Karl Ove Knausgird (n. 1968) este un scriitor norvegian

cunoscut mai ales pentru cele gase romane autobiograficeintitulate sugestiv Lupta mea (Min hamp). Nlscut in Oslo,

scriitorul a crescut pe insula Tromoya, in Arendal;i in Kris-tiansand, gi a {Xcut studii de arti si literaturi la Universitatea

din Bergen. Knausgird a debutat in 1998 cu romanul Ute

au uerden, penru care a primit Premiul pentru Literaturi al

Criticilor Norvegieni, acordat pentru prima dati unui ro-man de debut. intre 1999 qi 2002, Knausgird a fost coeditor

laVagant, o revisti literari norvegiani fondati in 1988, pen-

tru care a reaJizat interviuri extrem de interesante cu scriitoriiRune Christiansen si Thure Erik Lund. Al doilea roman,

En tidfor ab (2004), a fost Ia fel de bine primit de criticS.;ia fost nominalizat la Premiul pentru literaturi al ConsiliuluiNordic gi la IMPAC Dublin Literary Award. Consacrarea

a venit insi odati cu publicarea, intre 2009 ;i 20 I 1, a seriei

de romane autobiografice tnsumind peste 3 500 de pagini.

care a devenit unul dintre cele mai mari fenomene literare

in Norvegia, cu peste 450 000 de exemplare vindute.in 2010, scriitorul a infiingat o mici edituri impreuni cu

Yngve Knausgird (fratele siu) gi cu Asbjorn Jensen.Knausgird si sogia sa, scriitoarea Linda Bostr6m Knaus-

gird, triiesc in Osterlen, Suedia, impreuni cu cei patru copii.

KARt OVE KNAUSGANO

tupta meaCABTEA A PATRA: DANSAND iU irutUruNNIC

Traducere din limba norvegianeIVONA BERCEANU

&cLlrE R ao

Geamahtanele se apropiau incet pe banda transpor-de la Sosiri. Erau nigte valize vechi, de pe la sftrrgitul

'60, pe care le glsisem ln |pmbar printre lucrurile, cu o zi lnainte de-a ne muta pi cu o zi inainte de

camionului. Mi le-am tnsqit imediat pentru ci se

iveau cu stilul meu: nici prea moderne, nici prea

merciale, erau exact ceea ce ciutam. Am stins gigara inrniera fixatd. in perete, am luat geamantanele de pe

di gi le-am cirat afarl.i^-.t ra $apte rara ctncl mlnute.Mi-am aprins inci o gigari. Nu ml gribeam; nu tre-

iiia si ajung niciieri la timp gi nu trebuia si mi lntAlnesc

lNorii acopereau cerul, lnsi zarea era lirnpede gi lu-Peisajul avea ceva din miregia munfilor, degi

s-e afla la doar citriva meri deasupra niveluluiCei c'iliva qopaci din apropiere erau pipernicigi qi

i. Crestele din depirtare,erau albe, acoperite

,iChiar in faja mea, un autobuz pentru pasageri se um-rppid,

s5. urc gi eu?" m-am lntrebat.ii pentru ci.li.torie, pe carertata mi-i irnprurnutase

multe insistenge, trebuiaq si-mi ajungl pdni la pri-salariu, peste o luni. Pe de alti parte, nu gtiam unde

8 Kail Oue Knausg,ird

se afla hostelul gi n-ar fi fost un inceput prea strilucit pen-

tru noua mea viagi si ritacesc printr-un oras necunoscut'

cu doul geamantane dupi mine si cu rucsacul in spinare.

,,Nu. Mai bine iau un taxi."

in afari de un drum scurt pini la fast-foodul de la

collul strizii, unde am mencat doi cArnagi inotAnd in-tr-o mare de piure, am rimas in camera de la hostel toatiseara. Sprijinit pe plapuma rulati la spate, am ascultat

muizicb.la walkman in timp ce le scriam lui Hilde, Eiriksi Lars. i.r..p,lsem o scrisoare Pentru Line, fata cu care

fusesem in vara aceea, dar am pus-o deoparte, dupi care

m-am dezbricat gi am stins lumina, degi asta n-a schimbat

cu nimic situalia, date fiind lumina specifici noPlilor de

vari qi draperia oranj care ardea ca un ochi in cameri.

De obicei adorm foarte repede in orice condifi, dar

in noaptea aceea am rimas treaz. Peste patru zile urma simerg penru prima dati la serviciu. Peste doar patru zile

aveam si intru in sala de clasi a unei gcoli dintr-o miciasezare rurali de pe coasta Norvegiei de Nord, intr-un loc

in care nu mai fusesem inainte gi despre care nu stiam

nimic. Nu vizusem nici macar o fotografie.

EulUn beiat de optsprezece ani din Kristiansand, proas-

pit absolvent de liceu, complet lipsit de experiengi, daci

nu punem la socoteall scurtele perioade de angajare, mai

intAi Ia o fabrici de parchet, apoi la ziarul local pe Post de

colaborator gi ultima dati la un spital psihiatric pentruun stagiu de o luni in perioada de vari, urma si devinldiriginte de clasi la;coala Hiflord. Nu, nu reugeam deloc

si adorm.Oare ce-aveau sa creadi elevii despre mine?

CAnd intram in clasi la prima ori gi-i giseam aseza\i

pe locurile 1or, ce-aveam si le spun?

$i cum aveau si mi priveasci in cancelarie ceilalli

profesori?

La?td mea. Danshnd in intuneric 9

O qi de pe hol s-a deschis, ;i am auzit muzici si voci.Cineva mergea fredonind o melodie. Altcineya a strigat:Hey, shut the doorll Dupi o secundi, zgomotul s-a esrom-pat odati cu inchiderea ugii. M-am intors pe cealaltS.

parte, insi am dat cu ochii de cerul luminos de afari. Dinmomentul ln care imi intra in cap ideea ci e greu si adorm,nici ci. mai reuseam si. pun geani pe geanl.

M-am dat jos din pat, m-am imbricat si m-am dus si.

mi agez pe scaunul din faga ferestrei. Am inceput s5. citesc

Dodt lop de Erling Gjelsvik.Toate cl4ile mele preferate se invirteau in jurul ace-

leiagi idei. Huite nigere de Ingvar Amb.jornsen, Beatles de

Lars Saabye Christensen, Jach de Ulf Lundell, Pe drumde Jack Kerouac, Uhima iesire spre Broobfitn de HubertSelby, Romanul cocainei de M. Agheev, Koloss de FinnAlnas, Lasso rundt fru Luna de Agnar Mykle, cele treicirgi despre istoria bestialitalii de Jens Bjorneboe, Gentle-

men de Klas Ostergre n, Iharos de Axel Jense n, De ueghe inlanul de secard de J.D. Salinger, Humlehiertene de OlaBauer, Poga de Charles Bukowski. Toate aceste cirgi vor-beau despre birbagi tineri care nu-si giseau locul in socie-

tate, care aveau afteptiri mai mari de la viati decAt rutinazilnicl., care i;i doreau mai mult decAt o familie. Pe scurt,erau tineri care detestau valorile conservatoare ale clasei

de mijloc ;i care cautau libertatea. Cilitoreau, se im-bitau, citeau si visau despre marea iubire sau despremarele roman.

Tot ceea ce-si doreau ei imi doream si eu.

La tot ceea ce visau ei visam si eu.

Doringa misterioasl" care imi apisa pieptul de ani ingir se domolea ori de cite ori citeam aceste ci.rti si revenea

cu forgi inzeciti, in secunda in care le lisam din mXini.Aga a fost pe tot parcursul liceului. lJram toate formele

I Hei, inchide ugal (in limba englezi in originat) (n.tr.)

10 Karl Oue Knausgdrd LuPta mea. Danslnd in intuneric 11

un an, strAng nigte bani, dupi care incep si cllitoresc

prin Europa.

Ceea ce fusese inilial o simpli idee prindea un contur

real: a doua zi aveam si merg tn portul din Tiomso, si iau

vaporul citre Finnsnes gi de acolo autobuzul spre sud,

spre micula asezare Hifiord, unde urma si mi intAmpine,

conform planului, directorul ;colii.Nu reuqeam nicicum si adorm.

Mi-am scos din geamantan sticla de whisky, pe jumi-

tate plini, mi-am turnat un pahar, am tras la o parte dra-

periile gi am luat prima inghilituri in timp ce admiram

pe fereastri cartierul de o luminozitate stranie.

A doua zi m-am trezit pelazece, iar nelinigtea dispi-

ruse. Mi-am strAns lucrurile, am chemat un taxi din ca-

bina telefonicl de la receplie ;i m-am postat pe trotuar,

cu bagaje cu tot, fumand o gigari cit timp a;teptam' Era

prima dati in viaga mea cAnd plecam intr-o caiitorie flriil -i ga.td.tc la retur. Nu mai aveam nici o ,,intoarcere"

de acolo. Mama vinduse casa noastri si se mutase la

Forde. Tata locuia impreuni cu noua lui sole mult mai

departe, in nord. Yngve se stabilise la Bergen, iar eu miindreptam spre primul meu aPartament. Urma si-miiau in primire cea dintXi slujbi ;i si-mi cigtig existenga'

Pentru prima dati delineam controlul asupra tuturor

elementelor care-mi alcituiau viaga.

La naiba! Ce sentiment plicut eral

Taxiul se apropia pe stradi. Mi-am aruncat flgara pe

jos, am strivit-o cu piciorul 9i mi-am pus geamantanele

in portbagajul deschis de gofer, un birbat solid cu pir gri-

zonant gi un lanl de aur la gAt.

-Spre portl i-am zis cAnd am urcat Pe locul din spate'

-Portul e mare, a comentat el intorcAndu-se spre mine.

-Vreau sa merg la Finnsnes cu feribotul'

-Se rezolvi! A pornit magina. Mergi la liceul de acolo?

de autoritate, mi impotriveam cu toati fiinla mea socie-

tigii in care crescusem, cu principiile ei burgheze;i concep-

gia materialisti despre omenire' Am urlt ceea ce-am invitat

ia liceu, inclusiv cursurile de literaturi' Tot ce-mi doream

si gtiu, toate cunostingele mele, singurele informagii cu

adevirat esenliale se giseau in cirlile pe care le citeam 9i

in muzica pe care o ascultam. Nu-mi pisa de bani sau

de ,pare.tgele care-Ii conferi un statut, deoarece ;tiam cI

,r"lor.." mea se afla in alti parte. Nu voiam si studiez'

nici si-mi fac o educalie solidi in cadrul unei institulii

convenlionale precum facultatea. Voiam in schimb si

.5letor.r. in suiul Europei, si dorm pe plaje, in hoteluri

ieftine sau pe la amicii Pe care mi i-aq fi fhcut pe parcurs'

Ag fi putut sl"-mi iau ni;te sluibe temPorare, cit si pot

sup.rrriegui - spllitor de vase la vreun hotel, hamal in

port, .rri.gitor de portocale... in primivara aceea imi

iumpirasem o carte care enumera toate muncile posibile

9i imposibile pe care le putea presta cineva in diverse Eiri

arr.opaara. Dar toate astea urmau si se concretizeze intr-un

,o..rr.. Visam si locuiesc intr-un orfuel spaniol 9i si

scriu, si mi duc la Pamplona ca si alerg in faga taurilor'

si-mi continui drumul inspre Grecia, unde si scriu ciwa

timp pe o insuli, iar peste un an sau doi si mi intorc in

Norvegia cu un roman in rucsac.

AcJsta era planul, ;i de-aceea nu m-am dus in armati

dupi ce-am terminat liceul, asemenea multora dintre

coiegii mei, 9i nici nu m-am inscris la vreo facultate' aga

.,rrri",, fhcui restul colegilor. M-am prezentat in schimb

la biroul forgelor de munci din Kristiansand 9i am cerut

o listl cu toate posturile de profesor disponibile in nor-

dul Norvegiei.

-Am auzit ci te faci profesor, Karl Ove, a;a-i? miintrebau cunoscutii la finele verii.

-Nu, le-o tetezafireu. Am si m5" fac scriitor, dar tre-

buie sa am o sursi de venit pAni atunci' Ltctez in nord

12 Karl Oue Knausgi.rd

-Nu. Merg mai departe, pini la Hafiord.

-Atunci inseamni ca mergi la pescuit, nu? Nu, de

Fapt, nu prea semeni a pescar.

-O sl fiu profesor acolo.

-Ahaa, acum ingeleg! Sunt foarte mulgi oameni care

vin din sud pentru asta. Dar nu egti prea tAnir? Tiebuie

sL ai minimum optsprezece ani, nu-i asa?

A rAs gi apoi m-a misurat din priviri prin oglinda

retrovizoare.Am ris gi eu, dar fbri chef.

-Am terminat liceul vara asta. Binuiesc ci e mai bine

decAt deloc.

-Da, a;a-i, s-a invoit el. Dar gAnde;te-te la tineriide acolo. Si incepi si predai direct dupi ce-ai terminat

liceull in fiecare an sunt algi profesori. Nu ml mai mir cIelevii se apuci de pescuit dupa clasa a noua.

-Nu-i de mirare, dar nu e tocmai vina mea.

-Nu, cu siguranli". Cine a vorbit aici despre vinovagi?

Viaga e mult mai frumoasi daci pescuiqti decAt daci-1i

tocqti fundul ca si invegi pini la treizeci de ani.

-Mda. Eu n-am si mi-l tocesc ca si invil.

-Dar ai si fii profesor!

De data asta m-a privit din nou in oglindi.

-Da.S-a lisat ticerea cAteva minute, apoi ;oferul gi-a luat

mina de pe schimbitor ca si arate in direcgia portuluizicilnd:

-Uite, acolo e feribotul tiu.S-a oprit in faga terminalului, mi-a scos geamantanele

si a inchis portbagajul cu un bufnet. I-am intins banii,

dar nu eram prea sigur cum se procedeazl cu taxiurile,

lucru care mi frimintase tot drumul, aqa ci am dres bu-

suiocul spunAndu-i ci putea si pi.streze restul.

-Multumesc, a zis el. Si muit succesl

ii didusem cincizeci de coroane.

Lu?ta med. Dansdnd in intuneric 13

Dupi ce-a plecat, am rimas locului numirind restul de

bani. Situagia nu era prea roz, dar flri indoiali puteam si

ccr un avans din salariu la sosire, parci a9a ingelesesem'

ci mi se acotdao sumi oarecareinainte si incep si lucrez'

lati-mi in Finnsnes, oras ce semina cu o mici loca-

lirate din Alaska sau Canada, cu o stradi principali 9i

rntrlte clidiri banale din beton, construite in grabi' in mij-

locul unui tinut sterp inconjurat in depirtare de giruri

de mun1i. lrli"- d"t r."-" de toate astea la cAteva ore de

ll sosire, tn dmp ce stiteam la o ceainirie si beam o ceas-

ci de cafea, attepdnd sI" plece autobuzul' Nici pomeneali"

de vreun ".n,r.,

bine delimitat al oragului' La cAt de mic

tra, totul putea fi considerat central' insi atmosfera era

complet iiferlti de cea a ora;elor cu care eram fami-

liarizat, o dati pentru cl era atit de inghesuit' 9i apoi

pentru ci nu se fhcusera nici un fel de eforturi de a-l in-

iirrrnr'rr.1r. Ma.ioritatea oraselor aveau un chip public 9i

unul ascuns, dar aici totul pirea si fie unitar'

Am risfoit cele doul cirgi pe care mi Ie cumpirasem

cle la libriria din apropiere. Una, intitulatl' Det nle aan-

ttet, erascrisi de un autor necunoscut mie pe nume Roy

Jacobsen, iar cealalti eru Serunepslegilnen de .Morten Jor'

gensen, solist in cAteva dintre trupele Pe care le urmirisem

in ultimii ani. Poate ci nu procedasem tocmai bine

cheltuind banii pe el, dar, dacl urma si devin scriitor'

era eseniial si ciiesc, ca si-mi dau seama de tendingele

actuale. ,,Ag putea sl scriu ca autorul acesta?" Asta era

intrebarea L^ r rc incercam si rispund in timp ce risfo-

iam cirlile.M-"- indreptat agale spre autobuz' am mai fumat

o ligara, mi-arrr pus bagajele in cali' am plitit biletul

lr';If.. si l-am rugat si-mi spuni cAnd ajungeam la

l-tifiord. Apoi m-am dus in spate de tot 9i m-am asezat

14 Karl Oue Knausgdrd

pe un scaun pe parrea srAngi, chiar pe ultirnul loc, acolounde mi-a plicut cel mai mult sI" stau de cAnd mi stiu.

in dreptul meu, pe partea cealaltl. a aurobuzului, stl-tea o fati frumoasi", cu pir blond, poate cu vreun an saudoi mai mici" deci.t mine. Avea un rucsac asezar pe scaun,gi m-am gandit ci era elevi la liceul din Finnsnes, iar acummergea acasi. S-a uitat la mine cXnd a urcat in autobuzsi, cAnd;oferul a pus masina in miscare, pornind cu hur_ducituri din statie, s-a inrors si mi priveasci iar. Numult, poate numai o secundi", o fractiune de secundi, darindeajuns cnt sa am erectie.

Mi-am pus castile gi am vXrAt o caseri in walkman.The Smiths, The Queen is Dead. De teami sI nu par preainsistent, mi-am impus si mi uit pe geam pre! de cetevaminute, hotirit ca nu cumva si privesc spre ea.

A urmat o zonicu santiere de construclii care incepeaimediat dupi ce ieseai din cenrru si se intindea pe cXlivakilometri spre periferie, loc unde au coborAt aproape ju-mitate dintre pasageri. Apoi am ajuns intr-un tinur vast,pustiu, care se intindea in linie dreapti.. Daci. cerul dea_supra Finnsnesului fusese pal, si oragul era impinzit delumini neutre, aici albastrul avea o nuanti mai intensi.Soarele pirea agitat deasupra munfilor jir, ,ud-.rt, aleci.ror pante abrupte, chiar daci nu foarte inalte, ascun_deau vederii marea indepl"rrari. Razele lui cideau pe flo-rile de miziriche parfumatl, in nuanre mergA.nd de larosu pina la violet, conferindule strllucire. Cei mai multidintre copacii care cresteau acolo erau pini contorsionagisi mesteceni pitici. Pe partea unde steream eu, muntiierau imbrlcati in verdeati, asemenea viii care urca spreculmile line, in timp ce versanrii de pe partea opusi erauabrupti, silbatici si cu aspect alpin, degi.r-"rr.", o inil-time prea mare.

Nu era nici tipenie de om, nu se zirea nici o casi.

Lu?ta mea. Danslnd tn intuneric 15

l')u nu venisem insi acolo ca si-mi fac cunogtinge noi,

r i ct si pot scrie in pace gi linigte.( )Andul acesta mi-a dat fiori de bucurie.

tiram deja pe drum, pe drumul cel bun.

l)up5. citeva ore, eram absorbit de muzica de la walk-

rrr;rrr cAnd am zirit un indicator in fa9i. Deducind din

Iurrgirnea cuvintului, trebuia si scrie Hifiord. Drumul

ilr'iltllt de sigeati se ducea drept in munte. Abia daci se

prrrca numi tunel intrarea aceea, era mai degrabi o spir-

Irrri cu perelii neuniformi, asa cum rimiseseri in urma

rlctrlnirii. Nu era nici iluminat pe interior. Apa picura

ntilt de tare, incAt goferul a trebuit si porneasci;tergi-

torrrc:le. CAnd am iqit din tunel, am risuflat uqurat. intre

rlotui ;iruri de munti silbatici, abrupgi gi gola;i, se des-

t lriclea un fiord ingust si in depirtare se zirea marea -,ls(nlenea unei cAmpii foarte albastre.

()oo!

$oseaua trecea lin pe lingi munte. Ca si vid mai bine

tot pcisajul, m-am ridicat gi m-am dus pe celilalt sir

,L'scaune. Cu coada ochiului am observat-o pe fata cea

hkrndi intorcAndu-se spre mine qi zAmbind cind m-a

vrlz.ut cum stiteam cu fala lipiti de fereastri. De partea

t crrlalti a munfilor era o mici insuli cu un situc in mij-

Lrc, in timp ce partea exterioari era nelocuita - cel pulin

.rq;r rni s-a pirut de la distangi. in port, citeva birci de

pcscuit erau adipostite in spatele unei bariere de piatrl'Mtrngii se continuau poate inci un kilometru. i.t ,pto-picrea noastra erau acoperigi de vegetagie, dar povArni-

iirrrile ce se aruncau in mare erau complet sterPe.

Autobuzul a trecut iar printr-un tunel aseminitor cu

o pesteri; de partea cealalti, cuibirit intr-o vAlcea ca in

r'iiugul unei palme, se afla situcul in care urma si-mi pe-

r rcc cea mai mare parte a anului.

Doamne!

15 Karl Oue Knausg,ird

Era fantasticl

Majoritatea caselor erau asezate de-a lungul unuidrum gerpuitor ce rraversa localitatea in formi. de pot-coavi. Sub ramura inferioarl se afla o clidire asemlni-toare unei fabrici, situati in faga unui port intesat debirci. La cap5"t am vizur o capel5.. Pe ramura superioar;.se contura un gir de case, in spatele cirora tufele de mi-ziriche parfumati gi mestecenii pitici se intindeau pAnIla capltul vilcelei, in munre.

Asta era tot.Ba nu. Chiar la interseclia celor doui drumuri, aproa-

pe de iesirea din tunel, am zilrit doui clidiri mari, undetrebuia si fie scoala.

-Hiljordl a strigat goferul.Mi-am pus walkmanul in buzunar si m-am dus in

fagi, el a cobor6.t odati cu mine ca sl-mi deschidi cala debagaje, eu i-am multumit penrru ci.l5.torie, el mi-a spus,,cu plicere", dar {bri sa zAmbeasci, a urcar la volan si,dupi ce a intors autobuzul in micul rond, a intrat dinnou in tunel.

Cu cAte un geamantan in fiecare mAnl. si un rucsacmariniresc in spate, m-am uirat mai intXi in sus, apoi injos de-a lungul drumului, in clutarea administratoru-lui, in timp ce-mi umpleam plimAnii cu aerul proaspitgi sarat.

Peste citeva clipe, uga casei aflate vizavi de stalia deautobuz s-a deschis, iar diniuntru a iesit un blrbat mI-runtel, imbricat doar tntr-un tricou si pantaloni de tre-ning. Cind am vizur in ce direcpe mergea, mi-am datseama ci era omu[ meu.

Cu exceptia unui mic smoc de pir in jurul urechilor,era complet chel. Avea un chip blAnd gi trisituri pro-nuntate, asa cum e firesc dupi ce treci de cincizeci deani, dar ochii din spatele ochelarilor erau mici si ageri,

LuPta me/l. Dansind in intuneric 17

distonAnd cu restul in{bgigirii. Mi-am dat seama de asta

cAnd s-a apropiat de mine'

-Knausgird? m-a intrebat el intinzind mAna in semn

de salut, dar flri a mi. privi tn ochi.

- Eu sunt, i-am rispuns, stringindu-i mina micu-

1i, uscati gi butucinoasi. Dumneavoastri trebuie si fitiKorneliussen?

-Corect, a spus el zimbind. i9i linea bragele lAnga

corp 9i privea spre orizont. Cum ! se pare?

-Hifiord?-E frumos la noi? a continuat el.

-E fantastic.

S-a intors gi a aritat in sus pe deal.

-Acolo ai si locuiqti tu, deci vom fi vecini' Eu stau

chiar acolo. Vezi? Vrei sa mergem si arunci o privire?

-Desigur. $ti$ cumva daci mi-au sosit lucrurile?

-Din cite stiu eu, nu, a zis el scuturAnd din cap'

-Atunci inseamni ci sosesc luni, am opinat'

- Fiul meu mai mic o si fie elevul tiu, din cAte-am

injeles. il cheami Stig ;i trece intr-a patra.

-Ai mulli copii?

-Patru, mi-a rispuns el scurt. Doi sunt acasi, Johan-

nes gi Stig. Tone, fiica mea, ;i Ruben locuiesc la Tiomso'

Am admirat satul in timp ce urcam pe deal' O minide oameni stiteau in fata unei clidiri ce pirea sa fie ma-

gazinul. Tot acolo erau parcate 9i cAteva ma;in-r' Pe partea

cealalti a drumului, in fala unui chio;c, niste localnici cu

biciclete se opriseri si stea de vorbi.irr^rr, foarte departe, se vedea un vaPor apropiin-

du-se de fiord.Pescirusii fpau in Port.in afari de asta, Iinigtea era deplina.*CAEi locuitori sunt aici de fapt? am vrut si gtiu'

-Cam doui sute ciocizeci. Depinde. Daci incluzi sau

nu ;i copiii care merg Ia gcoali.