIALOGO-CONF 201B - The Sth Virtual International Conference on theDialogue between Science and Theology, November 3 - !2,2018 [A sevedea http ://www.dialogo-conf,com/)
93
93
99
L06
LL9
L23
126
Cap. I. Meditafie, filosofie gi
interdisciplinaritate
1.1. Premise ale folosirii practicilor
Meditative in filosofie2
Privind retrospectiv spre antichitate, gisimimportanli filosofi ai vremii, ca: Socrate, Platon, Epicur;
despre care se cunoagte cd utilizau meditagia ca o formi de
practici filosofici.Daci antichitatea a avut o deschidere cdtre meditagia
filosofici, perioadele urmitoare ale istoriei omenirii au
ficut ca aceasta sd fie uitatd de mulli dintre filosofi, in Evul
Mediu aceasta a fost preluati de morala cre;tini, care a
transformat filosofia intr-o adeviratd ,,slujitoare a
teologiei'r, fapt ce a fost remarcat mult mai tdrziu de citrefilosoful Pierre Hadot3.
2 Apud Vasile Hafegan, ,,Meditative practice as a tool in philosophi-calcounseling"in DIALOGO JOURNAL 5 (1),2018, pp.1,40-149.3 Pierre Hadot. Exercices spirituels et philosophie antique, Paris: AlbinMichel,2002.
4f
Vasile Halegan - Meditalia filosoficd
Filosoful francez Hadot a studiat serios filosofia
antichitdlii din punctul de vedere al modului in care
filosofii vremii erau dedicali filosofiei, activitate
manifestatl preponderent prin discursul filosofic 9i
exercilii spirituale, in cadrul diferitelor gcoli sau curente
filosofice care au marcat antichitatea omenirii' Hadot
spunea ci: ,,filosofia constd, pentru cel care o practicd, in
stipAnirea propriului discurs interior, cu ajutorul
discursului teoretic formulat de ;coala cireia ii aparfine.
Acest discurs teoretic emani dintr-o alegere de viald
furrdamentali, dintr-o opliune existenliali, care este atAt o
viziune asupra lumii, cAt gi un mod de viatd"4.
Referindu-se la discursul filosofic, Hadot afirma cd
acesta se indreapti spre interiorul persoanei pe trei cii, 9i
anume: ,,el devine l5untric prin intermediul convorbirii cu
sine insugi sau cu celSlalt sau prin scriiturd"s dar cd ,,via!a
filosofici nu se reduce doar la discurs, fie acesta chiar ;ilduntric" ardtAnd astfel ci filosofia nu poate fi confundati
cu una din ciile sale de exprimare
a Pierre Hadot, Studii de filosofie anticd, Arad: Sf. Nectarie, 201'6' pp'227-228.s lbidem,p.228.
1.6
Vasile Halegan - Medita.tia filosoficd
Aristotel, filosof antic, in lucrarea sa ,,Politice" se
referd la starea contemplativi ,,despre care unii spun ci
aparline numai filosofului"6, gi care generalizeazd cAnd
vorbe;te despre conceptul de fericire in lucrarea ,,Etica
nicomehicd", unde face referire la statornicia actiunii
contemplative ;i a gAndirii umaneT.
Filosoful antic Epictet, in prima carte din seria
,,Diatribelor" il parafrazeazd pe Socrate, reluAnd celebra sa
remarci ,,ci o viafi lipsiti de examinare nu meritd treite"
iar cAnd Epictet este intrebat despre ce promite filosofia,
rispunsul siu arati ci ,,filosofia nu promite si aduci
omului nici unul dintre lucrurile exterioare", el indicAnd
doar obiectul ;i destinatarul acesteia, ca fiind omul cu
viala sa, gi afirmAnd ci ,,materia artei de a trii este viata
fiecIruia"s.
$i filosoful impirat Marcus Aurelius are un indemn
de a se retrage in sine insugi, sens in care titlul lucririi sale
6 Aristotel. Politica, VII, 2,1,324a29. Bucuregti: Univers EnciclopedicGold,2010.7 Aristotel. Eticq nicomahicd,21,0,X,7, tL77b. Filipesti: Antet XX Press,2004.B Epictet. Discurs viu: Diqtribe-Cartea 1, Bucuregti: Seneca LuciusAnnaeus, 2018, pp. 1.2L-1.22.
77
Vasile Halegan - Meditafia filosoficd
tradusi in limba romAni: ,,Cdtre sine fnsu;i" este destul de
sugestive.
Elemente ale practicii meditative se regisesc 9i in
gcolile filosofice ale antichitifii, care practicau astfel de
exercigii gi care devin mai tArziu acele exercifii spirituale la
care fac referire gi SfAntul Augustin 9i Toma D'Aquino, iar
mai recent filosoful francez Pierre Hadot.
O referire la una din practicile budiste din antichitate
este ficuti recent de practicianul in filosofie, Alberto
Rezzi, care scrie o lucrare despre medita;ia de
conqtientizare, care poate fi aseminati contempldrii
l'ilosofice, producAnd efecte benefice asupra persoanei, in
scnsul de a clarifica o situalie anume de via!5, dar 9i
contribuind la eliminarea stresului generat de acea
situalie gi la realizarea unui echilibru asupra persoanei
consiliatelo.
Revenind la filosoful francez Pierre Hadot, tradus
mai recent in limba romAnd, acesta definegte meditagia ca
fiind o ,,practici a convorbirii cu sine"; care a fost folositi
de discipolii lui Socrate sau de elevii scolilor antice de
e Marcus Aurelius. Cdtre sine insu;t, Bucure;ti: Vestala, 2015, p' 19'10 Alberto Rezzi. ,,Counseling filosofico e pratica meditativa" in Rrvrsta
Itqliana di Counseling Filosofico, No'11 (2015), pp' (r0-71.
18
Vasile Haiepan - Meditafia filosoficd
filosofie, un exemplu bun fiind epistolele lui Epicur11.
Hadot identifici in aceste cii de exprimare doui
forme de discurs, unul cu alte persoane gi unul interior, cu
sine insu;i, in care filosoful practici un exerciliu cunoscut
a fi meditafia, el afirmAnd cd ,,prin exerciliul meditagiei se
vizeazd, ajustarea discursului lduntric, pentru a-i conferi
coeren!;, pentru a-l ordona"rz dar care ,,se hrinegte, de o
manieri destul de simpld, cu lectura sentinlelor poelilor gi
filosofilor sau cu lectura apoftegmelor"13. Printre cei care
utilizau meditalia in antichitate Hadot ii remarci pe
descendenlii lui Epicur, care o foloseau ca exerciliu
spiritual, al5turi de alte practici; apoi pe descendenlii lui
Socrate care au utilizat convorbirea cu sine ca practice
filosoficS, fapt confirmat de unul din acegtia, Antisthenes,
care vorbea de ,,putinfa de asta de vorbd cu mine
insumi"14.
Aristofan era considerat de Hadot a fi un maestru al
dialogului cu sine insugi, astfel: ,,Cugetd la clipa de-acum gi
11 Claudiu Mesarog, ,,Prolegomene" in Exercilii spirituale ;i filosofieanticd, Pierre Hadot [Arad: Sf. Nectarie , 201,5), p. xxiv.12 Pierre Hadot, Exercilii spirituale ;i filosofie anticd, Arad: Sf. Nectarie,201.6, p.2573 IdemIa lbidem, p. 41..
79
Vasile Hategan - Meditafia filosoficd
scuteazi adAncul; pe toate cdile, intoarce-te spre tine
insuli gi scuteazi inliuntru"ls.
in perspectiva stoici, meditagia se concentreazi
asupra libert5lii interioare, redati de Hadot in umritoarea
formularet ,Nu ai nevoie decAt de tine insuli pentru a
dobAndi de indati pacea l5untricS, renunlAnd la a te mai
nelinigti pentru cele ce vor fi in viitor sau pentru cele ce s-
au petrecut deja"le, fapt ce scoate in evidenld opliunea
acestora asupra clipei prezente.
Astfel chemarea la meditagie devine specificd tuturor
gcolilor filosofice din antichitate, prin ciutarea unei linigti
interioare sau a stirii de pace liuntricS, specificd unui
procos meditativlT.
O trisituri comuni a gcolilor antice de filosofie este
faptul cI practicantul unui exerciliu de meditagie invali si
igi centreze atenlia spre momentul prezent, fapt ce mai
tArziu este catalogat a fi un adevirat secret al exerciliilor
spiritualels.
15 Aristofan, ,,Norii" Apud Pierre Hadot, Exercilii spirituale ;i filosofieanticd,p.39.16 Pierre Hadot, op.cit,p.332.17 lbidem, p.334.18 Alberto Rezzi, op.cit.
20
Vasile Hatesan - Meditutia filosoficd
De unele aspecte existengiale ale gAndirii sunt
preocupafi gi alli filosofi, cum ar fi: Schopenhauer,
Nietzche, Bergson, Husserl gi Heideggerle, acesta din urmi
face unele referiri la meditalie gi la dialogul interior,
atunci cAnd scrie despre gAnduri20.
Jean-|acques Rousseau introduce gi el conceptul de
meditagie, exprimat sub forma unei disculii purtate cu el
insugi, gi care are loc in plimbdrile sale pe malul unui lac,
momente despre care scrie la finalul vielii in lucrarea
,,Visdrile unui hoinar singuratic"2l, apertJti postum.
Meditagia a fost multi vreme catalogati a fi o
practici specifici filosofiei Orientului, de la budism la
practicile yoga sau zen, motiv pentru care liderul spiritual
Dalai Lama afirmi ci aceasta nu este in esenla sa
religioasi2z, arAtAnd ci este doar un antrenament mental
menit a linigti un ,,ocean de gAnduri" care este reprezentat
de mintea uman5.
1e lbidem20 Martin Heidegger. Originea orei de artd. Bucuregti: Humanitas,2017.21 Jean-lacques Rousseu. Visdrile unui hoinar singuratic, Bucuresti:Editura pentru Literatura universalS, 1,968, p. 48.22 Dalai Lama, Despre fericire, viald ;i multe altele, Bucuregti: CurteaVeche, 2010, p. 1.32.
21.
Vasile Halegan - Meditatia filosoficd
1.2. Achenbach gi gisirea echilibrului interior
Revenind la primul practician din Europa, filosoful
Gerd Achenbach, identificim unele preocupiri la acesta
pentru ,,gisirea unui echilibru intr-o lume frene,i.5"23, mdi
ales in cartea sa cu titlul ,,Mica carte a pdcii interioare"za in
care prezinti unele refleclii filosofice asupra tematicii
despre linigtea gi calmul interior. Despre filosoful german
relateazd, gi Raffaela Soldani, traducltoarea cirlii in limba
italiani, care vorbe;te in cuvAntul introductiv2s al edifiei
italicnc despre reflecliile sale pe aceastd temd, ardtAnd ci
Achcnbach pleaci de la sfaturile lui Seneca citre amicul
siLr Lucilius, continuAnd cu unele scrieri ale lui Plutarh
clespre seninitatea sufletului, urmAnd apoi pe scepticul
Michel de Montaigne, continuAnd cu unele trimiteri la
Nietzsche, Pascai iar la finalul cdrgii scrie despre conceptul
23 Gerd Achenbach. II libro della quite interiore. Trovare l'equilibrio in
un mondo frenetico, Milano: Feltrinelli, 2015.2a Gerd Achenbach. Das kleine Buch der inneren Rulre, Freiburg:Herder,2000.2s lbidem, loc.cit. pp. 1- 9.
22
Vasile Halegan - Meditaliq filosoficd
de calm gi u;urinld, identificat la Schopenhauer; toli acegti
filosofi fiind exemplificafi in cartea lui Achenbach.26
in capitolul dedicat stoicilor, Achenbach identifici
care sunt principiile ce au rezultat din filosofia acestora,
pe care le redim ca idei desprinse din lucrare, astfel:
, - Nu e importanti filosofia, ci a trli filosofic.
- Rdspunsul la intrebarea: ce anume conteazi cu
adevlrat? Pentru tine, tu egti cel care conteaz5!
- Orienteazi-te spre tine insufi, nu asupra altora.
- Un fapt este ceea ce se intAmpld, alt fapt este ideea
despre ce se intAmplS.
- Trebuie si fii indiferent fatl de lucrurile
indiferente.
- Trebuie si vrei ceea ce se intAmpl5, aga cum este"z7.
Recomandim viitorilor practicieni si aibd in vedere
aceste principii identificate de filosoful german, in sensul
in care acestea pot deveni argumente de investigare ;idezbatere filosofici, chiar de refleclie filosofici, iar starea
de calm interior astfel oblinutd va facilita actul consilierii,
indeosebi cu ajutorul reflecliei filosofice, ce devine astfel
un instrument important al practicii filosofice.
26 lbidem.27 lbidem, pp. 113-138.
LJ
Vasile Hatesan - Meditatia filosoficd
1.3. Alte abordiri ale meditatiei in practica filosofici
Putem afirma ci practica filosofici este o formi de a
face filosofie diferit fa!5 de filosofia academicS, care este
dedicatd mai mult teoriei gi abstractului. Aceasta se
realizeaz\ prin punerea in practici a unor instrumente,
metode gi concepte specifice acesteia, in folosul persoanei
sau a grupurilor de persoane. in prezentul volum acorddm
atenlie filosofilor dedicali transformlrii, care au iniliat gi
dezvoltat reflecfia filosoficd ca element important al
practicii. Pornind de la modul de refleclie vom ardta;i alte
preocupiri ale practicienilor in filosofie, care au dezvoltat
metode de lucru care prezintd numeroase asemdndri sau
sunt inspirate din gAndirea filosofilor din antichitate.
Au apirut astfel diverse forme de practici, de tipul
laboratorului autoreflexiv, grupul de disculii filosofice,
compania filosoficd bazatS, pe filosofia contemplativS,
precum ;i alte practici la care vom face referire mai tArziu.
Ran Lahav se remarcd ca fiind unul dintre
practicienii actuali cu o implicare deosebiti in dezvoltarea
acestui domeniu al filosofiei contemplative sau al filosofiei
Vasile Hatesan - Meditatia t'ilosoficd
reflexive, prin prezentarea unor diverse modalitdfi de
practici. Practicianul american identificd in cercetarea ;ipractica sa mai multe abordiri asupra practicii filosofice,
gi anume: abordarea de a rezolva probleme (problem
solving), abordarea asupra abilitSlilor de gAndire, urmati
de cea a dezvoltlrii personale, apoi de abordarea din
punct de vedere al gAndirii critice gi abordarea asupra
ingelepciunii2B.
Filosoful Lahav porne$te de la renumita alegorie a
pegterii din ,,Republica" lui Platon, $i pe acel model al
pe;terii configureazi conceptul definit a fi perimetrul2e, un
loc care indicd habitatul persoanei, definit a fi acel spaliu
de confort personal, in care persoana se simte bine ;i indeplinl siguranfd, dar care genereazl anumite limitdri
asumate, asemeni pe$terii lui Platon.
Pentru iesirea din acel perimetru, Lahav propune
reflecfia filosoficd ca mod de acliune specific practicii
filosofice pe care el o promoveazl.
Explorarea unui asemenea perimetru poate fi fdcutd
individual cu ajutorul unui practician in filosofie, situalie
28 Ran Lahav. Uscire dallq caverna di Platone, Hardwick: Loyev Books,2017,pp.22-25.zs lbidem,pp.36-43.
25