istrita lr

of 24 /24
Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Pietroasa Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti

Upload: alys-alys

Post on 03-Jan-2016

45 views

Category:

Documents


4 download

TRANSCRIPT

Page 1: Istrita Lr

Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Pietroasa

Universitatea de {tiin]e Agronomice [i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti

Page 2: Istrita Lr

Pepiniera Istri]a este situat` pe paralela 45° 29' latitudine nordic` [i pe meridianul 26° 34'longitudine estic`, la altitudinea de 134 m, pe teritoriul comunei S`h`teni, jude]ul Buz`u. Climatul estesemi-umed, destul de c`lduros. Temperatura medie anual` este în jur de 11,3 °C, iar media anual` aprecipita]iilor însumeaz` circa 500 mm.Distan]ele care o despart de centrele urbane mai importante sunt de 105 km fa]` de Bucure[ti [i 25 kmfa]` de Municipiul Buz`u. Suprafa]a pepinierei se încadreaz` în regiunea de câmpie care începe de lapoalele Dealurilor Subcarpatice (Dealu Mare), imediat sub Dealul Istri]a [i une[te aceast` zon` cuCâmpia B`r`ganului.

Page 3: Istrita Lr

Istrita,Cultura pomilor în ]inuturile Buz`ului este o îndeletnicire de baz`a locuitorilor din zona de deal [i de munte, ale c`rei începuturi sepierd în negura vremurilor.

Page 4: Istrita Lr

Primele atest`ri documentare provin de la sfâr[itul sec. al XIV lea. În 1595, Walter Baltazar (istoriografulvie]ii [i domniei lui Mihai Viteazul) scrie despre desimea satelor între Br`ila-Buz`u-Bucure[ti [i alte]inuturi de sub munte care „erau avute în tot felul de fructe [i vin asemenea celor din Polonia Mare [idin multe provincii ale Germaniei“.În 1693, Bacsici scria despre pomii din }ara Româneasc`, unde se reg`sesc [i ]inuturile Buz`ului:„Regiunile din vecin`t`]ile mun]ilor produc cantit`]i a[a de mari de tot felul de fructe, de pere [i deprune, c` e de mirare. În multe locuri se g`sesc adev`rate p`duri de pomi roditori pe care nu le p`ze[tenimeni”.Dispunând de condi]ii pedoclimatice favorabile, pomicultura s-a dezvoltat permanent în aceast` zon`geografic` a ]`rii.Anul 1893 marcheaz` începuturile Pepinierei Istri]a, sarcina ini]ial` a acesteia fiind de înmul]ire amaterialului s`ditor viticol rezistent la atacul filoxerei care distrusese patrimoniul viticol românesc înnumai 10 ani. În acela[i timp, s-a urm`rit dezvoltarea patrimoniului pomicol din zona Subcarpa]ilor deCurbur`.Acest lucru s-a f`cut prin „colec]ionarea [i studierea arborilor s`ditori care ar conveni bine regiunilorvecine” (Nicoleanu, 1898). În 1895 exista deja o colec]ie bogat` cu soiuri din aproape toate speciile depomi [i arbu[ti fructiferi [i se produceau puie]i portaltoi care erau folosi]i pentru altoirea soiurilorvaloroase.

Pepiniera Istritatraditie si continuitate în pomicultura româneasca

,, , ˘

Page 5: Istrita Lr

La Istri]a a fost creat` în 1902, prima {coal` practic` de altoitori din România, acest „me[te[ug“transmi]ându-se pân` ast`zi din genera]ie în genera]ie. Locuitorii din comunele Greceanca, Breaza,Pietroasele, timp de peste 100 de ani, au altoit milioane de vi]e de vie [i pomi care au „îmbr`cat”dealurile multor jude]e din ]ar`.Câmpurile pepinierei [i colec]iile pomicole existente au servit ca material de studiu genera]iilor destuden]i ai Academiei de Înalte Studii Agronomice [i apoi Institutului Agronomic din Bucure[ti(1929 – 1957), dar [i cercet`torilor care au lucrat aici în perioada când Pepiniera Istri]a,transformat` în Sta]iunea Experimental` Horti-Viticol` Istri]a (1957 – 1963),a apar]inut Institutului de Cercet`ri Horti-Viticole.Dup` reintegrarea în anul 2005, ca parte component` a Universit`]ii de {tiin]e Agronomice [i Medicin`Veterinar` Bucure[ti, Ferma Istri]a a intrat într-un nou proces complex de modernizare [iretehnologizare.

Page 6: Istrita Lr

Vedere general` a Pepinierei Istri]a

Producerea

Page 7: Istrita Lr

materialului saditor pomicol

{coala de puie]i Plivirea l`starilor la prun, \n câmpul II Cais câmpul II – [coala de pomi

˘Tradi]ie [i continuitate.

Page 8: Istrita Lr

Pepiniera Istri]a produce o gam` larg` de portaltoi generativi:

Prunul franc este ob]inut din soiurile Ro[ior v`ratic, Renclod verde [i Scoldu[. Portaltoi generativ devigoare medie, adaptabil la soluri dintre cele mai variate, inclusiv la soluri mai pu]in fertile, soluri cuexces de argil`, etc. Folosit pentru altoirea soiurilor de prun [i a unor soiuri de cais.

Mirobolanul este ob]inut din selec]ii cu fructe galbene. Portaltoi viguros, recomandat pentrumajoritatea soiurilor de prun (cu excep]ia celor din grupa Tuleu), pentru piersic, cais [i migdal. Sepreteaz` la plantarea pe soluri reci [i umede.

Mahalebul este ob]inut prin selec]ie proprie din tipuri locale de Cerasus mahaleb. Portaltoi viguros,folosit pentru altoirea cire[ului [i vi[inului. Confer` rezisten]` la secet` [i productivitate ridicat`.

Portaltoi generativiMahaleb\n [coala de puie]i

Portaltoiul CTS 212 \nmarcotier`

Page 9: Istrita Lr

Portaltoiul M9

M`r

Portaltoiul M 9 clona T 337 KSB CAVPortaltoi de vigoare slab`, pretabil pentru livezi superintensive. Cel mai folosit portaltoi în culturamodern` a m`rului. Confer` soiurilor altoite precocitate, productivitate foarte ridicat` (50-60 t/ha) [icalitate superioar` a fructelor. Pomii altoi]i necesit` sisteme de sus]inere [i de irigare.

Portaltoiul M 26 clona FN CAVPortaltoi de vigoare slab`, superioar` îns` portaltoiului M9. Are înr`d`cinare mai profund` [i se poatecultiva [i f`r` sistem de sus]inere [i irigare.

Portaltoiul MM 106 clona EMR1CAVPortaltoi de vigoare mijlocie, recomandat pentru livezi intensive. Imprim` o productivitate ridicat`soiurilor altoite. Precocitate medie. Este cel mai r`spândit portaltoi pentru m`r în acest moment înRomânia.

Pepiniera Istri]a produce [i comercializeaz` marcote înr`d`cinate în marcotiera categoria baz`, înfiin]at` cu material certificat importat dinItalia.

Portaltoi vegetativi

Gutui

Portaltoiul CTS 212clona LACAVPortaltoi de vigoaremijlocie, selec]ionat înItalia la Universitatea dinPisa. Compatibil cumajoritatea soiurilor dep`r, imprim` precocitate,productivitate ridicat` [icalitate superioar` afructelor. Este rezistent lacon]inutul de calcar activdin sol (7-8 %).

Page 10: Istrita Lr
Page 11: Istrita Lr

Specii si soiuri,

WilliamsFlorina Centenar

Pepiniera Istri]a produce o gam` larg` de pomi altoi]i sub form`de varg` [i cu ramuri anticipate, la speciile m`r, p`r, gutui, prun,cais, piersic, migdal, cire[ [i vi[in. Pomii se produc în [coala depomi în ciclu de doi ani.

Page 12: Istrita Lr

Romus 3Pomul este de vigoare mijlocie, are coroana sferic–globuloas`, rode[te predominant pe ]epu[e esteprecoce [i productiv. Are rezisten]` genetic` la rap`n (de tip Vf) [i f`inare. Fructul este de m`rimemijlocie (125 - 135 g) are form` sfero-conic` alungit`, de culoare ro[ie aprins` pe 2/3 dinsuprafa]`. Este foarte atr`g`tor, cu pulpa de culoare alb`, suculent`, cu gust bun. Epoca decoacere: prima decad` a lunii august. Perioada de p`strare: cca. 1-2 s`pt`mâni în condi]ii obi[nuite

GenerosPomul este de vigoare mijlocie, intr` repede pe rod, fructific` pe ramuri scurte [i are un poten]ialproductiv foarte ridicat. Are rezisten]` la rap`n de tip poligenic. Fructul este mare (160-190 g), deform` sferic` sau sferic u[or turtit`, aspectuos, are culoare ro[ie deschis` pe 60-70% din suprafa]`,pe fond g`lbui. Pulpa este galben`, are textura fin`, suculent`, un gust pl`cut, fin aromat. Epocade coacere: sfâr[itul lunii septembrie. Perioada de p`strare: luna aprilie.

FlorinaPomul este de vigoare mare, cu coroana deas` compact`, fructific` pe ramuri lungi, este precoce [ifoarte productiv. Este imun la rap`n (Vf) [i par]ial rezistent la f`inare. Fructul este sferic u[oraplatizat, de 150-180 g, are culoare zmeurie, pulp` ferm`, suculent`, u[or acidulat`, cu aromaspecific`. Epoca de coacere: sfâr[itul lunii septembrie. Perioada de p`strare: în condi]ii de depozit sepoate p`stra pân` în aprilie-mai.

Golden Spur DeliciousPomul este de vigoare redus`, foarte precoce, rode[te pe ramuri de tip spur, deosebit de productiv,rezistent la f`inare dar sensibil la rap`n. Fructul este mare, de culoare galben` aurie, cu pulpaferm`, crocant`, dulce [i intens aromat`, rezistent la transport [i p`strare. Epoca de coacere: primadecad` a lunii octombrie. Perioada de p`strare: luna martie.

Soiuridemar

Generos

Page 13: Istrita Lr

WilliamsPomul este de vigoare mijlocie, înflore[te târziu, este foarte precoce, rezistent la ger [i boli; nu estecompatibil cu gutuiul [i se altoie[te cu intermediar. Produce regulat [i abundent. Polenizatorul:Untoasa Bosc (Kaiser). Fructul este mijlociu sau supramijlociu, piriform, galben ca paiul, foarte bunpentru mas` [i industrializare. Este cel mai bun [i cel mai cultivat soi de pere. Epoca de coacere:ultima decad` a lunii august.

Kaiser (Untoas` Bosc)Pomul are vigoare mijlocie este preten]ios fa]` de sol [i c`ldur`, rezistent la rap`n. Înflore[te târziu,produce constant [i abundent. Pe gutui se altoie[te cu intermediar. Polenizatori: Williams,Conference. Fructul este mare, piriform alungit, acoperit complet cu o rugin` groas`, brun`, cupulpa fin`, untoas`, de calitate superioar`, destinat consumului în stare proasp`t`. Epoca decoacere: ultima decada a lunii septembrie. Perioada de p`strare: noiembrie-decembrie.

CuréPomul este viguros, rustic, rezistent la ger, relativ rezistent la rap`n, tardiv, rode[te abundent [i înfiecare an, are foarte bun` afinitate cu gutuiul. Polenizatori: B. Hardy, Williams. Fructul: mare,piriform alungit, adeseori cu sant pe partea umbrita, de culoare galben verzui, cu pulpa potrivit dedulce, bun pentru masa. Epoca de coacere: ultima decada a lunii noiembrie. Pastrare: februarie.

Soiuridepar

Kaiser

Foto

:prin

amab

ilita

tea

dlui

Bran

i[te

Nic

olae

Page 14: Istrita Lr

RubinPomul este de vigoare mijlocie, rode[te constant [i abundent. Este rezistent la factorii de stresclimatic [i tolerant la antracnoz` [i monilioz`. Polenizatori: Van, Stella. Fructul este de m`rime,mijlocie spre mare (7,4 g), sferic cordiform, bombat pe partea dorsal`, cu vârf rotunjit, terminat cuun mucron scurt ascu]it. Pieli]a este ro[ie rubinie, lucioas`, rezistent` la cr`pare. Pulpa este ro[ie,pietroas`, suculent`, cu gust dulce-acri[or, r`coritor. Epoca de coacere: ultima decad` a lunii iunie.

Boambe de CotnariPomul este de vigoare mare are coroana sferic, rode[te abundent [i constant. Polenizatori: Van,Stella, Rubin. Fructul este mare (7-8 g), cordiform, galben auriu acoperit cu ro[u corai. Pulpa estepietroas`, suculent`, cu gust excelent. Epoca de coacere: decada a II-a a lunii iunie.

VanPomul are vigoare mijlocie, este precoce [i foarte productiv. Fructific` pe buchete de mai [i rezist`bine la ger. Polenizatori: Stella, Rubin. Fructul este mare (6,5-7 g), globulos, colorat în ro[u-închis,are pedunculul scurt [i pulpa pietroas` cu gust foarte bun. Epoca de coacere: sfâr[itul decadei a II-a a lunii iunie.

GermersdorfPomul are vigoare mare, coroana conic` [i o bun` productivitate.Fructul este mare spre foarte mare, cordiform, de culoare ro[uînchis spre bordo, cu pulpa crocant`, gust excelent. Epoca decoacere: decada a III-a a lunii iunie

Soiuridecires

Rubin

Foto

:prin

amab

ilita

tea

dlui

Segi

uBu

dan

Page 15: Istrita Lr

NanaPomul de vigoare redus` are coroana globuloas`, ramuri de schelet scurte, bine garnisite cuforma]iuni de rod scurte, mijlocii [i lungi. Este autofertil [i bun polenizator. Fructul de m`rimemijlocie spre mare (4,5- 5,0 g) are form` sferic`, de culoare ro[ie, lucioas`. Epoca de coacere: adoua jum`tate a lunii iunie

IlvaPomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloas`, prezint` toleran]` la Monilia laxa [iantracnoz` (Blumeriella jaapii). Florile sunt autofertile. Datorit` taliei sale reduse se recomand`pentru livezi intensive. Fructul de m`rime mijlocie-mare (5,0 g), are form` sferic` [i culoare ro[ieînchis, lucioas`. Pulpa este ro[ie, cu textur` ferm`, neaderent` la sâmbure, suculent`, cu gust u[oracidulat. Epoca de coacere: decada a II-a a lunii iulie.

Soiuridevisin

Nana Ilva

Page 16: Istrita Lr

CarmelaPomul are vigoare mijlocie, coroana globuloas` [i fructific` predominant pe ramuri de rod scurte.Soiul prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa, Stigmina carpophilla, Cytospora cincta [i Plum pox.Este rezistent la ger [i la iernare. Fructul este de m`rime mare (95-100 g), are form` sferic`-alungit`, culoare galben`-portocalie, acoperit` cu ro[u carmin pe 45% din suprafa]`; pieli]a este fincatifelat`, lucioas`. Pulpa este ferm`, fin`, suculent`, de culoare portocalie, neaderent` la sâmbure,cu gust dulce u[or acidulat [i arom` pl`cut`. Epoca de coacere: perioada 10-20 iunie.

DaciaPomul are vigoare mijlocie, coroana globuloas`, fructific` predominant pe ramuri de rod scurte.Soiul prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa, Stigmina carpophilla, [i Cytospora cincta, esterezistent la ger [i la iernare. Fructul este de m`rime mare (70-90 g), form` sferic`, de culoaregalben`-portocalie cu o tent` ro[ie pe partea însorit`; pieli]a este fin catifelat`. Pulpa este ferm`,fin`, suculent`, de culoare galben`-portocalie, neaderent` la sâmbure, cu gust pl`cut [i arom`discret`. Epoca de coacere: perioada 1-10 iulie.

TudorPomul este de vigoare mare, cu coroana invers piramidal`, cu fructificare predominant` pe buchete.Prezint` rezisten]` bun` la Monilinia laxa, Stigmina carpophilla, [i Cytospora cincta. Este rezistent lager, înghe]uri târzii de prim`var` [i secet`. Polenizatori: NJA 19, NJA 42, CR 2-63, Goldrich, Harcot,Earlyril. Fructul este de m`rime mijlocie (40-45 g) are form` sferic`, aplatizat dorso–ventral, deculoare portocalie acoperit cu ro[u carmin pe partea însorit`. Pulpa este portocalie, consistent`,suculent`, cu gust dulce–acri[or, pl`cut, aromat. Epoca de coacere: 20 iunie-10 iulie.

Soiuridevais

Carmela Dacia

Foto

:prin

amab

ilita

tea

dnei

Vio

rica

B`la

n

Page 17: Istrita Lr

SpringoldPomul este viguros, are flori campanulate [i este potrivit de productiv. Fructul este mijlociu, sferic,galben cu ro[u marmorat. Pulpa este galben` [i are gust bun. Epoca de coacere: a III-a decad` alunii iunie.

CardinalPomul este de vigoare mijlocie, are flori campanulate, produce abundent [i necesit` r`rireafructelor. Fructul are m`rime mijlocie (120-160 g), este sferic, ro[u aprins pe partea însorit`, arepulpa galben`, aderent` la sâmbure, de calitate foarte bun` pentru mas`. Epoca de coacere: primadecad` a lunii iulie.

Soiuridepiersic

Page 18: Istrita Lr

CoraPomul are vigoare mare, este precoce, produce mult [i constant. Este sensibil la bolile [i d`un`toriispecifici piersicului. Soi autofertil, cu flori mici, campanulate, roz-violacee. Fructul este de m`rimemijlocie (75-85 g), globulos, u[or asimetric. Pieli]a este glabr`, colorat` în ro[u-grena pe circa 60-70 % din suprafa]`. Pulpa este galben`, suculent`, dulce [i aromat`. Sâmburele este aderent lapulp`. Epoca de coacere: decada a II-a, a III-a a lunii iunie.

DeltaPomul are vigoare mijlocie, coroana globuloas`, este autofertil, sensibil la bolile [i d`un`toriispecifici piersicului. Are comportare bun` la ger. Fructul de m`rime mijlocie-mare (65-95 g), areform` sferic` alungit`, de culoare galben lucioas`, acoperit` cu ro[u închis pe 60% din suprafa]`.Pulpa este galben`, f`r` infiltra]ii, foarte suculent`, cu gust dulce-acri[or, echilibrat. Sâmburele miceste aderent la pulp`. Epoca de coacere: decada a III-a a lunii iunie – decada I a lunii iulie.

SoiuridenectarinFo

to:p

rinam

abili

tate

adn

eiV

ioric

aB`

lan

Delta

Page 19: Istrita Lr

CentenarPomul este de vigoare mijlocie sau submijlocie, are coroana globuloas`, cu ramuri de rodpredominante de tip spur (buchete); foarte productiv, este indicat pentru livezi de mare densitate.Polenizatori: Agen, Stanley, Silvia, Anna Späth. Fructul este mare (52 g), de culoare albastr` ultra-marin, acoperit cu pruin` abundent` cenu[ie. Pulpa alb`-verzuie, potrivit de consistent` [i desuculent`, are un gust foarte pl`cut, zah`rul [i aciditatea fiind armonios îmbinate. Sâmburele estefoarte mic [i neaderent. Epoca de coacere: sfâr[itul lunii iulie-începutul lunii august.

SilviaPomul are vigoare mijlocie, fructific` pe ramuri scurte [i are capacitate de produc]ie bun`.Polenizator: Stanley. Fructul mare de tip Renclod (45 - 50 g), sferic, de culoare vân`t`-violacee, esteacoperit cu mult` pruin` cenu[iu-alb`struie. Pulpa este de culoare galben`-verzuie, crocant`, destulde suculent`, cu gust foarte pl`cut. Sâmburele este mic [i neaderent. Epoca de coacere: sfâr[itullunii iulie-începutul lunii august.

StanleyPomul are vigoare mijlocie, formeaz` o coroan` sferic turtit`, rode[te timpuriu [i are un poten]ialde produc]ie ridicat. Fructific` aproape în exclusivitate pe buchete de mai. Este rezistent la boli,secet` [i ger. Soi autofertil [i bun polenizator. Fructul este mare sau foarte mare (35-40 g), inversovoid alungit, aproape negru, cu pruin` albastr`, pulpa neaderent`, bun` pentru mas` [iindustrializare, rezistent la c`dere si transport. Epoca de coacere: decada a III-a a lunii august.

Anna SpäthPomul are vigoare mijlocie, coroana sferic turtit`, rode[te pe buchete de mai ramificate. Esteprecoce [i foarte productiv, rezistent la ger, secet`, boli [i d`un`tori. Polenizatori: Stanley, Agen.Fructul este mare sau foarte mare, globulos alungit, colorat în vân`t ro[iatic, cu pruina albastr`deschis`. Are sâmburele neaderent [i pulpa cu gust aromat pl`cut. Epoca de coacere: mijlocul luniiseptembrie.

Firenze 90Pomul este viguros [i are o coroana columnar`. Rode[te pe buchete, este foarte rustic [i productiv.Polenizatori: President. Fructul este mijlociu spre mare, rotund u[or alungit, cu pieli]a violaceeînchis`. Pulpa de culoare galben` deschis` este bun` la gust [i are sâmburele neaderent. Epoca decoacere: începutul lunii august

Soiurideprun

Anna Späth

Page 20: Istrita Lr

Epoca de coacere

Not`: A – soiuri autofertile

Specia Soiul iunie iulie august septembrieII III I II III I II III I II III

Prun CentenarSilviaFirenze 90Tuleu grasStanleyAnna Spath

Cais CarmelaTudorDaciaC.M.B.U

Piersic SpringoldCardinalCoraDelta

Cire[ Boambe de CotnariRubinVanGermersdorf

Vi[in Nana AIlva ASchattenmorelle A

Page 21: Istrita Lr

Soiul august octombrie decembrie februarie aprilieseptembrie noiembrie ianuarie martie

I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II III I II IIIM`rRomus 3 VfIrisVoinea VfPionier VfGeneros PoliFlorina VfGoldspurIdaredStarkrimsonMutsuCiprianGranny SmithP`rWilliamsConferenceUntoas` BoscCureEuras

Note: Vf – rezisten]` monogenic`; Poli – rezisten]` poligenic`; � – perioada de coacere; � – perioada de consum

Epoca de coacere si de consum,

Page 22: Istrita Lr

Patrimoniul pomicol al Istri]a este în continu` dinamic`. Principalele speciiplantate pentru produc]ia de fructe sunt prunul, m`rul [i cire[ul.Se afl` în plin` desf`[urare un program de realizare a unor planta]ii pomicole cudensitate mare, sortimentul actual de soiuri fiind:• la m`r - soiuri cu rezisten]` genetic` la boli: Pionier, Voinea, Generos, Florina,

dar [i Golden Spur Delicious, Idared, Starkrimson.• la prun (specie care ocup` primul loc ca suprafa]` [i produc]ie): Silvia,

Centenar, Anna Späth, Stanley, Firenze 90.• la cire[ soiuri noi foarte apreciate pe pia]a U.E.: Kordia, Celeste, Ferrovia,

Lapins, Regina, Sweetheart, altoite pe portaltoi de vigoare slab` (PHLC).

Pe terenul arabil [i în asolamentul pepinierei pomicole, sunt cultivate loturisemincere de cereale [i plante tehnice: grâu, porumb, floarea soarelui.

Productia de fructe,

Page 23: Istrita Lr

Epoca optim` pentru plantarea pomilor este toamna, dup` c`derea frunzelor [i pân` cu aproximativ dou` s`pt`mâni înainte deînghe]urile puternice. Avantajele plant`rii în aceast` perioad` sunt multiple: procentul de prindere este mai ridicat, r`d`cinile î[i caluseaz`rapid r`nile [i încep s` creasc` imediat dup` plantare, în prim`vara anului urm`tor pomii pornesc în vegeta]ie devreme [i realizeaz` cre[terimari pân` în toamn`.Dup` stabilirea locului definitiv pentru fiecare pom care se planteaz`, se sap` gropile având grij` ca p`mântul fertil de la suprafa]` s` sea[eze într-o parte a gropii, iar cel de la fundul gropii, separat.Dac` terenul este afânat, dimensiunile gropii vor fi de 0,50x0,50x0,50 m, pentru pomi [i de 0,30x0,30x0,30 m, pentru arbu[tii fructiferi.La plantare se recomand` fertilizarea cu 10-30 kg gunoi de grajd bine fermentat, 200-300 g superfosfat [i 100-150 g sare potasic`, carese a[eaz` pe fundul gropii. O parte din p`mântul fertil rezultat din s`parea gropii se pune peste îngr`[`minte formând un mic mu[uroi.Transportul pomilor dup` achizi]ionare trebuie f`cut cu grij`, în mijloace închise, evitând deshidratarea r`d`cinilor sau înghe]area lor.Preg`tirea materialului s`ditor în vederea plant`rii, se face prin fasonarea r`d`cinilor, care const` în scurtarea u[oar` a acestorapentru eliminarea por]iunilor r`nite, muceg`ite, uscate [i reînoirea t`ieturilor. R`d`cinile s`n`toase au în sec]iune o culoare alb` sidefie.Urmeaz` apoi mocirlirea r`d`cinilor într-o mocirl` de consisten]a unei paste semifluide, preg`tit` cu baleg` proasp`t`, p`mânt galben [iap`. Mocirla are rol în protec]ia împotriva deshidrat`rii [i în stimularea înr`d`cin`rii pomului.

Plantarea propriu-zis` se face a[ezând pomii cu r`d`cinile r`sfirate pe movila de p`mânt afânat de pe fundul gropii. Pomii se planteaz`cu punctul de altoire cu 3 - 4 cm deasupra nivelului solului. Trunchiul pomului trebuie s` aib` o pozi]ie vertical`, iar dac` se planteaz` înrânduri (de regul` orientate pe direc]ia nord-sud), trebuie s` fie perfect aliniat, pe direc]ia rândului.Peste r`d`cini se trage p`mânt reav`n pân` la acoperirea acestora. Se calc` apoi ap`sat de la exteriorul gropii spre centru. Dac` este nevoie,se ud` cu 10-20 litri de ap`.Se umple apoi groapa cu p`mânt [i în jurul pomului se formez` un mu[uroi de 40-50 de cm în`l]ime, care va proteja r`d`cinile de ger.Protec]ia pomilor împotriva iepurilor este obligatorie [i se face prin învelirea acestora în hârtie, pânz` de sac, coceni, paie, tulpini defloarea soarelui, etc.Dup` plantarea de toamn` pomii nu se scurteaz`, acest lucru f`cându-se prim`vara imediat dup` umflarea mugurilor, odat` cu t`ierile deformarea coroanei. În mod obi[nuit, pomii sub form` de varg` se scurteaz` la 60-80 cm în`l]ime, iar pomii cu ramuri anticipate laaproximativ 100-120 cm, p`strându-se acele ramuri care vor fi folosite la formarea primelor elemente ale coroanei.

Sfaturi privind plantarea pomilor si arbustilor fructiferi,

Page 24: Istrita Lr

Universitatea de {tiin]e Agronomice[i Medicin` Veterinar` – Bucure[ti

pepiniera

Com. S`h`teniSat Istri]a de Jos – 127535

jud. Buz`utelefon/fax +4 0238 545 566

mobil +4 0744 346 907e-mail: [email protected]

www.istrita.ro