lr

li

l

I

Anne Gisleson este scriitoare, cofondatoare a centrului Antenna de pro_movare a literaturii 9i anelor vizuale din New Orleans, director al progra_mu.lui de Creative Writing din cadrul Crntrului pentru Arte Creative-<lin

lf.l"li :t"u: E:yit:rale au aperut in publica 1r, pirrrr L", l"griri-"r,

lhe Athtttii The Oxt'ord American, Tbe Believet g1n catevi antologri,prirtte cate The Best Ametican Non-Required Read;ng, Best Mus;c \iiti"* Ltfe

ft t!: Yke. Esre coauroale, alrturi a" iotogr"f" Mi"ha V"ri."qa albim\lui Shifting Hout to Rebuild a Ciry: Field Cuide from aWorh in'P./o8r-ess, care ilustreazi deopotivtr frumuselea gi starea de degradare adeltei fluviului Mississippi de dupi uraganul Katrina.Anne Gisleson locuie$te in New Orleans impreuni cu sorul ei $i cu ceidoi fii.

tt{nne Qisleson

ISSODffiRII{,N AN DE

\uqffiPl,\AbtTutM,l-RriWEsr LFfuN

Traducere din englezi qi note de

Raluca Miheqan gi Adina Cobuz

HUMANITASBUCURESTI

Cuprins

PrefaSd . . .

IANUA!.TE Todte srnt detertdciune

ttlsP.uA\rs Lumea de piatrd ...|MA]Rrrr. Pdntecele chitului ...tpplun Cazna cea de Taifld sar. Popasrarile

Crizei Existenliale ( Via dolorosa)

|r'.tt Pddutea-ntunecatd ......tuNtE Voci deasupra opei -....llJur, Cel mai uiu dinfte noi tolittucu sr Mahmureala netafi zicd

svprnlasxte. Zidurile cetdlii . . .

oc'roMRRrE cetdtea ftud ziduriNorerr.rsa.rE Ntzrue

oacnlanxte impdrlirea PAinilor . .

AJUNUL ANULUI Nou Tancurile cofttra gdinilor . , , , , . . . . . . .

MuLpumiri

Anetcd: cdrli cit4te

11

21

43

66

86

714134147

162

1,84

20t223

248266

275

277

IANUARIE

Toate sunt deqertdciune

proape toati lumea qla fecut aparitia la timp, lucruneobignuit pentru orice reuniune in New Orleans.Prietenii nostri au parcat gi au inchis farurile sau

5i-au legat bicicletele de gardul vechi din fier. Pagii lor risu-rr,ru pe veranda de lemn. intAlnirea de la qapte gi jumitate a

lost anunlatd de clopotele dogite ale turlei bisericii din inter-

sectia cu strada Dauphine. Acum cAqiva ani, biserica qi-a

schimbat numele ln Fericitul Francis Xavier Seelos, tn cinstea

rrnui preot din zoni care a murit avAnd griji de bolnavii de

lcbrd galbeni dupi Rlzboiul Civil. Deqi era aproape un sfint,ir purgatoriul canonic, legitimitatea aga-ziselor lui miracole

rlcbuia ratificatd de birocralia Vaticanului. Mirturiile atestau

r'i\ fusese un mare binefdcetor, chiar sf6nt, dar avea el oare

ptrteri magice?

Pe masa noastrd scundi din living stdteau lngrimiditesticle de vin, iar lumea se-aqezase pe canapele qi pe fotolii-lc-puf de pe podea. Proiectul nostru perea sd necesite niqte

whisky de calitate, un exemplu rafinat de produc;ie umand -spccia lqi videa valoarea -, aga ci eu qi cu Brad cumpirase-Iilrn o sticld de Aberlour. Pentru aceaste primd intdlnire nu

,rveam totugi a$tept5ri foarte clare, fi cu atat mai pulin un

program bine stabilit, prin urmare nimeni nu prea 5tia cum

sil inceape.

22 ISCODTTORII

Am turnat in pahare qi am ficut cunoqtinle. Cu excepgiasurorii mele mai mici Susan qi a lui Chris, pe care-l cunoscu-sem in anii lntunecafi de dupi moartea gemenelor, ceilalf erauoameni cu care eu gi Brad ne-am imprietenit de c6nd ne-amcunoscut, cu opt ani ln urml. ii gtiam din sfere diferite aleviegii noastre - muncd, arti, copii. Pe lingtr cv-ul excentric allui Chris, aveam ciliva scriitori/profesori, poefi/muzicieni,cd;iva artiqti vizuali, un director de constructii gi fost instala-tor, precum gi un profesor de psihologie c re avea cabinet gi

care se autointitula de multd vreme ,,instalator existental".Chris a rostit un preambul dind cAteva informalii de bazi.

Alesese textele de inceput pentru ci voia sd se intoarc5 intimp, si se raporteze la antici, si ajungi la sursa ideii deexistengialism * cel pulin din perspectiva occidentald - cuajutorul unei scrisori despre arta de a trii a filozofului g:ecEpicur, care triise in secolul rrr l.Cr., cetre regele Menoiceus,qi al cd4ii Ecleziastului din Vechiul Testament, despre care se

crede ctr a fost scrisi la scurt timp duptr scrisoarea menlio-nate. Scanasem textele impreune cu Brad gi le trimiseserimpe e-mail, aqa ci aveau cu tolii cate un exemplar pe care lgificuserl notite sau, in cateva cazuri, un telefon pe care sdJbutoneze ca si giseasci pasajele. Apoi au fost moqteniriledivergente ale lui Epicur 9i ale Ecleziastului, continue Chris.Unii cdrturari au susfinut ci Ecleziastul avusese probabil maimulli autori, ceea ce ar explica inconsecvenlele, contradicliile9i bdlbnieHe naratorului, Propoviduitorul, despre care se

btrnuia ci era bdtrinul rege Solomon, fiul lui David, caremediteazi asupra propriei vieli qi lmpirtigeSte din lnvdfdtu-rile sale. Despre Epicur se credea lndeobgte cA a fost cdpete-nia unui fel de cult, ascunzAndu-se ln grddina lui impreunicu discipolii, qi a inceput sI fie asociat in mod greqit cu he-donismul extravagant. De fapt, el ne lndemna sd fim moderagiqi str ne mul;umim cu cat mai puqin, astfel hcat sd putemprelui cum se cuvine vremurile prospere. Clutarea plicerii

TOATE SUNT DE$ERTACIUNE 23

{vcn mai degrabl legituri cu absenqa durerii, nu cu pldcerile

rxccsive ale simlurilor.(lhris a citit cu voce tare un paragraf din Epicur despre

hnportanla studierii filozofiei, concentrandu-se hotirAt pe

vocrle, cu accentul lui de Boston. Se simlea ca peqtele-n apd

eind vorbea la microfon ln fala unei multimi, qi gi-a adaptatlntcrpretarea la publicul restrans din lnctrpere:

- "in consecinld, qi tandrul, qi vArstnicul trebuie si 6lo-lofcze; cel dintAi, pentru ca, pe misurd ce imbdtranegte, sirilmind tandr prin lucrurile bune, mulpmiti recunoqtinleipmtru ceea ce a fost in trecut; al doilea, ca si fie ln acelagi

rinlp tanir $i btrtrin, neavdnd teami pentru viitor.'1Promisiunea de pistrare a tineretii cu ajutorul filozofiei

rrril atrigea, deoarece aproape zi de zi descopeream neputin-e ioasi semne ale dispariliei sinelui meu mai tanir. Dacd spi-ritul putea si fie capturat fi cultivat, atunci poate ctr ar fi mairrqor si-i las trupul si se degradeze gi sl accept inevitabilul.Kcvin birbosul, cel mai in virstd dintre noi, laconicul insta-lrrtor existenlial, pirea sd fi oblinut deia o tinerele vegnici qi

ilrperturbabill dedicAndu-se lucrdrilor metafizice. Bdie-tii

rrogtri erau prieteni buni, 9i, daci ne intAlneam la aniversarea

vrcunui puqti de cinci ani, nu trebuia niciodati si-mi fac grijiet sd 6u prinstr ln enervantele discuqii de pirin$ despre di-nrinelile petrecute ln maqinl sau despre scoale; puteam sA mIlrrrzez pe Kevin c-o sI dezbatem discret despre Nietzsche gi

Jcspre constructul autoritdlii, departe de larmi.Cei mai tineri din lncipere, Nate gi Sara, care nu se cu-

n()$teau lntre ei, amdndoi scriitori pe la vreo doudzeci gi ceva

tlc ani, relativ nou-venigi in oraq gi ln viaga de adult, pereaurlcja mult mai maturi decit lmi aminteam si fi fost eu la

1. ,,Scrisoarea crtre Menoiceus", lt Epict't gi epicwekuul lfttic:Vitta 5i operd lai Epicur, fragmente doxogrdfice, ifltetptetare, note, tt^-rlrrcere din greaci qi latind, studiu introductiv 9i note de Andrei Cornea,lilitura Universitllii ,,Al.I. Cuza" - Humanftas,2076, p.263.

24 r sco il I'r'0 ilr I

virsta aceca, chii'rr i.reinfricaqi cu plivire ia alcgerilc 3i paicul

sul lor in viirtd. N:rtc, singura pcrsoanii din $f1.oming fc cxle

o cunoscusem. inti iusese student la cursul dc scriere de la o

univcrsitate din oraq gi era atat de intciigent 9i de pasionar.

incat odati am cons:tcritt aproape tot cursul escului lui de

sprc C,eorge (lrwcll- Nate estc scriitor qi cdiior 9i a triit inprea muite locuri si prea rltulte vieli pentru cineva de viirst:l

iui, bucurlinriu sc de riSte irni picareqti' fiirrd o1 in Bucnos

Aires sau recitlnd poezii fir Salt Lake (,itY. Ticutd Ei ilte rtii,discreti si curriintc ca basista cle blues care cra. Sara aveir deia

{} LliPl,)mr.le ml.ter lrl 24 d< irrtl .i nutr.a \11(rJnl( nlllilegate de poezic qi de importarla acesteia in liaqa ei'

I)r.rpi urag,anul I(atrina. Ncw Orleans cievenise o trarrrbil-

Iini pentru c;iliva rr.rileniali care prindeau riripi aici 5i ,,expc

limentau" inainte sd se arunce in proiecte mai rldecvate cliir

oraqe mai rezonabile. ii v:izusen.r,-eninci valuri valttri, cu cele

mai bune intengii, cu planurile lor perst elezastlu {inanqatc

temporilr qi cu locurilc de munci i;r sectorul nor.rprofit ln

rroci sutprinzdtor", Nate qi Sara rimiseseri plin preirjmi Nr'r

stiam cllrn de ajr.rnseseri aga departe iitet cle iilleri, 'lar

Serir

trecea prin ,,criza de 25 cle ani" 9i mi-a spus c.i cra bucuroirsi

cd fusese invitatd in !,rup. NLI prea inleiegeam conceptLrl dc

,,crizd de 2.5 de ani", rtvind in veclcre ci eu am atribuit tot

dcceniul irla rrnui fel de crizd it.(ipicntd d transfonndrii' pe'

trecut: in nlarc partc prin baruri si-n relalii nocivc &atnoarecum invidioasd ci se bucurau de beneficiile clLrbului

nostru la o varsti lrtit de fragedi. C) si le ofer:c oilrc vretlrl

avantaj in vialii? in ceea cc nti prive;te. nu-rni cloream decit

si suprrvieluicsc piini in weekend.

Am polnit de la iclcea clc abis. Chiar daci Ecleziastul si

Epicur ereu texte diclirctice 5i cle indrunrale cicspre cum si-qi

triieqti viaqa, ambele atingeau 9i tema conqtientizarii vidului de

dincoio cle perceplia noastre senzoriaii, adici n.roartea' Chris

ir spus ci, porrivit anun.ritor speculafi' spiritul Ecleziastului s-ar

r%

ToAr'[ suNf DEf ERT'-LcIUl',]E :r.5

I'Lrrr.r si ti lbst influentat de F.picur Ei de ccilalli gAnditori glcci.rl voillLl si sc luptc cu natlu'i.t realitdlii tenporale, aici 9i

r! rnrr crre nrl plea puneau preq pe nemurirea sLrtletuliti li pi,, 'ri si ai[.i bitii de cap cu rclul zeitbgiJor in via{a onului.\rrircle tcxte Ei iru Jrr.ts amprenti.l asupla filozofilor de drrpir, Lr';r si lmbeie ere,u corsidelate raclicale, ba chiar periculoasc.

I 1'rr Lrr a fost d-emt)nizat n')ult timp dupd cc-:r murit" l)ante in,.., , rrt cliscipolii in mormintele in fliciri din al ;ascle:r cerc alI r1( rrului, rezervat pentr:ri cietici. $i mulgi socotesc ci ultima

1,.r Lr clin Ecleziast, legatri de datori:r omului de a se temc cle

I ), Jnrr.r'.rl si de e,-i pdzi pomncile, ,,cdci :rceasta este totul pentru

',rrr"i. a fost insiilatii mLtlt mai tarziu - o incercare. de a aduce

,rlriiis:nul din nresajul c:irgii in linie cu rcstul invilSturilor clin

ll,i,lir: care ne-ndeamni si-i arilti:n sultllrere lui I)umr:e'zer:.

i inul dinrre prin.rele lucluri carc i-arr uimit pe c'.:i clin grtrp

r I'r.;r faniliaririrtea noastrti ncinteugionati cu F,cleziasrul, ula,lr,,rlc.ele mai citate gi anerlizate cdrqi dir.. Veci.rirrl Tcstamer.rt.

\ ilivilie se inspiri in moci repetat din ea in Mobj, Dich.Tr>t,1, ,ir:oltr s a inspirat Herlingwll,v lrentm Fiasla; I-Ienry James,t^ t )4tt de tturlThe Byr'Jsl, ir.rtreaga sceni din ,.Turn! 'Tist!/,,,r1" - ,.Tirirte iSi au vremel lor... naEterea i9i are vret.ne:r ei,

.r nrorrrca igi rrle vremca ei"). Ciu toqii gtirn despre ,,muEteleuij,r!-tc care pot stric:a qi rcvirsn untdelcmllul anrestecat"j 9i

,1L.rpir,' 'Minca{i, beqi 9i vescliri vi"a. in Miercurea Ccr.ruqii,

I rri sri vcitc drept prr.text por.rtru s.irb.itoarca de lvtardi Gras,, ., r r,.l Picotul presaril r:t'nula glunioa:.;a pc i:apetele noastt e inclu-

t r;ltrir ne intiirelte aaest fircnrcnto lltoll sprurincl: ,,Toate me|gl.r rr loc; toatc clin !5rdnii sunt piimidite 9i n lirini se vor

l. Tliariterr' h E,:lcziirstul l?-:13 (rm prcluat roate citlltelc biblicc,,r srrsr online bil-.lia,:atolicd.ro, pfrltru x pislril referint.le cirtolice

.1. lhe Bvrds, forrnntie de rruzir:;1 rock din Statele LInite olc Amc' cii.

.1. Ilclezirsrul l(): I .

.l i.i:leziestui 8: L5.

26 ISCODITORII

lntoarce". Aforismul meu preferat din Ecleziast nu a perut sd

primeasci multe susfinere, ln plan literar sau de altd naturi:

,,Pentru cel care este tovariq cu cei vii, mai este o sperangd, cdci

este mai bun un cline viu decAt un leu mort"l.Ideea ci ,,Toate sunt degendciune" apare peste tot ln Ecle-

ziast - rind pe rdnd lnspdimAntetoare, apoi exasperati' apoi

resemnati - qi este accentul suprern al cirqii. Unora dinfe noi,

cei adunagi ln living, li s-a pirut discordant nihilismul care

rdzbitea din toate invetdmintele, allii l-au socotit eliberator.

Oricum ar fi, ,,Toate sunt deqerticiune" a devenit gluma serii.

Atunci cdnd devii conqtient de abis, poli face glume pe seama

lui. Dupd o singurd ortr, disperarea nu ni se mai pdrea at6t de

dobordtoare. Cei mai mulli pireau deopotrivi relaxaqi gi dor-

nici si porneasci marea dezbatere. CAlva au fost mai mult

teculi, dar pireau si citeasci atenli de pe foi; sau poate cirespingeau in sinea lor toatd tirdqenia?

Eu am adus in disculie sfirgitul nuvelei Arabia a lui James

Joyce, unde cuvintul ,,degerticiune" mi-a marcat pentru prima

oari conqtiinla in adolescengd. TAnirul narator este indrigos-tit de sora lui Mangan, care locuiegte in capdtul strizii' Joycedescrie dragostea pasionald a unui adolescent din Dublin, de

la inceputul secolului xx, addugdnd [a ornamentaliile catolice

pornirile romanlioase: ,,imi lnchipuiam ci-mi duceam potirulln siguranli printr-o mulfme de dugmani. Numele ei irni venea

uneori pe buze, in timpul laudelor qi ruglciunilor stranii, pe

care eu insumi nu le ingelegeam"2. Veneam dintr-o familie

catolici, dintr-un oraq catolic, gi puteam sd md identific cu

naratorul, dat fiind ci md lnghesuisem duminici de duminicipe bdncile bisericii aldturi de cei qapte fra$ qi surori, to;i nbs-

culi intr-un interval de opt ani - John, Kristin, eu, gemenii

1. Ecleziastul 9:4.2. James Joyce, Oameni din Dublin, trad. de Radu Paraschivescu,

Humanitas Fiction, Bucureqti, 2012, p. 45.

TOATE suNT orqnn.r,LcruNr 27

lcidentici Susan qi Soren, Amy, gemenele identice Rebecca qi

llachel. Stiteam in genunchi in fala lui Dumnezeu impreunicu restul familiei, dar in capul nostru era o harababurd de

lrormoni in galop qi de ecouri ale serii precedente.

in Arabia, naratorul lndrdgostit pleacl ln misiunea de acumpira din bazarul aribesc un cadou exotic pentru sora luiMangan. Duptr ce unchiul lui ii promisese c-o str-i dea banidc cadou, dar apoi uiti gi ajunge acasl tdrziu, naratorul so-

sciite in bazar chiar la ora lnchiderii. Negustorii lqi numdrdbanii, luminile din imensa hali se sting in jurul lui. Povestea

sc termini cu o revelalie: ,,Ridicdndu-mi privirile spre beznl,n)-am vizut ca o fipturd lmboldite $i batjocoriti de propriatlcqerticiune; iar ochii lmi ardeau de durere qi de furie"l. Ca

;rdolescentd, m-am lesat instinctiv impresionati de cadenlapcrcutantd a muzicalitdlii Ei a sensului, de semnificalile po-

t.tice. Ca adult lncd impregnat la cote alarmante de melanco-

lia qi disprepl de sine adolescentine, md gAndeam citindrindurile acelea: O, daamne, iatd-md aici, tot cu mdna goald,

t)t priuind in beznd!Mdcar acum bezna devenise familiari, prinsd lntre grani-

lcle responsabiliti$lor de om mare 9i ale experienEei, dar

Pilstrind contururile acelea vagi, de alean, de frustrare qi de

clutiri. Aga cum am redescoperit ln seara primei noastre

intalniri, se pare cd toate disculiile mai lungi despre ceutarea

scnsului aiung inevitabil la ,,dorin1d", holograma aceea opu-lcnti, creAnd astfel o avalanqi de inflorituri pe subiect, pre-

cum urmeazi:

- Triim mereu cu teama cd dorintele n-o si ni se indepli-ncasci.

Sau:

- Triim mereu cu teama cd vom pierde dorinla.Sau:

1. 1bidem,p.50.

28 ISCODITORII

- Pllcerea tnseamni sfArgitul dorinlei, plicerea lnseamnd

sfdrgitul pldcerii.Sau:

- Egti doar o fantasmd lnfometate, nimic altceva dec6t

spirit 9i dorinld; eqti nesdtios.

Sau:

- Dar cum rimane cu dorinta preconfecgionati, cu lumea

publicitdlii care ne spune ne-ncetat ce-ar trebui se ne dorim?

Alunecam ugor ln melodramatic' dar' indiferent cit de

lnflicirate devenea disculia noastrd' referinqele la materia-

lism pireau inevitabile, de parcd nu ne puteam desprinde de

lucruri.Trd,itori intt-o Eari dezvoltati, ln secolul nu, pringi

cum suntem lntr-un vArtej al degerttrciunilor' cum ne-am

putea a$tepta oare sd ne eliberdm spiritul?

Case, director de gantier, scriitor qi fost instalator, tot adu-

cea vorba despre c6t de ataqatd era o fostd iubite a lui fa$ de

o pereche de pantofi qi cum nu a putut s-o consoleze dupe ce-i

fuseseri distruqi in timpul unei furtuni. Kevin era de ptrrere

ci nu era nimic nelalocul lui ln toatd povestea' pentru ctr ata

se intimpli mereu cu subiectivitatea durerii. Dar Case nu a

putut trece peste episod, deqi tipa era foalte atrlgetoare, in-

irucAt pelania avusese loc imediat dupd Kaaina, cind intregul

oraq suferea de pe urma atetor pierderi cu adevirat mari'

Case era unul dintre pulinii membri ai clubului pe care eu

gi Brad i-am htnlnit ln calitate de cuplu, cu pufin lnainte se

ne cisitorim, gi pirea a fi doar ln trecere prin New Orleans,

dupd ce triise cam pletutindeni, fncdnd un masterat inMississippi, petrecAndu-gi primii ani ai tinere;ii in sud-vestul

firii, iar copilnria ln Alaska. Dar, dupi uraganul Katrina,

Case n-a mai plecat' ci s-a implicat cu totul ln reconstruirea

oraqului - din punct de vedere intelectual, artistic qi efectiv -cu aceeagi diruire ca ln mai tot ce ficea. Practica yoga pentru

instalatori, cum ii spunea el, qi scria cind qi cind poezii qi

poveqti pe grinzile caselor pe care le construia.

ToATE suNT DESERTACTUNE 29

in timp ce Case se lupta si reclddeascd oragul, eu,lmpreunicu el, cu Brad gi cu Susan, sora mea, am infiinlat o asocialie

nonprofit care organiza evenimente pentru comunitate - lec-

turi, spectacole de artd - in oragul aproape pustiu, in aceeaqi

pcrioadi nebuneasci 5i plind de speranle, am cunoscut-o gi pe

noua iubitd a lui Case, Nina, care avea propriile-i proiecte,

construind care alegorice qi marionete supradimensionate, in-tr'o qcoah uriaqd qi abandonatd, rechizilionatd de cAteva zeci

dc artiqti. Tatuatd gi cu ochii albaqtri, duri, cu bucle lungi qi

bkrnde, Nina stdtea langd Case pe canapea, aruncind privirifioroase la foile ei. Toatd lumea lncerca si schimbe subiectultlc la povestea cu fosta prieteni qi cu pantofii, dar Case o tot

runca ln conversatie ca pe un bumerang.AtAt Ecleziastul, cAt qi Epicur avertizaserd cu privire la

prirnejdiile materialismului, care au adus planeta qi oamenii,iuclusiv pe prietenul nostru Case, intr-un punct critic. Se pare

cil, de cAnd omenirea nu mai migreazi, de cnnd ne-am stabi-lit intr-un loc Ai am lnceput sI facem vase din lut unde sd ne

linem lucrurile, sufletele noasre nu Ei-au mai gisit linigtea.Itropovdduitorul era cu deosebire ,,indignat" de asta gi sus-

linea cI, deqi a avut de toate ln timpul vielii - case, argint gi

rrur; ,,9i proprietlli de regi"1, livezi, podgorii, sclavi gi sclave,

cllnttrreti gi cantirele -, nimic nu a contat, toate sunt deter-ldciune, pentru cd, oricum va muri, iar dupi ce moare, toatetrrrda lui va 6 lSsatl celui de dupd el. Sunt aici sd ud spun,r,icc el practic, cd nici nu meritd sd ud ostenili,

Pe Nina, deja {urioasd, o enerva la culme tonul condes-ccndent al Ecleziastului. Nina era un om independent, avea

lcluri Ei ambigii Ei umbla prin toati lumea ca si qi le atingd,qi md tntrebam adeseori cum se lmplcau ea gi Case.

- Mii 9i mii de ani la rAnd, bdtrAnii ne-au spus ce-i maihine pentru noi - devine obositor gi plictisitor. Nu mai bine

l. Trimitere la Ecleziastul 2:8, respectiv 2:7.

lo rscoDIToRII

si ne batem capul gi si aflim singuri? Daci fie 5i unuJ singur

dintre lucrurile alea a aiinat chinul conqtiinlei de nruritor, un

ulcior de argint' un sclav sau un cAntirel, ciliva pomi fruc-

tiferi, n-ar merita oare osteneala?

Cdt a vorbit Nina, Susan incuviinqa din cep' AccePtase cu

entuziasm invitatia in club, pentru cd tocmai trecuse printr-un

divort dificil qi suferea gi de pe urma altor traume indelungate'

Rareori lisa impresia c-ar 6 obositi gi, tn orice caz, mi se

pdrea suspect de veseli' Crescuserim impreuni' eram apro-

piate ca vdrsti, qi era plicut se am in acea it.tcipere un om cu

care se pot con.runica dincolo de cuvinte' cineva de-acelaqi

sange cu mine, care a lndurat acelea5i capricii ale unei copi-

lSriiintre mulli fragi, pierderea pe veci nen.ringiiatd a celor

doua sLrrori 5i boata tatilui no5tril. care ne Provoea anrietate

luni de luni, qoviind intre un licdr de speranli qi fricd'

- Poate ci Propovdduitorul avusese pur 5i simplu prea

multe lucruri, a spus Susan. Asta pale sd-i spund qi Epicur

regelui Mer.roiceus. Pldcerea adevdi:atd 1i-o dau lucrurile pu-

line qi bune, nu lucrurile multe

Aceasta era definilia lui Epicur pentru plicere, care in-

semna pentru el doar a fi lipsit de ,,tulburare sufleteascd"r,

tema de interes pentru Ellen. Ellen e artistd qi lucreazi cAte-

odatd cu Brad in domeniul decorurilol pentru filme; are

trdsdturi bine conturate gi elegante si un accent din sudul

Alabamei, care-i lungeQte atat de tare cuvintele, inc6t par si

capete alt sens.-- D"...,. bine si ai sufletul netulburat? Chiar e de dorit

sd nu ne tr:lbure absolut nimic?

Caliva dintre cei din incipere, mai ales Ellen cea pasionati

gi necrulStoare, eram foarte atagali de suferinld, vdzind-tr

adesea ca pe o reaclie adecvati la starea de a fi om qi de a

relaliona cu alli oameni.

1. V F,picur, ,,scrisoarea citre Menoiceus", cd cit ' P' 269'

TOATE SUN't' D[$ERTACIUNF, JI

- Existenqialiqtii precum Sartre, am subliniat eu, susli-,,,,rrr ci ,,suferinqa este fireascd pentru on.l. inseamnd, astfel,,.r ,rnrul care se irnplici gi iqi dd seama cd nu este doal per-',,,.rrrr care alege sd fie, ci qi un legiuitor care, in acelaqi timp,I r( ( o alegere atat pentru intreaga omenire, cit qi pentru sine,

''', lnate si scape de sentimentul responsabilitifii sale pro-I'rrrtlc si complete ".

r\rn citit cu voce tare citatul din A Concise Dictionary ofI trstcntialismr,o carte sublire qi gri, cu pagini iriabile 5i qifb-

'r.rrc, publicati nr 1960. in timpul disculiei noastre, cind,u nri puteam articula gindurile sau md simleam paralizatd,1, rrrenlele mele intelectuale ori cAnd vinul imi incetinea, ,nt xiunea dintre minte gi gur5, dicqionarul era sprijinnl n.reu.

ll llrisisem cu cngiva ani ln urmd, in timpul masteratului, cindrrrr rrjutat la vinzarea unui magazin vechi gi ddriplnat dint .rlricrul Francez. An sortat cir$le ferfeniloase, innegrite del. rr, pe care avocatulpentlu care lucram le credea blestemate:

1'r , rprietarul riposat, un dubios colecqionar de cirqi, nu fusese

,,'r ,rnr foarte bun 1a suflet. IntAmpldri nefaste, printre care, celrrr,rr recent, un incendiu misterios intr-o boxi adiacenti, aveau,x in pr:eaima ci4ilor Coleclionarul avusese, se pare, iubiqi

rrrrcTi care se dddeau drept studenqi gi furau cirqi vechi gi

I'r t qioase din bibliotecile universitare din ora5. Dupi cum mi-a,rr.ri spus avocatuJ, colecqionarul il impuqcase gi il omo16se pe

,rrrrrl dintre ei, pretinz6nd ci-l confundase cu un hoq. De fie-, .rr c clati cAnd dddeam peste un volun vechi de trei sau patru.ll rc c]c ani cu o tiieturi zimtald Ei dreptunghiula|i pe cotorulrqr,rs unde se poate se fi fost numirul de inregistrare, md in-Lrr'bam dacd nu cumva avea legdturi cu iubitul ucis,

lrtrilile alfabetice din A Concise Dictionarl, of Lxisten-tLtlisnt \ncep ctt ,,Americanism" - ,,un ansamblu monstruos

| . Ralph Winn, A Concise Dictknary t;f Existentialisn: Kierkegaard,

t.r 1'L s, Nlarcel, Heilegger, ,Sarhe, de BeattLtoir. Philosophical l ibrary,l')i){).