Anul XX Numărul 5 (279) aprilie 2017 Ediţie tipărită în 5.000 de exemplare

Preșcolarii din GrupaMijlocie C de la

Grădinița cu ProgramPrelungit din Giroc,

la Festivalul-concursRegional „Simfonia

primăverii”pagina 8

In memoriamProf. Ion Murariu

(1937-2017)pagina 7

Medalie de bronzpentru karatiștii

giroceni la Campionatul

EuropeanChiar înainte de Paști, în perioada 6-9

aprilie 2017, în Complexul Sportiv ClujArena - Sala Polivalentă s-a desfășuratcea de-a IX-a ediție a Campionatelor Eu-ropene de karate WUKF pentru toatevârstele, organizată de Federația Ro-mână de Karate WUKF.

La această competitie au participatsportivi din 26 de țări, având peste 1.800de sportivi înscrişi, 86 de arbitri, 190 deantrenori și instructori.

CS Karate Club Giroc a reprezentatRomânia prin cinci sportivi: Aisha Pera,Shaira Pera, Bianca Pup, David Ghesu șiDaria Dumitraşcu, însoţiţi de antrenoa-rea Amalia Sisak. O evoluție frumoasă aavut Shaira Pera, care a obținut medaliade bronz. (O.I.)

Liceul Teoretic „David Voniga”din Giroc a fost gazda celei de-a 68-a ediții a Olimpiadei Naționale dematematică, pentru clasele V-VI. Afost o onoare și o bucurie ca liceulnostru să organizeze faza națională acelei mai importante competiții în do-meniul matematicii.

Deschisă în Aula Magna aUniversității de Vest din Timișoara,miercuri 19 aprilie, Olimpiada a adu-nat la start 156 de elevi din toatejudețele țării, însoțiți de 44 de profe-sori. Importanța acestei competiții afost dovedită de prezența, la festivi-tatea de deschidere a ministruluiEducației, domnul Pavel Năstase, apreședintelui Consiliului JudețeanTimiș, domnul Călin Dobra, a doam-nei inspector școlar general Aura Da-nielescu și a domnului primar alcomunei Giroc, dr. Iosif-Ionel Toma.

Cuvintele deosebite adresate dedoamna Marinela Nuță, inspector în

cadrul MinisteruluiEducației Naționale,președintele executival Comisiei Centrale,referitoare la modul deorganizare a Olimpia-dei la Giroc, ne-au bu-curat și au reprezentat,totodată, o provocarepentru a găzdui, în vii-tor, și alte competițiișcolare naționale.

Rezultatele finale i-au pe unii și i-au întristat pe alții. Laclasa a V-a a fost acordat un premiuI, cu punctaj maxim, iar la clasa a VI-a au fost trei premii I, cu punctajmaxim. De asemenea, s-au acordatpremiul II, premiul III și numeroasemențiuni.

Pe lângă sumele primite de la Mi-nisterul Educației Naționale, premiileau fost consistente datorită sponsori-lor generoși, care și la această ediție

au fost alături de elevii noștri.Această organizare nu ar fi fost po-

sibilă dacă nu am fi avut sprijinultotal al Inspectoratului ȘcolarJudețean Timiș, al Primăriei și Con-siliului Local Giroc, care au făcut po-sibil ca elevii participanți săbeneficieze de condiții foarte bune decazare și masă.

Prof. Nicolae PETCHESCU, director-adjunct Liceul Teoretic

„David Voniga” din Giroc

PPrreemmiieerrăă aabbssoolluuttăă!!LLiicceeuull TTeeoorreettiicc „„DDaavviidd VVoonniiggaa”” ddiinn GGiirroocc,,

ggaazzddăă aa OOlliimmppiiaaddeeii NNaațțiioonnaallee ddee MMaatteemmaattiiccăă

ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii șșii MMâânnttuuiittoorruulluuiinnoossttrruu IIiissuuss HHrriissttooss

ppppaaaaggggiiiinnnniiii lllleeee 4444----5555

ppppaaaaggggiiiinnnnaaaa 3333

GGGG iiii rrrr oooo cccc CCCC hhhh iiii șșșș oooo dddd aaaa

2 DIALOG CU CETĂŢENIISSoocciiaall

În fiecare an, în prima vineri dupăPaști, Biserica Ortodoxă sărbătorește Iz-vorul Tămăduirii. Este un praznic închi-nat Maicii Domnului, menit să araterolul Fecioarei Maria în lucrarea mân-tuirii oamenilor. Numele de Izvorul Tă-măduirii amintește de o serie de minunisăvârșite la un izvor aflat în apropiereaConstantinopolului.

Potrivit tradiției, Leon cel Mare, cupuțin timp înainte de a ajunge împărat,se plimba printr-o pădure din apropie-rea Constantinopolului. A întâlnit un bă-trân orb, care îi cere să-i dea apă și să-lducă în cetate. Leon va căuta în apro-piere un izvor, dar nu va găsi.

La un moment dat, a auzit-o pe MaicaDomnului spunându-i: „Nu este nevoiesă te ostenești, căci apa este aproape!Pătrunde, Leone, mai adânc în aceastăpădure și luând cu mâinile apă tulburepotolește setea orbului și apoi unge cuea ochii lui cei întunecați”. Leon va faceascultare și, astfel, va găsi un izvor din

care îi va da orbului să bea. Îi va spălafața cu această apă, iar orbul va începesă vadă.

După ce a ajuns împărat, Leon a con-struit lângă acel izvor o biserică. Maitârziu, împăratul Justinian (527-565),care suferea de o boală grea, s-a vinde-cat după ce a băut apă din acest izvor.Ca semn de mulțumire, a construit o bi-

serică și mai mare. Această bise-rică a fost distrusă de turci în anul1453.

De-a lungul timpului, apaacestui izvor a vindecat multeboli și a tămăduit diferite răni șisuferințe.

Credincioșii care merg la Is-tanbul (numele nou al vechiicetăți a Constantinopolului) sepot închina în biserica IzvoruluiTămăduirii. Actuala construcțieeste din secolul al XIX-lea, dar lasubsolul acesteia se află un para-clis din secolul al V-lea undeexistă până astăzi izvorul cu apă

tămăduitoare din trecut.Creștinii ortodocși vin în această zi la

biserică pentru a lua parte la slujba desfințire a apei, cunoscută și sub numelede Aghiasma Mică.

După ce preotul a sfințit apa, îistropește pe credincioși țo se cântă tro-parul: „Mântuiește, Doamne, poporulTău, și binecuvintează moș tenirea Ta,biruința bine cre din cioșilor creștini asu-pra celui potrivnic dăruiește, și cu cru-cea Ta păzește pe poporul Tău”. Astfel,s-a reținut în popor că scopul urmăriteste de a alunga „arătarea urâtă și rea”,adică duhul cel rău.

IIzzvvoorruull TTăămmăădduuiirriiiipprraazznniicc îînncchhiinnaatt MMaaiicciiii DDoommnnuulluuii

Sfântul Mare MucenicGheorghe, prin martiriulsău, este unul din roadeleÎnvierii Domnului. Nu -mai credinţa fermă în În-viere i-a determinat pecreştini să pecetluiascăcu propriul lor sânge ade-vărurile creştinismului,devenind mărturisitori şimucenici sau martiri aiCelui Ce a sfărâmat pute-rea morţii. Biserica se în-tăreşte cu mucenicii,după cum se întăreşte unoraş cu soldaţi şi străjeri.Martirii, muceniceşte, auîntruchipat cele mai înal -te şi mai sfinte virtuţi ale vieţii creş-tine. Numit şi „Purtătorul de biruinţă”,pentru că a biruit pe diavolul şi pe pă-gâni, răbdând cu vitejie toate, pentrudragostea Lui Hristos, Sfântul MareMucenic Gheorghe este cinstit printrecei mai mari sfinţi martiri. Chinurilesale cumplite, rănile pricinuite de os-taşi, nevătămarea şi tămăduirea minu-nată a trupului său, credinţa înDumnezeu, răbdarea până la moarte,bărbăţia şi curajul său de a-L mărtu-risi pe Hristos îl fac pe Sfântul Gheor-ghe un Mare Mucenic al Bisericii.

Datorită realizărilor sale deosebite,Gheorghe a ajuns comandantul arma-tei împăratului. Contextul istoric încare a trăit Marele Mucenic Gheorghea fost unul plin de încercări pentru

creştini. Din ordinul îm-păratului Diocleţian(284-305), creş ti nilorbogaţi li s-au confiscataverile, funcţionarii destat creştini au fost con-cediaţi, sclavii creştini-lor ucişi, demnitariicreştini aruncaţi în tem-niţă, slujitorii Lui Hristos batjocoriţi şichinuiţi, iar cei care nujertfeau zeilor, omorâţi.

Pentru că nu a vrut săducă la îndeplinire ordi-nele împăratului păgânîmpotriva fraţilor creş-tini, deoarece voinţa lui

Diocleţian nu mai era în acord cu cre-dinţa sa, cu idealurile şi convingerilesale morale, a renunţat la situaţia sasocială înaltă pătimind pentru Hristos.

Tocmai această loialitate şi putereaîn credinţă îl fac pe Sfântul Gheorghesă fie atât de iubit de creştini.

Putem spune că Sfântul Mare Mu-cenic Gheorghe a fost un model deconducător, care nu a renunţat la Hris-tos pentru funcţii înalte, un modelpentru Sfântul Voievod ConstantinBrâncoveanu.

Drept mărturie a evlaviei faţă deMarele Mucenic, domnitorul martir i-a închinat biserica de la kilometrul 0din Capitală, unde se află mormântulcu sfintele sale moaşte.

MMaarreellee MMuucceenniicc GGhheeoorrgghhee,,ssffâânnttuull mmaarrttiirr ppuurrttăăttoorr

ddee bbiirruuiinnțțăă

Petru ChiraDac-ar fi să te ascult,Din ce văd și ce socot,

Gipsu' mi-a căzut de multCu ce-avea în el. Cu tot!

George LânăTe-a lovit necazul mare,

Îți pierzi locul între zmei,Dar ai motiv de consolareTe poate-nlocui Bencei!

Petru ChiraPe tovarășul propus,Activist în reciclare,

Îl refuz că sunt dispusSă-l propun pentru casare.

George LânăIonel Bencei, că a fost cazul,

S-a pensionat, ca activist,Însă n-a schimbat macazul

Se opintește. Ca epigramist!

Petru ChiraAcest tovarăș activist,

Ce pare priceput în toate,A și ajuns epigramist.

Cu foarte multă greutate.

George LânăI-o tragi, finuț, tovărășește,

Dar eu voi provoca o dramă.Bencei vedem că se trudește,Dar este henț în epigramă.

Petru ChiraDupă oricare parametri

Nu-ncerc în coarne să îl caut,Dar dacă-l iau la unșpe metri

Observ că-n toate este aut!

George LânăExistă o realitate dură:

Fiecare naș își are nașul!L-ai plesnit peste măsură

Încât voi scoate cartonașul.

Petru ChiraSă-ncheiem, totuși, cu bine,

Eu propun s-o dăn forfeCa să-l critic - n-am pe cine,

Iar să-l laud - n-am de ce.

George LânăVarianta aceasta, fac pariu,

Îi va fi amicului pe plac.Dar de iese, cumva, la atac,Îl vom epigrama. De viu!

DDuueell eeppiigg��aammaattiicc PPeett���� CChhiirraa -- GGeeoorrggee LLâânnăă((aall ppaatt����lleeaa aassaalltt))Anii butușâț în sac

Ori pornit cu vremea jiocu’Plin dă babe pă socac

Șî dă moș șie trag cu ochiu’.Poace vruna dântră ele

Să opreșce la givanȘî gângindu-să la răleScoace tozla dă duhan.

Îș apringe o țâgară,Apoi suflă în răpelț

Șî sloboage fum pă nară,Ca doar nu-i dă ciocovăț.Mereuț, fără vr’o grabă,

Nu cumva ca să smincească,Să apropie dă babă

Înșercând s-o șivișască.- Bună vremea, scumpă doamnă,

Tăt ca mine la păcică?Șî cum bine bag dă samăSângurică, sângurică?...Baba, fără multă școală,

S-o făcut că nu auge,Cum să-i deie socoteală

Moșului vorbind în duge.

Iaca Laie, ăl dân Vână,Chișozan cu fruncea lată,Cu un țecăr mare-n mână

Șî cu-n bât în aialaltă!- Pali, bună gimineața!

Văd că iar ce țâni dă rele...- Laie, asta îi viața

Mă țân io, să țân șî ele!...- Vedz pă aia fărbălităȘie s-apropie dă ușă

Mică, lată șî trugităȘî cu capu’ dă păpușă?

Pali, dzâc s-o lași în boalăȘie ce țâni dă ia ca râia...

Astă-o mers cu cini la școalăÎn bătaia a dântâia.

Treșie una... na să fie!...Roșîie ca șî o vulpe,

Cu un moț dă ciocârlieȘî cu șoareși strânși pă pulpeSă bâzgoanie-n poancă Laie

Șî scap-o fluierătură,- Șie ce tăt holbăz „Tataie”?Vedz că-ț pică ochii-n gură!Că-ț propcesc vro tri în foale

D-ai sări în sus ca lopta!Șî vr’o patru păstă șale

Ca poimâine-ți cântă popa!- Pali, hai să bem o votcă,

Că pucerili mă lasă,Nu mai vreu să dau dă potcăVreu s-ajiung întreg acasă.S-o pălit vremea păgână,Ca un fir dă romăniță,Păstă Laie al dîn vânăȘî pă Pali Lubeniță.

Cândva hocoș prân tot satu’Cu ochii după mueri

Az îș duc cu greu păcatuNu-s mai ăia șie-or fost ieri!

Io să nu mai port osânda,Vremuri grele că m-apasă,Mi-am spart, nărăvaș, oglindaSă n-o țân năloagă-n casă!

Petru CHIRA

IIaaccaa ccuumm mmăăii ppeerrggeemm vvrreemmeeaa

3DIALOG CU CETĂŢENII SSppeecciiaall

ÎÎnnvviieerreeaa DDoommnnuulluuii șșii MMâânnttuuiittoorruulluuiinnoossttrruu IIiissuuss HHrriissttooss

Giroc

După ce am participat la intrarea solemnă a lui Iisus în Ierusalim, în DuminicaFloriilor, și am comemorat și trăit Patima și Răstignirea Domnului în timpul Săp-tămânii mari, împreună cu credincioșii din Parohia Ortodoxă Giroc, ne-am bucu-rat și de întâmpinarea Lui Hristos cel Înviat în Sfânta noapte a Învierii.

La Biserica Ortodoxă din Giroc, celebrarea Învierii Domnului a fost săvârșităsâmbătă, 15 aprilie, de la ora 23:30, de către preoții slujitori ai parohiei, Pr. ParohMarius Șonea, Pr. Daniel Mateia și Pr. Prof. Adrian Covan. Slujba a început înainte de miezul nopții, prin aprinderea lumânării pascale, simbol al luminii LuiHristos cel Înviat. Această Lumină Sfântă a fost adusă direct de la Ierusalim, fiindefectul vizibil al minunii ce se petrece în fiecare an în Țara Sfântă la această săr-bătoare. Timp de aproape o oră, după înconjurarea bisericii de trei ori, pe străzilelocalității au răsunat glasurile credincioșilor ce prevesteau momentul culminant alnopții: „Învierea ta Hristoase Mântuitorule, Îngerii o laudă în ceruri. Și pe noi pepământ ne învrednicește cu inimă curată să te mărim!”. Acest moment s-a reali-zat după revenirea în fața bisericii, prin citirea Evangheliei Învierii și intonareatroparului „Hristos a înviat din morți cu moartea pe moarte călcând și celor dinmorminte viață dăruindu-le!”. Tot acum, clopotele au bătut, din nou, după o săp-tămână în care au fost înlocuite de toacă.

Canonul Învierii, ce a urmat, lecturile biblice și cântările au amintit credincio-şilor făgăduinţa Lui Dumnezeu, Creator şi Mântuitor, de a fi mereu alături de om,o făgăduinţă ce culminează cu Vestirea Învierii.

Cu ocazia prăznuirii Învierii Domnului, Preotul Paroh le-a adresat credincioșilorun cuvânt de bucurie încărcat de emoții și semnificații duhovnicești în care subli-nia că nu este sărbătoare mai aleasă, nu este prăznuire mai sfântă, mai bogată caaceasta. „De aceea gândul nostru se îndreaptă către dumneavoastră, toți cei carene auziți, ca în această noapte sfântă și mântuitoare să cugetăm mai mult la viațanoastră, la cât ne sălășluim și ne odihnim noi în Dumnezeu și cum Îl primim noipe Dumnezeu în viața noastră. Facă Bunul Dumnezeu ca noaptea aceasta mân-tuitoare a Sfintelor Paști, a Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, să ne fie nouătuturor prilej de nădejde, de mântuire”.

De asemenea, în cuvântul de la încheierea slujbei, a fost precizat faptul că, prinajutorul Lui Dumnezeu, în anii următori nădăjduim să săvârșim aceste slujbe aleSfintei Învieri în biserica cea nouă, ce se înalță cu mult spor, lucrările la aceastafiind reluate de curând.

Începând de acum, Biserica întră în perioada liturgică a Penticostarului, perioadăce se încheie cu Praznicul Pogorârii Sfântului Duh.

Preot Marius ȘONEA

Chișoda

Și în acest an, ca și până acum, biserica din Chișoda s-a arătat a fi neîncăpă-toare pentru cei care au venit să prăznuiască Învierea Mântuitorului nostru IisusHristos. Faptul că a fost o sărbătoare a bucuriei s-a putut vedea și în chipurile șisufletele oamenilor.

Deși o oră târzie, toți cei prezenți au primit cu bucurie salutul „Hristos a Înviat”,iar mai apoi paștile pe care le-au dus în sânul familiei lor.

Învierea Mântuitorului nostru Iisus Hristos este un moment de revigorare du-hovnicească. După un post în care fiecare și-a crescut și întărit virtuțile după pu-terea sufletului său, această sărbătoare aduce un val de bucurie și nădejde că loculnostru lângă Dumnezeu este pregătit și ne așteaptă să îl ocupăm.

Hristos a făcut treisfert de drum către noi, coborând din cer, pătimind și înviind,rămânând ca noi doar un sfert de drum să îl mai parcurgem pentru ca să câștigămmântuirea.

Nouă ne râmâne doar să alegem să fim cu Hristos și nu împotriva Lui, să îl pri-mim în sufletul nostru și să nu fim indiferenți față de jertfa Lui.

Învierea este un moment care ne readuce în minte blândețea, iubirea și iertareaMântuitorului, pentru că, iată, pe cruce fiind răstignit, a primit în raiul proaspătredeschis pe tâlharul care s-a căit pe cruce, iar cu ultima suflare s-a rugat pentrucei ce îl batjocoreau, spunând „iartă-i, Domne, că nu știu ce fac”.

Ca urmare, Învierea Lui Hristos aduce speranța mântuirii în sufletele noastre, in-diferent cât de „tâlhari” sau „batjocoritori” am fi, dacă ne căim cu adevărat și cre-dem în Hristos cel răstignit pentru mântuirea noastră, atunci și noi putem câștigaraiul.

HRISTOS A ÎNVIAT PENTRU TOȚI!Preot Dragoș DEBUCEAN

4 DIALOG CU CETĂŢENIISSppeecciiaall

Ruga Giroceană de anul acesta a adunat, ca șila edițiile precedente, mii de locuitori din Girocși nu numai, care au venit să asiste la specta-colele folclorice și să se bucure de primele zilede Paști.

Într-o atmosferă de sărbătoare, cu mic, cumare, girocenii au venit într-un număr impresio-nant la Grădina de Vară a Căminului Cultural dinGiroc, unde au fost întâmpinați, prin cuvântul debun venit, de domnul primar dr. Iosif-IonelToma, care a început prin a le spune celorprezenți „Hristos a Înviat!”: „Mă bucur să vădcă, la fel ca în anii trecuți, sunteți prezenți, înnumăr atât de mare, la sărbătoarea Rugii dinGiroc.

Vreau să mulțumesc pe această cale soliștilorși formațiilor care susțin programul artistic alRugii, Ansamblului «Ghiocelul» și, nu în ultimulrând, Consiliului Local Giroc, care, prin con-silierii lui, a alocat, și în acest an, sume suficienteca Rugile din localitățile Giroc și Chișoda să sedesfășoare în cele mai bune condiții”.Participanților li s-a adresat și preotul paroh Mar-ius Șonea, care le-a transmis tuturor „Hristos aînviat!”.

După tradiție, evenimentul a fost deschis deFanfara comunei și a continuat cu Hora Rugii, încare, alături de domnul primar și de celelalteoficialități locale, s-au prins componențiiAnsamblului „Ghiocelul”, dar și foarte mulți din-tre girocenii prezenți.

Programul artistic a debutat cu un dans depustă susținut de grupa copiilor de grădiniță. Totun dans de pustă a prezentat și Grupa Mijlocie aAnsamblului „Ghiocelul”.

Al treilea dans a fost unul pe generații: copiiide grădiniță, Grupa Mijlocie, Grupa Mare și Se-niorii. Cel mai mic dansator are 6 ani, iar cel maiîn vârstă are 64 de ani.

În încheierea programului, a fost prezentat undans de munte, de către grupa dansatoriloravansați, și un moment muzical al grupului vocalcondus de doamna profesoară Desanca Lalici.

Invitații Rugii Girocene din acest an au fostinterpreți și instrumentiști de marcă ai muziciipopulare bănățene, așa cum, de altfel, seîntâmplă la Giroc și Chișoda, an de an.

Andreea Voica și Ion Dragomir, acompaniațide formația condusă de profesorul Deian Galetin,și Dumitru Stoicănescu, acompaniat de orchestra„Ghiocelul”, condusă de prof. Adrian Safta, aufost artiștii invitați la Ruga Giroceană 2017.

De asemenea, anul acesta pe scena Rugii aurcat și Sorana-Karina Ștefan, finalistă a con-cursului „Vocea României junior”.

Tot din postura de giroceancă a susținut unrecital și tânăra interpretă de muzică popularăLoredana Sur.

Cele două zile de Rugă Giroceană au fost pe-trecute într-o atmosferă de mare sărbătoare, lareușita cărora și-au adus aportul Primăria și Con-siliul Local Giroc.

5DIALOG CU CETĂŢENII SSppeecciiaall

RRuuggaa GGiirroocceeaannăă vvăăzzuuttăă ddee aarrttiișșttiiii ppaarrttiicciippaannțții llaa eevveenniimmeenntt

„Ruga Giroceană de anul acesta a fost la fel defrumoasă ca în fiecare an. Dacă vremea nu a fostprietenoasă ca de obicei, în schimb oamenii au fostla fel de deschiși spre a petreceîmpreună cu noi și au venit în numărfoarte mare. Nu pot decât să măbucur că Ruga Giroceană continuă,iată, tradiția deja știută. Pot să spuncă mă simt ca acasă aici, la Giroc, șiîmi face plăcere să vin. Fără să supărpe nimeni, Ruga de la Giroc estefoarte cunoscută, și nu numai înBanat. Oriunde merg în țară, oa-menii mă întreabă dacă mai cânt laGiroc, pentru că vor să vină să nevadă. Chiar m-am fotografiat aici cuniște doamne și domni, care mi-auspus că au venit din Maramureș să ne vadă, specialpentru Ruga de la Giroc. Este foarte cunoscut fap-tul că aici întotdeauna este muzică bună, că locali-tatea este foarte aproape de oraș, și atunci vinoameni din foarte multe părți. Iar pe noi acest lucru

nu poate decât să ne bucure și sper să colaborămmulți, mulți ani de acum înainte, pentru că, repet,mă simt la Giroc ca la mine acasă. În ultimii ani, și

spun acest lucru cu o mare bucurie,tineretul s-a îndreptat spre muzicapopulară și este foarte la modă sădansezi brâul, un dans specific Bana tu- lui de munte. Toată lumea știe sădanseze brâul! Nu credeam că voiajunge să spun asta, dar la Giroc brâulse joacă mai ceva ca la Caransebeș.Foarte multă lume intră în brâu, de lacei mai tineri, la cei mai în vârstă, iarde pe scenă, am o priveliște minunatăși îmi e mai mare dragul să-i văd petoți cum intră în joc și cu cât dragdansează.

Noi vom cânta și la Ruga Chișozeană în acest an,așa că rămânem aici. Să dea Dumnezeu să ne putemvedea în fiecare an. Totul e să fim sănătoși, maimult nu ne trebuie, și vom avea noi grijă să aducemvoia bună la Ruga Giroceană”.

AAnnddrreeeeaa VVooiiccaa DDeeiiaann GGaalleettiinn„Pot spune că fac parte din

această comună. Am crescutaproape, în Calea Girocului.De când am fost copil, am venitla toate rugile, la unele chiardacă nu am cântat. Am fost unparticipant activ, cum este pub-licul de acum. Ruga Giroceanăeste una deosebită, iar pentruaceasta trebuie să mulțumimPrimăriei, Consiliului Local șituturor membrilor Ansamblului«Ghiocelul», datorită cărorane-am aflat și anul acesta laRugă. Din punctul meu de vedere, la Rugă la Giroc mă simtca și acasă. Consider Girocul ca pe locul natal.

Repertoriul pe care îl prezentăm este unul divers, mai alescă nu vin la Rugă doar locuitorii comunei. Girocul fiind atâtde apropiat de Timișoara, tot timpul încercăm să cântăm șialtceva în afară de repertoriul bănățean. Cântăm cântece dinzona Sibiului, a Moldovei, Olteniei, pentru a încerca sămulțumim pe fiecare”.

DDuummiitt���� SSttooiiccăănneessccuu„La Giroc se ține, încă, tradiția

frumoasă a noastră, a românilor, și înspecial a bănățenilor de fală. Iar la Girocsunt numai oameni de fală, cu un gradridicat de cultură. Mă bucur că am pututsă fiu alături de ei anul acesta la SfinteleSărbători de Paști și că am ajuns să fiu șieu, un pic, un fiu al satului, pentru că m-am mutat de la oraș aici, la Giroc.

Pot să spun că sunt consătean cugirocenii. Girocul, pentru mine,înseamnă rădăcini lăsate parcă și pentruoameni de felul meu, de la munte, pen-tru că aceștia sunt foarte credincioși. Eiștiu ce vor în viață.

Așa am fost și eu, așa sunt și girocenii. Am mai cântat la RugaGiroceană, cu câțiva ani în urmă. Locuitorilor de aici le place foartemult folclorul, indiferent din ce zonă a țării provine, că e din Banat,Oltenia sau Dobrogea.

Colaborez de multă vreme și cu Ansamblul din Giroc și pot spunecă suntem ca o familie. Vreau să le mulțumesc încă o dată organiza-torilor, domnului primar, domnului viceprimar, consilierilor locali,doamnei Nicoleta Șipoș, domnului Ionel Șipoș, pentru că ei tot tim-pul au știut ce vor locuitorii din Giroc și fac lucrurile bine. Mă bucurcă duc mai departe această tradiție, într-un mod din ce în ce mai frumos”.

AAddrriiaann SSaaststaa„Ca în fiecare an,

alături de colegii mei dinorchestra Ansamblului«Ghiocelul», evoluăm pescena Rugii Girocenealături de artiști. Anulacesta am fost șaptesuflători, alături deformația domnului Du-mitru Stoicănescu, douăacordeoane și o orgă. Aminterpretat melodii dintoate zonele, pentru căpublicul din Giroc este

cunoscător de muzică, un bun ascultător în primulrând, dar și foarte pătimași dansatori. Important pentrunoi, ca instrumentiști, este să colaborăm tot timpul cusoliștii pe care îi acompaniem. Ne cunoaștem între noi,de la diferite spectacole, nu mai avem nevoie de multerepetiții înainte. De zece ani colaborez cu Ansamblul«Ghiocelul» și ne-am întâlnit de foarte multe ori, in-clusiv la Ruga Giroceană și la Ruga Chișozeană. Măbucur că în Banat această tradiție a Rugii se păstreazăîncă și avem noroc cu oameni ca Victor Jicheran șiIonel Șipoș, care încă îndrumă copiii, de la cea maifragedă vârstă, spre dans, spre folclor autentic”.

IIooaann DDrraaggoommiirr

„Ca de fiecare dată, Ruga de laGiroc este una frumoasă, cu multălume, oameni deosebiți și carerespectă această tradiție. Față de alterugi, la Giroc publicul este cu adevăratdeosebit, la fel ca și dansatorii Ansam-blului «Ghiocelul». Am avut în reper-toriu, în mare majoritate, muzicăpopulară din Banat. Îmi face plăceresă cânt la Ruga Giroceană și oricând,cu mare drag, voi accepta invitația dea fi prezent aici”.

„Vreau să-i mulțumesc, în primul rând, dom-nului primar Iosif-Ionel Toma, pentru invitația dea cânta la Ruga Giroceană! Este pentru primadată când concertez pe scena noastră minunată,cu susținători și spectatori, deasemenea, minunați!

Vreau să-i mulțumesc și pri-etenei mele dragi, Ionela Iova,deoarece am avut onoarea să măprezinte și să mă introducă înscena cu multe cuvinte spuse dininimă!

Sincer, nu am mai cântat la oRugă așa frumoasă ca la Giroc!Am fost plăcut surprinsă să văd căfetițele fredonau cu mine aproapetoate melodiile!

Vreau, bineînțeles, dacă amaceastă ocazie, să le mulțumesc șiprietenilor mei: Shaira și Aisha Pera, BeatriceDavid, Denis Filimon și Rafael Murgu, pentru căau stat pe scena alături de mine și au dansat cumau simțit pe ritmul muzicii mele!

Le mulțumesc, de asemenea, și celor care auavut grijă de sonorizare și celor care surprindeaucele mai speciale momente cu camerele de fil-mat!

M-am simțit mândră de mine. M-am simțit extraordinar, deoarece, când s-a

terminat partea mea de spectacol și am ieșit de pescenă, mulți copii au venit să facem poze

împreună, ceea ce înseamnă că in-terpretarea mea a fost îndrăgită, iarasta este foarte important pentru ocarieră în muzică!

Mi-ar face plăcere să mai bucuroamenii din Girocul nostru drag, curitmuri de muzică ușoară. Este genulde muzică ce mă reprezintă pe mineși chiar iubesc ceea ce fac!

Cum am spus-o și încă o spun, nucâștigarea unui concurs mă defineștepe mine ca talent sau artist, muzicalvorbind! Sunt foarte mândră că amajuns printre primele trei voci dințară! Este uimitor! Nu sunt

dezamăgită deloc, deoarece știu că voi ajunge de-parte, dar trebuie foarte multă muncă, optimism șirăbdare!

Azi am cântat la ruga din Giroc, mâine... cineștie unde voi cânta, poate voi avea chiar concer-tul meu! Ar fi prea frumos! Mai e puțin, dar, cumv-am spus, cu multă răbdare voi ajunge unde îmidoresc!”.

SSoorraannaa KKaarriinnaa ȘȘtteeffaann LLoorreeddaannaa SSuurr„Pentru mine, Ruga Giroceană

reprezintă un prilej de bucurie defiecare dată.

Îmi aduc cu drag aminte cum,în urmă cu zece ani, pe cândaveam vârsta de 7 ani, am urcatpentru prima dată pe scena de laGiroc, în cadrul unei manifestăride amploare.

Inițiativa a pornit de la mine,fiind dornică să fac ceea ceiubeam încă de pe atunci, adică săcânt.

Nefiind lăsată de mai-marii depe atunci din muzica populară,mi-am pus toată încrederea în domnul primar, căruia i-am spus:«Vreau și eu să cânt!».

Răspunsul dumnealui a fost: «Și cine nu te lasă?». De mână cu domnul primar, am urcat pe scena Rugii, lucru

pe care nu-l voi uita niciodată. Un alt motiv, atât de bucurie, cât și de mândrie, îl reprezintă

apartenența mea în calitate de membră a Ansamblului Folcloric«Ghiocelul», un ansamblu foarte drag sufletului meu, cu uncolectiv pe măsură”.

Pagini realizate dePetru Vasile TOMOIAGĂ

6 DIALOG CU CETĂŢENIISSoocciiaall

PLAN DE ACŢIUNI PE ANUL 201723 ianuarie – 03 februarie 2017 – Acţiunea de co-

lectare a brazilor de Crăciun.

27 martie - 07 aprilie2017 – Curăţenia de primăvară(colectarea crengilor, a lăstarilor de vie rezultate din cos-metizare).

01 aprilie 2017 – Campania de Mediu mini colectare(acţiune de colectare a deşeurilor de echipamente elec-trice şi electronice).

01 aprilie 2017– Campania „Curăţenia pentru 1 oră încomuna Giroc”.

30 septembrie 2017 – Campania de Mediu mini co-lectare (acţiune de colectare a deşeurilor de echipamenteelectrice şi electronice)

30 septembrie 2017– Let’s Do It, România!

23 octombrie – 03 noiembrie 2017 - Curăţenia detoamnă (colectarea crengilor, a lăstarilor de vie rezultatedin cosmetizare).

Actul de identitate, dreptul şi responsabilitatea

fiecărui cetăţeanÎn baza dispoziţiilor Ordonanţei de Urgenţă a Gu-

vernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul,reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor ro-mâni, cu modificările şi completările ulterioare, ce-tăţenii au obligaţia să se legitimeze pe teritoriulRomâniei cu un act de identitate. Actul de identi-tate este documentul care se eliberează cetăţeanu-lui român pentru a dovedi identitatea, cetăţenia şidomiciliul.

În cazul expirării termenului de valabilitate aactului de identitate, cetăţenii comunei Giroc se potprezenta la Serviciul Public Comunitar Local deEvidenţă a Persoanelor Giroc cu cel mult 180 dezile înainte, dar nu mai puţin de 15 zile, pentru asolicita punerea în legalitate cu un act de identitate.

În termen de 15 zile de la împlinirea vârstei de14 ani sau de la producerea uneia dintre situaţiilemai jos enumerate, cetăţenii sunt obligaţi să soli-cite eliberarea unui act de identitate:

• dacă s-a modificat numele sau prenumele titu-larului, prenumele părinţilor, data sau locul naşterii;

• în cazul schimbării domiciliului;• în cazul atribuirii unui nou CNP;• în cazul deteriorării Actului de Identitate;• în cazul pierderii, furtului sau distrugerii Actu-

lui de Identitate;• când fotografia din Cartea de Identitate nu mai

corespunde cu fizionomia titularului;• în cazul anulării;• pentru preschimbarea buletinelor de identitate.Precizăm faptul că nerespectarea dispoziţiilor

legale constituie contravenţie şi se sancţionează,după caz, cu amenzi cuprinse între 40 şi 80 delei.

Şef SPCLEP Giroc, Laura JEFLEA

Luna mai – pe numele ei popular Florar sauFrunzar, este cea care machează trecerea spre se-zonul estival, aducând în sfârşit condiţiile pentru apetrece mai multă vreme în aer liber, zilele caldede sfârşit de primăvară fiind perfecte pentru lucră-rile ce trebuie efectuate în grădini şi livezi. Înaintede toate, mai este luna florilor.

Printre cele mai populare plante ale lunii mai senumără cârciumăresele, gălbenelele, bujorii, tran-dafirii, macii, panseluţele, petuniile, sporul-caseiori crinii – toate, îngrijite corespunzător, încân-tându-ne simţurile pe tot parcursul ceasurilor căl-duroase de mai cu toate culorile lor vesele. Pentrubinele lor şi o durată mai mai mare de viaţă, pot fitratate cu îngrăşăminte. Se pot planta gladiole,canna şi dalii.

Plantele nu mai trebuie protejate de vreme rea,pentru că oricât de mult ar scădea temperatura petimp de noapte, se va încadra cu siguranţă în limitalor de suportabilitate. În cazul în care deţineți o te-rasă sau un balcon, ghivecele cu flori care au fost ţi-nute înăuntru pe timp de iarnă pot fi scoase la aercurat, însă nu în plin curent, pentru că le va dăuna.Părţile uscate ori bolnave ale plantelor trebuie în-depărtate cu grijă.

Pot fi achiziţionate noi plante decorative (spreexemplu, plante agăţătoare care să îmbrace naturalun perete sau spalier, cum ar fi muşcata căţărătoare)şi aranjat un ambient prielnic pentru plante şi foarteplăcut şi relaxant. În această perioadă, trandafiriiprezintă o sensibilitatea mai mare şi se pot umplede purici. Şi celelalte plante sunt mai expuse ca ori-când paraziţilor de tot felul, din cauza temperaturi-lor mai ridicate. Acestea trebuie deparazitate demusculiţe, purici şi păianjeni.

În grădina de legume se plantează răsadurile delegume: ridichi, fasole, vinete, ceapă, roşii, lăptuci,conopidă, ţelină, gulie, conopidă, praz şi dovlecei.Pot fi semănate şi plante aromate, de felul corian-drului, rozmarinului şi busuiocului.

În ceea ce priveşte buruienile, acestea cresc curapiditate şi sunt cu mult mai rezistente ca plantele,consumând mare parte din umezeală, motiv pentrucare pământul trebuie săpat şi acestea înlăturate. Deobicei se recomandă, pentru evitatea şocului ter-mic, ca udarea grădinii să se realizeze dimineaţadevreme ori seara.

Tot în mai este momentul amenajării gazonuluişi utilizării îngrăşământului special pentru acesta.Dacă nu plouă, acesta trebuie udat frecvent.

Inspector Maria HANEȘ

LLuunnaa mmaaii îînn ggrrăăddiinnăă

Primăria comunei Giroc anunţă continuareadistribuirii unităţilor de compost individual, cuo capacitate de 280 de litri, înălţimea de 840mm şi diametrul de 790 mm, în zilele de18.05.2017 şi 25.05.2017, între orele 14:00-18:00, str. Egalităţii (în incinta fostei UnităţiMilitare).

Ridicarea acestora se va face pe baza CI/BIşi a Cărţii Funciare a imobilului, cu domiciliulpe raza Comunei Giroc.

Aceste acte sunt necesare pentru încheiereaunui proces verbal de predare-primire.

Persoane de contact: insp. Adelina Sîrbu,tel. 0753105249; insp. Petronela Florea, tel.0753149426.

PPrreeddaarreeaa rreecciippiieenntteelloorr ppeennttrruu ccoommppoosstt

7DIALOG CU CETĂŢENII IInn mmeemmoorriiaamm

PROFESOR ION MURARIU (1937-2017)

Profesorul Ion Murariu s-a născutla Giroc, în data de 2 aprilie 1937, și atrecut la cele veșnice în data de 26aprilie 2017.

A urmat Școala Gimnazială dinGiroc, apoi Școala Pedagogică dinTimișoara, Institutul Pedagogic de 3ani și Facultatea de Filologie aUniversității din Timișoara.

Ca învățător, iar mai apoi ca profe-sor de limba și literatura română, afuncționat la școlile din Pișchia,Sudriaș, Bârna și Giroc, iar cea maimare parte la mai multe școli gim-naziale și licee din Timișoara.

Încă din tinerețe, profesorul IonMurariu a publicat în presa localădin Banat articole ce reflectă viațasatului și aspecte legate de activitățiileelevilor săi. După 1990 a reluat activ-itatea publicistică, colaborând la maimulte publicații din Timișoara.

După pensionare a revenit în satulnatal.

În anul 1993, cu sprijinul primaru-lui din acea perioadă, Ioan IlieTeodorescu, a fostului director alșcolii, Octavian Gruița, a preotuluiIosif Gaiță, a tânărului ziarist DorinAga și a prietenilor săi, scriitoriiPătru Chira din Chișoda, DamianUreche și Marius Munteanu, dinTimișoara, a pus, la Giroc, bazeleziarului „Lumina Satului”, care aapărut trimestrial pe lângă școala dinlocalitate, timp de 17 ani, și al căreiredactor-șef a fost.

În domeniul literaturii, profesorulIon Murariu a debutat în anul 1996,cu un volum de proză scurtă, intitu-lat „Obârșii”, apariție prilejuită desărbătorirea în acel an a 625 de ani dela atestarea documentară a Girocului

și a 220 de ani de învățământ româ-nesc în Giroc. În anii următori activitatea scriitoricească se inten -sifică și cunoaște noi apariții:

- 2002 - Vorbe d-ale noastre, ediția l- 2003 - Florile prieteniei, coautor- 2004 - Les fleurs de l'amitie, coau-

tor- 2005 - Drumul cu amintiri- 2006 - Vorbe d-ale noastre, ediția a

II-a- 2010 - Revista „Lumina satului”.

Repere monografice- 2010 - Giroc - Arc peste timp.

Monografie. Coautor- 2010 - Vorbe d-ale noastre, ediția a

III-a- 2012 - Încercări literare- 2014 - Martor în revoluție- 2014 - Când amintirile...- 2015 - Consemnări criticeVolume îngrijite- 2005 - Condeierii noștri. Antologie

a creatorilor din Giroc și Chișoda- 2008 - Album Ioan AgaRecunoscându-i-se meritele în

domeniul scrisului, a fost ales mem-bru fondator al Ligii Scriitorilor dinRomânia, Filiala Banat.

În anul 1996, alături de FlorinMedeleț de la Muzeul Banatului dinTimișoara, și de profesorul OctavianGruița a organizat aniversarea satu-lui (625 de ani de la atestare) și cea așcolii din localitate.

În anul 1997 a contribuit la organi-zarea schimbului intercultural întreșcoala din Giroc și College desCoudriers din Geneva și la pregătireavizitei elvețienilor la Giroc și a copi-ilor giroceni la Geneva.

În colaborare cu școala și primăriadin Giroc, alături de Uniunea

Culturală a Românilor din Ungaria aparticipat, în anul 2003, la comemo-rarea preotului David Voniga, atât laGiroc, cât și la Gyula (Ungaria),eveniment prezentat pe larg de massmedia din cele două țări.

În anul 2005, atunci când MuzeulBanatului din Timișoara a organizatexpoziția și o întreagă manifestareintitulată „Povestea Comunei Giroc”,profesorul Ion Murariu a fost unadevărat consultant științific alspecialiștilor de la muzeu.

Prof. Ion Murariu nu a lipsit de lanici una din edițiile simpozionuluiInternațional „Istorie și Cultură înBanat”, organizat de Primăria Girocîn colaborare cu alte foruri științificetimișorene, unde prin comunicările șiintervențiile sale a ridicat aportulgirocenilor la acest eveniment.

Ca membru în Asociația Publi ciș -tilor Presei Rurale din Banat, a par-ticipat cu comunicări și a luat partela dezbaterile ce au avut loc la:Timișoara, Arad, Caransebeș, Com -loș, Bozovici, Șopotul Vechi, Jimbolia,Giarmata, Giroc, Serbia etc.

Pentru întreaga activitate desfă -șurată de-a lungul vieții, ConsiliulLocal al Comunei Giroc, în anul 2008,l-a declarat CETĂȚEAN DEONOARE, iar în ședința din 28 mai2016 a Asociației Publiciștilor PreseiRurale din Banat, profesorului IonMurariu i s-a acordat PREMIUL„PAVEL FILIP ȘI AURELTURCUȘ” din partea ASOCIAȚIEIPUBLICIȘTILOR PRESEI RU-RALE DIN BANAT.

Dumnezeu să-l odihnească!

8 DIALOG CU CETĂŢENIIAAccttuuaalliittaattee

Vlad Nanău5 ani și 2 luni, Giroc

Sofia Hartman4 ani și 9 luni, Giroc

Christian Petri4 ani și 7 luni, Giroc

Preșcolarii din GrupaMijlocie C de la

Grădinița P.P. din Giroc, la Festivalul-concurs

Regional „Simfonia primăverii”

Grădinița cu Program Prelungit nr. 32 din Timișoara a or-ganizat, la Cercul Militar, în data de 7 aprilie, Festivalul-concurs Regional „Simfonia primăverii”.

Preşcolarii din Grupa Mijlocie C de la Grădinița cu Pro-gram Prelungit din Giroc au participat la acest festival cu undans tematic, intitulat „Dansul umbreluțelor”, clasându-sepe locul al III-lea.

Scopurile festivalului au fost: dezvoltarea capacităţii decunoaştere şi exprimare prin diverse forme ale artei (mu-zică, dans, teatru, interpretare), însuşirea unor reguli cevizează dezvoltarea şi educarea gustului pentru frumos, pre-cum şi formarea unei atitudini corepunzătoare faţă artă şiartişti și stimularea curiozităţii copiilor şi implicarea afec-tiv-atitudinală a acestora în dezvoltarea creativităţii proprii.

Profesor învăţământ preşcolar Claudia Lidia BLIDĂRAN

Rareș Pipincă5 ani, Giroc

În data de 20 aprilie, în Sala de Sport dinGiroc, elevii preșcolari de la Grădinița cu Pro-gram Prelungit din Giroc au prezentat un pro-gram artistic, dedicat elevilor participanți laOlimpiada Națională de Matematică, evenimentce a fost găzduit de Liceul Teoretic „DavidVoniga” din Giroc.

Preșcolarii îndrumați de doamnele educa-toare au prezentat un program artistic variat:Grupul Vocal „Florile Girocene” - Grupa MareB şi Grupa Mare C; poezie în grai bănăţean:„Bine aţi venit, goşcilor!”, Tudor Ciolac - GrupaMare D; dans modern „Dansul umbreluţelor” -Grupa Mijlocie C; cântecul „Toţi copiii”, Alina

Nedelcu - Grupa Mare B; dans popular german- Grupa Mijlocie A; cântecul popular „Anăchică galbenă”, Casian Veleşcu - Grupa MareA; dansul popular sârbesc „Banacean sko kolo”(horă bănăţeană) - Grupa Mare A; dans populardin Banat - Grupa mare B şi Grupa Mare C.

Ca răsplată, atât pentru elevii olimpici, cât șipentru preșcolarii Grădiniței P.P. din Giroc aufost orgaizate standuri cu o diversitate mare dedulciuri.

Spectacolul a fost prezentat de Sorana-KarinaȘtefan, finalistă la Vocea României junior.

Prof. înv. preșcolar Claudia-Lidia BLIDĂRANProf. înv. preșcolar Laura GREBAN

SSppeeccttaaccooll aall ccooppiiiilloorr ddee llaaGGrrăăddiinniițțaa PP..PP.. ddiinn GGiirroocc ppeennttrruueelleevviiii oolliimmppiiccii llaa mmaatteemmaattiiccăă