lucru individual patras
TRANSCRIPT
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 1/9
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEA ŞTIINŢE ECONOMICE
CATEDRA FINAN E I BĂNCIȚ Ș
Studiu de cazTema:Ev!u iaț cu"#u!ui va!uta" a #$e%e! I#"ae!ia& iș
d!a"u! Ame"ica&
Aut":Di#cu!tu Va!e&ti&a' FB()*(C&duc+t" Ştii&ti,ic:-+t"a Mi$aiș
C$i.i&+u' /*(0
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 2/9
Cu1"i&# Introducere.......................................................................................................................... 3
Ca1it!u! I , Tabelul nr. 1.
,,Evolu ia ratei de schimb a shekelului Israelui în perioada 1994-21! "cursul direct#$........... 4ț
Ca1it!u! II, Tabelul nr 2. ,,Evolu ia ratei de schimb a shekelului Israelui în perioada 1994-21! "cursul indirect#$........!ț
Ca1it!u! III' Tabelul nr 3.,, Evol ia indicatorilor macroeconomici monetari %inanciari ai Israelului$.................................&ț
'onclu(ie.....................................................................................................................................)
*iblio+ra%ie..................................................................................................................................9
Introducere
2
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 3/9
I#"ae! este o republic parlamentar locali(at în rientul i/lociu, de-a lun+ul malului de est
al rii editerane. 0tatul modern Israel i-a declarat independen a la 14 mai 194), dupș ț
aproape dou mii de ani de cnd evreii au %ost împr tia iș ț în /urul ba(inului mediteranean de
ctre Imperiul oman. ncepnd cu secolul I, mi carea sionistș a lucrat pentru recrearea unui
nou stat pentru poporul evreu. Independen a Israelului a %ost marcat de o masiva imi+ra ie aț ț
evreilor, de con%lictul cu palestinienii i de r(boaiele cu statele arabe vecine.ș ncepnd cu
195, 0tatele 6nite ale 7mericii a %ost principalul aliat al 0tatului Israel. n 1959, tratate de pace
au %ost încheiate cu E+iptul i în 1994 cuș Iordania. n 1992 s-a încheiat un acord la slo între
Israel iș r+ani(a ia pentru Eliberarea 8alestineiț , care repre(int o bun parte a arabilor
palestinieni. ntre timp procesul de pace între Israel i palestinieni a a/uns la un impas prelun+it.ș
7proape 42 din evreii din lume triesc ast(i în Israel.
Israelul modern este apro:imativ situat pe locul re+atelor evreie ti din antichitate, locuri careș
sunt locul de na tere al iudaismului, al cre tint ii i con ine locuri s%inte pentru toate reli+iileș ș ț ș ț
monoteiste principale din lume. Evreii au %ost alun+a i din aceste teritorii în special de romaniț
de-a lun+ul secolelor de con%lict, de i unii evrei au rmas.ș n Evul ediu, (ona a %os tunul din
principalele locuri ale con%lictului dintre cre tintate iș ș islam. E:pul(area evreilor din 0pania a
condus la o cre tere, de i mic a pre(en eie vreilor în 8alestina. n perioada modern,ș ș ț
persecu iile din Europa au condus la crearea mi crii sioniste, care a c ti+at spri/in interna ionalț ș ș ț
pentru a în%iin a un nou stat ma/oritar evreu.ț
0tatul Israel este o republic parlamentar locali(at în rientul i/lociu, de-a lun+ul malului de
est al rii editerane. 0e învecinea( cu ;ibanul, în nord, 0iria în nord-est, Iordania iș
'isiordania, în est, E+ipt iș < ia =a(aș , la sud-vest, i con ine caracteristici din punct de vedereș ț
+eo+ra%ic diverse în supra%a a sa relativ mic. 7re capitala în ora ulț ș Ierusalim. Israelul este
de%init în >?eclara ia de Independen $ i în le+ile lui de ba( ca unț ț ș stat evreiesc i democraticș iș
este sin+urul stat din lume unde evreii sunt ma/oritari. Israeluleste o ar de(voltat iț ș
o democra ie repre(entativț , cu un sistem parlamentar iș vot universal. 8rim-ministrul Israeluluiserve te ca e% al +uvernului, iar ș ș @nessetul, cu cei 12 de membrii, serve te ca or+anismș
le+islativ unicameral. Israelul are una dintre rile cu mare lon+evitate din lume.ț
8opula ia din Israel - con%ormț *iroului 'entral de 0tatistic israelian - care include to i cet eniiț ț
sau resortisan ii, dar nu muncitorii strini, în interiorul Israelului în sine i în a e(rile israelieneț ș ș
din >teritoriile ocupate$, a %ost estimat la 5.5!1. milioane de oameni, dintre care !.)1).2
sunt evrei.
Ta2e!u! (3
3
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 4/9
AAEvolu ia ratei de schimb a shekelului Israelui în perioada 1994-21!$ "cursul direct#ț
Ani /
Luni (445 (440 (446 (447 (448 (444 /*** /**( /**/ /**) /**5
I ,33 ,32 ,31 ,3 ,2) ,23 ,24 ,24 ,22 ,21 ,22
II ,33 ,33 ,31 ,3 ,25 ,24 ,24 ,24 ,21 ,2 ,22
III ,33 ,33 ,32 ,29 ,25 ,24 ,24 ,24 ,21 ,2 ,22IB ,33 ,33 ,32 ,29 ,25 ,24 ,24 ,23 ,2 ,21 ,22
B ,33 ,33 ,31 ,29 ,2& ,24 ,24 ,24 ,2 ,21 ,21
BI ,32 ,33 ,3 ,29 ,25 ,24 ,23 ,24 ,2 ,22 ,21
BII ,32 ,33 ,31 ,2) ,25 ,24 ,24 ,23 ,21 ,22 ,22
BIII ,32 ,33 ,31 ,2) ,25 ,24 ,24 ,23 ,21 ,22 ,22
I ,32 ,32 ,31 ,2) ,2! ,23 ,24 ,23 ,21 ,22 ,22
,32 ,33 ,31 ,2) ,2! ,23 ,24 ,22 ,2 ,22 ,22
I ,32 ,32 ,3 ,2) ,23 ,23 ,24 ,23 ,2 ,22 ,22
II ,32 ,32 ,3 ,2) ,23 ,23 ,24 ,23 ,21 ,22 ,22
Ani /
Luni /**0 /**6 /**7 /**8 /**4 /*(* /*(( /*(/ /*() /*(5 /*(0
I ,23 ,21 ,23 ,2! ,2& ,2& ,2) ,2& ,2& ,2) ,2!
II ,22 ,21 ,23 ,25 ,24 ,2& ,2& ,2& ,2& ,2) ,2!
III ,22 ,21 ,23 ,25 ,23 ,2& ,25 ,2& ,2& ,2) ,24
IB ,22 ,21 ,24 ,2) ,23 ,25 ,2) ,2& ,25 ,2) ,2!
B ,22 ,22 ,24 ,29 ,23 ,2& ,29 ,2& ,25 ,2) ,2!
BI ,22 ,22 ,24 ,3 ,2! ,2! ,29 ,2! ,25 ,2) ,2!
BII ,21 ,22 ,23 ,29 ,2! ,2! ,29 ,2! ,25 ,29 ,2&
BIII ,22 ,22 ,23 ,2) ,2& ,2& ,29 ,24 ,25 ,29 ,2&
I ,22 ,22 ,24 ,25 ,2& ,2& ,2) ,24 ,25 ,25 ,2! ,21 ,23 ,24 ,2) ,2& ,25 ,2& ,2! ,2) ,25
I ,21 ,23 ,2! ,2& ,2& ,25 ,25 ,2! ,2) ,2&
II ,21 ,23 ,2& ,2! ,2& ,25 ,2& ,2& ,2) ,2&
Elaborat de ctre autor >?isculțu Balentina$ in ba(a datelor pre(entate desursaChttpCDDdata.orldbank.or+D "7ccesat pe data 1.9.21!#
C&c!uzie: n urma anali(ei e%ectuate în Tabelul 1. am observat c cursul valutar cel mai mic
pentru 1 I;0 Israelian %a de 1 60? 7merican se între+istra în anul 22 în lunile "aprilie, mai,ț
iunie octombrie i noembrie# un curs de apro:imativ ,2 cen i . 6n curs valutar stabil saș ț
intre+istrat în anii 1994-199! cuprin(înd o stabilitate a shekelului#. 'ursul intre+istra ,32-,33
cen i pentru 1 I;0. n anul 214, cursul valutar a între+istrat o scdere deoarece pentru 1 I;0 seț
va plti ,29 cen i. ?ac cursul valutar varia( adic shekelul scade %a de dolar aceasta neț ț
demonstrea( c importurile în Israel cresc.
Ta2e!u! /3
AAEvolu ia ratei de schimb a shekelului Israelui în perioada 1994-21! "cursul indirect#$ț
4
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 5/9
Ani /
Luni (445 (440 (446 (447 (448 (444 /*** /**( /**/ /**) /**5
I 2,9&14 3,19 3,135! 3,241& 4,!333 4,1!9! 4,14!5 4,41 4,39! 4,543) 4,3)2
II 2,9!5) 3,&) 3,1324 3,3!9 4,!994 4,)21 4,9!2 4,14! 4,!)! 4,)19 4,453)
III 2,9455 2,9)1) 3,15 3,3!9 4,!59! 4,42& 4,345 4,113 4,&& 4,)13 4,4)
IB 2,94!1 2,94&1 3,1!4 3,3419 4,!9)& 4,2)4 4,11& 4,199! 4,543 4,&92! 4,!1&!
B 2,9)1 2,9511 3,19&4 3,3!3 4,&955 4,14!9 4,34 4,132! 4,)9 4,!4& 4,!5)3BI 3,122 3,1)5 3,2)51 3,429 4,&443 4,99& 4,211 4,133 4,915 4,39 4,4!35
BII 3,19 2,94&) 3,23) 3,39) 4,&&4& 4,9!2 4,5) 4,1&5! 4,5! 4,32 4,491
BIII 3,19 2,9942 3,1449 3,!&11 4,&421 4,1!41 4,)! 4,29! 4,5!! 4,44! 4,!42
I 3,19 3,41 3,139 3,!32& 4,)25) 4,22&1 4,13 4,2!9! 4,&!5! 4,439 4,!11!
3,19 3,2! 3,1)9 3,!9& 4,)&4 4,2&29 4,2& 4,3! 4,)55 4,439 4,4&94
I 3,19 3,213 3,2&)& 3,!322 4,2!&5 4,2391 4,134 4,2) 4,553 4,4)) 4,44&5
II 3,19 3,)1) 3,2!!2 3,!291 4,1552 4,2292 4,92 4,229 4,&43 4,43&3 4,3!34
Ani /
Luni /**0 /**6 /**7 /**8 /**4 /*(* /*(( /*(/ /*() /*(5 /*(0
I 4,39) 4,!5)5 4,212) 3,)445 3,551) 3,5)2 3,!43) 3,)&) 3,525& 3,4&53 3,)92
II 4,35!2 4,&459 4,2!51 3,&1&) 4,!&2 3,52) 3,512! 3,53)& 3,529 3,4999 3,9132
III 4,3314 4,&93) 4,2119 3,&2)4 4,1&) 3,55)2 3,&153 3,5532 3,5!9 3,49) 3,9&!1
IB 4,3!23 4,&!5& 4,1!33 3,!3)) 4,194 3,&959 3,4)5! 3,515 3,&41 3,4)55 3,9&)9
B 4,3&3 4,45!3 4,24 3,43)2 4,1&) 3,51)4 3,3))3 3,5491 3,!)49 3,4&2! 3,)!9)
BI 4,412 4,!)5 4,415 3,2313 3,9531 3,)&19 3,43&3 3,))25 3,&)13 3,4&4 3,)&13
BII 4,!&5 4,429) 4,2459 3,3492 3,91&3 3,)5)9 3,3953 3,915 3,&332 3,425) 3,55
BIII 4,!11& 4,3)43 4,353 3,4593 3,5&2) 3,55&3 3,4215 4,1& 3,!&!1 3,42!9 3,55!&
I 4,!222 4,3!5& 4,1222 3,!)9 3,599! 3,)12& 3,!&34 4,2) 3,&& 3,!512 3,92))
4,!9! 4,311 4,14) 3,4!3) 3,5&5 3,&!&& 3,52) 3,9131 3,!3& 3,&)2)
I 4,&3) 4,2521 3,9!!! 3,5523 3,5!4 3,&3! 3,&) 3,))13 3,!15! 3,5911II 4,&!11 4,23)& 3,)2!4 3,919) 3,5)!5 3,&5&! 3,55!) 3,)1! 3,!1!1 3,)51
Elaborat de ctre autor >?isculțu Balentina$ in ba(a datelor pre(entate de Sursa:
http://www.ibrd.orq; "7ccesat pe data 1.9.21!#
C&c!uzieC n urma anali(ei e%ectuate în Tabelul 2 am observat c cursul valutar cel mai mic
pentru 1 60? 7merican între+istra 2,9&14 I;0 în 1994 cuprin(înd lunileC "ianuarie, %ebruarie,
martie, aprilie, mai#. Iar cursul cel mai înalt de 4,!5-4,&!11 I;0 pentru 1 60? sa între+istrat în
2! cuprin(înd lunile "iulie, au+ust, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie#. 7cest
instabilitate a shekelului %a de dolar a avut loc din cau(a depo(itelor bancare adic cre tereaț ș
cotei depo(itelor în dolari.
?e i lipsit, pn nu demult, de resurse naturale "în anii 211-212 s-au descoperit re(erveș
de +a(e naturale în aria maritim mediteranean apar innd Israelului# în 21 produsul internț
brut nominal "8I*# israelian s-a situat pe locul 42 din lume i are un ratin+ %oarte mare înș
clasamentul Indicelui ?e(voltrii 6mane. Economia israelian este dominate de bunuri iș
servicii de înalt a tehnolo+ie. 8rincipalele activit i, se a%lîn (ona de produc ie a componentelorț ț
5
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 6/9
de calculatoare, in+inerie so%tare, tehnolo+ii medicale, precum i produse %armaceutice.ș
ntreprinderile israeliene, deasemenea /oac un rol important în industria de diamante din lume.
Ta2e!u! )3
AAEvol ia indicatorilor macroeconomici monetari %inanciari ai Israelului$ț
Ani /
indica
tori
/**/ /**) /**5 /**0 /**6 /**7 /**8 /**4 /*(* /*(( /*(/
-IBa#în60?
119,)5&,313,mlDusd
12!,4&5,1&1
134,2,952
141,222,&
1!2,23,9&4
15&,&5!,1)
213,919,3!
2&,45&,5))
232,99,!!4
2!),4),212
2!5,24,92
b# cap-locu.
29,31miiDusd
25,4!!
2!,)32 2&,21 2&,) 2),322 29,22 29,4 3,2 31, 31,45&
E91"tml-usd
33,2mldDusd
3!, 39,1 41,!) 44,49 4&,33 !1,2 !3,22 !),43 &3,!1 55,!9
Im1"tml-usd
3&,12!mlDusd
3!,5 39,4 41,11 4!,99 49,9) !4,41 !&,4 !9,12 !),23 &4,54
ImportTotal
331&milDusd
34212
4111 4!3! !&&23 !&&23 4!914 453&) !9122 45)12 4)315
Rezer.valutar.int
ernation
1,!)2,!miiDusd
3,322,
2,94&,9
4,)1),4
1!,29!,!
),59),1
1,)54,1
4,43),1
!,!9,&
9,94,1
),!!,2
Invest.Strainedirect.
19,&mldDusd
2,3 1),3 15,9 2&,3 14 4,) !,) !,1 ),1 1,5
Ani / indicatori
/*() /*(5
-IBa#în 60?
29,!!,&,mlDusd 34,22&,33&
6
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 7/9
b# cap-locu 32.2 miiDusd 32.295
E91"tml-usd 55,2)mldDusd 55,41
Im1"tml-usd
&9,22mldDusd 52,24
Import
Total
4)2!4milDusd 49122
Rezer.Valutar.internation
11,)4,2 miiDusd 11,)4,2
Invest. Strainedirect.
13,3 mlDusd 14,9
Elaborat de ctre autor >?isculțu Balentina$ in ba(a datelor pre(entate de Sursa
http://data.worldbank.org/ "7ccesat pe data 1.9.21!#
C&c!uzie: n urma anali(ei e%ectuate în Tabelul 3 a indicatorilor macroeconomici a
Israelului am observat c 8I* Dusd a între+istrat o cre tere de 34,22&,33& mlDusd în 214.ș
7ceast crestere a avut loc din motiv c numarul natalit ii in ultimii ani a crescut, i 8I* pe capț ș
de locuitor a constituit 32,295 miiDusd .6n nivel economic mai /os a %ost intre+istrat în 22
deoarece 8I* constituia 119,)5&,313. 7cest decala/ are loc din cau(a importurilor care
constituiau 3&,12! mldDusd. prosperitate in economia rii se intre+istrea( în 2!-2&ț
deoarece e:porturile au crescut cu 41,!)-41,49mlDusd. 7ceast cre tere economic a avut loc dinș
cau(a cre terii comer ului e:terior. Importul în Israel ,în valoare total de 55,!9 mldDusdș ț
între+istrat în 212, include materii prime, echipamente militare, bunuri de investi ii, diamanteț
brute, combustibili, cereale, bunuri de lar+ consum. E:porturile includ tehnolo+ia electronic,
so%tare, sisteme computeri(ate, comunica ii, echipamente medicale, produse %armaceutice,ț
%ructe produse chimice, tehnolo+ie militar, i diamante tiate. n 212,e:porturile israeliene auș
a/uns la &4,54 miliarde dolari.
Beri%icareCIanuarie 1991F 1D.33G3.3 curs indirect F
Ianuarie 1991F 3.3H.33G 1 F
artie 2! F 1 D .22 G 4.!4 curs indirect F
artie 2! F 4.!4 H .22 G .99
ctombrie 214F 1D .25G 3.5 curs indirect F
ctombrie 214 F3.5 H.25 G .999
C&c!uzie e&e"a!+:
7
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 8/9
n urma anali(ei e%ectuate în Tabelul 1. am observat c cursul valutar cel mai mic pentru 1 I;0
Israelian %a de 1 60? 7merican se între+istra în anul 22 în lunile "aprilie, mai, iunieț
octombrie i noembrie# un curs de apro:imativ ,2 cen i . 6n curs valutar stabil sa intre+istratș ț
în anii 1994-199! cuprin(înd o stabilitate a shekelului#. n urma anali(ei e%ectuate în Tabelul 2
am observat c cursul valutar cel mai mic pentru 1 60? 7merican între+istra 2,9&14 I;0 în1994 cuprin(înd lunileC "ianuarie, %ebruarie, martie, aprilie, mai#. Iar cursul cel mai înalt de
4,!5-4,&!11 I;0 pentru 1 60? sa între+istrat în 2! cuprin(înd lunile "iulie, au+ust,
septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie#. 7cest instabilitate a shekelului %a de dolar aț
avut loc din cau(a depo(itelor bancare adic cre terea cotei depo(itelor în dolariș 3 n urma
anali(ei e%ectuate in Tabelul 3, am observat ca o prosperitate in economia rii se intre+istrea( înț
2!-2& deoarece e:porturile au crescut cu 41,!)-41,49mlDusd. 7ceast cre tere economic aș
avut loc din cau(a cre terii comer ului e:terior. Importul în Israel ,în valoare total de 55,!9ș ț
mldDusd între+istrat în 212, include materii prime, echipamente militare, bunuri de investi ii,ț
diamante brute, combustibili, cereale, bunuri de lar+ consum. E:porturile includ tehnolo+ia
electronic, so%tare, sisteme computeri(ate, comunica ii, echipamente medicale, produseț
%armaceutice, produse chimice, tehnolo+ie militar, i diamante tiate. n 212,e:porturileș
israeliene au a/uns la &4,54 miliarde dolari.
Israelul este o economie relativ orientat spre e:port. 0chimbul comercial continu s %ie a%ectat
de situa ia +eopolitic care predomin în rientul i/lociu, care împedic serios comer ul întreț ț
israel i vecinii si. 6niunea European i statele unite ale 7mericii rmîn principalii parteneriș ș
comerciali ai Israelului, de i comer ul Israelului cu 7sia a continuat s creasc în perioadaș ț
anali(at.
n urma anali(ei e%ecuate noi vedem c cursul valutar in%luen ea( rapid. 'ea mai bun situa ieț ț
este ca s e:iste stabilitate in economia unuei ri. 0tabilitatea economic în ar cît i a cursuluiț ț ș
valutar duce la prosperitatea rii cît i la stabilitatea veniturilor popula iei. ?upa parerea mea, laț ș ț
nivel mondial, consider ca orice ara are nevoie de $ stabilitate %inanciara$. 6n e:emplu per%ectț
ar %i situa ia in care diversele componente ale sistemului %inanciar- pie ele de capitaluri,ț ț
in%rastructurile de pla i, de decontare a tran(ac iilor cu titluri, de compensare, institu iileț ț ț
%inanciare etc.- %unc ionea( %r (+uduiri i bloca/e, mani%estînd %iecare o mare re(isten laț ș ț
diverse pericole potentiale. In acest sens, consider ca anali(a stabilita ii %inanciare presupuneț
urmrirea permanent a riscurilor si vulnerabilitatilor poten iale, indi%erent daca acestea seț
situea( in interiorul sistemului %inanciar sau ina%ara acestuia, adica in activitatea economica.
*iblio+ra%ieC
8
7/23/2019 lucru individual patras
http://slidepdf.com/reader/full/lucru-individual-patras 9/9
0ursa electronicC
1. httpCDD.ibrd.or F2. httpCDDdata.orldbank.or+D
3. httpCDD I<.orF4. httpCDD cursJvalutarJshekelJisraelian F!. httpCDD.valutare.roDcursDcurs-valutar-ils-bnr.html F&. httpsCDDro.ikipedia.or+DikiD0hekel F5. httpsCDDro.ikipedia.or+DikiDEconomiaKIsraelului
9