lupta ue impotriva fraudei

Lupta UE împotriva fraudei și a corupției

S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E

U N I U N I I E U R O P E N E

Pentru a- i proteja pe cetățeni i europeni ș i bani i acestora , UE trebuie să combată frauda ș i corupț ia . OLAF joacă un ro l-cheie în câșt igarea aceste i bătăl i i .

În culisele OLAF, Oficiul

European de Luptă

Antifraudă

CUPRINS

De ce avem nevoie de politici eficiente pentru combaterea fraudei? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Care este abordarea UE în domeniul combaterii fraudei? . . . 5

Ce face UE? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

Perspectivele luptei antifraudă . . . . . 15

Informații suplimentare . . . . . . . . . . 16

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Lupta UE împotriva fraudei și a corupției

Comisia Europeană Direcția Generală Comunicare Informarea cetățenilor 1049 Bruxelles BELGIA

Manuscris actualizat în noiembrie 2014

Ilustrația copertei și a paginii 2: © iStockphoto.com/Sagadogo

16 p. — 21 × 29,7 cm ISBN 978-92-79-46539-0 doi:10.2775/789756

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2015

© Uniunea Europeană, 2015 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în

diverse domenii de competență, din ce motive și cu ce rezultate.

Publicațiile sunt disponibile online: http://europa.eu/pol/index_ro.htm

http://europa.eu/!gX78yg

Cum funcționează Uniunea Europeană12 lecții despre Europa

Europa 2020: Strategia de creștere economică a EuropeiPărinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitateAfaceri maritime și pescuit

Agenda digitalăAgricultură

Ajutor umanitar și protecție civilăBuget

Cercetare și inovareCombaterea fraudei

Combaterea schimbărilor climaticeComerț

ConcurențăConsumatori

Cooperare internațională și dezvoltareCultură și audiovizual

Educație, formare, tineret și sportEnergie

ExtindereImpozitare

ÎntreprinderiJustiție, drepturi fundamentale și egalitate

MediuMigrație și azil

Ocuparea forței de muncă și afaceri socialePiața internă

Politica regionalăSănătatea publică

Sectorul bancar și financiarSecuritatea la frontiere

Siguranța alimentarăTransporturi

Uniunea economică și monetară și moneda euroVamă

3L U P T A U E Î M P O T R I V A F R A U D E I Ș I A C O R U P Ț I E I

Corupția și frauda afectează serios economia și societatea . Multe țări din lumea întreagă suferă din cauza corupției adânc înrădăcinate . Aceasta pune piedici în calea dezvoltării economice, subminează democrația și dăunează justiției sociale și statului de drept .

Statele membre ale Uniunii Europene (UE) nu sunt imune la această realitate . Natura și amploarea corupției variază de la un stat membru la altul, dar le afectează pe toate . Acest fenomen îi costă pe contribuabili miliarde de euro și, în multe cazuri, vine în sprijinul grupurilor de crimă organizată, ajutându-le să își extindă activitatea în toată Europa .

Se estimează că daunele pe care corupția le provoacă economiei UE se ridică la circa 120 de miliarde de euro pe an . Această cifră este puțin mai mică decât bugetul anual al Uniunii! Prin urmare, combaterea corupției contribuie la creșterea competitivității UE în cadrul economiei globale .

Statele membre au responsabilitatea de a lupta împotriva corupției și a fraudei la nivel național . Ele dețin instrumentele juridice și instituțiile necesare pentru a preveni și a combate aceste fenomene .

Întrucât gestionează 80 % din fondurile europene, statele membre au și datoria de a investiga și de a aduce în fața justiției cazurile de corupție și de fraudă care prejudiciază bugetul european . UE sprijină totuși statele membre în derularea acestor investigații, prin intermediul Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF) .

Nu în ultimul rând, corupția erodează încrederea cetățenilor în instituțiile și procesele democratice .

Opinia publică și încrederea

Un sondaj Eurobarometru privind corupția, realizat în 2013 și publicat în februarie 2014, arată că peste jumătate din populația UE consideră că fenomenul corupției a luat amploare în ultimii ani. Potrivit celei mai prudente estimări a Comisiei Europene, inclusă în pachetul privind combaterea corupției adoptat în iunie 2011, costul corupției în statele membre se ridică anual la 120 de miliarde de euro. Această sumă include toate actele de corupție identificate în statele membre, inclusiv pe cele în care sunt implicate fondurile europene.

Corupția rămâne, așadar, una dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă UE. Ea are un efect dăunător asupra finanțelor publice și poate submina încrederea cetățenilor.

Concluziile sondajului Eurobarometru, realizat în cele 28 de state membre, sunt următoarele:

— 76 % dintre respondenți consideră că fenomenul corupției este larg răspândit în țara lor, iar 56 % sunt de părere că acesta a luat amploare în ultimii trei ani;

— 67 % cred că finanțarea partidelor politice nu este suficient de transparentă și de supravegheată;

— doi europeni din trei consideră corupția ca fiind o parte inerentă a culturii antreprenoriale din țara lor;

— 70 % dintre participanții la sondaj susțin totuși că, personal, nu au fost afectați de corupție în viața de zi cu zi.

De ce avem nevoie de politici eficiente pentru combaterea fraudei?

© iS

tock

phot

o/M

uhar

rem

Öne

r

Testarea opiniei publice: este corupția inevitabilă?

4S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Trebuie să le arătăm cetățenilor că frauda și corupția nu sunt tolerate

În 2011, Comisia a adoptat pachetul anticorupție pentru a contura politica UE în domeniu și pentru a crea un mecanism de monitorizare care să evalueze periodic eforturile depuse de statele membre. Primul raport al UE privind combaterea corupției a fost publicat în februarie 2014. Raportul prezintă situația din fiecare stat membru: ce măsuri de combatere a corupției au fost luate, care dintre ele funcționează bine, ce îmbunătățiri se pot aduce și în ce mod. Statele membre au luat multe măsuri în ultimii ani, dar rezultatele obținute sunt inegale și este nevoie de eforturi suplimentare pentru a preveni și a sancționa actele de corupție. Astfel de rapoarte vor fi publicate o dată la doi ani.

Între timp, Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au adoptat noi acte legislative, pe baza propunerilor Comisiei, inclusiv mai multe măsuri menite să consolideze cadrul legislativ, cum ar fi: o reformă a normelor privind achizițiile publice (propunere a Comisiei din 2011, adoptată în februarie 2014), confiscarea bunurilor obținute pe cale infracțională (propunere a Comisiei din 2012, adoptată în martie 2014), extinderea noțiunii de corupție, pentru ca aceasta să acopere mituirea persoanelor care nu sunt în mod oficial funcționari publici, dar care sunt totuși implicate în gestionarea fondurilor UE (propunere a Comisiei din 2013).

Măsurile UE de combatere a fraudei – pentru a economisi bani și pentru a crește eficiența

Nici Uniunea Europeană, care dispune de un buget anual de 150 de miliarde de euro folosit – în cea mai mare parte – pentru a îmbunătăți viața cetățenilor și a comunităților europene, nu este ferită de fraudă.

Bugetul UE este orientat către domenii diverse, de la ajutoarele pentru agricultori și granturile pentru cercetare până la proiectele de infrastructură pe scară largă. În același timp, la bugetul UE se colectează taxe de import și accize. Indiferent de modul în care se folosesc banii publici, întotdeauna există riscul de fraudă.

OLAF există pentru a investiga neregulile care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene – o misiune cu atât mai importantă cu cât traversăm o perioadă în care fiecare euro contează.

Cum s-a înființat OLAFOLAF a fost creat în 1999 cu scopul de a investiga frauda, corupția și alte nereguli financiare de natură să afecteze interesele Comunității Europene. Regulamentul privind înființarea Oficiului acoperă procedurile referitoare la deschiderea, derularea și finalizarea acestor investigații, precum și transmiterea informațiilor către și dinspre OLAF.

Exemple de investigații realizate de OLAF

În cazuri de fraudă:— utilizarea frauduloasă a fondurilor europene în cadrul

unor proiecte inițiate în domenii precum ajutorul extern, agricultura, protecția mediului etc.;

— sustragerea importatorilor de la plata taxelor vamale sau a altor taxe și impozite;

— contrabanda cu țigări desfășurată de grupuri infracționale organizate;

— deturnarea ajutorului extern oferit pentru un proiect de construcții;

— finanțarea unor produse agricole inexistente (de exemplu, suc de fructe care nu a fost produs sau pomi care nu au fost plantați).

În cazuri de abateri profesionale:— nereguli la nivelul procedurilor de achiziții publice;— conflicte de interese;— divulgarea întrebărilor și a modelelor de răspuns

pentru testele de selecție.

© iS

tock

phot

o/Al

exan

dru

Sava

Fondurile trebuie utilizate judicios pentru a favoriza creșterea.


Creșterea vizibilității acțiunilor de combatere a fraudei

În 1999, Comisia a decis să aplice o politică de toleranță zero în domeniile fraudei și corupției. În acest scop, a fost creat OLAF, cu misiunea de a combate frauda pe toate fronturile și de a informa cetățenii cu privire la consecințele acestui fenomen. Comisia dorește să se asigure că funcționarii instituțiilor europene știu ce proceduri trebuie să urmeze dacă se confruntă cu un eventual caz de fraudă. De aceea, formarea auditorilor și a altor angajați este o prioritate pentru Comisie.

Sunt organizate numeroase acțiuni de conștientizare, unele destinate publicului larg, altele adresate funcționarilor și agenților UE.

— Oficiul European de Luptă Antifraudă propune activități menite să îi ajute pe cetățeni să devină mai conștienți de impactul pe care contrafacerea și contrabanda îl au asupra economiei. Este vorba, printre altele, despre orientări privind detectarea monedelor euro false, un quiz pentru testarea calităților de detectiv și informații despre contrabandă destinate copiilor.

— Comisia informează periodic managerii de proiect, personalul financiar, auditorii și personalul delegațiilor UE din lumea întreagă despre riscul potențialelor fraude și despre măsurile pe care trebuie să le ia dacă identifică nereguli.

— Sesiunile de formare îi ajută pe funcționari să facă schimb de experiență și le dau participanților ocazia de a se familiariza cu ultimele cercetări în domeniu. Cursurile au inclus formări pe diverse teme, cum ar

fi detectarea și prevenirea fraudei (pentru auditori), combaterea fraudei și a corupției (pentru șefii noi ai delegațiilor) și sistemele de avertizare timpurie (pentru ofițeri din lumea întreagă).

— Site-ul privind combaterea fraudei (http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_ro.htm) ajută serviciile partenere să își elaboreze propriile strategii, oferindu-le orientări pas cu pas, inclusiv programe de formare, bune practici și exemple de fraudare.

Sistemele de avertizare timpurieUn instrument important în lupta împotriva fraudei este baza de date a persoanelor și companiilor care pot reprezenta o amenințare la adresa intereselor financiare ale UE. Această bază de date le permite funcționarilor să verifice dacă persoanele sau companiile care răspund la cererile de oferte sunt suspecte de fraudă; dacă ele se găsesc pe listă, administrația poate bloca sau suspenda un contract sau o plată.

OLAF și statele membre ale UE protejează împreună fondurile europene

Statele membre gestionează aproximativ 85 % din bugetul UE (așa-numita gestionare partajată), fiecare dintre ele având, în cele din urmă, responsabilitatea de a preveni frauda. OLAF contribuie la îndeplinirea acestui obiectiv prin coordonarea cooperării dintre autoritățile naționale ale statelor membre.

Care este abordarea UE în domeniul combaterii fraudei?

CADRUL FINANCIAR MULTIANUAL 2014-2020 – PREZENTARE GENERALĂ

Coeziune economică,socială și teritorială

33,9 %

Administrație 6,4 %

Europa în lume 6,1 %

Competitivitate pentru creștere și locuri de muncă

13,1 %

Compensare 0,0 %

Securitate și cetățenie1,6 %

Creștere durabilă: resurse naturale38,9 %

Creștere inteligentă și favorabilă

incluziunii 47 %

Pentru perioada 2014-2020, CFM prevede o sumă maximă de 960 de miliarde EUR pentru credite de angajament și o sumă maximă de 908 miliarde EUR pentru credite de plată. CFM este împărțit în șase rubrici, care corespund unor diferite domenii de activitate ale UE.

http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_ro.htm


Țările care au aderat la UE după 2004 și țările candidate au înființat puncte naționale de contact pentru prevenirea fraudei, al căror obiectiv este:

— să coordoneze legislațiile, administrațiile și activitățile menite să protejeze fondurile UE;

— să facă legătura dintre autoritățile naționale și OLAF și să sprijine cooperarea dintre OLAF și autoritățile de urmărire penală;

— să notifice Comisia Europeană ori de câte ori descoperă nereguli sau cazuri de fraudă.

Aceste oficii naționale organizează și acțiuni de sensibilizare cu privire la sancțiuni și la consecințele fraudei și se asigură că țările lor dețin personalul calificat de care au nevoie în domeniul prevenirii fraudei.

Țările care au aderat la UE înainte de 2004 dispun și ele de un sistem menit să ajute la gestionarea acestor probleme, dar nu sub forma unei organizații centralizate.

Instituțiile UE, unite în lupta împotriva fraudei

Pentru a fi eficiente, acțiunile menite să reducă frauda și corupția trebuie să reprezinte un efort coordonat și bazat pe cooperare. Iată câteva exemplificări ale modului în care instituțiile UE își completează activitățile pentru a maximiza efectul acestora.

— OLAF, deși face parte din Comisia Europeană, este un organism independent, care ajută țările și organizațiile UE să investigheze cazurile de fraudă și contribuie la elaborarea politicilor și a legislației privind combaterea fraudei.

— Comisia pentru control bugetar a Parlamentului European monitorizează modul în care este utilizat bugetul UE. Aceasta cooperează îndeaproape cu OLAF, acordând o atenție specială legislației în materie de combatere a fraudei și a altor nereguli. OLAF ține Parlamentul la curent cu activitățile sale, fără a dezvălui informații despre investigațiile în curs.

— Curtea de Conturi Europeană controlează finanțele UE și ajută Parlamentul European și Consiliul să urmărească modul în care se implementează bugetul UE, furnizând rapoarte și orientări privind atât gestionarea financiară, cât și alte activități. Curtea de Conturi verifică dacă operațiunile financiare au fost înregistrate corespunzător, executate și gestionate legal, pentru a garanta eficiența și realizarea de economii. Curtea de Conturi informează OLAF dacă are suspiciuni cu privire la eventuale fraude sau acte de corupție.

Obligația legală de a combate frauda și corupțiaArticolul 325 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene cere Comisiei și statelor membre să combată fraudele și orice alte activități ilegale care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii. De aceea, prevenirea și identificarea fraudei este o obligație generală la nivelul Comisiei Europene, aplicabilă ori de câte ori personalul său utilizează resurse în activitățile de zi cu zi. Statele membre răspund de crearea și gestionarea sistemelor de control, garantând că programele pe care le pun în aplicare întrunesc toate cerințele prevăzute de regulamente.

Convenția privind protejarea intereselor financiare ale Comunității Europene precizează că frauda care afectează atât cheltuielile, cât și veniturile trebuie să poată fi pedepsită în toate țările din UE, prin „sancțiuni penale eficiente, proporționale și disuasive”. Acestea ar trebui să includă, cel puțin în cazurile grave, pedeapsa cu închisoarea pe timp de cel puțin un an. În 2012, Comisia a propus creșterea nivelului pedepselor pentru aceste infracțiuni. Pentru a consolida normele europene privind protejarea intereselor financiare ale Uniunii, s-a elaborat un nou proiect de directivă care își propune să armonizeze definițiile infracțiunilor, cuantumul sancțiunilor minime și maxime și termenele de prescripție, care încă variază de la un stat membru la altul. În acest moment, au loc negocieri între Consiliu și Parlamentul European pe tema acestei propuneri legislative.


Europol, agenția UE care răspunde de aplicarea legii

În cadrul misiunii sale de protejare a securității interne a UE, Europol se implică și în acțiunile de combatere a fraudei. Prin mandatul său în 12 puncte referitor la acțiunile operaționale, Europol oferă asistență pentru combaterea fraudei legate de falsificarea banilor și de taxa pe valoarea adăugată (TVA).

Falsificarea monedei euro provoacă anual pagube de milioane de euro în UE. În ceea ce privește costurile asociate fraudei în materie de TVA, Europol estimează că acestea se ridică la circa 60 de miliarde în fiecare an. Europol operează și proiectul analitic privind fraudele intracomunitare cu firme-fantomă – adică furtul de TVA de la bugetul de stat de către grupuri infracționale. Acesta constituie singura bază de date existentă la nivelul UE care include informații despre acest fenomen.

OLAF și Europol au semnat în 2004 un acord de cooperare care le permite să lucreze împreună pentru a combate frauda, corupția și orice alte infracțiuni sau activități ilegale care afectează interesele financiare ale UE. Acordul face posibil schimbul de informații tehnice și strategice între cele două entități, precum și cooperarea în ceea ce privește evaluarea amenințării și analiza riscurilor în domenii de interes comun, cu excepția schimbului de date cu caracter personal.

OLAF ne protejează interesele financiare

Pentru Comisia Europeană, prevenirea fraudei este o prioritate, iar OLAF există pentru a garanta că banii contribuabililor sunt folosiți în beneficiul tuturor. Acest organism are trei obiective centrale:

— protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene prin investigarea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale;

— detectarea și investigarea abaterilor grave de la obligațiile profesionale ale membrilor și angajaților instituțiilor și organismelor UE, care ar putea conduce la declanșarea de proceduri disciplinare sau penale;

— sprijinirea Comisiei Europene în elaborarea și punerea în aplicare a politicilor de prevenire și depistare a fraudelor.

Deși nu are competențe legale pentru a-i urmări în justiție pe contravenienți, OLAF ajută statele membre și instituțiile UE să identifice neregulile și să le investigheze. OLAF este un organism total independent. El poate derula investigații în cadrul instituțiilor UE, pe teritoriul statelor membre sau în țări terțe în care se cheltuiesc fonduri europene.

OLAF oferă asistență participând la colectarea și la schimbul de informații, contribuie la elaborarea și la punerea în aplicare a politicilor antifraudă și se asigură că acestea sunt incluse sistematic în legislație.

© iS

tock

phot

o/M

attje

acoc

k

Acționăm împreună pentru un impact maxim.

OLAF: cifre-cheie Rezultatele activității OLAF

În urma celor 3 500 de investigații derulate de OLAF de la înființarea sa în 1999:

— 335 de persoane au primit pedepse cu închisoarea totalizând 900 de ani;

— s-au recuperat 1,1 miliarde EUR din bani europeni (suma nu include sancțiunile financiare);

— OLAF a recuperat în medie 100 milioane EUR pe an.

Rezultate înregistrate în 2012 (ultimele cifre disponibile):

— 94,5 milioane EUR recuperate la bugetul UE; — instanțele din statele membre au pronunțat

sentințe cu închisoarea totalizând 511 ani – fără a lua în calcul cei 70 de ani de închisoare cu suspendare.

Câte persoane sunt implicate în lupta antifraudă în UE?

— Statele membre ale UE gestionează 80 % din fondurile UE și lor le revine responsabilitatea principală în lupta împotriva fraudei.

— OLAF are 435 de angajați, peste două treimi dintre aceștia fiind implicați în investigarea fraudelor.

Care este volumul de lucru al OLAF?

— La sfârșitul anului 2012, OLAF avea în curs de desfășurare 716 investigații.


Ce face UE?

Programele antifraudă ale Comisiei Europene

Publicul larg și angajații instituțiilor europene și ai delegațiilor UE din întreaga lume au posibilitatea de a afla despre activitățile de combatere a fraudei prin intermediul programelor de formare și de sensibilizare. OLAF are, la rândul său, două programe-cheie vizând combaterea fraudei: Hercule – dedicat luptei împotriva neregulilor financiare – și Pericles – care vizează combaterea falsificării monedei euro.

PROGRAMUL HERCULE: PROTECȚIE PENTRU BANII CETĂȚENILOR EUROPENI

Lansat în 2004, programul Hercule își propune să combată frauda, corupția și alte activități ilegale care afectează finanțele UE, inclusiv contrabanda cu țigări și contrafacerea.

Hercule I (2004-2006), cu un buget de 11,8 milioane de euro, și Hercule II (2007-2013), cu un buget de 98,5 milioane de euro, i-au permis OLAF:

— să ofere cursuri de formare antifraudă pentru circa 5 300 de agenți ai serviciilor însărcinate cu aplicarea legii (de exemplu, în domeniul tehnicilor criminalistice computerizate și al utilizării echipamentelor de specialitate), precum și asistență pentru diverse asociații europene ale avocaților, magistraților și altor specialiști din domeniul juridic;

— să furnizeze asistență tehnică și sprijin informatic autorităților naționale;

— să acorde autorităților naționale și regionale din statele membre numeroase subvenții pentru achiziționarea de echipamente tehnice sofisticate (scanere cu raze X, baze de date și instrumente informatice de investigare), menite să contribuie la consolidarea capacităților operaționale ale agențiilor care răspund de aplicarea legii.

Expertiza și sprijinul financiar oferit de OLAF au avut ca efect consolidarea cooperării și a schimbului de informații între autoritățile naționale. Aceste eforturi au permis confiscarea unor cantități mari de țigări, tutun și alte bunuri de contrabandă, recuperarea unor sume mari (TVA, taxe vamale și accize neplătite), precum și arestarea și condamnarea mai multor persoane implicate în activități de contrabandă sau în alte operațiuni care contravin intereselor financiare ale Uniunii.

Schimbul de informații între țări este esențial pentru combaterea fraudei.

© U

niun

ea E

urop

eană

Succesul remarcabil al programelor Hercule I și II a dus la adoptarea, în februarie 2014, a noului program Hercule III, pentru perioada 2014-2020, care va beneficia de un buget de 105 milioane de euro. Cel puțin 70 % din această sumă va fi alocată activităților de asistență tehnică de care vor beneficia în mod direct, în activitățile lor cotidiene, anumite servicii din statele membre, cum ar fi vama și poliția. Se vor acorda subvenții, de exemplu pentru sesiuni de formare în domeniul criminalisticii digitale sau pentru achiziționarea și dresarea câinilor folosiți la detectarea țigărilor și a tutunului de contrabandă. Aceste subvenții vor acoperi până la 80 % din costurile totale.


PERICLES PROTEJEAZĂ BANCNOTELE ȘI MONEDELE EURO ÎMPOTRIVA CONTRAFACERII

Vă puteți confrunta cu un act de contrafacere în momentul în care încercați să cumpărați un produs de la un automat, iar moneda falsă este respinsă. Pentru o singură persoană ar putea fi vorba despre un inconvenient minor, însă, la nivel global, fenomenul este îngrijorător. Din datele colectate de Banca Centrală Europeană (BCE) rezultă că, de la introducerea în 2002 a monedei unice, daunele provocate în Europa de monedele euro falsificate se ridică la peste 500 de milioane de euro.

Potrivit unui raport publicat de BCE, 310 000 de bancnote euro falsificate, cu o valoare totală de circa 15 milioane de euro, au fost retrase din circulație în a doua jumătate a anului 2011, iar daunele financiare înregistrate în prima jumătate a anului 2012 s-au ridicat la circa 13 milioane de euro.

Din Columbia și până în Bulgaria au fost descoperite și închise imprimerii care se ocupau cu tipărirea de bancnote false.

Element-cheie al luptei împotriva contrafacerii, programul Pericles, cu un buget de 7,3 milioane de euro pentru perioada 2014-2020, are ca principal obiectiv formarea și furnizarea de asistență autorităților naționale competente.

Reunind agenți vamali și de poliție, reprezentanți ai monetăriilor și ai băncilor centrale, magistrați, avocați și alte grupuri profesionale din sectoarele public și privat, programul Pericles dorește să se asigure că autoritățile care au misiunea de a combate contrafacerea sunt mereu cu un pas înaintea grupurilor infracționale.

Programul a reușit să stabilească o cooperare mai strânsă în trei regiuni sensibile din punctul de vedere al protecției euro împotriva contrafacerii: sud-estul Europei, nord-estul Europei și America de Sud.

Legislația privind prevenirea fraudei

Mai multe regulamente au fost elaborate pentru a defini rolul esențial al OLAF și mandatul acestuia pentru derularea investigațiilor administrative.

Regulamentul nr. 515/97 al Consiliului oferă un cadru legal pentru asistența reciprocă între autoritățile administrative ale statelor membre și cooperarea dintre acestea și Comisie, pentru a garanta aplicarea corespunzătoare a legislației din domeniul vamal, agricol și al drepturilor de proprietate intelectuală.

Principalul instrument pentru asistență reciprocă este Sistemul de informații antifraudă oferit de OLAF. Este vorba despre o infrastructură comună, unică și securizată pentru aproximativ 10 000 de utilizatori finali înregistrați care provin din peste 1 200 de autorități competente din statele membre, țări terțe partenere, organizații internaționale, servicii ale Comisiei și alte instituții ale UE. Sistemul de informații antifraudă oferă un set de baze de date și sisteme de schimb de informații care pot fi folosite în lupta împotriva fraudei vamale.

Elementele deosebit de importante ale Sistemului de informații antifraudă sunt Sistemul de informații al vămilor (CIS) și Baza de date pentru identificarea dosarelor vamale (FIDE). CIS este o bază de date în care sunt stocate informații privind bunurile, numerarul, mijloacele de transport, companiile și persoanele implicate în cazuri de încălcare a legislației. FIDE este o bază de date care include numerele de dosar ale investigațiilor, în curs sau finalizate, care vizează persoane și companii. Stocarea acestor date facilitează cooperarea și asistența reciprocă pe durata desfășurării investigațiilor.

Expert verificând o monedă euro cu ajutorul unui dispozitiv special.

© U

niun

ea E

urop

eană


Ce este o operațiune vamală comună?O operațiune vamală comună este o măsură operațională coordonată, cu un obiectiv precis și o durată limitată, implementată de statele membre și de autoritățile vamale din țări terțe cu scopul de a combate traficul transfrontalier de mărfuri.

CUM VERIFICĂ OLAF INFORMAȚIILE PRIMITE

Informații primite:

• din surse publice (inclusiv instituțiile UE și statele membre)

• din surse private (inclusiv cetățeni, sectorul privat și denunțători)

Unitatea de selecție și revizuire formulează un aviz cu privire la deschiderea sau la respingerea unui caz, ținând cont de măsura în care informațiile:

• intră în competența OLAF

• sunt suficiente pentru a deschide o investigație

• intră în sfera priorităților în materie de investigare

Monitorizarea implementării recomandărilor:

• cercetări penale

• urmăriri penale și condamnări

• recuperări de fonduri

• măsuri disciplinare

Recomandări:

• judiciare

• disciplinare

• financiare

• administrative

Raport final transmis instituțiilor, organelor, oficiilor, agențiilor UE sau statelor membre vizate.

Directorul general deschide/respinge un caz

Directorul general transmite recomandări privind luarea de măsuri

Investigare

1. Activitățile de investigare includ:

• interviuri• inspecții• controale la fața locului• expertiză criminalistică• misiuni de investigare în

țări din afara UE2. Controlul legalității

activităților de investigare și concluzii

Coordonarea activităților antifraudă ale statelor membre

ETAPA DE INVESTIGARE

ETAPA DE MONITORIZARE

ETAPA DE SELECȚIE

Decizia directorului

general

Recoman-dările

directorului general

RAPORTARE

CAZ RESPINS

NICIO RECOMANDARE


Cum se derulează investigațiile

MONITORIZARE, DE LA ÎNCEPUT PÂNĂ LA SFÂRȘITÎn 2011, OLAF a primit 1 046 de informații de interes pentru investigații și, datorită unui sistem online de notificare a fraudelor, contribuția surselor din sectorul privat a fost mai ridicată ca oricând.

CUM DECIDE OLAF CE SĂ INVESTIGHEZE?Decizia de a iniția o investigație sau un caz de coordonare depinde de mai mulți factori: dacă informația primită ține de domeniul de competență al OLAF, dacă informația este suficientă pentru a deschide o investigație sau un caz de coordonare sau dacă informația intră în sfera politicii privind prioritățile în materie de investigații.

CE SE ÎNTÂMPLĂ CÂND UN CAZ ESTE ÎNCHIS?Odată ce investigația este finalizată, OLAF poate recomanda introducerea de acțiuni judiciare, disciplinare sau administrative, pe baza raportului final. Aceste acțiuni pot rămâne la latitudinea autorităților UE sau a autorităților naționale.

CE TIP DE RECOMANDĂRI AU FOST FORMULATE DUPĂFINALIZAREA INVESTIGAȚIILOR ÎN 2011?

Totalul recomandărilor făcute în 2011: 175

7342 %

6336 %

169 %

2313 %

Recomandărijudiciare

Recomandări financiare

Recomandări disciplinare

Recomandări administrative

MĂSURI LUATE ÎN URMA INTERVENȚIEI OLAFOdată finalizat un caz, OLAF poate recomanda luarea de măsuri administrative, disciplinare, financiare și/sau judiciare. Intervalul de timp pe care statele membre sau autoritățile UE relevante îl au la dispoziție pentru a pune în aplicare aceste recomandări depinde de natura cazului, fiind mai mare atunci când este vorba despre acțiuni juridice sau despre recuperarea unor sume de bani.

Acest lucru se întâmplă deseori în cazuri de fraudă gravă, în care sunt implicate grupuri infracționale organizate care utilizează diverse metode, cum ar fi falimentul planificat, pentru a-și ascunde activele.

ADUCEREA FRAUDATORILOR ÎN FAȚA JUSTIȚIEIÎn 2011, ca urmare a recomandărilor OLAF, mulți fraudatori din statele membre au ajuns în spatele gratiilor. Numărul cazurilor în care se așteaptă o hotărâre a justiției este încă ridicat.

Nu toate cazurile investigate de OLAF duc la condamnări. În 2011, mai mult de jumătate din cazuri au fost respinse înainte de începerea unui proces, iar din celelalte, 42 % s-au soldat cu condamnări, iar 7 % cu achitări. Rezultatele acțiunilor judiciare au variat mult de la o țară la alta. Garantarea unei mai mari coerențe între statele membre este unul dintre obiectivele propunerii Comisiei din 2013 privind înființarea unui Parchet european, care ar urma să aibă autoritatea de a investiga și urmări penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale UE.

RECUPERAREA BANILORDe la crearea sa, OLAF a realizat 3 500 de investigații. Recuperarea fondurilor nu ține de competența sa, ci intră în responsabilitatea instituțiilor UE și a statelor membre.

PROCESELE REZULTÂND DIN INVESTIGAȚIILE OLAF S-AU SOLDAT CU MAI MULTE LUNI DE ÎNCHISOARE ÎN 2011

Rezultate

judiciare

2007 2008 2009 2010 2011

CAZURI VALORI CAZURI VALORI CAZURI VALORI CAZURI VALORI CAZURI VALORI

Pedeapsă suspendată (în luni)

13 246 12 452 9 339 18 1 249 35 840

Închisoare (în luni) 9 326 15 955 15 1 240 23 1 503 59 6 137

Sancțiune financiară (în milioane EUR)

13 1,8 16 175,3 12 17,3 23 1 467,7 42 154,7


Exemple de realizări ale OLAF

Cazul CV-urilor falsificate

Un proiect vizând construirea unei fabrici în Bulgaria urma să primească 34 de milioane de euro de la UE și alte 25 de milioane din partea Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare. O sumă de 7 milioane fusese deja plătită în avans. Semnale de alarmă au început să fie trase în momentul în care Direcția Generală Politica Regională și Urbană a Comisiei a transmis OLAF anumite informații.

Potrivit acestora, câștigătorul licitației din Bulgaria falsificase datele referitoare la calificările profesionale și la experiența angajaților săi.

OLAF intervine

După derularea de investigații în mai multe state membre, s-a descoperit că, într-a devăr, organismul câștigător pregătise documentația într-un mod care inducea în eroare, prezentând în mod incorect calificările și experiența angajaților.

OLAF a recomandat anularea plății de 34 de milioane de euro și restituirea avansului de 7 milioane. Direcția Generală Politica Regională și Urbană va da curs acestei recomandări, iar OLAF a transferat cazul autorităților competente din Bulgaria.

Luare de mită

Un funcționar european, având funcția de manager de proiect într-una dintre delegațiile Comisiei, a fost suspectat că cere mită. Informația a ajuns la OLAF. Investigatorii naționali au accesat fișierele informatice relevante, iar datele au fost analizate cu atenție și transmise autorităților competente. Bazându-se pe expertiza OLAF, autoritățile au făcut cercetări și au evaluat rezultatele.

Plătit pentru acordarea unui tratament favorabil

OLAF a obținut informațiile necesare, iar investigațiile au arătat că, de-a lungul anilor, funcționarul ar fi stabilit legături cu participanții la proiecte, permițându-le să mențină contacte neregulamentare pe durata procedurii de selecție. Prin urmare, unii participanți s-au bucurat de un tratament de favoare.

Suspendarea

Atât funcționarul, cât și participanții la proiecte au făcut obiectul unei anchete penale. OLAF a recomandat ca funcționarul să fie suspendat din funcție ca măsură de precauție și ca participanții la proiect să fie introduși în Sistemul de avertizare timpurie al Comisiei, pentru a fi astfel împiedicați să mai ia parte la proiecte.


Importurile de biocombustibili pot beneficia de eticheta de origine preferențială.

© iStockphoto/Bill O

xford

Sustragere de la plata taxelor vamale pentru biomotorină

Biomotorina importată de UE din India este scutită de plata taxelor vamale. OLAF însă a descoperit că biomotorina exportată de o companie indiană era de fapt combustibil trimis din Statele Unite în India, pentru a beneficia de eticheta de origine preferențială, care acordă scutirea de la plata taxelor de import.

Începând din 2009, când a intrat în vigoare taxa antidumping pentru biomotorina de origine americană, cantități semnificative de combustibil au fost trimise în India de către o companie din SUA. Cantități similare au ajuns apoi din India în UE.

Investigații pe trei continente

Cu sprijinul autorităților naționale, OLAF a desfășurat investigații în India, SUA, Spania, Belgia, Elveția și Franța. S-au strâns dovezi de la companii de depozitare și inspecție, de la autorități și actori economici.

În joc, 32 de milioane de euro

Investigația a arătat că întreprinderea indiană importase biomotorină din SUA, o stocase temporar în depozitele sale, adăugând o cantitate mică de biomotorină de origine indiană, și apoi o expediase în UE, însoțită de un certificat de origine preferențială.

O singură dată compania a transportat combustibil american către uzina sa din India, susținând că l-a reprocesat pentru a îndeplini standardele UE. Investigatorii OLAF au descoperit că această reprocesare nu era necesară, întrucât combustibilul american se conforma deja cerințelor europene.

OLAF a furnizat dovezile necesare în vederea recuperării taxelor care au făcut obiectul evaziunii în Belgia, în Spania și în alte țări din UE vizate de aceste operațiuni de import. Suma totală se ridică la 32 de milioane de euro.

Transmiterea răspunsurilor la un test de selecție

Într-un alt caz în care a fost implicat un funcționar european, OLAF a lansat o investigație privind gestionarea unui concurs. Dovezile au arătat clar că funcționarul i-a transmis unui candidat răspunsurile la întrebări.

Criminalistica informatică intră în joc

Investigarea criminalistică a fișierelor informatice a arătat că înaltul funcționar i-a dezvăluit unui prieten întrebările și modelele de răspuns. A urmat o procedură disciplinară, iar în final funcționarul și-a prezentat demisia.


Operațiunea Barrel – 1,2 milioane de țigări de contrabandă sunt confiscate

UE pierde anual 10 miliarde de euro din cauza contrabandei cu țigări, care are un impact direct asupra veniturilor provenind din drepturile vamale.

Contrabanda, care este aproape exclusiv o acțiune a grupurilor de crimă organizată, a intrat în atenția OLAF în 2011, când s-a desfășurat operațiunea Barrel, soldată cu confiscarea și distrugerea a 1,2 milioane de țigări de contrabandă. Combaterea contrabandei cu tutun continuă să rămână o prioritate-cheie.

Traficanții exploatează deficiențele regionale

La frontiera de est a UE schimbul de informații operaționale între autorități este adesea insuficient, corupția predomină, iar infrastructura și echipamentele sunt de multe ori vechi și neadecvate, din cauza subfinanțării. Aceste deficiențe sunt exploatate de către traficanți, care le folosesc în avantajul lor.

Împreună, pentru a combate criminalitatea organizată

OLAF se implică foarte activ în lupta împotriva contrabandei cu tutun, utilizând toate instrumentele pe care le are la dispoziție. A lansat investigații, a coordonat operațiuni și a oferit asistență tehnică autorităților din statele membre, inclusiv cofinanțare pentru achiziționarea de echipamente și alte tipuri de sprijin.

OLAF a coordonat operațiunea comună REPLICA vizând importurile de bunuri contrafăcute transportate pe cale maritimă. Operațiunea a facilitat cooperarea între statele membre ale UE, Norvegia, Elveția, China, 11 parteneri internaționali, Interpol, Europol și Organizația Mondială a Vămilor. Au fost confiscate peste 1,2 milioane de bunuri contrafăcute și 130 de milioane de țigări.

Derularea de programe complexe poate fi uneori exploatată ilegal.

© iStockphoto/Sim

miSim

ons


Scaner utilizat pentru verificarea trenurilor la frontiera dintre Polonia și Ucraina.

© U

niunea Europeană

. . . la Comisia Europeană

În 2011, Comisia a adoptat noua strategie antifraudă, care actualizează și modernizează modalitatea de combatere a fraudei care afectează bugetul UE. Strategia vizează în special cele 20 de procente din bugetul european care sunt gestionate direct de către Uniune.

Obiectivul global al strategiei este să crească rata de detectare, să consolideze prevenirea și să amelioreze condițiile de investigare. Începând cu sfârșitul anului 2013, sunt în curs de derulare noi acțiuni referitoare la prevenirea și detectarea fraudei. Alte măsuri privind investigațiile, procedurile de recuperare, accesul la informații și organizarea achizițiilor publice au fost adoptate în 2014.

În baza strategiei, OLAF are o misiune și mai importantă, furnizând orientări Comisiei și ajutând-o în lupta împotriva fraudei. Noile tehnologii joacă un rol esențial, iar recentul proiect Pluto – sistem de auditare și investigare care folosește instrumente analitice și informații privind indicatorii de fraudă – a arătat deja că o abordare comună din partea serviciilor Comisiei și a OLAF poate îmbunătăți auditul și controlul.

Exploatăm potențialul tehnologiei pentru a combate frauda: Pluto și Sistemul de informații antifraudă

Utilizând instrumente analitice puternice și identificând indicatorii de fraudă, proiectele având ca obiectiv strângerea de informații, cum este Pluto, demonstrează că tehnologiile informației pot duce la prinderea fraudatorilor. Noile tehnologii accelerează procesul de detectare a neregulilor și, plecând de la această premisă, a fost creată o platformă tehnică unică pentru schimbul securizat de date între ofițerii vamali și alte autorități naționale.

Cunoscută și sub numele de Sistem de informații antifraudă, această platformă permite economisirea de timp, întrucât analiza efectuată de către o autoritate asupra traficului ilicit de bunuri și bani poate fi urmărită și de către alte servicii competente participante. Absența duplicării datelor și punerea în comun proactivă a informațiilor le permit autorităților să reducă din timpul dedicat identificării cazurilor suspecte și să se consacre altor activități, cum ar fi căutarea dovezilor care îi pot aduce pe infractori în spatele gratiilor.

Perspectivele luptei antifraudă...


NA-04-15-192-RO

-C

Informații suplimentare

ISBN 978-92-79-46539-0doi:10.2775/789756

Dacă subiectele abordate în această broșură v-au trezit interesul, vă recomandăm să consultați site-urile următoare pentru informații suplimentare:

X Semnalați cazuri de fraudă: http://ec.europa.eu/anti_fraud/investigations/report-fraud/index_ro.htm X OLAF: http://ec.europa.eu/anti_fraud/index_ro.htm X Raportul anual OLAF 2012:

http://ec.europa.eu/anti_fraud/documents/reports-olaf/2012/olaf_report_2012_en.pdf X Povești de succes: http://www.ec.europa.eu/anti_fraud/investigations/success-stories/index_en.htm X Strategia antifraudă a Comisiei Europene:

http://www.eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0376:FIN:RO:PDF X Frauda în cifre: http://www.ec.europa.eu/anti_fraud/investigations/fraud-in-figures/index_en.htm X Protejarea intereselor noastre financiare:

http://eur-lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0293:FIN:RO:PDF X Hercule: http://www.ec.europa.eu/anti_fraud/about-us/funding/index_en.htm X Raportul UE privind combaterea corupției: http://ec.europa.eu/anti-corruption-report

Dl Giovanni Kessler, directorul general al OLAF, vorbind despre viitorul instituției.

© U

niunea Europeană

. . . și la OLAF

Fraudatorii elaborează tehnici noi, iar criminalitatea organizată profită de pe urma lor. Comisia Europeană pune în aplicare programe noi și sprijină noi priorități. Între timp, tehnologia evoluează. Serviciile care răspund de aplicarea legii și de combaterea fraudei trebuie să facă față acestor provocări și nu numai.

Rolul jucat de OLAF în derularea și sprijinirea investigațiilor, în facilitarea comunicării între autorități și persoanele care se ocupă cu aplicarea legii și în furnizarea de suport tehnic este mai important ca oricând.

Pentru a sprijini și mai mult strategia antifraudă a Comisiei, OLAF înființează o rețea pentru prevenirea și detectarea fraudei, menită să acopere toate serviciile și agențiile, oferindu-le ajutor și consiliere, inclusiv pe probleme legate de gestionarea riscului de fraudă.

Nu în ultimul rând, Comisia a prezentat în 2013 o propunere privind înființarea Parchetului european, iar negocierile sunt în curs de desfășurare la Consiliul Uniunii Europene. Odată creat Parchetul european, competențele actuale ale OLAF în domeniul investigațiilor privind frauda sau alte infracțiuni care afectează interesele financiare ale Uniunii vor fi transferate către acest organism nou. OLAF va continua să desfășoare investigații administrative privind neregulile care aduc atingere intereselor financiare ale UE, în cazurile în care nu există suspiciuni de infracțiune penală. De asemenea, va investiga în continuare abaterile profesionale grave ale personalului și membrilor instituțiilor europene în exercitarea funcțiilor care nu au legătură cu interesele financiare ale Uniunii.

Consultați site-ul internet al OLAF (http://olaf.europa.eu) pentru a fi la curent cu evoluția situației.

lupta ue impotriva fraudei

Documents