TEMA nr. 2: LUPTA IMPOTRIVA INCENDIILOR

I. STRUCTURA TEMEI I LECTIEI: I. Notiuni generale

II. Clasificarea incendiilor III. Fazele unui incendiu IV. Stingerea incendiilor V. Metode generale de lichidare a unui incendiu

VI. Tactica stingerii incendiului VII. Cauzele producerii incendiilor la nave

VIII. Prevenirea incendiilor la bordul navelor

I. NOTIUNI GENERALE '

Incendiul este o ardere declan~ata cu sau :fara voia omului, scapata de sub control, in urma careia se produc pagube materiale ~i pentru a carei intrerupere ~i lichidare este necesara interventia printr-o actiune de stingere. Deci pentru definitia notiunii de incendiu sunt necesare 3 elemente.

Lipsind unul dintre aceste elemente, arderea respectiva nu poate :fi considerata un incendiu. Combustia nu se produce de materialul fn sine, ci ca urmare a emanarii de gaze sau vapori

din respectivul material, inflamabile. Este esential ca in lupta impotriva incendiilor sa se inteleaga acest aspect. Toate materialele, chiar ~i otelul, daca sunt incalzite suficient pot fi aduse in stare de emisie de gaze inflamabile. Unele materiale, ca de exemplu hartia, lemnul, tesaturile, etc. vor emana aceste gaze inf1amabile la temperaturi relativ joase, in timp ce altele ca de cxemplu kerosenul, benzina sau titeiul la temperaturi cuprinse intre cea a mediului ambiant ~i cele sub punctul de inghet.

Exista de asemenea ~i unele produse chimice care odata aprinse nu mai pot fi stinse. Aprinderea sau initierea arderii este un fenomen chimic care se produce in faza gazoasa a

substantelor indiferent de starea lor de agregare. Aprinderea unei substante combustibile se poate produce numai in prezenta oxigenului din aer ~i a unei surse de caldura care sa degaje o temperaturii minim necesara de aprindere.

Auloaprinderea este declan~area arderii unei substante combustibile :fara interventia unei surse exterioare deschise de caldura (se produce ca mmare a unei acumulari de caldura provenita din unele procese chimice sau biologice care au loc in masa substantei).

Inflamarea este arderea rapida, intr-un timp deosebit de scurt, a unui amestec de vapori dintr-un lichid combustibil cu oxigenul din aer. Este caracteristica numai lichidelor combustibile.

Temperatura de inflamabilitate reprezinta temperatura cea mai joasa la care amcstecul de vapori ~i aer, intr-o anumita concentratie, de deasupra lichidului se aprinde in contactul cu o sursa de incalzire I aprindere.

Autoinflamarea reprezinta aprinderea vaporilor unui lichid cornbustibil :fara ca acqtia sa vina in contact cu osursa de aprindere fiind suficienta numai prezenta aerului.

Ardcrea este o rectie chimica de oxidare rapida a unei substante in prezenta oxigenului atmosferic cu dezvoltare de caldura ~i in general insotita de lumina.

La presiunea normala, la majoritatea substantelor combustibile, arderea incepe la un continut de eel putin 14-18% oxigen in aer ~i numai unele substante ard la un procent mai mic de oxigen in aer (de ex: acetilena - 3,7% oxigen).

r---Tipuri de arderi:

a) - In funqie de starea fizica a substantelor combustibile ~i a oxigenului: - Q)JlQge~- la care combustibilul ~i oxidantul sunt in stare gazoasa: - eterogena - la care substantele participante la reaqie se gasesc sub diferite forme (solide. lichida, gazoasa).

b) - Din punct de vedere al tipului de reactie: - ~omple1a - combustibilul arde in intregime dand ca produ~i de ardere substante cu o compozifie relativ simpla, care nu ard (bioxid de carbon, vapori de apa); - :fara flacara - are loc pe suprafete refractare, poroase, incandescente; este o ardere violenta, aproape completa ~i rezulta temperaturi ridicate (antracit, cocs, grafit); - incompleta- se produce atunci cand cantitatea de aer este insuficienta ~i raman cantitati de combustibil nears. $i in cazul excesului de aer este o ardere incomplcta rezultand oxidul de carbon ~i negru de fum.

1

c) - Din punct de vedere al propagarii flacarii, deci a vitezei de reactie: - normal a ( deflagratie) - se produce cu viteza redusa (de la cativa centimetri la 1 m pe secunda) - se produce in spatii deschise; - lenta - se produce la o temperatura mult mai scazuta decat arderile obi~nuite, caracterizandu-se printr-o viteza de reactie destul de inceata (ruginirea, putrezirea); - rapida - se produce in general in spatii inchise, cu viteze care ating valori mai mari decat viteza sunetului ~i se numesc detonatii.

Combustibilitatea este proprietatea pe care o au unele corpuri de a arde in prezenta oxigenului sau a aerului. Materiale pot fi incombustibile, combustibile sau greu combustile (acestea din urma se aprind greu sub influenta focului sau a temperaturilor inalte, ard mocnit sau se carbonizeaza numai in prezenta sursei de incalzire. La indepartarea susei de incalzire arderea inceteaza). _

Rabufnirea este un caz particular al arderii concretizata printr-o viteza de ardere de cativa metri pe secunda ( cca. 10 m Is) fiind considerata ca un fenomen limita al unei explozii. (Exemple de substante ce pot produce rabufnirea - praf de carbtme, praf de lemn, praf de cereale, faina de lemn, etc.)

Explozia este o reaqie fizico-chimica foarte rapida in care se produce o mare cantitate de gaze la temperaturi inalte, cu efectuare de lucru mecanic.

Tipuri de explozii: deflagrafia (viteza de ardere este de cativa centrimetri pe secunda), explozia propriu zisa (viteza de ardere este de 10 - 100 m/s), detonajia (viteza de ardere este de 1000 - 4000 m/s).

Cu exceptia autoaprinderilor, in general sursa de initiere a incendiului este flacara. Din punct de vedere chimic, flacara este o masa de gaze care dezvolta lumina ~i caldura ca urmare a unor reactii chimice exotermice. Flacarile se produc ca urmare a combinarii gazelor in unna reaqiilor puternic exoterme sau stmt de obicei, combinarile combustibililor cu aer sau cu oxigen. La aprinderea tmei parti din volumul amestecului combustibil se formeaza o flacara, care reprezinta o zona luminoasa, ce se deplaseaza intotdeauna in directia amestecului proaspat, ea avand de cele mai multe ori forma sferica.

Flacarile, indiferent de natura lor pot aprinde materiale combustibile ~i declan~a incendii, deoarece au o temperatura destul de ridicata.

De asemenea, flacarile, indiferent de provenienta lor, sunt inconjurate de un camp vizibil din gaze de ardere fierbinti ~i de aer la temperaturi destul de ridicate. La incendiu insa, in mod obi~nuit, temperatura flacarilor este cuprinsa intre 700 - 1000C.

Fumul, gazele toxice, temperatura ridicata ~i exploziile apar in cazul unor incendii mari care provoaca explozii sau in cazul unor explozii care genereaza incendii de mari proportii . Fumul ca produs vizibil al majoritatii materialelor este format din particule nearse ale materialului care arde, vapori ~i gaze care dau acestuia colorit, miros ~i gust specific.

Prezenta fumului a gazelor sau a vaporilor toxici in diferite concentratii au efecte foarte periculoase asupra personalului cat ~i a tehnici. De regula produce mancarimea ochilor, iritarea mucoasei guri ~i nasului, tuse iar la inspirarea aerului cu concentratie mai ridicate poate produce congestie pulmonara sau chiar moartea. Dupa un incendiu in care a ars policlorura de vinil circuitele electrice ~i electronice de la aparate ~i tehnica sufera deteriorari ~i pot deveni inutilizabile chiar daca flacarile nu le-a atins. Temperatura ridicata are efecte deosebite atat asupra partilor descoperite ale corpului cat ~i ale organelor respiratorii; limita de supotiabilitate este considerata temperatura de 60C.

II. CLASIFICAREA INCENDllLOR Incendiile sunt de doua feluri: incendii mocnite care se caracterizeaza prin producerea de caldura in interiorul focarului,

degajarea gazelor de ardere ~i formarea de fum, iar dupa un timp oarecare apar flacarile incendii cu flacari care se produc inca de la inceput ca urmare a arderii materialelor

combustibile solide, lichidelor ~i gazelor, a\'.and ca forma de manifestare flacarile , gazele de ardere, fumul, degaj area de caldura ~i propagarea rapida.

Conform National Fire Protection Association incendiile se clasifica: Clasa A - materiale combustibile solide: lemn, cauciuc, textile; Clasa B - materiale combustibile lichide ~i gaze combustibile inflamabile: petrol, benzina,

motorina, pacura, propan, butan, gaz metan;

2

1

Clasa C - incendii la echipamentul electronic ~i energetic; Clasa D - metale combustibile sub fmma de pulberi: sodiu, potasiu, magneziu, zinc; Clasa K - incendii in bucatarii ~i restaurante.

Conform International Association of Standardisation incendiile se clasifica: Clasa A - materiale combustibile solide (lemn, cauciuc, carbuni, etc.) ; Clasa B - lichide combustibile precum ~i solide care prin incalzire se topesc (smoala, ceara,

parafina); Clasa C - gaze combustibile (metan, butan, propan); Clasa D - metale combustibile (aluminiu, sodiu, potasiu, magneziu, zirconiu, etc.) precum ~i

aliajele acestora. Clasa K - incendii in bucatarii ~i restaurante.

Pentru marcarea substantelor de stingere, a mijloacelor de stingere sau pentru scmnalizarea unor spa\ii, clasele de incendiu definite mai sus se simbolizeaza prin reprezentari grafice astfel:

Simbolizarea claselor de foe conform NFPA 'T ff L.. ,.., _._...._

Jnl. . .. .. .. + Simbolizari grafice ale claselor de incendiu dupa I.A.S.

":W: ..

Ill. FAZELE UNUI INCENDIU lndiferent de natura lui, incendiul are patru faze: Faza 1: se degaja produse de ardere invizibile (rara furn, rara flacara, foarte putina caldura),

cre~te umiditatea ~i se ionizeaza aerul; Faza 2: apare fumul, dar nu ~i flacarile; se degaja foarte putina caldura; Faza 3: apare flacara, incendiul poate fi observat, cantitatea de diJdura este totu$i redusa; Faza 4: cantitatea de caldura degajata cre$te, aerul se dilata, arderea se intensifica, deci

incendiul este in plina dezvoltare. intrucat s-a constatat ca un incendiu nedescoperit la timp se lichideaza extrem de greu, s-a

trecut la construirea anumitor tipuri de detectoare care sa-1 depisteze din faza incipienta. Astfel, pentru prima faza de dezvoltare a incendiului, s-au construit doua tipuri de

detectoare: unul care functioneaza pe baza fenomenului variatiei umiditatii $i al doilea ce functioneaza pe fenomenul ionizarii aerului.

Pentrn detectarea incendiului in faza a doua se pot folosi detectoare cu camera de ionizare $i cu celula fotoelectrica ( detectoare de furn).

In faza a treia se folosesc detectoare de flacari ( detectoare de raze infraro$ii ~i detectoare de raze ultraviolete ).

In faza a patra se folosesc detectoare termice. Incendiul este unul dintre fenomenele complexe Ji distrugatoare de valori materiale,

cateodata incalculabile. Multe incendii se transforma fn catastrofe aducdnd oamenilor necazuri ,'>i si!ferin/e. Incendiul este unfenomen nedorit Ji el trebuie combatut de to/i 'i pretutindeni.

IV. STINGEREA INCENDllLOR Triunghiul focului

'

Q

02

'"" Fuel

3

C - material combustibil; 02 - oxigeu din atmosfera; Q - sursa de incalzire (aprinderea); RL- reacfia in lant; Acest triunghi , In care apar cele trei conditii ce trebuie indeplinite simultan, sugereaza ~i

mijloacele de stingere: 0 2 . Mic~orarea procentului de 0 2 sub 9 % duce la stingerea jarului, iar sub 15 % nu se

mai intretine arderea. Mijloace de stingere: instalatia cu dioxid de carbon ~i de gaz inert la petroliere, instalatia de stins incendiu cu spuma (in diferite variante - cu forrnare interioara sau exterioara a spumei).

Exista unele materiale care in timpul arderii produc propriul oxigen ~i au un punct de aprindere foarte jos, ca de exemplu celuloza care nu poate_ fi stinsa decat prin eliminarea materialului din zona incendiata. Unele tipuri de celuloza ard chiar ~i sub apa.

T, Q La bord temperatura poate cre~te natural sau artificial. Natural de la radiatiile solare ~i artificial In compartimentul de ma~ini. Pentru a impiedica aparitia unui focar de incendiu trebuie sa avem in vedere o scadere a temperaturii pana sub limita de aprindere, care se realizeaza prin racire, adica stropirea cu apa de unde apare necesitatea construqiei instalatiei de stins incendiu cu apa.

C Existenta combustibililor la bord nu poate fi inlaturata ~i din aceasta cauza se iau masuri de prevenire ~i stingere a incendiilor, masuri stipulate de tratatele internationale. Inca din faza de proiectare se iau masuri de amenajare a incaperilor navei cu materiale rezistente la foe, avand diferite clase de rezistenta in ceea ce prive~te temperatura.

V. METODE GENERALE DE LICHIDARE A UNUI INCENDIU Metodele generale de lichidare a unui incendiu sunt date de insa~i conditiile de existenta a

focarului , componente ale a~a zisului triunghi al focului. Aceste metode realizeaza:

- izolarea focarului fata de oxigenul atmosferic sau, in spatii inchise, reducerea procentului de qxigen sub 14 %; - s~ temperaturii rnaterialului la o valoare la care nu se mai degaj a gaze sau vapon combustibili (racirea); - indepartarea materialului combustibil sau intreruperea alimentarii cu material combustibil.

Metodele de lichidare a unui incendiu presupun: - racirea zonei de ardere; - reducerea temperaturii prin amestecarea maselor de lichid (in primele momente ale arderii); - izolarea materialelor combustibile fata de aerul atmosferic; - reducerca continutului minim de oxigen; - introducerea de inhibitori in spatiile in care se produc reactii de ardere ( opresc sau incetinesc arderea); - indepartarea substantelor combustibile din zona de ardere; - folosirea substantelor explozibile - unda de ~oc (incendii de paduri, sonde petroliere).

A actiona numai asupra factorilor care fac posibila aparitia unui incendiu, inseamna a echipa nava cu materiale ~i echipamente scumpe, ceea ce ar mari pretul de cost ~i a~a mare ~i de aceea constructorii realizeaza o conlucrare intre detectarea incendiului in faza incipienta (ahmci cand poate fi stins u~or) ~i dotarea cu mijloace de stins incendiu, de aici rezultand dezvoltarea detectoarelor de incendiu.

Din aceasta analiza se poate desprinde concluzia ca limitarea unui incendiu poate avea la baza doua principii ~i anume:

- lichidarea incendiilor in compartimente inchise prin reducerea _procentul i de oxigen cu a.i!ltorul diferitelor instalatii (instalatii volumice );

- lichidarea incendiilor in locuri deschise prin scaderea temperaturii, deci folosirea instalatiei ge stins incendiu ULaP}i (instalatii de suprafata).

VI. TACTICA STINGERll INCENDIULUI Principala conditie, care face ca lupta impotriva incendiului izbucnit la bordul navei sa fie

incununata de succes, este aceea de a se intreprinde cu multa rapiditate masuri energice ~i hotarate

4

de lichidare a acestuia. Primul membru al echipajului care a descoperif incendiul, trebuie sa alarmeze echipajul prin cele mai apropiate mijloace ,Ji apoi sa treaca imediat la stingerea acestuia cu m~jloacele spec~fice din dotare.

Pentru ca lupta impotriva incendiilor sa fie incununata de succes, este necesar ca fntreg echipajul navei sa cunoasca ordinea, dotarea ,Ji modul de folosire a mijloacelor de stins incendiul.

Stingerea incendiului este o operafiune vitala, caracterizata printr-o ofensiva continua asupra focarului, pana la lichidarea lui completa.

Tactica stingerii incendiului reprezinta partea operativa a aqiunii de stingere ~i se refera la conducerea tuturor fortelor ~i mijloacelor pentru indeplinirea masurilor de cornbatere a incendiului.

Tactica stingerii incendiului inglobeaza: ~ alarmarea; ~ organizarea echipajului la stingerea incendiilor;

- de exemplu organizarea in cazul stingerii cu apa presupune stabilirea: - grupa de stingere; - grupa cu manicile; - grupa de apa; - comunicatiile.

-) stingerea incendiilor fn condi/ii deosebite: - in conditii de ger; - in conditii de calduri deosebite; - pe timp de noapte; - pe vant puternic; - in prezenta instalatiilor electrice; - stingerea incendiului asupra persoanelor; - incendiu de fire ~i fibre din bumbac, incendiu la cauciuc, hartie, celuloid ~i mase plastice, gaze lichefiate, etc.;

~ salvarea persoanelor ,Ji evacuarea bunurilor materiale; -'7 activitaf i desfii$urate dupa lichidarea unui incendiu.

Etapele actiunii de stingere a incendiului. I. Localizarea incendiului. Localiza.rea incendiului reprezinta totalitatea aqiunilor ce se

intreprind pentru limitarea extinderii acestuia, drept pentru care se iau urmatoarele masuri: 1) A vand in vedere ca nava este construita, in general, din tabla navala cu o conductivitate

tennica buna, se va pune un ac_cent deosebit pe racirea zonei de ardere. Aceasta operatiune se bazeaza pe introducerea in zona incendiului a unor substante capabile sa preia o cantitate de caldura, ce ar duce in mod inevitabil la extinderea focarului. Astfel, se vor pune in functiunc manicile cu tevile de refulare ~i instalatiile fixe de racire cu apa ~i spuma ce sunt amplasate in zona respectiva.

2) Se va incerca limitarea oxidantului din mediul carburant prin: inchiderea u~ilor, hublourilor, spiraiurilor din apropierea incendiului ~i oprirea instala1iei de ventilare in zona respectiva.

3) lzolarea substanfelor combustibile neincendiate de zona de ardere. 4) Li chi dare a sau reducerea intensitafii arderii pe direcfiile ce prezinttr pericol de explozie. II. Lichidarea incendiului. Lichidarea incendiului este operatitmea prin care se intelege stingerea completa a focarelor

de a.rdere ~i imposibilitatea reactivarii lor. In aceasta etapa se concentreaza majoritatea fortelor ~i mijloacelor asupra focarelor cu arderea cea mai intensa $i care prezinta pcntru nava pericolul eel ma1 mare.

Pentru reusita acestei actiuni trebuiesc respectate urmatoarele: 1) Distanta de la mijlocul de stins incendiu pana la focar sa fie cat mai mica ~i daca este

posibil acesta sa fie dispus deasupra focarului sau maca.r la acela~i nivel; 2) La atacarea focarului se va avea in vedere: directia ~i taria vantului (se va actiona cu

vantul din spate pentru a feri oamenii de flacari ~i pentru a nu se impra~tia spuma), natura incendiului, mijloacele de care dispunem;

3) F ocarul incendiului sa fie atacat de la baza spre varf; 4) Persoanele ce actioneaza la stingere vor inainta in mod continuu ~i vor colabora cu cei ce

5

salveaza oameni ~i materiale; 5) Trebuie sa se actioneze cu rapiditate intrucat o mare parte din succesul operatiunii de

stingere depinde de aceasta. Grice persoana de la bordul navei care observa izbucnirea unui incendiu sau descopera un

focar de incendiu, trebuie sa anunfe imediat prin orice mijloc posibil o.fiterul de cart sau comandantul navei Ji sa treaca imediat la stingerea acestuia.

Intotdeauna izbucnirea unui incendiu la nava are loc prin surprindere ~i adesea se intampla sa fie identificat numai dupa anumiti indici exteriori (furn, miros de ars), rara sa se cunoasca precis, unde ~i ce anume arde. In acest caz eel care conduce operatitmea de stingere trebuie sa se infonneze neintarziat asupra situatiei reale, pentru a stabili:

- locul focarului de incendiu ~i ce anume arde; - amploarea incendiului ~i caile de propagare; - conditiile care ingreuneaza sau u~ureaza stingerea ~i pericolul pe care il reprezinta pentru

compartimentele vecine; - masurile necesare pentru lichidarea definitiva a focarului de incendiu. Conditiile esentiale pentru o interventie prompta sunt: - instalatiile de stingere ~i alannare sa fie in perfecta stare de functionare; - oamenii sa cunoasca semnalul de alarma la incendiu; - mijloacele de stins incendiu portative sa fie in permanenta operative ~i la posturi; - capacele false de obturare a hidrantilor de pe magistrala sii se desfaca u~or; - stingatoarele sa fie incarcate cu solutie specifica anotimpului; - manicile sa fie impachetate in cutii astfel !neat ambele racorduri sa fie libere; - tevile de refulare sa fie montate de regula pe manici; - ciiile de acces la posturile de incendiu sii nu fie blocate; - suportii mijloacelor de stins incendiu sa fie montati ~i la indemana, sa fie u~or vizibili ~i

feriti de intemperii; - stingatoarele sa fie numerotate in ordine cronologica; - pe stingiitoare sa existe eticheta cu mentiunile corespunzatoare tipului respectiv de

stingator; - motopompa de avarie sa fie echipatii cu toate accesoriile, astfel !neat sa poata fi pornita

oricand; - furtunurile de refulare de la stingatoarele cu C02 ~i praf ~i C02 sa nu fie deteriorate, iar

ventilele de declan~are ale acestora cat ~i supapele de obturare de la stingatoarele cu spuma sa nu fie inghetate;

- lacatul de la centrala C02 sa fie protejat impotriva intemperiilor, iar cheia sa stea sigilata sub geam;

- generatoarele cu agent spumogen din compartimentul de ma~ini sa aiba rezervoarele intotdeauna pline;

- vasele cu lichid spumogen sii fie pastrate la temperaturi mai mari de -5C, iar pastrarea prafului spumogen trebuie sii se facii in conditii care sa nu favorizeze aglomerarea acestuia;

VII. CAUZELE PRODUCERll INCENDllLOR LA NAVE

La bordul navelor exista numeroase surse de foe ~i acestea determina un rise ridicat de incendiu.

Fumatul. Fumatul este permis numai in locuri special amenajate. Fumatul pe ascuns este mult mai periculos decat eel controlat.

Aprinderea spontana. Materialele textile umede sau imbibate in ulei sau rumegu~ul oxideaza ~i se incing.

Scantei la esapament. Cenu~a fierbinte acumulata pe e~apament sau de la e~apamentul unei nave alaturate trebuie considerata o posibila surs~de aprindere.

Echipamentul electric din interiorul si exteriorul suprastructurii. Exista echipamente electrice ~i intrerupatoare care nu sunt toate de tip antiexplozie. Toate

motoarele electrice, corpurile de iluminat ~i conexiunile electrice trebuie inspectate periodic iar elementele necorespunzatoare inlocuite.

Frecare metal - metal, scanteile rezultate din contactul metal - metal. Sculele din metale

6

moale ( cuprul) nu elimina riscul producerii scanteilor. De asemenea daca structura ruginita de otel prezinta urme de aluminiu pe anumite zone, prin lovire in aceste zone rezulta scantei.

Sudura. Producerea scanteilor este inevitabila in timpul operatiei de sudare ~i taiere. Cauzele producerii incendiilor In general cauzele care pot duce la incendii se clasifica astfel: A - Cauze tehnice ( energetice): energia electrica; energia termica; energia chimica;

energia mecanica. B -Focul deschis C - Neglijenfa $i indisciplina Orice incendiu are o cauza tehnica, care de cele mai multe ori apare ~i actioneaza ca urmare

~i a unei neglijente umane. Neglijentele manifestate de oameni, mai mult din nepasare decat din necunoa~terea unor fenomene, contribuie in mare masura, la izbucnirea incendiilor.

Fara cunoa~terea cauzelor incendiilor ~i exploziilor, a sferei ~i a modului !or de aqiune, nu este posibila luarea celor mai bune masuri de prevenire in vederea inlaturarii pericolului de incendiu. Cauzele telmice care pot da na~tere la incendii sunt multiple, de la scanteia electrica sau mecanica pana la explozie ~i autoaprindere.

A nu stabili exact cauza reala a incendiului inseamna a nu cunoa~te adevarul ~i ca urrnare nu se pot lua masurile pentru inlaturarea pericolului de incendiu. Cunoa~terea pericolului $i a cauzelor de incendiu are mare importanfa pentru fiecai-e comandant de nava, $ef componenta de specialitate, ofiter $i chiar pentru fiecare membru al echipajului.

Compartimente cu rise ridicat de incendiu: - in compartimentul ma~ini: tancuri de carburanti $i lubrifianti, e$aparnente, caldarine,

caldari, tablouri electrice, separatoare, generatorul de sudura autogena. - castel: camera de navigatie ( cabina), camerele acumulatoarelor, bucatarie, cambuza,

magaziile de materiale. - puntea cove1ia - magazii de marra $i gurile de efectuarea plinului cu combustibil. - forpeak - magazia de pituri, magazia nostromului, atelierul de tamplarie. in general cauzele care pot conduce la incendii la bordul navelor militare sunt: acfiunea

armamentului inamic, ct1uze pur tehnice,focul deschis, neglijenfa # in.disciplina. a) -Actiunea armamentului inamic

Poate provoca incendii la bordul navei prin actiune directa datorita efectului pirotelmic sau al exploziilor cat $i indirect prin locul afectat: magazia de munitii, tablourile electrice, etc. b) - Cauze pur tehnice

1. - Energia electrica. - incendii datorate exploatarii necorespunzatoare a instalatiilor $i utilajelor electrice

(lncarcarea rctelei electrice cu receptori peste parametrii pentru care a fost construita; folosirea in tablourile electrice a sigurantelor fuzibile necalibrate);

- incendii datorate scurtcircuitelor (folosirea cablurilor electrice prost izolate sau cu izolatia imbatranita) .

- incendii datorita utilizarii lampilor portative electrice Ia.ra globuri de protectie antiexplozie in compartimente in care se degaja gaze (pituri, presarea injectoarelor, atelier tarnplarie );

- incendii datorate nesupravegherii receptorilor electrici conectati la retea $i neizolarii termice corespLmzatoare a corpurilor de incalzit (radiatoarelor electrice), fata de materialele combustibile;

- incendii datorate descarcarilor electrice atmosferice. 2. -Energia termica. Avand in vedere ca transmiterea caldurii de la un corp la altul se face prin conductibilitate

(in interiorul aceluia$i corp) $i prin convectie (la gaze $i lichide) iar radiatiile tennice pot aprinde materialele combustibile aflate la distanta de sursa de caldura, consideram cauze termice care pot produce incendii la nave, urmatoarele : .-

- neizolarea sau izolarea necorespunzatoare a galeriilor de evacuare atat de la motorul principal cat ~i de la auxiliare ~i caldarine;

- neizolarea termica a unor portiuni din tubulatura de incalzire centrala, care tree prin incaperi combustibile sau in care se pastreaza materiale combustibile;

- transmiterea caldurii de la flacara oxiacetilenica, prin peretii navei , la tancurile de carburanti , lubrifianti sau la marfurile combustibile (in cazul neluarii masurilor de prevenire

7

conform prevederilor permisului de lucru cu foe); - supraincalzirea puntilor - in special la navele petroliere - cand acestea se gasesc in zonele

cal de; - carbonizarea unor produse uitate in cuptorul plitei sau pe aceasta; - folosirea lampilor de benzina defecte sau in imediata apropiere a materialelor combustibile. 3. -Energia chimicii Incendiile pot sa apara datorita urmatoarelor cauze: - producerea accidentala de acetilena, datorita pastrarii incorecte a carbidului (contactul cu

apa) sau a neetan~eitatii elementelor componente ale aparatului de sudura autogen; - degajarea in exces a hidrogenului la incarcarea acurnulatoarelor, datorita nereducerii la

timp a curentului de incarcare; - producerea excesiva a gazelor, ca urmare a neacoperirii vaselor in care se pastreaza

diluant, acizi, benzine, petrol, nitro-lacuri, etc. ~i neventilarii incaperilor in care se pastreaza aceste produse (magazia pituri, magazia nostrom, atelier tamplarie);

- pastrarea la un loc a substantelor chimice ce reactioneazil unele cu altele ca: acizii cu apa, carbidul cu apa, amoniacul cu mercurul.

- autoaprinderea marfurilor in vrac depozitate necorespunzator: 4. -Actiuni mecanice. Incendiile pot sa apara datorita urmatoarelor cauze: - aruncarea ~panului supraincalzit de la strung peste carpe ~i stupa imbibate in grasimi; - producerea scanteilor la polizor in prezenta gazelor (atelier tamplarie ~i strungarie); - producerea de scantei ca urmare a trecerii blacheurilor de puntile navelor petroliere; a

folosirii la aceste nave a sculelor din me tale feroase, in compartimente cu exces de gaze (camera pompelor de marfa, compatiimentul ma~ini, la gurile de incarcare-descarcare a produselor petroliere etc.);

- frecari a unor piese in mi~care neunse (negresate) la timp; - deteriorarea unor garnituri de la 'imbinarile conductelor de carburanti ~i lubrifianti; - spargerea unor conducte de alimentare cu combustibil; - smulgerea sub aqiunea presiunii a unor prezoane din filet, datorita exploatarii ~i intretinerii

necorespunzatoare; - scurgerea de carburanti sau lubrifianti din cauza unor defecte ascunse in instalatii.

c) - Foe deschis Utilizarea focului deschis reprezinta una din cauzele eel mai des intalnite la initierea

incendiului la bord ce poate fi efectul uneia din urmatoarele actiuni: - folosirea chibriturilor, lumanarilor, lampilor aprinse in incaperi ale navei; - folosirea lampilor portative !ara glob de proteqie; - folosirea flacarii oxiacetilenice in apropierea materialelor combustibile; - lucrul cu lampa de benzina in locuri neamenajate special in acest scop; - indreptarea e~apamentului motopompei de avarie mobile spre vase cu benzina sau diluanti

descoperite. d) - Neglijenta ~i indisciplina

Nerespectarea regulilor de comportare la bordul navei face sa creasca mult pericolul aparitiei incendiului la bord, de aceea niciodata nu trebuie sa-ti fie indi(erenta comportarea colegului de echipaj. Sinistrul ce poate aparea la bord, ca urmare a nerespectarii urmatoarelor reguli, se abate asupra tuturor: - aruncarea mucurilor de tigara aprinse ~i a chibriturilor, la intamplare; - nefolosirea apei in scrumiere la navele petroliere; - nesupravegherea prepararii alimentelor in cuptoare sau pe re~ouri; - neatentia la efectuarea plinului cu carburanti ~i lubrifianti, ce determina revarsarea acestora pe punte; - aruncarea carpelor imbibate In grasimi, la intaniplare in compartimentul ma~ini; - nesupravegherea arzatorului de la caldarina; - nesupravegherea gurilor de lncarcare-descarcare a marfurilor la navele petroliere, uncle se degaja gaze de titei sau benzina in atmosfera; - nesupravegherea la cargouri a ma1furilor periculoase (car bid, trotil); - adormirea in cu~eta cu tigara aprinsa;

8

- folosirea abajururilor din hartie sau alt material cornbustibil la lampile electrice (plafoniere, veioze); - fomatul sau aprinderea tigarii in timp ce se pitureaza in incaperi inchise, cu vopsele pe baza de ra~ini sintetice ( diluanti); - fumatul sau aprinderea tigarii in apropierea generatorului de acetilena sau a rezervorului de carbid; - folosirea benzinei sau diluantului la spalarea imbracamintei din fire sintetice; - lasarea prafului sa se depuna pe tablourile electrice sau pe lampile electrice rara protectie antiexplozie, in special in cambuza de raina.

VIII. PREVENIREA INCENDllLOR LA BORDUL NAVELOR

Stabilirea tuturor masurilor pentru prevenirea incendiilor trebuie fa.cute astfel !neat sa se excluda posibilitatea izbucnirii lor la nava.

Principalele masuri pentru prevenirea incendiilor la nava a) . indepartarea de pe nava a materialelor ~i obiectelor inflamabile care sunt de prisos ~i care

ar putea sa favorizeze incendiul; b ). instruirea intregului echipaj pentru a cunoa~te regulile de folo sire a mijloacelor de stins

incendiul ~i intrebuintarea lor in diferite situatii; c ). stabilirea unor masuri severe impotriva producerii incendiului in locurile care sunt mai

amenintate; d). determinarea cazurilor de incendiu probabile ~i luarea masurilor de prevenire a

incendiilor sau de stingere a acestora; e). materialele de stins incendiu se vor pastra in locuri accesibile in scopul de a se putea

interveni rapid. Acestea vor fi repartizate pe compartimentele navei rara a fi folosite in alte scopuri. f). verificarea in mod sistematic a existentei ~i starii mijloacelor de combatere a incendiilor

~i schimbarea celor care au devenit inutilizabile; g) . mijloacele de stropire ~i inundare a magaziilor trebuie sa fie pregatite din timp pentru a fi

puse imediat in functiune in caz de incendiu; Activitatile ce se interzic la bord in scopul prevenirii izbucnirii incendiilor Pentru prevenirea incendiilor la bordul navelor, se interzice:

- Fumatul ~i folosirea focului deschis in compartimente cu pericol de incendiu ~i explozie cat ~i in apropierea gurilor de incarcare-descfucare a titeiului sau produselor albe, in ~i din tancurile petroliere. - Anzncarea mucurilor de tigara sau chibriturilor aprinse de catre fumatori la intampJare prin luminatoare. - Folosirea galeriilor de evacuare a gazelor la compaiiimentul ma~ini cu portiuni neizolate termic. - Folosirea focului deschis la vizitarea compartimentelor cu concentratie de gaze. - Sudura pe navele petroliere sau la tancurile de serviciu de combustibil de pe celelalte nave, care nu au fost curatate ~i degazate. - Efectuarea Jucrarilor de sudura la bordul navelor rma permis de lucru cu foe. - Pastrarea tuburilor de oxigen la un loc cu cele de acetilena sau cu generatorul de acetilena. - Pastraiea carbidului in locuri cu umiditate sau in compartimente unde prin manipularea unor contactori se produc scantei electrice. - Accesul la bordul navelor petroliere cu tigari, chibrituri, brichete. - Scurgeri de carburanti ~i lubrifianti. - Aruncarea la intamplare in compartimentul ma~ini a carpelor ~1 stupelor imbibate cu lichide combustibile ~i grasimi. - Acumularea de carburanti ~i lubrifianti in santina. - Pastrarea mijloacelor pirotehnice de semnalizare in cabine sau alte locuri, in afara de cele prevazute in acest sens. - Circulatia pe puntile tancurilor petroliere cu incaltaminte prevazuta cu talpa cu blacheuri, tinte metal ice. - Folosirea vaselor cu pituri, diluanti, benzina, petrol, fara capace. - Folosirca de scule mecanice din matcriale feroase in compartimente cu concentratie de gaze (camera pompelor de marfa la tancurile petroliere ~i magaziile de pituri de la toate navele) . - Plecarea in mar~ cu obiecte metalice neamarate pe tancurile petroliere.

9

- Folosirea polizoarelor in compartimente in care se produc gaze explozive. - Executarea improvizatiilor la instalatiile electrice. - Folosirea de receptori electrici defecti ~i cabluri neizolate. - Suprasolicitarea instalatiei electrice a bordului. - Lasarea aparatelor electrice in priza nesupravegheate. - Folosirea pentru incalzirea incaperilor a radiatoarelor electrice, portative. - Folosirea mijloacelor de iluminat electrice improvizate ~i a sigurantelor fuzibile necalibrate. - Transvazarea produselor petroliere fiira a avea sistem de legare la pamant. - Nedepozitarea marfurilor pe sorto-tipo-dimensiuni. - Folosirea de abajururi sau alte improvizajii, din hartie sau alt material combustibil, la becurile electrice.

ATENTIE: la fiecare magazie se va afi~a la loc vizibil o placufa pe care va fi scris: denumirea marfii, cu cc agent sau mijloc de incendiu se va acfiona in caz de incendiu

In R.S.B. (0.M.A.I. 307 I 2009, Anexa 9, pct. B ) sunt prevazute: masuri impotriva incendiilor (exploziilor) la bordul navelor 1. Folosirea flacarilor deschise pentru executarea diferitelor lucrari pe nava se face numai cu aprobarea ~efului componentei de specialitate electromecanica. 2. In apropierea trombelor ~i a ciupercilor de ventilatie nu se vor instala aparate de sudura sau alte surse de flacari ~i nu se vor stabili locuri pentru fumat. 3. Sunt strict interzise deplasarea cu flacara deschisa ~i folosirea ei ca sursa de lumina. 4. Pentru a preveni incendiile la nava se interzic: - pastrarea materialelor u~or inflamabile in afara locurilor special destinate; - folosirea sigurantelor necalibrate; - lasarea luminilor aprinse ~i a aparatelor electrice de incalzire in ?ircuit, la ie~irea din incaperile de locuit sau de serviciu; - utilizarea altor surse de incalzire in afara celor aflate in starea de fixatie; - piistrarea la navii a materialelor de curiitenie imbibate in ulei, petrol ~i alte substante, a carburantilor ~i a lubrifiantilor in vase descoperite ~i a panzei de vele proaspat pituratii, impaturita, in locuri putin ventilate. 5. in magaziile sau cabinele unde sunt depozitate munitii sunt strict interzise: - intrarea cu arme de foe, munitie varsata, materiale explozive, chibrituri ~l aparate de apnns, fladira deschisa ~i jigari aprinse; - intinderea de cabluri electrice suplimentare, in afarii de cele existente prin constructie; - folosirea de lampi electrice portative, ma~ini electrice, aparate de incalzit ~i ventilatoare electrice; - piistrarea carburantilor, lubrifiantilor ~i a altar materiale inflamabile; - crqterea temperaturii peste + 35C, luandu-se miisuri pentru riicirea aerului din magazie. 6. Iluminarea magaziilor sau cabinelor destinate depozitiirii munitiilor se face nurnai cu instalatiile electrice existente din constructia navei, utilizandu-se Iampi antiexplozive, cu sistem de comutare dispus in afara magaziei. Acestea vor fi piturate cu vopsele ignifuge ~i vor fi prevazute cu instalatii de stropire, inundare ~i drenaj, precum ~i cu mijloace de stingere a incendiului. 7. Inainte de urcarea navei pe doc, toate materialele u~or inflamabile, combustibilii, munitia ~i orice alt exploziv se debarca . 8.1n caz de incendiu, inundarea sau stropirea magaziilor se face la dispozitia comandantului navei. 9. In caz de forta majora, dispozitia de stropire sau de inundare a magaziei poate fi data de catre ~efii componentei de specialitate electromecanica ~i armament. Cand nu exista legatura cu persoanele indicate mai sus, vitalistul pune in functiune instalatiile de stropire a magaziei, iar dacii aceastii masurii nu este eficientii pentru lichidarea incendiului sau pentru prevenirea pericolului, el inundii magazia la dispozitia ~efului de cart de pe nava. 10. Temperatura din tancurile de combustibili lichizi se urmare~te permanent; aceasta nu trebuie sa dep8.$easca +40-50 C pentru produsele grele ~i +25 C pentru produsele u~oare. 11. Tancurile cu combustibili se aerisesc, in special cand temperatura din ele cre~te. 12. Toate deschiderile (inclusiv gurile de umplere) ~i tubulatura de combustibili lichizi vor fi intotdeauna inchise etan~. Cand se deschid tancurile de combustibili sau se demonteaza tubulaturile de combustibil, este interzis sii existe in apropiere flacara deschisii. 13. Benzina, petrolul ~i alte materiale u~or inflamabile se pastreaza in ambalaje speciale, inchise

10

etan~, in locurile fixate prin dispozijie pe nava, bine aerisite ~i departe de sursele de foe. 14. Petrolul sau benzina varsat/varsata se ~terge imediat cu calti sau stupii, iar inciiperea respectivii se aerisqte. 15. Se interzice folosirea petrolului, benzinei, alcoolului sau a altor materiale u~or inflamabile pentru ~tergerea puntilor ~i a mobilierului. 16. Nu se admite ca in santina sa se gaseasca apa, reziduuri inflamabile ( combustibili, ulei) sau materiale de orice alta natura. Santinele vor fi mentinute curate permanent, piturate ~i uscate. 17. in compartimentele in care se executa piturare cu materiale volatile se iau masuri de ventilare ~i se interzice intrarea cu flacara deschisa pana la aerisirea completa. 18. La imbarcarea carburantilor ~i lubrifiantilor, la bord se iau masuri severe de prevenire a incendiilor: interzicerea fumatului, a utilizarii flacarilor deschise, a functionarii unor categorii de tehnica ce ar putea produce scantei ~i in general a oricarei altei activitati care ar putea constitui surse de declan~are a incendiului. 19. Pe timpul acestei activitiiti, toate instalatiile ~i materialele de stingere a incendiului trebuie sii fie pregatite pentru interventie imediata, iar la catarg se ridica pavilionul "B" din "Codul international de semnale". 20. fn compartimentele cu temperaturi ridicate nu se pastreazii materiale u~or inflamabile, in compartimentele caldarilor se pot pastra numai materiale din lemn necesare pentru cazuri de avarii. 21. Lucriirile de sudura se supravegheaza permanent de catre personalul bordului; locurile de lucru se izoleaza cu placi de azbest sau alte materiale ignifuge, in a~a fel incat sa se excluda posibilitatea izbucnirii unui incendiu. 22. Cablurile electrice se feresc ~de umezeala, in special cablurile de la lampile portative ~i de la aparatele electrice. 23. Se interzic incarcarea bateriilor de acumulatoare, lasarea in circuit a aparatelor electrice de incalzit, executarea lucrarilor la instalatiile electrice ~i folosirea becurilor de putere mai mare ded.t cea prevazuta pentru reteaua electrica sau fara supravegherea de catre persoane autorizate. 24. Pentru prevenirea izbucnirii incendiilor in locurile de stationare se iau unnatoarele masuri: - se interzice evacuarea combustibililor, a uleiului ~i a altor materiale inflamabile in afara bordului; - carpele ~i caltii imbibati in ulei, benzina, petrol sau alte substante, gunoaiele, precum ~i alte materiale inflamabile se inlatura de pe nave, transportandu-se ~i depozitandu-se la ma! in locurile stabilite; - pe cheuri se amenajeaza pichete de incendiu. 25. In cazul cand in apropierea navei, in acvatoriu, sunt nave care au luat foe, arde pacurii, ulei sau alt lichid inflamabil, nava se scoate de urgenta din zona periculoasa.

ALTE ASPECTE DE INTERES GENERAL

11

SIMBOLURI $1 AFl$AJE

FOC EXPLOZIE

Bibliografie recomandata:

Pregatire marinareasca: Cursuri U.M.C. OMAI Nr. 307 I 2009 ; OMAI Nr. 636 I 2008;

AFI$AJE DE OBLIGATIE

AFISAJE DE PREVENIRE

~ INTERZICERE

Prevenirea ~i lupta contra incendiilor - Editura SCORPION Galati 2002; Nojiuni de prevenire ~i stingere a incendiilor la bordul navelor - Eugen Valceff, Constanta

1999 Material suport de curs - Lupta contra incendiilor la bordul navelor - Ed. Maiastra;

.~

12

TEMA nr. 3: MIJLOACE INDIVIDUALE DE STINS INCENDIUL

I. STRUCTURA TEMEI I LECTIEI: I. Substante stingatoare

II. Stingatoare portative (portabile) Clasificarea stingatoarelor Stingatorul portabil cu spuma ( chimica, mecanica) Stingatorul portabil cu praf ~i C02 Stingatoare portabile cu gaz (C02)

III. Apa.rate izolante (in circuit deschis ~i in circuit inchis); IV. Costume termostate ( anticalorice)

IL CONT IN UT: I. SUBSTANTE STINGATOARE

Substantele stingatoare se gasesc la bordul navei sub diverse fonne (solida, lichida, gazoasa, amestecuri intre aceste forme sau praf), care introduse intr-un anumit mod in zona incendiului opresc arderea.

Clasificand aceste substante dupa principiul de stingere a incendiului, vom avea: reducerea temperaturii (racire) - apa; izolarea focarului - spuma chimica, spuma mecanica, pulberi stingatoare; reducerea conjinutului de oxigen - dioxid de carbon, azot, abur, gaz inert; prin inhibijie chimica - hidrocarburi halogenate (haloni);

Folosirea substantelor stingatoare se face in functie de tipul materialului combustibil care arde precum ~i de locul de dispunere a incendiului. Pentru folosirea corecta a acestor substante vom detalia dupa cum urmeaza principalele caracteristici ale acestora.

Apa. Instalatiile de stins incendiu cu apa se gasesc la toate tipurile de nave sub diverse forme , cum sunt:

instalatia de stins incendiu cu jet de apa; instalatia de stins incendiu cu apa pulverizata; instalatia cu perdele de apa; instalatia de stins incendiu de stropire ~i inundare; instalatia de stins incendiu cu abur.

Apa pentru stingerea incendii lor se procura cu u~urinta la bordul navei ~i are efect de stingere asupra materialului care arde prin: racirea materialului, aqiunea mecanica prin jet compact, izolarea materialului care arde de oxigenul din aer, cu ajutorul aburului care se degaja, ca urmare a vaporizarii locale ca efect al racirii focarului;

Spuma chimica. Este formata dintr-o masa vascoasa constituita din bule cu climensiuni reduse ce sunt umplute cu dioxid de carbon ca urmare a reactiei chimice dintre substantele componente A ~i B (substanta tip A - sulfat de aluminiu ~i substanta tip B - bicarbonat de sodiu sau de potasiu).

Substantele chimice componente se livreaza irnpreuna ~i sunt de trei tipuri: - de vara (Tip 1) - pentru stingatoare ce se afla in incaperi unde temperatura nu scade sub

minus 2 C; - de iarna (Tip 2) - solutii ce rezista la temperaturi scazute de pana la minus 20 C. - universale (Tip U) - care are solutia tip A gata preparata ~i rezista pana la temperaturi de

minus 20 C. Spuma mecanica. Se obtine prin introducerea aerului, cu ajutorul unor dispozitive speciale,

intr-o emulsie formata din substanta spumanta (spumogen, 5-6 %) ~i apa (94-95% ). Spumogenul este o substanta sub fo1ma de lichid sau praf de culoare ro~ie ~i miros

caracteristic obtinuta din :faina de_ coarne ~i copite de animale. Spmna mecanica ca de altfel ~i -cea chimica, este caracterizata de coeficientul de infoiere,

care se define~te ca fiind raportul dintre volumul spumei obtinute ~i volumul emulsiei spumante. In functie de acest coeficient spuma mecanica se clasifica astfel: - spuma mecanica grea la care coeficientul de infoiere este mai mic de 20; - spuma mecanica semigrea la care coeficientul de infoiere este rnai rnic de 200 dar e mai mare de

20;

1

- spumii mecamca u~oarii la care coeficientul de infoiere este cuprins intre 200 ~i 1000 ~i in acest caz se folosesc substante spumante speciale;

Praful "UNIC". Este un amestec de sulfat de aluminiu, bicarbonat de sodiu ~i stabilizatori care se folose$te in instalatiile :fixe $i mobile de producere a spumei chimice.

Pulberi stingatoare. S-au impus ca substante stingiitoare datoritii e:ficacitatii care se obtine la stingerea incendiilor $i totodatii de gradul inalt de universalitate.

Pulberile stingiitoare au la bazii bicarbonatul de sodiu (pulvogenul) sau de potasiu (florexul) dar ~i alte substante ( carbonat de sodiu, sulfat de aluminiu). In functie de clasele de incendiu la care sunt folosite s-au stabilit trei grupe de pulberi: - pulbere normalii (Tip P sau PF) - pentru clasele de incendiu B $i C; - pulbere polivalentii (Tip PG) - pentru clasele de incendiu A,B ~i C; - pulbere specialii (Tip PM) - pentru clasa de incendiu D;

Dioxidul de carbon. Este un gaz incolor ~i inodor, cu greutate specificii de douii ori mai mare decat a aerului, care se poate liche:fia ~i pastra cu u~urinta.

La trecerea din starea lichida in stare gazoasa are loc un fenomen de absorbtie de caldurii din mediul inconjurator ceea ce face ca la ie~ire dioxidul de carbon sii aibii aspect de fulgi de zapadii. Se folose~te la stingerea incendiilor in spatii inchise proportia volumicii recomandatii :fiind de 28,6% .

Atentie. Dioxidul de carbon este periculos pentru om incepand cu o concentratie de 2% in aerul inspirat ~i poate fi mortal la o concentratie de peste 9% in functie de rezistenta organismului respectiv.

Azotul. Mai poaiiii denumirea ~i de nitrogen ~i este un gaz inert, incolor $i inodor care se giise~te in componenta aerului atmosferic in proportie de 78%.

Se utilizeazii de obicei ca agent de transport al unei alte substante stingatoare fiind pastrat la bordul navei lichefiat in butelii.

Gazul inert. Este un gaz sarac in oxigen, cu compozitia: 2- 4% oxigen, 12-14% dioxid de carbon, 80% azot, 0,2-0,3% bioxid de sulf, care se obtine la bordul navei prin prelucrarea (spiilare, racire, pmificare, uscare, etc) gazelelor de ardere colectate de la consumatorii de combustibil.

De obicei gazul inert este folosit la bordul petrolierelor, prin introducerea acestuia in tancurile de marfii, pentru ine1tarea amestecului de gaze aflat deasupra miirfii, in vederea prevenirii exploziilor la bard. Procentul de oxigen in gazul inert introdus in tancuri este controlat de un analizator, ce nu permite o concentratie de oxigen mai mare de 8% sau o temperatura mai mare de 40 C.

Halonii. Denumirea de haloni a hidrocarburilor halogenate vine de la prescurtarea cuvintelor din limba engleza "halogenated hydrocarbon" ~i reprezinta o serie de substante, care pot fi utilizate la stingerea diferitelor categorii de incendii.

Fiecare hidrocarburii halogenata este reprezentata de un numiir, cu urmiitoarea conventie: - prima cifra arata numiirul de atomi de carbon C; - a doua cifra arata numarul de atomi de fluor F; - a treia cifra arata numarul de atomi de clor Cl; - a patra cifra arata numiirul de atomi de brom Br;

Halonul 1301 piistrat in stare lichefiata sub presiune in butelii, prezinta proprietati superioare fata de C02. Are o slaba toxicitate, motiv pentru care se poate refula concomitent cu evacuarea persoanelor din incapere. Eficienta unei butelii de halon 1301 este echivalenta cu patru butelii de C02 de aceea~i marime.

Halonii 1301 ~i 1211 sunt substante de inhibitie. Pentru stingerea volumicii a incendiului se folosesc:

C02 - minim 30 % din volumul respectiv Halonul 1301 - intre 7 - 10 % din volumul respectiv Halonul 1211 - intre 4 - 5 % din volumul respectiv

II. STINGATOARE PORTATIVE (PORTABILE) 2.1. Clasificarea stingiitoarelor Stingiitoarele de incendiu sunt mijloace de stingere actionate manual, portabile (cu masa mai

mica de 23 Kg) sau transpo1iabile (m ~ 23Kg), care contin substante stingatoare ce pot fi refulate ~i dirijate asupra unui focar de incendiu sub efectul presiunii din interior. Capacitatea stingiitoarelor cu lichid nu trebuie sii fie mai mare de 13,5 litri dar nici mai mica de 9 litri.

2

Pentru a putea fi deosebite cu U$urinta stingatoarele sunt inscriptionate cu simboluri literare, sunt marcate cu pictograme care indica domeniul de utilizare $i pot fi vopsite in diverse culori recomandate, astfel:

I Culoarea

Simbolul recomandata

Semnificafia

SM G Stingator cu dioxid de carbon

P (PPF) alb Stingator cu pulbere normala (pulvogen ~i fluorex) pcntru clasele de incendiu B i C

PG alb Stingator cu pulbere polivalenta pentru clasele de incendiu A, B $i C

PM alb L(H

Clasificarea stingatoarelor de incendiu se face dupa urmatoarele criterii: 1) dupa masa $i gabarit: - stingatoare portabile cu masa m< 23 Kg care pot fi pm1ate in mana; - stingatoare transp011abile cu masa m 2 23 Kg care se monteaza pentru a putea fi deplasate pe un sa~iu metalic cu roti. 2) dupa modul de realizare a presiunii de evacuare: - cu autoevacuare, care au substanta stingatoare imbuteliata sub presiune; - cu autogenerare, la care presiunea necesara evacuarii substantei stingatoare se obtine ca urmare a reaqiei a doua substante; - cu butelie, la care stingatorul are prevazuta o butelie ce asigura presiunea necesara golirii; - cu presiune pennanenta, la care substanta stingatoare se afla sub presiune in corpul stingatorului fiind in contact permanent cu gazul, ce asigura presiunea (de regula azot).

2.2. Stingatorul portativ cu spuma chimica Functionarea stingatorului portativ cu spuma chimica, are la baza reaqia dintre substanta de

tip A ~i respectiv tip B, care se gasesc, prima in butelia de sticla din interiorul corpului stingatorului , iar cea de-a doua chiar in corp, in jurul buteliei de sticla.

Ca principale elemente constructive, deosebim: 1. Corpul stingatornlui 6. Buton de aqionare 2. Bare ghidare 7. Tija de obturare 3. Butelie de sticla 8. Supapa de obturare 4. Suport metalic 9. Ajutaj de evacuare a spumei 5. Capac (bu$on) 10. Cerc metalic suport

11. Maner de prindere Stingator cu spuma chimica C9NF

6

~---7

5 4

llPM~Ji---l-- 8 9 3

B

2

10

Aceste stingatoare, dupa dispozitivul de declan$are, sunt de trei feluri: 1. Tip C 9, de constructie romaneasca, fara dispozitiv de declan~are (cu partile componente de mai sus, fara supapa de obturare 8, la care utilizarea se face prin amestecul celor doua substante - se folose$te numai la uscat, unde nu exista ruliu $i tangaj); 2. Tip C 9 NF, tot de construqie romaneasca, dar navalizat, cu dispozitiv de obturare a gurii buteliei de sticla. 3. Alte tipuri, de construqie straina, la care dispozitivul de obturare este inlocuifcu unul de percutare, care se compune din: - Tija metalica, ce trece prin capac; - Butonul de percutare; - Dispozitiv ( cutit) de perforare; - Membrana de obturare, din foita de plumb sau ca11on cerat.

Stingatoarele cu dispozitiv de obturare, cat ~i cele cu dispozitiv

3

de percutare sunt specifice interventiilor la incendiile produse la bordul navelor. Aceasta pentru ca pe timpul mar~ului din cauza ruliului ~i tangajului, nu se amesteca cele doua solutii (A ~i B). Aceste stingatoare se incarca cu solutia A (sulfat de aluminiu) in butelia de sticla, ~i cu solutia B (bicarbonat de sodiu) in corpul stingatorului.

De preferinta stingatoarele dispuse in exterior, trebuie sa se incarce cu solutie de iarna, iar cele dispuse in interior cu solutie de vara. Cele doua solutii au avantajele ~i dezavantajele lor. Solutia de iarna nu ingheata la temperaturi joase, din cauza adaosului de clorura de sodiu, dar corodeaza partile metalice ale stingatorului ~i il scoate din uz prematur.

Modul de utilizare al stingatorului cu spuma chimica C9NF: se ridica stingatorul de la post; se desfunda ajutajul de evacuare cu ajutorul unui cui sau unei sanne, legata de corpul

stingatorul ui; se dezobtureaza gura buteliei de sticla, prin ridicarea de butonul tijei de obturare.

- A TENTIE pentru stingatoarele cu spuma chimica de constructie straina se apasa butonul de percutare, prin lovirea cu podul palmei.

se agita stingatorul de 3 - 4 ori, prin rastmnare; se indreapta ajutajul de evacuare a spumei spre locul incendiului.

Pentru a se evita accidentele, stingatorul se va tine intotdeauna in diagonala fata de corp, cu capacul filetat injos ~i f-lmdul in direqia umarului drept.

Pentru ca stingatorul cu spuma chimica sa fie evaluat cu calificativul ,,bun de functionare", spuma chimica rezultata in urma reactiei celor doua substante, trebuie sa satisfaca mmatoarele conditii: incarcatura de vara trebuie sa aiba un coeficient de infoiere, cu valoarea cuprinsa, intre 7 ~i 9, iar cea de iarna de eel putin 6 - 8.

2.3. Stingatorul portabil cu spumd mecanicd. Functionarea stingatorului portabil cu spuma mecamca are la baza amestecarea unei

substante spumogene cu aer ~i apa. Se compune din urmatoarele pfilti: - C011)ul stingatorului, de forma cilindrica, confectionat din tabla de otel, la care se deosebesc: gura de umplere; loca~ul buteliei de gaz, cu resort; cercul metalic de protectie. - Butelia de gaz (aer comprimat) din otel ~i prevazuta cu un robinet de inchidere. Ea este in legatura cu distribuitorul de aer comprimat. - Generatorul de spuma mecanica prevazut cu o teava sifon, o teava perforata la capatul inferior pentru difuzarea aerului comprimat in masa emulsiei ~i o teava pentru ie~irea spumei mecanice formata 1n generator. - Furtunul de cauciuc cu teava de refulare.

2 6

11

8

5

Stingator cu spuma mecani ca

1. Corpul stingatorului; 7. Robinet butelie; 2. Gura de umplere; 8. Loca~u l buteliei ; 3. Generator de spuma mecanica; 9. Teava sifon; 4. Resort; 10. Teava perforata; 5. Cerc metalic; 11 . Teava pentru ie~irea spumei; 6. Butelie; 12. Furtun cauciuc.

Incarcare. Inainte de incarcare se spala bine corpul stingatorului cu apa calda. Dupa spalare se incarca corpul stingatorului cu o emulsie fonnata din 9.51 apa ~i 0.51 lichid spumant, apoi se obtureaza orificiul de umplere

Functionare. Pentru punerea stingatornlui in functiune se indreapta teava catre focarul incendiului ~i se deschide incet robinetul buteliei. Deschizand acesta, o parte din aerul comprimat i~tra in corpul stingatornlui ~i obliga emulsia de apa ~i lichid spumant sa patrunda prin teava sifon in generatorul de

spuma mecanica. 0 alta parte din aerul comprimat (gaz) este dif11zata cu ajutorul tevii perforate !n masa emulsiei intrata \'n generator ~i se inglobeaza in aceasta,

Verificare. Se controleaza aspectul fizic al emulsiei ~i daca aceasta prezinta depuneri se filtreaza sau se schimba ( dupa caz). Se cantare.;;te butelia cu gaz ~i daca scaparile reprezinta peste I 0 - 20 % din greutatea neta, se trimite la incarcat. Butelia se mai schimba ~i in situatia in care presiunea aerului (gazului) a scazut mult sub cea normala.

Se verifica daca robinetul buteliei de gaz nu este intepenit ~i daca siguranta butonului de perforare a membranei este la locul ei (in situatia in care declan~area se face prin perforare).

Stingatoarele portabile, generatoare de spuma mecanica sunt numai de constructie straina, cele mai intalnite tipuri avand provenienta:

de constructie germana: tip TGL 121-406 de constructie suedeza: tip NU SWIFT La ambele tipuri de stingatoare, declan~area aerului comprimat (gazului) din butclie, se face,

nu prin deschiderea unui robinet, ci prin percutie, lovindu-se cu podul palmei butonul situat in capatul tijei, ce iese din capacul stingatorului ~i perforand in acest fel membrana de obturare a gazului.

2.4. Stingatorul portabil cu praf ~i C02 Funqionasea stingatorului portabil cu praf ~i C02 are la baza impra~tierea prafului stingator

deasupra focarului, pe un supo1t de dioxid de carbon. Stingatoarele portabile cu praf ~i C02 se clasifica dupa: capacitate, forma exteriofila a corpului, amplasarea buteliei cu gaz, modul de declan~are.

Dupa capacitatea corpului stingatorului in care se incarca praful stingator: cu capacitate de 3 kg; 5kg; 6 kg ~i 7 kg - litera P urmata de o cifra ce simbolizeaza masa prafului stingator;

Dupa volumul buteliei de gaz ce asigura evacuarea prafului stingator: 0,250; 0,450 ~i 0,650 li tri.

Dupa forma exterioara a corpului: forma cilindrica cu terminaiie tronconica In partea inferioara ~i forma cilindrica.

Dupa modul de declan~are:cu ventil tip rozet ~i manometru ce pune in evidenta capacitatea de umplere a buteliei cu C02; prin perforarea membranei de obturare a buteliei de gaz, lovindu-se percutorul cu podul palmei.

-_..-'

- u

F ig .23 Stingator P1 LEGENDA (Fig .23-26)

Fig.24 Stlngator P3 ~I P5

1-recipient; 2-butelie; 3-membrana; 4 - tub proteciie; 5-dop filetat: 6-cui perculor; 7-resort; 8-siguranta: 9-ma.ner; 10-furtun refulare; 11-ajutaj {duz~ sau plstolet); 12-racord furtun; 13-reduc~ie; 14-ventil 15--teav~ sifon .

Butelia cu C02 se incarca la o presiune de 60 - 75 bari, iar corpul stingatorului cu praf stingator, astfel incat sa ramana la paitea superioara un spa\iu gol cu inaltimca de circa 5 cm. In vederea unei bunc functionari, periodic se va urman verificarea prafului stingator, pentru ca acesta sa nu prezinte aglomerari. La constatarea ca praful stingator este urned, acesta se va usca ~i apoi se va cerne !nainte de a se pune la loc.

La aqionare stingatorul se tine cu 0 mana de maner 111 pozitie verticala, iar cu cealalta teava de refulare, care este !ndreptata catre focarul incendiului.

Jetul de gaze arzand, de la locul incendiului, aspira produsul stingator, care intr-o mi~care ascendenta estompeaza flacara pana la stingerea ei completa. .-

2.5. Stingii.toare portabile cu dioxid de carbon (C02) Navcle sunt dotate cu mai multe tipuri de stingatoare portabile cu dioxid de carbon C02. Ele

se deosebesc dupa dispozitivul de declan~are, dispozitivul de evacuare ~i tarn constructoare. Dupa dispozitivul de declan~are:

dispozitiv de declan~are cu ventil tip rozeta; dispozitiv de declan~are cu maner pistol;

5

respiratorii costume unticalorice - pentru proteqia la temperatura.

Aparatele izolante in circuit deschis apartin grupului de aparate de protectie a respiratiei funqionand independent de atmosfera inconjuratoare, in circuit deschis rara regenerarea aerului expirat. Este fomie eficient, u~or de manuit ~i de intretinut.

Aparatul ofera protectie la lucrul intr-o atmosfera in care exista prefuri, gaze sau vapori in concentratii peste valorile admise de nonne, fiind foarte indicat ~i in medii bogate in vapori de hidrocarburi (unitati de exploatare a petrolului, platforme de foraj marin), unde sunt contraindicate aparatele izolante cu oxigen comprimat datorita pericolului de explozie al buteliilor acestora.

In acela~i timp se ofera o deplina proteqie in situatia cand la sondele in eruptie pe langa alte elemente, materialul care vine din sonda cu presiune, contine ~i hidrogen sulfurat (H2S), element a carui prezenta constituie pericol de intoxicatie, explozie, incendiu.

In cazul folosirii aparatului de respiratie cu aer comprimat temperatura mediului nu trebuie sa depa~esca limitele suportabile pentru om ~i in plus trebuie protejat impotriva aqiunii directe ~i perrnanente a flacarilor.

Apa pulverizata nu influenteaza negativ functionarea aparatului. Durata de utilizare a aparatului este determinata de rezerva de aer comprimat din butelii ~i

de consumul de aer al pmiatorului, corelat cu efortul pe care acesta il depune. Aparate izolante in circuit inchis Pentru a trai omul are nevoie de oxigen pe care ii ia din aerul atmosferic in timpul

respiratiei. In plamani o parte din oxigen trece in sange ~i este trimis in organism prin artere ~i capilare pana la ultimele celule unde au lac arderile. Rezultatul acestor arderi este bioxidul de carbon care este preluat de sange ~i transportat prin vene inapoi la plarnani.

Se considera ca acest schimb de gaze este de circa 4%. Se cunoa~te ca in aerul atmosferic oxigenul se gase~te in proportie de 21 % iar bioxidul de

carbon in proportie de 0,033%. Facand corectia de 4% rezulta ca in aerul expirat vom avea 17% oxigen ~i 4% bioxid de carbon.

Deorece aceste aparate functioneaza in circuit inchis, rezulta ca trebuiesc realizate doua operatii:

a) completarea cu necesarul de oxigen a aerului care va fi inspirat; b) retinerea bioxidului de carbon din aerul expirat;

Reiese de aici principiul de functionare al acestor aparate pe baza de oxigen comprimat, cu dozarea combinata a acestuia, retinerea de C02 ~i regenerarea cu oxigen a aerului care va fi inspirat.

Indiferent de firma constructoare sau anul de fabricatie, aparatele de respirat in circuit inchis au acela~i principiu de funqionare, diferentele fiind doar de ordin constructiv.

Aparantul izolant tip CH - 146/255 se folose~te in special atunci cand procentul de oxigen din aer este sub 17% ~i atunci cand cartu~ul filtrant al ma~tii contra gazelor obi~nuite nu retine gazele toxice din atmosfera. El lucreaza in circuit inchis prin purificarea ~i regenerarea aerului expirat in interiorul aparatului. Se compune din urmatoarele parti:

- Masca pentru fata (cagula) din cauciuc la care deosebim: - armatura metalica pentru fixarea tuburilor de legatura; - vizorii (vizorul) din sticla speciala; - sistemul reglabil de fixare pe cap ( curele ); - cordeaua reglabila pentru agatare de gat.

- Tuburile de legatura gofrate (unul pentru inspiratie !?i altul pentru expiratie). - Blocul supapelor format din camera de inspiratie ~i camera de expiratie. - Cartu~ul absorbant de constructie metalica in care se gasqte incarcatura formata din

granule de hidrat de sodiu, in straturi separate prin site metalice (pe partea exterioara a cartu~ului exista marcata in relief o sageata ce indica sensul de circulatie al aerului).

- Sacul pulmonar confectionat .~din panza cauciucata cu capacitate de 5 litri, la care deosebim: - galeria cotita, cu ~urub pentru racordarea la cartu~ul absorbant; - orificiul cu dispozitiv filetat pentru racordarea galeriei cotite a camerei de ventilatie; - supapa de suprapresiune; - butonul pentru prinderea levierului automatului pulmonar; - placa metalica pentru fixarea supapei de suprapresiune;

7

- lama metalica pentru mentinerea formei sacului. - Butelia pentru oxigen confectionata din otel ~i prevazuta cu un robinet de inchidere. Are o

capacitate de un litru ~i se incarca cu 150 litri de oxigen la presiunea de 150 Kgf/cmp., cantitate care asigura functionarea aparatului pe timp de o ora.

- Reductorul de presiune cu automatul pulmonar, confeqionat din alama presata la care se deosebesc: - conducta de legatura cu butelia de oxigen; - loca$ul filetat pentru conducta de oxigen; - loca$ul filetat pentru conducta sistemului de alarmare; - piulita pentru reglarea presiunii de lucru a reductorului; - levierul automatului pulmonar; - butonul pentru actionarea manuala asupra automatului pulmonar.

- Sistemul de alarmare format dintr-o camera de presiune, o tija impingatoare, o membrana de cauciuc pentru etan$aJe $i un tub sonor cu lama vibratoare $i dispozitiv de actionare.

- Carcasa metalica confectionata din tabla cu capac rabatabil la care se deosebesc: - suportii pieselor aparatului izolant; - placa de actionare a supapei de suprapresiune; - manometru cu conducta flexibila $i sistemul de fixare ; - curele de sustinere reglabile; - sistemul de inchidere.

Verificare inainte de folosire. Inainte de punerea in functiune se verifica: - daca butelia de oxigen este conectata la aparat $i daca aceasta este incarcata (se desface ventilul $i se unnare~te presiunea pe cadranul manometrului); - starea tehnica a cartu$tllui absorbant (se scutura $i daca se aude tm zgomot specific produs de granulele alcaline, inseamna ca acesta este in stare de functionare); - daca acesta este racordat la aparat $i daca sensul sagetii de pe corpul lui corespunde cu eel al sagetii de pe suport; - daca racordurile gofrate nu stmt strangulate ca sa impiedice respiratia; - daca blocul supapelor nu este obturat cu dopul de cauciuc; - daca cagula are talia corespunzatoare celui care o folose$te; - daca nu exista scapari de oxigen pe la imbinari; - daca reductorul de presiw1e functioneaza normal.

Functionare: Aerul expirat format din cca. 78% azot, 16% oxigen, 4-5% bioxid de carbon ~i 1 % alte gaze, piirase$te masca prin tubul de expiratie, patrunde in camera de expiratie, deschide supapa respectiva $i trece in cartu~ml absorbant.

Din cartu~ul absorbant aerul curatat de bioxid de carbon, dar siirac in oxigen, intra in sacul pulmonar unde urmeaza sa treaca in camera de inspiratie pentru a fi imbogatit cu oxigen. Oxigenul din butelie patrunde prin conducta de legatura in reductorul de presiune unde i se reduce presiunea la 3 Kgf/cmp ~i se regleaza debitul la 1,5 litri/minut. Din reductor oxigenul trece prin conducta pentru oxigen in camera de inspiratie. In momentul cand se inspira, in masca se produce o depresiune care face sa se inchida supapa de expiratie ~i sa se deschida cea de inspiratie lasand sa patrunda aerul din sac in camera de inspiratie unde este adus la compozitia atmosferica normala (cu continut de oxigen 21 % ) prin imbogatire cu oxigenul venit de la reductor.

Daca servantul depune un efort mai mare ~i deci consuma mai mult oxigen, atunci volumul sacului scade ~i levierul automatului pulmonar este tras in jos, ceea ce are ca urmare crqterea debitului de oxigen dat de reductor. In cazul cand aceasta suplimentare este insuficienta fata de consumul $i mai mare de oxigen folosit de servant, atunci cantitatea de oxigen debitata de reductor poate fi marita prin apasarea pe butonul de actionare manuala. In situatia cand servantul nu consuma intreaga cantitate de oxigen debitata de reductor, surplusul de oxigen se acumuleaza in sac, marindu-i volurnul. Cand volumul saculu~ a depa~it capacitatea de acumulare, supapa de suprapresiune se sprijina in placa de actionare a ei ~i se deschide, pennitand evacuarea surplusului de aer.

Retragerea de la locul incendiului se face atunci cand pe cadranul manometrului presiunea indica 20,5 Kgf/cmp (7,5 Kgf/cmp necesar pentru retragere; 3 Kgf/cmp presiune minima a buteliei; 10 Kgf/cmp presiune de siguranta).

8

intrefinere: - se va evita contactul pieselor in care se gase~te oxigen, cu grasimile; - de~i capacitatea de retinere a cartu~ului absorbant este de o ora, totu~i acesta se schimba chiar

daca a fost folosit un timp mai scurt; - daca aparatul se schimba de la un servant la altul, se dezinfecteaza cu spirt;

IV. COSTUME TERMOSTATE (ANTICALORICE)

Costumele anticalorice sunt utilizate in scopul maririi eficacitapi ~i sigurantei personalului ce efectueaza lucrari de interventie la incendii sau in alte conditii de temperatura inalte. Costumele nu ofera o protectie nelimitata ~i in orice condi!ii impotriva temperaturilor ci pentru fiecare tip de costum exista un domeniu de utilizare.

Costum AU (de apropiere u~oara) - Destinatie: proteqie anticalorica, utilizat in conditii de teren deschis, desfundat ~i unde este o

ventilatie naturala intensa. Structura: strat exterior termoreflectant din tesatura aluminizata cu suport din bumbac ignifugat sau sticla, captu~ita din doc ignifugat.

- Alcatuire: halat lung pana la genunchi; cizme inalte pana la ~old, capi~on deta~abil cu casca interioara ~i vizor din geam.

- Manu~i cu un deget - Greutate: 7 kg.

Apropiere u~oara inseamna ca radiatia calorica este slaba, iar apropierea se face pana la 2-3 metri de frontul sursei; se va evita contactul caloric.

Costum AN (apropiere normala) Apropierea normala presupune unnatoarele conditii:

1. Apropierea se face pana in vecinatatea surselor de caldura cu sau rara mijloace de stingere; 2. Contactul caloric nu poate fi evitat; 3. Atmosfera este inspirabila.

- Structura costumului: strat exterior termoizolant din tesatura aluminizata cu suport de azbest sau sticla, strat intermediar termoizolant din vatelina, captu~eala din doc ignifugat

- Alcatuire: bluza stransa pe talie, pantaloni cu bretele, capi~on deta~abil cu casca interioara ~i vizor din geam duplex tip antisol, manu~i cu un deget, cizme scurte cu cizme interioate din pas la

- Greutate: 7 kg. Costum PN (patrundere nonnala) Patrunderea normala presupunc urmatoarele conditii:

1. Patrunderea se face in culoare de flacari, sau in incinte cu temperaturi pana la 250C; 2. Aerul este respirabil; 3. Contactul caloric este limitat; 4. Este evitata imersia completa in flacari.

- Structura: strat exterior termoreflectant din tesatura aluminizanta cu suport din azbest sau sticla; strat intermediar termoizolant dublu din vatelina, captu~eala din doc ignifugat

- Alcatuire: bluza stransa pe talie, pantaloni cu bretele, capi~on deta~abil cu casca intcrioara ~i vizor din geam duplex tip antisol, manu~i cu un deget, cizme scurte cu cizme interioare din pasla

- Greutate: 10 kg. Costum PG(patrundere greu) Patrunderea grea presupune urmatoarele conditii:

1. lmersia in flacari este necesara; 2. Atmosfera inspirabila.

- Structura: strat exterior tennoreflectant dublu din tesatura aluminizata cu suport de azbest sau sticla; strat intermediar termoizolant dublu din vatelina, captu~eala din doc ignifugat

- Alcatuire: combinezon cu capi~on ~i cizme ata~ate formand o singura piesa, casca interioara cu vizor din geam duplex metalizat, manu~i cu un deget

- Greutate: 15 kg.

9

TEMA nr. 4: INSTALATII DE STINS INCENDIU

I. STRUCTURA LECTIEI: I. Destinatia instalatiilor de stins incendiu

ll. Instalatii de stins incendiu cu apa Instalatii de sting ere cu jet de apa Instalatii de stins incendiu cu apa pulverizata Instalatii de stropire ~i inundare Instalatii de stins incendiu cu abur

III. Instalatii de stins incendiul cu gaze Instalatii de stins incendiu cu dioxid de carbon Instalatia de stins incendiul cu FM 200

IV. Instalatii de stins incendiu cu hidrocarburi halogenate V. Instalatii de stins incendiu cu spuma

II. CONTINUT:

I. DESTINATIA INSTALATllLOR DE STINS INCENDIU , ,

Cea mare pondere a evenimentelor grave produse pe mare o detin incendiile. Conditiile de aparitie a unui incendiu a~a cum a mai fost aratat sunt: existenta oxigenului 0 2; existenta materialului combustibil ; temperatura necesara initierii arderii. Acest triunghi in care apar cele trei conditii ce trebuie indeplinite sirriultan sugereaza ~i mijloacele de stingere, astfel :

Concentratia de oxigen 0 2 Miqorarea procentului de 0 2 sub 9 % duce la stingerea jarului, iar sub 15% nu se mai

intretine arderea, rezulta astfel existenta instalatiei de gaz inert la petroliere. 0 alta metoda consta in intreruperea alimentarii cu 0 2 a focarului de incendiu, prin interpuncrea unui strat de spuma chimica, de unde rczulta instalatia de stins incendiu cu spuma.

Marimea temperaturii T. La bord temperatura poate cre~te natural sau artificial. Natural de la radiatiile solare ~i

artificial in compartimentul de ma~ini sau acolo unde se executa activitati cu degajare de caldura. Scaderea tempcraturii se realizeaza prin racire, adica stropirea cu apa ~i de aici rezulta

instalapa de stins incendiu cu apa. Existenta combustibililor C . Combustibilii la bord nu pot fi inlaturati, dar se iau masuri de prevenire ~i stingere a

incendiilor (P.S.I.). Inca din faza de proiectare se iau masuri de amenajare a incaperilor navale cu materiale rezistente la foe (avand in vedere proprietatile materialelor de a se aprinde ~i de a intretine arderea).

Concluzionand asupra celor de mai sus instalatiile de stins incendiu, intr-o caracterizare foarte generala, se impart in:

- instalatii de suprafata; - instalatii de stins incendiu volumice. Daca nu putem aqiona eficient asupra conditiilor ce determina aparitia incendiului , acesta se

poate stinge u~or daca se aqioneaza asupra Jui in faza incipienta, atunci cand focul nu are putere. Aceasta concluzie a dus la dezvoltarea instalatiilor de avertizare la incendiu. Jnstalatiile de stins incendiu se clasifica, dupa principiul de stingere a incendiilor, astfel :

1. Prin reducerea temperaturii - instalatii de stins incendiu cu apa; 2. Prin reducerea procentului de oxigen - cu gaz inert; . - cu lichide a caror vaporizare fonneaza gaz ine11; - cu pulberi care prin sublimare formeaza gaz ine11. 3. Prin izolarea focarului - cu spuma chimica ; - cu spuma aeromecanica.

1

II. INSTALATll DE STINS INCENDIU CU APA '

Instalafiile de stins incendiu cu apa folosesc pentru stingerea incendiilor apa sarata sau dulce racind substantele aflate in procesul de ardere pana la o temperatura inferioara celei de aprindere.

Dupa modul in care se actioneaza asupra focarului, pot fi impartite in : a ) instalatii de stins incendi u cu jet compact; b ) instalatii cu apa pulverizata; c) instalatii de perdele de apa; d) instalatii de stropire ~i inundare, care inunda intregul volum liberal compartimentului incendiat; e) instalatii de stins incendiu cu abur

in general se compun din: pompe de incendiu (R.N.R. impune dublarea pompelor), instalatie de distribuire a apei (magistrale liniare ~i magistrale inelare), gurile de incendiu, furtunurile de incendiu, ciocurile de barza pentru crearea jetului.

Cu jeturi cinetice de apa se pot stinge incendiile din zona puntilor ~i platformelor dar nu se pot stinge produsele petroliere arzand, lacurile ~i vopselele sau instalatiile electrice in functiune.

Unele substante cum sunt: carbura de calciu, varul nestins, sau potasiul intra in reactie exoterma (cu cedare de caldura) cu apa ~i produce compu~i de reactie care in amestec cu aerul sunt explozivi, intetinand astfel incendiul.

De asemenea actionand cu jet de apa asupra unor substante aflate in stare de pulverizare (zahar, praf de ebonita, pluta macinata), acestea sunt antrenate ~i efectul apei este limitat prin extinderea suprafetei focarului. in aceste cazuri, eficienta este data de instalatia cu apa pulverizata, care prin impra~tierea apei sub forma de particule fine reu~e~te un dublu efect, adica, pe de-o parte vaporizarea apei ~i racirea suprafetelor aprinse, iar pe de alta parte degajarea aburului ce duce la reducerea procentului de oxigen in apropierea focarului. Cu cat pulverizarea apei este mai fina, cu atat este mai eficienta stingerea ~i este mai larg domeniul de utilizare al acestei instalatii.

2.1. Instalafii de stingere cu jet de apa Aceste instalatii au ca finalitate asigurarea prezentei apei la gurile de incendiu la o presiune

de (25 . .. 32) m CA, presiune necesara dirijarii jetului de apa la o distanta de circa (20 ... 25) m. Numarul de guri de incendiu montate pe nave se stabile~te din conditia ca in orice parte a

fiecarei incaperi magazii sau punti sa poata ajunge eel putin doua jeturi din ajutaje diferite, dintre care pentru unul se admite ca poate fi adus cu doua furtunuri flexibile imbinate. Furtunurile ~i imbinarile sunt standardizate, cu deosebirea ca cele aflate pe punte au lungimea de 20 m, iar cele aflate in zona incaperilor au o lungime de 10 m, ceea ce face posibil ca distanta dintre gurile de incendiu sa fie pe puntile deschise de 40 m, iar in zona incaperilor de 20 m. Consideram o instalatie de stins incendiu cu jet compact de apa oarecare.

Pompele P1 ~i P2 introduc apa in magistrala liniara M.L., care iese pe puntea principala ~i alimenteaza pe doua ramuri distincte magistralele inelare amplasate in suprastructura navei. Pe tubulatura de refl.1lare a pompelor se monteaza gurile de incendiu, astfel !neat orice punct de pe nava sa poata fi atins de eel putin doua jeturi de apa.

in cazul in care nava transporta marfuri inflamabile se adopta ~i o pompa de avarie PA ( 6) care trebuie sa indeplineasca conditiile: sa poata fi actionata cu un electromotor alimentat la generatorul de avarie; debitul minim sa fie suficient pentru functionarea a doua guri de incendiu G.I.

Instalatia de stins incendiu cu jet de apa

1. Magistrala apa de mare 2. Pompe principale 3. Etaj suprastructura 4. Etaj punte 5. Manici 6. Pompa avarie

2

1

Debitul minim al pompelor impus de R.N.R. se calculeazii. Presiunea ~i numarul pompelor se alege conform R.N .R. 1n funcjie de tonajul ~i tipul navei.

2.2. btstalafii de stins incendiu cu apa pulverizata Instalatiile de stins incendiu cu apa pulverizata sunt in general de doua tipuri :

cu SPRINKLERE - dispozitive ce realizeaza declan~area automata (a apei pulverizate) la o temperatura prestabilita; cu DRENCERE - dispozitive ce realizeaza pulverizarea apei prin cuplarea lor de ciitre personalul navei dupa ce a constatat veridicitatea incendiului.

Parji componente: 1. magistrala apa 10. avertizor 2. armatura de inchidere 11. transmite semnal avertizor in PCA 3. supapa de siguranta 12. magistrala sprinkler 4. hidrofor 13. cap sprinkler 5. tubulatura cu aer comprimat 14. alimentarea de la pompele instalatiei sprinkler 6. armatura de retinere-1nchidere 15. armatura de sea.pare 7. manometru 16. racord filetat 8. annatura de control-semnalizare-pornire 17. rama 9. contactor de semnalizare a incaperii 18. obturator metalic

19. deflector

Instalatia de stins incendiu cu sprinklere Sprinkler

Aceste instalatii sunt utilizate in compaiiimentele navei in care nu exista supraveghere permanenta. Observatie: Declan~aiea sprinklerelor se face automat ~i eficienta instalatiei cre~te foarte mult la compartimentele nesupravegheate.

Diferenta dintre instalatia cu sprinklere ~i instalatia de drencere cste ca aceasta din urma se cupleaza dupa ce sistemul de semnalizare a intrat in functiune ~i s-a confirmat aparitia incendiului la bord.

Dispozitivele de semnalizare 10 sunt cuplate in comanda navei la un tablou ce semnalizeaza optic ~i acustic la declan~area instalatiei.

Pentru a putea fi eficienta, instalatia de stins incendiu cu apa pulvcrizata trebuie tinuta tot timpul sub presiune. Acest lucru se face cu ajutorul hidroforului 4 ~i a pompei acestuia. Hidroforul sc alege astfel incat sa poata acopcri debitul de apa cc s-ar consuma in compartimentul eel mai mare ce este deservit de aceasta instalatie. Dupa ce cantitatea de apa din hidrofor a trccut prin sprinklere, prcsiunea pe magistrala liniara scade brusc ~i se sesizeaza releul de presiunc 8, ce va pune in funqiune pompa, care continua alimentarea instalatiei de stins inccndiu cu apa de mare.

La temperatura de 70 C, datorita faptului ca lichidul are un coeficient mare de dilatare, balonul se sparge ~i permite pulverizarea apei in locul unde a fost constatat incendiul sau a avut loc cre~terea temperaturii pcste temperatura prescrisa. La magaziile cu substantc explozive, sprinklerele

3

declan~eaza la temperatura de 30 C, iar daca in timp de cinci minute temperatura nu scade cu 5 C, atunci intra automat in functiune instalatia de stropire ~i inundare. Observatie: Sprin.klerele se pot declan~a ~i accidental. Din acest motiv apare necesitatea semnalizarii (acustic ~i optic) a aparitiei debitului pe diverse magistrale.

2.3. Instalafii de stropire Ji inundare Acest tip de instalatie se folose~te in general la navele care transporta substante explozive, in

scopul prevenirii incendiilor ~i exploziilor. Acest lucru se realizeaza prin interventia automata a instalatiei, atunci cand temperatura in compartimentul supravegheat depa~qte valoarea de 30 C .

De asemenea in caz de incendiu la bordul navei, aceasta instalatie are sarcina de a stropi peretii exteriori magaziei de explozivi sau de a realiza perdele de apa pe caile de acces din anumite compartimente (CM). Daca functionarea instalatiei de stropire nu asigura reducerea temperaturii pana la nivelul necesar, magazia cu substante explozive se inunda intr-un timp maxim de 25 min.

Inundarea se poate realiza printr-o instalatie autonoma cu pompa, sau cu instalatia de stropire, dupa caz.

in figura de mai jos se prezinta schema unei instalatii de stropire ~i inundare a unei magazii cu substante explozive ce este supravegheata cu un traductor de temperatura ce comanda o armatura cu actiune rapida.

1 /'

,,. 3 6

\

5 I I I I

- - - - - - - - - - - _1 =is;=Q ---- - ----15::~~

13 10

,/'

~15 1~

Instalatia de stropire ~i inundare 1, 3 - tubulaturi ale instalatiei de stins incendiu cu jet de apa 10 - filtru pe evacuare 2 - armatura de inchidere 11 - armatura reglabila de scapare 4 - supapa de siguranta 12 - armatura cu sertar 5 - armatura electromecanica cu actiune rapida _13 - tubulatura de inundare 6 - semnalizator electrohidraulic 14 - tubulatura de evacuare 7 - tubulatura de descarcare 15 - armatura de inchidere 8 - traductoare termice 9 - pulverizatoare

Pentru evacuarea apei din camera stropita, in pardoseala se monteaza sifoane ~i conducte prevazute cu armaturi de scapare automata 11, atunci cand nivelul apei ajunge la (10 ... 20) cm.

Instalatii de stins incendiu cu abur. Aburul ca agent de stingere este utilizat nu numai in industria chimica ~i petroliera, ci ~i la

bordul navelor maritime, mai ales in compartimente nesupravegheate ~i greu accesibile. Stingerea cu abur se bazeaza in special pe reducerea volumului aerului din spatiul in care are

loc arderea. Efectul de stingere al aburului apar.e ca urmare a reducerii concentratiei de oxigen, in zona de ardere, pana la limita la care continuarea arderii devine imposibila. Pentru ca aburul sa aiba eficacitate la stingerea incendiilor, este necesar sa se creeze o concentratie de eel putin 35% din volum.

Ca agent de stingere se poate folosi atat aburul saturat, cat ~i eel supraincalzit, evident primul fiind eel mai eficient. Aburul ca agent de stingere este indicat sa se utilizeze in instalatii fixe

4

~i semifixe, in special acolo unde exista pentru procesul tehnologic o instalatie de abur, pennanent in functiune.

'in prezent, acest sistem de protectie este utilizat pentru: - stingerea anumitor incendii de produse gazoase, lichide sau solide - cu jeturi, pe suprafete mici sau prin inundare, in spatii inchise, cu volum mai mic de 500 m.c. - limitarea posibilitatilor de propagare a incendiilor - prin perdele de abur, in special la instalatiile tclmologice care funqioneaza la temperaturi ridicate. - prevenirea incendiilor sau exploziilor - prin diluarea atmosferei in zonele cu scapari accidentale de gaze sau lichide inflamabile, in caz de avarie.

Nu este admisa utilizarea aburului cand exista materiale care in contact cu apa reaqioneaza violent, materiale plastice care se topesc la temperaturi joase, depozitate in cantitati mari, instalatii electrice sub tensiune sau persoane care nu pot fi evacuate in prealabil din spatiile protejate prin inundare.

Instalatia fixa de inundare cu abur la navele maritime se compune din: generator de abur, reductoare de presiune, distribuitoare, manometru, conducta principala de abur, robinetul conductei principale de abur, reteaua de distributie a aburului cu conducte perforate, valve.

Aburul pentru stins incendiul la bordul navelor se creaza in instalatia caldarinei, la o presiune de cca. 7 - 7,5 Kgf/cmp cu o capacitate de stingere de 0,8 - 2,5 tone abur/b. Presiunea de 7 Kgf/cmp este redusa cu ajutorul reductoarelor de presiune in funqie de locul unde se folose~te.

Din partea superioara a caldarinei abmul este repartizat prin distribuitoare la: - tancurile de combustibil, tobele de e~apament; co~ul de furn.

Producerea aburului se datoreaza arderii 1n focarul caldarinei a combustibililor lichizi existenti pe nave (motorina sau pacura).

La navele maritime se poate obtine abur in timpul maqului indelungat prin recuperarea energiei termice a gazelor de ardere evacuate din motoarele principale; in acest caz caldarina cu arzator este folosita numai in timpul stationarii navelor.

lnstalafii de stins incendiu cu gaze Aceste instalatii sunt folosite numai in compartimentele inchise ~ i au ca principiu de stingere

reducerea procentului de oxigen. De regula se folose~te C02 ( dioxid de carbon) care se pastreaza la bord in statii speciale, amplasate depaiie de incaperile de locuit, dar ~i instalatiile de stins incendiu cu gaz inert (la petroliere) sau instalatiile de stingere a incendiilor cu lichide volatile .

Instalatii de stins incendiul cu dioxid de carbon. Buteliile de pastrare sunt standardizate (de regula 40 l; presiune maxima 100 bar; con tin

circa 30 kg C02) ~i sunt pastrate in statii special amenajate care pot fi in numar de una sau doua in funqie de marimea celui mai mare compartiment al navei unde trebuie deversat in eel putin doua minute, eel putin 85% din toata cantitatea de C02.

J

@ - -:6- -. ,'i J

~~--~~ ,' i= :::::i--_J I -3i.

I I I S .pre iU'("i?lperiJe : protej.ate

: /5 L_ --- ---~ r =:::::J /

Pe1ete :_--clf"_:;C02

lnsta!atii de s fingere cu C02

1.- butelii; 2.- cascta valvulei de linie catre C.M.; 3.- distribuitor; 4.- duza de deversare; 5.- semnalizare optica $i acustica; 6.- fluier in C.M. $i in exteriorul centralei C02

Stingerea incendiilor cu C02 se face numai 111 compartimentele nelocuite, cu exceptia C.M. unde se iau masuri speciale de in~tiintare ~i evacuare a personalului de deservire la folosirea acesteia.

5

~1

Instalatii de stins incendiu cu gaz FM 200 Amestecul de gaz FM 200 este un gaz ecologic (nu dauneaza stratului de ozon), fiind un

agent de stingere a incendiului foarte eficace (practic in 10 sec. se realizeaza stingerea incendiului, nu este electroconductiv, este recomandabil pentru stingerea incendiului din clasa A, B, C).

Actiunea agentului FM 200 de stingere a incendiului consta in: actiunea chimica - intrerupe procesul de combustie intre materia combustibila $i oxigen; efect de racire; efect de reducere a concentratiei de oxigen din atmosfera;

Utilizarea agentul FM 200 la stingerea incendiului are urmatoarele avantaje: asigura stingerea focului inainte de a cauza daune impo1iante; nu lasa reziduuri grase care sa deterioreze materialele sau echipamentele; nu este toxic pentru persoane, pentru perioade scurte de 4 - 5 minute (pana la evacuarea personalului);

FM 200 este stocat in faza lichida in recipiente. Cand este aqionata instalatia de stingere cu FM 200 gazul circula in faza lichida prin

reteaua de conducte unde se vaporizeaza $i este descarcat in incinta prin sistemul de duze. Descarcarea produce o scadere brusca a temperaturii in incinta protejata iar procesul de

condensare creaza o ceata densa ce impiedica vizibilitatea timp de cca. 4 minute.

lnstalafii de stins incendiu cu hidirocarburi halogenate. Stingerea incendiilor cu hidrocarburi halogenate (haloni) se poate face prin diverse procedee

cum ar fi: cu jet compact, cu jet pulverizat ~i sub forma de aerosoli. Halonii pot fi refulati asupra focarului incendiului fie din instalatii fixe fie din stingatoare portabile. Observatie: Pentru stingerea locala a unui incendiu de lichide combustibile se recomanda ca instalatia sa fie astfel proiectata ~i utilizata, incat cea mai mare parte a agentului de stingere sa se vaporizeze in flacara, deasupra substantei aprinse. In acest caz procesul de sti11gere este determinat de trei fenomene $i anume: 1. Vaporizarea picaturi