legatura de cauzalitate intre fapta si urmare

7/25/2019 Legatura de Cauzalitate Intre Fapta Si Urmare

http://slidepdf.com/reader/full/legatura-de-cauzalitate-intre-fapta-si-urmare 1/15

Universitatea de Stat din Moldova

Departament Drept Penal

Tema : “Legaturade cauzalitate intre

fapta si urmareprejudiciabila”

oodonator :!"#Ulianovsc"i

$laborat: Spita !abriela%

!r#&'(



Necesitatea existentei raportului de cauzalitate intre fapta

ilicita si prejudiciu.

) conditie esentiala a raspunderii civile delictuale pentru faptaproprie este raportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu

in sensul ca acea fapta a provocat acel prejudiciu# u alte cuvinte%

pentru ca obligatia de dezdaunare sa ia *inta% trebuie sa se

stabileasca e+istenta unei legaturi de la cauza la efect intre fapta

comisa de o persoana si prejudiciul suferit de cealalta# ,sadar%

raspunderea civila constind in reparatia prejudiciului nu poate

e+ista in lipsa raportului cauzal dintre fapta ilicita si prejudiciu%

indiferent daca ne referim la raspunderea delictuala sau cea

contractuala#- .ara e+istenta prejudiciului si fara constatarea ca

el este un efect al faptului ilicit comis de autor% fapta nu poate *

reprimata civilmente/ de aceea orice "otarire judecatoreasca care

ordona repararea fara sa stabileasca e+istenta raportului de

cauzalitate dintre fapta si prejudiciu este casabila# Stabilirea

legaturii de cauzalitate intre fapta autorului si dauna incercata de

reclamantul in actiunea in raspundere este o c"estiune de fapt

lasata la suverana apreciere a judecatorilor de fond: proba

e+istentei acestei legaturi incumba reclamantului deoarece el se

pretinde creditor in virtutea unui delict sau% putindu0se face prin

orice mijloc de dovada prevazut in dreptul comun# $+aminind

c"estiunea e+istentei raportului de cauzalitate in ipoteza in care o

persoana este tinuta la repararea unui prejudiciu fara sa i se

poata imputa vreo greseala sau neglijenta% jurisprudenta franceza

cere% relativ la accidentele de munca% dovada ca prejudiciul

suferit de victima este in legatura cu munca pe care o presteaza#

Legatura de cauzalitate dintre faptul ilicit si prejudiciu este

inlocuita in acest caz prin aceea dintre prejudiciu si e+ercitiul

muncii pe care o presteaza victima/ ea consta deci in stabilirea

situatiunii de fapt ca dauna incercata a provenit din cauza sau in

tipul muncii ce o efectua pentru patron# ,vind sa se pronunte

asupra cererii de despagubiri% formulata pentru accidentul suferit

de un voiajor de comert in cursul deplasarilor pe care le efectua in

e+ecutarea contractului sau de munca# urtea de asatie a

respins0o constatind in fapt ca accidentul a carui victima a fost



voiajorul s0a produs nu din cauza sau in timpul muncii% ci in cursul

unei plimbari de agrement pe care el o facea in asteptarea orei

*+ate pentru intilnirea cu un client 1ass iv &' 2oiembrie -3456#

Lipsa raportului de cauzalitate dintre culpa si prejudiciu% face ca

raspunderea agentului sa inceteze# ind legatura e+ista% dar se

constata totusi ca alaturi de culpa agentului a concurat la

provocarea daunei si culpa victimei% raspunderea nu inceteaza

insa este atenuata#

Specicul raportului de cauzalitate in materia

raspunderii civile delictuale.

7n unele cazuri raportul de cauzalitate se stabileste cu

usurinta% legatura dintre cele doua fenomene analizate *ind

intr0atit de vadita incit nu comporta discutii# 7n practica insa

evenimentele de multe ori sunt atit de comple+e incit e greu

de stabilit fenomenul care a produs efectul% daca fapta ilicita

constituie sau nu cauza rezultatului# ,sa se e+plica varietatea

foarte mare a tezelor si sistemelor propuse in literatura juridica

pentru rezolvarea problemei legaturii cauzale in drept#&

um spuneam% uneori stabilirea raportului de cauzalitate intre

fapta ilicita si prejudiciu devine o problema complicata# ,stfel

se pune problema atunci cind unei persoane i se aplica lovituri

care prin natura lor nu sint cauzatoare de moarte% dar suferind

de o maladie cronica de inima% face un atac de cord si moare%

daca loviturile aplicate se a8a sau nu in raport de cauzalitatecu decesul victimei9 Tot astfel% fapta de a ascunde un lucru

furat ce a fost dat in pastrare de autorul furtului unei alte

persoane se a8a sau nu in raport de cauzalitate cu prejudiciul

suferit de victima9 De asemenea% fapta paznicului care a uitat

desc"isa usa magaziei din care o alta persoana a furat unele

materiale poate * considerata cauza a pagubei incercate de

*rma respectiva9 aspunsul la asemenea intrebari nu este

usor de formulat si argumentat#



Di*cultate apare si in solutionarea cauzei in care victima unei

agresiuni este transportata la spital% unde medicul de garda ii

aplica un tratament super*cial% luind in considerare starea

victimei% astfel ca a doua zi dupa internare decedeaza% desi%

daca i s0ar * aplicat un tratament corespunzator% victima ar *

fost salvata# 2e intrebam daca fapta medicului este cauza

decesului#

Pentru stabilirea raportului de cauzalitate speci*c raspunderii

civile delictuale% trebuie avute in vedere urmatoarele

precizari:4

a6 intereseaza nu un raportul de cauzalitate in general% ci cel

speci*c% dintre actiunile sau inactiunile oamenilor% avind

caracterul ilicit si prejudiciu% desi nu pot * ignorate

imprejurarile care pot e+plica% sub raportul cauzalitatii

naturale% producerea unui anumit efect pagubitor/

b6 desi e+ista o unitate intre fapta omeneasca si atitudinea

faptuitorului ei% atitudine de constiinta% de afectivitate si de

vointa% pentru raportul de cauzalitate se ia in considerare

numai fapta omeneasca respectiva% ca facind parte din

realitatea sociala% in acest fel raportul de cauzalitate avind

caracter obiectiv# Desigur% faptul psi"ic adica vinovatia isi are

importanta sa pentru delictul civil% dar este distinct de raportul

de cauzalitate% desi ambele sunt legate unul de altul#

c6 fapta ilicita este compusa nu numai din actiuni% cat si din

inactiuni% daca distinctia are importanta pentru stabilirea

producerii prejudiciului

d6 fapta omeneasca se desfasoara in societate si% deci% se a8a

in legatura cu faptele altor oameni si cu factori e+teriori% ca de

e+emplu de mediu% evenimente naturale astfel ca este normal

sa se faca o selectare a factorilor

e6 raportul de cauzalitate nu este intotdeauna un raport direct

intre fapta si prejudiciu% putind * si un raport mediat% cind

fapta omeneasca produce o situatiei care a permis unor factori

sa determine un prejudiciu#

f6 atunci cand se procedeaza la izolarea arti*ciala a corelatiilor%

izolare absolut necesara pentru determinarea raportului de



cauzalitate% desigur ca un criteriu pentru selectionarea

factorilor contributivi la producerea prejudiciului trebuie sa0l

constituie si cel oferit de lege% cerinta pe care legea o impune

conduitei umane#

Toate aceste premise demonstreaza comple+itatea si

speci*citatea pe care le prezinta raportul de cauzalitate% ca

element al raspunderii civile delictuale # Problema centrala o

reprezinta nesitatea ca% pornind de la caracterul obiectiv al

raportului de cauzalitate % sa desprindem % din toti factorii a8ati

in corelatie% acei factori umani antecedenti prejudiciului care

au determinat producerea acestuia#

Analiza pluralitatii de cauze.

7n cercetarea legaturii cauzale trebuie sa tinem seama si de

faptul ca fenomenul0 efect poate * determinat de o pluralitate

de cauze% iar nu de un singur fenomen# 7ntre aceste cauze%

unele sunt principale% altele secundare% unele directe% alteleindirecte# Pluralitatea de cauze se poate infatisa sub forma

unor cauze concomitente sau sub forma unor cauze succesive#

7n ipoteza concursului de cauze concomitente se pot deosebi

doua subdiviziuni: a6 cauze asociate% cind *ecare fenomen0

cauza singur ar * putut produce cu necesitate fenomenul

efectului# De e+emplu doua impuscaturi% *ecare *ind mortala#

b6 cauze concurente% cind *ecare fenomen in parte nu ar putea

produce cu necesitate rezultatul% dar actiunea lor conjunctadetermina cu necesitate rezultatul# 7n acest caz nu avem % de

fapt o pluralitate de cauze% ci un concurs de fenomene care

impreuna% alcatuiesc cauza rezultatului# 7n ipoteza concursului

de cauze succesive% denumit si lant cauzal% caracteristic este

faptul ca un fenomen cauza determina cu necesitate si alt

fenomen0cauza si care determina cu necesitate producerea

rezultatului# Pentru solutionarea acestei probleme% trebuie sa

pornim de la doua premise teoretice#5



) prima premisa teoretica pentru cercetarea raportului de

cauzalitate ca element al raspunderii civile delictuale este

conceptul de relatii cauzale comple+e# 7n structura logica a

acestui concept sunt integrate notiunea de comple+ cauzal si

de comple+ de efecte# omple+ul cauzal este alcatuit din mai

multe actiuni sau inactiuni care pot * cauze directe% indirecte%

imediate% mediate% principale% secundare% etc sau conditii#

eea ce da unitate acestor actiuni0inactiuni este faptul ca ele

concura ca un tot la producerea prejudiciului% astfel incit

trebuie sa recunoastem e*cienta cauzala *ecaruia dintre

elementele comple+ului cauzal# omple+ul de efecte

presupune ca aceeasi cauza genereaza mai multe rezultate

care pot avea relevanta din punct de vedere al unui singur sau

al mai multor ramuri de drept# ,ceasta idee e+plica si

cumuleaza raspunderea civila delictuala cu raspunderea

penala precum si cumularea altor tipuri de raspundere juridica#

, doua premisa teoretica lamureste interferenta notiunii de

caracter direct al prejudiciului cu notiunea de legatura cauzala

directa si cu notiunea de legatura cauzala indirecta in cadrul

raspunderiicivile delictuale#

aportul de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciu poate

imbraca atit forme cauzale directe% cit si forme cauzale

indirecte# 2otiunea de prejudiciu cauzat in mod direct1printr0o

legatura cauzala directa6 nu trebuie confundata% deci% cu cea

de prejudiciu direct deoarece in acesta din urma intra nu

numai prejudiciul creat printr0o legatura cauzala directa% ci si

prejudiciul creat printr0o legatura cauzala indirecta#

onceptul de relatie cauzala comple+a ca element al

raspunderii civile delictuale asigura o mai buna proteguire a

intereselor victimei si% totodata% evita pericolul unei raspunderi

nelimitate% prin folosirea unor metode speci*ce de determinare

a elementelor care% in mod obiectiv se integreaza raportului

cauzal si de separare a acestor elemente de cele care nu au

e*cienta cauzala fata de prejudiciul produs#



Sisteme propuse pentru stabilirea raportului de

cauzalitate.

Pentru stabilirea raportului de cauzalitate% in toate acele

situatii cind producerea prejudiciuui este precedata sau

insotita de mai multe fapte si imprejurari% doctrina juridica si

jurisprudenta din dreptul occidental au propus diferite sisteme

sau criterii#

A) Sistemul echivalentei conditiilor sau conditiei sine

qua non# 7n aceasta opinie% in cazul in care nu se poate

determina cu precizie faptul cauzal% rationamentul este simplu:toate faptele in absenta carora prejudiciul *nal nu ar * survenit

au aceeasi valoare cauzala% adica sunt ec"ivalente# ,sadar%

*ecare conditie care precede rezultatul pagubitor si in lipsa

careia aceasta% ipotetic% nu s0ar mai produce% constituie

singura% deopotriva cu celelalte asemenea conditii% cauza

prejudiciului#

Teoria ec"ivalentei conditiilor% sustinuta de majoritatea

doctrinarilor francezi si aplicata in practica judiciara din .ranta%

prezinta unele avantaje# Sistemul are meritul de a izola

conditiile necesare de cele care sunt indiferente pentru

producerea rezultatului% precum si meritul simplicitatii#

Totusi% el a fost criticat pentru motivul ca largeste prea multcampul cauzal% ceea ce duce la consecinte inadmisibile%

permitind sa *e retinute drept cauze ale rezultatului fapte

foarte indepartate in timp sau care au avut rol neglijabil ori nu

au contribuit deloc la producerea lui# ,sa de pilda% sunt

considerate cauze ale prejudiciului cu valoare egala% alaturi de

conditiile cauzale si conditiile0prilej care constituie numai

prilejul pentru ca fapta cauzatoare sa produca rezultatul#

Pe plan practic% acesta poate duce la e+tinderea e+cesiva a



cercului persoanelor ce urmeaza a * trase la raspundere% ale

caror fapte s0au a8at intr0o relatie pur intimplatoare% de simpla

coe+istenta cu prejudiciulDe asemenea% intre conditiile sine

;ua non nu se face nici un fel de gradatie% in functie de

contributia lor efectiva la producerea pagubei#

,vind in vedere aceste critici s0a propus sa *e retinute in

cimpul cauzal numai acele fapte care s0au savirsit cu intentie

sau din culpa# Se incearca astfel sa se includa in raportul de

cauzalitate% care este o conditie obiectiva a raspunderii civile%

un element subiectiv0 forma vinovatiei# .ara indoiala ca forma

greselii sau vinovatiei este o problema importanta a dreptului%

dar numai in procesul stabilirii imputabilitatii unei fapte#

7n ce priveste insa determinarea raportului de cauzalitate% ea

nu poate avea nici o relevanta# ,ceasta% mai ales in cazul

raspunderii civile delictuale% cind forma culpei este indiferenta

pentru operatia de stabilire a intinderii obligatiei de reparare a

prejudiciului#

B) Sistemul cauzei proxime# ,cest sistem a fost elaborat in

dreptul anglo0sa+on avind ca fundament teoretic a*rmatia

*losofului iluminist .rancisc <acon: =,r * pentru drept o sarcina

fara de s*rsit de a determina cauza cauzelor si actiunea unora

fata de celelalte# De aceea el se multumeste cu cauza

imediata si judeca actiunile cu ajutorul acesteia% fara sa urce la

una anterioara%considerand ca aceasta causa pro+imainglobeaza in sine e*cienta tuturor cauzelor anterioare#

=,sadar% se considera drept cauza a prejudiciului numai

fenomenul% fapta sau imprejurarea imediat anterioara

producerii acestuia% apreciindu0se ca in lipsa ei% c"iar daca ar *

e+istat celelalte imprejurari% prejudiciul nu s0ar * produs#

Teoria este criticabila# Se ignora prin ea faptul ca adeseoriefectele pagubitoare se produc numai prin mijlocirea unui lant

cauzal% alcatuit dintr0un numar mai mare sau mai mic de



factori intermediari# 7n realitate sint situatii cind cauza pro+ima

este de minima importanta% ceea ce inseamna ca retinerea ei

ca singura cauza a prejudiciului este inec"itabila si contrara

realitatii# Procedind in acest mod se inlatura caracterul cauzal

al unor fapte sau imprejurari anterioare care au fost intr0adevar

e*ciente si decisive in producerea rezultatului pagubitor# Prin

urmare% in acest sistem cimpul cauzalitatii este atit de restrins

incit lasa in afara lui toate faptele e*ciente si conditiile

necesare care au contribuit decisiv la producerea rezultatujlui

pagubitor% cu e+ceptia uneia singure% cea de pe urma% cauza

pro+ima#

Daca in sistemul ec"ivalentei conditiilor se poate spune ca

=toti sunt viovati= sau dimpotriva% =nimeni nu este vinovat=%

faptele avind valoare cauzala ec"ivalenta% in sistemul cauzei

pro+ime este vinovat numai autorul faptei care a precedat si

provocat rezultatul#

7n dreptul american% sistemul cauzei pro+ime este coroborat cu

ideea de culpa sau vinovatie# ,stfel% se sustine ca raspunderea

revine intotdeauna acelei persoane care a avut ultima sansa

de a evita producerea pagubei0t"e last clear c"ance# 7n

consecinta% este retinuta drept cauza a pagubei numai fapta

savirsita cu intentie sau din culpa care a provocat cea din

urma% direct si imediat% prejudiciul#

Desigur ca este criticabila si aceasta tendinta de a transforma

raportul de cauzalitate dintr0un raport obiectiv intr0un raport

subiectiv prin introducerea criteriului previzibilitatii% cat sipremisa de la care porneste acest sistem si anume

cauzalitatea mecanica% liniara% directa% univoca 0cu aplicatie

generala#

7n realitate% cauzalitatea mecanica este cel mai putin

concordant cu fenomenele vietii sociale tip de cauzalitate si %

din punct de vedere practic% si stemul cauzei pro+ime poateduce la o restrangere e+cesiva si arbitrara a cercului



persoanelor care ar urma sa *e trase la raspundere pentru

producerea prejudiciului#

C) Sistemul cauzei adecvate# Pentru a se inlatura

neajunsurile primelor doua sisteme% in aceasta teorie% in

diferite variante% se incearca sa se faca o selectie intre

antecedentele prejudiciului# $a se datoreaza *losofului von

>ries si se aplica cu unele e+ceptii% in practica judiciara din

!ermania#

Potrivit acestui sistem% dintre conditiile sine ;ua non% sunt

considerate cauze numai acele fapte sau imprejurari anterioarecare% in mod normal% obisnuit% conform e+perientei umane%

produc asemenea prejudicii sau consecinte% *ind previzibile#

,sadar% trebuie inlaturate din cimpul cauzal acele fapte care%

numai accidental% au determinat producerea prejudiciului

pentru ca sistemul cauzei adecvate retine numai acele

antecedente ale efectului care indeplinesc calitatea de conditie

sine ;ua non% care sint adecvate% tipice% adica in mod normal

sunt susceptibile a produce efectul respectiv#

7n legatura cu aceasta teorie se pune insa problema criteriului

dupa care se apreciaza caracterul adecvat al unei anumite

fapte sau imprejurari# Unii sustin ca insusirea de cauza

adecvata rezulta din previzibilitatea subiectiva% considerindu0

se cauzal orice fapt care% la savirsirea lui% putea sa apara

autorului ca *ind de natura a provoca rezultatul#

,ltii considera drept criteriu acela al prognosticului obiectiv

retrospectiv% ceea ce ar insemna ca este cauza orice conditie

sine ;ua non care% dupa cursul normal si obisnuit al lucrurilor%

este susceptibila sa provoace rezultatul# 7ndiferent de criteriul

dupa care se apreciaza caracterul adecvat al cauzei% rezultatul

este acelasi# ,stfel se ajunge la o confuzie intre cauzalitate sigreseala sau vinovatie% problema previzibilitatii constituind o

problema de imputabilitate a faptei si nu una de cauzalitate#



Un alt argument contra este acela ca nu este e+clus% desi

cazurile sunt rare% ca legatura cauzala sa e+iste c"iar si in

forma sa atipica# 2u intotdeauna legatura cauzala este

obligatoriu sa aiba o e+presie adecvata sau tipica#7n viata reala

este posibil ca% adesea% din intersectarea intamplatoare a unor

evenimente ori fapte umane %raportul de cauzalitate sa capete

un caracter netipic% ca anumite cauze sa produca alte efecte

decat cele pe care le produc in mod obisnuit# ,sadar% teoria

este criticabila deoarece e+istenta raportului obiectiv dintre

fapta ilicita si prejudiciu este inlocuita cu reprezentarea despre

acest raport

Mai amintim ca alaturi de aceste sisteme s0au mai sustinut si

alte teorii intemeiate pe distinctia dintre imprejurarile care au

creat posibilitatea producerii pagubei si cele care au

transformat posibilitatea in realitate sau dintre posibilitatea

abstracta si posibilitatea concreta a producerii prejudiciului etc#

,?62u este de neglijat nici sistemul cauzalitatii necesare% unul

dintre cele mai raspandite in literatura noastra de specialitate#@

,cest sistem are meritul a*rmat in doctrina de a se baza pe

materialismul dialectic% pornindu0se de la diferenta

fundamentala intre raporturile de cauzalitate necesara si

raporturile de cauzalitate fortuita#Se considera ca doar in

primul caz e+ista raport de cauzalitate intre fapta ilicita si

rezultatul negativ% caci numai astfel intre fapta si prejudiciue+ista o legatura constanta% determinata prin caractere

generice#

Se porneste in cadrul acestui sistem de la de*nitia cauzei ca

*ind acel fenomen care% precedand efectul% il provoaca in mod

necesar# riteriul propus de autorii care s0au ocupat cu

studierea acestui sistem este bineinteles% cel al legaturiinecesare dintre fapta ilicita si efectul produs



A prejudiciul# 2umai in masura necesitatii acestui raport fapta

ilicita este considerata drept cauza a prejudiciului#7n categoria

cauzelor vor * cuprinse doar fenomenele care au determinat in

mod necesar rezultatul#

.iecare societate% la un moment al dezvoltarii ei% acumuleaza

un numar de cunostinte si de e+periente cu privire la raportul

obiectiv de cauzalitate intre fenomene% dobandite in practica

productiei si a oricarui alt domeniu al vietii sociale# aportul de

cauzalitate este necesar atunci cand acest caracter este

con*rmat de fondul de cunostinte si de e+periente la care a

ajuns societatea in momentul stabilirii raportului#

)ricum ar * stabilit caracterul necesar al efectului% rezultatele

care sunt urmarea unei inlantuiri intamplatoare% fortuite de

fapte% raman in afara campului cauzei si% in consecinta% pentru

a stabili raportul de cauzalitate nu se va tine seama de ele#Se

subliniaza astfel in doctrina ca fortuitul% a8at de altfel in afara

dreptului% si necesarul% ce caracterizeaza si izoleaza

cauzalul%sunt categorii distincte#

,ceasta teorie are ca de*cienta tocmai concluzia ca faptele

umane cu caracter ilicit care au doar rolul de conditii si nu de

cauze ies din sfera raportului de cauzalitate% neatragand

raspunderea autorilor lor# ,utorii care sustin acest sistem au

ajuns la aceasta concluzie% c"iar daca sunt de acord ca

e+istenta conditiilor creeaza posibilitatea pentru un fenomen Acauza sa realizeze in mod obligatoriu un alt fenomen0efectul si

ca legatura necesara dintre cauza si efect nu inseamna ca

fenomenul0 cauza singur poate provoca efectul#B

,cesti autori raspund criticilor aduse prin amintirea unor

prevederi legale conform carora este posibila instituirea

raspunderii civile impotriva unor persoane care nu au cauzatprejudiciul% ale caror fapte au avut numai rolul de conditii si nu

de cauze necesare ale prejudiciului0odul penal pentru



instigatori% complici% tainuitori% sau favorizatori#,stfel% numai

atunci cand e+ista o prevedere e+presa a legii poate * atrasa

raspunderea civila a altor persoane decat a autorului faptei

ilicite% c"iar daca aceste alte persoane ar * contribuit% prin

crearea conditiilor% la savarsirea faptei cauzatoare de

prejudicii#

,sadar% pentru a se putea e+tinde raspundereasi asupra

persoanelorcare prin faptele lor ilicite au creat conditii pentru

desfasurarea actiunii cauzatoare de prejudicii% se admite

posibilitatea unei interpretari e+tensive date intelesului notiunii

de “cauza” la care se refera art# 33C si art#333#

<6 Sistemul unitatii indivizibile dintre cauza si conditii #

onstructia acestui sistem este rezultatul sintezei tuturor

celorlalte# $l se datoreaza unuia dintre cei mai mari autori din

doctrina juridica romaneasca de drept civil# Dezgolindu0l de

toate aspectele ideologice% pare a * cel mai judicious#

7n fundamentarea lui se porneste de la ideea justa potrivit

careia in stabilirea raportului cauzal trebuie avut in vedere cafenomenul0cauza nu actioneaza singur si izolat% ci in anumite

conditii e+terne care =fara a produce efectul pagubitor% au

favorizat totusi producerea acestui efect% inlesnind nasterea

procesului cauzal% grabind si favorizind dezvoltarea lui sau

agravindu0i ori asigurindu0i rezultatele negative#) posibilitate

abstracta% o simpla eventualitate a fost prefacuta astfel intr0o

posibilitate concreta si actuala% care de altfel a si condus la

realitatea efectului negativ produs# 7n aceste situatii socotimca% din punctul de vedere al raspunderii juridice% asemenea

conditii e+terioare% care au contribuit precumpanitor la

realizarea efectului pagubitor alcatuiesc% impreuna cu

imprejurarea cauzala% o unitate indivizibila% in cadrul careia

asemenea conditii dobindesc% si ele% prin interactiune cu cauza%

caracter cauzal#Unitatea acestor imprejurari este data de

faptul ca ele concura ca un tot la producerea prejudiciului%

astfel incit trebuie recunoscuta e*cienta cauzala a *ecaruiadintre elementele comple+ului cauzal#u alte cuvinte% intre



cauza principala si conditii este o unitate indivizibila% raportul

de cauzalitate cuprinzind nu numai faptele care constituie

cauza necesara si directa% ci si conditiile cauzale% fapte care au

facut posibila actiunea cauza sau i0au asigurat ori agravat

efectele daunatoare# ,sa se e+plica% in planul dreptului civil%

antrenarea raspunderii instigatorilor% complicilor% favorizatorilor

si tainuitorilor si nu doar pentru ca aceasta este prevazuta

e+pres de lege% cum a*rmau sustinatorii teoriei cauzalitatii

necesare#Pentru stabilirea faptelor ilicite care intra in cimpul

cauzal% adeseori% se recurge la efectuarea unor e+pertize de

specialitate: medicale% te"nice% contabile etc# 7n acest mod se

urmareste sa se determine stiinti*c toate corelatiile dintre

fapte si imprejurari% retinindu0se in campul cauzal doar acelea

care au contribuit% direct sau indirect% mediat sau nemijlocit la

producerea prejudiciului# ercetarea se inc"eie cu stabilirea%

pe baza de probe% a cauzelor principale si secundare% interne si

e+terne% concurente ori asociate% precum si a conditiilor care

au asigurat sau facilitat actiunea cauzelor#

<ibliogra*e:

1 Nicolae Ghimpa, op.cit., p.197-1982 Francisc Deak in “Unele probleme teoretice ale predarii

stiintei dreptului in invatamantul superior” , Bucuresti,

1966, p.47 G.Barli!eanu, ".#.$te%an, #.&chim, op.cit., p.744 'aleriu $toica - “Relatia cauzala complexa ca element al

raspunderii civile delictuale” , (.(.D., nr.2, p.) "i*iu +op, op. cit., p.2126 #ihai liescu, op. cit. 122-1247 on #. &n!hel, Francisc Deak si #arin F.

+opa - “Raspunderea



civila” , it.$tiinti%ica, Bucuresti, 197/, p.1/18 #.liescu, op. cit.

legatura de cauzalitate intre fapta si urmare

Documents