test grila log 200 pt 2010
TRANSCRIPT
PSIHOPATOLOGIE
TESTE GRILĂ
1. Tulburările de personalitate sunt expresia:a. Unui deficit intelectualb. Unei dizarmonii psihice, a unei construcţii psihice labilec. Unui eveniment negativ de o intensitate foarte mare trăit de pacient
2. Cea mai frecventă accepţiune a conceptului de normalitate în psihopatologie este cea de:a. Normalitate statisticăb. Normalitate funcţionalăc. Normalitate valorică
3. Hipoestezia poate fi întâlnită în:a. schizofrenieb. maniec. tulburarea de personalitate de tip paranoid
4. Sistemul de clasificare al afecţiunilor psihice are următorul rol:a. Delimitarea unor afecţiuni psihice de ansamblul normalităţii psihiceb. Identificarea grupurilor de pacienţi care au în comun caracteristici clinice
similare cu scopul de a stabili un diagnostic clinicc. A pune bazele teoretice ale psihiatriei
5. Amnezia este:a. pierderea totală a capacităţii mnezice b. tulburări ale limbajului datorate unor leziuni cerebrale c. lipsă totală a iniţiativei şi incapacitatea de a acţiona
6. Ideile obsedante pot fi întâlnite mai pregnant în:a. Tulburări depresiveb. Tulburări delirantec. Stări confuzionaled. In a si b
7. Hiperprosexia poate fi întâlnită în:a. Fobiib. Tulburări depresivec. Nevroze
8. Trăirea afectivă cu conţinut opus celui scontat, trăită în general în sens negativ se numeşte:
a. Ambivalenţă afectivăb. Inversiune afectivăc. Labilitate afectivă
9. Cel mai frecvent suicidul aparea. La persoanele depresive după perioada de debutb. La persoanele depresive în perioada de debutc. În tulburarea de personalitate de tip histrionic
10. Starea corespunzătoare unui grad accentuat al tulburării de conştiinţă în care activitatea psiho-motorie pare suspendată, bolnavul pare paralizat, cu o bradichinezie accentuată şi nu mai răspunde la stimulii din mediu se numeşte:
1
a. Stare catatonicab. Stare de stupoarec. Starea de obtuzied. Stare crepusculară
11. Repetarea stereotipă a aceleiaşi propoziţii sau a unor cuvinte lipsite de înţeles se numeşte:a. Verbigeraţieb. Salată de cuvintec. Ecolalie
12. Imaginea eidetică este:a. O iluzie vizualăb. Halucinaţie a schemei corporalec. O imagine intensă şi detaliată având calitate fotografică
13. Conform psihologiei umaniste sănătatea psihică este:a. Normalitatea psihicului în accepţiunea funcţionalăb. Absenţa bolii psihicec. Nu doar absenţa unei boli ci şi prezenţa caracteriticilor unei persoane
mature
14. Mentismul poate fi întâlnit în:a. Tulburarea de personalitate de tip narcisicb. Intoxicaţii cu substanţe toxicec. Tulburare delirantă
15. Abordarea individualizată a pacientului înseamnă:a. A ţine seama de unicitatea luib. A respecta sistemul de clasificare a tulburărilor psihicec. A încadra afecţiunea individului într-o unitate categorială precisă.
16. Tulburările de coerenţă ale gândirii pot fi întâlnite în:a. Tulburări deliranteb. Tulburarea de personalitate de tip schizoidc. Sindrom maniacald. Schizofrenie
17. Dislaliile sunt:a. Tulburări de integrare mnezicăb. Tulburări de pronunţie şi articulare c. Tulburări de voinţă
18. Următoarea definiţie ,,modele comportamentale neadaptate, profund implantate, ce se cristalizeaza in perioada adolescenţei sau mai devreme, şi care se continuă de-a lungul vieţii adulte deşi devin mai puţin evidente la vârste medii sau înaintate” este a:
a. Tulburărilor de adaptareb. Tulburărilor de personalitatec. Psihozelor
19. Dipariţia fluxului ideativ se poate întâlni mai frecvent în:a. Stări deliranteb. Stări confuzionalec. Stări maniacale
20. Starea de obnubilare este:a. O tulburare a conştiinţei
2
b. O tulburare a voinţeic. O tulburare a motricităţii
21. Afecţiunea caracterizată prin puternice simptomele somatice şi psihice ale anxietăţii este numită:
a. Sindrom maniacalb. Tulburare anxioasă generalizatăc. Tulburare obsesiv-compulsivă
22. Aprosexia înseamnă:a. O scădere totală a percepţiei corporaleb. O scădere totală a memorieic. O scădere totală a voinţeid. O scădere totală a atenţiei
23. Confabulaţia poate fi întâlnită în: a. Sindromul depresivb. Tulburarea delirantăc. Sindromul Korsakovd. Si in a si in c
24. Retardarea mintală se referă la: a. Deterioarearea facultăţilor intelectuale datorat unei boli psihice sau traumatisme
cranieneb. Deficit intelectual intermitentc. Prezenţa din primii ani ai copilăriei a unui deficit de funcţionare intelectuală.
25. „O completă bunăstare fizică, mintală şi socială, şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii” desemnează:
a. Sănătatea psihicăb. Starea de normalitate psihicăc. Caracteristicile unei persoane mature
26. Halucinaţiile auditive pot fi întâlnite mai des în:a. Retard mintalb. Sindromul de conversiec. Sindromul disociativd. Schizofrenia paranoidă
27. Hipomimia poate fi întâlnită în:a. Stări maniacaleb. Stări depresivec. Schizofrenied. b şi c
28. Ideea prevalentă este:a. O tulburare calitativa a conştiinţeib. O tulburare de conţinut a gândiriic. Un simptom al sindromului delirant
29. Anxietatea disproporţionată a pacienţilor atunci când se găsesc departe de casă, locurile aglomerate sau din care nu pot ieşi (uşor) când doresc se întâlneşte în:
a. Tulburare de conversieb. Tulburarea de personalitate de tip dependentc. Agorafobie
3
30. Comportamentele ritualice sunt specifice:a. Sindromului maniacalb. Schizofrenieic. Agorafobieid. Tulburării obsesiv-compulsive
31. Starea oneroidă este:a. O tulburare calitativă a conştiinţeib. O tulburare cantitativă a conştiinţeic. O tulburare a motricităţii
32. „Un pattern pervaziv cu un grad semnificativ de introversie, detaşare de realitate, sociofobie şi slabă disponibilitate de rezonanţă afectivă” desemnează:
a. Tulburarea de personalitate de tip borderlineb. Agorafobiac. Schizofrenia hebefrenicăd. Tulburarea de personalitate de tip schizoid
33. Tulburarea afectivă bipolară desemnează:a. O schizofrenie cu tulburări afective majoreb. Alternanţa sindromului depresiv cu cel maniacalc. O tulburare depresivă cu anxietate puternică
34. O sugerare a unei afecţiuni somatice, în afara unei patologii somatice, produsă inconştient este :
a. Tulburare de personalitate de tip evitantb. Sindrom de conversie c. Schizofrenie catatonică
35. Apetitul alimentar şi sexual foarte crescut este un simptom al:a. Tulburării de personalitate de tip histrionicb. Schizofreniei hebefrenicec. Sindromului maniacal
36. Aprosexia poate fi întâlnită în:a. Stări comatoaseb. Stări maniacalec. Stări depresive
37. Halucinaţiile zoopsihice pot fi întâlnite în:a. Delirium tremensb. Schizofrenia catatonicăc. Sindromul maniacal
38. Criptomnezia este:a. O tulburare a sintezei mnezice imediateb. O tulburare a rememorării trecutuluic. O tulburare cantitativă a memoriei
39. Ideea hipocondriacă este:a. O halucinaţie visceralăb. O idee despre sinuciderec. O idee negativă orientată asupra stării de funcţionare a organismului
4
40. Forma gravă şi rară care se caracterizează printr-o tulburare de conştiinţă de tip crepuscular şi care survine la ingerarea unei cantităţi mici de alcool la persoane pedispuse se numeşte:
a. Sindrom Korsakovb. Beţie idiosincraticăc. Intoxicaţie alcoolică acută
41. Asociaţia Americană de Psihiatrie în ,,Glosarul psihiatric’’ defineşte sănătatea mentală ca fiind:
a. Capacitatea unei persoane de a-ţi exercita rolul funcţional ca parte a sistemului supraordonat de care aparţine.
b. Un succes simultan în: muncă, dragoste, creaţie, o matură şi flexibilă rezolvare a conflictelor între instinct, conştiinţă, alţi oameni şi realitate.
c. O completă bunăstare fizică, mintală şi socială, şi nu numai absenţa bolii sau a infirmităţii.
42. Disfagiile au întodeauna o cauză:a. organicăb. psihicăc. nevrotică
43. Starea crepusculară poate fi întâlnită în:a. Stări depresiveb. Schizofreniec. Beţia patologicăd. Si a si b
44. Paramimiile pot fi întâlnite mai frecvent în:a. Sindroame confuzionaleb. Schizofreniec. Sindroame maniacale
45. „Un pattern pervaziv de extraversie, sociofilie, comunicabilitate, impresionabilitate, labilitate dispoziţională şi conduită demonstrativă de rol” este definiţia:
a. Tuburării de personalitate de tip schizotipalb. Tuburării de personalitate de tip histrionicc. Sindromului maniacald. Schizofreniei hebefrenice
46. Psihozele aparţin următoarei grupe:a. Tulburări de personalitateb. Retardare mintalăc. Tulburări mintaled. Tulburări de adaptare
47. Bradichinezia este:a. Creşterea ritmului ideativb. Diminuarea motricităţiic. O tulburare a conştiinţei
48. Cenestopatia este:a. Idee delirantă privind sănatateab. Senzaţia de disfuncţie localizată la nivelul unui organ pe fond de sănătate
organicăc. O halucinoză
5
49. Hiperbulia se poate întâlni în:a. Tulburarea obsesiv-compulsivăb. Tulburarea depresivăc. Schizofrenie
50. Gelozia patologică este:a. O tulburare de personalitateb. O tulburare delirantăc. Un simptom al stării maniacaled. a şi b
51. Negativismul şi mutismul sunt trăsături caracteristice ale:a. Tulburării maniacaleb. Schizofreniei hebefrenicec. Schizofreniei catatoniced. Tulburării delirante
52. Agitaţia psiho-motorie poate fi întâlnită în:a. Schizofrenia catatonicăb. Tulburarea obsesiv-compulsivăc. Stări confuzionaled. Tulburarea de personalitate de tip dependent
53. Amnezii anterograde se referă la: a. Tulburări de memorie ce se întind progresiv spre trecut până în copilărieb. Incapacitatea de reevocare a evenimente trăite după debutul bolii c. Ştergerea din memorie a unor evenimente, situaţii sau persoane a căror trăire a
fost acompaniată de o stare afectivă negativăd. Amnezii de evocare
54. Tulburarea dependentă de personalitate este:a. O tulburare de adaptareb. Un pattern de autostimă redusă, neîncredere în
posibilităţile proprii, nevoie excesivă de ocrotire şi îngrijire, incapacitate de a lua decizii în probleme curente şi tendinţă continuă de a acorda altuia girul propriilor responsabilităţi.
c. O boală psihică caracterizată printr-o simptomatologie variată în care predomină fenomenul de neadaptare.
55. Diagnosticul clinic psihiatric este stabilit de:a. Întreaga echipă terapeuticăb. Psihologul clinicianc. Medicul psihiatrud. Orice psiholog care ştie să facă acest lucru
56. Agnoziile se datorează:a. Consumului de substanţe toxiceb. Structurii de personalitate de tip schizoidc. Unor leziuni ale centrilor de integrare nervoasă
57. Atunci când o idee puternică se structurează într-un sistem logic, structurat şi argumentat evem de a face cu:
a. O idee delirantăb. O idee hipocondriacăc. O idee obsedantă
6
d. O tulburare a percepţiei
58. Normalitatea funcţională se referă la:a. Faptul că, cu cât un fenomen este mai frecvent, cu atât este considerat mai normal b. Rolul funcţional al valorilor pe care le promovează anumite culturi. c. Măsura în care o persoană îşi exercită rolul funcţional ca parte a sistemului
supraordonat de care aparţine
59. O inflexibilitate totală şi rigiditatea ideilor le regăsim în:a. Tulburarea anxioasă generalizatăb. Tulburarea delirantăc. Tulburări depresive
60. Bavardajul este:a. O incoerenţă a gândiriib. Un blocaj al gândiriic. O intensificare a debitului ideatic
61. Automatismul ambulator poate fi întâlnit în:a. Beţia patologicăb. Tulburare de personalitate de tip schizotipalc. Sindrom depresiv
62. Catatonia poate fi întâlnită în:a. Schizofrenieb. Tulburare delirantăc. Sindrom maniacal
63. I.C.D. şi D.S.M. sunt:a. Categorii de tulburări psihiceb. Sisteme de clasificare a tulburărilor psihicec. Tulburări de personalitate
64. Hipomnezia poate fi întâlnită în:a. Sindrom maniacalb. Sindrom delirantc. Nevroze
65. Abulia poate fi întâlnită în:a. Stări depresive uşoareb. Nevrozec. Schizofrenia catatonică
66. Ideea delirantă:a. Este acceptată ca reală de către pacientb. Este recunoscută ca patologică de pacientc. Mobilizează subiectul să lupte impotriva eid. Si b şi c
67. Starea depresivă este:a. O atimieb. O hipertimie negativăc. O dismnezie calitativă
68. Delirium tremens poate să apară:a. În perioada de sevraj
7
b. În sindromul maniacalc. În intoxicaţia alcoolică acutăd. În epilepsie
69. Defectele de integrare gnozică, de transformare a excitaţiei în senzaţie şi a senzaţiilor în imagine perceptivă se numesc:
a. Agnoziib. Amneziic. Afazii
70. Tulburarea care se caracterizează printr-o marcată regresie la comportamente primitive, dezinhibate şi dezorganizate se numeşte:
a. Tulburare de personalitate de tip schizotipalb. Tulburarea obsesiv-compulsivac. Schizofrenie hebefrenicăd. Sindrom maniacal
71. Tulburările de conştiinţă pot fi întâlnite mai intens în:a. Schizofreniib. Demenţec. Tulburări delirante
72. Parabulia este:a. O tulburare a atenţieib. O tulburare de comunicarec. O tulburare a voinţei
73. Viziunea retrospectivă este atunci când:a. Există o succesiune rapidă a ideilor şi reprezentărilor, într-o manieră tumultoasă b. Pacientul nu îşi poate aminti evenimente după debutul boliic. Subiectul revede şi retrăieşte în câteva clipe întreaga sa viaţă
74. Conştiinţa bolii este prezentă la:a. Nevrozeb. Psihozec. Tulburări de personalitated. Si a şi c
75. Bavardajul poate fi întâlnit în:a. Sindrom maniacalb. Sindrom depresivc. Schizofrenie catatonică
76. Următoare definiţie „O stare pozitivă în care persoana este responsabilă, capabilă de autoconştientizare, autoevaluare şi autodeterminare iar comportamentul său este în general acceptat de grupul căruia îi aparţine” este a:
a. Personalităţii matureb. Personalităţii normalec. Sănătăţii psihice
77. Vâscozitatea psihică este:a. O tulburare de formă a gândiriib. O tulburare a motricităţiic. O tulburare de conştiinţă
8
78. Tulburările senzoriale ce includ halucinaţii mai ales vizuale, dinamice, zoopsihice sunt specifice:
a. În schizofrenieb. În maniec. În derium tremens
79. Inversiunea afectivă este o:a. Afazieb. Paratimiec. Hipotimie
80. Ideea delirantă este un simptom al următoarei tulburări:a. Tulburare de personalitate de tip schizotipalb. Tulburare obsesiv-compulsivăc. Schizofrenie paranoidăd. Şi a şi b
81. Sindromul Wernike este:a. O tulburare toxicăb. O tulburare delirantăc. O tulburare disociativă
82. Jargonofazia poate fi întâlnită în:a. Sindrom Maniacalb. Tulburări disociativec. Schizofrenied. Stari depresive
83. Halucinaţiile gustativ-olfactive pot fi întâlnite în:a. Sindrom maniacalb. Stări delirantec. Depresie
84. Inexistenţa unui debut distinct al tulburării este o caracteristică a:a. Tulburărilor mintaleb. Psihozec. Nevrozed. Tulburărilor de personalitate
85. Accelerarea ritmului ideativ se întâlneşte în:a. Stări depesiveb. Stări maniacalec. Tulburarea obsesiv-compulsivă
86. Tulburarea profundă a conştiinţei, a propriului ,,eu’’, însoţită de dezorientare auto şi allopsihică, incoerenţă ideativă masivă, gândire incomprehensibilă este numită:
a. Stare comatoasăb. Stare de obnubilarec. Stare de amenţie
87. Hiperbulia poate fi întâlnită în:a. Stări depresiveb. Tulburări delirantec. Schizofrenie
88. Rafinamentul vestimentar exagerat poate fi întâlnit în:9
a. Tulburări de personalitate de tip narcisic b. Tulburări obsesiv-compulsivec. Tulburări delirante
89. Anormalitatea psihică desemnează:a. Absenţa sănătăţii psihiceb. Absenţa normalităţii funcţionale a psihiculuic. Existenţa unei boli psihice
90. Euforia contagioasă poate fi întâlnită în:a. Stări maniacaleb. Tulburări delirantec. Schizofrenia hebefrenicăd. Moria
91. Surditatea verbală este:a. O halucinaţie auditivăb. O dificultate de a înţelege limbajul, în ciuda faptului că bolnavul aude c. O tulburare a centrilor nervoşi superiori ai auzului
92. Senzaţiile de care bolnavul se delimitează critic şi le recunoaşte ca fiind nereale se numesc:
a. halucinaţiib. imagini eideticec. halucinoze
93. Cea mai puternică structurare şi argumentare a ideei delirante o găsim în:a. Schizofrenia catatonicăb. Delirum tremensc. Tulburarea delirantăd. Manie
94. Încetinirea ritmului ideativ se întâlneşte în:a. Stări maniacaleb. Tulburarea de personalitate de tip dependentc. Stări depresive
95. Bizareriile şi excenticităţiile vestimentare pot fi întâlnite în:a. Nevrozeb. Tulburarea de personalitate de tip histrionicc. Tulburări depresive
96. Starea de obtuzie este o tulburare:a. A afectivităţiib. A gândiriic. A conştiinţei
97. Tulburările induse de consumul de alcool şi substanţe toxice aparţin următoarei categorii:a. Tulburări de adaptareb. Tulburări mintalec. Alte tulburări
98. Un pattern pervaziv de suspiciozitate, neîncredere şi interpretativitate desemnează:
a. Tulburarea delirantăb. Tulburarea de personalitate de tip paranoid
10
c. Schizofrenia paranoidă
99. Hiperestezia poate fi întâlnită în:a. retard mintalb. depresiec. manie
100. Orientarea în mediu şi la realitate dar cu relaţii sociale neadecvate este caracteristica:
a. Tulburării de personalitateb. Psihozelorc. Nevrozelor
101. Hipoprosexia se manifestă în:a. Sindrom maniacalb. Tulburări de conştiinţăc. Tulburarea de personalitate de tip borderline
102. În cadrul depresiei suicidul poate să apară în:a. Etapa iniţialăb. Etapa intermediarăc. Etapa finalăd. a şi c
103. Cel mai frecvent suicidul poate apărea în a. Tulburări anxioaseb. Tulburări depresivec. a şi b
104. În stările obsesive homicidul poate apărea:a. Întotdeaunab. Niciodatăc. În momente paroxistice
105. Delirul erotic este un tip de tulburare anxioasă:a. Dab. Nu
106. Tulburările care survin în legătură cu un eveniment stresant sau cu o schimbare de mediu se numesc:
a. Tulburări de dezvoltareb. Tulburări nevroticec. Tulburări de adaptare
107. Puternice simptome somatice se manifestă în:a. Tulburarea anxioasă generalizatăb. Tulburarea obsesiv-compulsivăc. Tulburarea delirantă
108. Atitudini si comportamente ritualice se manifestă în:a. Tulburări depresive in faza iniţialăb. Tulburări obsesiv-compulsivec. Tulburări maniace
109. Vechea denumire de „tulburare isterica” corespunde azi:11
a. Tulburărilor de personalitate de tip narcisicb. Tulburării anxioase generalizatec. Tulburărilor de conversie şi disociative
110. Paralizia psihogenă este:a. Tulburare de conversie b. Tulburare mintală datorată unor traumatisme cerebrale.c. Tulburare hipocondrică
111. Fuga psihogenă este:a. Tulburare ce apare în tulburarea de personalitate de tip schizoidb. Tulburarea disociativăc. Tulburare afectivă bipolară
112. Manifestările somatice puternice apar în:a. Schizofrenie hebefrenicăb. Depresie mascatăc. Tulburare disociativă
113. Starea de stupoare poate apărea în:a. Schizofrenia catatonicăb. Sindrom depresivc. Şi a şi b
114. Ideile de grandoare apar cel mai frecvent în:a. Schizofrenie hebefrenicăb. Tulburare personalitate de tip schizoidc. Sindrom maniacal
115. Sindromul depresiv şi cel maniacal:a. Apar de cele mai mult ori împreună în acelaşi timp.b. Pot apărea succesiv la acelaşi bolnavc. Nu au nici o legatură unul cu altul.
116. Atunci când subiectul raportează şi interpretează toate gesturile, replicile şi evenimentele din jur ca având legătură directă cu ele şi nu recunoaşte că această interpretare este falsă avem de a face cu :
a. Tulburare obsesiv-compulsivăb. Idee deliarantă de persecuţiec. Idee delirantă de relaţie.
117. Ideea forţă care apare în psihicul subiectului şi de care el se apără şi se delimitează critic se numeşte:
a. Idee obsesivăb. Idee delirantăc. Idee prevalentă
118. Delirul erotic este:a. Tulburare de conversie şi disociativăb. Tulburare de conştiinţă c. Tulburare delirantăd. Tulburare psiho-sexuală
119. Ideile delirante şi halucinaţiile apar în:a. Schizofrenia acutăb. Schizofrenia cronică
12
c. Tulburări de conversie
120. Ideile delirante de control sunt specifice:a. Schizofrenieib. Tulburării delirantec. Sindromului maniacald. Şi a şi c
121. Un debut distinct al tulburării se regăseşte în:a. Tulburarea de personalitateb. Nevrozec. Psihozed. Şi b şi c
122. Pierderea contactului cu realitatea se regăseşte în:a. Tulburarea de personalitateb. Nevrozec. Psihozed. Şi b şi c
123. Conştiinţa bolii nu e prezentă în:a. Nevrozeb. Psihozec. Tulburări de personalitated. Şi b şi c
124. Vestimentaţia bogată în culori stridente este caracteristică:a. Tulburării de personalitate de tip histrionicb. Sindromului maniacalc. Şi a şi b
125. Fenomenul în care administrarea repetată a unui drog produce un efect nociv scăzut sau pentru producerea unui anumit efect sunt necesare doze crescute de drog se numeşte:
a. Dependenţă fizicăb. Dependenţă psihicăc. Tolerenţă
126. Cea mai mică regresie a facultăţii mintale şi a capacităţii de inserţie socială o regăsim la:
a. Schizofrenia paranoidăb. Schizofrenia hebefrenicăc. Schizofrenia catatonică
127. Formă gravă şi rară care se caracterizează printr-o tulburare de conştiinţă de tip crepuscular care survine la ingerarea unei cantităţi mici de alcool la persoane pedispuse (cu fond epileptic sau encefalopat) se numeşte:
a. Intoxicaţie alcoolică acutăb. Beţie idiosincraticăc. Delirium tremens
128. Forma delirantă a alcoolismului cronic ce se prezintă ca o stare delirantă abundentă caracterizată prin predominanţa acţiunilor halucinatori pe un fond de claritate a conştiinţei se numeşte:
a. Halucinoză alcoolicăb. Delirium tremens
13
c. Sevraj alcoolic
129. Tulburarea caracterizată prin triada: amnezie (în special pentru datele recent fixate), confabulaţie (interferenţa elemenetelor onirice şi a amintirilor vechi), dezorientare mnezică, asociată cu o polinevrită degenerativă se numeşte:
a. Halucinoză alcoolicăb. Beţie idiosincraticăc. Sindrom Korsakov
130. Confabulaţia se intâlneşte în:a. Sindromul Korsakovb. Sevrajul alcoolicc. Sindromul depresiv
131. Hipermnezia poate fi intalnita in a. Intoxicatie cu alcoolb. Tulburări delirantec. Tulburări anxioased. Si a şi b
132. Halucinaţiile auditive pot fi întâlnite în:a. Depresii psihoticeb. Sindromul de conversiec. Schizofrenia paranoidăd. Si in a si in c
133. Starea de exuberanţă, de buna dispoziţie, jovialitate dar cu un caracter strident si penibil se numeste:
a. Euforieb. Moriac. Hebefrenie
134. Conştiinţa bolii nu este prezentă la:a. Psihozeb. Tulburări de personalitatec. Nevrozed. a şi b
135. Demenţa se referă la: a. Deficit intelectual continuub. Prezenţa în primii ani ai copilăriei a unui deficit de funcţionare intelectuală.c. Deterioarearea facultăţilor intelectuale datorat unei boli psihice,
traumatisme craniene sau tumori cerebrale
136. Starea de exuberanţă, de buna dispoziţie, jovialitate, veselie si optimism se numeste:
a. Euforieb. Moria c. Hebefrenie
137. Percepţia de tip imaginee retrospectivă este:a. O iluzie vizualăb. Halucinaţie a schemei corporale
14
c. Derularea reapida a unor imagini din intreaga viatăd. O imagine intensă şi detaliată având calitate fotografică
138. Starea de amenţie este:a. O tulburare calitativă a conştiinţeib. O tulburare cantitativă a conştiinţeic. O tulburare a limbajului
139. Hipomimia poate fi întâlnită în:a. Retard mintalb. Stări depresivec. Schizofrenied. a şi b
140. Ruminaţiile repetitive şi permanente sunt specifice:a. Sindromului maniacalb. Schizofrenieic. Agorafobieid. Tulburării obsesiv-compulsive
141. Accelerarea ritmului ideativ se întâlneşte în:a. Stări maniacaleb. Tulburarea de personalitate de tip dependentc. Stări depresive
142. Starea oneroidă este:a. O tulburare calitativă a conştiinţeib. O tulburare cantitativă a conştiinţeic. O tulburare a gândiriid. O tulburare a limbajului
143. Atunci când subiectul este invadat de o idee care il preocupă excesiv privind vinovăţia proprie şi nu recunoaşte că această interpretare este falsă avem de a face cu :
a. Tulburare obsesiv-compulsivăb. Idee deliarantă de persecuţiec. Idee delirantă de relaţied. Idee deliranta depresiva
144. Un debut nedistinct al tulburării se găseşte în:a. Tulburarea de personalitateb. Nevrozec. Psihozed. Şi a şi c
145. Conştiinţa bolii este prezentă în:a. Schizofrenieb. Tulburari obsesiv-complulsivec. Tulburări de personalitated. Şi b şi c
146. Starea de exuberanţă, de buna dispoziţie, jovialitate dar cu dezinhibitie si caracter şocant se numeste:
a. Euforie15
b. Moria c. Hebefrenie
147. Conştiinţa bolii nu este prezentă în:a. Schizofrenieb. Tulburari obsesiv-complulsivec. Tulburarea delirantăd. Şi a şi c
148. Glosolalia poate fi întâlnită în:a. Sindrom Maniacalb. Tulburări anxioasec. Schizofrenied. Stari depresive
149. Halucinaţiile gustativ-olfactive pot fi întâlnite în:a. Depresieb. Stări delirantec. Sindrom maniacald. a şi b
150. Inexistenţa unui debut distinct al tulburării este o caracteristică a:a. Tulburărilor mintaleb. Tulburarilor delirantec. Schizofrenieid. Tulburărilor de personalitate schizoide
151. Accelerarea ritmului ideativ se întâlneşte în:a. Demenţeb. Stări depesivec. Stări maniacaled. Tulburarea obsesiv-compulsivă
152. Hipobulia poate fi întâlnită în:a. Stări depresiveb. Tulburări delirantec. Stari maniacale
153. Un rafinamentul vestimentar exagerat poate fi întâlnit în:a. Tulburări depresiveb. Tulburări de personalitate de tip narcisic c. Tulburări obsesiv-compulsive
154. Anormalitatea psihică desemnează:a. Absenţa sănătăţii psihiceb. Absenţa normalităţii statistice a psihiculuic. Existenţa unei boli psihiced. Nici una de mai sus
155. Euforia contagioasă poate fi întâlnită în:a. Moriab. Stări maniacalec. Tulburări produse de alcoold. Schizofrenia hebefrenică
156. Orbirea psihogenă este:16
a. O tulburare a centrilor nervoşi superiori ai văzuluib. O halucinaţie vizualăc. O tulburare de conversie
157. Senzaţiile de care bolnavul se delimitează critic şi le recunoaşte ca fiind nereale se numesc:
a. halucinozeb. halucinaţiic. iluzii
158. Cea mai puternică structurare şi argumentare a ideei delirante o găsim în:a. Schizofrenia hebefrenicăb. Delirum tremensc. Tulburarea delirantăd. Schizofrenia paranoida
159. Încetinirea ritmului ideativ se întâlneşte în:a. Stări maniacaleb. Tulburarea de personalitate de tip dependentc. Stări depresive
160. Durerea psihogenă este:a. O psihozăb. O hiperesteziec. O tulburare de conversie
161. Excenticităţiile şi bizareriile vestimentare pot fi întâlnite în:a. Nevrozeb. Tulburarea de personalitate de tip borderlinec. Tulburarea de personalitate de tip histrionicd. Tulburări depresive
162. Starea de obtuzie este o tulburare:a. A afectivităţiib. A gândiriic. A limbajuluid. A conştiinţei
163. Tulburările induse de consumul de alcool şi substanţe toxice aparţin următoarei categorii:
a. Tulburări de adaptareb. Tulburări dependentec. Tulburări mintaled. Alte tulburări
164. Un pattern pervaziv de suspiciozitate, neîncredere şi interpretativitate desemnează:
a. Schizofrenia paranoidăb. Tulburarea delirantăc. Tulburarea de personalitate de tip paranoid
165. Hiperestezia poate fi întâlnită:a. La debutul unor tulburari psihiceb. In maniec. În nevrozed. Şi a şi b
17
166. Orientarea în mediu şi la realitate este caracteristica:
a. Tulburării de personalitateb. Psihozelorc. Nevrozelord. a şi c
167. Hipoprosexia se manifestă în:a. Stari confuzionaleb. Sindrom maniacalc. Tulburarea de personalitate de tip borderline
168. În cadrul depresiei suicidul nu apare în:a. Etapa iniţialăb. Etapa intermediarăc. Etapa finalăd. a şi c
169. Cel mai frecvent suicidul poate apărea în a. Schizofrenieb. Tulburări depresivec. a şi b
170. Cel mai frecvent homicidul poate apărea in:a. Stari depresiveb. Stari delirantec. În momente paroxisticed. Tulburări nevrotice
171. Delirul erotic este un tip de tulburare schizofrenică:a. Dab. Nu
172. Tulburările care survin în legătură cu un eveniment stresant sau cu o schimbare de mediu se numesc:
a. Tulburări de dezvoltareb. Tulburări nevroticec. Tulburări de stresd. Tulburări de adaptare
173. Puternice simptome somatice se manifestă în:a. Tulburarea anxioasă generalizatăb. Depresia mascatac. Tulburarea delirantăd. Şi a şi b
174. Paralizia psihogenă este:a. Tulburare hipocondricăb. Cenestopatiec. Tulburare de conversie d. Tulburare mintală datorată unor traumatisme cerebrale.
175. Delirul erotic este un tip de tulburare delirantă:a. Da
18
b. Nu
176. Fuga psihogenă este:a. O dromomanieb. Tulburare afectivă bipolarăc. Tulburarea disociativă
177. Starea de stupoare poate apărea în:a. Schizofrenia catatonicăb. Sindrom maniacalc. Şi a şi b
178. Ideile de grandoare apar cel mai frecvent în:a. Tulburarea de personalitate de tip narcisicb. Tulburarea personalitate de tip schizoidc. Sindromul maniacald. În a şi c
179. Sindromul depresiv şi cel maniacal:a. Constitue tulburarea bipolarăb. Apar de cele mai mult ori împreună în acelaşi timp.c. Nu au nici o legatură unul cu altul.d. Şi a şi b
180. Atunci când subiectul raportează şi interpretează toate gesturile, replicile şi evenimentele din jur ca având legătură directă cu ele şi nu recunoaşte că această interpretare este falsă avem de a face cu :
a. Idee delirantă de relaţie.b. Delir de grandoarec. Tulburare obsesiv-compulsivăd. Idee deliarantă de persecuţie
181. Ideea forţă care apare în psihicul subiectului şi de care el se apără şi se delimitează critic se numeşte:
a. Idee obsesivăb. Idee delirantăc. Şi a şi b
182. Gelozia patologică este:a. Tulburare de conversie şi disociativăb. Tulburare delirantăc. Tulburare de conştiinţă
183. Halucinaţiileşi ideile delirante apar în:a. Tulburări de conversieb. Schizofrenia acutăc. Schizofrenia cronicăd. Şi a şi b
184. Ideile delirante de control sunt specifice:a. Sindromului maniacalb. Geloziei patologicec. Schizofrenieid. Tulburării delirante
185. Un debut distinct al tulburării se regăseşte în:19
a. Tulburarea de personalitateb. Tulburări delirantec. Retard mintald. Şi b şi c
186. Pierderea contactului cu realitatea se regăseşte în:a. Tulburări afectiveb. Tulburarea de personalitatec. Tulburări deliranted. Schizofreniee. Şi d şi c
187. Conştiinţa bolii nu e prezentă în:a. Gelozia patologicăb. Schizofreniec. Delirul eroticd. În toate
188. Vestimentaţia bogată în culori stridente este caracteristică:a. Tulburării nevroticeb. Tulburării de personalitate de tip histrionicc. Sindromului maniacald. Şi c şi b
189. Fenomenul în care administrarea repetată a unui drog produce un efect nociv scăzut sau pentru producerea unui anumit efect sunt necesare doze crescute de drog se numeşte:
a. Tolerenţăb. Sindrom de sevraj c. Dependenţă fizicăd. Dependenţă psihică
190. Cea mai mare regresie a facultăţii mintale şi a capacităţii de inserţie socială o regăsim la:
a. Schizofrenia paranoidăb. Schizofrenia hebefrenicăc. Schizofrenia catatonicăd. Şi b şi c
191. Forma delirantă a alcoolismului cronic ce se prezintă ca o stare delirantă abundentă caracterizată prin predominanţa acţiunilor halucinatori pe un fond de claritate a conştiinţei se numeşte:
a. Sevraj alcoolicb. Beţie idiosincraticăc. Halucinoză alcoolicăd. Delirium tremens
192. Confabulaţia se intâlneşte în:a. Beţie idiosincraticăb. Sindromul Korsakovc. Sevrajul alcoolicd. Sindromul depresiv
193. Hipermnezia poate fi intalnita in a. Intoxicatie cu alcoolb. Tulburări depresive
20
c. Tulburări anxioased. Si a şi b
194. Halucinaţiile auditive pot fi întâlnite în:a. Tulburarea de personalitate de tip shizotipalb. Sindromul de conversiec. Schizofrenia paranoidăd. Si in b si in a
195. Aprosexia este:a. tulburări ale limbajului datorate unor leziuni cerebrale b. pierderea totală a capacităţii de atenţiec. pierderea totală a capacităţii mnezice d. lipsă totală a iniţiativei şi incapacitatea de a acţiona
196. Ideile obsedante pot fi întâlnite mai pregnant în:a. Tulburări depresiveb. Tulburări delirantec. Tulburări anxioased. Şi în a si c
197. Hiperprosexia poate fi întâlnită în:a. Tulburări deliranteb. Tulburări depresivec. Nevrozed. Şi a şi b
198. Ambivalenţa afectivă este trăirea afectivă cu conţinut opus celui scontat. a. Adevăratb. Fals
199. Cel mai frecvent suicidul aparea. La persoanele depresive după perioada de debutb. La persoanele depresive în perioada de debutc. În tulburarea de personalitate de tip histrionic
200. Palilalia se regăseşte în:a. Tulburări disociativeb. Schizofreniec. Demenţed. Şi b şi c
21