LUPTA ANTIFRAUDA O PRIORITATE A INSTITUTIILOR COMUNITARE

1. Un serviciu european de investigatii independent 2. Lupta impotriva fraudei si a criminalitatii transfrontaliere 3. Independenta OLAF 4. Consultarea si cooperarea cu statele membre 5. Parteneriatul cu investigatorii nationali 6. Investigatii interne 7. Experienta si pregatirea investigatorilor OLAF 8. OLAF si cetatenii europeni

Bugetul Comunitatii este finantat din banii cetatenilor contribuabili. Acesta este adoptat, la propunerea Comisiei, de catre autoritatea bugetara ( Parlamentul European si Consiliul ). Politicile europene, finantate pe aceasta cale, sunt menite sa realizeze proiecte de interes general. Sustragerea de la datoriile si impozitele care alimenteaza bugetul Comunitatii sau folosirea incorecta a finantarii duce ulterior la un efect negativ asupra contribuabililor europeni. Prin urmare, instituriile europene au datoria de a garanta, in ceea ce-I priveste pe contribuabili, utilizarea optima a banilor lor sin in special lupta cat mai eficienta impotriva fraudei. Din acest motiv, protejarea intereselor financiare ale Comunitatii a devenit una dintre prioritatile majore ale institutiilor europene. Aceasta cuprinde activitati privind detectarea si monitorizarea fraudei in domeniul vamal, insusirea necuvenita a subventiilor si evaziunea fiscala, in masura in care bugetul Comunitatii este afectat de acest lucru, ca si lupta impotriva coruptiei si a oricarei alte activitati ilegale in dauna intereselor financiare ale Comunitatii. Pentru a intensifica aceasta actiune, institutiile comunitare au infiintat Oficiul European de Lupta Antifrauda ( cunoscut sub acronimul francez de OLAF ) in 1999. Oficiului i-a fost conferita independenta investigationala.

1. OLAF - UN SERVICIU INDEPENDENT DE INVESTIGATII IN CADRUL COMISIEI EUROPENE

Institutiile comunitare si statele membre acorda o mare importanta protectiei intereselor economice si financiare ale Comunitatii, ca si luptei impotriva crimei organizate transnationale, a fraudei si a altor activitati ilegale care prejudiciaza bugetul Comunitatii. Atacutile la adresa politicilor europene, venite din partea unor infractori si evazionisti, nu afecteaza negativ numai bugetul Uniunii, ci si credibilitatea acesteia. Responsabilitatea Comisiei din acest punct de vedere este strans legata de misiunea sa de aplicare a bugetului ( articolul 274 din Tratatul CE ). Acest lucru a fost confirmat de articolul 280 din Tratatul CE . Pentru a intari mijloacele de prevenire a fraudei , Comisia a infiintat in cadrul propriei institutii Oficiul European de Lupta Antifrauda ( OLAF ) prin Decizia 1999/352 CE, CECO DIN 28 APRILIE 1999. Oficiul a primit responsabilitatea de a conduce investigatiilor administrative antifrauda si, de asemenea , beneficiaza de un statut independent special. Oficiul si-a inceput activitatea la 1 iunie 1999, data intrarii in vigoare Regulamentului 1073/1999/CE al Parlamentului European si al Consiliului, si a Regulamentului Consiliului (Euratom) 1074/1999 din 25 mai 1999 privind investigatiile realizate de OLAF. Oficiul a succedat ,, Grupul de lucru pentru coordonarea prevenirii fraudei (UCLAF), care a facut parte din Secretariatul General al Comisiei, creat in 1988. Chiar daca are un statut independent unic pentru functia de investigatie, OLAF face parte din Comisia Europeana, aflandu-se in responsabilitatea lui Algirdas Semeta Impozitare si uniune vamala, audit si antifrauda. 2. UN INSTRUMENT EUROPEAN PENTRU LUPTA IMPOTRIVA CRIMEI SI A FRAUDEI DINCOLO DE FRONTIERE

OLAF exercita toate puterile de investigatie conferite de Comisie prin legislatia comunitara si acordurile ce terte tari in vigoare, in vederea consolidarii luptei impotriva fraudei, a coruptiei si a altor activitati ilegale care afecteaza interesele financiare ale Comunitatii Europene. Pe langa si dincolo de protejarea intereselor financiare, responsabilitatea Oficiului viseaza toate activitatile legate de salvgardarea intereselor Comunitatii impotriva

comportamentului necorespunzator care poate duce la urmarire administrativa sau penala. Pentru a coordona actiunea statelor membre in lupta lor antifrauda care afecteaza negativ interesele comunitatii, OLAF le ofera sprijinul Comisiei pentru organizarea unei cooperari stranse si regulate intre autoritatile competente. In plus, Oficiul, in calitate de serviciu al Comisiei, contribuie la planificarea si dezvoltarea metodelor de prevenire a fraudei si antifrauda . 3. INDEPENDENTA OLAF SI A DIRECTORULUI SAU GENERAL ESTE GARANTATA SI VERIFICATA DE O COMISIEI DE CONTROL SI DE UN STATUT SPECIAL

Aplicarea functiilor de investigare ale OLAF ( investigatii interne si externe ) este realizata de directorul sau general . Acesta este desemnat de catre Comisie pe o perioada de cinci ani ( cu posibilitatea de a fi prelungita inca un mandat ), urmat de avizul favorabil al Comisiei de control, in cooperare cu Parlamentul European si cu Consiliul. In cadrul obiectivului de garantare a independentei OLAF in functia sa de investigare, legislatorul a prevazut obligatia ca directorului general al Oficiului sa nu solicite si nici sa nu accepte instructiuni de la niciun guvern sau de la orice institutie ( inclusiv Comisia ). Daca directorul general la OLAF ia cunostinta de luarea a unei masuri de catre Comisie care ii pune sub semnul intrebarii independenta, are posibilitatea de a prezenta un caz impotriva Comisiei in fata Curtii de Justitie. Pentru a-si consolida independenta, Oficiul este supus unui control regulat al functiilor sale investigationale de catre o Comisie de control, alcatuita din cinci persoane independente din afara institutiilor comunitare, care au o inalta calificare in domeniile de competenta ale Oficiului. La cererea directorului general sau din proprie inititiativa, Comisia de control va furniza avize directorului general privind activitatile Oficiului, fara sa se amestece totusi in desfasurarea investigatiilor in curs. 4. CONSULTAREA SI COOPERAREA CU STATELE MEMBRE: consultativa pentru coordonarea si prevenirea fraudei ( COCOLAF ) Comisia

Comisia consultativa pentru coordonare si prevenirea fraudei ( CoCoLAF ) este forumul pentru schimburi de informatii pe probleme generale privind protectia intereselor financiare ale Comunitatii intre Comisie si principalii sai parteneri pentru protectia

intereselor financiare. Dezbaterea si reflectia privind nevoile statelor membre si valoare adaugata de OLAF sunt detaliate in grupuri de lucruri speciale. In stransa cooperare cu Comisia si statele membre, Comisia de control emite linii directoare pentru autoritatile nationale si documente de referinta privind frauda si alte nereguli. CoCoLAF are de asemenea sarcina profundarea cooperarii stranse intre statele membre si Comisie ( OLAF ), prevazuta in articolul 280 al Tratatului CE. CoCoLAF ofera un forum, in care Comisia poate consulta statele membre asupra continutului raportului annual privind interesele financiare ale Comunitatii si lupta antifrauda, produs in cooperare cu statele membre. Raportul ofera o prezentare generala a initiativelor si actiunilor nationale si comunitare, inclusiv raportarile de cazuri si tendinte in ceea ce priveste frauda si alte neregului in cadrul UE, realizate in cursul anului. 5. PARTENERIATUL CU INVESTIGATORI NATIONALI IMPOTRIVA NATURII INTERNATIONALE A CRIMINALITATII: VALOAREA ADAUGATA DE OLAF IN DESFASURAREA INVESTIGATIILOR EXTERNE

OLAF, in cooperare cu partenerii nationali ( servicii de investigatii, politie, autoritatati administrative si juridice etc. ) face tot posibilul pentru a contracara infractorii si evazionistii care organizeaza activitatii ilicite la nivel international. OLAF este intr-o oarecare masura motrorul european al legalitatii impotriva naturii internationale a criminalitatii periculoase pentru Comunitate. Lucrand pentru consolidarea luptei antifrauda, OLAF exercita responsabilitatea investigationala externa conferita in acest domeniu prin regulamentul care prevede verificarile pe loc si inspectiile realizate in statele membre pentru protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene impotriva fraudelor si a altor nereguli ( Regulamentul 2185/96 ). Daca acordurile de cooperare exista, OLAF isi poate folosi autoritatea si in alte tari terte. In cadrul functiei investigationale, Oficiul realizeaza verificari si inspectii prevazute in regulamentul pentru protectia intereselor financiare ale Comunitatilor Europene ( Regulamentul 2988/95 ) in orice alt regulament sectorial. In practica, frauda si alte neregului sunt aproape intotdeauna detectate in stransa cooperare cu serviciile de investigatii nationel din domeniu. Este de mentionat faptul ca principala obligatie in acest domeniu revine statelor membre, cele care colecteaza resurse traditionale ( veniturile la buget pentru UE ) in numele Comunitatii si administreaza aproape 80% din cheltuielile bugetului comunitar.

In sectoarele in care exista surse deosebite lucrative pentru profit ilicit grupurile de lucru specializate in produse specifice precum tigarile, alcoolul sau uleiul de masline, au aratat ca o cooperare stransa intre statele membre si o coordonare eficienta la nivelul Comunitatii poate fi extrem de utila in descoperirea contrabandei la scara mare si a fraudei. Acest lucru este adevarat si in ceea ce priveste eforturile depuse la nivel national si la nivelul Comunitatii pentru a introduce masuri preventive in aceste domenii. 6. INVESTIGATII INTERNATIONALE: O GARANTIE A FUNCTIONARII CORECTE A INSTITURIILOR EUROPENE

Experienta arata ca nici o tara sau institutie din lume nu este ferita de unele cazuri de coruptie sau de incalcare a responsabilitatilor lor din partea oficialilor. In ciuda onestitatii sau a loialitatii totale a marii majoritati a oficialilor sai, Comisia Europeana a dorit sa dispuna de un instrument investigational pentru a lupta si a se proteja pe sine. In acest scop, OLAF poate realiza investigatii administrative in cadrul institutiilor ( a se vedea Deciziile 1999/394 CE si 1999/396 ), al organismelor si organelor Comunitatii, in caz de frauda care afecteaza bugetul UE. Raspunde de asemenea de detectarea faptelor grave, legate de indeplinirea activitatii profesionale. Aceste investigatii sunt realizate in conformitate cu regulile tratatelor ( in special protocolul privind privilegiile si imunitatile ) si cu reglementarile privind personalul oficial al Comunitatilor Europene. Pe langa acestea, ele sunt realizate in deplina conformitate cu drepturile omului, libertatile fundamentale si regulile privind confidentialitatea si protectia datelor. In masura in care sunt respecatate prevederile legale, Oficiul are o intreaga serie de putere ( de exemplu, accesul la informatii si cladirile institutiilor comunitare, cu posibilitatea de verificare a conturilor si de obtinere a extraselor din orice document ). In plus, Oficiul poate solicita, de la orice persoana vizitata, informatii pe care le considera utile pentru investigatiile sale. In conformitate cu aranjamentele stabilite prin Regulamentul 2185/96, poate realiza controale pe loc ale operatorilor economici vizati, pentru a avea acces la informatiile privind posibilele nereguli comise de acesti operatori. 7. INVESTIGATORII OLAF: O ECHIPA MULTIDISCIPLINARA DE SPECIALISTI IN DOMENIUL LUPTEI ANTIFRAUDA

In momentul de fata, OLAF are un personal de aproximativ 400 de persoane. Investigatori OLAF, ca toti ceilalti angajati si oficiali ai Comunitatii, lucreaza in interesul

exclusiv al Comunitatilor. Ei trebuie sa-si predea functiilor si sa-si indeplineasca activitatea luand in considerare interesul Comunitatilor, fara sa primeasca instructiuni de la niciun guvern, autoritate, organizatie sau persoana independenta de institutie. Pentru a indeplini aceste sarcini specifice, majoritatea personalului OLAF are o solida experienta dobandita in domenii de investigatiei nationala, politii si servicii judiciare, investigatii privind cazuri complexe de frauda, analiza si evaluoarea infromatiilor sau in sprijinirea dezvoltarii politicilor in domeniul luptei antifrauda. Echipa pe investigatori a OLAF este multidisciplinara, ceea ce permite o abordare completa si interesectoriala ( in domeniul polititiei, judiciar, financiar, vamal, agricol etc ). Faptul ca majoritatea investigatorilor vin din servicii de investigatii nationale este valoros din mai multe puncte de vedere la nivelul expertizei si al mentinerii relatiilor apropiate cu invbestigatorii nationali. Acest parteneriat este esential in lupta impotriva autorilor de fraude si a infractorilor care afeceteaza negativ interesele Comunitatii. 8. OLAF SI CATATENII EUROPENI

OLAF nu este, prin urmare, nici un serviciu secret , nici o forta de politie. Este mai degraba un instrument legal pentru investigatii administrative, cu care Uniunea Europeana a fost dotata de catre Comisie, pentru a garanta o mai buna protectie a intereselor comunitare si a conformitatilor cu legea impotriva atacurilor din partea crimei organizate si a evazionistilor. In spiritul serviciului de aparare exclusiva a intereselor cetatenilor europeni si de suprematie a legii, OLAF duce o politica de cooperare stransa cu toate autoritatile competente si cetatenii UE. Singurele limite pentru plolitica sa de transparenta absoluta sunt stabilite de reglementarile in vigoare, legile privind secretul judiciar si respectarea drepturilor individuale. In acest cadru, OLAF incearca sa obtina, de asemenea, cooperarea institutiilor si a tuturor oficialilor europeni, care au obligatia de a transmite Oficiului orice informatie privind posibile cazuri de frauda, coruptie sau orice activitate ilegala de care iau cunostinta. Oficiul invita orice persoana cu informatii despre cazuri de frauda, care influenteaza negativ bugetul Comunitatii, sa le i le raporteze

Romania risca sanctiuni semnificative din partea UE prin implementarea noilor masuri decombatere a evaziunii fiscale.

Ordonanta de Urgenta nr.54 din 23 iunie 2010 cu privire la masurile pentru combaterea evaziunii fiscale contine o serie de prevederi ce incalca legislatia comunitara. Guvernul risca astfel sesizarea prompta si sanctiuni drastice din partea Uniunii Europene, avertizeaza expertii fiscali in cadrul Deloitte Tax. Proiectul mentioneaza infiintarea de puncte de control fiscal pentru plata TVA la achizitiile intracomunitare de cereale, legume, fructe, carne, peste, zahar si materiale de constructii. Desi nota de fundamentare a proiectului semnaleaza incalcarea reglementarilor comunitare, Guvernul se bazeaza probabil pe o reactie intarziata din partea reprezentantilor Comisiei Europene, mizand pe procedurile complexe si de durata care conduc la declansarea procedurii de infringement spune Pieter Wessel, Partener, Deloitte Tax. Insa instituirea unor astfel de bariere de comert inseamna incalcarea principiului fundamental al liberei circulatii a marfurilor, consimtit de statul roman prin semnarea Tratatului de Aderare. O astfel de actiune va fi cu siguranta amendata prompt de institutiile europene si de statul roman s-ar putea afla in postura de a suporta costuri semnificative. Propunerea de reintroducere a accizelor pentru unele produse considerate de lux ( blanuri, parfumuri, bijuterii ) incalca, de asemenea, prevederile Tratatului privind Functionarea Uniunii Europene . In aceste conditii, toti cei care vor fi nevoiti sa achite aceste taxe vor putea cere restituirea lor de la statul roman. Mai mult, Comisia Europeana a sesizat deja Romania in legatura cu aceasta incalcare a legislatiei comunitare, iar statul roman a fost de acord sa elimine aceste accize interne incepnad cu 1 ianuarie 2010 , subliniaza Pieter Wessel. Interzicerea functionarii antrepozitelor de depozitare de produse accizabile ( alcool, tutun, produse energetice ) incepand cu 1 august 2010 reprezinta un obstacol suplimentar pentru comertul cu aceste produse. In plus, o astfel de masura incalca sever principiul securitatii juridice, princpiu conform caruia orice contribuabil trebuie sa aiba o garantie a stabilitatii legislatiei care sa ii ofere posibilitatea unei planificari a activitatii pe termen lung.

Oficialii Deloitte au atras atentia asupra acestor implicatii si in cadrul discutiilor din cadrul Comisiei de dialog social deschisa pentru analiza proiectului de ordonanta. In consens cu restul participantilor la intalnirea de ieri, lansam un apel la adresa Ministerului de Finante sperand ca va lua act de ingrijorarea mediului de afaceri si ca va reveni asupra acestor propuneri. Desi suntem constienti de nevoile bugetare stringente din acest moment si suntem de acord ca se impun anumite masuri de austeritate, reversul medaliei la masurilor enumerate mai sus se poate manifesta mult mai repede decat s-a anticipat si la costuri mult prea mari pentru a le mai justifica implementarea, a concluzionat Pieter Wessel. Comisia Europeana: Facilitarea platilor fara numerar Consultare publica.

Comisia si-a propus sa largeasca gama de posibilitati de plata fara numerar ( in special on-line ), stimuland concurenta pe piata platilor electronice. Pentru a identifica mijloacele cele mai potrivite, a lansat de curand o consultare publica. Consumatorii care cumpara produse in alte tari din UE nu ar trebui sa plateasca mai mult decat ar plati in propria tara atunci cand utilizeaza mijloace de plata fara numerar. Din ce in ce mai multe persoane achizitioneaza bunuri si servicii cu ajutorul cardului bancar sau al smartphone-ului, in special pe internet. Este o solutie rapida si practica, care din pacate nu este valorificata la maxim. Lipsa concurentei pe piata platilor electronice din UE inseamna costuri ridicate, eficienta redusa si o gama limitata de optiuni, atat pentru cumparatori, cat si pentru comercianti. Comisia analizeaza ce metode ar putea aplica pentru a timula concurenta si inovarea in domeniu. In acest scop, a lansat o consultare publica pe marginea unui document de dezbatere care puncteaza aspectele abordate si propune cateva solutii: concurenta imbunatatirea accesului la piata al furnizorilor actuali de servicii de plata si facilitarea intrarii noilor companii pe piata securitatea si protectia datelor incurajarea, in randul europenilor, a platitorilor fara numerar, prin securizarea sistemelor de plati informatii clare cu privire la taxe si comisioane protejarea consumatorilor impotriva costurilor ascunse si asigurarea unor preturi accesibile, prin facilitarea accesului la sisteme care permit compararea preturllor

sisteme functionale in toata Europa introducerea unor standarde tehnice comune, care sa amelioreze compatibilitatea sistemelor de plata. Din cauza diferentelor actuale, anumite carduri bancare nu pot fi utilizate in afara tarii in care au fost emise. Consultarea on-line English ramane deschisa pana la data de 11 Aprilie 2012. In functie de raspunsurile primite, Comisia va formula decizii cu privire la masurile pe care le va lua. Acestea ar urma sa fie anuntate pana in luna Iulie. Propunerile pe care le va formula Comisia vor veni in completarea standardelor paneuropene DeutschEnglishfrancais aplicabile transferurilor de credit si debitorilor directe. Stimularea comertului electronic Deciziile luate in urma consultarii vor sprijinii, de asemenea, masurile de stimulare a comertului electronic ( de exemplu, cele 16 propuneri recent inaintate DeutschEnglishfrancais de Comisie ) Protejarea companiilor on-line Comertul electronic nu se poate desfasura in consitii de nesiguranta iar aplicarea normelor europene in domeniu este esentiala pentru consolidarea increderii consumatorilor. Pentru a garanta aplicarea acestor norma, UE a condus o serie de investigatii English privind site-urile de comercializare a produselor si serviciilor. De curand, o astfel de verificare minutioasa a vizat 500 de site-uri de internet care ofera credite de consum. Potrivit rezultatelor, 70% dintre acestea nu respecta pe deplin normele europene de protectie a consumatorului. Autoritatile le vor solicita firmelor vizate sa aplice modificarile necesare. In caz contrar, acestea ar putea fi actionate in justitie. Comisia Europeana a adoptat un pachet revizuit de norme ale UE in domeniul ajutoarelor de stat.

In urma unor ample consultari publice, Comisia Europeana a adoptata un pachet revizuit de norme ale UE in domeniul ajutoarelor de stat pentru evaluarea compensatiei publice pentru serviciile de interese economic general ( SIEG ). Noul pachet clarifica principalele principii privind ajutoarele de stat si introduce o abordare diversificata si proportionala, cu norme mai simple pentru serviciile de interes economic general la scara restransa, un domeniu de aplicare local sau care urmaresc un obiectiv social, in

acelasi timp tinand seama mai bine de aspectele legate concurenta in cazurile de mari dimensiuni. Vicepresedintele Comisiei care raspunde de politica de concurenta, dl Joacuin Almunia, a declarat: Noul pachet SIEG ofera statelor membre un cadru mai simplu, mai clar si mai flexibil pentru sustinerea furnizarii de servicii publice de inalta calitate pentru cetateni, fapt cu atat mai necesar in contextual actualei perioade de criza Datoria Comisiei este, bineinteles, de a se asigura ca intreprinderile carora li s-au incredintat servicii de interes general nu beneficiaza de o supra compensare, protejandu-se astfel competitivitatea activitatilor concurente si locurile de munca si garantandu-se utilizarea eficienta a resurselor publice limitate. Statele membre dispun de o mare libertate in ceea ce priveste definirea serviciilor care sunt de interes general. Insa Comisia trebuie sa se asigure ca finantarea publica acordata pentru furnizarea unor astfel de servicii nu denatureaza in mod nejustificat concurenta pe piata interna. Noile norme, care inlobuiesc asa-numitul pachet Monti-Kroes din Iulie 2005, clarifica notiuni de baza precum activitatea economica pentru a facilita aplicarea normelor atat la nivel administratiilor nationale, cat si a celor regionale sau locale. Toate serviciile sociale sunt exceptate de la obligatia de notificare a Comisiei, indiferent de valoarea compensatiei pe care o primesc. Serviciile in cauza trebuie sa satisfaca nevoi sociale legate de sanatate si ingirjiri pe termen lung, ingrijirea copiilor, accesul pe piata muncii si reintegrarea pe piata muncii, locuinte sociale, precum si ingrijirea si incluziunea sociala a grupurilor vulnerabile . Inainte, nu mai spitalele si locuintele sociale beneficiau de exceptare. Alte servicii de interes economic general sunt scutite cu conditia ca valoarea compensatiei sa fie mai mica de 15 milioane EUR pe an. Comisia propune, de asemenea, sa stabileasca o suma minima a compensatiei pentru toate celelalte servicii, considerandu-se ca masurile cu o valoare sub acest nivel nu constituie ajutor. Valoarea de minimis in cazul SIEG va fi stabilita la 500 000 pe 3 ani, ceea ce va asigura reducerea birocratiei pentru SIEG la scara restransa. In primavara se va adopta o decizie finala in acest sens. Pe de alta parte, in viitor va exista un grad mai ridicat de control pentru celelalte servicii de interes economic general in cazul carora sumele reprezentand compensatii depasesc 15 milioane EUR pe an, iar potentialul de denaturare a concurentei pe piata unica este mai mare. Ori de cate ori este posibil, serviciile de interes economic general ar trebui incredintate prin intermediul unei proceduri deschise si transparente de licitatie publica, pentru a garanta cea mai buna calitate, la cele mai mici costuri pentru contribuabilii care platesc pentru servicii.

Informatii suplimentare. Noul pachet este format din 4 instrumente care se vor aplica in cazul tuturor autoritatilor ( nationale, regionale, locale ) care acorda compensatii pentru furnizarea serviciilor de interes economic general. O noua comunicare, care clarifica conceptele de baza ale ajutorului de stat, relevante pentru SIEG, precum notiunile de ajutor, SIEG, activitatea economica, convergenta intre procedurile de achizitii publice si lipsa ajutorului etc. O decizie revizuita, de exceptarea statelor membre de la obligatia de notificare a Comisiei cu privire la compensatiile pentru serviciile publice acordate pentru anumite categorii de servicii de interes economic general domeniul de aplicare al exceptarii se extinde de la spitale si locuinte sociale la o gama mai larga de servicii sociale si se aplica un prag mai redus al compensatiei de la care este obligatorie notificarea in cazul celorlalte activitati SIEG. Pragul de notificare a fost redus de la 30 milioane EUR la 15 milioane EUR, tinandu-se seama de preocuparile partilor interesate ca, in baza plafonului utilizat anterior, multe contrecte de mare anvergura in domenii importante ale pietei interne nu intrau in sfera de control a Comisiei. Un cadru revizuit pentru evaluarea sumelor importante reprezentand compensatii acordate operatorilor din afara domeniului serviciilor sociale. Aceste cazuri trebuie notificate Comisiei si pot fi declarate in cazul in care indeplinesc anumite criterii. Noile norme introduc, in special, o metodologie mai precisa pentru a stabili valoarea compensatiei, cerinta ca statele membre sa introduca stimulente privind eficienta in mecanismele de compensare, cerinta de respectare a normelor UE in materie de achizitii publice si tratamentul egal al furnizorilor aceluiasi serviciu atunci cand se stabileste valoarea compensatiei. Mai mult, Comisia poate cere statelor membre sa adopte masuri de reducere a efectelor anticoncurentiale ale anumitor compensatii care au un potential deosebit de important de denaturare a concurentei pe piata interna. O noua propunere de regulament de minimis, conform careia compensatia sun un anumit nivel nu intra in sfera de aplicare a controlului ajutoarelor de stat, se preconizeaza ca va fi adoptata in primavara anului 2012, dupa o ultima runda de consultari. Context. In 2003, Curtea Europeana de Justitie a pronuntat o hotararare cu privire la evaluarea compensatiilor de serviciu public inj contextul normelor UE privind ajutorul de stat ( cauza C 280/00 Altmark Trans ). Pentru a tine seama de aceasta hotarare, Comisia a adoptat primul pachet SIEG ( cunoscut de asemenea, sub denumirea de Pachetul Montis Kroes, a se vedea IP/05/937 ). Pachetul a intrat in vigoare in Iulie 2005 si a

precizat conditiile in care ajutorul de stat sub forma compensatiei pentru obligatia de serviciu public este compatibil cu Tratatul CE ( in prezent Tratatul privind functionarea Uniunii Europene ). In Martie 2011, Comisia a lansat o ampla dezbatere pe tema revizuirii pachetului, care se va incheia la sfarsitul anului 2011 ( a se vedea IP/11/347 ). In septembrie 2011, Comisia a concultat partile interesate cu privire la propunerile de noi norme ( a se vedea http://ec.europa.eu/competition/consultations/2011_sgei/index_en.html ). Comisia a primit contributii importante de la statele membre, institutiile europene si partile interesate. Ulterior, proiectele au fost revizuite, pentru a se tine seama de observatiile partilor interesate. Noul pachet legislativ ( cele 3 texte adoptate deja ) poate fi consultat la adresa: http://ec.europa.eu/competition/state_aid/legislation/sgei.html Pentru detalii suplimentare, a se vedea IP/11/1579, MEMO/11929. Comisia Europeana va examina propunerea de creare a unei taxe pe tranzactiile financiare. 2012 va fi un an incarcat pentru Uniunea Europeana, saptamana aceasta aratand ca deputatii europeni au deja multe lucruri de facut. Criza economica nu pare sa se apropie de sfarsit, iar cateva state doresc sa adere la UE. Pe ordinea de zi a Parlamentului European sunt prioritare in urmatoarele zile protectia datelor si guvernanta economica, iar deputatii europeni vor pregati si sedintele plenare de saptamana viitoare. Guvernanta economica si taxa pe tranzactiile financiare:comisia parlamentara pentru afaceri economice si monetare va aborda luni doua propuneri pentru consolidarea supravegherii bugetare in zona euro. Aceste propuneri se bazeaza pe pachetul de legi privind Pactul de stabilitate si crestere adoptate anul trecut. Comisia va examina si propunerea de creare a unei taxe pe tranzactiile financiare. Datele personale ale pasagerilor si criminalitatea informatica: comisiai pentru libertati civile va dezbate joi regulile pentru colecatrea, depozitarea si folosirea datelor pasagerilor in cadrul Registrului cu numele pasagerilor ( PNR ) care parasesc UE sau sosesc pe teriroriul Uniunii. Datele pot fi folosite pentru combaterea terorismului si a infractiunilor grave. Pe ordinea de zi se mai afla si combaterea criminalitatii informatice. Serbia, Turcia si Belarus: Comisia pentru afaceri externe a organizat un schimb de opinii privind procesul de integrare UE a Serbiei si raportul referitor la progresul Turciei in 2011. Comisia se reuneste cu delegatia pentru relatiile cu Belarus pentru a dezbate relatiile dintre UE si Belarus dupa alegerile prezidentiale din 2010.

Agenda presedintelui: presedintele Parlamentului European, Jerzy Buzek, a participat la Copenhaga, la ceremonia oficiala de lansare a presedintiei daneze a Consiliului UE. Domnul Buzek a tinut o conferinta de presa la Biroul de informare al Parlamentului European din Varsovia, cu ocazia incheierii mandatului sau de presedinte al Parlamentului European. Sedintele plenare: Grupurile politice de la Parlamentul European au tinut sedintele plenare , de la Strasboug. Deputatii europeni au ales un nou presedinte, 14 vicepresedinti si cinci chestori. S-a decis si compozitita comisiilor parlamentare pentru urmatorii doi ani si jumatate.Taxarea inversa la cereale a fost aprobata de CE. Directia Generala de Taxare si Uniune Vamala din cadrul Comisiei Europene a aprobat cererea Romanaiei pentru taxarea inversa la cereale, a declarat presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ( ANAF ) , Sorin Blejnar. Seful ANAF a precizat ca urmatorul pas este trimiterea spre aprobare a cererii si la Consiliul European, relateaza Mediafax . La zece zile dupa primirea aprobarii si din partea Consiliului European, masura poate fi aplicata, potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor. Taxarea inversa viza, potrivit declaratiilor reprezentantilor ministerului de anul trecut, livrarile de bunuri din interiorul tarii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie. Cererea Romaniei pentru taxarea inversa la cereale a fost acceptata de Directia Generala de Taxare si Uniune Vamala din cadrul Comisiei Europene, ceea ce presupune ca tara noastra va face un prim pas in stoparea evaziunii fiscale din acest domeniu. Conform sefului ANAF, Sorin Blejnar , acum urmeaza trimiterea spre aprobare a cererii si la Consiliul European, iar la zece zile dupa primirea aprobarii din partea Consiliului European, masura poate fi aplicata. Taxarea inversa viza, potrivit declaratiilor reprezentantilor ministerului de anul trecut, livrarile de bunuri din interiorul tarii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie. Legat de aceasta problema , parerile sunt impartite, iar daca unii reprezentanti din industria alimentara vad de bun augur taxarea inversa, altii sustin ca nu se stopeaza astfel evaziunea. Taxarea inversa este o masura foarte buna, pe care noi, producatorii agricoli, am solicitat-o de foarte mult timp. Este bine ca se aplica la ultima veriga din filiera de

produs si efectul major este ca taxarea inversa combate evaziunea fiscala. Foarte multe firme de apartament sau firme fictive se infiintau numai pentru a tranzactiona comertul cu cereale fara a se finaliza cantitatea de produse cunparate. In conditiile in care TVA-ul va fi platit in ultima veriga , ultimul agent economic, atunci problemele se simplifica foarte mult si va fi o masura extrem de pozitiva vizavi de evaziunea fiscala, a declarat presedintele Federatiei Agrostar, Stefan Niculae, pentru Ziare.com. Acesta s-a plans ca, de trei ani de zile, de cand se discuta despre aceasta masura, au fost foarte multe frane, fie de la Ministerul Finantelor, fie de la Ministerul Agriculturii. Pana la urma am reusit sa-i determinam pe cei de la Comisia Europeana, pentru ca si acolo am avut probleme legate de avizarea acesteia, considerandca nu este o masura in conformitate cu legislatia europeana. Sper ca actul normativ pe care il va face Guvernul sa fie cat de cat transparent si sa nu existe niciun fel de fisura vizavi de acest lucru si sa fie un act normativ care sa se refere clar la taxarea inversa, a adaugat el. De alta parere este insa Sorin Minea, presedintele Romalimenta, care considera ca taxarea inversa va incuraja, de fapt, evaziunea fiscala. Este doar pentru cereale, s-ar putea sa aiba un impact la cereale, iar aia sunt producatori, nu procesori. Nefiind pe lant, mai departe nu are nicio noima. Sau se face lant, sau nu se mai face. Cei care cultiva cereale spun ca pe ei ii avantajeaza. Se poate. Dar pe lantul de productie, pana la vanzare, nu are nici o legatura. Graul, porumbul si toate cele care se cultiva pe camp nu se mai vand cu TVA, ci se vand fara TVA, TVA aparand dupa ce se vand cerealele catre mori si alte produse de panificatie. Deci mai departe apare TVA. Se poate face evaziune in continuare. Parerea mea sincera este ca poate sa creasca evaziunea cu sistemul acesta. Evaziunea in procesare poate sa creasca, daca pornirea este fara TVA si de la jumatate incepe TVA, se poate ascunde mai bine decat pana acum, a precizat acesta, pentru Ziare.com. Micsoararea TVA la alimente, o solutie mai buna Din punctul sau de vedere, Comisia Europeana nu accepta taxarea inversa pe lant pentru ca astfel ar muta evaziunea in strainatate, acolo unde sunt partenerii Romaniei. Acum sa nu va inchipuiti ca cineva din Romania poate face evaziune fara sa fie ajutat, sa zicem cel care trimite marfa in afara. In general ala stie, iar noi daca am bagat taxarea inversa, evaziunea se muta in Germania sau in Franta sau in alta tara. S atunci noi nu am fost de acord toti cu aceasta taxarea inversa.

Ne-au zis foarte clar ca noi cerem taxarea inversa pentru controlul pietei, ceea ce este adevarat. Dar controlul pietei nu se mai poaterealiza doar prin taxa inversa, ci si prin scaderea de TVA. Asta a fost ceea ce mi-a spus seful comisiei de la DG Control. Ar trebui sa cerem Guvernului micsorarea TVA pe lant si nu taxarea inversa, care ar putea sa aduca prejudicii celorlalte state, a completat Minea. Pe de alta parte, omul de afaceri Culita Tarata, initiatorul acestei forme de taxare, considera ca prin intermediul sau se scuteste bugetul tarii de a fi furat intre 800 de milioane si un miliard de euro anual, la cereale si la legume-fructe. Cum se face evaziunea fiscala? Pentru a intelege cum se face evaziunea fiscala in aceasta zona, proprietarul companiei TCE 3 Brazi, care genereaza anual 80 milioane de euro din agricultura , a explicat pentru Ziare.com intregul proces. In fiecare an , in luna mai, se infiinteaza in Romania cateva mii de societati. Dintre acestea, cateva sute actioneaza pe aceasta piata. Cum se intampla? Se infiinteaza firmele in luna mai, in luna iunie incep recoltarile, prima societate cumpara cu banii cash, fara TVA , de la fermieri, care se afla in situatia de a fi constransi la inceputul anului de valorificare agricola de a vinde cu banii in mana. Nu se mai evidentiaza productia, eludeaza legea prin neplata unor taxe legate de profit, plus TVA. Cei mai multi ajung insa sa vanda fortuiti de imprejurari. Ceilalti , care cumpara marfa fara TVA, o inregistreaza pe borderoul de colectare si achizitie, cu X lei, ii mai pun o cota mica de adaos si o vand cu TVA la firma numarul doi, care de obicei este in acelasi angrenaj cu cel care a infiintat firma in luna mai. A doua firma o vinde la trader-ul de la export si apare ca legal. Numai ca al doilea a cumparat fara TVA si vinde apoi cu TVA. El a incasat banii si nu mai vireaza TVA la stat, iar dupa trei luna se duce cu bilantul la Finante pe pierdere sau vinde firma si in felul asta,din bugetul Romaniei, s-a furat suma pe care am spus-o, a povestit Tarata. Omul de afaceri considera ca taxarea inversa va avea un real succes la cereale , asa cum s-a intamplat si la lemn, unde evaziunea s-a redus considerabil. Mai mult, aceasta taxare ar ajuta, conform lui, si la o stabilizare a preturilor. Asa s-a intamplat si la lemn, in perioada cand era in floare exportul de lemn , la fel s-a furat. S-a introdus taxarea inversa la lemn si astazi nu mai sunt interesati. Prin aceasta taxare ai control asupra circulatiei cerealelor, asupra circulatiei painii. Numai 3% din painea Romaniei e fiscalizata, restul se vinde la negru. Nefiind TVA care sa afecteze pretul, se poate mentine un pret constant si scazut la paine, si la tot ce este legat de toate aceste produse. In plus, dispare specula cu cereale, a completat Tarata.

Desi taxarea inversa a fost aprobata doar la cereale, Culita Tarata sustine ca acesta este un inceput promitator. Ma declar multumit pentru inceput si speram sa convingem in continuare ca aceasta chestiune este benefica. Este un inceput si este unul bun , a conchis el.

Introducere. Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca si, sau mai ales,povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale. Evaziunea fiscala a fost intotdeauna in special active si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banesc. Evaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat tehnicieni, cat si teoreticieni, jurnalisti etc. Cu toate acestea, si in pofida a tot ceea ce se scrie despre cauzele, modalitatile, amploarea, controlul sau sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt impresie, iar domeniul pe care-l exploreaza este incert. Ca atare, evaziunea fiscala este o notiune foarte dificil de precizat, in plus, nu exista o definitie legala a evaziuni fiscale. 1.1. Definirea si Caracterizarea evaziunii fiscale.

Evaziunea fiscala reprezinta sustragerea de la impunere a unei parti mai mari sau mai mici din material impozabila. Ca fenomen, evaziunea fiscala se intalneste deopotriva atat pe plan national, cat si international. Intr-o definitie mai complete, evaziunea fiscala este prezenta ca fiind sustragerea prin mijloace de la impunerea sau de la plata impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat Ai bugetelor fondurilor special de catre persoanele fizice, personajele juridice romane sau straine in functie de modul cum este realizata, sustragerea de la impunere poate fi sustragerea realizata la adapostul legii si sustragerea care se realizeaza cu incal carea legii, fiind, deci, ilicita sau frauduloasa. Evaziunea fiscala realizata la adapostul legii permite sustragerea unei parti din material impozabila fara ca acest lucru sa fie considerat contraventie sau infractiune. Evaziunea legala este posibila deoarece legislatia din diferite tari permite scoaterea de sub incidenta impozitelor a unor venituri, parti de venituri, componente de averi ori a anumitor acte si fapte care, in conditiile respectarii riguroase a cerintelor principiilor generalitatii si echitatii impunerii, nu ar trebui sa scape de la impozitare. Impunerea veniturilor realizate de anumite categorii de persoane fizice pe baza unor norme medii de venit, creeaza conditii pentru contribuabilii care realizeaza venituri mai mari decat media, sa nu plateasca impozit pentru diferenta respective. Evaziunea fiscala

frauduloasa se intalneste pe o scara larga si se infaptuieste ------Liana Donath, Finante publice si elemente de administrare a impozitelor, Marineassa, pg 342 cu incalcarea prevederilor legate, bazandu-se, deci, pe frauda si pe rea credinta. Drept urmare, acest fenomen antisocial trebuie combatut puternic, fiindca sustrage de la bugetul public un volum important de resurse financiare care ar putea fi folosit pentru acoperirea unor cheltuieli de ordin social sau economic. Frecvent, evaziunea fiscala frauduloasa se intalneste sub diferite forme, cum ar fi: tinerea unor register contabile nereale; distrugerea voita a unor documente care pot ajuta la aflarea adevarului privind livrarile de marfuri, preturile folosite, comisioanele incasate sau platite etc; intocmirea de documente de plata fictive; modificarea nejustificata a preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare si depozitare; practicarea unor preturi de livrare ori a unor cote de adios commercial cu un nivel mai ridicat decat al celor afisate, declarate sau inregistrate in contabilitate; intocmirea unor declaratii vamale false la importul sau exportul de marfuri; intocmirea de declaratii de impunere false, cand cu buna stiinta nu sunt mentionate decat o parte din veniturile realizate etc. 1.2. Formele evaziunii fiscale

Dupa modul cum se procedeaza in activitatea de evitare a reglementarilor fiscale se face diferentierea intre evaziunea fiscala legala si evaziunea fiscala ilicita. Evaziunea fiscala legala reprezinta actiunea contribuabilului de a ocoli legea, recurgand la o combinative neprevazuta a acesteia. Aceasta forma de evaziune nu este posibila decat atunci cand legea este lacunara sau prezinta inadvertente. Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale, este sustrasa de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil. Contribuabilii gasesc anumite mijloace si exploatand insuficientele legislatiile eludeaza in mod legal sustrangandu-se in totalitate sau in parte platii impozitelor, tocmai datorita unei insuficiente a legislatiei. In acest fel contribuabilii raman in limita drepturilor lor, fara putinta de a li se imputa ceva, iar statul nu se poate apara decat printr-o legislatie clara, precisa. Cele mai frecvente cazuri de evaziune in care se uzeaza de interpretarea favorabila a legislatiei fiscale, in practica tarilor cu economie de piata sunt: a) constituirea de fonduri de amortizare sau de rezerva, in cuantum mai mare decat cel ce se justifica din punct de vedere economic, micsorand astfel veniturileimpozabile; b) practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si echipamente tehnice pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea; c) asocierile de familie, precum si societatile oculte dintre sotia si copii intreprinzatorului si acesta; rezultatul unei asemenea manevre este impunerea separate

a acestora, repartizarea separate a veniturilor pe fiecare asociat ducand la micsoararea sarcinilor fiscale; d) venitul total al membrilor familiei poate fi impartit in mod egal intre acestia, indiferent de contributia fiecaruia la realizarea lui, pe aceasta cale obtinandu-se o ------Liana Donath, Finante publice si elemente de administrare a impozitelor, Marineassa, pag.342 diminuare a cuantumului impozitului pe venit, care este datorat statului; e) constituirea unor depozite de pastrare si administrare de catre parinte ( tutore ) a unor fonduri in favoarea copilului minor. In acest caz desi venitul aferent depozitului este supus impunerii, impozitul platit este mai mic in comparative cu ceea ce s-ar datora pe venitul astfel redivizat ; f) folosirea in anumite limite, a prevederilor legale cu privire a donatiilor filantropice, indifferent daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere; g) un contribuabil are posibilitatea sa opteze pentru impozitul pe venitul persoanelor fizice, fie pe sistemul de impunere aplicabil veniturilor realizate de corporatie. Optand pentru cel de al doilea regim fiscal, contribuabilul realizeaza o importanta sustragere din venitul impozabil deoarece sistemul de impunere al corporatiilor cuprinde numeroase facilitate care duc la o substantial reducere a sarcinilor fiscale; h) luarea in considerare a unor facilitate legale cu privire la excluderea din masa impozabila a cheltuielilor cu munca vie, cu pregatirea profesionala si practica in productie, a sumelor platite pentru contracte de cercetare ce au ca obiect programe prioritare de interes national; i) scaderea din venitul impozabila cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, indifferent daca au fost facute sau nu; j) interpretarea favorabila a dispozitiilor legale care prevad importante facilitate pentru contributiile la sprijinirea activitatilor sociale, cultural, stiintifice si sportive. Legea nr. 12/1991 privind impozitul pe profit ( M.O. nr. 25 din 31.01.1991 ) reglementeaza cheltuielile care se scad din veniturile incasate in vederea diminuarii profitului. Aceasta lista a fost modificata in anexa 1, la Hotararea guvernului nr. 804 din 30.11.1991. Interpretarea favorabila a acestor dispozitii ce acorda scutiri de impozit pe diferite perioade de la infiintarea societatii in functie de profil a dus la infiintarea unui numar deosebit de mare de societati cu profil commercial in scopul evaziunii fiscale. Evaziunea fiscala ilicita, spre deosebire de cea legala, se savarseste prin calcarea flagranta a legii, profitandu-se de modul specific in care se face impunere. In acest caz contribuabilul violeaza prescriptia legala cu scopul de a se sustrage de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului. Evaziunea fiscala este frauduloasa cand contribuabilul, obligat sa furnizeze date in sprijinul declaratiei in baza careia urmeaza a I se stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului impozabil, la subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau la folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului. In general este greu sa se determine toate formele de evaziune de acest gen, ele fiind practice nelimitate. In activitatea fiscala exista insa forme care se regasesc mai frecvent: intocmirea de declaratii false; intocmirea de documente de

plati fictive; alcatuirea de register contabile nereale; nedeclararea materiei impozabile; declararea de venituri impozabile inferioare celor reale; executarea de register de evidente duble, un exemplar real si altul fictiv; diminuarea materiei impozabile rezultate din reducerea cifrei de afaceri prin inregistrarea in cheltuielile unitatii a unor cheltuieli neefectuate in realitate; vanzarile facute fara factura, precum si emiterea de facturi fara vanzare efectiva, care ascund, operatiunile reale supuse impozitarii; falsificarea bilantului, ca mijloc de fraudare a fiscului, care presupune o conventie intre patron si contribuabil sef, ei fiind astfel tinuti sa raspunda solidarpentru fapta comisa. Micsorarea incasarilor bugetare din impozite, datorita evaziunii fiscale, este in mai multe state o problema acuta si frecventa, marimea acestora nefiind deloc neglijabila. Din cele prezentate pana aici se poate desprinde ideea ca Indiferent daca agentul economic foloseste calea neinregistrarii corecte a tuturor veniturilor realizate din activitatea de baza ori din alte surse sau pe aceea a incasarii nejustificate a costurilor de productie, a cheltuielilor de circulatie ori a cheltuielilor aferente altor surse de venituri, obiectivul urmait de acesta este unul singur, si anume diminuarea profitului impozabil si, pe aceasta baza reducerea la minimum a impozitului datorat. Trebuie subliniat ca in randul autorilor care se ocupa de evaziunea fiscala cel mai frecvent utilizat sens dat evaziunii fiscale este cel de-al doilea mentionat aici arta evitarii de a cadea in campul de atractie al legii fiscale. Evitarea impozitelor poate avea loc prin trei modalitati: 1. Legea fiscala asigura ca insasi evaziunea printr-un regim fiscal de favoare ( aici este cazul, in special, al regimului de evaluare forfetaraa materiei impozabile); 2. Abtinerea pur si simplu a contribuabililor de a indeplini ( desfasurarea ) activitatea, operatiunea sau actul impozabil; aceasta modalitate este frecventa in cazul unei fiscalitati excesive ( superpresiune fiscala ) deoarece rata marginala de impozitare devine foarte ridicata si contribuabili prefer, sa se abtina de a furniza o unitate suplimentara de munca, evaziunea se produce in acest caz prin substituirea timpului exonerate, muncii impozitate si prin folosirea lacunelor sistemului fiscal. In acest caz evaziunea fiscala se rezuma la abilitatea fiscala sau la alegerea modalitatilor de a plati cat mai putine impozite. In afara celor trei metode clasice de evitare a impozitelor o a patra metoda de a fi: evaziunea fiscala exista si atunci cand, cunoscandu-se surse certe de venituri ce pot fi atrase la bugetul de stat, fara repercursiuni negative asupra economiei, cei care au instruirea de a crea cadrul legal in vederea atragerii lor, le ignora cu buna stiinta. Este vorba in aceasta situatie de o evaziunea fiscala apriorica. Caracteristicile evaziunii fiscale apriorice sunt urmatoarele: Conceptul, characteristic si societatii romanesti de astazi, vine sa semnalizeze ca evaziunea fiscala nu are loc numai la nivelul agentului economic, adica la nivelul celui care se vede constrains de rigorile legii, dar si la nivelul macroeconomicului prin lansarea, ma mult sau mai putin constient, mai mult sau mai putin intentionat, in afara interesului general, a unor importante surse de venituri ce pot fi impozitate in concordant cu principia economice sanatoase, fara a afecta negative presiunea fiscala generala, ci, din contra, de o usura. In consecinta, in planul veniturilor ce nu parvin bugetului de stat, evaziunea fiscala apriorica poate fi la

fel de importanta sau chiar mai importanta decat evaziunea fiscala posterioara, adica cea la nivel real al economiei, al contribuabililor. Evaziunea fiscala apriorica, in conditiile in care se manifesta ( rupture, sociale, dezarmonii politice etc., pune serioase probleme factorilor executive care se confrunta, in general, in aceste perioade cu importante dezechilibre bugetare, cu greutati in acoperirea unor nevoi reale si presante ale unor segmente sociale a caror activitate este finantata preponderent sau integral de la bugetul de stat). Evaziunea fiscala apriorica este mai subtila decat cea obisnuita pentru ca nu este, in general usor de sesizat si este greu de cuantificat si, in plus, ea este mai mult potentiala. Daca impotriva evaziunii fiscale obisnuite exista si sunt folosite instrumente de contractare si combatere, impotriva evaziunii fiscale apriorice nu se poate lupta decat in planul ideilor prin implicarea factorului politic care sa inteleaga ca riscul si pierderile in urma unei astfel de evaziuni sunt mult mai mari decat cel al foloaselor eventuale de care se poate beneficia de pe urma acesteia; Evaziunea fiscala apriorica este sursa a evaziunii fiscale propriu-zise si constituie un atu pentru cei care recurg efectiv la aceasta din urma, mai ales cand masurile de descurajare nu sunt eficiente. In literatura de specialitate exista, de asemenea, doua opinii diferite asupra legalitatii evaziunii fiscale. Una, care considera ca exista in materie fiscala atat evaziunea legala care consta in minimizarea obligatiilor fiscale, cat si evaziunea ilegala sau nelegitima, care este definite ca incercarea de a cauta eludarea impozitului ( legii ). Alta opinie se refera la faptul ca avem de-a face numai cu evaziunea fiscala ca atare, adica contribuabililor respecta legea sau o violeaza. El datoreaza impozitul sau nu-l datoreaza. Se poate face remarca ca nu exista in materie fiscala o frauda permisa si o frauda interzisa. Exista o abilitate ilicita si o violare deschisa sau ascunsa a legii. Masurarea evaziunii fiscale se bazeaza pe doua tipuri de metode: - metode aproximative; - metoda esantionului reprezentativ al contribuabililor. Metoda aproximativa releva, fie o simpla afirmatie politica, fie din contra, o estimare bazata pe metode stiintifice. Afirmatia politica consta in avansarea unei cifre speculative pentru obtinerea unui impact asupra opiniei publice. Obiectivul, in acest caz, nu este furnizarea unei informatii utilizabile, cat de a determina o reactie in favoarea unor masuri urmarite de cel care lanseaza aceste cifre. Estimarea metodica se face plecand de la instrumente economice si sociologice. Instrumentele economice se utilizeaza pentru a masura frauda fiscala cat si fenomen mai vast al economiei subterane. Instrumente sociologice pentru masurerea evaziunii fiscale au fost elaborate plecand de la statistici ale controlului fiscal sub forma anchetelor particulare in randuri anumitor profesii (considerate mai 'expuse' la evaziunea fiscala). Metoda esantionului reprezentativ al contribuabililor este o metoda foarte raspandita si este utilizata in asociatie cu un sondaj pentru o ancheta de opinie, sau cu verificari fiscale aprofundata. Cele mai frecvente metode de evaziune sunt:

-practica unor societati comerciale de a investi o parte din profitul realizat in achizitii de masini si utilaje pentru care statul acorda reduceri ale impozitului pe venit, masura care este menita sa stimuleze acumularea; - folosirea prevederilor legale cu privire la donatii filantropice, indifferent daca acestea au avut loc sau nu, duce la sustragerea unei parti din veniturile realizate de la impunere; -deducerea din veniturile impozabile a cheltuielilor de protocol, reclama sau publicitate, constituirea de fonduri de amortizare sau rezerva intr-un cuantum mai mare decat cel justificat din punct de vedere economic, micsorand astfel venitul impozabil; -evitarea platii impozitelor este posibila finand cont de prevederile legale care permit, adesea, eliminarea din baza de impunere a unor parti din material impozabila, venituri sau averi, practicarea amortizarii accelerate, impunerea pe baza normelor de venit, posibilitatea impartirii in mod egal a veniturilor intre membrii familiei si diminuarea, astfel, a impozitelor platite, posibilitatea optarii pentru impunere dupa regimul persoanelor fizice sau a societatilor, acordarea de facilitate fiscale, achizitionarea de actiuni la societati care distribuie dividente reduse in scopul cresterii pretului de piata a titlurilor etc. 1.3. Evaziunea fiscala in Romania Fenomenul evaziunii fiscale se intalneste pe o scara destul de larga si in Romania. Formele de manifestare a evaziunii fiscale in tara noastra sunt diferite. Bunaoara, fundatiile, organizatiile si asociatiile non-profit, cu caracter umanitar,social, cultural, sportive etc. sunt scutite de la plata taxelor vamale pentru unele bunuri provenite din ajutoare si donatii. In unele cazuri insa bunurile primate sub forma de ajutoare si donatii sunt utilizate in alte scopuri decat cele prevazute in obiectul de activitate sau nu sunt inregistrate in patrimonia ori sunt utilizate in interes personal sau pentru obtinerea de profit. Unii agenti economici practica preturi de livrare inferioare costurilor livrate si, implicit,calculeaza accizele in raport de preturile respective si nu de costurile effective ale produselor, asa cum este legal. Concret, evaziunea fiscala se realizeaza prin: utilizarea ca baza de calcul a accizelor datoarate pentru bauturile alcoolice, a preturilor de livrare negociate cu cumparatorul, preturi care se situau sub nivelul costurilor cu care au fost realizate produsele, stabilirea pretului materiei prime (proumbul), din care s-a obtinut alcoolul folosit la fabricarea bauturilor alcoolice, sub pretul pietei. Cele mai frecvente cazuri de sustragere a agentilor economici de la plata obligatiilor catre buget se produc prin neinregistrarea in contabilitate a veniturilor realizate. O alta modalitate, la care se apeleaza destul de des, este aceea a folosirii de facturi externe falsificate, in care se inscriu preturi mai mici decat cele reale. Nu lipsesc nici din Romania firmele fantoma al caror singur scop il reprezinta inselaciunea si evaziunea fiscala. De obicei, aceste firme sunt intemeiate in numele unor persoane care nu au fost niciodata in Romania sau care au plecat din tara la scurt timp dupa infiintarea lor.De exepmlu, numai intr-o singura luna a anului 1997 au fost descoperite ai annihilate 37 astfel de firme. In numele unor asemenea firme se emit si se folosesc ordine de plata fictive prin care se sustrag sume importante cuvenite bugetului sau sunt inselate o serie de filme din alte localitati. Evaziunea fiscala se intalneste si in cazul taxelor de timbre pentru activitatea notariala. Astfel, de exemplu, in cazul autentificarii actelor de vanzarecumparare, nu de putine ori, partile se inteleg ca pretul vanzarii inscris in actul de vanzare-cumparare autentificat sa fie inferior celui practicat in realitate, pentru ca taxa

de timbru sa se calculeze la un pret mai mic. In perioada care a trecut de la introducerea taxei pe valoarea adaugata in Romania, s-au conturat diferite forme de evaziune fiscala si in acest domeniu. Printre formele cele mai des intalnite pot fi mentionate: vanzarile nedeclarate, care apar cu frecventa cea mai mare si sunt de multe ori greu de descoperit. Practic, vanzarile de bunuri sau prestari de servicii se fac fara intocmirea documntelor corespunzatoare si, evident, fara inregistrari contabile; omiterea inregistrarii, cand agentul economic neinregistrat beneficiaza de avantaj care nu i se cuvine, comparativ cu ceilalti comercianti, care vor sa solicite clientilor taxa pe valoare adaugata; intelegeri intre vanzatori si cumparatori de a aschimba bunuri sau servicii fara plata (gen barter), cu plata redusa, fara factura sau eventual cu o factura cu valoare redusa. Intr-o astfel de situatie, sigur ca va avea loc deducerea unei taxe mai mici, insa pe total circuit (este vorba de circuitul marfii de la producator consumator), valoarea masei impozabile sa va diminua si la buget se va incasa o suma mai mica; operatiuni false, care se intalnesc frecvent si se realizeaza prin intocmirea de facturi false, prin utilizarea repetata a acelorasi facturi pentru deducere sau prin folosirea de facturi care se refera la cumparaturi inexistente; erorile de inregistrare, care pot aparea la prima vedere ca inocente, au , toti o influenta destul de mare asupra taxei datorate, mai ales daca sunt frecvente si daca valoarea lor este mare; aplicarea incorecta a scutirilor, care poate conduce la diminuarea serioasa sumelor cuvenite bugetului, mai ales daca este asociata cu facturi false, fiind astfel platitorul de T.V.A. nu are cum sa profite de aceasta practica; cererei de rambursare nejustificate, cand se solicita rambursarea taxei aferente unor marfuri exportate sau pentru bunuri la care legea de dreptul la deducere, fiind insa ca in realitate aceste operatiuni sa fi fost effectuate. O situatie mai des intai este aceea a solicttarii deducerii taxei pe valoarea adaugata, pentru acelasi bun exportat, de catre doi agenti economici, pe considerentul ca documentele privind bunul respective au circulat prin mai multe societati comerciale. Aria destul de larga in care se manifesta evaziunea fiscala in tara noastra punand in fata organelor de control financiar si fiscal sarcini si problem deosebite. Dr urmare, pe parcursul anului 2002 organele Garzii Financiare au verificat un numar de 174 677 de agenti economici. Numarul cazurilor de evaziune fiscala frauduloasa identificate, pentru care au fost sesizate organele de urmarire penala a fost de 2 350. Valoarea evaziunii fiscale depistate reprezinta circa 2 077 de miliarde adica aproximativ 0,14% din PIB al anului 2002 si 0,44% din totalul venitur bugetului general consolidate. Identificarea cazurilor de evaziune fiscala a condus si la aplicarea unor sanctiuni, sub forma majorarilor de intarziere a amenzilor si a confiscarilor. Valoarea acestor sanctiuni in aceeasi perioada a fost de 3 708 de miliarde de lei, adica coeficientefectiv al evaziunii fiscale de 1,778 (3 708 : 2 077), fata de valoarea evaziunii fiscale prezentate mai intai. Valoarea multiplicatorului (coeficientului) efectiv al evaziunii fiscale egal 1,78 ne arata numarul de unitati monetare incasate la buget pentru o unitate monetara din evaziunea fiscala. Consideram ca acest coeficient arata rezerve existente pe linia finantarii deficitului bugetar pe parcursul executiei bugentului. Aceste rezerve pot fi identificate prin activitatea desfasurata de organele de conducere pentru depistarea si combaterea evaziunii fiscale. Urmarirea evolutiei fenomenului evaziunii fiscale pe baza unor indicatori, care sunt: numarul cazurilor de evaziune identificate, rata cazurilor de evaziune fiscale in totalul verificarilor, ponderea evaziuniifiscale identifiacte in PIB si in totalul veniturilor bugetului general consolidate, permite desprinderea unor concluzii

privind stabilirea masurilor pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Este importanta, de asemenea, si cunoasterea structurii fenomenului evazionist. Acest lucru se impune cu atat mai mult cu cat exista o anumita legatura intre marimea presiunii fiscale (respectiv structura sa de repartizare) si marimea evaziunii fiscale (respectiv repartizarea acesteia pe categorii de impozite si taxe). Printre cauzele cele mai importante care stau la baza evaziunii fiscale pot fi mentionale: intentia de eludare sau incalcarea deliberata a prevederilor din legislatia fiscala, in vederea sustragerii de la plata impozitelor, taxelor si contribuiriilor; desfasurarea de activitatii fara autorizatie legala; refuzul sau tergiversarea obligatiilor fiscale corect determinate; conducerea incorecta sau incomplete a evidentelor privind determinarea cheltuielilor, veniturilor si a obligatiilor fiscale; majorarea in mod nereal a cheltuielilor firmei in scopul diminuarii profitului impozabil; trecerea formala a produselor (mai ales petroliere) prin evidentele mai multor firme fantoma, intercalate intre producator si comerciantul en-detail, ceea favorizeaza neplata catre bugetul de stat a unor sume importante reprezenta TVA si accize; exploatarea la maximum a unor incoerente sau inconsecvente ale legislatiei fiscale sau interpretarea arbitrara a prevederilor acesteia in ceea ce prive: facilitatile fiscale; necunoasterea legislatiei fiscale. 1.3.1. Evaziunea si frauda fiscala in cazul Taxei pe Valoarea Adaugata Obiectivul Taxei pe Valoare Adaugata este cumbaterea evazinuii si fraudei fiscale. Este foarte importanta combaterea evaziunii din dfera TVA pentru ca ea determina aproximativ 30% din veniturile bugetare ale Romaniei ( in 1999 valoarea ei a fost de 5296 miliarde din 16981 miliarde lei bugetul total). Evaziunea in cadrul TVA reprezinta intentia de a nu plati taxa prin subdeclararea sau nedeclararea ei sau de a cere o rambursare necuvenita a acesteia ca urmare a unei extrageri a valorii TVA deductibila. Obiectivul esential al inspectorului organului fiscal de a verifica corectitudinea declararaii valorii Taxei pe Valoarea Adaugata. De asemenea trebuie sa observe daca incorectitudinea este deliberata sau a fost neintelegerii, neglijentei sau ignorantei platitorului. In toate situatiile se impune discenramant caci in cazurile de neglijenta se recurge la corectarea sumei de plata si plata unor amenzi si/ sau penalitati, iar in cazul fraudei voite se intenteaza actiune in justitie pana la obtinerea unei condamnari. Cea mai frecventa forma de evaziune in acest domeniu este nedeclararea vanzarilor, neinregistrarea lor in ontabilitate: - vanzari de bunuri la intern, fara TVA , cu explicatia ca firma respective e comisionar pentru livrarile de export ale bunurilor respective; explicatia era falsa iar masurile luate au fost de calculare si plata a TVA plus majorarile de intarziere; - livrarea de bunuri la intern fara calcul TVA, cu motivatia ca beneficiarii respectivelor bunuri sunt institutii publice neplatitoare de TVA. Controlul a constatat ca livrarile nu se incadreaza la niciuna din operatiunile scutite de TVA conform articolului 6 al Ordonantei de Guvern numarul 3/1992 si sau impus calculul si plata TVA plus majorari de intarziere; - neinscrierea in deconturile lunare a TVA aferenta livrarilor la intern cu facturi neincasate si inregistrarea Taxei pe Valoarea Adaugata neexigibila, pana la incasarea facturilor. Aranjamente de tip barter reprezinta cazuri de evaziune fiscala atunci cand exista o intelegere intre tranzactionari referitoare la schimbul de marfuri fara plata sau cu plata redusa, fara facture sau cu facture la valoare redusa.

Deducerile false sau alte metode de evaziune fiscala si se realizeaza ca facturi false, facuri utilizate de mai multe ori pentru deducere ori facturi aferente unor cumparari ce nu au fost niciodata facute. Astfel exista exemple de agenti aconomici ce si-au exercitat dreptul de deducere a TVA aferenta intrarilor de bunuri proprietatea altor agenti economici. In alte cazuri s-au facut deducerea TVA aferenta unor bunuri sau servicii ce nu participau la realizarea activiatii respectivului agent economic ce le-a achizitionat. Erorile de inregistrare par inocente dar apar fercvent si au valoare mare; de exemplu unii agenti economici nu calculeaza Taxa pe Valoarea Adaugata pentru avansurile primate de la client la data primirii acestora ci la data livrarii produselor, bazandu-se pe textul articolului 12 din Ordonanta de Guvern numarul 3/1992 (Taxa de Valoarea Adaugata e exigibila la realizarea faptului generator). Aplicarea incorecta a cotei zero sau a scutirilor, care apare cel mai frecvent prin incheierea de contracte de asociere, a unor protocoale intre mai multe societati cu scopul de a realiza contracte de export ( se emit facturi in valuta 'pentru export in comision' cu cota zero TVA). La control s-a constatat ca livrarile respectivelor bunuri au fost facute nu la extern ci la intern. Cererile de rambursare nejustificata sunt exemple de frauda fiscala cand se solicita Taxa pe Valoarea Adaugata aferenta vanzarilor la export, sau pentru bunuri pentru care legea da dreptul la deducere, dar care de fapt nu au fost efectuate. 1.3.2. Protejarea intereselor financiare comunitare in Romania Aria de cuprindere a intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania vizeaza doua aspecte, pe de o parte, asistenta financiara din aprtea Uniunii Europena, in care sens trebuie asigurata o utilizare si o administrarea eficienta a fondurilor primate, iar pe de alta parte contributia Romaniei la bugetul comunitar, sub forma resurselor proprii, in care sens Uniunea Europeana devine direct interesata in combaterea fraudei si evaziunii fiscale in tara noastra. In vederea aderarii Romaniei la Unirea Europeana, administratia fiscala romana trebuie sa fie capabila sa asigure schimbul de informatii intracomunitare in ceea ce priveste tax ape valoarea adaugata si accizele, precum si adaptarea procesului de gestiune, colectare si control, astefl inact sa raspunda cerintelor administratiilor fiscale ale statelor member ale Uniunii Europene. In Romania, in cadrul Agentiei nationale de Administrare Fiscala Biroul Central de Legaturi va realiza schimbul official de informatii cu statele Unuinii Europene, incepand cu anul 2007. Schimbul de informatii se va realiza, pe de o parte, intre Biroul Central de Legaturi si structurile teritoriale cu atributii de control fiscal, iar pe de alta parte, intre Biroul Central de Legaturi si administratiile fiscale din tarifele Uniunii Europene. A fost adoptata H.G. nr. 793/2005 privind aprobarea Strategiei nationale de lupata antifraud pentru protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania, publicata in M.Of. nr. 743/16 august 2005. Aceasta are drept obiective generale dezvoltarea unui sistem integral de coordonare a luptei antifrauda privind protectia intereselor financiare ale Uniunii Europene in Romania si intarirea capacitatii administrative a institutiilor cu atributii in prevenirea, idetificarea, investigarea, sanctionarea fraudei si recuperearea prejudiciului adus prin comiterea acesteia. Obiectivele specifice ale Strategiei se refera la prevenirea fraudarii fondurilor comunitare prin actiuni de comunicare si relatii publice, controlul financiar public, control fiscal, cercetarea si urmarirea cazurilor de frauda, recuperarea prejudiciului si coordonarea luptei anifrauda. Planul de actiune in privinta controlului fiscal prevede:

dezvoltarea unei capacitate adecvate de coordonare si asigurarea calcularii, colectarii, platii si controlului resurselor proprii, precum si de rapoartare catre Uniune Europeana, In Romania, modul de organizare a activitatii de inspectie fiscala, precum si desele modificari ale structurii organizatorice a aparatului specializat in acest domeniu au avut un impact negative asupra indeplinirii eficiente a menirii activitatii de inspectie fiscala. Mai mult, o buna perioada de timp, aparatul fiscal nu a avut la indemana necesar pentru a sanctiona corespunzator frauda fiscala. Ulterior, legea pentru combaterea evaziunii fiscale, in vigoare pana la mijlocul anului 2005, a continut o serie de neclaritati, nefiind facuta o delimitare clara a infractiunilor si contraventiilor, astfel ca unele fapte puteau fi interpretate si incadrate, in functie de dorinta sau pregatirea persoanei care efectua controlul. Daca la acestea adaugam si elementul coruptie, existent in randul inspectorilor fiscali, intelegerm de ce din punct de vedere legislativ si administrative puterea publica nu a avut capacitatea de a actiona efficient in lupta impotriva acestei practice.

1.6. Concluzii O problema deosebit de importanta a tuturor statelor este cea a relatiilor cu exteriorul ce presupune atat posibilitatea existentei de firme in 'oaze financiare' cat si in alte state. De accea trebuiesc incheiate acorduri foarte clare intre statele in care se afla filialale respectivei societati pentru a putea prevenii evaziunea si frauda fiscala internationala. Trebuie sa existe o legislatie care sa acopere intreaga problematica legata pe de o parte de veniturile realizate de nerezidenti pe teritoriul tarii, si pe de alta parte, de impunerea veniturilor obtinute de rezidenti din surse aflate in strainatate. Deci principala atributie a organelor fiscale devine calculul corect al materiei impozabile ( modul de determinare fiind precizat prin lege). Reglementarile interne pot avea un loc important in limitarea evaziunii fiscale la scara internationala; ele sunt eficiente daca tin seama de conditiile concrete din fiecare tara, de relatiile ei cu exteriorul. Toate acestea pledeaza pentru completarea de urgenta a legislatiei fiscale a Romaniei, indreptate spre combaterea evaziunii fiscale, atat interne cat si internationale. Sustragerea in mod legal de la Impozit se face in virtutea faptului ca statul a forat multiple 'fisuri' sau 'supape' care permit ca sume importante sa fie exonerate de impozit sau impuse cu cote reduse. Eficacitatea impozitului depinde de psihologia si cultura juridica si mentalitatea contribuabililor, de perfectiunea sistemului fiscal si de completenta aparatului administrativ. Cauzele evaziunii fiscale sunt multiple: prevederi legale ce favorizeaza eludarea fiscului, modul de aplicare a legilor ce permite sustragerea de la impozitare, contribuabili care cu o mentalitate nesanatoasa recurg la felurite metode de a-si ascunde materialul impozabil, coruptia organelor fiscale, repartizarea inechitabila a cotelor de impozite pe grupe de venituri si categorii sociale. Sistemul de impozitare poate duce chiar la scaderea muncii, oamenii nu mai sunt impulsionati sa presteze munca suplimentara caci veniturile astfel castigate le vor fi luate la impozitare, ceea ce impulsioneaza munca la negru si implicit sustragerea de la impozite.

Cel mai usor pot sa se eschiveze de la impozitare industriasii, comerciantii, liberprofesionistii, fermierii care isi declara veniturile printr-o declaratie semnata doar de ei. Salariatilor le este mult mai greu sa se sustraga de la plata partiala sau integrala a impozitelor, caci lor li se impun impozitele pe baza unor declaratii semnate de un tert intreprinzator. In sanul profesiunilor necomerciale, contabilii erau in capul listelor persoanelor urmarite cu mai mult de 25% din condamnari. Aceste urmariri erau fondate pe fapte de complicitate. In randul liber profesionistilor, evaziunea fiscala se concentra in randul avocatilor, medicilor si notarilor care impreuna insemnau 45% din condamnarile penale din acest sector. Inflatia reprezinta un fenomen extrem de complex (existent in multe tari ale lumii si in Romania) care se datoreaza relei credinte a contribuabililor, necunoasterii legii de catre acestia si chiar lacunelor legii. Efectele ei sunt numeroase, cele mai importante ar fi diminuarea bugetului statului, nesatisfacerea anumitor servicii publice, saracia si mai ales economia subterana. Efectele evaziunii fiscale se repercuteaza direct asupra nivelurilor veniturilor fiscale, conduce la distorsiuni in mecanismul pietei si poate contribui la inechitati sociale datoarte accesului si inclinatiei diferite la evaziunea fiscala din partea contribuabililor. Ce va simplifica si uniformiza legislatia din domeniul TVA.

Uniunea Europeana doreste sa diminueze efectele evaziunii fiscale la nivelul blocului comunitar, iar in acest sens a lansat spre dezbatere publica un document consultativ referitor la modificarile legislatiei privind Taxa pe Valoarea Adaugata ( TVA ) Printre propunerile autoritatilor europene se numara o definitie mai larga a persoanei impozabile ( incluzand institutiile guvernamentale ), cresterea plafonului de inregistrare ca platitor de TVA, utilizarea unei cote unice de TVA in locul unor cote multiple, reducerea numarului de exceptii de la plata taxei indirecte, eliminarea limitarilor pentru dreptul de deducere a TVA si extinderea bazei impozabile. Potrivit datelor Comisiei Europene ( CE ), evaziunea fiscala referitoare la TVA se ridica la 100 de miliarde de euro annual, la nivel comunitar. Perioada de consultari referitoare la viitoarea legislatie in domeniul TVA se va finaliza la sfarsitul lunii mai a acestui an, iar prevederile vor fi incluse intr-un document final care va fi aplicat in toate statele membre. Astfel, prin simplificarea sistemului si reducerea poverii administrative, oficialii Comisiei Europene vor sa diminueze evaziunea fiscala si sa mareasca nivelul de colectare a veniturilor din TVA. Ne asteptam ca acest document consultative sa include o serie de propuneri prin care sa se utilizeze potentialul noilor tehnologii electronice, pentru a crea un sistem de TVA mai simplu, mai robust si mai efficient, a precizat Daniel Anghel, Partener, Taxe Indirecte la PwC Romania. Cum sunt fraudate statele. Una dintre cele mai intalnite fraude la nivel European este atunci cand cineva cumpara bunuri scutite de TVA dintr-un stat, cu intentia de a le

revinde in alta tara din Uniunea Europeana. Legislatia prevede ca bunuri exportate intre statele UE sa fie scutite de TVA, urmand ca firma, care actioneaza ca un collector de taxe, sa plateasca taxa in tara unde revinde bunurile. In realitate, evazionistii, desi include in pretul de vanzare al bunurilor importate si procentul cuvenit de TVA, nu vireaza banii statului dup ace s-a efectuat tranzactia catre consumatorul final. Totodata, printr-un system elaborate, se creeaza un lant de cumparari si vanzari, de la o companie la alta si de la o tara la alta, pentru ca firma care trebuie sa achite TVA sa nu fie identificata. La nivelul Uniunii Europene, Marea Britanie Spania si Italia sunt tarile care au inregistrat cele mai mari pierderi din cauza returnarilor nejustificate de TVA solicitate de exportatori. Legislatia referitoare la TVA a fost introdusa la nivel comunitar in urma cu 40 de ani, iar in prezent constituie una dintre principalele surse de venituri pentru bugetele statelor membre. Cu toate acestea, complexitatea actualului system de TVA duce la costuri suplimentare inutile si creste povara conformitatii, atat pentru contribuabili, cat si pentru autoritatile fiscale, creand obstacole pentru Piata Comuna. Suntem de parere ca schimbarile referitoritoare la legislatia de TVA vor duce la un system mai amplu si permisiv de TVA, a explicat Anghel. Inlocuirea directivei U.E. Pe de alta parte, in ceea ce priveste armonizarea legislatiei europene referitoare la TVA, Comisia Europeana are in vedere chiar si inlocuirea actualei Directive de TVA cu un nou Regulament. Daca prevederile Directivei de TVA trebuie transpuse in legislatia nationala, ceea ce duce uneori la diferente simtitoare intre legislatia de TVA de la un stat membru la altul, noul Regulament va trebui aplicat ca atare in toate cele 27 de state membre, ceea ce va duce la un singur regim European privind TVA, a mentionat Anghel. Presedintele Agentiei Nationale de Administrare Fiscala ( ANAF ), Sorin Blejnar, spunea anul trecut ca mare parte din evaziunea fiscala din Romania provine din segmentul TVA intracomunitar. Potrivit acestuia, oficial, valoarea prejudiciilor pe care institutiile ANAF le-au constatat si le-au transmis catre organele de urmarire penala s-au ridicat la 1,4 miliarde de euro in 2009, cu 45% mai mult decat in 2008.

Incasarile din controale, de la inceputul anului. Comisarii Garzii Financiare au incasat in avans TVA in valoare totala de 1,15 milioane de lei si au aplicat amenzi de 742.000 de lei, in urma controalelor efectuate la agentii

economici din Bucuresti si imprejurimi in zilele de 14 si 15 februarie, care comercializeaza legume, fructe si alte produse alimentare. Am declansat ample actiuni de verificari la centrele comerciale din Bucuresti si zonele limitrofe in vederea depistarii agentilor economici care se sustrag de la plata TVA pentru achizitiile intracomunitare pe care le efectueaza sau pentru activitatile de comert pe care le presteaza. De la inceputul anului 2011, Garda Financiara a monitorizat peste 2000 de agenti economici, care au efectuat aproximativ 8000 de transporturi. In urma acestei monitorizari, TVA incasata la bugetul de stat este de 21 de milioane de lei. Aceste verificari ample vor continua, atat in Bucuresti, cat si in intreaga tara, a precizat presedintele ANAF, Sorin Blejnar. Comisia Europeana propune intreprinderilor sociale. noi masuri pentru stimularea finantarii

Intreprinderile sociale sunt companii care au un impact social pozititv si care urmarescmai degraba atingerea unor obiective sociale decat maximalizarea profitului. Acest sector, aflat in plina crestere, reprezinta deja 10% din totala companiilor europene si angajeaza peste 11 milioane de salariati in Europa. Desi aceste companii primesc adesea sprijin public, investitiile private prin intermediul fondurilor care investesc in antreprenoriatul social roman vitale pentru dezvoltarea lor. Totusi, aceste fonduri de investitii sociale specializate sunt rare sau nu sunt sufficient de mari. Investitiile transfrontaliere in astfel de fonduri sunt mult prea complicate si presupun costuri ridicate. Prin propunerea de regulament de astazi, Comisia pune bazele unei piete europene puternice pentru fondurile de investitii sociale. Se introduce o noua eticheta Fond de antreprenoriat social European - , astfel incat investitorii sa poata identifica usor fondurile care se concentreaza pe investitii intreprinderi sociale europene. Abordarea este simpla: dupa ce indeplinesc cerintele prevazute in propunere, administratorii fondurilor de investitii sociale vor putea sa isi promoveze fondurilor in toata Europa. Pentru a obtine eticheta, un fond trebuie sa dovedeasca faptul ca investitiile sunt dedicate in mare parte (70% din capitalul primit de la investitori) sprijinirii intreprinderilor sociale. Prin stabilirea unor reguli uniforme privind informarea investitorilor, acestia vor putea obtine informatii clare si utile cu privire la respectivele investitii. Michel Barnier, comisarul pentru piata interna, a declarat: Intreprinderile sociale reprezinta exact tipul de inovare si de dezvoltare inteligenta, favorabila incluziunii si sustenabila de catre economia europeana are atata nevoie acum. Noile masuri pe care le propunem vor contribui la crearea de intreprinderi sociale in toata Europa si vor facilita accesul acestora la sprijinul financiar de care au nevoie pentru a se dezvolta, in special in aceasta perioada economica dificila.

Context Principalele elemente ale propunerii O marca UE recunoscuta pentru fondurile de antreprenoriat social: In prezent, investitorii pot avea dificultati in a identifica fondurile care investesc in intreprinderi sociale, ceea ce poate submina increderea in piata antreprenoriatului social.

Pe de alta parte, fondurile de investitii sociale pot avea dificultati in a se diferentia de alte fonduri, ceea ce poate afecta dezvoltarea sectorului. Regulamentul adoptat creeaza o marca comuna: Fond de antreprenoriat social european. Datorita acestei etichete, investitorii vor stii ca cea mai mare parte a investitiei lor merge catre intreprinderi sociale. In plus, datorita marcii commune la nivelul UE, investitorilor din toata Uniunea Europeana le va fi mult mai usor sa identifice aceste fonduri. Informatii de o calitate mai buna pentru investitori: Asa cum investitorii pot avea dificultati in a identifica fondurile care investesc in intreprinderi sociale, informatiile disponibile despre aceste fonduri si despre activitatile lor pot fi dificil de comparat si de utilizat. Prin urmare, este vital sa se creeze un cadru UE comun pentru aceste informatii. Toate fondurile care vor folosi noua marca vor trebui sa publice informatii clare despre tipurile de intreprinderi sociale pe care le vizeaza, despre modalitatile de selectare, precum si despre modul in care vor sprijini intreprinderile sociale si modul in care va fi monitorizat si raportat impactul social. O evaluare mai precisa a performantelor: Impactul preconizat constituie un factor important de care investitorii tin cont atunci cand aleg dintre diverse fonduri de investitii sociale. Masurile propuse contin prevederi clare privind obligatia fondurilor de a informa investitorii cu privire la modul in care vor asigura monitorizarea si intocmirea de rapoarte privind impactul. Totusi, va fi nevoie,probabil, de mai mult decat atat. Comisia isi va continua eforturile pentru a dezvolta noi modalitati, mai eficiente si cu un grad de comparabilitate mai ridicat, de masurare a performantelor sociale ale investitorilor. Aceasta va permite dezvoltarea unei piete a investitiilor mai transparente si va duce la o crestere a increderii investitorilor. Eliminarea barierelor legate de atragerea de fonduri in Europa: Regulile aplicabile fondurilor de investitii sociale difera de la un stat membru la altul si adesea sunt oneroase si complexe. Din acest motiv, noile propuneri vor

-

-

simplifica regulile. De exemplu, cu ajutorul unui pasaport European, fondurile de antreprenoriat social ar putea atrage fonduri din toata Europa. Administratorii de fonduri nu vor fi fortati sa utilizeze noul cadru, insa daca fac acest lucru, vor putea avea acces la investitori din toata Uniunea Europeana si vor beneficia de o marca UE usor de recunoscut, in care investitorii vor avea o incredere tot mai mare sip e care o vor cauta. Disponibilitatea pentru investitori: Deoarece investitiile in intreprinderi sociale pot fi riscante, eticheta Fond de antreprenoriat social european va fi disponibila, intr-o prima etapa, doar investitorilor profesionisti. Dupa ce cadrul devine complet operational. Comisia va studia posibilitatea de a permite si accesul micilor investitori la aceste investitii.In urma cu ceva timp, premierul Italian, Silvio Berlusconi, spunea ca evaziunea fiscala este un drept natural. Mai toate studiile, recente si mai vechi, arata ca opinia lui Berlusconi este larg impartasita de populatiile din sudul Europei. Ce inseamna asta pentru restul lumii? Clasa de mijloc, salariata, ajunge sa plateasca mai mult.

Economiile negre, sunt acele zone unde nu ajunge niciodata Fiscul, mult mai ample in Grecia, Italia, Spania si Portugalia, decat in nordul continentului. Evaziunea fiscala este un sport national in estul Europei, si joaca un rol important in actuala criza financiara. Trebuie spus ca exista si o relatie de cauzalitate intre taxele ridicate si economia neagra asadar, in tarile anterior mentionate, unde contributiile la serviciile sociale sunt ridicate, la fel ca si taxele si impozitele, economia subterana reprezinta in jur de un sfert din Produsul Intern Brut. Doar in Italia, in 2011, ministrul Industriilor, Paolo Romani, a estimate ca veniturile nedeclarate din tara se ridica la uirasa suma de 320 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, statul Italian, care in 1992 nu are o datorie mai mica de 100% din PIB, este in permanenta sarac. Este un stat in care oamenii isi tin bogatiile departe de ochii autoritatilor mai putin de 800 de italieni au declarat un venit de peste unn million de euro in 2010. Autoritatile ar dori sa dubleze, in doi ani, sumele recuperate de la cei care fenteaza fiscul, de la acei parassita della societa, parazitii care ocolesc taxele si impozitele, insa Comisia Europeana nu este convinsa ca vor reusi sa isi echilibreze bugetul, avand in vedere cat de raspandita si longeviva este aceasta practica. Grecia este numita pentru lunga istorie de evaziunea fiscala, evaluate anul trecut la 4% din PIB, adica 11 miliarde de dolari, cu toate ca, potrivit unor voci, s-ar putea ridica pana la 30 de miliarde de dolari pe an.

Ce se intampla, de fapt? Sunt, spre exemplu, medici in Atena care declara venituri sub 45.000 de dolari pe an, insa isi tin copiii la scoli particulare, au piscine, iacht si alte simboluri ale avutiei. Profesorul Herakles Polemarchakis, spre exemplu, a descoperit ca oraselul Larisa are mai multe masini Porsche Cayenne SUV per cap locuitor decat orice alt oras din lume, desi veniturile declarate ale locuitorilor sunt mai mult decat modeste. Necesitatea imbunatatirii sistemului de colectare de taxe si impozite este evident in toate aceste tari insa nu are success, cu atat mai mult pe buza unei noi recensiuni. In Spania s-au facut ceva mai multi pasi in sensul abordarii evaziunii fiscale spre exemplu, au fost identificati 200.000 de indivizi care nu si-au declarat venitul din inchirierea proprietatilor, o sursa majora de evaziune fiscala. O mai buna colectare a taxelor si impozitelor nu va rezolva problemele economice ale tarilor mediteraneene, unde cheltuielile nesabuite ale statului, piata muncii inflexibila, politica competitionala gresita aplicata si intreprinderile de stat ineficiente contribuie din plin la actual criza, sustine publicatia citata. Insa este o buna si usoara modalitate de a le de a le demonstra investitorilor si creditorilor ca exista macar intentia de a face ordine in casa. Taxarea inversa la cereale a fost aprobata de CE Directia Generala de Taxare si Uniune Vamala din cadrul Comisiei Europene a aprobat cererea Romanaiei pentru taxarea inversa la cereale. Urmatorul pas este trimiterea spre aprobare a cererii si la Consiliul European . La zece zile dupa primirea aprobarii si din partea Consiliului European, masura poate fi aplicata, potrivit reprezentantilor Ministerului Finantelor. Taxarea inversa viza, potrivit declaratiilor reprezentantilor ministerului de anul trecut, livrarile de bunuri din interiorul tarii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie. Cererea Romaniei pentru taxarea inversa la cereale a fost acceptata de Directia Generala de Taxare si Uniune Vamala din cadrul Comisiei Europene, ceea ce presupune ca tara noastra va face un prim pas in stoparea evaziunii fiscale din acest domeniu.Taxarea inversa viza, potrivit declaratiilor reprezentantilor ministerului de anul trecut, livrarile de bunuri din interiorul tarii la cereale, plante tehnice, legume, fructe, carne, zahar, faina, paine si produse de panificatie.

Legat de aceasta problema, parerile sunt impartite, iar daca unii reprezentanti din industria alimentara vad de bun augur taxarea inversa, altii sustin ca nu se stopeaza astfel evaziunea. Taxarea inversa este o masura foarte buna, pe care noi, producatorii agricoli, am solicitat-o de foarte mult timp. Este bine ca se aplica la ultima veriga din filiera de produs si efectul major este ca taxarea inversa combate evaziunea fiscala. Foarte multe firme de apartament sau firme fictive se infiintau numai pentru a tranzactiona comertul cu cereale fara a se fiscaliza cantitatea de produse cumparate. In conditiile in care TVA-ul va fi platit de ultima veriga, ultimul agent economic, atunci problemele se simplifica foarte mult si va fi o masura extrem de pozitiva vizavi de evaziunea fiscala, a declarat presedintele Federatiei Agrostar, Stefan Niculae, pentru Ziare.com. Acesta s-a plans ca, de trei luni de zile, de cand se discuta despre aceasta masura, au fost foarte multe frane, fie de la Ministerul Finantelor, fie de la Ministerul Agriculturii. Pana la urma am reusit sa-i determinam pe cei de la Comisia Europeana, pentru ca si acolo am avut probleme legate de avizarea acesteia, considerand ca nu este o masura in conformitate cu legislatia europeana. Sper ca actul normativ pe care il va face Guvernul sa fie cat de cat transparent si sa nu existe niciun fel de fisura vizavi de acest lucru si sa fie un act normativ care sa se refere clar la taxarea inversa, a adaugat el. De alta parere este insa Sorin Minea, presedintele Romalimenta, care considera ca taxarea inversa va incuraja, de fapt, evaziunea fiscala. Este doar pentru cereale, s-ar putea sa aiba un impact la cereale, iar aia sunt producatori, nu procesori. Nefiind pe lant, mai departe nu are nicio noima. Sau se face pe lant, sau