c 8 -9 serv individ

1

ASISTENTA MEDICALA ACORDATA ASISTENTA MEDICALA ACORDATA INDIVIDULUI/PERSOANEIINDIVIDULUI/PERSOANEI

1

REGLEMENTARI CADRU REGLEMENTARI CADRU ŞI SPECIFICEŞI SPECIFICE

Dreptul la sănătate

2

Declaraţia universală a drepturilor Omului - 1948 statuează:“Orice om are dreptul la sănătate”

Constituţia Romaniei- ARTICOLUL 34 (1) Dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat “ (2) Statul este obligat să ia măsuri pentru

asigurarea igienei şi a sănătăţii publice. (3) Organizarea asistenţei medicale şi a sistemului

de asigurări sociale pentru boală, accidente, maternitate şi recuperare, controlul exercitării profesiilor medicale şi a activităţilor paramedicale, precum şi alte măsuri de protecţie a sănătăţii fizice şi mentale a persoanei se stabilesc potrivit legii

REGLEMENTARI CADRU SI SPECIFICE

3

Asigurările sociale de sănătate

LEGISLAŢIA ÎN DOMENIUL ASISTENTEI DE SANATATE ACORDATE PERSOANEI

4

LEGISLAŢIA TERŢIARĂ

-

LEGISLAŢIA

PRIMARĂ

ELEMENT GENERATOR:

CONSTITUŢIA

L 95/2006 TITLUL VIII –ASIGURARILE SOCIALE DE SANTITLUL III –ASISTENTA MEDICALA PRIMARATITLUL IV- SIST NAŢ AS MED URGENŢĂ ŞI DE PA CALIFICATTITLUL VII -SPITALELETITLUL IX - CARDUL EUROPEAN ŞI NATIONAL ASS TITLUL X -ASIGURARILE VOLUNTARE TITLUL XI- FINANTARE CHELT SAN

PARLAMENT

GUVERN/MSP/GUVERN/

FURNIZORI SERVICIIBENEFICIARII

HG CONTRACT CADRU ORD /FINANTARE INSTUTUTII/ SISTEM

FUNCTIONARE, DOTARE,

CABINETE MSPCNAS

MAI

LEGISLAŢIA

SECUNDARĂ:

PARLAMENTGUVERN

ART 34 Dreptul la ocrotirea sanatatii

FUNCTIONARE, DOTARE,

MANAGEMENT SPITALE

FUNCT

SIST URGENTAUPU, CPU

Norme ASIG

VOLUNTARE

ORDINE

PROGRAME AS MED

Asigurările sociale de sănătateCadrul legislativ

5

Legislatie primara: L 95/2006, TITLUL VIII- Asigurările sociale de

sănătateLegislatie secundara:

HG emise anual contract cadru -condiţiile acordării asistenţei medicale

Legislatia tertiaraOrdine MSP – CNAS (norme metodologice,

liste medicamente, dispozitive, etc.)

Lege cadru- 95/2006 mscuTitul VIII-Asigurările sociale de sănătate

6

Cadrul: Titlul VIII Asigurările sociale de sănătate) ROL:

Stabileste tipul de sistem-ASS, Principiile, Cuatumul contributiei Institutii-CNAS, CASA transp, UPSNAJ Mecanisme colectare, gestionare, adminsitrare si plata Defineste asiguratii si contributia acestora Drepturi si obligatii asigurati Serviciile medicale suportate din Fond: Profilactice, Stomatologice, Curative,

-as medicală primară şi de specialitate ambulatorie, AM de specialitate în spitale, medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi alte mijloace terapeutice

Servicii medicale de îngrijiri la domiciliu, Serviciile de transport sanitar, Servicii medicale pe teritoriul altor state

Asigurarea calităţii Acţiuni comune cu MSP pentru sănătate (aplicare politica, programe, licitatii,

reglementare) Conditii relaţii contractuale cu furnizorii Constituirea, utilizarea si adminsitare FNUASS Organizarea caselor de asigurări de sănătate

Definiţie

7

Asigurările sociale de sănătate reprezintă principalul sistem de finanţare a ocrotirii sănătăţii populaţiei care asigura accesul la un pachet de servicii de baza pentru asiguraţi.

Obiectivele sistemului protejarea asiguraţilor faţă de costurile serviciilor

medicale în caz de boală sau accident; asigurarea protecţiei asiguraţilor în mod

universal, echitabil şi nediscriminatoriu în condiţiile utilizării eficiente a Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Principii

8

a) alegerea libera de către asiguraţi a casei de asigurări;

b) solidaritate si subsidiaritate în constituirea si utilizarea fondurilor;

c) alegerea libera de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de medicamente si de dispozitive medicale, în condiţiile legii si ale contractului-cadru;

d) descentralizarea si autonomia în conducere si administrare;

e) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea FNUASS;

Principii

9

f) participarea persoanelor asigurate, a statului si a angajatorilor la managementul FNUASS;

g) acordarea unui pachet de servicii medicale de baza, în mod echitabil si nediscriminatoriu, oricărui asigurat;

h) transparenta activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate;

i) libera concurenta între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate.

Asiguraţi fără plata contribuţiei

10

Cei care nu realizează alte venituri: toti copiii pâna la vârsta de 18 ani, tinerii de la 18 ani pâna la vârsta de 26 de ani,

daca sunt elevi, stud ; tinerii de pâna la 26 de ani din sistemul de protecţie

a copilului sotul, sotia si parintii fara venituri proprii, aflati în

întretinerea unei persoane asigurate; deţinuţi politici,veterani de război, văduve, etc, eroii

Revoluţieipersoanele cu handicap bolnavii cu afecţiuni incluse în PNSfemeile însărcinate si lăuzele, daca nu au nici un

venit sau au venituri sub salariul de baza minim brut pe tara.

Asiguraţi cu plata din alte surse

11

a) satisfac serviciul militar în termen; b)pers concediu Pt ITM in urma unui accident de munca sau a

unei boli profesionale; c)pers concediu pentru creşterea copilului pâna la împlinirea

vârstei de 2 ani si în cazul copilului cu handicap, pâna la împlinirea de catre copil a vârstei de 3 ani;

d) executa o pedeapsa privativa de libertate sau se afla în arest preventiv;

e) persoanele care beneficiaza de indemnizatie de somaj; f) sunt returnate sau expulzate ori sunt victime ale traficului de

persoane si se afla în timpul procedurilor necesare stabilirii identităţii;

g) persoanele care fac parte dintr-o familie care are dreptul la ajutor social

h) pensionarii, pentru veniturile din pensii pâna la limita supusa impozitului pe venit;

Caz particular:

12

Persoanele asigurate din statele cu care România a încheiat documente internaţionale cu prevederi în domeniul sănătăţii beneficiază de servicii medicale si alte prestaţii acordate pe teritoriul României, în condiţiile prevăzute de respectivele documente internaţionale

Asigurarea este facultativă pentru:

13

a) membrii misiunilor diplomatice acreditate în România;

b) cetatenii straini si apatrizii care se afla temporar în tara, fara a solicita viza de lunga sedere;

c) cetatenii români cu domiciliul în strainatate care se afla temporar în tara.

Obligaţia virării contribuţiei

14

Persoanele care angajează personal salariat cu contract individual de muncă

Persoanele fizice

Reglementări prin CoCa

15

a) pachetul de servicii de baza la care au dreptul persoanele asigurate;

b) lista serviciilor medicale, a serviciilor de îngrijiri, inclusiv la domiciliu, a medicamentelor, dispozitivelor medicale si a altor servicii pentru asiguraţi, aferente pachetului de servicii de baza prevazut la lit. a);

c) criteriile si standardele calitatii pachetului de servicii;

d) alocarea resurselor si controlul costurilor sistemului de asigurari sociale de sanatate în vederea realizarii echilibrului financiar al fondului;

e) tarifele utilizate în contractarea pachetului de servicii de baza, modul de decontare si actele necesare în acest scop;

f) internarea si externarea bolnavilor;

Reglementări prin CoCa

16

g) masuri de îngrijire la domiciliu si de recuperare;

h) condiţiile acordării serviciilor la nivel regional si lista serviciilor care se pot contracta la nivel judeţean, precum si a celor care se pot contracta la nivel regional;

i) prescrierea si eliberarea medicamentelor, a materialelor sanitare, a procedurilor terapeutice, a protezelor si a ortezelor, a dispozitivelor medicale;

j) modul de informare a asiguratilor; k) coplata pentru unele servicii medicale.

Drepturile asiguraţilor

17

Pachet de servicii de bazăÎn baza CoCa (modalitate de elaborare şi

promovare - discuţie)Practic, CoCa conţine toate drepturile şi

obligaţiile asiguraţilor (detaliate prin norme)


18

a) sa aleagă furnizorul de servicii medicale, precum si casa de asigurări de sănătate la care se asigura

b) sa fie înscrişi pe lista unui medic de familie pe care îl solicita, suportând cheltuielile de transport daca opţiunea este pentru un medic din alta localitate;

c) sa îşi schimbe medicul de familie ales numai după expirarea a cel puţin 6 luni de la data înscrierii pe listele acestuia;

d) sa beneficieze de servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale în mod nediscriminatoriu, în condiţiile legii;

e) sa efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;

f) sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

g) sa beneficieze de servicii medicale în ambulatorii si în spitale aflate în relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate;


19

h) sa beneficieze de servicii medicale de urgenta; i) sa beneficieze de unele servicii de asistenta stomatologica; e) sa efectueze controale profilactice, în condiţiile stabilite prin

contractul-cadru; f) sa beneficieze de servicii de asistenta medicala preventiva si

de promovare a sanatatii, inclusiv pentru depistarea precoce a bolilor;

g) sa beneficieze de servicii medicale în ambulatorii si în spitale aflate în relatie contractuala cu casele de asigurari de sanatate;

j) sa beneficieze de tratament fizioterapeutic si de recuperare; k) sa beneficieze de dispozitive medicale; l) sa beneficieze de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu; m) sa li se garanteze confidentialitatea privind datele, în special

în ceea ce priveste diagnosticul si tratamentul; n) sa aiba dreptul la informatie în cazul tratamentelor medicale; o) sa beneficieze de concedii si indemnizatii de asigurari sociale

de sanatate în conditiile legii.

Obligaţiile asiguraţilor

20

e) sa respecte cu stricteţe tratamentul si indicaţiile medicului;

f) sa aibă o conduita civilizata fata de personalul medico-sanitar;

g) sa achite contribuţia datorata fondului si suma reprezentând coplata, în condiţiile stabilite prin contractul-cadru;

h) sa prezinte furnizorilor de servicii medicale documentele justificative care atesta calitatea de asigurat.

Legat de drepturi şi obligaţii

21

Persoanele care nu fac dovada calitatii de asigurat beneficiaza de servicii medicale numai în cadrul unui pachet minimal de servicii medicale, stabilit prin CoCa.

Fiecare asigurat are dreptul de a fi informat cel putin o data pe an, asupra serviciilor de care beneficiaza, a nivelului de contributie personala si a modalitatii de plata, precum si asupra drepturilor si obligatiilor sale.

Servicii suportate din FNUASS

22

Servicii medicale profilacticeServicii medicale curativeMedicamente, materiale, dispozitiveÎngrijiri la domiciliu şi alte servicii specialeServicii acordate pe teritoriul altor state

1. Servicii medicale profilactice

23

a) monitorizarea evolutiei sarcinii si a lauzei, indiferent de statutul de asigurat al femeii;

b) urmarirea dezvoltarii fizice si psihomotorii a sugarului si a copilului;

c) controalele periodice pentru depistarea bolilor care pot avea consecinte majore în morbiditate si mortalitate;

d) servicii medicale din cadrul Programului national de imunizari;

e) servicii de planificare familiala, indiferent de statutul de asigurat al femeii, cu mici excepţii;

1. Servicii medicale profilactice

24

Serviciile medicale stomatologice preventive se suporta din fond, astfel:

a) trimestrial, pentru copiii pâna la vârsta de 18 ani, individual sau prin formarea de grupe de profilaxie, fie la gradinita, fie la institutiile de învatamânt preuniversitar;

b) de doua ori pe an, pentru tinerii în vârsta de la 18 ani pâna la 26 de ani, daca sunt elevi, ucenici sau studenti si daca nu realizeaza venituri din munca.

Asiguratii în vârsta de peste 18 ani au dreptul la control medical pentru prevenirea bolilor cu consecinte majore în morbiditate si mortalitate, în conditiile stabilite prin contractul-cadru.

2. Servicii medicale curative

25

Asiguraţii au dreptul la servicii medicale pentru:- vindecarea bolii, - prevenirea complicaţiilor ei, - recuperarea sau cel puţin pentru ameliorarea

suferinţei, dupa caz. Tratamentul medical se aplica de către medici sau

asistenţi medicali si de alt personal sanitar, la indicaţia si sub supravegherea medicului.

2. Servicii medicale curative

26

a) serviciile medicale de urgenta; b) serviciile medicale acordate persoanei bolnave pâna

la diagnosticarea afectiunii: anamneza, examen clinic, examene de investigatii paraclinice;

c) tratamentul medical, chirurgical si unele proceduri de recuperare;

d) prescrierea tratamentului necesar vindecarii, inclusiv indicatiile privind regimul de viata si munca, precum si cel igieno-dietetic.

e) asiguratii beneficiaza de activitati de suport, în conditiile legii.

3. Medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale şi alte mijloace terapeutice

27

Asiguratii beneficiaza de medicamente cu sau fara contributie personala, pe baza de prescriptie medicala pentru medicamentele cuprinse în lista de medicamente

Lista cu medicamente de care beneficiaza asiguratii cu sau fara contributie personala se elaboreaza de catre MSP si CNAS, cu consultarea CFR, si se aproba prin hotarâre a Guvernului.

Valoarea medicamentelor se suporta din fond, la nivelul pretului de referinta, în conditiile CoCa.


28

Asiguratii au dreptul la materiale sanitare si dispozitive medicale pentru corectarea vazului, auzului, pentru protezarea membrelor si la alte materiale de specialitate, în scopul protezarii unor deficiente organice sau fiziologice, pentru o perioada determinata sau nedeterminata, pe baza prescriptiilor medicale, cu sau fara contributie personala, în conditiile prevazute în contractul-cadru.


29

Asiguratii beneficiaza de proceduri fizioterapeutice, pe baza recomandarilor medicale, cu sau fara contributie personala, în conditiile prevazute în contractul-cadru.

Asiguratii beneficiaza de medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale si de alte mijloace terapeutice prevazute în normele metodologice de aplicare a contractului-cadru.

Medicamentele eliberate prin farmaciile cu circuit deschis pentru tratamentul bolnavilor inclusi în unele subprograme de sanatate din cadrul Programului national cu scop curativ, nominalizate prin hotarâre a Guvernului, se suporta la nivelul pretului de decontare.

4. Servicii medicale de îngrijiri la domiciliu şi alte servicii speciale

30

Asiguratii au dreptul sa primească unele servicii de îngrijiri medicale la domiciliu, acordate de un furnizor autorizat si evaluat în conditiile legii.

Serviciile de transport sanitar, necesare pentru realizarea unui serviciu medical pentru asigurat, se suporta din fond. Asiguratii au dreptul la transport sanitar în urmatoarele situatii: a) urgente medico-chirurgicale; b) cazurile prevazute în CoCa.

5. Servicii medicale acordate pe teritoriul altor state

31

Persoanele asigurate în sistemul de asigurari sociale de sanatate din România, aflate pe teritoriul statelor cu care România a încheiat documente internationale cu prevederi în domeniul sanatatii, beneficiaza de servicii medicale pe teritoriul acestor state, în conditiile prevazute de respectivele documente internationale.

Rambursarea cheltuielilor ocazionate de acordarea serviciilor medicale în baza documentelor internationale cu prevederi în domeniul sanatatii la care România este parte este efectuata de casele de asigurari de sanatate prin intermediul CNAS.

5. Servicii medicale acordate pe teritoriul altor state

32

Pentru efectuarea operaţiunilor, CNAS poate deschide conturi la o institutie bancara în care casele de asigurari vor vira sumele reprezentând cheltuielile ocazionate de acordarea serviciilor medicale si a altor prestatii persoanelor mentionate;

5. Servicii medicale acordate pe teritoriul altor state TITLUL IX - Cardul european şi cardul naţional de asigurări sociale de sănătate

33

Cardul european conferă dreptul pentru asigurat de a beneficia de asistenţa medicală necesară în cursul unei şederi temporare într-un stat membru al Uniunii Europene.

Asistenţa medicală prevăzută la alin. (1) nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar din punct de vedere medical în timpul şederii temporare

Cardul european nu acoperă situaţia în care asiguratul se deplasează într-un stat membru al Uniunii Europene în vederea beneficierii de tratament medical.

Servicii medicale care nu sunt suportate din FNUASS

34

Cine le suportă?

asiguratul, unităţile care le solicita,bugetul de stat,alte surse,


35

a) serviciile medicale acordate în caz de boli profesionale, accidente de munca si sportive, asistenta medicala la locul de munca, asistenta medicala a sportivilor;

b) unele servicii medicale de înalta performanta;

c) unele servicii de asistenta stomatologica; d) serviciile hoteliere cu grad înalt de confort;e) corectiile estetice efectuate persoanelor cu

vârsta de peste 18 ani; f) unele medicamente, materiale sanitare si

tipuri de transport;


36

g) eliberarea actelor medicale solicitate de autoritatile care prin activitatea lor au dreptul sa cunoasca starea de sanatate a asiguratilor;

i) transplantul de organe si tesuturi, cu exceptia cazurilor prevazute în Programul National, aprobat de Agentia Nationala de Transplant si CNAS;

j) asistenta medicala la cerere; k) contravaloarea unor materiale necesare

corectarii vazului si auzului: baterii pentru aparatele auditive, ochelari de vedere;

l) contributia personala din pretul medicamentelor, a unor servicii medicale si a dispozitivelor medicale;


37

m) serviciile medicale solicitate de asigurat; n) unele proceduri de recuperare si de

fizioterapie; o) serviciile nemedicale efectuate în unitati

medico-sociale; p) serviciile acordate în cadrul

sectiilor/clinicilor de boli profesionale si al cabinetelor de medicina a muncii;


38

q) serviciile hoteliere solicitate de pacientii ale caror afectiuni se trateaza în spitalizare de zi;

r) cheltuielile de personal pentru medici, farmacisti si medici dentisti pe perioada rezidentiatului;

s) serviciile de planificare familiala acordate de medicul de familie în cabinetele de planning din structura spitalului;


39

t) cheltuielile de personal pentru medicii si personalul sanitar din unitatile sau sectiile de spital cu profil de recuperare distrofici, recuperare si reabilitare neuropsihomotorie sau pentru copii bolnavi HIV/SIDA, reorganizate potrivit legii;

u) activitati de interes deosebit în realizarea obiectivelor strategiei de sanatate publica, definite prin Contractul-cadru.

Asigurarea calităţii

40

Revine CNAS Măsuri:a) acceptarea încheierii de contracte numai cu furnizori autorizati

si evaluati conform legii; b) existenta unui sistem informational corespunzator asigurarii

unei evidente primare privind diagnosticul si terapia aplicata; c) respectarea de catre furnizori a criteriilor de calitate elaborate

de catre MSP şi CNAS; d) utilizarea pentru tratamentul afectiunilor numai a

medicamentelor din Nomenclatorul de produse medicamentoase de uz uman;

e) utilizarea materialelor sanitare si a dispozitivelor medicale autorizate, conform legii.

Acţiuni comune pentru sănătate

41

MSP proiecteaza, implementeaza si coordoneaza PNS MSP organizeaza împreuna cu CNAS licitatii la nivel national si

alte proceduri de achizitii Medicamentele ce se acorda în ambulatoriu în cadrul PNS se

asigura prin farmaciile apartinând unitatilor sanitare sau alte farmacii, dupa caz.

CNAS poate achizitiona servicii medicale, medicamente, materiale sanitare si dispozitive medicale, aferente PNS si tratamentelor ambulatorii.

CNAS poate elabora, pentru furnizorii aflati în relatii contractuale cu cas, protocoale de practica, ca baza de decontare pentru servicii medicale, medicamente si dispozitive medicale, cu consultarea CMR, CFR, CMDR si OAMMR.

Plata furnizorilor de servicii medicale

42

a) în asistenta medicala primara si de specialitate ambulatorie, prin tarif pe persoana asigurata, tarif pe serviciu medical;

b) în asistenta medicala din spitale si alte unitati sanitare publice sau private, în afara celor ambulatorii, prin tarif pe caz rezolvat, tarif pe zi de spitalizare, tarif pe serviciu medical;

c) prin tarife pentru anumite servicii, stabilite prin CoCa; d) prin pret de referinta prevazut în lista medicamentelor cu

sau fara contributie personala; e) prin pret de decontare, pentru medicamentele la care nu

se stabileste pret de referinta, din lista aprobata prin ordin al ministrului sanatatii publice;

f) prin pret de referinta pentru unele servicii medicale sau prin pret de referinta prevazut în lista de materiale sanitare si de dispozitive medicale sau, dupa caz, prin suma de închiriere pentru cele acordate pentru o perioada determinata.

TITLUL X- Asigurările voluntare de sănătate

43

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim

ajutor calificat TITLUL X- Asigurările voluntare de sănătate

44

(1) Asigurările voluntare de sănătate reprezintă un sistem facultativ prin care un asigurător constituie, pe principiul mutualităţii, un fond de asigurare, prin contribuţia unui număr de asiguraţi expuşi la producerea riscului de îmbolnăvire, şi îi indemnizează, în conformitate cu clauzele stipulate în contractul de asigurare,



45

(1) Asigurările voluntare de sănătate pot fi, în sensul prezentei legi, asigurări de tip complementar şi suplimentar.

(2) Asigurările voluntare de sănătate de tip complementar suportă total sau parţial plata serviciilor neacoperite parţial din pachetul de servicii medicale de bază, coplăţi.

(3) Asigurările voluntare de sănătate de tip suplimentar suportă total sau parţial plata pentru orice tip de servicii necuprinse în pachetul de servicii medicale de bază, opţiunea pentru un anumit personal medical, solicitarea unei a doua opinii medicale, condiţii hoteliere superioare, alte servicii medicale specificate în poliţa de asigurare.



46

Sunt eligibili cei care au dreptul la pachetul de servicii medicale de bază în temeiul asigurărilor sociale de sănătate,

Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot să încheie contracte de asigurare voluntară de sănătate pentru angajaţii lor, individual sau în grup, acordate ca beneficii adiţionale la drepturile salariale ale acestora, în scopul atragerii şi stabilizării personalului angajat.

raporturile dintre asigurat şi asigurător, precum şi drepturile şi obligaţiile acestora se stabilesc prin voinţa părţilor, sub forma pachetelor de servicii, şi sunt menţionate în contractul de asigurare voluntară de sănătate.


47

Asistenţa medicală primară

Furnizarea de servicii medicale cadrul legislativ

48

Legislatie primara: L 95/2006, III- Asistenta medicala primara

Legislatie secundara: OG 124/1998 privind organizarea şi funcţionarea

cabinetelor medicale, HG emise anual- contract cadru

Legislatia tertiara-Ordine MSP Functionare cabinete– Ordin nr. 1338 din 31/07/2007 Dotare cabinete - Ordin nr. 153 din 26/02/2003

Norme metodologice privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea cabinetelor medicale

Acreditare cabineteStandarde de calitate cabineteCNAS (norme

metodologice, liste medicamente, dispozitive, etc.)

Legislatia primaraTITLUL III - Asistenţa medicală primară

49

Rol:Defineste AMPStabileste:

Rol medic familieCerinte AMPConditii unfiintare, organizare, activitateServicii furnizateReglementari aplicabileFinantarea

Asistenţa medicală primarăDefinitii

50

asistenţă medicală primară Este furnizarea îngrijirilor de sănătate

cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia.

furnizor -cabinetul de medicină de familie; episodul de îngrijire - totalitatea consultaţiilor/intervenţiilor

determinate de o problemă de sănătate, din momentul apariţiei sale până la remisiunea completă;

serviciile de medicină de familie - serviciile furnizate de un cabinet de medicină de familie unei populaţii desemnate;

cabinete santinelă - cabinete de medicină de familie care utilizează sisteme speciale de înregistrare continuă a episoadelor de îngrijire la nivelul asistenţei medicale primare, pentru populaţiile deservite.

Asistenţa medicală primarăRol medic familie

51

Rol: Medicul de familie este furnizorul de îngrijiri de sănătate care

coordonează şi integrează serviciile medicale furnizate pacienţilor de către el însuşi sau de către alţi furnizori de servicii de sănătate.

asigură accesul în sistemul sanitar pentru pacienţii săi, la nivelurile de competenţă cele mai adecvate nevoilor acestora.

acordă îngrijiri persoanelor în contextul familiei şi, respectiv, familiilor în cadrul comunităţii, fără discriminare.

Asistenţa medicală primarăCaracteristici

52

a) constituie punctul de prim-contact în cadrul sistemului de sănătate, oferind acces nediscriminatoriu pacienţilor şi ocupându-se de toate problemele de sănătate ale acestora;

b) foloseşte eficient resursele sistemului de sănătate, coordonând asistenţa medicală acordată pacienţilor; colaborează cu ceilalţi furnizori de servicii din asistenţa medicală primară şi asigură legătura cu celelalte specialităţi;

c) este orientată către individ, familie şi comunitate; d) se bazează pe comunicarea directă medic-pacient,

care conduce în timp la stabilirea unei relaţii interumane de încredere, în care pacientul devine un partener responsabil al medicului pentru menţinerea/restabilirea propriei sănătăţi;

e) asigură continuitatea actului medical şi a îngrijirilor determinate de nevoile pacienţilor;

f) rezolvă problemele de sănătate acute şi cronice ale pacienţilor;

g) promovează sănătatea şi starea de bine a pacienţilor prin intervenţii adecvate şi eficiente;

h) urmăreşte rezolvarea problemelor de sănătate ale comunităţii.

Asistenţa medicală primarăConditii furnizare

53

Asistenţa medicală primară se desfăşoară în cabinete de medicină de familie înfiinţate în condiţiile legii.

Asistenţa medicală primară se poate asigura prin practica individuală a medicilor de familie sau prin diferite forme de asociere a cabinetelor în grupuri de practică, în locaţii comune sau prin integrarea funcţională a unor cabinete cu locaţii distincte.

Activitatea cabinetelor de medicină de familie se desfăşoară prin medicii titulari, personalul angajat şi colaboratorii externi.

Un medic de familie poate fi titularul unui singur cabinet. Cabinetele de medicină de familie acreditate pot

deschide puncte de lucru

Asistenţa medicală primarăServicii furnizate

54

Cabinetul de medicină de familie furnizează servicii medicale către pacienţii: a) asiguraţi, înscrişi pe lista proprie sau a altor cabinete; b) neasiguraţi.

Cabinetul de medicină de familie poate desfăşura următoarele activităţi: a) intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale; b) activităţi de medicină preventivă; c) activităţi medicale curative; d) activităţi de îngrijire la domiciliu; e) activităţi de îngrijiri paliative; f) activităţi de consiliere; g) alte activităţi medicale, în conformitate cu atestatele de studii complementare; h) activităţi de învăţământ în specialitatea medicină de familie, în cabinetele

medicilor instructori formatori; i) activităţi de cercetare ştiinţifică; j) activităţi de suport.

Activităţile medicale se pot desfăşura la sediul cabinetului, la domiciliul pacienţilor, în centrele de permanenţă, în alte locaţii special amenajate şi autorizate sau la locul solicitării, în cazul

intervenţiilor de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale ori în caz de risc epidemiologic.

Asistenţa medicală primarăServicii furnizate

55

Cabinetul de medicină de familie poate oferi (1) Serviciile medicale esenţiale sunt acele servicii, definitorii pentru domeniul

de competenţă al asistenţei medicale primare, oferite de toţi medicii de familie a) intervenţii de primă necesitate în urgenţele medico-chirurgicale; b) asistenţa curentă a solicitărilor acute; c) monitorizarea bolilor cronice, care cuprinde: supraveghere medicală activă pentru

cele mai frecvente boli cronice, prescripţii de tratament medicamentos şi/sau igieno-dietetic, coordonarea evaluărilor periodice efectuate de către medici de altă specialitate decât cea de medicină de familie;

d) servicii medicale preventive, precum: imunizări, monitorizarea evoluţiei sarcinii şi lăuziei, depistare activă a riscului de îmbolnăvire pentru afecţiuni selecţionate conform dovezilor ştiinţifice, supraveghere medicală activă, la adulţi şi copii asimptomatici cu risc normal sau ridicat, pe grupe de vârstă şi sex.

Serviciile medicale extinse sunt acele servicii care pot fi furnizate la nivelul asistenţei medicale primare în mod opţional şi/sau în anumite condiţii de organizare, precum:

a) servicii speciale de consiliere; b) planificare familială; c) unele proceduri de mică chirurgie; d) servicii medico-sociale: îngrijiri la domiciliu, îngrijiri terminale. Serviciile medicale adiţionale reprezintă manopere şi tehnici însuşite de medicii

practicieni, certificate prin atestate de studii complementare şi/sau care necesită dotări speciale.

Asistenţa medicală primarăFinantarea

56

a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate b) contracte încheiate cu DSP programe c) contracte încheiate cu societăţile de asigurări private de

sănătate; e) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de

sănătate publică, pentru servicii de medicină comunitară;

f) contracte încheiate cu terţi, pentru servicii aferente unor competenţe suplimentare;

g) plata directă de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terţi plătitori;

h) coplata aferentă unor activităţi medicale; i) contracte de cercetare; j) contracte pentru activitatea didactică k) donaţii, sponsorizări; l) alte surse, conform dispoziţiilor legale, inclusiv din valorificarea

aparaturii proprii, uzată fizic sau moral.

Asistenţa medicală primarăRol si obligatii

57

Obligaţiile personalului şi cabinetelor de medicină de familie se reglementează prin acte normative, după cum urmează:

a) obligaţiile de etică şi deontologie profesională - prin legile şi codurile de deontologie profesională care guvernează exercitarea profesiilor reglementate în sistemul sanitar;

b) obligaţiile privind sănătatea publică - conform reglementărilor legale în vigoare şi dispoziţiilor autorităţilor de sănătate publică;

c) obligaţiile faţă de sistemul asigurărilor sociale de sănătate - prin contractul-cadru, normele anuale de aplicare şi contractele cu casele de asigurări;

d) obligaţiile privind relaţiile de muncă - prin contractul de muncă anual la nivel de ramură sanitară şi contractele individuale/colective de muncă ale angajaţilor, precum şi prin alte prevederi legale speciale;

e) obligaţiile faţă de pacienţi - prin îndeplinirea prevederilor specifice din actele normative prevăzute la lit. a) şi c), precum şi din legislaţia privind drepturile pacientului;

f) obligaţiile privind managementul evidenţei medicale primare şi a informaţiei medicale gestionate - prin reglementările legale în vigoare;

g) obligaţiile privind protecţia mediului şi gestionarea deşeurilor rezultate din activitatea medicală - prin reglementările legale în vigoare;

h) obligaţia de educaţie/formare continuă şi de dezvoltare profesională a resursei umane din asistenţa medicală primară - prin reglementările legale în vigoare.


58

Sistemul naţional de

asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor

calificat

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat

Cadrul legislativ

59

Legislatie primara: L 95/2006, TITLUL IV- Sistemul naţional

de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat

Legislatie secundara: HG emise anual contract cadru -

condiţiile acordării asistenţei medicale Legislatia tertiara Ordine MSP

organizare UPUAutorizare transport medical

Legislatia primara L 95/2006, TITLUL IV- Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificat

60

Rol:Defineste

responsabilitatile statutului AMUPACAsistenta publica de urgentaAsistenta medicala de urgenta

Stabileste: ResponsabilitatiStructuriRetea de raspuns integrat


61

Acordarea primului ajutor calificat se efectuează în regim public, este o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului şi nu poate fi efectuată în scop comercial.

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatDefiniţii

62

Sistemul naţional de servicii medicale de urgenţă şi prim ajutor calificat - ansamblul de structuri, forţe, mecanisme şi relaţii, organizate după aceleaşi principii şi reguli, care utilizează proceduri integrate de management specializat şi/sau calificat;

asistenţă publică integrată de urgenţă asistenţa asigurată de instituţiile publice de stat aflate în structurile

Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi/sau în structura autorităţilor publice locale, precum şi de Serviciul de Telecomunicaţii Speciale prin Direcţia pentru apel unic de urgenţă 1-1-2.

include ansamblul de măsuri şi activităţi cu caracter logistic, tehnic şi medical, destinate în principal salvării şi păstrării vieţii;

asistenţă medicală de urgenţă ansamblul de măsuri diagnostice şi terapeutice întreprinse

de către personal medical calificat. poate fi acordată la diferite niveluri de către medici şi asistenţi

medicali cu diferite grade de pregătire; asistenţă medicală privată de urgenţă - funcţionează în scop

umanitar, nonprofit, sau unor firme, asociaţii ori persoane fizice, care funcţionează în scop comercial;


63

urgenţă medicală - accidentarea sau îmbolnăvirea acută, care necesită acordarea primului ajutor calificat şi/sau a asistenţei medicale de urgenţă, la unul sau mai multe niveluri de competenţă, după caz.Poate fi:urgenţă cu pericol vital - necesare resurse de

intervenţie în faza prespitalicească, continuând îngrijirile într-un spital local, judeţean ori regional,

fără pericol vital, unde îngrijirile pot fi efectuate, la un centru ori cabinet medical autorizat sau, după caz, la un spital;

pacient critic - pacientul cu funcţiile vitale instabile sau cu afecţiuni care pot avea complicaţii ireversibile şi care necesită intervenţie medicală de urgenţă sau îngrijiri într-o secţie de terapie intensivă generală sau specializată;


64

primul ajutor de bază = efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor

persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către persoane fără pregătire medicală, fără utilizarea unor echipamente specifice acestui scop.

se acordă de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane fără instruire, la indicaţiile personalului din dispeceratele de urgenţă;

primul ajutor calificat - efectuarea unor acţiuni salvatoare de viaţă unor persoane care au suferit o accidentare sau îmbolnăvire acută, de către personal paramedical care a urmat cursuri speciale de formare şi care are în dotare echipamentele specifice acestui scop, inclusiv defibrilatoare semiautomate, funcţionând sub formă de echipe de prim ajutor într-un cadru instituţionalizat;


65

spital local/centru local de urgenţă - spitalul la nivelul unui municipiu, al unui oraş, respectiv centru de permanenţă, cu competenţele şi resursele umane şi materiale necesare rezolvării unei părţi din urgenţele locale, compartiment de primire a urgenţelor (CPU) - secţia aflată în structura unui

spital orăşenesc, municipal sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe;

spital judeţean de urgenţă - spitalul aflat în reşedinţa unui judeţ, care deţine competenţele şi resursele umane şi materiale în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive de urgenţă pentru majoritatea cazurilor care provin din judeţul respectiv unitate de primire a urgenţelor (UPU) - secţia sau secţia clinică aflată în structura

unui spital judeţean, regional sau în structura spitalelor aparţinând ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii, cu personal propriu, special pregătit, destinată triajului, evaluării şi tratamentului de urgenţă al pacienţilor cu afecţiuni acute, care se prezintă la spital spontan sau care sunt transportaţi de ambulanţe;

spital regional de urgenţă - spitalul clinic judeţean cu competenţe interjudeţene, care deţine competenţele şi resursele umane şi materiale suplimentare necesare în vederea asigurării îngrijirilor medicale definitive pentru cazurile medicale complexe, mai ales în cazul urgenţelor şi al pacienţilor aflaţi în stare critică, pentru toate cazurile ce nu pot fi rezolvate local, indeplineşte rolul spitalului judeţean de urgenţă în judeţul în care se află;


66

serviciul de ambulanţă judeţean, - unităţile sanitare publice de importanţă strategică, cu personalitate juridică, aflate în coordonarea departamentului de specialitate din Ministerul Sănătăţii Publice şi a autorităţilor de sănătate publică judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, având în structura lor un compartiment pentru asistenţă medicală de

urgenţă şi transport medical asistat, cu echipaje medicale de urgenţă, cu sau fără medic- funcţionează în regim de lucru continuu

un compartiment pentru consultaţii medicale de urgenţă la domiciliu şi transport sanitar neasistat.


67

transport medical asistat - transportul de urgenţă al pacienţilor care necesită monitorizare şi îngrijiri medicale pe durata transportului, asigurate de medic sau asistent medical, utilizând ambulanţe tip B sau C; ambulanţă tip C –

dotată cu echipamente, materiale şi medicamente de terapie intensivă.

echipajul condus de un medic special pregătit, ambulanţă tip B – dotare- echipamente şi materiale sanitare care

includ, după caz, un defibrilator semiautomat sau un defibrilator manual şi medicamentele necesare resuscitării şi acordării asistenţei medicale de urgenţă;

transport sanitar neasistat - transportul pacienţilor care nu se află în stare critică şi nu necesită monitorizare şi îngrijiri medicale speciale pe durata transportului. Transportul ambulanţă tip A1 - ambulanţa destinată transportului sanitar

neasistat al unui singur pacient, fiind dotată cu echipamentele şi materialele minime necesare PA

ambulanţă tip A2 - ambulanţa destinată transportului sanitar neasistat al unuia sau al mai multor pacienţi pe targă şi/sau scaune,


68

Serviciul mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare (SMURD) –unitatea de intervenţie publică integrată, în structura sa echipe integrate de reanimare, specializate

în acordarea asistenţei medicale şi tehnice de urgenţă, precum şi echipe cu personal paramedical, specializat în acordarea primului ajutor calificat.

SMURD funcţionează în cadrul inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, având ca operator aerian structurile de aviaţie ale MI, în colaborare cu spitalele judeţene, regionale şi cu autorităţile publice locale;

Sistemul naţional unic pentru apeluri de urgenţă - 112 - ansamblul integrat de puncte publice de acces al cetăţeanului la sistemul public de urgenţă prin care este activat răspunsul adecvat de urgenţă. Punctul public de acces este realizat prin integrarea centrului unic de apel de urgenţă şi a dispeceratelor serviciilor publice specializate de intervenţie;

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatPrimul ajutor de bază şi primul ajutor calificat

69

Acordarea primului ajutor de bază, fără echipamente specifice, se efectuează de orice persoană instruită în acest sens sau de persoane

fără instruire prealabilă acţionând la indicaţiile personalului specializat din cadrul dispeceratelor medicale de urgenţă sau al serviciilor de urgenţă prespitalicească de tip SMURD şi serviciului de ambulanţă judeţean sau al municipiului Bucureşti, având ca scop prevenirea complicaţiilor şi salvarea vieţii până la sosirea unui echipaj de intervenţie.

Fiecare cetăţean are obligaţia să anunţe direct sau să se asigure că un caz de urgenţă a fost anunţat deja, la numărul 1-1-2, înainte sau concomitent cu acordarea primului ajutor, fiind obligat să respecte indicaţiile specializate oferite de personalul dispeceratului de urgenţă.

Acordarea primului ajutor calificat se efectuează în regim public, este o datorie a statului şi un drept al cetăţeanului şi nu poate fi efectuată în scop comercial. se acordă într-un cadru instituţionalizat, de echipe aflate sub

coordonarea inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, în colaborare cu autorităţile publice locale şi structurile Ministerului Sănătăţii Publice.

Echipele de prim ajutor pot opera utilizând ambulanţe tip B, este organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la

apelul de urgenţă să nu depăşească: a) 8 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele urbane, la

cel puţin 90% din cazurile de urgenţă; b) 12 minute, pentru echipajele de prim ajutor calificat, în zonele rurale, la

cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.

70

Persoanele fără pregătire medicală care acordă primul ajutor de bază în mod voluntar, pe baza indicaţiilor furnizate de un dispecerat medical sau a unor cunoştinţe în domeniul primului ajutor de bază, acţionând cu bună-credinţă şi cu intenţia de a salva viaţa sau sănătatea unei persoane, nu răspund penal sau civil.

Personalul paramedical nu răspunde penal ori civil, după caz, dacă se constată, potrivit legii, îndeplinirea de către acesta, cu bună-credinţă, a oricărui act în legătură cu acordarea primului ajutor calificat, cu respectarea competenţei acordate, protocoalelor şi procedurilor stabilite în condiţiile legii.


Primul ajutor de bază şi primul ajutor calificat


Asistenţa medicală publică de urgenţă

71

Asistenţa medicală publică de urgenţă în faza prespitalicească este asigurată de serviciile de ambulanţă judeţene de echipajele SMURD

Asistenţii medicali din cadrul echipajelor de urgenţă prespitalicească vor fi instruiţi şi autorizaţi în utilizarea defibrilatoarelor semiautomate, iar medicii vor fi unicii autorizaţi în utilizarea defibrilatoarelor manuale.

Asistenţa medicală de urgenţă în prespital va fi organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la apelul de urgenţă să nu depăşească:

a) 15 minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, în zonele urbane, la cel puţin 90% din cazurile de urgenţă;

b) 20 de minute, pentru echipajele de urgenţă sau de terapie intensivă, în zonele rurale, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatFinantarea

72

Finanţarea acordării asistenţei medicale publice de urgenţă se face de labugetul de stat, prin bugetul Ministerului

Sănătăţii Publice şi bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor,

bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate,

din bugetul autorităţilor publice locale, precum

din alte surse prevăzute prin lege, inclusiv donaţii şi sponsorizări.

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatAcordarea asistenţei publice medicale şi a primului ajutor calificat

73

Asistenţa publică de urgenţă prespitalicească este coordonată la nivel judeţean sau regional de dispeceratele medicale specializate, utilizând infrastructura Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă,

Personalul medical şi cel paramedical instruit în primul ajutor calificat au obligaţia ca în afara programului, indiferent de loc, să acorde primul ajutor, spontan sau la cerere, persoanelor aflate în pericol vital, până la preluarea acestora de către un echipaj de intervenţie specializat

Pentru realizarea managementului integrat al urgenţelor se creează o reţea regională de spitale, având un spital regional de urgenţă de gradul I şi, în judeţele arondate acestuia, spitale de urgenţă de gradul II sau III. -Criteriile de clasificare a spitalelor de urgenţă locale şi judeţene, din punct de vedere al competenţelor şi resurselor materiale şi umane, se aprobă prin ordin al ministrului sănătăţii publice.


Consultatii de urgenta

74

Compartimentul de consultaţii de urgenţă şi transport sanitar funcţionează ca structură distinctă în cadrul serviciilor de ambulanţă judeţene şi al municipiului Bucureşti, având în organigrama sa personal medical cu studii superioare, personal medical cu studii medii, conducători auto ambulanţieri şi alte categorii de personal necesare funcţionării acestuia.

Coordonarea activităţii de consultaţii de urgenţă se face prin dispeceratul medical de urgenţă, aceasta putând fi realizată, unde este posibil, în colaborare cu medicii de familie.

Compartimentul de consultaţii de urgenţă şi transport sanitar neasistat funcţionează în regim de gardă şi/sau ture de cel mult 12 ore.

Activitatea de consultaţii de urgenţă la domiciliu şi cea de transport sanitar neasistat sunt finanţate din venituri proprii obţinute din contractele cu casele de asigurări de sănătate sau din alte surse în condiţiile legii, din donaţii şi sponsorizări.


75

Asistenţa medicală de specialitate

Spitalele

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatSpitalele - Cadrul legislativ

76

Legislatie primara: L 95/2006, TITLUL VII- Spitalele

Legislatie secundara: HG contract cadru Acreditare

Legislatia tertiara -Ordine MSP Conditii de igiena- ord MS 914/2006Autorizare –Ordin 1030/2009 Management, raportare, acreditare..

Ordin 922/2006, ordin 1209/2006

77

Spitalele se organizeaza si functioneaza astfel: pe criteriul teritorial:

regionale, judetene, locale(municipale, orasenesti sau comunale);

in functie de specificul patologiei: generale, de urgenta, de specialitate, pentru bolnavi cu boli cronice;

in functie de regimul proprietatii: publice, private, publice in care functioneaza si sectii private;

din punct de vedere al invatamantului si al cercetarii pot fi: spitale clinice cu sectii universitare, institute.


Spitalele - Clasificare

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatSpitalele - Structura

78

Structura organizatorică a unui spital poate cuprinde, după caz: - secţii, laboratoare , servicii de diagnostic şi tratament ,

compartimente , servicii sau birouri tehnice , economice şi administrative , serviciu de asistenţă prespitalicească şi transport urgenţe , structuri de primiri urgenţe şi alte structuri aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

Spitalele pot avea în componenţa lor :

structuri care acordă servicii ambulatorii de specialitate , servicii de spitalizare de zi , îngrijiri la domiciliu , servicii paraclinice ambulatorii.

Furnizarea acestor servicii se negociază şi se contractează în mod distinct cu casele de asigurări de sănătate sau cu terţi în cadrul asistenţei medicale spitaliceşti sau din fondurile alocate pentru serviciile respective.

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatSpitalele - Obligatii

79

Orice spital are obligaţia de a acorda primul ajutor şi asistenţă medicală de urgenţă oricărei persoane care se prezintă la spital, dacă starea sănătăţii persoanei este critică. După stabilizarea funcţiilor vitale, spitalul va asigura, după caz, transportul obligatoriu medicalizat la o altă unitate medico-sanitară de profil.

Spitalul va fi în permanenţă pregătit pentru asigurarea asistenţei medicale în caz de război, dezastre, atacuri teroriste, conflicte sociale şi alte situaţii de criză şi este obligat să participe cu toate resursele la înlăturarea efectelor acestora.

Cheltuielile efectuate de unităţile spitaliceşti, în cazurile menţionate la alin. (2), se rambursează de la bugetul de stat,

80

Spitalul este unitatea sanitara cu paturi, de utilitate publica, cu personalitate juridica, ce furnizeaza servicii medicale.

Spitalele participă la asigurarea stării de sănătate a populaţiei.

acorda servicii medicale preventive, curative, de recuperare şi/sau paleative.

Spitalul poate furniza servicii medicale numai dacă funcţionează în condiţiile autorizaţiei de funcţionare, în caz contrar, activitatea spitalelor se suspendă, potrivit normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice.- conditii Ordin 914 din 26/07/2006 pentru aprobarea normelor privind condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească un spital în vederea obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare:


Spitalele - Definitie

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatSpitalele - Obligatii

81

Spitalul asigură condiţii de investigaţii medicale, tratament, cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, conform normelor aprobate prin ordin al ministrului sănătăţii publice.

Spitalul răspunde, în condiţiile legii, pentru calitatea actului medical, pentru respectarea condiţiilor de cazare, igienă, alimentaţie şi de prevenire a infecţiilor nozocomiale, precum şi pentru acoperirea prejudiciilor cauzate pacienţilor.

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatSpitalele – Calitatea

82

Acreditarea garantează faptul că spitalele funcţionează la standardele stabilite potrivit prezentului titlu, privind acordarea serviciilor medicale şi conexe actului medical, certificând calitatea serviciilor de sănătate în conformitate cu clasificarea spitalelor, pe categorii de acreditare

Acreditarea se acordă de Comisia Naţională de Acreditare a Spitalelor, instituţie cu personalitate juridică, ce funcţionează în coordonarea primului-ministru, finanţată din venituri proprii şi subvenţii acordate de la bugetul de stat

Componenţa, atribuţiile, modul de organizare şi funcţionare ale Comisiei Naţionale de Acreditare a Spitalelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Sănătăţii Publice.


ajutor calificatSpitalele – Conducerea

83

Spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică comitet director, format din:

managerul spitalului, directorul medical, directorul de cercetare-dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil şi, după caz, directorul de îngrijiri, precum şi alţi directori, potrivit normelor interne de

organizare a spitalelor. Ocuparea funcţiilor specifice comitetului director se face prin concurs organizat de

managerul spitalului. În cadrul spitalelor publice funcţionează

un consiliu etic, un consiliu medical şi un consiliu ştiinţific, consiliu consultativ, care are rolul de a dezbate principalele probleme de

strategie şi de organizare şi funcţionare a spitalului şi de a face recomandări managerilor spitalului în urma dezbaterilor Membrii consiliului consultativ -se numesc prin ordin al ministrului sănătăţii publice .

Sistemul naţional de asistenţă medicală de urgenţă şi de prim ajutor calificatSpitalele – Finantarea

84

Spitalele publice sunt instituţii publice finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul autonomiei financiare.

Sursa principală a veniturilor -Contractul de furnizare de servicii medicale -se negociază de către manager cu conducerea casei de asigurări sociale de sănătate,

în completare : a) de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Sănătăţii Publice sau al

ministerelor ori instituţiilor centrale cu reţea sanitară proprie, precum şi prin bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru spitalele clinice cu secţii universitare; programele naţionale de sănătate; dotarea cu echipamente medicale investiţii legate de construirea de noi spitale, inclusiv pentru finalizarea celor

aflate în execuţie; expertizarea, transformarea şi consolidarea construcţiilor grav afectate de

seisme şi de alte cazuri de forţă majoră; modernizarea, transformarea şi extinderea construcţiilor existente, precum şi

efectuarea de reparaţii capitale; activităţi didactice şi de cercetare fundamentală;

b) de la bugetul propriu al judeţului, pentru spitalele judeţene; c) de la bugetele locale, pentru spitalele de interes judeţean sau

local.

nTITLUL XI –

n Finanţarea unor cheltuieli de sănătate

85

TITLUL XI - Finanţarea unor cheltuieli de sănătate

86

În scopul combaterii consumului excesiv de produse din tutun şi băuturi alcoolice, altele decât vinul şi berea, se instituie unele contribuţii ce se constituie ca venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii Publice.

Veniturile sunt folosite pentru investiţii în infrastructură şi dotări în sistemul sanitar public, finanţarea programelor naţionale de sănătate şi pentru rezerva Ministerului Sănătăţii Publice pentru situaţii speciale.

a) persoanele juridice care produc sau importă produse din tutun contribuie astfel:

1. pentru ţigarete cu suma de 10 euro/1.000 de ţigarete; 2. pentru ţigări şi ţigări de foi cu suma de 10 euro/1.000 de bucăţi; 3. pentru tutun destinat fumatului cu suma de 13 euro/kg; b) persoanele juridice care produc sau importă băuturi alcoolice, altele

decât bere, vinuri, băuturi fermentate, altele decât bere şi vinuri, produse intermediare, aşa cum sunt definite prin Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, contribuie cu suma de 200 euro/hectolitru alcool pur sau 2 euro/fiecare litru alcool pur;

c) persoanele juridice care realizează încasări din activităţi publicitare la produse din tutun şi băuturi alcoolice contribuie cu o cotă de 12% din valoarea acestor încasări, după deducerea taxei pe valoarea adăugată.

Prezentul sistemelor de sanatate- Resurse alocatecheltuieli totale pentru sănătate / venit pe locuitor

Prezentul sistemelor de sanatate- Resurse alocate- USD

Sursa: WHO, World health statistics, World Health Organization; 2007 (în USD)88

SISTEMUL DE SĂNĂTATE DIN ROMÂNIA

În România, până în 1997 a funcţionat un sistem naţional de sănătate, bazat deci pe colectarea fondurilor prin impozite.

În 1997 a fost adoptată Legea Asigurărilor Sociale de Sănătate (L.A.S.S.), moment care a marcat trecerea la un nou sistem, sistemul asigurărilor sociale de sănătate. Acesta a început efectiv să funcţioneze abia din 1999.

În România există două surse principale de venituri pentru sănătate şi anume fondurile asigurărilor sociale de sănătate, completate cu bani de la bugetul de stat .

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti

Sistemul ingrijirilor de sanatate in Romania

CONSUMATOR (pacientul)

FURNIZOR (asistenta primara, ambulatorie de specialitate, spitaliceasca)

TERTUL PLATITOR (casa de asigurari de sanatate)

GUVERN Ministerul Sanatatii

Plati directe/coplata

Servicii de sanatate

Acoperire cu servicii Contributie

obligatorie din venitul brut (6,5%)/fondul de salarii (7%)

Sistem de plata

responsabilitate

reglementare

reglementare

ORGANIZARE SI COORDONARE

SISTEM DE SĂNĂTATE: ROMÂNIA

Colegiile Profesionale

Nationale

Colegiile Profesionale

Judetene

CASA Nationala de Asigurari de

Sanatate

CASA Judeteana de Asigurari de

Sanatate

GUVERN

Ministerul Sanatatii

Direcţiile de Sanatate Publica

SpitaleUnitati

ambulatoriiCabinete

medicină de familie

Consiliul Judetean

Consiliul Local

Ministerul Finantelor

Publice

Instituţia Prefectului

Ministerul Muncii,

Familiei si Protectiei Sociale

Directii Judetene

de Finante

Directii Judetene de Munca

control contracte subord. colab.

Evoluţia contribuţiilor la FNUASS

AN Angajator Angajat

1998 7% 7%

2003 7% 6,5%

2007 6% 6,5%

2008 ian - iun 5,5% 6,5%

2008 iul - noi 5,5% 5,5%

2008 dec 5,2% 5,5%

Cheltuielile totale pentru sănătate pe cap de locuitor

România 298 USD în 2000 507 USD în 2005 592 USD în 2007 Valoarea medie în Europa 1220 USD în 2000 1875 USD în 2007 (raport O.M.S. 2010)

Cheltuielile publice pentru sănătate (%PIB)

România: 5,2% - în 20003,9% - în 20054,7% - în 2007 (raport O.M.S. 2010) - trend în scădere -

Cheltuielile private pentru sănătate

România = în contingentul ţărilor cu procente de aprox.30% pentru plăţile directe 0 10 20 30 40 50 60 70

Cipru

Grecia

Bulgaria

Latvia

Olanda

Lituania

Polonia

Ungaria

Belgia

Spania

Malta

Romania

Italia

Portugalia

Slovenia

Irlanda

Finlanda

Austria

Estonia

Franta

Germania

Marea Britanie

Danemarca

Suedia

Slovacia

Luxemburg

Cehia

FINANŢAREA SĂNĂTĂŢII ÎN ROMÂNIA

situarea constantă sub nivelul finanţării ţărilor Europei

cel mai scăzut nivel al cheltuielilor totale pentru sănătate

o tendinţă în scădere a puterii de cumpărare pentru resursele investite

cel mai redus nivel al cheltuielilor pe cap de locuitor

o pondere a cheltuielilor publice mică o structură a cheltuielilor private dominată de

plăţi directe, semn al unei accesibilităţi reduse

33350

4240393737373636

36343434

333333

333131

30292724

2320

19

0 50 100 150 200 250 300 350

Cipru

Grecia

Belgia

Lituania

Malta

Olanda

Austria

Italia

Danemarca

Bulgaria

Cehia

Franta

Germania

Portugalia

Estonia

Finlanda

Spania

Suedia

Latvia

Slovacia

Ungaria

Irlanda

Luxemburg

Slovenia

Marea Britanie

Polonia

Romania

Resurse umane din sănătate medici/10.000 locuitori

Media în Europa = 33/10.000 România = 19/10.000

locuitori (raport O.M.S. 2010) trend în scădere

150

200

250

300

350

400

450

500

550

600

650

1999 2000 2002 2004 2006

Austria

Belgia

Bulgaria

Cehia

Danemarca

Finlanda

Franta

Germania

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia

Luxemburg

Malta

Olanda

Polonia

Portugalia

Romania

Slovacia

Slovenia

Spania

Suedia

Resurse umane din sănătateasistente/10.000 locuitori

Media în Europa = 68/10.000 România = 42/10.000

locuitori (raport O.M.S. 2010) trend în scădere

195

146

142

128109

10196

92

89

89

80

80

80

77

7672

70

66

6660

5652

47

46

42

40

36

0 50 100 150 200

Irlanda

Olanda

Belgia

Marea Britanie

Suedia

Danemarca

Luxemburg

Ungaria

Cehia

Finlanda

Germania

Franta

Slovenia

Lituania

Spania

Italia

Estonia

Austria

Slovacia

Malta

Latvia

Polonia

Portugalia

Bulgaria

Romania

Cipru

Grecia

0

500

1000

1500

2000

2500

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

AustriaBulgaria

Cehia

Danemarca

Finlanda

Franta

Germania

Ungaria

Irlanda

Luxemburg

MaltaOlanda

Polonia

Portugalia

Romania

Slovacia

Slovenia

Spania

Resurse umane din sănătate medici dentişti/10.000 locuitori

Media în Europa 5/10.000 România 2/10.000 locuitori (raport O.M.S. 2010) trend în scădere

0

2

4

6

8

10

12

14

Grecia

Marea B

ritanie

Bulgaria

Cipru

Estonia

Finlanda

Belgia

Danem

arca

Germ

ania

Luxemburg

Suedia

Latvia

Lituania

Cehia

Franta

Irlanda

Italia

Portugalia

Slovenia

Spania

Slovacia

Malta

Olanda

Austria

Ungaria

Polonia

Rom

ania

0

20

40

60

80

100

120

140

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Austria

Belgia

Bulgaria

Cehia

Danemarca

Finlanda

Franta

Germania

Grecia

Ungaria

Irlanda

Italia

Luxemburg

Malta

Olanda

Polonia

Portugalia

Romania

Slovacia

Slovenia

Spania

Resurse umane din sănătate farmacişti/10.000 locuitori

Media în Europa 5/10.000 România = 1/10.000 - trend în scădere - (raport O.M.S. 2010)

20

11

11

11

10

9

9

9

8

8

7

7

7

6

6

6

6

6

5

5

5

5

2

2

1

1

0 5 10 15 20 25

Malta

Belgia

Finlanda

Franta

Portugalia

Luxemburg

Spania

Irlanda

Italia

Grecia

Suedia

Danemarca

Estonia

Austria

Cehia

Germania

Lituania

Polonia

Slovacia

Slovenia

Marea Britanie

Ungaria

Cipru

Polonia

Romania

Bulgaria

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

220

240

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Austria

Bulgaria

Cehia

Danemarca

Finlanda

Franta

Germania

Ungaria

Irlanda

Italia

Luxemburg

Malta

Olanda

Polonia

Portugalia

Romania

Slovacia

Slovenia

Spania

Suedia

42 192 1

0 50 100 150 200 250 300

IrlandaOlandaBelgia

Marea BritanieSuedia

DanemarcaLuxemburg

UngariaCehia

FinlandaGermania

FrantaSloveniaLituaniaSpania

ItaliaEstoniaAustria

SlovaciaMaltaLatvia

PoloniaPortugalia

BulgariaGrecia

Romania

asistente

medici

stomatologi

farmacisti

Resursele umane totale din sănătateRomânia

64 cadre medicale/10.000 locuitori raportul asistente:medici = 2:1 medicii dentişti+farmacişti aprox.

5% din cadre inechitatea distribuţiei între mediul

urban şi rural sau între judeţeEuropa

media = 111 cadre med./10.000 locuitori

raportul asistente:medici = 2:1 medicii dentişti+farmacişti – media 10% (raport O.M.S. 2010)

Structura procentuala a Structura procentuala a cheltuielilorcheltuielilor pe pe categorii de servicii medicale 2006categorii de servicii medicale 2006

102

44,07

23,5

9,1

7

5

32,7 2,4 1,10,70,50,03

Asistenta medicala spitaliceasca

Cheltuieli pentru medicamente

Medicamente si materiale specifice utilizate in spital si ambulatoriupentru boli cronice si specialitati clinice, pe baza de programeCheltuieli medicamente utizate in tratamentul in spital

Asistenta primara

Asitenta medicala de urgenta

Asistenta medicala ambulatorie de specialitate, specialitati clinice

Asistenta medicala ambulatorie de specialitate, investigatiiparacliniceAsistenta medicala de recuperare

Asistenta medicala ambulatorie stomatologica

Cheltuieli pentru dispozitive medicale

Cheltuieli pentru ingrijiri la domiciliu

ASISTENŢA MEDICALĂ PRIMARĂ% DIN TOTALUL CHELTUIELILOR PENTRU MATERIALE ŞI PRESTĂRI DE SERVICII CU

CARACTER MEDICAL(milioane lei)

9,1 8,8

7,84

6,6

5,14 5,08 4,95 4,85

6,21

10,28

0

2

4

6

8

10

12

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ASISTENŢĂ MEDICALĂ SPECIALITĂŢI CLINICE 6,19

7,49

3,953,67

3,122,86 2,73 2,74 2,74 2,61

0

1

2

3

4

5

6

7

8

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

0 0

2,782,55

2,3

2,9

2,4 2,34

3,52

4,81

0

1

2

3

4

5

6

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ASISTENŢĂ MEDICALĂ PENTRU SPECIALITĂŢI PARACILINICE

ASISTENŢĂ MEDICALĂ STOMATOLOGICĂ

2,52

1,37 1,281,13

0,86 0,820,67 0,65 0,56 0,57

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ASISTENŢA MEDICALĂ ÎN CENTRE MEDICALE MULTIFUNCŢIONALE

(SERVICII MEDICALE DE RECUPERARE)

0 0 0 0 0 0 0

0,52

0,62 0,63

0

0,1

0,2

0,3

0,4

0,5

0,6

0,7

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

SERVICII MEDICALE SPITALICEŞTI

65

57,61 57,7 59,26 59,9157,34

53,09 52,0849,79

43,65

0

10

20

30

40

50

60

70

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE CU SCOP CURATIV

5,2

8,449,17 9,38

10,81 10,83

9,08

12,1

10,91

12,01

0

2

4

6

8

10

12

14

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

MEDICAMENTE CU ŞI FĂRĂ CONTRIBUŢIE PERSONALĂ

8,08

1314,36 14,06 14,5

16,51

23,45

21,07 21,7720,23

0

5

10

15

20

25

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

DISPOZITIVE MEDICALE

0,27 0,29

0,47 0,47 0,450,52 0,52 0,54

0,69

1,09

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

SERVICII DE URGENŢĂ PRESPITALICEŞTI ŞI TRANSPORT SANITAR

3,64

3

2,45

2,88 2,9023,1 2,98 3,03 3,06

2,91

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

ÎNGRIJIRI LA DOMICILIU

3,64

3

2,45

2,88 2,9023,1 2,98 3,03 3,06

2,91

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

4

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

PRESTAŢII MEDICALE ACORDATE ÎNTR-UN STAT MEMBRU AL UNIUNII EUROPENE

0 0 0 0 0 0 0 0 0

1,1

0

0,2

0,4

0,6

0,8

1

1,2

1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008

Catedra de Sanatate Publica si Management, UMF "Carol Davila" Bucureşti114

Legea nr. 46 din 2003(Legea drepturilor pacientului)

Definiţii:Pacient: persoana sănătoasă sau bolnavă care

utilizează serviciile de sănătate; Discriminare: distincţia care se face între

persoane aflate în situaţii similare pe baza rasei, sexului, vârstei, apartenenţei etnice, originii naţionale sau sociale, religiei, opţiunilor politice sau antipatiei personale;

Îngrijiri de sănătate: serviciile medicale, serviciile comunitare şi serviciile conexe actului medical;

Definiţii:Intervenţie medicală: orice examinare,

tratament sau alt act medical în scop de diagnostic preventiv, terapeutic ori de reabilitare;

Îngrijiri terminale: îngrijirile acordate unui pacient cu mijloacele de tratament disponibile, atunci când nu mai este posibilă îmbunătăţirea prognozei fatale a stării de boală, precum şi îngrijirile acordate în apropierea decesului;

Drepturi generale medicale

dreptul la îngrijiri medicale de cea mai înaltă calitate de care societatea dispune, în conformitate cu resursele umane, financiare şi materiale.

dreptul de a fi respectat ca persoană umană, fără nici o discriminare.

Dreptul pacientului la informaţia medicală

Să fie informat cu privire la serviciile medicale disponibile, precum şi la modul de a le utiliza.

Să fie informat asupra identităţii şi statutului profesional al furnizorilor de servicii de sănătate.

Să fie informat asupra regulilor şi obiceiurilor pe care trebuie să le respecte pe durata spitalizării.

Dreptul pacientului la informaţia medicalăSă fie informat asupra stării sale de sănătate, a

intervenţiilor medicale propuse, a riscurilor potenţiale ale fiecărei proceduri, a alternativelor existente la procedurile propuse, inclusiv asupra neefectuării tratamentului şi nerespectării recomandărilor medicale, precum şi cu privire la date despre diagnostic şi prognostic.

Să decidă dacă mai doreşte să fie informat în cazul în care informaţiile prezentate de către medic i-ar cauza suferinţă.

Să ceară în mod expres să nu fie informat şi de a alege o altă persoană care să fie informată în locul său.


Rudele şi prietenii pacientului pot fi informaţi despre evoluţia investigaţiilor, diagnostic şi tratament, cu acordul pacientului.

Să ceară şi să obţină o altă opinie medicală. Să solicite şi să primească, la externare, un

rezumat scris al investigaţiilor, diagnosticului, tratamentului şi îngrijirilor acordate pe perioada spitalizării.

Dreptul pacientului la informaţia medicalăInformaţiile se aduc la cunoştinţă pacientului

într-un limbaj respectuos, clar, cu minimalizarea terminologiei de specialitate; în cazul în care pacientul nu cunoaşte limba română, informaţiile i se aduc la cunoştinţă în limba maternă ori în limba pe care o cunoaşte sau, după caz, se va căuta o altă formă de comunicare.

Consimţământul pacientuluiPacientul are dreptul să refuze sau să

oprească o intervenţie medicală asumându-şi, în scris, răspunderea pentru decizia sa; consecinţele refuzului sau ale opririi actelor medicale trebuie explicate pacientului.

Când pacientul nu îşi poate exprima voinţa, dar este necesară o intervenţie medicală de urgenţă, personalul medical are dreptul să deducă acordul pacientului dintr-o exprimare anterioară a voinţei acestuia.


În cazul în care pacientul necesită o intervenţie medicală de urgenţă, consimţământul reprezentantului legal nu mai este necesar.

În cazul în care se cere consimţământul reprezentantului legal, pacientul trebuie să fie implicat în procesul de luare a deciziei atât cât permite capacitatea lui de înţelegere.


În cazul în care furnizorii de servicii medicale consideră că intervenţia este în interesul pacientului, iar reprezentantul legal refuză să îşi dea consimţământul, decizia este declinată unei comisii de arbitraj de specialitate; comisia de arbitraj este constituită din 3 medici pentru pacienţii internaţi în spitale şi din 2 medici pentru pacienţii din ambulator.


Consimţământul pacientului este obligatoriu pentru recoltarea, păstrarea, folosirea tuturor produselor biologice prelevate din corpul său, în vederea stabilirii diagnosticului sau a tratamentului cu care acesta este de acord.

Consimţământul pacientului este obligatoriu în cazul participării sale în învăţământul medical clinic şi la cercetarea ştiinţifică. Nu pot fi folosite pentru cercetare ştiinţifică persoanele care nu sunt capabile să îşi exprime voinţa, cu excepţia obţinerii consimţământului de la reprezentantul legal şi dacă cercetarea este făcută şi în interesul pacientului.


Pacientul nu poate fi fotografiat sau filmat într-o unitate medicală fără consimţământul său, cu excepţia cazurilor în care imaginile sunt necesare diagnosticului sau tratamentului şi evitării suspectării unei culpe medicale.

Dreptul la confidenţialitatea informaţiilorşi viaţa privată a pacientului

Toate informaţiile privind starea pacientului, rezultatele investigaţiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale sunt confidenţiale chiar şi după decesul acestuia.

Informaţiile cu caracter confidenţial pot fi furnizate numai în cazul în care pacientul îşi dă consimţământul explicit sau dacă legea o cere în mod expres.


În cazul în care informaţiile sunt necesare altor furnizori de servicii medicale acreditaţi, implicaţi în tratamentul pacientului, acordarea consimţământului nu mai este obligatorie.

Pacientul are acces la datele medicale personale.

Orice amestec în viaţa privată, familială a pacientului este interzis, cu excepţia cazurilor în care această imixtiune influenţează pozitiv diagnosticul, tratamentul ori îngrijirile acordate şi numai cu consimţământul pacientului; Sunt considerate excepţii cazurile în care pacientul reprezintă pericol pentru sine sau pentru sănătatea publică.

Drepturile pacientului în domeniul reproducerii

Dreptul femeii la viaţă prevalează în cazul în care sarcina reprezintă un factor de risc major şi imediat pentru viaţa mamei.

Pacientul are dreptul la informaţii, educaţie şi servicii necesare dezvoltării unei vieţi sexuale normale şi sănătăţii reproducerii, fără nici o discriminare.

Dreptul femeii de a hotărî dacă să aibă sau nu copii este garantat, cu excepţia cazului în care sarcina reprezintă un factor de risc major şi imediat pentru viaţa mamei.


Pacientul, prin serviciile de sănătate, are dreptul să aleagă cele mai sigure metode privind sănătatea reproducerii.

Orice pacient are dreptul la metode de planificare familială eficiente şi lipsite de riscuri.

Drepturile pacientului la tratament şi îngrijiri medicale

În cazul în care furnizorii sunt obligaţi să recurgă la selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament care sunt disponibile în număr limitat, selectarea se face numai pe baza criteriilor medicale.

Criteriile medicale privind selectarea pacienţilor pentru anumite tipuri de tratament se elaborează de către Ministerul Sănătăţii şi se aduc la cunoştinţa publicului.


Intervenţiile medicale asupra pacientului se pot efectua numai dacă există condiţiile de dotare necesare şi personal acreditat (excepţie: cazurile de urgenţă apărute în situaţii extreme)

Pacientul are dreptul la îngrijiri terminale pentru a putea muri în demnitate.


Pacientul poate beneficia de sprijinul familiei, al prietenilor, de suport spiritual, material şi de sfaturi pe tot parcursul îngrijirilor medicale. La solicitarea pacientului, în măsura posibilităţilor, mediul de îngrijire şi tratament va fi creat cât mai aproape de cel familial.

Pacientul internat are dreptul şi la servicii medicale acordate de către un medic acreditat din afara spitalului.

Personalul medical sau nemedical din unităţile sanitare nu are dreptul să supună pacientul nici unei forme de presiune pentru a-l determina pe acesta să îl recompenseze altfel decât prevăd reglementările de plată legale din cadrul unităţii respective.

Pacientul poate oferi angajaţilor sau unităţii unde a fost îngrijit plăţi suplimentare sau donaţii, cu respectarea legii.

Drepturile pacientului

Pacientul are dreptul la îngrijiri medicale continue până la ameliorarea stării sale de sănătate sau până la vindecare.

Continuitatea îngrijirilor se asigură prin colaborarea şi parteneriatul dintre diferitele unităţi medicale publice şi nepublice, spitaliceşti şi ambulatorii, de specialitate sau de medicină generală, oferite de medici, cadre medii sau de alt personal calificat.

După externare pacienţii au dreptul la serviciile comunitare disponibile.


Pacientul are dreptul să beneficieze de asistenţă medicală de urgenţă, de asistenţă stomatologică de urgenţă şi de servicii farmaceutice, în program continuu.


Sancţiuni

Nerespectarea de către personalul medico-sanitar a confidenţialităţii datelor despre pacient şi a confidenţialităţii actului medical, precum şi a celorlalte drepturi ale pacientului prevăzute în lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională sau penală, conform prevederilor legale.

Reglementări finaleAutorităţile sanitare dau publicităţii, anual,

rapoarte asupra respectării drepturilor pacientului, în care se compară situaţiile din diferite regiuni ale ţării, precum şi situaţia existentă cu una optimă.

Furnizorii de servicii medicale sunt obligaţi să afişeze la loc vizibil standardele proprii în conformitate cu normele de aplicare a legii.

Interpretarea etica

c 8 -9 serv individ

Documents