Microsoft Word - Licenta Kinetoterapie 3ani.doc

Licenta Kinetoterapie 3ani1.Valgusul este:a.Miscare de lateralitate internab.Miscare de lateralitate externac.Miscare de sertar2.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 1 exprima:a.Paralizia completa a muschiuluib.Miscare completa realizata impotriva gravitatieic.Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita3.Conform scalei numerice adoptate de National Foundation for Infantile Paralysis, 5 exprima:a.Forta unui muschi normalb.Paralizie completa a muschiuluic.Contractie musculara slaba, palpabila, dar ineficace pentru miscarea urmarita4.Muschii principali care realizeaza flexia gatului sunt:a.Sterno-cleido-mastoidianulb.Trapezul fibre inferioarec.Deltoidul5.Pentru a evalua flexia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:a.Occiputb.Fruntec.Trunchi6.Flexia gatului este limitata de:a.Tensiunea muschilor posteriori ai cefeib.Tensiunea muschilor anteriori ai cefeic.Apropierea apofizelor spinoase7.Pentru a evalua extensia gatului, forta 4,5, rezistenta se aplica pe:a.Occiputb.Fruntec.Trunchi8.Extensia gatului este limitata de:a.Tensiunea muschilor anteriori ai cefeib.Tensiunea ligamentuluigalbenc.Tensiunea muschilor posteriori ai cefei9.Extensia gatului este realizata de:a.Trapez fascicul superior, mare complex, mic complex, splenius al capului,splenius al gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului, digastricul nucalb.Trapez fascicul inferior, mare complex, mic complex, splenius al capului, spleniusal gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului,digastricul nucalc.Trapez fascicul mijlociu, mare complex, mic complex, splenius al capului, spleniusal gatului, muschii spinali, transversul gatului, spinalul capului, spinalul gatului,digastricul nucal10.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 5, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a.Decubit lateral, mainile intinse in fatab.Decubit dorsal, mainile sub capc.Decubit dorsal, mainile pe langa corp11.Evaluarea flexiei trunchiului pentru forta 3, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a.Decubit lateral, mainile intinse in fatab.Decubit dorsal, mainile sub capc.Decubit dorsal, mainile pe langa corp12.Flexia trunchiului este realizata de:a.Marele drept abdominalb.Marele dorsalc.Marele complex13.Evaluarea rotatiei trunchiului pentru forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a.Asezat, bratele pe langa trunchib.Decubit dorsal, bratele incrucisatec.Decubit ventral, bratele pe langa corp14.Rotatia trunchiului este realizata de:a.Marele drept abdominal, micul drept abdominalb.Marele oblic abdominal, micul oblic abdominalc.Marele complex, micul complex15.Extensia trunchiului este realizata de:a.Ilio-costal dorsal, lungul dorsal, spino-spinosul spateluib.Marele drept abdominal, transversul spinal, lungul dorsalc.Marele oblic abdominal, marele drept abdominal16.Pentru a testa extensia coloanei lombare forta 4,5, se opune rezistenta:a.Pe partea superioara a toraceluib.Pe partea inferioara a toraceluic.Pe bazin17.Pentru a testa extensia coloanei toracale forta 4,5, se opune rezistenta:a.Pe partea superioara a toraceluib.Pe partea inferioara a toraceluic.Pe bazin18.Extensia coloanei toracale si lombare, forta 2:a.Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe toataamplitudineab.Decubit ventral, bazinul sustinut, pacientul executa miscarea pe amplitudinelimitatac.Decubit lateral, pacientul executa miscarea pe amplitudine limitata19.Ridicarea bazinului este realizata de:a.Ilio-costalul dorsal, lungul dorsalb.Patratul lombar, sacro-lombarulc.Fesierul mare, pectineul20.Pentru a testa ridicarea bazinului forta 3, pozitia de start a pacientului este:a.Decubit ventral sau decubit lateralb.Decubit dorsal sau ortostatismc.Ortostatism sau decubit lateral21.Rotatia in sus si abductia omoplatului este realizata de:a.Trapezb.Mare dorsalc.Dintat anterior22.Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 2, pacientul este in:a.Decubit dorsalb.Decubit ventralc.Asezat23.Pentru a testa rotatia in sus si abductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul este in:a.Decubit dorsalb.Decubit ventralc.Asezat24.Ridicarea omoplatului este realizata de:a.Dintat anterior, mare dorsalb.Trapez fibre superioare, angularulc.Rotund mare, supraspinos25.Pentru a testa ridicarea omoplatului, forta 2, pacientul se afla in:a.Decubit dorsalb.Decubit ventralc.Asezat26.Adductia omoplatului este realizata de:a.Trapez, mare rotund, mic rotundb.Trapez, mare romboid, mic romboidc.Trapez, mare rotund, mare rhomboid27.Miscarea de adductie a omoplatului este stabilizata de:a.Greutatea trunchiului pacientuluib.Greutatea trunchiului examinatoruluic.Greutatea membrului superior al examinatorului28.Pentru a testa adductia omoplatului, forta 3,4,5, pacientul se afla in:a.Decubit lateral, bratul in abductie 90 si rotatie externab.Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie externac.Decubit ventral, bratul in abductie 90 si rotatie interna29.Coborarea si adductia omoplatului este realizata de:a.Trapez portiune inferioarab.Trapez portiune superioarac.Supraspinosul30.Pentru a testa rotatia in jos si adductia omoplatului, forta 2 pacientul se afla in:a.Decubit ventral, bratul in rotatie interna si adductie la spateb.Decubit ventral, bratul in abductie 90c.Asezat, bratul in rotatie interna si adductie la spate31.Rotatia in jos si adductia omoplatului este realizata de:a.Mare romboid, mic romboid, trapezb.Mare rotund, mic rotund, trapezc.Supraspinos, subspinos, subscapular32.Flexia bratului este realizata de:a. Mare dorsal, trapezb.Trapez, anconeuc.Deltoid, coracobrahial33.Pentru a testa flexia bratului forta 2, pacientul se afla in:a.Asezatb.Decubit lateralc.Decubit dorsal34.Pentru a testa flexia bratului forta 1, pacientul se afla in:a.Asezatb.Decubit lateralc.Decubit dorsal35.Extensia bratului este realizata de:a.Deltoid, coracobrahial, bicepsb.Mare dorsal, mare rotund, deltoidc.Mare rotund, triceps, subscapular36.Pentru a testa extensia bratului forta 2, pacientul se afla in:a.Decubit dorsalb.Decubit lateralc.Decubit ventral37.Pentru a testa extensia bratului forta 1, pacientul se afla in:a.Asezatb.Decubit ventralc.Decubit dorsal38.Abductia bratului pana la 90 este realizata de:a.Mare dorsal, deltoidb.Supraspinos, deltoidc.Deltoid, subspinos39.Abductia orizontala a umarului se evalueaza intre:a.0 - 180b.0 - 45c.0 - 9040.Abductia orizontala a bratului este realizata de:a.Mare dorsalb.Mare rotundc.Deltoid41.Adductia orizontala a bratului are o amplitudine de miscare de:a.0 - 90b.0 - 45c.0 - 9542.Adductia orizontala a bratului este realizata de:a.Mare dorsalb.Mare rotundc.Mare pectoral43.Pentru a evalua adductia orizontala a bratului, forta 3, pozitia de start a pacientului este:a.Pacient sezand, cu bratul asezat pe masa, 90 abductieb.Decubit dorsal, bratul in abductie 90c.Decubit ventral, bratul in abductie 9044.Rotatia externa a bratului este realizata de:a.Subscapular, mare rotundb.Subscapular, mic rotundc.Subspinos, mic rotund45.Amplitudinea de miscare a rotatiei externe a bratului este de:a.0 - 90b.0 - 180c.90 - 18046.Pentru a testa rotatia externa a bratului forta 2, pacientul se afla in:a.Decubit ventral, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat verticalla marginea meseib.Decubit dorsal, bratul in abductie 90, asezat pe masa, antebratul atarnat verticalla marginea meseic.Decubit ventral, membrul superior atarnat la marginea mesei in rotatie interna47.Rotatia interna a bratului este realizata de:a.Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare rotundb.Subscapular, mare pectoral, mare dorsal, mare romboidc.Subspinos, mare pectoral, mare dorsal, mare romboid48.Amplitudinea de miscare a rotatiei interne este de:a.0 - 90b.0 - 180c.0 - 7049.Evaluarea flexiei cotului, forta 2, presupune ca pozitia de start a pacientului sa fie:a.Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, bratul fixatb.Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, bratul fixatc.Asezat, bratul atarnat si antebratul in supinatie, bratul fixat50.Flexia cotului este realizata de:a.Biceps brahial, coracobrahial, scurt supinatorb.Biceps brahial, brahial anterior, lung supinatorc.Biceps brahial, brahial posterior, lung supinator51.Extensia cotului este realizata de:a.Mare dorsal, mare rotundb.Triceps, anconeuc.Trapez, mare romboid52.Extensia cotului are o amplitudine de miscare intre:a.145-160 si 0b.180 si 0c.120 si 053.Extensia cotului pentru forta 3,4,5 presupune ca pacientul sa aiba pozitia de start:a.Decubit dorsal, bratul flectat la 90, cotul flectatb.Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie externa, cotul in flexiec.Decubit dorsal, bratul in abductie 90 si rotatie interna, cotul in flexie54.Supinatia antebratului este realizata de:a.Biceps brahial, scurt supinatorb.Coracobrahial, scurt supinatorc.Anconeu, scurt supinator55.Pronatia antebratului este realizata de:a.Patrat pronator, mare pronatorb.Rotund pronator, patrat pronatorc.Rotund pronator, mare pronator56.Flexia pumnului are o amplitudine a miscarii de:a.0 - 90b.0 - 120c.0 - 5057.Flexia pumnului este realizata de:a.Cubital anterior, mare palmarb.Cubital posterior, mare palmarc.Cubitalul posterior, mic palmar58.Pentru a testa flexia pumnului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:a.Asezat, antebratul in supinatieb.Asezat, antebratul in pronatiec.Asezat, antebratul sustinut si asezat pe marginea sa interna59.Extensia pumnului este realizata de:a.Primul radial, al doilea radial, cubitalul anteriorb.Primul radial, al doilea radial, cubitalul posteriorc.Primul radial, al doilea radial, mare palmar60.Extensia pumnului are o amplitudine de miscare de:a.0 - 90b.0 - 70c.0 - 10061.Inclinatia cubitala a pumnului masoara:a.0 - 10b.0 - 20c.0 - 3062.Inclinatia radiala a pumnului masoara:a.0 - 30b.0 - 20c.0 - 1063.Flexia soldului este realizata de:a.Ilio-psoasb.Fesier mijlociuc.Fesier mare64.Flexia soldului are o amplitudine de miscare de:a.0 - 180b.0 - 150c.0 - 12565.Pentru a testa flexia soldului forta 1, pozitia de start a pacientului este de:a.Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb.Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinutc.Decubit dorsal, membrul inferior sustinut66.Pentru a testa flexia soldului forta 2, pozitia de start a pacientului este de:a. Pozitie asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb.Decubit lateral, membrul inferior de deasupra sustinutc.Decubit dorsal, membrul inferior sustinut67.Extensia soldului este realizata de:a.Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps brahialb.Mare fesier, semitendinos, semimembranos, biceps cruralc.Mic fesier, semitendinos, semimembranos, biceps crural68.Pentru evaluarea extensiei soldului, forta 4,5, pozitia pacientului este:a.Decubit lateral, coapsa flectata, genunchiul in extensieb.Decubit dorsal, genunchiul in extensiec.Decubit ventral, genunchiul in extensie sau flectat69.Extensia soldului are o amplitudine de miscare, de la linia mediana, de:a.0 si 10 - 15b.0 si 20c.0 si 2570.Muschiul principal care realizeaza abductia soldului este:a.Fesier mijlociub.Fesier micc.Fesier mare71.Abductia soldului are o amplitudine de miscare:a.0 - 90b.0 - 45c.0 - 10072.Pentru a testa abductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:a.Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia medianab.Decubit dorsal, membrele inferioare in extensiec.Decubit dorsal, membrele inferioare flectate73.Pentru a testa abductia soldului, forta 4,5, pozitia de start a pacientului este:a.Decubit lateral, membrul inferior flectat putin peste linia medianab.Decubit dorsal, membrele inferioare in extensiec.Decubit dorsal, membrele inferioare flectate74.Adductia soldului are o amplitudine de miscare intre:a.45 si 0b.90 si 0c.100 si 075.Adductia soldului este realizata de:a.Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept internb.Mare adductor, mic adductor, lung adductor, psoasiliac, drept internc.Mare adductor, mic adductor, lung adductor, pectineu, drept extern76.Pentru a testa adductia soldului, forta 3,4,5, pozitia de start a pacientului este:a.Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut deexaminator cu o abductie de 25b.Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45c.Decubit ventral, membrele inferioare in adductie77.Pentru a testa adductia soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este:a. Decubit lateral, un membru inferior ramane pe masa si celalalt este sustinut deexaminator cu o abductie de 25b.Decubit dorsal, membrele inferioare in abductie 45c.Decubit ventral, membrele inferioare in adductie78.Rotatia externa a soldului este realizata de:a.Obturator extern, obturator intern, psoasiliac, piramidal, gemen superior, gemeninferior, fesier mareb.Obturator extern, obturator intern, patrat lombar, piramidal, gemen superior,gemen inferior, fesier marec.Obturator extern, obturator intern, patrat femural, piramidal, gemen superior,gemen inferior, fesier mare79.Rotatia interna a soldului masoara:a.0 - 15b.0 - 55c.0 - 4580.Rotatia externa a soldului masoara:a.0 - 15b.0 - 55c.0 - 4581.Pentru a testa rotatia externa a soldului, forta 2, pozitia de start a pacientului este de:a.Decubit lateralb.Decubit dorsalc.Asezat, gambele atarnate82.Rotatia interna a soldului este realizata de:a.Fesier mare, tensorul fasciei latab.Fesier mijlociu, tensorul fasciei latac.Fesier mic, tensorul fasciei lata83.Flexia genunchiului este realizata de:a.Biceps femural portiunea scurta, semimembranos, semitendinosb.Biceps femural portiunea lunga, semimembranos, semitendinosc.Biceps femural portiunea lunga, biceps femural portiunea scurta,semimembranos, semitendinos84.Flexia genunchiului are o amplitudine de miscare de:a.0 - 180b.0 - 130c.0 - 16085.Extensia genunchiului are o amplitudine de miscare de:a.120 - 130 si 0b.180 si 0c.160 si 086.Extensia genunchiului este realizata de:a.Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul intern, vastul extern?b.Cvadriceps femural, drept anterior, croitor, vastul intern, vastul externc.Cvadriceps femural, drept anterior, cruralul, vastul extern, vastul lateral87.Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:a.Asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb.Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinutc.Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta88.Pentru a evalua extensia genunchiului, forta 2, pozitia pacientului este:a.Asezat, gambele atarnate, bazinul fixatb.Decubit dorsal, genunchiul flectat si sustinutc.Decubit lateral, gamba de deasupra sustinuta89.Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 1, pozitia pacientului este:a.Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinutab.Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinutac.Decubit dorsal, genunchiul usor flectat90.Pentru a evalua flexia genunchiului, forta 4,5, pozitia pacientului este:a.Decubit ventral, genunchiul usor flectat si gamba sustinutab.Decubit lateral, gambele extinse si cea superioara sustinutac.Decubit ventral, gambele in extensie, bazinul fixat91.Flexia plantara a gleznei are o amplitudine de miscare de:a.0 - 45b.0 - 90c.0 - 2592.Flexia plantara este realizata de:a.Gemeni, solear, tibial anteriorb.Gemeni, solear, tibial posteriorc.Gemeni, solear, lung extensor degete93.Pentru testarea flexiei plantare forta 3 se realizeaza:a.In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantarab.In ortostatism, pe membrul de examinat, repeta de 4-5 ori flexia plantara siobosestec.In ortostatism, pe membrul de examinat, realizeaza o data flexia plantara94.Flexia dorsala a gleznei este realizata de:a.Gambierul (tibialul) anteriorb.Gambierul (tibialul) posteriorc.Tibialul posterior95.Inversia piciorului este realizata de:a.Tibialul posterior, lung extensor degeteb.Tibialul posterior, lung flexor degetec.Tibialul anterior, lung extensor degete96.Inversia piciorului are o amplitudine de:a.0 - 15b.0 - 10c.0 - 3597.Eversia piciorului este realizata de:a.Lung peronier lateral, scurt peronier lateralb.Tibialul anterior, tibialul posteriorc.Gemenii, solearul98.Eversia piciorului are o amplitudine de miscare de:a.0 - 25b.0 - 15c.0 - 30099.Miscarea de eversie a piciorului este limitata de:a.Tensionarea ligamentelor externe ale tarsuluib.Tensionarea ligamentelor interne ale tarsuluic.Contactul oaselor tarsului pe marginea interna100.Miscarea de eversie a piciorului este stabilizata de:a.Greutatea trunchiului pacientuluib.Greutatea gambei pacientuluic.Greutatea membrului superior al examinatorului101.Patologia traumatica la sportivi impune circumstante specifice, printre care nu se numara unadintre urmatoarele:a.rezolvarea cazului cat mai rapid posibilb.rezolvarea cazului evitand formele terapiei de crutare (repaus la pat, interzicereasprijinului, imobilizarea unor segmente etc.)c.rezolvarea cazului evitand consecintele negative ale formelor terapiei de crutare102.Lombalgia intr-o protruzie discala simpla este datorata:a.efortului fizic normal, repetatb.efortului fizic supradimensionatc.nu depinde de efortul fizic103.La inspectie, in boala Parkinson atitudinea particulara caracteristica este:a.pacient in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si faciesinexpresivb.pacient cu membrele inferioare in extensie puternicac.pacient in atitudine indiferenta104.Aplicarea masurilor de tratament recuperator reclama anihilarea efectelor dezastruoase aleinactivitatii fizice asupra:a.fortei si rezistentei musculareb.stabilitatii articularec.metabolismului bazal105.In hemiplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:a.membrul superior in flexie, usoara adductie si pronatie a antebratuluib.pacient cu membrele inferioare in extensie puternicac.pacient in atitudine indiferenta106.In prima saptamana dupa orice traumatism, deci in faza acuta, sunt caracteristiceurmatoarele modificari fiziopatologice:a.diminuarea functiilor de coordonare neuromuscularab.scaderea capacitatii de efort, respectiv a capacitatii functionale cardio-vascularec.hemoragia si inflamatia tesuturilor traumatizate cu elemente celulare107.Examenul obiectiv in cazul lombalgiei prin protruzie discala simpla deceleaza:a.limitarea mobilitatii in toate sensurile, mai putin cel al pozitiei antalgiceb.limitarea mobilitatii in plan frontalc.mobilitatea nu este influentata108.In paraplegia spastica atitudinea particulara caracteristica este:a.pacient in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si faciesinexpresivb.pacient cu membrele inferioare in extensie puternicac.pacient in atitudine indiferenta109.In faza acuta a traumatismului, sub actiunea substantelor vasoactive (histamina,anafilatoxine, chinine, prostaglandine etc.) se produc:a.vasoconstrictie si scaderea permeabilitatii vasculareb.vasodilatatie, cresterea permeabilitatii vasculare si edemec.in prima faza a traumatismului substantele vasoactive nu actioneaza110.In discopatiile vertebrale pacientul adopta o atitudine:a.care imprima coloanei o scolioza sau flectare ventralab.in ortostatism in semn de intrebare, cu corpul anteflectat si facies inexpresivc.cu membrele inferioare in extensie puternica111.Dintre factorii de risc in cazul discopatiilor vertebrale, pacientul trebuie instruit si in legaturacu:a.greutatea corporala scazuta, intemperiile, caratul de greutatib.obezitatea, intemperiile, caratul de greutatic.obezitatea, caldura excesiva, ortostatismul112.Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective:a.inzavorarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortuluib.eliberarea coloanei vertebrale lombare in timpul efortuluic.pozitia indiferenta a coloanei vertebrale lombare in timpul efortului113.Redoarea de ceafa apare in:a.meningite, hemoragii meningeeneb.boala Parkinsonc.discopatii vertebrale114.In saptamana a II-a si a III-a dupa traumatism, este caracteristica proliferarea de colagen,care se produce:a.in prima faza, controlat prin factori locali enzimaticib.sub actiunea unor solicitari kinetice, se vor alinia in sensul actiunii fortelorc.sub actiunea unor solicitari kinetice, nu se vor alinia in sensul actiunii fortelor115.Programele educationale kinetice in cazul discopatilor isi propun printre obiective:a.mentinerea fortei musculaturii paravertebrale superioare si inferioareb.mentinerea fortei musculaturii paravertebrale inferioare si a muschilor fesieric.mentinerea fortei musculaturii paravertebrale inferioare si a muschilor abdominali116.In cazul imobilizarii complete, colagenul devine tesut cicatriceal:a.elastic, datorita participarii fibrelor de elastinab.inert si inutilc.nu se implica in functionalitatea ulterioara a articulatiei117.In stadiul de lombosciatica, fragmentul discal herniaza:a.paraligamentarb.supraligamentarc.subligamentar118.In evaluarea motilitatii, se observa intai atitudinea pacientului in pat. Pozitia cu un membruinferior flectat din coapsa si genunchi, evoca:a.meningitab.Parkinsonc.sciatica119.Asupra articulatiei, procesul inflamator si aparitia infiltratului produce:a.distensia capsulei articulare cu subtierea si atrofia acesteiab.strangerea capsulei articulare, ingrosarea si intarirea eic.nu infuenteaza direct functionalitatea articulara120.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomandaexercitii de tip:a.contractii izotonice cu rezistentab.hold-relaxc.contractii izometrice121.Procesele inflamatoare influenteaza musculatura juxtaarticulara:a.determina instalalarea rapida a hipertrofiilor musculareb.determina scaderea fortei de contractiec.nu influenteaza activitatea musculara122.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru relaxarea musculaturii lombare se recomanda:a.contractii izotonice cu rezistentab.pozitiile finale ale diagonalelor Kabatc.contractii izometrice123.Evaluarea mersului se testeaza cu ochii deschisi, apoi cu ochii inchisi, cerandu-i pacientului:a.sa se plimbe inainte-inapoi, sa mearga in jurul unui scaunb.sa mearga pe varfuri si pe calcaie, sa mearga de-a lungul unei liniic.sa realizeze toate aceste manevre124.Faza initiala a procesului postlezional, prezinta particularitati de abordare in cazul sportivilor:a.poate fi intrerupta sau scurtata pentru accelerarea vindecariib.poate fi prelungita peste o saptamana pentru evitarea complicatiilorc.trebuie respectata pentru a evita blocarea sau, dimpotriva exagerareaconsecintelor negative125.In perioada subacuta a lombosciaticii, pentru asuplizarea trunchiului inferior se recomanda:a.contractii izotonice cu rezistentab.programul Williamsc.contractii izometrice126.In faza proliferativa a procesului inflamator la sportivi este indicata:a.imobilizarea completa, uneori prelungita pentru refacerea perfecta a structurilortraumatizateb.mobilizari precoce practicate cu prudenta si progresiv, la limita durerilorc.mobilizari numai dupa vindecare completa, chiar cu durere la mobilizare127.In perioada de cronicizare a lombosciaticii, trebuie ca, in ortostatism, sa se realizeze:a.pozitie de anteversie a pelvisuluib.pozitie de retroversie a pelvisuluic.pozitie neutra a pelvisului128.In cazul recuperarii umarului posttraumatic, obiectivul numarul 1 este:a.recuperarea fortei musculare si stabilitateab.asuplizarea articulatieic.recuperarea coordonarii miscarilor in umar si in intregul lant kinetic129.In faza I (imediat dupa traumatism / dupa interventie ortopedico-chirurgicala) imobilizareaumarului posttraumatic se poate face:a.imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale >de 30de zileb.imobilizare cu bratul in abductie (aparat toraco-brahial) pentru intervale >de 30dezilec.imobilizare cu cotul lipit de corp (tip Dujarrier) pentru intervale nelimitate130.Faza a II-a a recuperarii umarului posttraumatic, care incepe dupa suspendarea imobilizarii,urmareste intretinerea miscarii:a.cu solicitare si cu implicarea leziuniib.cu solicitare dar fara iritarea leziuniic.fara solicitare si fara iritarea leziunii131.Recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic se desfasoara in:a.faza a II-ab.faza a III-ac.faza a IV-a132.Primul obiectiv in recuperarea functionala propriu-zisa a umarului posttraumatic este:a.recastigarea fortei musculare a stabilizatorilor umaruluib.refacerea amplitudinii complete de miscarec.recastigarea abilitatilor in diverse activitati133.Neuropatia axilarului (circumflexului) se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:a.abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratuluib.abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratuluic.flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara brat134.Pregatirea programului kinetic de recuperare functionala se face folosind triada:a.aplicatie de gheata + masaj + electroterapie antialgicab.aplicatie de gheata + hidroterapie + electrostimularec.caldura + masaj + electroterapie antialgica135.Dintre manevrele de intindere capsulo-ligamentara amintim:a.tractiunea axiala + decoaptarea gleno-humeralab.folosirea diagonalelor Kabatc.folosirea diagonalei de flexie-abductie-rotatie externa136.Neuropatia suprascapularului se exprima clinic printr-un deficit motor pentru:a.abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratuluib.flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara bratc.abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratului137.In cazul cotului posttraumatic, profilaxia redorii presupune instituirea unei imobilizari scurtede:a.4-6 saptamanib.2-4 saptamanic.5-6 saptamani138.In perioada imediat urmatoare imobilizarii, in primele 2-3 saptamani daca persista inflamatiase indica:a.atele posturale de flexie si extensie maxima schimate la 3-6oreb.hidrokinetoterapie caldac.miscari active ajutate pe tot arcul de miscare139.Mobilizarile analitice - autopasive si active - se introduc in programul kinetic de recuperare acotului posttraumatic:a.dupa 6 saptamani de la deghipsareb.dupa 3 saptamani de la deghipsarec.imediat dupa deghipsare140.Refacerea stabilitatii si miscarii controlate in recuperarea umarului incepe din:a.faza a III-a de recuperare, dupa 3 saptamani de la deghipsareb.faza a IV-a de recuperare, dupa 6 saptamani de la deghipsarec.faza a II-a de recuperare, imediat dupa deghipsare141.In cazul leziunilor de tendon in zona pumnului, imobilizarile dureaza:a.3 saptamani - flexorii, 3 saptamani - extensoriib.3 saptamani - flexorii, 5 saptamani - extensoriic.3 saptamani - extensorii, 5 saptamani - flexorii142.Neuropatia musculocutanatului (din plexul brahial) se exprima clinic printr-un deficit motorpentru:a.abductia bratului (primele 15) + rotatia externa a bratuluib.flexie antebrat/brat + adductie + proiectie anterioara bratc.abductia orizontala a bratului + antepulsia-retropulsia bratului143.Recuperarea leziunilor complicate de tendoane la nivelul pumnului presupune triada:a.caldura - intindere - masajb.caldura - intindere - atelac.masaj - intindere - atela144.Pe parcursul noptii este utila instalarea atelei care sa protejeze amplitudinea castigata incursul zilei, aceasta fiind la:a.unghiul maxim obtinutb.doar 2/3 din unghiul maxim obtinutc.doar 1/2 din unghiul maxim obtinut145.Mana cazuta este aspectul clinic major in paralizia de:a.nerv medianb.nerv radialc.nerv cubital146.Lezarea tendoanelor flexorilor in zona palmara distala si/sau a degetelor proximal, serecupereaza numai dupa rezolvarea chirurgicala care consta in:a.sutura tendoanelorb.plastii cu grefoane de tendon -precoce sau tardive-c. dupa caz, sutura precoce sau plastii cu sutura tardiva147.Reflexul bicipital se exprima prin:a.flexia antebratuluib.usoara supinatie a antebratuluic.ambele148.In recuperarea leziunii flexorilor in zona palmara distala dupa interventia chirurgicala estecontraindicata introducerea miscarilor pasive si/sau cu rezistenta:a.primele 2-3 saptamanib.primele 5-6 saptamanic.primele 6-8 saptamani149.Reflexul bicipital este controlat motor de:a.nervul axilar ramurile C4-C6b.nervul musculocutanat ramurile C5-C6c.nervul radial ramurile C6-C8150.Stimularile electrice cu participarea constienta a pacientului sunt:a.contraindicate in recuperarea leziunii tendoanelor, atat pentru flexori cat si pentruextensorib.indicate doar in recuperarea flexorilorc.indicate doar in recuperare extensorilor151.Reflexul tricipital se exprima prin:a. extensia antebratului + usoara rotatie externab.extensia antebratului + usoara rotatie internac.extensia bratului152.Recuperarea leziunilor tendoanelor extensorilor la nivelul falangei a II-a implica in programulkinetic si exercitii cu rezistenta care se introduc:a.imediat dupa imobilizare, inaintea recuperarii flexieib.la 4 saptamani dupa imobilizare, dupa recuperarea flexieic.la cel putin 6 saptamani dupa imobilizare, inaintea recuperarii flexiei153.Reflexul tricipital este controlat motor de:a.nervul median ramurile C6-C8b.nervul radial ramurile C6-C8c.nervul cubital ramurile C6-C8154.In programul kinetic de recuperare, reeducarea analitica implica si antrenarea adductoruluipolicelui (sa tina intre policele addus si index obiecte tot mai mici, tot mai subtiri) in cazul:a.paraliziei de nerv radialb.paraliziei de nerv medialc.paraliziei de nerv cubital155.Reflexul rotulian depinde de radacinile:a.L2-L4b.L5-S2c.L4-S2156.Exercitiile de stoarcere a unei mingii, ca si miscarea de a face mana cupa (caus), fac partedin programul de reeducare analitica in:a.paralizia de radialb.paralizia de medialc.paralizia de cubital157.Reflexul ahilian depinde de radacinile:a.L2-L4b.L5-S2c.L4-S2158.In recuperarea sechelelor postcombustionale ale mainii, mobilizarile pasive si/sau intinderilecu pozitionare pe atele amovibile sunt:a.indicate cat se poate de repede, pentru a preveni retracturileb.indicate, dupa caz, in functie de gravitatea sechelelorc.contraindicate, ca si termoterapia159.La provocarea reflexului medio-plantar se obtine:a.flexia plantara a piciorului pin contractia tibialului anteriorb.flexia plantara a piciorului pin contractia tricepsului suralc.flexia dorsala a piciorului pin contractia tricepsului sural160.In cazul fracturilor de cotil cu infundare, primul gest terapeutic este:a.imobilizare la pat + kinetoterapie generalab.tractiune-suspensie timp de 45 de zilec.imobilizare la pat primele zile + tractiune-suspensie timp de 45 de zile161.Cauzalgia este o complicatie care apare in leziunile nervului:a.medianb.radialc.cubital162.In fracturile de epifiza superioara femurala operate prin osteosinteza cu tije Ender sprijinultotal se permite:a.dupa 3 lunib.dupa 2-4 saptamanic.intre 3 luni si 3 saptamani163.La manevra de flexie brusca a falangei distale a mediusului, semnul Hoffmann apare dacase produce:a.flexia + adductia policelui & flexia indexuluib.extensia + abductia policelui & flexia indexuluic.opozitia policelui & flexia indexului164.Programul de recuperare al protezei cervico-cefalice (partiala, tip Moore) presupune oimobilizare:a.lunga, minimum 4 saptamanib.medie, intre 2-4 saptamanic.scurta, cca.1 saptamana - an functie de evolutia plagii operatorii165.Testul foii de hartie (Froment) intre police si index prin ineficienta adductorului policelui este pozitiv in neuropatia:a.medianuluib.cubitaluluic.radialului166.In cazul protezei totale cimentate de sold, mobilizarile de sold, pasive si din suspendat, potincepe:a.dupa primele 21 de zileb.dupa 3-4 saptamanic.dupa 4-5 zile167.La manevra de percutie a fetei palmare a articulatiilor MCF, se obtine semnul Rossolimo lamana daca apare:a.extensia degetelor + pronatia antebratuluib.flexia degetelor + supinatia antebratuluic.extensia degetelor + supinatia antebratului168.Pacientul cu proteza totala de sold va evita urmatoarele manevre, cu exceptia uneia dintrecele de mai jos:a.decubitul dorsalb.combinatia flexie - adductie - rotatie externac.rotatia externa si adductia din decubit / asezat169.In neuropatia radialului sunt compromise miscarile de:a.pronatie + flexie pumnb.extensie cot + extensie pumnc.abductie + adductie degete170.In cazul rupturii aparatului extensor al genunchiului (cvadriceps sau jonctiune musculo-tendinoasa), se prefera:a.imobilizarea 3-4 luni, interventia chirurgicala prezentand riscul complicatiilorb.interventie chirurgicala + imobilizare minima de o saptamanac.interventie chirurgicala + imobilizare pe atela 3-4 saptamani171.Dintre raspunsurile in flexie plantara, semnul Rossolimo apare la percutia fetei plantare adegetelor, producand:a.flexia plantara a degetelorb.flexia dorsala a degetelorc. supinatia piciorului172.Dupa meniscectomie este necesara o perioada de imobilizare pe atela/bandaj compresiv,fara sprijin,de:a.minimum 2 saptamanib.10-12 zilec.dupa caz, pana la o luna173.In neuropatia medianului sunt compromise miscarile de:a.pronatie + flexie pumnb.extensie cot + extensie pumnc.abductie + adductie degete174.In cazul sinovectomiei, posturarile de evitare a flexuum-ului de genunchi pot incepe:a.imediat dupa interventieb.dupa minimum o saptamana de la interventiec.din ziua a 3-a pana la a 5-a dupa interventie175.Clonusul apare in:a.leziuni pseudobulbareb.leziuni piramidalec.leziuni de nervi periferici176.Arcul longitudinal intern al boltii plantare este mentinut de mai multe elemente anatomice,dintre care cel mai important este:a.grupul ligamentelor plantare tarsieneb.gambierul (tibialul) posteriorc.lungul peronier lateral177.Clonusul piciorului miscari ritmice de flexie-extensie apare dupa intinderea brusca a:a.bicepsului femuralb.tibialului anteriorc.tricepsului sural178.Cele mai frecvente entorse ale piciorului sunt:a.entorsele prin eversie, cu lezarea ligamentului colateral internb.entorsele piciorului propriu-zisc.entorsele prin inversie, cu lezarea ligamentului colateral extern179.Semnul flexiei combinate a coapsei si trunchiului Babinski reprezinta o sincineziecaracteristica:a.leziunilor pseudo-piramidaleb.leziunilor piramidalec.leziunilor de nervi periferici180.In neuropatia cubitalului sunt compromise miscarile de:a.abductie + adductie degeteb.pronatie + flexie pumnc.extensie cot + extensie pumn181.Sechela cea mai importanta care poate apare dupa fracturile bimaleolare este:a.redoarea articularab.edemul cronic de gleznac.instabilitatea laterala a gleznei182.Consolidarea definitiva a fracturilor de calcaneu, indiferent de conduita terapeutica adoptata,dureaza:a.intre 1-2 lunib.3 lunic.pana la 4-5 luni183.Stereognozia reprezinta:a.capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipaitb.incapacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipaitc.recunoasterea schemei corporale184.Asomatognozia reprezinta:a.recunoasterea schemei corporaleb.incapacitatea de recunoastere a schemei corporalec.capacitatea de percepere a formei si naturii obiectelor prin pipait185.Ruptura tendonului ahilian nu se produce:a.a jonctiunea tendon-muschi la tinerib.la cca.2 cm de insertia pe calcaneu la varstnicic.la jumatatea tendonului in timpul unei intinderi excesive186.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip superior cuprinde radacinile:a.C5-C6 contingent C4b.C5-C7c.C5-C7187.Sensibilitatea termica se examineaza cu doua eprubete pline cu apa:a.apa rece la 0C, apa calda la 40-45Cb.apa rece la 10-15C, apa calda la 40-45Cc.apa rece la 10-15C, apa calda la 60C188.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip mijlociu cuprinde radacinile:a.C5-C6 contingent C4b.in principal C7c.C5-C7189.Sensibilitatea proprioceptiva mio-artrokinetica reprezinta:a.simtul atitudinilorb.simtul miscarii si pozitieic.ambele190.Paralizia posttraumatica de plex brahial de tip inferior cuprinde radacinile:a.C5-C6 contingent C4b.C8-T1 contingent T2c.in principal C7191.Teritoriul motor al nervului suprascapular afectat posttraumatic este reprezentat de muschii:a.deltoid + rotund micb.supraspinos + subspinosc.biceps brahial + brahial anterior + coracobrahial192.Teritoriul motor al nervului circumflex (axilar) afectat posttraumatic este reprezentat demuschii:a.deltoid + rotund micb.supraspinos + subspinosc.biceps brahial + brahial anterior + coracobrahial193.Teritoriul motor al nervului musculocutanat afectat posttraumatic este reprezentat de muschii:a. supraspinos + subspinosb.deltoid + rotund micc.biceps brahial + brahial anterior + coracobrahial194.Nervul suprascapular are originea in radacinile:a.C5-C7b.C5-C6c.C6-C8195.Agnozia reprezinta:a.imposibilitatea / dificultatea de a recunoaste obiectele din jurb.imposibilitatea / dificultatea de a numi obiectele din jurc.imposibilitatea / dificultatea de a relationa cu obiectele din jur196.Nervul circumflex (axilar) are originea in radacinile:a.C5-C7b.C5-C6c.C6-C8197.Neurotmesis reprezinta:a.leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielinab.leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielinac.compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului198.Nervul musculocutanat are originea in radacinile:a.C5-C7b.C5-C6c.C6-C8199.Axonotmesis inseamna:a.leziunea exclusiva a axonului, cu conservarea tecii de mielinab.leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielinac.compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonului200.Neurapraxie inseamna:a.leziunea completa a unui nerv axon si teaca de mielinab.compresia / elongarea nervului fara afectarea tecii sau axonuluic.leziunea exclusiva a aaxonului, cu conservarea tecii de mielina