lucrare de seminar - decalogul

8/21/2019 Lucrare de Seminar - Decalogul

1/29

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „EPISCOP DR. VASILE COMAN”

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE ORTODOXĂ PASTORALĂ

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: IF

ANUL II

LUCRARE DE SEMINAR

Coordonator tiin ific:ș ț Pr. Lect. Univ. Dr. Viorel-Cristian Popa

Student: Vere Alexandruș

Orada

!"#$

1


2/29

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ „EPISCOP DR. VASILE COMAN”

SPECIALIZAREA: TEOLOGIE ORTODOXĂ PASTORALĂ

FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: IF

ANUL II

PORUNCILE SAU LEGILE

DECALOGULUI

Coordonator tiin ific:ș ț Pr. Lect. Univ. Dr. Viorel-Cristian Popa

Student: Vere Alexandruș

Orada

!"#$

2


3/29

CUPRINS

Introducere...................................................................................................................... 4-5

I.aportul o!ului cu Du!ne"eu dupa pri!ele patru porunci ale Decalo#ului............. $-%&

II.Le#'tura o!ului cu se!enii dup' Decalo#................................................................. &-(5

Conclu"ii......................................................................................................................... ($

)i*lio#rafie......................................................................................................................(+-(&

3


4/29

I%&r'd()r

Dintotdeauna o!ul a ,ncercat apropierea de Du!ne"eu de divinitate i a dorit s'

,n/elea#' cu !intea sa li!itat' !arile taine ale divinit'/ii i s' le fac' explica*ile i inteli#i*ile

intelectului nostru. Dou' !ari lucruri sunt ,nn'scute ,n o! 0dorin/a de ne!urire i pofta de

adev'r 0 cele dou' sunt str1ns le#ate ,ntre ele i sunt poate /elurile cele !ai ,nalte ale vie/ii

oric'rui o! spre care to/i cu dorin/a tinde!. C2iar dac' o!ul s-a rese!nat ,n fa/a !or/ii d1ndu-i

sea!a c' nu poate sc2i!*a cu ni!ic ceea ce este ,n natura sa a r'!as pe !ai departe

perseverent in opera de descoperire p'strare si ap'rare a adev'rului.

3ircea liade credea cu ardoare c' ulti!ul stadiu la care poate aun#e un o! pe

p'!1ntul acesta nu este 02o!o sapiens sapines0 ci homo religiosus aici tre*uie s' aun#' o!ul i

!ai sus de acest stadiu pentru el nu exist' altul . ste /inta supre!' spre care tre*uie s' tind'

orice o! pentru a se ,!plini din punct de vedere spritual i du2ovnicesc ,ntru totul.

6!ul e #uvernat pe p'!1nt de dou' !orale : de !orala do#!elor care e cretin' etern'

adic' a*solut' i !orala nor!elor care sunt costruite pe pu/in'tatea i i!perfec/iunea o!ului c'

nu poate avea o autono!ie. Dac' adev'rul nu e revelat intelectul e neputincios el poate doar s',l pri!easc' dar nu s' ,l caute i s' ,l deter!ine. 3arele #1nditor teolo#ic conte!poran Petre

7u/ea afir!a c' 8 dac' adev'rul nu e revelat atunci el nu e c'ci nu poate s' existe adev'r

nerevelat9. 6!ul autono! de revela/ie poate fi co!od !intal i !aterial sau util c1nd

explorea"' Universul i via/a. Autono!ia din punctul de vedere al Adev'rului Unic care e

4


5/29

revelat c' Du!ne"eu tre*uie s' se arate o!ul autono! nu are acces la adev'r f'r' revela/ie

findc' se ,!piedic' de adev'rul tuturor adev'rurilor care e Adev'rul i Principiul Unic al

tuturor% care este fr ,ndoial Du!ne"eu .

Lucrarea este structurat' ,n dou' pe care succint le voi pre"enta ,n cele ce

ur!ea"' .

;n pri!ul capitol sunt pre"entate pri!ele patru porunci din Decalo# ce tratea"'

despre raportul o!ului cu Du!ne"eu iar al doilea vor*e te depre le#'tura o!ului cuș

se!enii dup' Decalo#.

1 Petre Ţuţea, Între Dumnezeu şi neamul meu, Editura Polirom, Bucureşti, 2002,pp. 37-39

5


6/29

I. Ra*'r&(+ ',(+(- )( D(,%( d(*a *r-,+ *a&r( *'r(%)- a+ D)a+'/(+(-

Sfin/ii P'rin/i ,!part cele "ece porunci astfel: pri!ele patru porunci se refer' la raportul

o!ului cu Du!ne"eu. Ur!'toarele ase porunci se refer' la raportul dintre o! i se!enii s'i.

Cele "ece porunci i-au fost date lui 3oise de c'tre Du!ne"eu pe 3untele Sinai ca parte a

le#'!1ntului dintre l i poporul evreu: ;!i

ve/i fi ,!p'r'/ie preo/easc' i nea! sf1nt?@. Acestea sunt cuvintele pe care le vei spune fiilor lui

Israel8 Ieirea %B 5-$. Aadar respectarea celor "ece porunci ur!a s' devin' principala

condi/ie a le#'!1ntului prin care poporul lui Israel devine


7/29

%B%F-($ i xod G%%&-G4G5 pre"int' pe lar# eveni!entele le#ate de #ene"a decalo#ului.

Decalo#ul repre"int' revela/ia direct' a lui Du!ne"eu expri!at' prin: #lasul lui Du!ne"eu care

a rostit ,n au"ul poporului Israel adunat la poalele !untelui Sinai con/inutul celor %F porunci .

Conse!narea pe ta*lele de piatr' cu scrisul lui Du!ne"eu a celor %F porunci stei!portant s' su*linie! c' textul celor %F porunci repre"int' sin#urul text scris de !1na lui

Du!ne"eu ,nsui.

3ul/i au spus c' decalo#ul repre"int' un set de interdic/ii de enun/uri ne#ative. Le#ile

Lui Du!ne"eu sunt for!ulate ,ntr-un c2ip ne#ativ dar enun/urile sunt po"itive. Le#ea Lui

Du!ne"eu este de o*icei asociat' cu Vec2iul Hesta!ent dar nu nu!ai ,n Vec2iul Hesta!ent sunt

le#ile Lui Du!ne"eu ci i ,n oul Hesta!ent ca fiind locul ,n care aceste porunci se duc la

nivelul perfec iuniiț .G

Porunca I: „E( 0(%& D',%(+ D(,%(+ &1(2 Car &3a 0)'0 d-% *1,4%&(+ E/-*&(+(- 5- d-%

)a0a r'6--. S1 %( a- a+7- d(,%- a8ar1 d M-%9” Ie. (F (-G

Aceast' porunc' ,nva/' c' nu exist' dec1t un sin#ur Du!ne"eu adev'rat i doar Lui I se

cuvine s'-I slui! conda!n1ndu-se astfel politeis!ul adic' ,nc2inarea la !ai !ul/i du!ne"ei.

;!plini! aceast' porunc' atunci c1nd crede! cu adev'rat ,n Du!ne"eu ne pune! toat'

n'dedea ,n l i-L iu*i! necondi/ionat !ai presus de orice. Pentru aceasta tre*uie s' ne,!podo*i! sufletele cu cele trei virtu/i !ari: credin/a n'dedea i dra#ostea prin care reui! s'

ne !en/ine! ,ntr-o le#'tur' str1ns' cu Du!ne"eu Creatorul i Proniatorul nostru al tuturor.ș

;!potriva acestei porunci p'c'tuiesc ,nc2in'torii la idoli ereticii cei ce se leap'd' de

dreapta credin/' precu! i cei ce cred ,n supersti/ii !a#ie i vr'i. De ase!enea ,nc'lc'!

porunca atunci c1nd crede! c' pute! face orice c' Du!ne"eu ne va ierta oricu! #re elile fiindș

3ult 3ilostiv.

Cinstirea pe care noi o d'! ,n#erilor i sfin/ilor nu este o ,nc'lcare a acestei porunci. Pe

acetia noi ,i cinsti! ca pe unii ce !ilocesc pe l1n#' l pentru sufletele noastre prin

ru#'ciunile lor *ine-pri!ite. i nu sunt du!ne"ei i deci nu-i ador'! ca pe Du!ne"eu ci nu!ai

3 Pr.Prof.Dr.Du!itru A*rudan, Idem, p. 2!9.

7


8/29

,i vener'! aceast' cinstire nu!indu-se ,n )iseric' dulia adic' le ar'ta! respect iar pe 3aica

Do!nului de Du!ne"eu 'sc'toarea o supra vener'! aceast' cinstire nu!indu-se iperdulia.

Pri!a porunca este esen/ial'. Atunci c1nd o!ul nu vrea s' se !ai ,nc2ine Lui Du!ne"eu

o!ul ,n !od o*li#atoriu se ,nc2in' unui idol. u exist': 9eu nu !' ,nc2in ni!'nui9 8eu n-a!nici un du!ne"eu9 8eu nu cred ,n Du!ne"eu9 8eu sunt li*er9. u exist' aa ceva? Sau ne

,nc2in'! Lui Du!ne"eu sau ne ,nc2in'! idolilor. ;n !od o*li#atoriu nu exist' a treia situa/ie

nu exist' o "on' neutr'. Sau ne ,nc2in'! Do!nului Du!ne"eu sau ne face! idol. Porunca ,nt1i

se refera la rela/ia o!ului cu divinitatea. La rela/ia o!ului cu Du!ne"eu. ste foarte i!portant

s' ,n/ele#e! c' exist' o lu!e spiritual' o lu!e a du2urilor lu!e ,n care locuiesc ,n#erii o lu!e

,n care sunt cei (4 de *'tr1ni despre care citi! ,n Apocalipsa o lu!e ,n care tr'iesc f'pturile

cereti ale Lui Du!ne"eu o lu!e a du2urilor r'ut'/ii o lu!e spiritual' !ai presus de aceasta.

Porunca a II-a:


9/29

;nc2inarea la Sfintele Icoane i la Sf1nta Cruce nu este idolatrie pentru c' noi nu ne

,nc2in'! le!nului sau !etalului din care sunt f'cute acestea ci persoanelor al c'ror c2ip este

"u#r'vit pe icoane.

Porunca a doua duce un pas !ai departe descoperirea Lui Du!ne"eu. Dac' ,n pri!a porunc'Do!nul ne spune c' este un sin#ur Du!ne"eu ,n a doua porunc' Do!nul ne descoper' c' exist'

o sin#ur' ,nc2inare.

8S' nu-/i faci c2ip cioplit9 cu alte cuvinte s' nu iei ,n !1na ta niciodat' piatr' fier

le!n sau alt' !aterie i s' ,ncepi s' ciopleti s' !odele"i i dup' ce l-ai cioplit s'-l pui pe un

piedestal i s' spui: acesta este du!ne"eul !eu. Un ase!enea lucru este p'#1nesc i este inter"is

cate#oric de Do!nul. 9S' nu-/i faci c2ip cioplit9- S' nu faci ne ,nva a Scriptura cu alte cuvinteț

statuie.

;n cursul istoriei datorit' influen/ei p'#1ne exercitate asupra cretinis!ului ,n cadrul

cultului cretin au p'truns anu!ite practici de cult printre care i icono#rafia i statuile sacre.

ste o porunc' ce nu suport' concesii. Aa a spus Do!nul i aa tre*uie s' face! ca s' plini!

aceast' porunc' *i*lic' deoarece icoana nu este c2ip cioplit ea este acceptat' ,n cadrul cultului

divin al )isericii 6rtodoxe .

Porunca a IlI-a:


10/29

Dar i ur'!1ntul fals sperurul sau f'#'duin/a f'cut' lui Du!ne"eu pe care nu o

respect'! este tot o ,nc'lcare a poruncii a treia. Kur'!1ntul nu este ,ns' p'cat atunci c1nd este

drept i f'cut pentru lucruri serioase ,nalte.

Înjurătura este de ase!enea o ,nc'lcarea #rav' a poruncii. Sf1ntului loan ur' de Aur spunea: Dup' cu! o piatr' aruncat' ,n sus ,!potriva stelelor nu provoac' nici un r'u stelelor ci

c'"1nd ,napoi ,l lovete pe cel care a aruncat-o tot astfel cine ,l ,nur' pe Du!ne"eu nu-I face

lui Du!ne"eu nici un r'u ci ,i provoac' siei !oartea venic'. Spunea cineva că cel ce înjură

nu are nici demnitatea unui câine. C'ci el nu-i !uc' niciodat' st'p1nul ci ,l ap'r' iar c1nd

tur*ea"' din instinct fu#e de acas' ca nu cu!va atunci c1nd nu-i !ai d' sea!a pe cine !uc'

s' !ute !1na st'p1nului.

Aceast' porunc' aduce ,n aten/ie vor*irea noastr' felul ,n care tre*uie s' ad!inistr'! vor*ireanoastr'. Poate c' cele !ai !ulte i cele !ai dese p'cate pe care le fac oa!enii sunt p'catele pe

care le fac cu vor*a cu li!*a. Aceast' porunc' ne arat' atitudinea ce tre*uie s' o ave! ,n ceea

ce privete vor*irea noastr'.

8S' nu iei ,n deert nu!ele Do!nului9 aici nu e vor*a ,n pri!ul r1nd de atitudine ci de

felul ,n care co!unica! de felul ,n care vor*i! la adresa Lui Du!ne"eu. Aici este avut ,n

vedere !odul ,n care rosti! cuvinte la adresa Lui Du!ne"eu i la adresa lucrurilor sfinte. Ca

oa!eni sunte! f'cu/i dup' c2ipul i ase!'narea Lui Du!ne"eu i unul din ele!entele

ase!'n'rii cu c2ipul Lui Du!ne"eu este cuv1ntul li!*aul. oi pute! s' vor*i!. Dac' ne

uit'! la lu!ea crea/iei la ceea ce ne ,nconoar' nici una din f'pturile crea/iei lui Du!ne"eu

nici una nu este ,n"estrat' cu li!*aul articulat. Scriptura spune c' la ,nceput era Cuv1ntul. Cu

alte cuvinte ceea ce-l caracteri"ea"' pe Du!ne"eu este co!unicarea l este Cuv1ntul. Porunca a

treia ne arat' cu! s' folosi! cuv1ntul. )i*lia spune c' Du!ne"eu va cere socoteal' oa!enilor

pentru fiecare cuv1nt nefolositor i r'u pe care-l vor fi rostit c1ndva.ș $

Porunca a IV-a: „Ad(37- a,-%& d -(a 'd-%-2 )a 01 ' 08-%75&-. L()ra1 5a0 -+ 5-37-

81 ;% a)+a &'a& &r6(r-+ &a+2 -ar -(a a 5a*&a 0& 'd-%a D',%(+(- D(,%(+(- &1(:

01 %( 8a)- ;% a)a - %-)- (% +()r(: %-)- &(2 %-)- 8-(+ &1(2 %-)- 8--)a &a2 %-)- 0+(/a &a2 %-)-

! Pr. Prof. icolae Ciudin Studiul Vechiului Testament. anual pentru Seminariile teolo!ice" )ucuresti%B+& pp. %(G E %(+.

10


11/29

0+(


12/29

vre!ea Do!nului Iisus partidele reli#ioase ale fariseilor i saduc2eilor au interpretat ,ntr-o

!anier' foarte scrupuloas' porunca privitoare la "iua de odi2n'. Spiritul poruncii lui Du!ne"eu

a fost acoperit su* tot felul de prevederi tradi/ionaliste i le#aliste care au f'cut din "iua de

odi2n' o corvoad' ,!pov'r'toare. Do!nul Iisus ristos a ,nl'turat le#alis!ul tradi/ionalist

fariseic i a reafir!at spiritul ini/ial inten/ionat de Du!ne"eu pentru porunca privitoare la "iua

de odi2n'.

Potrivit cuv1ntului 31ntuitorului: 0vrednic este lucr'torul de plata sa0 Luca %F +

)iserica noastr' ,nva ' c' !uncitorul tre*uie s' fie pl'tit dup' !erit pentru !unca sa.ț

edrept' irea !uncitorului cu privire la plata ce i se cuvine pentru !unca lui i asuprirea lui dinț ș

partea exploatatorilor sunt p'cate stri#'toare la cer dup' cu! spune Sf1nta Scriptura: 0Iat' plata

lucr'torilor care au secerat arinile voastre pe care voi a i oprit-o stri#'> i stri#'teleț ț șsecer'torilor au intrat ,n urec2ile Do!nului Savaot0 Iacov 5 4. Cre tinis!ul cere !unca de laș

fiecare credincios pre uie te !unca dup' !erit i socote te lenea i tr'irea din !unca altoraț ș ș ș ș

drept un !are p'cat. Dar cre tinis!ul !ai ,nva ' c' nu tre*uie s' uit'! nici de sufletul nostru.ș ț

0C'ci ce-i folose te o!ului s' c1 ti#e lu!ea ,ntrea#' dac'- i pierde sufletulN0 3arcu & G$.ș ș ș

3unca este o ,ndatorire de via ' dar #ria pentru !1ntuirea sufletului este datoria cea !ai !are aț

cre tinului.ș +

De aceea porunca a patra cere cre tinului ca dup' "ilele de o*oseal' a *ra elor i a !in ii pentruș ț ș ț

c1 ti#area ,n !od cinstit a celor tre*uincioase vie ii s' se opreasc' ,ntr-o anu!it' "i de la !uncaș ț

sa o*i nuit' s' !ear#' la *iseric' s' se ,nc2ine lui Du!ne"eu i s'- i 2r'neasc' sufletul cuș ș ș

,nv' 'turile cele sfinte. Aceasta o cere cre tinului i porunca ,nt1i *isericeasc'. Dup' sf1ntaț ș ș

slu*' se cuvine c' cre tinul s' se odi2neasc' trupe te i suflete te ,!podo*indu-se cu facereaș ș ș ș

de fapte *une ,n slu*a aproapelui.

;n Vec2iul Hesta!ent poporul evreu a inut i ine i ast'"i ca "i de odi2n' s1!*'ta ,nț ș ț ș

a!intirea eli*er'rii sale din ro*ia #iptului. Cre tinii ,ns' in Du!inica fiindc' ,n aceast' "i aș ț

,nviat 31ntuitorul din !or i aduc1nd i"*'virea din ro*ia p'catului. Iar faptul acesta este de ceaț

!ai !are ,nse!n'tate pentru c' dup' cu! spune Sf1ntul Apostol Pavel: 0Dac' ristos n-a

,nviat "adarnic' este atunci propov'duirea noastr' "adarnic' i credin a noastr'0 I Cor. %5 %4.ș ț

7 Pr. Prof. icolae Ciudin Idem" p. %45.

12


13/29

Cu! c' 31ntuitorul a ,nviat ,n "iua Du!inicii !'rturisesc li!pede to i Sfin ii van#2eli ti: 0Iar ț ț ș

,n "iua ,nt1ia a s'pt'!1nii 3aria 3a#dalena a venit la !or!1nt dis-de-di!inea ' fiind ,nc'ț

,ntuneric i a v'"ut piatra r'sturnat' de pe !or!1nt0 Ioan (F %> cf. 3atei (& %-(> 3arcu %$ %-ș

+> Luca (G 54-5$.

Cuvintele 0"iua ,nt1ia a s'pt'!1nii0 sau 0,ntr-una din s1!*ete0 expri!a du!inica fiindca

evreii nu!eau 0sa*at0 sau 0s1!*'ta0 at1t "iua a aptea c1t i ,ntrea#a s'pt'!1n'. Iar "ileleș ș

s'pt'!1nii le nu!eau astfel: ,nt1ia "i dup' s1!*'t' adic' du!inica o nu!eau 0,nt1ia a

s1!*etei0 sau 0,nt1ia a s1!*etelor0 sau 0una dintre s1!*ete0. A doua "i dup' s1!*'t' sau luni o

nu!eau a doua a s1!*etei i a a !ai departe. Din aceasta se ,n ele#e c' 31ntuitorul a ,nviat ,nș ș ț

"iua de du!inic'. Apoi Du!inica !ai are ,nse!n'tate deose*it' pentru cre tini deoarece ,ntr-o "iș

de du!inic' S-a po#or1t Du2ul Sf1nt peste Sfin ii Apostoli Oapte ( %-4.ț

Cre tinii in du!inica drept "i de odi2n' ,nc2inat' lui Du!ne"eu c2iar de pe ti!pulș ț

Sfin ilor Apostoli dup' cu! citi! tot ,n Sf1nta Scriptur': 0;n "iua ,nt1ia a s'pt'!1nii adun1ndu-ț

ne noi s' fr1n#e! p'inea Pavel care avea de #1nd s' plece a doua "i a ,nceput s' le vor*easc'

i a prelun#it cuv1ntul lui p1n' la !ie"ul nop ii0 Oapte (F +. 0A fr1n#e p1inea0 ,nsea!n' c'ș ț

Ucenicii se adunau s' fac' ru#'ciuni s' s'v1r easc' Sf1nta Litur#2ie i s' se ,!p'rt' easc'. Prinș ș ș

ur!are Sf1nta Litur#2ie se f'cea ,n "ilele de du!inic'. Deci in1nd du!inica ,n locul s1!*eteiț

cre tinii nu calc' nicidecu! porunca a patra c'ci ei tr'iesc dup' r1nduielile 31ntuitorului i aleș ș

Sfin ilor S'i Apostoli. Hot ca "ile ale Do!nului tre*uie socotite afar' de du!inici i celelalteț ș

s'r*'tori r1nduite de Sf1nta noastr' )iseric' 6rtodox'.&

Pri!ele patru porunci au ,n vedere rela/ia o!ului cu Du!ne"eu: u sunt Do!nul Du!ne"eul

H'u s' nu ai al/i du!ne"ei afar' de 3ine. Aparent clar' aceast' porunc' nu are ,n vedere doar


14/29

Hot ,n aceast' ordine se ,nscrie i a doua porunc': S' nu te ,nc2ini la idoli la nici un c2ip

cioplit din cele ce sunt ,n cer pe p'!1nt sau ,n ape. Aceast' porunc' nu a fost corelat' de al/ii cu

ceea ce spunea! !ai sus. Cu idolii "ilelor pe care le tr'i!. ;n sc2i!* a fost adus' ca pretext

pentru refu"area i conda!narea icoanelor. Dar dac' cercet'! ,n a!'nunt ce spune ea vede! c'

lucrurile sunt foarte diferite. Adic' dac' icoana ar fi c2ip cioplit s' spune! c' Iisus i ,n#erii

sunt cei din cer iar sfin/ii de pe p'!1nt atunci cine sunt cei din apeN 6are ave! icoane cu

sf1ntul pete sau sf1nta caracati/'N Cei din cer p'!1nt ape sunt de fapt: p's'ri ani!ale plante.

i se refer' la vec2ii idoli ai popoarelor p'#1ne.

S' nu iei nu!ele Do!nului ,n deert. 6 porunc' controversat'. Cele !ai !ulte ,nur'turi

,n li!*a noastr' au ,n vedere: crucea sfin/ii c2iar pe Du!ne"eu sau

14


15/29

sf1rit este de-acu! du!inica. Pe care o pute! cinsti doar prin ru#'ciune i participarea la

slu*ele *isericii. S' nu ne a!'#i! du!inica nu a fost creat' pentru odi2na noastr' ci pentru

odi2na lui Du!ne"eu. De aceea du!inica o!ul se odi2nete de !unca lui care e ,n folosul lui

cel !ai pri!itiv i se apropie de Du!ne"eu.

Heolo#ia Decalo#ului con/ine ,nv'/'turi ad1nci ,n care se ,!pletesc respectul

devota!entul ascultarea supunerea iu*irea. Acestea aduc o!ului via/a i puterea de a se eli*era

de lan/urile !or/ii spirituale. )a"ele vie/ii reli#ioase !orale i sociale sunt sinteti"ate ,n Le#ea

funda!ental' dat' de Du!ne"eu prin 3oise pe 3untele Sinai: Decalo#ul. Pri!ele patru

porunci se refer' la credin/a i via/a reli#ioas' a o!ului ,n raport cu Du!ne"eu iar celelalte ase

porunci care au ,n vedere via/a social' se refer' la raportul dintre ur!aii lui Ada!.

At1t partea pri!' c1t i partea a doua au fost l'!urite i de"voltate prin le#i speciale ,n

c'r/ile: Ieirea Leviticul i u!erii i repetate i rea!intite israeli/ilor ,n Deuterono!: =Lua/i

sea!' s' nu uita/i Le#'!1ntul Do!nului Du!ne"eului vostru pe care l-a ,nc2eiat cu voi...@

Deut. 4 (G. Le#ile privitoare la cult i la via/a reli#ioas' au fost ,n vi#oare c1t ti!p au existat

Cortul Sf1nt i te!plul.=ristos a intrat o sin#ur' dat' ,n Sf1nta Sfintelor nu cu s1n#e de /api i

de vi/ei ci cu ,nsui S1n#ele S'u i a do*1ndit o venic' r'scu!prare@ vr. B %(. =Pentru c'

este cu neputint' ca s1n#ele de tauri si de tapi s' ,nl'ture p'catele@ vr. %F 4.%F

Decalo#ul fiind expresia le#ii fireti s'dite ,n ini!a o!ului are valoare pentru toate

ti!purile. Dar i din Decalo# dou' porunci i-au ,!*o#'/it con/inutul i sensul. Acestea sunt:

porunca a doua care oprete ,nf'/iarea lui Du!ne"eu su* diferite c2ipuri pentru a feri poporul

evreu de idololatrie ,ntruc1t idolul pentru p'#1n repre"int' ,ns'i divinitatea iar idololatria a fost

*iruit' de cunoaterea adev'rat' a lui Du!ne"eu adus' ,n lu!e de van#2elia lui ristos. i

cinstirea s1!*etei este ,nlocuit' cu cinstirea du!inicii tot a aptea "i "i de odi2n' sa*at ca "i

a ,nvierii Do!nului ,n care s-a s'v1rit ,nnoirea o!enirii r'scu!p'rat' prin s1n#ele Do!nului

cel ,nviat din !or/i.

estul poruncilor din Decalo# care cuprind ,ndatoririle reli#ioase de cinstire a lui

Du!ne"eu c1t i cele de respect c'tre aproapele sunt i vor fi ,n vi#oare pentru toate veacurile.

Via/a social' Du!ne"eu a s'dit-o i a r1nduit-o ,n via/a dc fa!ilie. Pentru c' via/a ,n fa!ilie s'

10 I*ide! p. $4+.

15


16/29

nu fie tul*urat' Du!ne"eu a ae"at c's'toria !ono#a!': =De aceea va l'sa o!ul pe tat'l s'u i

pe !a!a sa i se va alipi de fe!eia sa i vor fi a!1ndoi un sin#ur trup@ Oac. ( (4. Dar aceast'

r1nduire nu s-a respectat !ult' vre!e c'ci dup' ce s-a ,n!ul/it r'utatea oa!enilor s-a introdus

poli#a!ia distru#1ndu-se astfel unitatea !oral' a fa!iliei.

Cu toat' aspri!ea de care se folosete le#ea !o"aic' totui ea este p'truns' i de

senti!entul dra#ostei i fr'/iet'/ii fa/' de oa!eni c2iar i de alt nea! de str'ini. C'ci str'inul

care locuia ,n !ilocul acestui popor tre*uia s' fie tratat potrivit le#ii cu *l1nde/e *un'tate i

dra#oste: =Str'inul care s-a ae"at la voi s' fie pentru voi ca i *'tinaul vostru s'-% iu*i/i ca

pe voi ,niv' c'ci i voi a/i fost str'ini ,n p'!1ntul #iptului@ Lev. %B G4. )l1nde/ea i

*un'tatea este impusă de 'umnezeu" ca poruncă" fa&ă de robi (i de străini : =S' nu dai pe ro* pe

!1inile st'p1nului s'u c1nd acela va fu#i de la st'p1nul s'u la tine> las'-% s' tr'iasc' la tine

las'-% s' locuiasc' ,n !ilocul vostru ,n locul ce-i va ale#e ,n una din cet'/ile tale unde-i va

pl'cea> dar s' nu-% str1!tore"i@ Deut. (G %5-%$.

Decalo#ul sau cele "ece porunci date de Du!ne"eu lui 3oise pe !untele Sinai

repre"int' c2intesen/a le#ii !orale po"itive a Pri!ului Hesta!ent ,ns' ,n acelai ti!p el

for!ea"' cu le#ea !oral' natural' un ,ntre# insepara*il. De aceea el a avut o di!ensiune

universal' i a constituit cel !ai i!portant cod !oral al lu!ii antice. De ase!enea el a avut o

di!ensiune profetic' pre#'tind contiin/a poporului ales pentru ,ntruparea 31ntuitorului. Unii

!oraliti neteolo#i cu! ar fi ant i unii dintre discipolii s'i au considerat c' Decalo#ul a fost o

le#e !oral' i!perfect' deoarece s-a ocupat nu!ai de actele externe ale o!ului. 6*iec/ia este

totui ne,nte!eiat' deoarece porunca a %F-a spre exe!plu nu inter"ice doar s'v1rirea unor

fapte externe ci i #1ndurile i pornirile interne p'ti!ae care pot da natere la fapte i!orale.%%

Pentru a ,n/ele#e i interpreta corect Decalo#ul tre*uie s'-l privi! ,n lu!ina oului

Hesta!ent pentru c' aa cu! spune Sf1ntul Apostol Pavel el a fost


17/29

Care te-a scos din p'!1ntul #iptului i din casa ro*iei9 Ieirea (F (. Hotui aceste cuvinte nu

constituie o porunc' ci sunt ca un prea!*ul al Decalo#ului. 3odul indicativ ,n care sunt rostite

ne arat' c' indicativul !1ntuirii precede i!perativul poruncilor. Cu alte cuvinte i!perativul

poruncilor este o consecin/' a indicativului !1ntuirii i nu un i!perativ !oral ,n sine. De aceea

el solicit' un r'spuns o atitudine de recunotin/' a poporului eli*erat din sclavie.%(

Potrivit Sf1ntului Irineu Du!ne"eu a voit s' sape ,n piatr' Decalo#ulul pe care L-a s'pat

de la ,nceput ,n contiin/a fiec'rui o! fiindc' voin/a ne este *olnav'. Iar dup' Oericitul

Au#ustin poruncile lui Du!ne"eu ne provoac' repulsie aa cu! o !1ncare *un' ne provoac'

repulsie c1nd sunte! *olnavi aa cu! lu!ina devine insuporta*il' atunci c1nd oc2ii ne sunt

*olnavi.

tica Decalo#ului const' ,n !od funda!ental ,n respectarea alterit'/ii lui Du!ne"eu i aaproapelui. Dou' pericole a!enin/' existen/a acestui respect: idolatria sclavia fa/' de falii "ei

fa/' de "eii i!a#inari i pofta ne!'surat' dup' *unurile altuia sclavia fa/' de propria dorin/'.

Pri!a i ulti!a porunc' se refer' la aceste dou' pericole. ;n spa/iul dintre ele se afl' poruncile

prin care o!ul ,nva/' s' fie recunosc'tor ,n virtutea faptului c' via/a este un dar i ea tre*uie

cele*rat' porunca a IV-a printr-un ritual litur#ic al ti!pului i ,n virtutea faptului c' fiecare o!

este ,nscris ,ntr-o filia/ie a le#'!1ntului care d' sens devenirii sale porunca a V-a. li*erat

astfel de #ria de a se auto,nte!eia ca fiin/' o!ul poate asculta c2e!area celorlalte porunci ( i

G $ i B care definesc con/inutul respectului fa/' de Du!ne"eu i de se!eni. Astfel cele %F

porunci devin nor!ative pentru via a fiec'rui o! iar respectarea lor aduce ,n sufletul fiec'rui o!ț

lini tea necesar' pentru urcu ul du2ovnicesc i pentru o via a !oral' c1t !ai ,nalt' i !ai curat'ș ș ș ț ș

pentru a devenii ur!'tori ai Lui ristos.

12 Pr. Prof. Dr. Ioan Popescu-3'l'ie tiș Idem p. $+.

17


18/29

II. L/1&(ra ',(+(- )( 0,%-- d(*1 D)a+'/

;n Pentateu2 3oise arat c ,ntre#ul popor evreu avea !isiunea special de a

pstra credin/a !onoteist i f#duin/ele !esianice. Acesta ,nsea!n c fiecrui israelit i

se ,!prteau prero#ativele unei preo/ii #enerale universale preo/ie ,ns fr sluire

sacra!ental. Astfel potrivit cuvintelor: 8 ;!i ve/i fi 3ie o ,!pr/ie de preo/i un nea!

sf1nt Ieire %B $. A adar fiecare individ din poporul israelit putea aduce ertfe luiș

1


19/29

Ia2ve. Pe l1n# aceste for!e de preo/ie Vec2iul Hesta!ent !ai vor*ete i de o preo/ie

existent ,n afara poporului evreu.%G

Pe vre!ea Patriar2ului Avraa! repre"entatul acesteia a fost 3elc2isedec care a

fost ,n acelai ti!p i re#e al Sale!ului. Aceasta a fost o preo/ie deose*it de cea acapilor de fa!ilie din s1nul poporului evreu iar ertfa pe care a adus-o 3elc2isedec a

constat din p1ine i din vin. 3oise spune despre el c era preot al Du!ne"eului Celui

Prea,nalt i !en/ionea" c Avraa! I s-a ,nc2inat a pri!it *inecuv1ntarea de la el i I-a

adus "eciuiala din toate ale sale. Oacere 4 %F-(F . Dar dei preo/ia lui 3elc2isedec a

fost tipul preo/iei 31ntuitorului Iisus ristos vrei + %% ea n-a influen/at i nu aș

sc2i!*at cu ni!ic preo/ia instituit prin Le#ea !o"aic.

Lucrarea noastr' este de a trudi ,n via Do!nului nu doar pentru noi ci pentru *inele altora. Influen a noastr' este o *inecuv1ntare sau un *leste! pentru al ii. Sunte!ț ț

aici pentru a ne for!a caractere des'v1r ite pentru Cer. Ave! i altceva de fTcut pe l1n#'ș ș

faptul de a ne pl1n#e i a c1rti fa ' de actele providen iale ale lui Du!ne"eu i de a scrieș ț ț ș

lucruri a!arnice ,!potriva noastr'. Adversarul nostru nu ne va ,n#'dui s' ne odi2ni!.

Dac' sunte! cu adev'rat copiii lui Du!ne"eu vo! fi 2'rtui i i asalta i ,n#ro"itor i nuț ș ț ș

tre*uie s' ne astept'! c' Satana sau cei afla i su* influen a lui ne vor trata *ine. Dar ț ț

exist' ,n#eri care excelea"T ,n putere i care vor fi cu noi ,n toate conflictele noastreș

nu!ai s' fi! credincio i. ristos l-a *iruit pe Satana ,n locul nostru ,n pustia ispitei.ș

D1nsul este !ai puternic dec1t Satana i ,n cur1nd ,l va "dro*i su* picioarele noastre.ș

Porunca a V-a este: 0C-%0& & * &a&1+ &1( - * ,a,a &a2 )a 013 - 8- 6-% - 01ș ș ț ș

&r1- &- a%- ,(+ - * *1,4%&(+ * )ar D',%(+ D(,%(+ &1( -3+ =a da -ș ț ț ț 0 les. (F

%(. Cele patru porunci du!ne"eie ti despre care s-a vor*it p1n' acu! au aratat datoriileș

cre tinului fa ' de Du!ne"eu cuprinse pe scurt ,n datoria dra#ostei fa ' de l.ș ț ț Cura ia iț ș

t'ria dra#ostei fa ' de Du!ne"eu se adevere te ,ns' prin dra#ostea fa ' de oa!eni c'ci:ț ș ț0Dac' "ice cineva: iu*esc pe Du!ne"eu iar pe fratele s'u ,l ur' te !incinos este? Pentruș

c' cel ce nu iu*e te pe fratele s'u pe care l-a va"ut pe Du!ne"eu pe Care nu L-a va"utș

cu! poate s'-L iu*easc'N i aceast' porunca ave! de la l: cine iu*e te pe Du!ne"eu s'Ș ș

13 Sf1ntul ectarie al #2inei 'espre )reo&ie" Hraducere din li!*a neo#reac de Parasc2eva ri#oriuditura Sop2ia )ucureti (FF4 pp. %+ E %& .

19


20/29

iu*easc' i pe fratele s'u0 I Ioan 4 (F (%. Dintre oa!eni !ai ,ntai tre*uie iu*i iș ț

parin ii care ne-au n'scut i ne-au crescut i ca atare dup' Du!ne"eu sunt *inef'c'toriiț ș ș

no tri cei !ai !ari ,n via a p'!1nteasc'. Din aceast' pricina cele ase porunciș ț ș

du!ne"eie ti care vor*esc despre datoriile sau dra#ostea fa ' de oa!eni ,ncep cuș ț

porunca de a cinsti p'rin ii.ț

A-i iu*i adica a le dori i face tot *inele cu putin '. Iu*irea fa ' de parin i este i oș ț ț ț ș

porunc' a firii> de aceea o i #asi! la toate popoarele c2iar i la toate vie uitoarele oric1tș ș ț

de s'l*atice ar fi ele.

A asculta de ei


21/29

pentru noi te!elia vie ii viitoare i prile i loc de lupt' i aler#are pentru cununileț ș ș ș

cere ti0. Oiind un dar al lui Du!ne"eu i av1nd un pre at1t de !are p'strarea i ,n#riireaș ș ț ș

vie ii pentru ti!pul r1nduit ei de Du!ne"eu este i o datorie i un drept al fiecaruiț ș ș

credincios. Hoc!ai aceasta cere Du!ne"eu prin porunca a asea din Decalo# c1ndș

opreste uciderea.

Sunt dou' feluri de ucidere: trupeasc' i sufleteasc'. Uciderea trupeasc' ,nsea!n'ș

ridicarea vie ii aproapelui cu orice fel de ar!' sau lovirea i r'nirea lui care-i aduc !aiț ș

t1r"iu !oartea.

Hot ucidere a aproapelui ,nsea!n': istovirea lui printr-o !unc' ce-i ,ntrece

puterile trupe ti i astfel ,i #ra*e te sfar itul> purtarea cu aspri!e fa a de el ceea ce-lș ș ș ș ț

a!'ra te i de ase!enea ,i poate scurta via a> lasarea lui s' !oar' de foa!e fie c' nu iș ș ț

se dau cele tre*uincioase traiului fie c' nu i se d' putin a s' i le casti#e sin#ur> oriceț ș

fapta care-i pri!eduie te i ni!ice te via a> ucidere ,nsea!n' i avortul cu *una tiintaș ș ș ț ș ș

i voie.ș

Porunca a VII este: 0S1 %( 8-- d08r4%a&0 Ies. (F %4.

Prin aceast' porunc' sunt oprite toate cu#etele i dorin ele necurate toateș ț

cuvintele i faptele necuviincioase de care cre tinul tre*uie s' se ru ine"e ,naintea luiș ș ș

Du!ne"eu i a oa!enilor. De ase!enea porunca aceasta opre te toate acele lucruri siș ș

fapte care pot duce pe cre tin la pacatul desfr1n'rii precu!: ,!*rac'!inteaș

necuviincioas' necu!p'tarea ,n !ancare i *'utur' citirea c'rtilor porno#rafice ocurileș

i c1ntecele necuviincioase *e ia i lenea. Hot de p'catul desfr1n'rii ine i c'lcareaș ț ș ț ș

credin ei dintre so i so ie adic' adulterul.ț ț ș ț

Dra#ostea dintre so i so ie tre*uie s' se ase!ene ,n cur' ie cu dra#ostea dintreț ș ț ț

ristos i )iseric' fes. 5 (%-GG. 6rice a*atere de la aceasta dra#oste curat' fie iș șnu!ai cu #1ndul ,nsea!n' o c'lcare a poruncii a aptea 3atei 5 (&. Dar i p1n' laș ș

c's'torie cre tinul tre*uie s' se pa"easca curat de orice desfr1nare. Dac' unul dintre so iș ț

!oare iar cel r'!as ,n via ' nu poate s' se p'"easc' curat atunci s' se rec's'toreasc' Iț

Hi!. 5 %4. )iserica ,n#'duie c's'toria a doua i c2iar pe a treia.ș

21


22/29

Desfr1narea este un pacat foarte !are fiindca r'pe te o!ului cur' ia trupeasc' iș ț ș

sufleteasc' vat'!' s'n'tatea ,ntunec' !intea ,!pietre te ini!a i ,ndep'rtea"' peș ș

credincios de Du!ne"eu. Pe de alt' parte ea !ai ,ndea!na i la alte p'cate ca:ș

!inciuna furtul o!orul.

Sf1nta Scriptur' ,ndea!n' s' fu#i! de p'catul desfr1n'rii: 0Ou#i i de desfr1nare?ț

6rice p'cat pe care-l va s'v1r i o!ul este ,n afar' de trup. Cine se ded' ,ns' desfr1n'riiș

p'c'tuie te ,n ,nsu i trupul s'u0 I Cor. $ %&. Cei ce se fac vinova i de astfel de pacateș ș ț

nu vor !o teni ,!p'r' ia lui Du!ne"eu % Cor. $ &-B. Datoria cre tinului este deci s'ș ț ș

se fereasc' de acest pacat i de toata ispita spre el prin ru#aciune post !unc' siș

st'p1nirea poftelor.

Porunca a VIII este: 0S1 %( 8(r-0 les. (F %5.

Aceast' porunc' opre te luarea sau ,nsu irea pe nedrept a *unurilor str'ine.ș ș

;!potriva acestei porunci se p'c'tuie te prin: Luarea pe ascuns a lucrurilor str'ine furt>ș

Luarea cu sila i pe fa ' a lucrurilor altuia pr'dare> Luarea *unurilor str'ine prinș ț

!iloace viclene ,n el'ciune de pild' prin falsificare de acte cu!p'rare cu *ani fal iș ș

v1n"area cu !'suri !incinoase delapidare>V1n"area celor tre*uitoare traiului cu pre uriț

de doua sau !ai !ulte ori !ai !ari specula>Luarea de do*1nd' !are

c'!'t'rie>6prirea pl' ii cuvenite lucr'torilor>Luarea de *ani pentru lucruri pe careț

cineva este ,ndatorat de slu*a sa s' le fac' sau pentru a le face altfel de cu! cere le#ea

!ita>e,ntoarcerea lucrului luat cu ,!pru!ut>e,!plinirea datoriei cerute de slu*a pe

care o are cineva adic' pri!irea unei pl' i f'r' a !unci>Hr'irea din cer etorie atunciț ș

c1nd cineva poate s'- i c1 ti#e 2rana prin !unc'>;nsu irea lucrurilor ,nc2inate luiș ș ș

Du!ne"eu sau l'sate prin daruri i testa!ente )isericii sacrile#iu>V1n"area iș ș

cu!p'rarea pe *ani a 2arului sfin itor adica cu!p'rarea cu *ani i nu do*1ndirea prinț ș

vrednicie a puterii de a s'v1r i slu*e *isericesti si!onie.ș

Ourtul este un pacat #reu fiindc' love te ,n datoria de a fi drep i i a iu*i peș ț ș

aproapele nostru. Sfantul Apostol Pavel ,l nu!'ra printre pacatele care ,l lipsesc pe

f'ptuitor de ,!p'r' ia lui Du!ne"eu I Cor. $ %F. Deci datoria cre tinului este s'- iț ș ș

22


23/29

c1 ti#e cele de tre*uin ' nu!ai prin !unca cinstit' i nicidecu! s'- i ,nsu easc' peș ț ș ș ș

nedrept lucrurile str'ine.

Porunca a IJ este: 0S1 %( ,1r&(r-0 &- 0&r4,6 ;,*'&r-=a a*r'a*+(- &1(ș 0 les.

(F %$.

Aceast' porunc' opre te !inciuna care ,nsea!n' t'inuirea cu tiin ' i voin ' aș ș ț ș ț

adev'rului pentru a ,n ela r't'ci i p'#u*i pe altul.ș ș

3inciuna se s'v1r e te cu vor*a cu scrisul cu fapta sau i nu!ai cu anu!iteș ș ș

se!ne sau cu t'cerea. De pild' cineva tie c' ceea ce se spune despre altul nu esteș

adevarat i totu i nu arat' adevarul ci tace "1!*e te sau face un se!n de ,nt'rire aș ș ș

celor spuse.

3inciuna poate lua diferite c2ipuri. Iat' pe cele !ai ,nse!nate dintre ele:

3'rturia !incinoas' ur'!1ntul str1!* i p1ra nedreapt' ,!potriva aproapelui> 'ravulș

de a ad'u#a c1te ceva la adev'rul lucrurilor adic' de a ,nflori !ereu lucrurile ,nc1t nu se

!ai poate ti care este adev'rul. De ase!enea n'ravul de a te lauda cu lucruri pe care nuș

le ai sau de a t'inui pe cele avute spre a ,n ela pe altii>Viclenia sau vor*a cu douaș

in elesuri din care nu se poate deose*i adev'rul i prin care se ur!'re te ,n elareaț ș ș ș

cuiva>Pref'c'toria falsitatea adica ascunderea !inciunii su* c2ipul prieteniei dra#ostei

i al *inefacerii spre a ,n ela i p'#u*i pe altii> Lin#u irea care ,nsea!n' l'udarea cuivaș ș ș ș

pentru ,nsu iri pe care acela nu le are ,n scopul c1 ti#'rii de foloase ne!eritate>O' 'rniciaș ș ț

ipocri"ia adic' pri!irea f'r' #1nd curat a p'rerilor i spuselor altuia pentru a c1 ti#aș ș

foloase deose*ite de pe ur!a acestui lucru. Cei cuprinsi de f' 'rnicie una #1ndesc i altaț ș

spun i fac. De p'catul f' 'rniciei se fac vinova i i cei care se ar'ta ca in r1nduielileș ț ț ș ț

*iserice ti pe c1nd de fapt nu le in. Pe vre!ea 31ntuitorului c'deau ,n pacatulș ț

f' 'rniciei !ai ales fariseii i c'rturarii> de aceea !inciuna prin f' 'rnicie se !ai nu!e teț ș ț ș

i fariseis!> r'irea de r'u clevetirea sau calo!nia prin care se pun pe sea!a cuivaș

cuvinte rele pe care acela nu le-a spus sau fapte rele pe care nu le-a f'cut cu #1ndul de a-

i face rau. Hot aici se nu!'r' i r'sp1ndirea celor n'scocite pe sea!a cuiva.ș

Prin !inciun' se ,ntunec' ,n o! c2ipul lui Du!ne"eu care este adev'rul ve nic iș ș

se ,ntip're te c2ipul diavolului care este tat'l !inciunii> 6!ului ,i este dat s' tr'iasc'ș

23


24/29

,!preuna cu al ii. Via a de o* te poate ,nflori ,ns' nu!ai dac' oa!enii au ,ncredere uniiț ț ș

,n al ii iar ,ncrederea ,ntre ei se arat' li!pede prin dra#ostea de adev'r. 3inciunaț

di!potriv' ,nn'*u ind adev'rul roade ,ncrederea dintre oa!eni otr've te le#'turile deș ș

dra#oste i de dreptate dintre ei i astfel face cu neputin ' ,nflorirea vie ii de o* teș ș ț ț ș

3inciuna este lucrul diavolului care printr-o !inciun' i-a facut pe cei dint1i

oa!eni s' calce porunca lui Du!ne"eu i de atunci ,ndea!n' !ereu la acest p'cat. Deș

aceea ,n Sfanta Scriptura diavolul este nu!it: 0Hat'l !inciunii0 Ioan & 44. Du!ne"eu

uraste !inciuna: 0)u"ele cele #r'itoare de !inciun' sunt ur1ciune ,naintea Do!nului0

Pilde %( ((. Oiind fapta ur1t' !inciuna nu poate r'!1ne f'r' pedeaps'. Dac' uneori

scap' de pedeapsa oa!enilor nu poate sc'pa ,nsa nicidecu! de pedeapsa lui Du!ne"eu

c'ci: 0Partea... tuturor celor !incino i este ,n ie"erul care arde cu foc i cu pucioas' careș ș

este !oartea a doua0 Apoc. (% &. De aceea Sf1nta Scriptur' ne ,ndea!n' s' ne feri!

de p'catul !inciunii: 0u va !in i i unul pe altul0 Col. G B. Sau: 0Lepad1nd !inciunaț ț

#rai i adev'rul fiecare cu aproapele s'u c'ci unul altuia sunte! !'dulare0 fes. 4 (5.ț

Deci porunca a noua din Decalo# oprind !'rturia !incinoas' i orice fel de !inciun'ș

cere fiecarui crestin s' spun' adev'rul i s' se str'duiasc' pentru *iruin a adev'rului. 0Celș ț

ce voie te s' iu*easc' via a i s' vad' "ile *une s'- i opreasc' li!*a de la r'u i *u"eleș ț ș ș ș

sale s' nu #r'iasca vicle u#0 I Petru G %F.ș

Datoria adev'rului nu cere ,ntotdeauna !'rturisirea tuturor celor tiute. a esteș

,n#radit' prin datoria de a p'stra nedescoperite lucrurile care ni s-au ,ncredin at peț

te!eiul ,ncrederii ,n cuv1ntul nostru c' vo! p'stra t'cerea datoria discre iei adic' aț

p'str'rii celor ,ncredin ate spre a nu fi dest'inuite. De ase!enea tre*uie p'strateț

nedest'inuite i lucrurile ,n le#atur' cu slu*a fiecaruia dup' cu! cere le#ea Datoriaș

secretului profesional. Dest'inuirea lucrurilor ,ncredin ate spre p'strare se poate faceț

nu!ai la cererea autorit' ilor ,ndrept' ite sau c1nd prin t'cerea asupra lor se p'#u*e teț ț ș

via a de o* te.ț ș

u!ai dest'inuirile cre tinului la Sf1nta Haina a Spovedaniei nu pot fi date ,nș

vilea# niciodat' de c'tre du2ovnic.

24


25/29

Porunca a J-a este: 0S1 %( d'r &- %-,-) d-% )4& ar a*r'a*+ &1(ș 0 les. (F

%+.

Porunca a "ecea opre te ,nsu irea lucrurilor altuia precu! i pofta dup' eleș ș ș

dorirea lor. C'ci daca cineva dore te ceva atunci va c'uta s'- i ,nsu easc' ceea ceș ș șdoreste.

Aceast' porunc' opre te deci toate cu#etele dorin ele i poftele necurate aleș ț ș

ini!ii fiindc' din ele se nasc apoi tot felul de fapte rele. u este de auns nu!ai s' nu

fur'! lucrul aproapelui dar nici nu ne este ,n#'duit s'-l dori! i s'-l pofti! ,n sufletulș

nostru fiindc' pofta na te p'catul iar p'catul ,nf'ptuindu-se na te !oartea ve nicaș ș ș

Iacov % %5. 31ntuitorul spune: 0C'ci din ini!' ies #anduri rele ucideri adultere

desfr1nari furti a#uri !'rturii !incinoase 2ule0 3atei %5 %B. A adar porunca a "eceaș ș

cere st1rpirea din r'd'cin' a cau"elor r'ului care s'l' luiesc ,n ini!a o!ului i seș ș

cuprind ,n pofta "'!islitoare de p'cat. Deci cre tinul este dator s' se cur' easc' deș ț

poftele rele s' lupte ,!potriva lor prin ru#'ciune post i prin ,!p'rt' irea cu Sfinteleș ș

Haine precu! citi! ,n Sf1nta Scriptur': 0S' ne cur' i! pe noi de toata ,ntinarea trupuluiț

i a du2ului des'var ind sfin enia ,n frica lui Du!ne"eu0 II Cor. + %.ș ș ț

C'%)+(--

25


26/29

oul Hesta!ent procla!' e!fatic ca !1ntuirea nu se poate c'p'ta printr-o ascultare de

prevederile le#ii oricare ar fi ea o!. G:(F (% (( ($ (& c'ci ristos este sf1r itul le#ii iș ș

nepri2'nirea tuturor celor ce cred. o!. %F:4 Aceasta nu ,nsea!na c' ristos a desf,in at le#eaț

divin' ci doar c' l a pus cap't c'ii de c'p'tare a nepri2'nirii prin faptele le#ii. Asta"i nu se !ai

aun#e ,n cer prin nepri2'nirea dat' de le#e ci prin unirea credincio ilor cu Do!nul Iisus care leș

daruie te nepri2'nirea Lui divin' i-i transfor!' dup' c2ipul i ase!'narea Oiului lui Du!ne"eu.ș ș ș

o!. 5:%+> ( Cor. G:%&

Vec2iul Hesta!ent este o surs' *o#at' de ilustra ii pentru "idirea sufleteasc' aț

credinciosului cre tin. l contine nenu!'rate exe!ple de credincio ie de r'splatire aș ș

nepri2'nirii de averti"are ,!potriva aposta"iei de *inecuv1ntare a celor care au c'utat pacea

cura ia i care au stat tari ,naintea ispitelor etc.ț ș

Cunoa terea Vec2iului Hesta!ent este a*solut necesar' pentru cel ce vrea sa ,n elea#'ș ț

oul Hesta!ent. Acesta din ur!a face dese referiri la istoria crea iei la c'derea o!ului laț

,ntrea#a istorie a planului de r'scu!parare la le#ea lui 3oise la profeti etc. Vec2iul Hesta!ent

!ai are i o deose*it' valoare devo ional'. Aici a! putea !entiona nu nu!ai Psal!ii ci iș ț ș

ru#'ciunile !arilor oa!eni ai lui Du!ne"eu ca Avraa! Iacov Solo!on etc. ,!preuna cuexe!plele de vie uire evlavioas' ale patriar2ilor preo ilor i celorlalti eroi ai credin ei.ț ț ș ț

Cu toate c' Vec2iul Hesta!ent n-a fost revela ia final' i perfect' lui Du!ne"eu nuț ș

,nsea!n' c' el nu a fost o parte a revela iei divine.ț O'r' aceast' revela ie ne-ar fi cu neputin ' s'ț ț

,n ele#e! revela ia oului Hesta!ent. 6rice s-ar spune despre Vec2iul Hesta!ent nu tre*uie s'ț ț

uita! c' Do!nul Iisus i apostolii l-au nu!it le#ea profe ii i psal!ii i l-au respectat ca pe oș ț ș ș

descoperire a Do!nului o!. G:( un !esa cu autoritate divin' despre natura i inten iile luiș ț

Du!ne"eu care de i nu !ai este o*li#atoriu pentru copiii lui Du!ne"eu ,i influen ea"' i leș ț ș

re#le!entea"' conduita confor! cu felul ,n care este el interpretat i aplicat de c'tre ristos i deș ș

c'tre apostoli.

2!


27/29

>I>LIOGRAFIE

IMV6A

)i*lia sau Sf1nta Scriptur' Hip'rit' su* ,ndru!area i cu purtarea de #ri' a PreaOericitului

P'rinte H6CHISH Patriar2ul )isericii 6rtodoxe o!1ne cu apro*area Sf1ntului Sinod ditura

Institutului )i*lic i de 3isiune al )isericii 6rtodoxe o!1ne )ucureti %BB+.

Sf1nta Scriptur' )iseric' 6rtodox' o!1n' (FF% E edi ie u*iliar' ț redactat' i adnotat' deș

IPS )artolo!eu.

LUCI

A*rudan Pr.Prof.Dr.Du!itru *specte ale antropolo!iei Vechiului Testament ,n SH an. JJJ

%B+& nr. G-4.

A*rudan Pr.Prof.Dr.Du!itru Vechiul Testament în scrierile +ericitului *u!ustin" î n SH an. JV

%B$G nr. G E 4 .

Ciudin Pr. Prof. icolae Studiul Vechiului Testament. anual pentru Seminariile teolo!ice"

)ucuresti %B+&.

vdoi!ov Paul ,rtodo-ia ditura Insitutului )i*lic i de 3isiune al )isericii 6rtodoxe

o!1ne )ucureti %BB$

Sf1ntul ectarie al #2inei 'espre )reo&ie" Hraducere din li!*a neo#reac de Parasc2eva

ri#oriu ditura Sop2ia )ucureti (FF4.

27


28/29

Prelipcean Pr. Prof. Vladi!ir Via&a reli!ios#morală după conceptul Vechiului Testament ,n

36 an. JI V %B$( nr. 5 E $.

Popescu-3'l'ie ti Pr. Prof. Dr. Ioanș )entateuhul. Studiu istorico#critic" )ucureti %BF4.

2


29/29

lucrare de seminar - decalogul

Documents