lucru individ psi ho log

8/17/2019 Lucru Individ Psi Ho Log

1/13

Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Ştiinţe Economice

Finanţe şi Bănci

Lucrare practică la Psihologie

Elaborat Podaru !le"andru# !nul $# %r&'()(

*itular de curs +gardan Elena# lector univ&

,hişinău -)'(


2/13

,uprins

,ap&$ Legătura psihologiei cu alte ştiinţe..........3

,ap&$$ .perţiile g/ndirii utili0ate mai 1recvent /n procesul de /nvăţare..........4

,ap&$$$ ,ondiţii şi metode de memorare e1icientă..........5

,ap&$2 !nali0a perioadelor de memorare e1icientă..........6

,ap&2 Metode e1iciente pentru de0voltarea creativitaţii /n timpulliber……….7

,ap&2$ Etapele procesului de creaţie /n reali0area lucrăriipersonale……….8

,ap&2$$ Starea de a1ect& Modalitaţi de diminuare a emoţiilor şi

prevenirea stării de a1ect……….9,ap&2$$$ *ehnici de automotivare……….10

,ap&$3 Modalitaţi de comunicare e1icientă personale……….11

,ap&3 *ehnici de prevenire şi diminuare a con1lictului……….12

2


3/13

Psigologia

Filosofa

Sociologia

Biologia

Medicina

Pedagogia

Politica

Economia

Istoria

$& Legătura psihologiei cu alte ştiinţe

3


4/13

$$& .perţiile g/ndirii utili0ate mai 1recvent /n

procesul de /nvăţare

Procesul de învăţare este caracterizat de o ultitudine de o!eraţii a "îndirii.#îndirea este un !roces !si$ic su!erior% !rin interediul căruia are locre&lectarea co!le'ă a realitaţii (i rezolvarea !ro)leei.

*n !rocesul eu de studiere a aterialului la disci!linile universitare &olosescai ulte o!eraţii a "indirii. Pentru înce!ut analizez aterialul (i încerc sădesco!un în ai ulte !arţi% ceea ce !e !arcurs îi !erite să înţele" ai

u(or sarcinile. *ncerc să co!ar su)iectele noi cu cele !e care de+a le cunosc% !entru a înţele"e aterialul din ai ulte !uncte de vedere. *n uraco!araţiei înce! să înţele" că un anuit aterial se re!etă de ai ulte ori !e

!arcursul studierii% aste&el are loc !rocesul de a)stractizare ce are )ene&iciul săuasu!ra !rocesului de eorare ai tîrziu a su)iectelor !ro!use la anuitedisci!line.

,inalul !resu!une o "eneralizare a in&oraţiei e'trase !e !arcursul !rocesului%aici se &ac anuite accente !e un set de idei% ce ai a!oi sînt clasi&icate du!ă o

anuita cate"orie sau structură.

-eci în !rocesul eu de "îndire utilizez ai &recvent o!eraţiunile ca

a/ analiza

)/ co!araţia

c/ a)stractizarea

d/ "eneralizarea.

4


5/13

$$$& ,ondiţii şi metode de memorare e1icientă

eoria re!rezintă un !roces !si$ic !rin care se &ace !osi)ilă di&uzarea%stocarea (i reactualizare a e'!erienţei anterioare.

Pentru a o)ţine succes !e !arcursul !erioadei de eorare a unei in&oraţiiindi&erent de un volu are sau ai ic% &iecare necesită o otivaţie (iîncredere în !ro!riile &orţe% c$iar (i eu.

Pentru a !astra !entru ai ult ti! unele oente ce necesită eorate% eu&olosesc !ro!riul tele&on% unde scriu anuită in&oraţie ce răîne vizi)ilă !e

ecranul !rinci!al% !înă la oentul înde!linirii sco!ului sau sarcinii !ro!use.

!re e'e!lu anuite cuvinte sau date eu le asociez cu alte cuvinte care ince!cu aceea(i literă sau cu aceea(i ci&ra% ceva ai distractiv !entru ine% uneledintre ele iau răas în "înd !înă la oentul actual.

n volu are de in&oraţie îl citesc de ai ulte ori la rînd% încerc săre!roduc ai a!oi ceea ce sa înti!ărit% (i &ac aceasta înainte de son dacă nusînt !rea o)osită sau diineaţa îndată ce ă trezesc.

red că !oate &i !arado'al însă îi !lace ai ult să eorez cînd !e un&undal cîntă uzică la un volu ediu (i desi"ur cînd !osed !uterile necesare

!entru a înde!lini sco!ul dorit.

5


6/13

$2& !nali0a perioadelor de memorare e1icientă

arţi-iineaţa nu reu(esc să studiez% !entru că a nevoie săi !re"ătesc "eanta !entru educaţia &izică% de aceea îi

!re"ătesc teele luni seara-e la orele 1110 !înă la 1715 ă a&lu la universitatePentru că a avut o zi încărcată nu reu(esc să studiezseara de aceea las eorarea !entru diineaţă

iercuri*nce! orele la 1420 de aceea îde!linesc cu u(urinţăînsărcinările !entru universitate% inclusiv (i !entru ziua de

+oiă a&lu la universitate de la orele 1420 !înă la 1850in tîrziu (i nu reu(esc să eorez niic% ă sit !reao)osită

oieu(esc să revăd o !arte din însarcinările e&ectuate în ziuade iercuri% (i să le &ac !e cele !entru ziua de vineri%eorez u(or deoarece a sit !lină de ener"ie-e la orele 1245 !înî la 1715 ă a&lu la universitatePentru a luate notă are la testul de la ateatică% învăţ

înainte de son% (i diineaţa reactualizez cele înti!ărite !este noa!te

-iineaţa eorez ai u(or deoarece a ultă ener"ie care îi !erite sai duc !înă la ca!ăt sarcinile. #ra&icul du!ă aiază îi &acilitează studierea aie&icientă diineaţa de cît seara.

6


7/13

2& Metode e1iciente pentru de0voltarea creativitaţii

/n timpul liber

reativitatea este dis!oziţia oului de a crea lucruri noi% !eci&icul creaţieieste că !rodusul &inal nu se intuie(te cu !recizie.

s!iraţia s!re dezvoltarea s!iritului creativ a dus la conce!erea unor etodecare% !e de o !arte% să co)ată )loca+ele% iar !e de altă !arte% să &avorizeze

asociaţia cît ai li)eră a ideilor% considerînduse că ast&el se !ot utiliza laa'iu resursele inconstientului. *n acest sco!% unele etode se )azează !e ostare de rela'are% !e înde!ărtarea criteriilor raţionale (i a s!iritului critic.

: etodă e&icientă !entru dezvoltarea creativitaţii este cea activă% adicăo)servaţiile inde!endente % învăţarea !rin desco!erirea unor lucruri noi% di&eritede cele (tiute.

: altă etodă este a desco!eririi diri+ate% ast&el un alt individ ia !artea de a

e'!lica sau de a da ceva indicii !entru &acilitarea dezvolzării creativitaţii%"îndirii lo"ice.

ctivitatea în a&ara clasei (i e'trascolară o&era nueroase !rile+uri !entrucultivarea ia"inaţiei% creativităţii. *n cercurile de elevi se des&ă(oară oactivitatea li)eră. ici se !ot e'ersa di&erite etode de stiulare a ia"inaţiei.

;i desi"ur


8/13

2$& Etapele procesului de creaţie /n reali0area

lucrării personale

*i iniţiez !rocesul de creaţie cu !rocesul de !re!arare% !entru că a nevoie deanuită in&oraţie% o structurez (i &ac un ic !lan în de!endenţă că este olucrare scrisă% desenată% odelată static.

-esi"ur nu orice o are succesul din !ria încercare% de aceea totul de!indede dorinţa ea de a sc$i)a unele as!ecte ale lucrării. @u &iind o &ire ainervoasă% unele lucrări îi !ot !rovoca nervi% însa reu(esc sa atin" un sco!

anuit.

Pentru a "ăsi soluţia dorită% ă recreez% îi arunc "indurile în altă eis&eră%ast&el du!a o !erioadă de ti! înţele" că (tiu ceea ce tre)uie să &ac ca lucrareaea să o)ţină succes.

,ac în &inal o analiză "enerală% veri&ic corectitudinea eta!elor de creaţie% (i credereu c$iar dacă uneori a ai ulte e(ecuri că orice nu a( &ace (i indi&erent de&inal a sa !ot o)ţine un rezultat )un.

8


9/13

2$$& Starea de a1ect& Modalitaţi de diminuare a

emoţiilor şi prevenirea stării de a1ect

&ectul re!rezintă o recţie eoţională de ti! e'!loziv cu slă)irea controluluivoluntar asu!ra co!ortării oului. -ecur"e în cîteva eta!e. @ta!a iniţială secaracterizează !rintro cre(tere ra!idă (i intensă a încordării eoţionale% eta!a adoua !rin destinderea stării eoţionale (i a treia eta!ă !rin e!uizare !si$o&izicăde intensitate variată.

,elul în care !oţi eliina starea de a&ect din cor! este si!lu (i u(or de

!racticat% doar că e necesar să e'iste (i dorinţă.

Printre !riele odalitaţi de diinuarea a stării de a&ect ar &i să învăţă as!une A în unele oent% cînd este necesar să răîne o !ersoană cu!ătată&ără a !rovoca daune celor din +ur.

onul )un la &el creează eoţii !ositive (i ne asi"ură cu ener"ie !e tot !arcursul zilei. onul a+ută intea (i cor!ul să &ie în &oră a'iă ca să !oatăco)ate &actorii a"resori "enerator de stress.

Bre)uie să ave în arsenal (i etode de rela'are o uzică )ună ce suna încă(ti% citirea unei cărţi )une% !etrecerea ti!ului alături de !ersoana iu)ită (ialtele.

@ste necesar să ne &ocusă viziunile !e !ozitiv. &i !ozitiv a+ută la "estionarea(i celor ai stresante circustanţe.

,iecare are dre!tul să alea"ă etodele de sto!are a eoţiilor ne"ative% este

necesar să cunoa(te că oentele stresante au a&ect ne"ativ asu!ra sisteuluiiunitar (i încura+ează dezvoltarea celulelor canceroase.

9


10/13

2$$$& *ehnici de automotivare

Aecesită să &i dis!u(i să ie(i din zona de con&ort. ea ai are )ariera incalea atin"erii !otentialului a'i este zona de con&ort. Cucruri inunate seinta!la atunci cand te i!rietenesti cu zona de discon&ortD

Au tre)uie să e'istă teaa de a "re(i. Entele!ciunea ne a+uta sa evita "reselile%dar aceasta vine doar du!a cei ai &acut un ilion de "reseliD

Bre)uie să "îndi &ără liite. *ncercă să ave o "andire e'!ansiva.

le"e &ericirea. :aenii &ericiti sunt otivati usor. ,ericirea este dre!tulnostru !rin nastere% asa ca nu ne ultui cu ai !utinD

Petrece cel !utin o ora !e zi !entru autodezvoltare. iti carti )une sauasculta -uri cu lectii de dezvoltare !ersonala. -ruul de la serviciu sauuniversitate !ana acasa este o ocazie e'celenta !entru aceasta activitate.

ntrena &inisarea lucrului înce!ut . ulti dintre noi ne !ierde !rintre detaliiatunci cand ave ceva de &acut. Berina un lucru inainte sa ne a!uca dealtul.

Brai din !lin oentul. and trai in trecut sau in viitor% nu !ote sc$i)a !rezentul.

a &i ereu )ucuroasi.


11/13

$3& Modalitaţi de comunicare e1icientă personale

ounicarea e&icienta !resu!une sa transite corect un esa+ !e careinterlocutorul sal intelea"a asa cu tre)uie.

ounicarea e&icienta ne a+uta sa intele"e ai )ine o !ersoana sau o situatiesi ne !erite sa rezolva di&erite !ro)lee !e care le intalni. -esi !are si!lusa counici% a+oritatea !ro)leelor cu cei din +urul nostru !leca de lade&icientele de counicare si inter!retarea "resita a esa+elor transise.

@'ecută o !auză înainte de a răs!unde cînd cineva se "ra)este si vrea sa

transita ceva% totul se inta!la in "ra)a% c$iar si counicarea. -e aceea esterecoandata o !auza inainte de a ras!unde.

and ne "ra)i si incerca sa terina ai re!ede conversatia% atuncilucrurile tind sa ear"a "resit. or)i incet si analiză (i ideeile celeilalte

!ersoane sau a unui "ru! de !ersoane.

@ste esential cand vine vor)a de counicare e&icienta% ca atentia noastratre)uie sa &ie indre!tata si s!re senalele care vin dins!re interlocutor% dar si la

cele !ro!rii. ,oarte ulte idei sunt transise !rin aceste sene.

ounicarea% !ana si cea ai si!la% !oate &i "rea uneori% de aceea tre)uie saave in vedere ra)darea.

i în &inal recoan sa invata sa asculta cu adevarat. -e o)icei% noi nuincerca sa intele"e ceea ce auzi% ci ai de"ra)a incerca sa "asi oodalitate de a trece direct la o!inia noastra.

11


12/13

3& *ehnici de prevenire şi diminuare a con1lictului

Modalitati Situatii conte"tuale

@vitare Pro)lea este nei!ortanta sau alte !ro)lee ai i!ortante au devenit ai !resante

Au e'ista nici o sansa de ati satis&aceinteresele

-eclansarea unui con&lict este ai !lauzi)ila decat rezolvarea !ro)leei

Pentru a lasa oaenii sa se caleze si aavea o !ers!ectiva asu!ra des&asurarii evenientelor.

unt necesare in&oratii su!lientare.

ltii !ot rezolva con&lictul intro aniera

ai e&icienta. Pro)leele !ar a &i esentiale sau

si!toatice.

ola)orare #asirea unor solutii inte"ratoare !entruinterese de i!ortanta a+ora.

and o)iectivul !ro!riu este de a invata.

o)inarea o!iniilor contradictorii.

asti"area adeziunii tuturor !rin luarea inconsiderare a ai ultor interese si realizarea unuiconsens "eneral.

o!etitie and ra!iditatea decizionala este de oi!ortanta vitala.

12


13/13

En !ro)lee i!ortante% in care tre)uiei!leentate actiuni ne!o!ulare.

En !ro)leele vitale !entru &ira% candana"erii sunt convinsi ca !unctul lor de vedere estecorect.

E!otriva celor care !ro&ita de atitudineain"aduitoare.

o!rois :)iectivele sunt i!ortante dar risculdeclansarii unui con&lict este !rea are.

:!onentii cu !utere e"ala sunt $otarati sa !una in a!licare idei care se e'clud reci!roc.

!entru realizarea te!orara a unuiec$ili)ru.

!entru asi"urarea unei retra"eriGonora)ileH% atunci cand cola)orarea sau co!etitia nu

!oate duce la un rezultat !ozitiv din !unct de vedere alsatis&acerii !ro!riilor interese.

coodare and se a+un"e la concluzia ca !ro!riilerationaente nu sunt corecte.

Pentru a !erite ca o alta varianta ai )unasa &ie a!licata.

Pentru a o)tine credit social in !ers!ectivaivirii unor !ro)lee viitoare ai i!ortante.

Pentru a iniiza !ierderile.

and situatia este sca!ata de su) control.

and aronia si sta)ilitatea sunt esentiale.

13

lucru individ psi ho log

Documents