lucrarea 10 st

7/23/2019 Lucrarea 10 ST

http://slidepdf.com/reader/full/lucrarea-10-st 1/25



3/26

Cuprins Istoric și actualizări .................................................................................................................................................. 2

Distribuție ................................................................................................................................................................ 2

Denumire disciplină pentru care se ține aplicația practică ..................................................................................... 4

1. Introducere (breviar teoretic) ......................................................................................................................... 5

a. Utilizarea în domeniul sistemelor inteligente pentru transporturi ................................................................. 5

2. Arhitectura și componentele sistemului de achiziție a datelor – baze de date ............................................ 12

3. Modul de lucru .............................................................................................................................................. 15

a. Descrierea platformei hardware utilizată ..................................................................................................... 15

b. Descrierea programelor utilizate (software specializat) ............................................................................... 19

4. Interpretarea rezultatelor ............................................................................................................................. 25

a. Concluzii ........................................................................................................................................................ 25

b. Prezentarea rezultatelor ............................................................................................................................... 25

5. Evaluare cunoștințe ....................................................................................................................................... 26



4/26

Denumire disciplină pentru care se ț ine aplicaț ia practicăSISTEME DE TELECOMANDĂ – PROGRAM LICENȚĂ T.E.T. ANUL IV



5/26

1. Introducere (breviar teoretic)

a. Utilizarea în domeniul sistemelor inteligente pentru transporturi

Sisteme de telecomandă

Sistemele de telecomandă sunt sisteme pentru comanda la distanță a unor obiecte care sunt implicate în

procesele specifice sistemelor de transport. Aplicațiile inițiale ale sistemelor de telecomandă au fost specifice

domeniului feroviar unde, semnalele mecanice și macazurile trebuiau acționate de la distanță. În ultima

perioadă toate modurile de transport beneficiază de aplicații ale sistemelor de telecomandă (acționarea de la

distanță a semafoarelor, barierelor etc.).

Termenul extins, care descrie sistemele de telecomandă, este “telematică” (acționarea și/sau procesarea ladistanță). Astfel termenul de sisteme de telecomandă se poate suprapune peste cel de telematică și sunt,

evident, amândouă incluse în domeniul sistemelor inteligente pentru transporturi.

În general, în sistemele de telecomandă, se definește o ierarhie de tip master‐slave în care un Post Central

(PC), care are toate funcționalitățile care îi permit unui operator să controleze sistemul, comandă obiectele

dintr‐un Post Local (PL). Toate sistemele de telecomandă au și componenta de telecontrol (control la distanță),

aceasta fiind importantă pentru asigurarea feedbackului de la obiectele comandate din postul local. Structura

generală a unui sistem de telecomandă este prezentată în figura următoare.

Post Central (PC)

Post Local (PL)

Post Local (PL)

Post Local (PL)

Post Local (PL)

Mesaje variabile

Mesaje variabile

Fig. 1 Structura generală a unui sistem de telecomandă

Un exemplu al unui astfel de sistem de telecomandă este cel prezentat mai jos, reprezentând diagrama

subsistemelor componente ale unui sistem integrat de management al traficului interurban:



6/26

Fig. 2 Structura unui sistem de management al traficului rutier

Postul central

Principalele funcții ale unui sistem de telecomandă (cu aplicabilitate în sistemele de transport rutier) care se

regăsesc în postul central sunt:

‐ Interfața cu utilizatorul – aceasta permite utilizatorilor să comande diversele obiecte amplasate în

posturile locale, să controleze starea obiectelor comandate (validarea comenzilor date de către

utilizatori) și să configureze atât interfața grafică cu utilizatorul cât și componentele sistemului care

permit acest lucru.



7/26

‐ Sistem central de procesare a comenzilor de la interfața cu utilizatorul – comenzile date de către

utilizatori/operatori sunt prelucrate pentru a fi transmise din postul central în postul local. Între

activitățile specifice procesării sunt incluse: formarea mesajului, codificarea mesajului, criptarea

mesajului, detecția și corecția erorilor, transmiterea mesajului.

‐ Sistem central de procesare a controalelor și afișarea acestora pe interfața cu utilizatorul – comenzile

date de către operator (sau, în unele cazuri, automat de către sistem) trebuie urmate de transmiterea

din Postul Local a mesajelor de control prin intermediul cărora este transmisă poziția și starea

obiectelor comandate. Mesajul de control transmis de către postul local este recepționat de postul

central, este efectuată detecția și corecția erorilor, este decriptat și prelucrat pentru a fi afișat pe

interfața grafică cu utilizatorul.

‐ Sistem de comunicații cu posturile locale – sistemul de comunicații PC‐PL are ca scop preluarea

mesajului de telecomandă de la postul central și transmiterea lui către postul local și transmiterea

mesajului de control de la postul local la postul central.

‐ Sistem de interfațare cu alte sisteme – acest sistem de interfațare are ca scop principal adaptarea

mesajului de telecomandă sau a informațiilor afișate pe interfața cu utilizatorul pentru a fi transmise

către alte sisteme.

Structura unui post central cu funcționalitățile descrise anterior este prezentată în figura următoare (această

structura este una de tip generic, aceasta putând fi extinsă sau simplificată în funcție de cerințele sistemului).

Sistem central de

procesare a

comenzilor

Sistem central de

procesare a

controalelor

Interfata cu utilizatorul

Sistem de

comunicații cu

posturile locale

Sistem de

interfațare cu alte

sisteme

Post Local

Post Local

Post Local

Fig. 3 Structura internă a unui post central PC

Postul local

Principalele funcții ale unui sistem de telecomandă (cu aplicabilitate în sistemele de transport rutier) care se

regăsesc în postul local sunt:

‐ Interfața de comandă și control a obiectelor – aceasta permite utilizatorilor să comande diversele

obiecte amplasate în posturile locale și să controleze starea obiectelor comandate (validarea



8/26

comenzilor date de către utilizatori). Comenzile sunt semnale electrice generate pe baza mesajelor de

comanda recepționate de către postul local.

‐ Sistem local de procesare a comenzilor de la postul central – comenzile date de către

utilizatori/operatori sunt prelucrate pentru a fi transmise din postul central în postul local. Între

operațiile specifice procesării în postul central sunt incluse: formarea mesajului, codificarea mesajului,

criptarea mesajului, detecția și corecția erorilor, transmiterea mesajului. Operațiile specifice procesării

în posturile locale sunt: recepționarea mesajului, detecția și corecția erorilor, decriptarea mesajului,

decodificarea mesajului

‐ Sistem local de procesare a controalelor și formare a mesajului de control – comenzile date de către

operator (sau, în unele cazuri, automat de către sistem) trebuie urmate de transmiterea din Postul

Local a mesajelor de control prin intermediul cărora este transmisă poziția și starea obiectelor

comandate. Mesajul de control transmis de către postul local va fi recepționat de postul central, vor fi

efectuate detecția și corecția erorilor, este decriptat și prelucrat pentru a fi afișat pe interfața grafică

cu utilizatorul.

‐ Sistem de comunicații cu postul central – sistemul de comunicații PC‐PL are ca scop preluarea

mesajului de telecomandă de la postul central și transmiterea lui către postul local și transmiterea

mesajului de control de la postul local la postul central.

‐ Sistem de interfațare cu alte sisteme – acest sistem de interfațare are ca scop principal adaptarea

mesajului de telecomandă sau a mesajului de telecontrol pentru a fi transmise către alte posturi locale

sau sisteme.

Structura unui post central cu funcționalitățile descrise anterior este prezentată în figura următoare (această

structura este una de tip generic, aceasta putând fi extinsă sau simplificată în funcție de cerințele sistemului).

Fig. 4 Structura internă a unui post central PC



9/26

Pentru exemplul prezentat anterior, și anume cel al sistemului integrat de management al traficului interurban,

după cum se observă și în diagrama subsistemelor, postul local cuprinde următoarele subsisteme:

‐ Subsistemul infrastructură locală (SIL)

‐ Subsistemul de procesare locală (SPL)

Subsistemul infrastructură locală asigură toată funcţionalitatea din teren necesară pentru managementul

traficului. El include senzori (bucle inductive, camere video, senzori speciali de recepţie a cererilor de

prioritate), controlere (ale semafoarelor, panourilor cu mesaje variabile etc.) şi alte dispozitive de interacţiune

cu conducătorii de vehicule (panouri cu mesaje variabile pentru informare, pentru afişarea limitei variabile de

viteză, a restricţiilor pentru benzile de circulaţie, a indicaţie gradului de ocupare al zonelor de serviciu).

Subsistemul infrastructură locală comunică bidirecţional cu subsistemul de procesare locală asociat. Astfel SIL

transmite către SPL asociat datele de trafic colectate, cererile de prioritate locală, starea echipamentelor din

care este compus şi indicaţiile oferite de acestea către conducătorii de vehicule. SIL recepţionează de la SPL

comenzile de acţiune ale elementelor de control al traficului (semafoare, panouri cu mesaje variabile deinformare, limita variabilă de viteză etc.). De remarcat că este posibil ca un singur SPL să deservească mai

multe subsisteme SIL.

Terminalele cu care interacţionează subsistemul infrastructură locală sunt: traficul (colectarea datelor de trafic

reale) şi conducătorul vehiculului de urgenţă (recepţionarea cererilor de prioritate locală).

Întrucât SIL comunică doar local, cu sistemul de procesare locală, nu este cazul să detaliem modulele acestuia,

întrucât nu implică o comunicație la distanță.

Subsistemul de procesare locală asigură toată funcţionalitatea necesară pentru controlul traficului la nivel

local. SPL este un sistem înzestrat cu „inteligenţă” proprie, având capacitatea să proceseze anumite comenziintern, ţinând legătura cu alte SPL învecinate. Dar funcţia sa principală este să asigure legătura între

subsistemul central de control al managementului interurban şi subsistemul infrastructură locală.

Subsistemul de procesare locală îndeplineşte mai multe funcţii, şi anume:

‐ Monitorizarea stării echipamentelor din teren, primind informaţii în acest sens de la modulul

controlere şi de la modulul senzori ale subsistemului infrastructură locală; informaţiile sunt utilizate

pentru generarea de rapoarte către subsistemul central, care urmează să ia măsurile necesare în cazul

sesizării unor defecţiuni.

‐ Verificarea executării corecte a instrucţiunilor primite de la centru de către echipamentul din teren; în

acest sens, primeşte din teren informaţii referitoare la măsurile de control (plan semaforizare, mesaje

afişate etc.) aplicate efectiv de modului de informare a călătorilor şi le compară cu comenzile date

către SIL şi memorate în baza de date proprie; rezultatul este un raport de execuţie corectă a

comenzilor, transmis de asemenea către centru.

‐ Procesarea comenzilor în cazul existenţei unei cereri locale de prioritate; subsistemul are capacitatea

să comunice au alte SPL învecinate şi cu sistemul de management al traficului urban adiacent, pentru o

informare reciprocă asupra existenţei unei cereri de prioritate locală din partea unui vehicul de

intervenţie de urgenţă; în cazul în care există o astfel de cerere, SPL analizează planurile de

semaforizare executate în acel moment în teren şi dă comenzile necesare pentru reglarea lor aşa încât

să se asigure prioritate pentru vehiculele de urgenţă la semafoarele de acces pe autostradă sau la cele



10/26

de trecere din mediul urban în cel interurban; SPL nu poate asigura prioritatea pentru aceste vehicule

şi pe autostradă, deoarece rezervarea unor benzi de circulaţie presupune o viziune mai amplă asupra

reţelei interurbane şi nu poate fi analizată şi comandată decât de subsistemul central; de asemenea,

tot SCMTI are rolul de a stabili mesajele ce trebuie afişate în aceste cazuri pe panourile cu mesaje

variabile din teren.

Subsistemul de procesare locală comunică bidirecţional atât cu subsistemul infrastructură locală, cât şi cu

subsistemul central de management al traficului interurban. Astfel, SPL primeşte de la SIL date de trafic, cereri

de prioritate locală, starea echipamentelor sale componente şi indicaţiile pe care le transmit acestea

participanţilor la trafic. SPL poate procesa local cererile de prioritate locală primite din interiorul propriului

sistem şi transmite măsurile luate către alte SPL‐uri şi către sistemul de management al traficului urban.

Comunicaţia bidirecţională cu SCMTI constă în transmiterea de rapoarte asupra situaţiei din teren (stare

echipamente, indicaţii afişate), transmiterea datelor colectate de SIL, precum şi a măsurilor luate, în cazul în

care a acţionat ca urmare a primirii unei cereri de prioritate locală (din interiorul propriului sistem, de la

propriul SIL sau de la SPL adiacente, sau chiar de la un sistem de management al traficului urban adiacent). De

la subsistemul central, SPL primeşte comenzile asupra acţiunii echipamentelor de control al traficului, pe care

trebuie să le transmită mai departe către subsistemul infrastructură locală.

Singurul terminal cu care comunică SPL, unidirecţional, este sistemul de management al traficului urban

adiacent, pentru informarea existenţei unei cereri de prioritate locală din partea unui vehicul de intervenţie

rapidă. Solicitările de acordare de prioritate din partea MTU se fac prin intermediul subsistemului central.

Întrucât subsistemul de procesare locală este compus din mai multe module, nu se va stabili o relaţie directă

între subsistem şi funcţiile sistemului integrat de management al traficului interurban.

Subsistemul de procesare locală este compus din patru module:

‐ Modul monitorizare stare echipamente

‐ Modul verificare execuţie comandă şi arhivare

‐ Modul procesare comenzi prioritate locală

‐ Modul interfaţă comunicaţii.

Din punct de vedere al comunicațiilor la distanță, interesant pentru lucrarea de laborator de față este modulul

interfață comunicații.

Acesta stabileşte legătura între modulele subsistemului de procesare locală, precum şi între acesta şi alte

subsisteme sau terminale ale sistemului de management integrat al traficului interurban.

Modulul comunică bidirecţional cu următoarele entităţi:

‐ Subsistemul infrastructură locală:

o transmite către acesta comenzile de acţiune pentru elementele de control al traficului

o primeşte în schimb confirmarea executării acţiunilor şi date referitoare la starea

echipamentelor din teren

‐ Subsistemul central de management al traficului interurban:



11/26

o primeşte de la acesta comenzile pe care trebuie să le transmită elementelor de infrastructură

din teren, precum şi modulului de verificare execuţie comandă şi arhivare

o transmite subsistemului central rapoartele referitoare la starea echipamentelor din teren

(generate de modulul verificare echipamente) şi la rezultatul verificării execuţiei acţiunilor

comandate (generat de modulul verificare execuţie comandă şi arhivare), precum şi informări

referitoare la existenţa unor cereri de prioritate locală şi la noile planuri de semaforizare puse

în aplicare ca rezultat al acestor cereri (planuri generate de modulul procesare comenzi

prioritate locală).

‐ Alte subsisteme de procesare locală

o Transmite SPL adiacente cererile de acordare a priorităţii locale detectate de SIL propriu,

precum şi măsurile luate local

o Primeşte de la SPL adiacente informarea asupra trecerii în starea de acordare a priorităţii locale

datorată unei cereri raportate de SIL corespunzătoare acestora

‐ Modulul monitorizare stare echipamente

o Transmite acestui mesajele de stare ale echipamentelor din teren

o Primeşte raportul referitor la starea echipamentelor, pentru a‐l trimite către subsistemul

central

‐ Modulul verificare execuţie comandă şi arhivare

o Transmite către acest modul comenzile transmise echipamentelor din teren de subsistemul

central, pentru arhivare, şi răspunsul echipamentelor de infrastructură corespunzătoare,

pentru verificare

o Recepţionează raportul asupra conformităţii între acţiunile implementate în teren şi comenzile

primite de la centru, raport pe care trebuie să‐l transmită subsistemului central.

‐ Modulul procesare locală

o Transmite acestui modul cererea de acordare a priorităţii locale, primită de la subsistemul

infrastructură locală, care a detectat existenţa unui vehicul de urgenţă

o Primeşte de la modulul de procesare locală planurile de semaforizare calculate de acesta,

pentru a le transmite spre implementare în teren, precum şi un raport de stare a regimului de

prioritate de urgenţă, ce trebuie transmis subsistemului central de management al traficului,

pentru informare şi pentru luarea celorlalte decizii necesare.

‐ Sistemul de management al traficului urban:

o Cu acest terminal face schimb de informaţii referitor la existenţa unei cereri de acordare a

priorităţii locale şi la măsurile luate local pentru satisfacerea acestei cereri



12/26

2. Arhitectura și componentele sistemului de achiziț ie a datelor – baze de

date

Un sistem de achiziție de date are urmatoarea structură generală:

Lanțul de achiziție de date

Un sistem de telecomandă preia comenzile pe care un operator le introduce pe baza unei interfețe cu

utilizatorul, formeaza un mesaj de telecomanda, transmite mesajul din postul central in postul local, extrage

informatie de comanda si comanda obiectele din postul local. Dupa executia unei comenzi, trebuie transmis un

mesaj de control din postul local la postul central. Obiectele comandate au instalați senzori sau traductoare

care preiau informația de stare, aceasta este impachetată într‐un mesaj care este transmis din postul local în

postul central. Toate comenzile generate de către un post central trebuie stocate în structuri de baze de date

asociate postului central. Comenzile primite de postul local trebuie stocate în structuri de baze de date

asociate postului local. Toate controalele pe care postul local le generează către postul central vor fi stocate în

baze de date asociate postului local. Controalele primite de postul central vor fi stocate în baze de date

asociate postului central.

Lanțul de achiziție de date trebuie realizat atât pentru transmiterea mesajului de comandă din postul

central în postul local cât și pentru transmiterea mesajului de control din postul local în postul central. După

cum se poate observa în figura de mai jos, cu culoare albastră este descris procesul de transmitere al

comenzilor din postul central în postul local iar cu culoare maro, procesul de transmitere al controalelor din

postul local în postul central.

Datele achiziționate de la senzorii care urmăresc starea obiectelor comandate într‐un sistem de

telecomandă trebuie stocate local în structuri de baze de date asociate postului local, transmise către postul

central prin intermediul unui sistem de comunicații (în cadrul acestui exemplu, sistemul de comunicații este cel

specific stabilirii unei conexiuni la Internet), prelucrate în postul central în vederea afpșării și salvării într‐un

format prietenos cu utilizatorul și apoi stocate în postul central în structuri de baze de date asociate postului

central.

Bazele de date pentru stocarea datelor în postul central trebuie să permită înregistrarea a cel puțin

următoarelor informații:

‐ Date de la interfața om‐mașină:

o Obiectul comandat – adresa, cod de identificare;

o Starea în care se dorește a fi comandat un obiect;

o Momentul la care trebuie să fie executată comanda;

o Condițiile în care se poate executa comanda.



13/26

‐ Date de la obiectele controlate (după ce a fost executată o comandă):

o Obiectul controlat;

o Starea în care a fost comandat obiectul – controlul stării obiectului;

o Momentul la care a fost executată comanda și starea obiectului a fost modificată;

o Condițiile în care a fost executată comanda.

‐ Date privind utilizatorul sistemului de telecomandă:

o Identificatorul utilizatorului;

o Comenzile efectuate de utilizator;

o Momentele la care au fost trasmise comenzile de către utilizator prin intermediul interfeței

om‐mașină;

o Acțiunile efectuate de către utilizator asupra interfeței om‐mașină;

o Informațiile afișate de sistem.

‐ Date privind starea componentelor sistemului:

o Componenta sistemului – identificatorul acesteia;

o Starea componentei;

o Erorile generate de componentă;

o Termen de valabilitate.

Utilizator

Interfata cu utilizatorul

CO

CTEchipamente

pentru

conditionarea

semnalelor

Placa de achizitie Calculator – post

central

Baza de date Post

Central

Sistem de

comunicatii local

Internet

Calculator – post

local

Baza de date Post

Local

Sistem de

comunicatii local

Sistem de

comunicatii local

Sistem de

comunicatii local

Placa de achizitie

Echipament de

comanda a

obiectelor

Obiect

comandat

Obiect

comandat

Echipament pentru controlul

obiectelor comandate

Alte baze de date in

cloud

Arhitectura sistemului de achiziție de date și bazele de date asociate



14/26

Manipularea datelor specifice transmiterii comenzilor într‐un sistem de achiziție de date parte a unui

sistem de telecomandă are următoarele componente:

‐ Achiziția datelor de la senzori – stocarea locală în structuri de tip buffer.

‐ Transmiterea datelor de la placa de achiziție la calculatorul corespunzător postului central ‐ stocarea

locală în structuri de tip buffer specifice sistemului de comunicații utilizat.

‐ Stocarea datelor înaintea procesării – structuri de baze de date asociate postului central.

‐ Procesarea datelor în postul central ‐ stocarea locală în structuri de tip buffer.

‐ Stocarea datelor procesate în postul central – structuri de baze de date asociate postului central.

Din descrierea modului în care sunt manipulate datele într‐un sistem de achiziție de date se pot

extrage următoarele cerințe privind dezvoltarea unor structuri de tip bază de date cu care sistemul de

telecomandă să poată lucra:

‐ Bază de date in postul central.

‐ Structuri similare bazelor de date pentru salvarea temporară a datelor în timpul manipulării acestora –

în general sunt fișiere de tip text.

‐ Bază de date în postul local.

Bază de date pe Internet sau în cloud – aceasta structură de baze de date este dezvoltată în principal pentru a

asigura funcția de back‐up și posibilitatea refacerii bazelor de date la apariția unui incident (distrugerea bazei

de date, virus informatic etc.). Astfel, bazele de date din postul local și postul central vor fi copiate pe resurse

virtuale de tip cloud computing.



15/26

3. Modul de lucru

‐ Scopul lucrării:

‐ Materiale necesare:

‐ Software necesar:

‐ Rezultate ce se obțin:

a. Descrierea platformei hardware utilizat ă‐ Descrierea modulelor funcționale:

o Echipamente și module

Placa NI MyRio – 1900

MyRio – 1900 Aspect exterior



16/26

MyRio – 1900 Configurația terminalelor

1) NI myRIO‐1900

2) Placă probă pentru portul MXP

3) Cablu alimentare

4) Cablu USB

5) Cablu USB host

6) LED‐uri

7) Port Mini Sistem (MSP), cu terminale cu șuruburi

8) Cabluri audio intrare / ieșire

9) Butonul 0

Descriere hardware:

NI myRIO‐1900 oferă intrări analogice (AI), ieșiri analogice (AO), intrări și ieșiri digitale (DIO), audio, și

de alimentare într‐un dispozitiv compact încorporat. NI myRIO‐1900 se conectează la un calculator gazdă, prin

USB și wireless 802.11b, g, n.



17/26

MyRio – 1900 Schema bloc

Canalele de intrare analogice:

NI myRIO‐1900 are canale de intrare analogice pe porturile (MXP) de expansiune, conectorii Ași B, pe

Port Mini System (MSP), conectorul C, și un conector stereo de intrare audio. Intrările analogice sunt

multiplexate la un singur analog‐digital convertor (ADC) care eșantionează toate canalele.

Conectori MXP A și B au patru canale de intrare analogice, față de masă, pe conector, AI0‐AI3, care potfi folosite pentru a măsura semnale între 0‐5 V. Conectorul C MSP are două canale analogice de intrare

diferențiale de înaltă impedanță, AI0 și AI1, care se pot folosi pentru a măsura semnalele de până la ± 10 V.

Intrările audio sunt de linie stereo stânga / dreapta cu un domeniu de măsură ± 2,5 V.



18/26

MyRio – 1900 Intrări analogice

Canalele de ieșire analogică:

NI myRIO‐1900 are canale de ieșire analogice pe Porturile (MXP) de expansiune, conectorii A și B, Port

Mini System (MSP), conectorul C, și un conector stereo de ieșire audio. Fiecare canal de ieșire analogică are un

convertor digital‐analog dedicat (DAC), astfel încât acestea se pot actualiza simultan. Convertoarele D/A pentru

canalele de ieșire analogice sunt controlate de doua magistrale de comunicare de la FPGA. Conectorii MXP A și

B partajează o magistrală, conectorul C MSP și ieșirile audio au un al doilea bus.

Conectorii MXP A și B au două canale de ieșire analogice pe conector, AO0 și AO1, care pot fi utilizate

pentru a genera semnale între 0‐5 V. Conectorul C MSP are două canale de ieșire analogice, AO0 și AO1, care

pot fi folosite pentru a genera semnale de până la ± 10 V. Ieșirile audio sunt stânga și la dreapta, ieșiri la nivel

de linie stereo capabile să țină căști audio.

MyRio – 1900 Ieșiri analogice

Accelerometrul:

NI myRIO‐1900 conține un accelerometru cu trei axe. Accelerometrul măsoară continuu fiecare axă și

actualizează un registru care poate fi citit.

Liniile de intrare / ieșire digitale DIO:

NI myRIO‐1900 are linii DIO de uz general în 3.3 V pe conectorii MXP și MSP.

Conectorii A și B MXP au 16 de linii DIO pe conector. Pe conectorii MXP, fiecare linie DIO între 0‐13 areo rezistență de pullup la 3,3 V de 40 kΩ, și liniile DIO 14 și 15 au rezistori de pullup la 3,3 V de 2.2 kΩ.



19/26

MSP C are opt linii DIO. Fiecare linie MSP DIO are o rezistență de pulldown la masă de 40 kΩ.

DGND este referința pentru toate liniile DIO.

Se pot programa toate liniile individual ca intrări sau ieșiri.

Funcțiile digitale secundare includ Serial Peripheral Interface Bus (SPI), I2C, modularea impulsurilor în

durată (PWM), și de intrare codoare în cuadratură.

MyRio – 1900 Liniile DIO pe conectorii MXP

MyRio – 1900 Liniile DIO pe conectorii MSP

Atunci când o linie DIO este flotantă, este trasă în direcția rezistorului. O linie poate fi DIO poate fi

flotantă în oricare dintre următoarele condiții:

• atunci când dispozitivul este în pornire;

• atunci când linia este configurată ca intrare;

• atunci când dispozitivul este oprit.

Se poate adăuga un rezistor mai mic la o linie DIO a o trage la o anumită alimentare.

Liniile UART:

NI myRIO‐1900 are un pin Rx și altul Tx pefiecare conector MXP. Liniile UART sunt electric identice cu

porturile DIO, liniile 0‐13 pe conectorii MXP. Ca aceste linii, UART.RX și UART.TX au rezistori de pullup la 3,3 V,

de 40 kΩ.

Se utilizează LabVIEW Real‐Time pentru a citi și scrie pe liniile UART.

NOTĂ! Informații mai amănunțite pot fi găsite în documentația produsului, disponibilă la adresa:

http://www.ni.com/myrio/

o Instrumente de măsură de laborator

o Plăci de achiziție a datelor

‐ Descrierea operațiilor efectuate asupra semnalelor

b. Descrierea programelor utilizate (software specializat)



20/26

Pentru a demonstra modalitatea de comunicare tip client‐server, în care permite transmiterea la

distanță a unor instrucțiuni/comenzi/date, se utilizează o aplicație care preia informația de temperatură de la

un senzor și afișează datele atât la postul central, cât și la postul local. Conexiunea se va realiza în mod TCP.

Aplicația server:

Interfața aplicației server

Programul pentru aplicația server



21/26

Modulul pentru realizarea conexiunii TCP

Modulul pentru interpretarea condițiilor de oprire și transmiterea datelor către client – ramura „True”

Modulul pentru interpretarea condițiilor de oprire și transmiterea datelor către client – ramura „False”



22/26

Modulul pentru achiziția datelor de temperatură de la senzor

Modulul pentru închiderea conexiunii TCP

Aplicația client:

Interfața aplicației client



23/26

Programul pentru aplicația client

Modulul pentru citirea datelor de la server

Modulul pentru preluarea datelor și afișarea grafică a acestora

În cazul în care nu se primesc date se continuă cu instrucțiunile următoare



24/26

Închiderea conexiunii cu serverul și procesarea erorilor

‐ Precizări privind modalitatea de culegere a informațiilor și de reprezentare a acestora în calculator

‐ Precizări privind modalitatea de stocare a informațiilor

‐ Precizări privind modalitățile de prelucrare a informațiilor în vederea obținerii rezultatelor



25/26

4. Interpretarea rezultatelor

a.

Concluzii

b. Prezentarea rezultatelor



5. Evaluare cunoștinț e

lucrarea 10 st

Documents