l_fp_s4.1_motivatia

7/24/2019 L_FP_S4.1_Motivatia

1/9

L_FP_S 4.1 Motivatia, cauzalitatepsihica

a. Conceptul de motivatie

Motivatia nu se reduce la o cantitate de energie, nici la impulsuri oare si inconstiente.!ratie "unctiilor cognitive, care regleaza relatiile dintre suiect si lume, motivatia devineo structura cognitive care diri#eaza actiunea spre scopuri concrete.

DEFINITII$%uttin 1&'() * Motivatia este cea care este responsabila de faptul ca un

comportament se orienteaza de preferinta spre o categorie de obiecte mai mult decatspre o alta.

$+osca 1&4) Prin motivatie intelegem totatlitatea mobilurilor externe conduitei,e ca sunt inascute e ca sunt dobandite, constientizate sau neconstienizate, simple

trebuinte ziologice sau idealuri abstracte.$!olu 1&-) Motivatia este un model subiectiv al cauzalitatii obiective, cauzalitate

reprodusa psihic, acumulata in timp, transformata si transferata prin invatare si educatiein achizitie interna a persoanei.Motivatia este o parghie importanta in procesul autoreglarii individului, o "orta motrice aintregii sale dezvoltati psihice si umane. sta inseamna ca selectarea si asimilareain/uentelor e0terne se vor produce dependent de structurile motivationale alepersoanei. st"el o in/uenta e0terna produce e"ecte di"erite la persoane di"erite sau laaceeiasi persoana in momente di"erite ale e0istentei sale.sential pentru motivatie este "apul ca ea instiga, impulsioneaza, declanseaza actiunea.2ar actiunea, prin intermediul cone0iunii inverse, in/uenteaza insasi aza motivationala si

dinamica ei.

Istoric

3 motivatia o stimulare si descarcare de energie $ Freud 1900, Lorenz 1937; Hull1943)3 motivatia o reactie invatata, asociata unui stimul $in teoriile beh!ioriste"3 motivatia un "actor psihologic ce in/uenteaza comportamentul #$ro%n 1979"3 motivatia o activitate spontana care energizeaza organismul si e0plica trecerea de lao stare de repaos la alta de actiune #Hebb 19&&"3 motiva5ia 6 cauz7 8 intern7 a comportamentului 'ichotte #19(&"3 motiva5ia termen general 9i astract, care desemneaz7 aspectul dinamic 9i direc5ional

$selectiv sau pre"eren5ial) al comportamentului : responsail7 de "aptul c7 uncomportament se orienteaz7, de pre"erin57, spre o categorie de aspecte mai mult dec;tspre alta. Nuttin #19)&"

*ontinutul s+erei oti!tionle

2n


2/9

3 Intentii implicari proiective ale suiectului in actiune3 .lente orientari a"ective spre anumitre rezultate3 Tendinte +orte directionte mai mult sau mai putin precis

nsamlul acestor stari care se cer a < satis"acute si care il imping si il determina peindivid sa le satis"aca constituie s+er oti!tieiacestuia.

Ti-uri de oti!tie

Trebuintele sunt structuri motivationale de aza in raport direct cu echilirul psihic,iologic si social al omului "ata de solicitarile mediului.'oti!ele sunt componente motivationale care e0prima concret si actual o stare denecesitateInteresele constituie orientari selective relativ staile si active spre anumite domeniide activitate anumite prsoane sau situatii*on!in/erilesunt idei3"orta adanc implementate in structura personalitatii, cu o maredoza de a"ectivitate. Convingerile sunt pentru un individ certitudini suiective, dupacarte acesta actioneaza, distinge intre important, necesar, ine sau rau "rumos sau uratmoral sau imoral.

Idelurile 3 sunt proiectii ale individului in sisteme de imagini si idei care ghideazaintreaga e0istenta. u sens nu atat la timpul prezent, cat raportat la viitor.

*once-ti des-re lue si !it sau ) camoilul ce alege dintre deprinderile e0istente pe cea care va < actualizata3 functia de autoreglare a conduiteiprin care se imprima un caracter activ si selectivconduitei.

?@ @roAn sintetizeaza aceste "unctii ale motivatiei atunci cand se re"era la cerintele pecare ar treui sa le satis"aca o variaila pentru a < considerata motivationala* dacavariaila "aciliteaza o anumita varietate de raspunsuri daca slaeste mani"estareaanumitor reactii, dar in/uenteaza insusirea unor noi "orme de actiune inseamna ca ea arecalitatea de variaila motivationala.

E+ectele oti!tiei

Motivatia declanseaza activitatea suiectului, o orienteza catre scop, permite prelungireaactivitatii daca scopul nu a "ost atins imediat are e"ecte cantitative si calitative"ect cantitativ* ea pune organismul in situatia de a trece mai usor sau mai greu laactiune. Be asemenea sustine activitatea organismului pentru un timp mai scurt sau maiindelungat in ciuda ostacoleleor mai mult sau mai putin di


3/9

. =eorii ale motivatiei

Teorii instruentliste presupun stailirea unei liste de treuin5e, aunor inventare

i 'urr2 #193)" staile9te o list7 de 6 treuin5e 8 corespunz7toare unor tipuri decomportamente motivate social, cu aplicailitate Dn numeroase domenii

3 1 de treuin5e primare E viscerogenice* nevoia de aer, de ap7, de hran7 etc3 - de treuin5e secundare E psihogenice* nevoia de a


4/9

'slo% -recizez c o trebuint este cu tt i i-robbil cu ct este icontinuu stis+cut

Liite

Erich 8ntsch #197&" * modelul propus de MasloA 6 presupune o lume static7 a lui aici9i acum 8, o lume Dn care nevoile pot < 6 real satis"7cute Dntr3o ordine secven5ial7 8 9iaandonate. '/onoh 'ru2 #1973" 'slo% /enerlizez nuite !lori -ro-riiluii occidentle su-r tuturor celorllte culturi ; nu :n tote culturile, :ntote ediile soioculturle se -strez ierrhi -iridei lui 'slo%

Catalin 'li propune o teorie dinamico3evolutiva asupra motivatiei azata peevolutia sistemului motivational al indiviziilor ca urmare a interactiunii dintre ei.$lnt oti!tionle0plica raportul dintre indivizii intrati in actiune si mai alesrolurile lor,


5/9

3 Sistemul relational individ3mediu are un caracter dinamic3 Hriginea dinamismului sistemului individ3mediu se a/a in treuintele sale3 =reuintele inainte de a < canalizate spre un oiect speci


6/9

c. =reuinte si motive

c1 TrebuinteDe@nitie* !rebuintele sunt structuri motivationale bazale si ndamentale ale

persoalitatii, fortele ei motrice cele mai puternice, re"ectand echilibrul biopsihosocial alomului in conditiile solicitariilor mediului exterior. #le sunt sursa primara a actiunii$+osca

1&4)$ avea o trebuinta inseamna a simti nevoia, necesitatea de a obtine un lucru sau altul,un rezultat sau altul de a realiza ceva.$ .%. Leontiev)!rebuinta este o relatie preferentiala a individului cu un obiect in sensul ca absentaacestuia deran%eaza functionarea, e ziologicaa individului si declanseaza la el oactivitat care efectiv este orientata spre reinstalarea relatiei preferentiale $%uttin 1&'()

*lsi@cre

a. Du- relti cu obiectul*3 !rebuinte ziologice ce rezulta din relatiile individului cu ios"era si presupun

schimuri iochimice in organism menite a mentine echilirul intern3 !rebuinte psihologice care rezulta din relatiile suiectului cu situatiile

semni


7/9

o pecice - cu un caracter mai restr;ns $treuin5a de a m;nca cevaanume este mai pu5in general7 dec;t treuin5a de "oame)

e Du- /rdul de inde-endent

o treuin5e independenteo treuin5e derivate, care iau naItere din modalit75ile de satis"acere ale

altora $un ilio


8/9

1 *rcterul lor -ersonlizt* spre deoseire de treuinte care se orienteaza spreo categorie mai larga de oiecte pre"erentiale, motivul se intreapta catre un oiectine determinat.

*rcterul lor /enerlizt* Motivele evoluate specic umane sunt generalizate elerezultand din complexitatea pe care o presupune viata psihica si viata sociala. Motivelesunt un factor important al selectivitatii dar ar eronat ca ele sa e considerate izolat,fara raport custructurile cognitivesi denite ca unici factori determinanti ai selectivitatii$Popescu3%eveanu 1&--)

5utonoi +unctionl oti!elor* provine din raportarea motivelor unele laaltele si mai ales la scopul actiunii. La un anumit nivel al dezvoltarii, motivele, desiprovin din di"erite sisteme antecendente, devin sisteme actuale ce se sustinsingure. In masura in care un motiv actual cauta scopuri noi adica manifesta untip diferit de tensiune fata de motivele din care s-a dezvoltat( el este nctionalautonom llport 1&'1)

Fenoene deri!te din +unctionre oti!elor*

Fenoenul de sturre* apare ca urmare a persistentei intimp a aceluiasi tip de relatiepre"erentiala intre individ si mediu. Modul de mani"estare a saturatiei este in "unctie denatura treuintei.Fenoenul substituirii* intrucat structurile motivationale nu sunt statice ci e0trem demoile, ele se pot deplasa spre alte oiecte decat cele care au stat initial la aza lor.Bee0, agresivitatea unui copil "ata de tatal sau pote di sustituita prin agresivitatea "ata deun partener de #oaca.Sustituirea presupune o convertiilitate a energiei motivationaledar si alte modalitati comportamentale cum ar < aandonul sau negli#area unui oiect in"avoarea unuia nou mai interesant.Fenoenul de -er+ectionre structurilor oti!tionle, individul urmarind nudoar realizarea unui scop ci si a unui grad de per"ectiune in activitatea des"asurata. ltinde spre depasirea stadiului atins, spre progres.Fenoenul di+erentierii structurilor oti!tionle, realizat in plan orizontal$trecerea de la un oiect la altul) cat si in plan vertical $trecerea de la un grad deper"ectionare la altul.

d. Motivatie si per"ormanta

Motivatia nu treuie considerata si interpretata ca un scop in sine, ci pusa in slu#aotinerii unor per"ormante inalte.Belti intre intensitte oti!tiei si ni!elul -er+orntei este de-endent deco-leCitte srciniiCercetariile au aratat ca in sarciniile simple, cu cat motivatiaeste mai mare, cu atat va creste per"ormanta. 2n cazul sarciniilor complexe $creative,ogate in continut si in alternative de rezolvare) cresterea motivatiei se asociaza cuper"ormanta pana la un punct, dupa care cresterea motivatiei nu mai genereaza cresteriale per"ormantei, ci din contra. cest lucru se intampla deoarece prezenta mai multoralternative de actiune ingreuneaza actiunea impulsului motivational.n alt "actor de care depinde relatia intre motivatie si per"ormanta este si gradul dedicultate al sarcinii. Cu cat intre marimea intensitatii motivatiei si gradul de di


9/9

Putem vori de optimum motivational in doua situatii*

3 Cand dicultatea sarcinii este apreciata corect de catre subiect. 2n acest cazoptimum motivational inseamna relatia de echivalenta intre cele douavariaile* cu cat di

l_fp_s4.1_motivatia

Documents