fapta text

56
FAPTA LUCIAN BLAGA JOC DRAMATIC IN PATRU TABLOURI PERSONAJE: TATĂL, 50 de ani, mare şi vânjos, îşi zice singur „Marele eu“ LUCA, fiul său 25 de ani, pictor TÂNĂRUL DOCTOR, 27 ani (actorul are libertatea sa-si dea un tic, bunăoară contracţia unui colt al gurii) IVANCA, 18 ani SLUJNICA, aproape bătrână ZECE BĂRBAŢI, figuri visate UN BĂIAT, cam de 12 ani, vânzător de ziare ACTIUNEA SE PETRECE IN ZILELE NOASTRE, O odaie ce pare prea puţin a unui artist, de-o sărăcie şi simplicitate aproape călugărească. In fund spre stânga o uşă răspunde în câmp, iar în dreapta o fereastră mare. deschide privirilor un cer de un albastru adânc şi spiritual. Peretele din dreapta are o uşă spre altă cameră. Lângă uşă atârnă un ceasornic vechi şi nu departe un pistol. Zidurile zugrăvite cu arhangheli ca în icoanele de sticlă ale poporului. In faţa ferestrei o laviţă, o masă şi scaune. In stânga o canapea şi în mijloc un şevalet. Tatăl şi Doctorul privesc nişte pânze pictate, aşezate teanc pe masă. TATĂL (desface nişte pânze legate cu o sfoară groasă): Aici mai sunt câteva tablouri, după părerea mea mai puţin reuşite. In cele din urmă ce tot vrea cu aceste gesturi extatice? Mai bine ar face să picteze sănătatea nebună a unor tauri

Upload: dididomino-davide

Post on 15-Dec-2015

294 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

creativ

TRANSCRIPT

FAPTALUCIAN BLAGAJOC DRAMATIC IN PATRU TABLOURIPERSONAJE:TATL, 50 de ani, mare i vnjos, i zice singur Marele eu

LUCA, fiul su 25 de ani, pictor

TNRUL DOCTOR, 27 ani (actorul are libertatea sa-si dea un tic, bunoar contracia unui colt al gurii)

IVANCA, 18 ani

SLUJNICA, aproape btrn

ZECE BRBAI, figuri visate

UN BIAT, cam de 12 ani, vnztor de ziare

ACTIUNEA SE PETRECE IN ZILELE NOASTRE,

O odaie ce pare prea puin a unui artist, de-o srcie i simplicitate aproape clugreasc. In fund spre stnga o u rspunde n cmp, iar n dreapta o fereastr mare. deschide privirilor un cer de un albastru adnc i spiritual. Peretele din dreapta are o u spre alt camer. Lng u atrn un ceasornic vechi i nu departe un pistol. Zidurile zugrvite cu arhangheli ca n icoanele de sticl ale poporului. In faa ferestrei o lavi, o mas i scaune. In stnga o canapea i n mijloc un evalet. Tatl i Doctorul privesc nite pnze pictate, aezate teanc pe mas.

TATL (desface nite pnze legate cu o sfoar groas): Aici mai sunt cteva tablouri, dup prerea mea mai puin reuite. In cele din urm ce tot vrea cu aceste gesturi extatice? Mai bine ar face s picteze sntatea nebun a unor tauri veseli de lumin i bucuroi de pajite. De ce tot ngeri? De ce nu mai bine nite tauri, din care aburesc toate poftele pmntului?DOCTORUL: S numr cele alese. (ticul).

TATL: Nu mai numra. Sunt zece.DOCTORUL: Prea puine. (ticul).

TATL: Aici mai ai un teanc -DOCTORUL (ticul): M cam grbesc. De trei zile tot aa. De la zugrav la zugrav prin bltoacele oraului. Oare Luca mai ntrzie mult?

TATL: Poate tie slujnica... (deschide ua din fund i strig) Marie!

SLUJNICA (apare n u tergandu-i fata cu ortul): M-ai chemat?

TATL: De, domnule! Sfinii umbl tot pe calea -SLUJNICA: De, domnule! Sfinii umbl tot pe calea pierdut.

TATL: O turm de porci n-ar ajunge s bag in ei toi necuraii din tine, Marie! Te mai ntreb odat rspicat: a plecat de mult de acas?SLUJNICA: N-am vzut. V-am auzit.

TATL: i-a luat traista eu vopsele?SLUJNICA: Nu tiu.

TATAL: Nu i-a spus nimic?

SLUJNICA: Domnu Luca nu prea are obiceiul s vorbeasc cu mine.

TATL (o lovete cu treangul ce-l ine n mn): Vorbete! Hait!

SLUJNICA: Nu tiu, n-am vzut.

TATL (vrea s-o mai loveasc odat)

DOCTORUL: (i astup urechile): Nu mai da Printe! Pentru Dumnezeu, nu mai da! Ii sar ochii din cap dac-o mai loveti odat aa.

TATL: Afar!

SLUJNICA (iese)

TATL: E o pocit, n-o doare. Dimpotriv, i face plcere. ine grozav la atributul teologic de fecioar. De altfel o femeie cum se cade i bun. Se-ncaptneaz numai cnd e vorba de fiul meu i de plonie. Da, de plonie. Nu vrea s-i curate buctria, zice c-i sunt dragi, fiindc miroase ca frunza de mucat. (rade) Doctore, eti furios c am lovit-o, nu-i aa? Te stpneti, dar, ai fi foarte dispus s m njuri.

DOCTORUL: De! Nu pot auzi pocnetul de bici pe trup omenesc. Observ c de cnd ai avut scandalul eu sinodul i cu maicile, eti i mai nervos dect erai. S vii s te caut. (ticul).

TATL: Eu sunt marele eu, prietene. Iubesc fapta.

DOCTORUL: Fiul dumitale fuge de ea.

TATL: Tocmai. Eu de ce m mir? S-adun n colt, uite acolo, nemicat ca o piatr. S-ar zice c ine judecat asupra oamenilor. De multe ori st ziua ntreag aa. Nu i-ar mica un deget. Cnd se uit n jur parc se mir ca e nc tot pe pmnt.

DOCTORUL: Ai dreptate, fiul dumitale d mult de gndit.TATAL: Il crezi bolnav?

DOCTORUL: Bolnav, nu. E puin zis. Gndul de care-1 vezi abtut e mai greu dect orice boal. De aceea am venit. Il cunosc bine i in la el nu n zadar suntem prieteni din copilrie.

TATL (cu un gest de nepsare): Pot eu s-i ajut?

DOCTORUL (ticul): Greu, greu.Pe ua din fund intr IVANCA cu prul rou, scurt tiat, sprinten, ciudat.TATL SI DOCTORUL (o privesc ntrebtor)

IVANCA: Scuzai c n-am btut. Voiam s-l surprind. Cred c n-am greit. Aici triete un pictor nu-i aa?

TATAL (perplex): Un pictor?

IVANCA: Mi-a spus cineva c aici st un pictor.TATL: Da, da. Aici st unul... Domnioar doreti?

IVANCA: Doresc s-1 vd, numai s-l vd.

TATL: E dus n ora. Trebuie s se ntoarc. Ia loc domnioar.

IVANCA: (privete peretele): Ha! Arhanghelul acesta-i el. i sta-i el. i sta-i el.

TATL: Cu alte cuvinte, l cunoti?

IVANCA (fr s se-ntoarc): Eu l cunosc, dar el pe mine nu. Sprncenele, fruntea, lumina, toate sunt ale lui.

TATL: Da, seamn. Cu mica deosebire c zugravului i lipsesc aripile.

(apoi) Vorbesc simbolic, domnioar.

IVANCA: Tu cine eti?

TATL (surprins): Dac doreti s ne cunoatem, ia loc domnioar. Zugravul se intoarce. Pn atunci putem vorbi.

IVANCA (privind mprejur): In sfrit sunt aici. De mult m tot doresc aici.

TATL: N-ai vrea s ne spui, cine eti?

IVANCA: Nu tiu nici eu cine sunt. Numele nu d nici o lmurire in privina aceasta. M-am nscut, simt, fluier i umblu. Restul tcere. (rde)

TATL: Dup vorbele din urm eti actri.

IVANCA: A! Cum poi s m jigneti aa? sunt un model.

TATL: Un mo-del? i ce vrei cu noi?

IVANCA: Cu voi nimic. Pe zugrav l vreau. Cnd pot s-l vd?

TATL: Dac atepi -IVANCA: Nu pot s-atept. Dar dac trebuie, m intorc.

TATL: Minunile vor fi totdeauna bine primite.

IVANCA: Atunci, la revedere. (Se complimenteaz raznd i iese).

TATL: Ai auzit cum m-a ntrebat cine sunt? Ai mai pomenit una ca asta? Ce ochi. Ce rs. Ce pas. Ce nebunatic obrznicie. Oare se mai ntoarce?

DOCTORUL (care i-a privit tot timpul): O adevrat minune a verii.

TATL: Asta ar topi cu cldura ei i platoa sfntului Gheorghe. Tu cine eti? Extraordinar. Te-a privit?

DOCTORUL: La mine nu s-a uitat.

TATL: Hm. Oare se mai ntoarce?

DOCTORUL: Dac nu m nel, eu am mai vazut-o. Stai numai, ca-i dau de urm. Da, la un prieten. Ii are ciudeniile ei. Intre altele, de a nu ziee nimnui dumneata, ci tu. Cnd se lipete de cineva nu mai pleac. Pzii-v.

TATL: Aici stau model numai arhanghelii i celelalte odrasle inutile ale cerului. i acum, asta cu prul rou. Eh, eh. Ce-o fi voind? Ce crezi, mai e sau nu mai e fat?

DOCTORUL: tiu eu? Nu i-am fcut inventarul (ticul) anatomic.

Acum pare a fi n cutarea unui nou stpn. La prietenul acela a stat un an ntreg. (Pune vreo cteva pnze la cele alese) Am ales treisprezece pnze.

TATL: Mai ia una s nu fie chiar treisprezece. Biete, stranic, nvolburat fat.

DOCTORUL (ia o alt pnz): Pictorul nostru e un om chinuit. Un amnunt vrednic de reinut: prin contrast cu ntunecatele sale instincte, toate subiectele lui sunt de-o exagerat spiritualitate. O, Doamne: aceast zilnic, ndrjit, mut, nencetat lupt cu sine. Spiritul arde cu flacri n tufa de spini, dar spinii nu se prefac n cenu, ci rmn spini. Am gsit formula. E angajat ntr-o lupt care-i ia orice libertate.TATL: Vorbeti parc ai scrie. Ia ascult prietene, dumneata eti doctor, de unde interesul acesta pentru art?

DOCTORUL (las pnza, i scoate o igar): Explicaia e simpl. M-a prins patima de a face cercetri n domeniul subcontientului. Ca pe orice doctor de astzi. Descoperirile mele vor fi o senzaie. Lucrurile sunt destul de complicate. Dar rspltesc osteneala. M intereseaz ndeosebi relaiunea dintre art i pornirile ascunse ale omului. Cam acesta e i titlul unui studiu de psihoanaliz ce m muncete.TATL: Atunci ar trebui s-i citeti i versurile.

DOCTORUL: Printe, o destinuire. Nu-1 mai chinui. Luca mi-a fcut unele mrturisiri.TATAL: i-a fcut unele mrturisiri? Ei, las! Fiul meu? Sunt curios. Douzeci de ani n-am putut scoate din el un cuvnt. i deodat vii dumneata cu bagheta magic i le scoi. Sunt foarte curios.

DOCTORUL: Dac nu abuzezi. Fgduiete mi c ai s-i crui nervii. Alaltieri, dup miezul nopii, aud bti la u. Cine-i?, ntreb. De afar: Eu. Eu. Era el. M scol, deschid. El intr abtut: Am venit s m scapi". Credeam nti c l-a atacat cineva pe strad. Nu, rspunde el, stau pe picior de rzboi cu mine, cu mine nsumi. Sufletete mi merge prost, prost de tot. Pn dimineaa, a urmat apoi o lung spovedanie.

TATL: Mult a da s aflu ce i-a spus.

DOCTORUL: Mai nti o ntmplare din copilria lui. Ce-i adevrat, ce nu nu pot s tiu. Slujnica i-a povestit c mam-sa a murit cnd l-a nscut pe el. Vreau s controlez datele. Sunt n joc descoperirile mele! (ticul).

TATL: Adevrat. Soia mea atunci a murit. Ce nsemntate poate s aib un astfel de amnunt?

DOCTORUL: Indat. Dup ani de zile apoi, nu-i e nici lui limpede cum s-a nfipt n el ideea ca e ameninat s devin uciga. Gndul l chinuie ngrozitor. Nu att povetile slujnicei n privina aceasta socotelile mele sunt clare ct altceva. Se ferete de oameni ca s nu aib vreun prilej de alt omor, cum zice el. Dumneata singur, mi spui c st ziua ntreag aici, cu ochii nchii n afar i deschii nuntru. E o stare ce nu mai poate s dureze.

TATL (enervat): Pot eu s-i ajut?

DOCTORUL: Nu poi, dar s-i crui nervii. De altfel bnuiesc c intenioneaz s plece de-aici.

TATL: A mai pleeat i iar s-a-ntors. (se plimb) E nebun, frate. Eh eh i pentruce face art, i pentru ce practic asceza?

DOCTORUL: Ai auzit vreodat de doctorul Freud? Noi doctorii meticuloi cum suntem n disecare, gsim uor o explicaie. (repet de cteva ori ticul, apoi dogmatic) Arta ce-o face l asceza ce-o practic fiul dumitale sunt un fel de supapa de siguran mpotriva pornirilor sale criminale. Nu trebuie s te sperii, dar aa e. (ticul).

TATL: Porniri criminale? Ei spune-mi, nu-i nebun?

DOCTORUL: Cine? Freud sau fiul dumitale?

TATL: Fiul meu, se-nelege.

DOCTORUL: Nu-i nebun, trebuie numai cruat.

TATL: Nu neleg nimic. Ce s mai cred? El i uciga! Of! Nu e normal, s m crezi.DOCTORUL: E cel puin att de normal ca noi. C e tcut? Ce are a face? C l prigonete un gnd? Pornirile criminale sunt cu mult mai generale i mai normale dect ne place s credem. Eu le am, dumneata le ai.

TATL: Ba, s m ieri.

DOCTORUL: Dar cine nu le are, Printe? Intre om i om n privina aceasta nu e dect o deosebire de grad. Deosebirea ntre noi i fiul dumitale? Noi excelm prin virtutea de nenvins a somnului, iar el i face scrupule pna la obsesie din nite ndemnuri oarbe ale incontientului. E clar.TATL: Bine, dar ce msuri vom lua mpotriva lui?

DOCTORUL (ticul): Msuri? Dar e normal. Nu nelegi c n-are nimic? Sau atunci n-ar mai trebui s umble nimeni liber pe strad ci nchii n cuti, toi deopotriv. Inchipuiete-te pe strad. Printe dumneata ntr-o cuc, eu intr-o cuc i toi ceilali. Strada ntreag forfotind de cuti ambulante. In realitate aa i este. Ne-am nchis de bunvoie n cte-o cuc. In cuti umblm pe strad, n societate i rnjim fericii ca zeii n intermundii. Ecee homo. (ticul)TATL (se vaicreste i rde): Oh, oh. Ha! Ha-ha-hai. Ha-ha! Las-mo teorie prea complicat pentru mine. Nu-mi face aici un haz Du-te la acada-

DOCTORUL

Ce-am avut de spus, ai auzit. Oru-i nervii. Nervii, 1 iute!

TATL

Las-m frate, mi-am fcut eu scripc din nervii lui?

Nu mai vreau s tiu, nu mai vreau s aud nimic.

DOCTORUL

Ei, ea s nu devin nesuferit, plec. x>up tablouri trimit mne.

TATL

Altceva!

DOCTORUL

Obieltuielile pentru sala de expoziie m privesc, (ticul).

TATL

In orice mprejurri prietenul gata d 'jertf.

(l b xte pe umr)

Bine-, bine, ara s-i spun.

DOCTORUL

Nu uii.

TATL

Nam s uit.

/

DOOTOBUt

La revedere.

Cu bine, doctore.

DOCTORUL

* (iese, ua din fund rmne deschis)

TATL

(l-a petrecut pn n u. De-aar saude:)

SLUJNICA

Blestemata, ceaua! Pctoasa!

TATL

(din u)

Despre cine vorbeti, dac-mi dai voie s te ntreb?

SLUJNICA

Despre domnioara care-a fost aci.

TATL

(cu o exagerat curiozitate^

0 cunoti? Cine e

SLUJNICA

Cine e?. Nu tiu. Nici nu v^eau s tiu. Adec nu se vede ct de coio cine e? Parc a ieit dead^eptul din casa cu lampa roie.

TATL

Haide, piei, s nu te mai vd.

SLUJNICA

Dumneata ca brbat ar trebui s le cunoti mai bine.

(nchide ua din fund i iese pe ua din dreapta. Scena goal. Se mai aude scriitoarea vorbind singur afar).

(Pauz)

(Saudc orologiul de perete eu limb lung; dup un r.stimp vine din stnga:)

LUCA

(palid i de-o linite aproape neomeneasc. i ia un hiat stilizat, se duce la orologiu i-i oprete limba, apoi ncepe \ picteze. Totul se petrece n cea mai mate tcere).

UN BIAT

(vnztor, de ziare, sdrenos, obraznic, intr pe ua din fund i strig din rsputeri). Ziare domnule. Dimineaa Lupta Universul revista Gndirea Veselia Biserica ortodox Furnica.

LUCA

(i astup urechile) P

Taci, taci.

* . i *

BIATUL

(ateapt surprins de acest efect al bunei sale

vestiri)

LUCA

(blnd)

Vino mai ncoa dece stjjigi aa? Nu vezi

ti& sunt aici? Vino mai aproape s te vd. Nu trebuie s te temi. Nu te bat. Vino.. Ine nam btut pe nimenea.

BIATUL

(a'apropie nesigur, i ntrebtor)

LUCA

Si spune-mi acum, de ce-ai strigat? Numai ca s m superi? Poi s vezi. is'u m am suprat. Nu marn suprat deloc. Eti mulumit?

BIATUL

(d din umeri)

LUCA

(blnd)

i-s hainele rupte. Vreau s-i dau nite pantaloni.

(scoate dintr'un ungher nite pantaloni i i-i d)

Poftimaicinite pantaloni. i-a da i civa lei, dar nam. Ei, spune-mi de ce-ai strigat?

BIATUL

(linitit, mirat de pantalonii cptai)

Nu dorii un ziaj;?

hVGA

Nu citesc ziare.

BIATUL*

Luai Lupta sau Biserica ortodox Mare scandal n sinod. Uite aici cu litere ct potcoavele lui Buce fal Popa i maicele L- Nu Vi le cinstesc (obraznic).

Citete frate, e vorba despre tatl dumi- tale, Popa i maicele.

(iese fugind i diyi nou strignd pe ua din

fund)

Orgii ntrun altar. LuptaVeseliaBiserica...T ; V K

TA TI

(vine din dreapta)

Ai sosit? Ai avut un oaspe.

LUCA

Prietenul?

TATL

Doctorul i unmodel.

LUCA

(n concentrare luntric, tot linitit)

Un mo-de-el?

TATL

Eli, eh, pul aram topit, ochii lacuri verzi..

VOA

Prul rou e frumos, dar nu ""osc n* menea cu p&tt! rou. '*

A ntrebat de tine ntrim fel foarte ciudat, i-a plecat.

Probabil se ntoarce.

LUCA

(indiferent)

Nu tiu cine ar putea s fie.

Dar prietenul ee-a volt?

TATL

Ciudat om i doctorul tu. Inchipuiete-i, gsete tablourile taie foarte interesante. (o scurt pauz). Acum pregtete o expoziie. Din ale tale a ales vre-o patrusprezece pnze pe care ar vrea s le expun. Dac-i dai voie. firete.

LUCA

Dece nu? Dac-i face plcere. Dar fr nume.

i

TATL

Fr nume. Din recunotin fa de prini. De sigur,dac ai un tat aa de faimos.

LUCA

(ntrebtor)

Nu neleg'.

TATL

Cum ai i putea s nelegi1*

Tat dece nu atepi s te lmuresc! Nu mi-e deloc ruine de numele tu. In expoziie vreau s fiu fr nume, fiindc aa neleg eu arta. O oper dc art trebuie s fie ca o fapt bun: anonim. Numele e pentru viaa de toate zilele, nu ea s faci art cu el. Eucel puin aa cred.

TA TL

Eti un fantast, fvioare.

LUCA

Au mai fost vremuri cnd ceice se ndeletniceau cu arta, se pierdeau n munc fr de nnme. Nu sunt cel dinti, nici cel din urm. Anonimatcl e vindecare de o boal grea, o vindecare de noi nine. Dar so lsm.

TATL

Eti un fantast, dar so lsm.

(o scurt pauz)

Nu neleg ce e cu orologiul sta de perete. 11 tot ntore i iar se oprete.

LUCA

(ezit o clip, parc ar ascunde o tain) Eul-amoprit.

TATL

Tu l-ai opt;it?ce te-a apucat!

M supga.

Ei, asta-i! neleg s te supere noaptea, dar ziua?

(pornete orologiul Orientndu-se dup al su)

OROLOGIUL

(bate trei)

TA T L

Aa.

LUCA

(ofteaz odat din adnc, o scurt pauz) Tat, nu eti aa de ban s treci dincolo? Vreau s lucrez.

TATL

( nedumeri t)

LUCA

(foarte linitit)

Nu to supra, am nevoie de linite. Am citit pe feele oaraemloij ca astzi e srbtoare, dar eu vreau s In crez, mult, mult. Fr ncetare.^ ... .

TATL

Ce ascunzi n tine, fiule?

(blnd i cu oarecare tristee)

Nu vin oare din viaa ta? Ar trebui s ne n- elegem cu tcerile, cum alii se neleg- cu cuvintele.. , v

i - A ti fe r. J

TATL

Tinere, ce ascunzi?

LUCA

Am nevoie de linite.

TATL

Numai att? Motiv prea uensemnat ca s trec dincolo. Sau spiritul a nceput s ard n tufa de spini? Vreau s tiu, s-mi lapd opincile. JEfa-ha-ha!

(s* apropie de el, l prinde de mn, se privesc

strini)

Eti bolnav, orieti-numai bun? Mi-e mil de tinereea ta.

(i las mna)

LUCA

De tinereea mea? Sunt un copil btrn, tat.

Aproape tot aa de btrn ca strmoii mei.

TATL

Asta-i metafizic.

LUCA

Metafizic, boal, tinereece alchimie blestemat! Nu-i aa?

De douzeci i cinci de ani mnnc sufletul panii lng tine- Oh, Doamne. S nu fie cu putin nici o punte ntre noi doi?

TATL

Ei bine, te las.

(vrea s ias)

LUCA

(face un nas dup el, stpnindu-s?)

Nu tat, stai. Acum s nu iei. A^um s rmi. .1

Acum pot acum s m ieri. Acum s rmi.

Tat, o fric mare a venit peste mine. #- Tat vreau s-ti spun ceva.

TATL

C vrei s pleci.

LUCA

Na fi plecat fr s-i daii de v^este, dar de plecat, trebuie s plec. Nu e bine s mai rmn.

TA TI

Ti lipsete ceva?

LUCA

> (i duce mna peste frunte)

TATL

'le-ascult.

Tat, nu rde. Bine de eelce are cuvinte, dar n mine toate vorbele sau fcut pietre. Manile astea le vezi? 0 soart e n ele, peste ele, lng ele. Ce se petrece n mine nu tii nici tu, nici eu. Un spaiu se ntinde aici, e o mhnire fr sfrit. Plutesc ca pe o ap neagr aici, e urta nemrginita desndejde. Oh, nu mai pot. Ridic un deget, cade zvorlul de pe o poart ce-ar trebui s rmn venic nchis. Nu e bine s mai rmn. Toate lucrurile mi fac ru aici. Nu mai pot. Nu mai pot Trebuie s plec. Aceasta e noaptea: s nu mai vezi dect venic acela lucru. Aceasta-i durerea: s ntmpini ce ocoleti. Vreau alte gnduri, aa nu mai pot. Vreau alt aer, aa nu mai pot. Tat, am un gnd nuntru prin care mi se scurge tot sngele.

TA TL

(rece)

Dac na ti totul dela prietenul tu, i-a cetfe s fii mai lmurit.

Las, las. E de prisos.

LUCA

Vreau s m uit. S uit c sunt.

(o scurt pauz)H *

Rzi tat. Rzi cum ai tu obiceiul.

TATL

La ce atta frmntare? nchide-te ntr o cuc dac nu eti sigur de tine. Prietenul tu

mi-a fcut filosofia eutelos ambulante n care oamenii se ncbid de bun voie rnjind fericii ea zeii n intemundii. Sau dac nu, i stan la dispoziie eu un alt sfat. F-i sfritul. Du-te spnzur-te. Nu eti fcut pentru via. Ascult-m pe mine.. Sunt om btrn.

LUCA

(nfrnt)

Tu zici?/"

TATL

Eu zic, M'- ]

LUCA

Rzi tat, rzi cum ai tu obiceiul.

TATL

Eu zic fiule.

LUCA

(des ndjduit)

Tu zici?

TA TL

Eu zic.

LUCA

Am ateptat nu, nam ateptat nimic. i tu n loc s-mi ajui, mi pregteti belul Oh, e ngrozitor.

TATL (vrea s ias)

Nu eti pentru via. Sunt om btrn.

Tat, nc nu i-am spus tot. Aseult-m Tat.

TATL

(a nodat repede un bel din trcagul ce l-a avut n mn i i-l arunc) Ha-ha-ha-ha!

(iese)

LUCA

(i strnge manile la gur)

Nu, nam ateptat nimic- Dela el nici un ajutor...

CORTINA - ;

(Aceea,!}i odaie. Lumina att de ireal c d ntregului ceva iteal, visat).

(singur, picteaz)

M opresc i-apoi iari lucrez. Pe pnza a- ceasta pun mult albastru ca s m luminez. Ziua de ieri se continu i *n ziua aceasta. Fata frumoas dac ar veni, a ti so iubesc. Dar mai bine ar fi s nu vie. Rzi. tat, rzi.

IVANCA

(intr, se oprete)

OBOLOQIUL de perete

(bate sonor ca un clopot: trei)

IVANCA

(cu fiecare btaie s'apropie un pas)

LUCA

(lr.esae)

IVANCA

Tinere, i de btile unui ceasornic tresari?

LUCA

Ce s-i spun? Poi tu s nelegi? Acesta-i nceputul. Trebuie s ocolesc inevitabilul fap-

tei. Ascult. nchide ochii i-ascult. Unde

mai pot s fug? Unde maseund? Ceva grozav are s se ntmple.

(misterios i ncet)

Ai avut vreodat ndrzneala s pui mua pe-un ceasornic?

IVANCA

Pe-un ceasornic?

LUCA

Iait-mi dorina- Dar dac poi, pune degetele tale frumoase pe cadranul cu zodii. Vino, vinontinde mna.

Mut arttoarele napoi.

IVANCA

(se duce la ceasornic i ntinde mna) Niciodat nu mi-a fost fric s ating un ceasornic, i acum cnd te vd adunndu-te ca un cno btut, rni-e fric.

(mut arttoarele napoi)

OROLOGIUL

(bate patru) ,.; \

LUCA

(ascult cu ncordare)

Ct a btut? Ct a btut?

IVANCA

Patru.

L-am mai ncegcat de multe ori. Ceasornicul are o soart. Dae-1 mui nc o or napoi, are s bat nainte, cinci, ase. II dai cu puterea napoi, el bate nainte, tot nainte. Stai i-l asculi, tic-tac, tic-tac. Spune-mi ce rni mai rmne? S atept? Nu m pot apra ca nimic. Asta nseamn sfritul. Pat cu pral ea soarele n apunere, ieri ai venit ntia oar. A fost inevitabil intrarea ta aici, i tot aa faptul c stau n faa ta. i tot aa cele ce vor urma.

IVANCA

Atunci rmn aici.

LUCA

Eu voiam *fe ies nc astzi din oas. Voiam s plec. Cnm voiu scpai Dac mi-a ndrepta pasul spre u, ua sar, nchide singur i na mai putea s ies.

De unde vii? Parc Jir. noaptea mea luntric te-ai ridicat. Oh, dece-ai venit? Dece-ai venit? Eu cred c nenorocirea cu tine se n- eepe.

TATL

(intr din dreapta, deschide ua ncet, rmne n prag, fr s zic ceva i privete. Tvanca e cu spatele ctre el, nu-l vede)

IVANCA

(ctte Luca)

Nu m alunga. nc nimenea nu ma trimis napoi. Bueur-te i primete-m.

LUCA

Doi oameni, cum sunt eu i cum eti tu, cnd se ntlnesc s du se priveasc. S nu rmi aici.

IVANCA

Ziceai c mam ridicat din noaptea ta.

LUCA

Pentru sngele meu te-am strigat. Nu trebuia s vii. Un blestem s'ajs fi putut nc o- eoli, ci acum eti aici: trup viu i mai rscolitor dect orice alt primejdie. Fagi, cci altfel sar putea sar, putea ntmpla ce nu sar putea ntmpla?

Pleac. Du-te.

IVANCA

Vreau s-i ajut s trieti.

LUCA

Toate focurile vechi ca le-am ngropat n carnea mea, ar putea s renvie n apropierea ta. Dar ee a mai putea s fiu pentru fiicele omului? Traiul meu e o zilnic sinucidere, i aa i trebuie s fie, cci altfel rul ce l-a aduce ar ntrece orice nchipuire. mi eti a- propiat, cu toate acestea nu pot t"" i spun, ct de mult doresc s pleci. Te rog, c ;-te, i nu te mai ntoarce niciodat.

IVANCA

Vreau s-ti ajut s trieti. Vreau s te vindec.

LV CA

O, dece nu se nehid pleoapele? O, dece mai vd?

IVANCA

(simte c cineva e n u)

Tinere, o u sa deschis. Simt c un om ne privete din prag,

3>ac e tatl tu, f-i semn s plece de-aci. Nu vreau s m mai priveasc.

LUCA

Tat, dece taci? Tat, d-o afar! Tat, dece nu-i aperi smna?

TATL

(se retrage cum a venit)

LUCA

(vrea s zic ceva, s'aeaz pe canapea)

IVANCA

(i se mbulzete ntre genunchi)

Am s-i vorbesc. Tu taci.

LUCA

Ce-ai fcut? Dece nu te-a dat afar? Nici el nu m are putere asupra ta? Ai intrat aici, i nimenea, nimenea nu mai are putefe a- supfa ta.

IVANCA

Ridic-m la tine. F ce vrei. Nu m trimite. Nai vzut cum m privea? Voia s m ia. Eu vreau s fiu numai a ta.

(pauz)

LUCA

Sufletul meu e trist.

i ziua asta, pare ar fi luminat de lun, nu de soare.

Pndesc nluci din toate umbrele.

La noapte cerul are s-i arunce stelele n fntnile noastre, i-o s ne trezim tulburai foarte.

Las-m s nchid ochii: s fiu trist.

IVANCA

nchide ochii. nchide ochii.

(Pauz. In rstimpies, de dup canapea, de dup mas, dar dup perdea suc brbai i s'aeaz pe mas, n fereastr, pe lavi. Sunt mbrcai n aceeai hain, ca un halat, caro poate s fie de oricnd i de oriunde. Mai ciudat ns e c toi seamn cu Luca, de-ni crude c sunt unul i acela).

LUCA

(nspimntat sare n picioare)

Nu vezi? Toi ne pzesc din toate prile.

CEI ZECE

(rd n triluri stridente)

NTIUL

Privii-v. Ati fi visat vreodat s semnm

aa de grozav uuni cu cellalt?

AL DOILEA

Grozav semnm, unul cu cellalt.

NTIUL

Strlucii urmai, eu am trit acum cincisprezece veacuri. Am fost clugr i-am omo- rt apte maice tinere. Cnd am ajuns la poarta raiului am suflat u spada de foc a ngerului pzitor, am suflat ii spada lui de flcri i-am stins-o ca o lumnare de mort. Apoi am intrat.

AL TREILEA

Eu sunt nepotul tu.

AL PATRULEA

(ctre al cincilea)

Eu sunt tatl tu. Nu m mai cunoti?

AL SSSELEA

(ctre ntiul)

Nu este vreunul mai vechiu dect tine? Eu .unt mai nou ca apte veacuri i mai srac eu apte isprvi. i totui ct de tare semnm.

AL APTELEA

E grozav, cura semnm.

E U CA

Adevr grind toi aceti coclii trebuie s fie moi i strmoi de-ai mei: o garnitur ntreag, pestri, spurcat i glorioas. Parc a i ntre dou oglinzi i ma vedea de nenumrate ori. Dac odaia a fi fost mai mare, ar fi venit cu sutele la aceast srbtoare a recunoaterilor. Oh, da, e grozav.

AL APTELEA

Ne reproducem repetndu-ne, parc am fi o idee fix a naturii neghioabe, de care de zece mii de ani i mai bine nu se poate desbra.

AL OPTULEA

Eu mam omort singur ntro pivni pe-o grmad de cartofi. Din singurtate mam npucat n cap. Dimineaa cnd au ieit oa- menii dela biseric, mau vzut ntins. Ochiul era scurs pe cartofi. Voiam s iubesc i nu puteam. M'a sgetat nebunia singurtii.

AL NOULEA

Haidei, nu v mai tot mirai. Pretutindeni, totdeauna, a fost aa i va fi aa. Variantele aceiuia cntec.

LUCA

Oe cutai aici? Ce vrei aici! Sburliilo!

AL ZECELEA

Ce fat frumoas iubeti. Prul aram topit, ochii lacuri verzi.

TOI ZECE

(n cot: grotesc)

Ce fat frumoas iubeti. Ha-ha-ha! Ha- ha-ha!

d .

NTIUL

(c.tre Luca)

Noi suntem vii cu pcate, tu eti un mor.t fr cusururi.

Fata frumoas trebuie s vie cu noi.

CEILALI NOU

(n cor)

Ha-ha-ha!

Cu noi! Cu noi! Pe aternut moale pentru oase goale i pline de glod.

Ha-ha-ha!

Acum suntem liberi! Liberi, liberii

LUCA

Cenu pe cap, neruinailor!

NTIUL

(ctre Luca)

De mult toi dm trcoale sngelui tu. Dece ne-ai inut subt zvor, nepoate? Un nevoia a voit s se nchid deertciunilor. Ce nelepciune searbd!!

CEILALI NOU

Acum suntem liberi, liberi, liberi!

AL APTELEA

Ce tnr sunt cu!r- i

Al, NOULEA

Toi suntem tineri. Arendai ai plcerilor, s jucm c suntem tineri.

AL DOILEA

Fata frumoas! La mijloc fata frumoas!

CfiILALTI NOV

Intre noi fata frumoas! Hora priculiei- lor!

AL TREILEA

Suntem liberi, liberi! S jucm!

IVANCA

Nebunii! Cine sunt nebunii tia?

TOTI ZECE

(joac (jrote&c n jurul Ivancei, cu semne ciudate, ciupind-o)

NTIUL

(cite Ivanca)

Joac i tu.

AL PATRULEA

Joac i tu.

TOTI

Joac i tu,

AL SASELEA

Dac joci ii srut picioarele. Joac pe blana asta de ied!

Al APTELEA

Dac joci i-;;duc luna depe mormntul meu i i-o dau ie. Soge cald. Fat vie.

IVANCA

(ncepe s joace cu ei ca ipnotizat).

INTllUb

Eti mai frumoas dect te-am urzit n nchipuire. Arat-ne picioruele.

IVANCA

(ridic haina)

TOTI

Suntem liberi, liberi! Tineri i liberi!

(joac nebuni, deodat saude un sunet de mrgele czute)

IVANCA

(rde cu hohote)

Uitai-v, vau czut dinii din gur, v*au czut dinii du gur ca mazrea. Ela-ha-ha!

TOTI ZECE

(se opresc bfusc, cocoloindu-se pe podele, a- fat unul spre cellalt)

Grozav aerunm unul eu cellalt.

(par'c ar cuta ceva pe jos)

'IVANCA

(n picioare n mijlocul lor) Ha-ha-ha! Lsai-i acum. Nu-i mai cutai. O s-i gseasc slujnica dimineaa cnd mtur. Am s vi-i pstrez. Unde s vi-i trimit?

Adresa?!

AL NOULEA

Adresa?

AL APTELEA

Idee fix a naturii.

IVANCA

Oraul, strada?

AL CINCILEA

Unde-i pmntul uor.

IVANCA'

Lsai-v dinii. Nam vzut, nam auzit nimic. S ncepem iar. Da s gijii s nu v pierdei picioarele. S ncepem iar. La joc, tinerilor, peste veacuri.

NTIUL

Prul nostru se'smulge mai uor. dect iarba proaspt din ogor plouat. Dar, s jucm.

AL ZECELEA

(scoate un chiot subire)

CEH ALT!

(rd)

NTIUL

Ce-i frate? Ai gtlej de femee? ,

AL ZECELEA

Asta vine de-aeolo c mam castrat. Am a- vut cincisprezece copii i-apoi din plictiseal mam castrat.

AL DOILEA

Atunci ce mai caui n tovria noastr luminoas?

AL TREILEA

Ce mai caui ntre arendaii plcerilor?

AL ZECELEA

Iaeaa, iac'aa. Vreau i eu s m uit. mi place s m uit.

AL PATRULEA

Sus! Unu, doi, trei.

(Toi sc ridic i ncep dansul din nou)

NTIUL

(se desprinde din joc, s apropie de Luca, l trage de nas)

ie i-e fric de oameni?

(se duce la locul lui n joc) Ha-ha-ha!

AL DOILEA

(face la fel)

ie i-e fric de .fapt?

(ne duce la loc)

Ha-ha-ha

AL TREILEA

(face la fel)

Soarta omului are poteci ncurcate. Dac le ocoleti stnd pe loc, toate potecile i se ncurc nuntru.

(se duce la loc)

Ha-ha-ha!

LV CA

(optete)

Lsai-ma. Dai-mi pace. ncetai, nu mai jucai. mi luai puterile. Eu nu vam chemat. Plecai de-aici. Plecai. Nu nelegei? Am svmpucca pe nitecni.

TOTI ZECE

Ha-ha-ha!

LVCA

(vrea s strige din toate puterile, dan nu poate s scoat nici un cuvnt, casc numai gura),

AL DOILEA

Bucuros ar scuipa i n urnele noastre. A- cum abia mai rsufl.

(cade topindu-se pe canapea)

ntiul Suntem liberi, liberi.

AL DOILEA

Am rupt zgazurile.

AL TREILEA

Am spart oprelitele.

AL PATRULEA

Am ajuns pe malurile sngelui

AL CINCILEA

S mai trim odat.

AL APTELEA

Noi suntem!

AL SESELEA

Fat frumoas, nai vrea s te ari goal i luminoas privirilor, noastre nviatei

TOTI UE CB

Hi-hi-hi! (chiote stridente) Cu-curi-gu!

(se opresc brusc, cocoioindu-se pe podele.

Unul arat spre cellalt)

Grozav semnm turul eu cellalt.

IVANCA

(ctre Luca) la-rn de-aici. Ta-m de-aiei.

( ip)

Ta-m, nu m lsa! Am jucat ntre mori. Oh, oh.* v

Bate cineva la u. Eu cred c a fost numai an vis. Oh, oh.

(Se face o clip ntuneric. Apoi lumin normal de zi. Ivanca i cei zece au disprut. Luca singur,, ntins pe canapea se trezete din somn de btile dela u. Intr slujnica)

LV CA

(speriat, se ridic)

Ce , ce-i? Cine-i?

SLUJNICA

lart-m c te-am trezit. Nu tiam c dormi

LUCA

Am strigat n somn?

SLUJNICA

Se poate. Deafar nu sa auzit.

LUCA

Doamne, ce vis stupid. Ce vis stupid, de panoram.

SLUJNICA

Domnule Luca, domnioara ce te-a cutat ieri, se plimb cam de un ceas n faa casei. Dac vrei, din buctrie o poi vedea.

[LUCA

^Domnioara eh p&rul roaf

SLUJNICA

Da, da. Domnioara cu prul rou. A fost aci?

LUCA

Na fost, dar am vzut-o azi diminea pe strad.

SLUJNICA

Eu cred c are s vie iar, ce s-i spun?

LUCA,

So ndrepi aici.

SLUJNICA

(isbucnete n plns)

LUCA

Ei, ce-if Ce sa nimplat?

SLUJNICA

S no primeti c are s-i mne.; zilele.

LUCA

Nare s -mi mn ce zilele, Mrie.

SLUJNICA

S no primeti c-i manc zilele. Aa-mi spune mie inima. Doamne, ct i-am purtat grija ct ai fost copil. Ai fost un copil aa de bun, nai fi scos o vorh urt. Pafc te vd i-acum. Mic, mic de tot te mpiedecai de brndui n livad i lo certai ziendu-le: Dumneata, floare, nu te pori cuviincios. Doam-

ne, acum, de cnd eti mare, stai ziua ntreaga i te gndeti. Prea eti trist. Cte nopi n am dormit. Tot stai, tot stai. i te gndeti. Suferi de inim rea? Nu e bine s te tot gndeti. Putrezete creerul. Eu sunt proasta, tiu, dar de ce nai vrea s asculi odat un sfat i dela o muiere proast? Cine a ajuns departe cu de- teptciunea? Ascult-m. Asta cu prul rou i mnc zilele. No primi.

LUCA

tii, Mrie, este o veche legend, oare nu mi-ai spus-o dumneata? care se ncepe aa: La nceput nainte de a fi lumea au fost doi frai. Dumnezeu i dracu, nelegi? Doi frai. Toate lucrurile le-au fcut n tovrie. Unul a nscocit ziua, cellalt noaptea, unul a fcut pe sfini, cellalt ispitele i visurile rele.

De-atunei unde sunt sfini, trebuie s fie i ispite! Du-te, Mrie, afar i ateapto.

SLUJNICA

(ofteaz profund i iese) -CORTINA-

(Aceeai odaie. Tunete n surdin, sugrumate de deprtri. Pe fereastr se vede cum plou. Grindina lovete n geamuri)

LUCA

(singur, ntinde o pnz nou pe stativ)

VOCEA TATLUI

(din odaia dealturi)

Ha-ho! Ha-ho!

LUCA

Doreti ceva?

70 CB A TATLUI

Cum e afar?

LV CA

Ploaie, grindin.

VOCEA TATLVI

Ivanca unde-i?

LV CA

In camera ei.

VOCEA TATLUI

Mi se pare eft no pzeti destul d% bine.

LVCA

(i muc buzele)

SLUJNICA

(intr cu semne disperate)

Domnule Domnule - Domnule- s vezi.

LUCA

Sa ntmplat ceva?

SLUJNICA

(l duce la feeastr)

Sfnt Maic Precist-- s vezi.

LVCA

Alearg cineva peste cmp....y

SLUJNICA

E domnioara. Trgeam cnepa la meli, cnd veni furtuna. De (cnd au nceput s ead apele, domnioara alearg cu trupul gol prin ploaie i pr.in vnt peste cmp. Goal a ieit din odaia ei, i-a nceput s sar, de-ai fi zis c o lovea cineva cu biciul peste picioare.

LUCA

Nebunie. ' ' : x

SLUJNICA

Drcie ori nebunie, cum o iei. Dar poate s cad lovit de trznet n mijlocul cmpului. Poate s rmn grmad de cenu n mijlocul holdelor. Domnule, domnule, nu i-am spus eu, s no primeti n cas? Ai plimit-o i acum e de tr.fi luni aici i nu mai vrea s pjece. Ce copil bun erai. Iti mn cil zilele. Cnd erai mic te mpiedecai de brndui.

LV CA

i-acum m mpiedec de alte brudui Du-te dup ea! k

SLUJNICA

S pun la ncercare vremuirea asta? nceput i grindina. Auzi aci? Eu s m duc dup ea!

LV CA

(iesr, n goan)

SLUJNICA

Doamne, Doamne, sfnt Maic Precist! (face cruce)

VOCEA TATLUI

Ce se petrece, Mario1?

SLUJNICA

Domnioara a luat-o razna prin futun, goal, fr fatrop de cma pe ea. Maica mea, ce mi-a fost dat s vd n casa asta. Dece nu ma luat mai bine Ucig-l-toaca n ziua cnd am intrat aici?!

VOCEA TATLUI

Nu neleg. Ce vorbeti"?

SLUJNICA

Domnioara fuge prin ploaie.

VOCEA TATLUI A-a-! Deaeeea-i aa de aprins vizitiul cerului.x

SLUJNICA

Cum mai vorbeti i dumneata.

TATL

(avare n u)

De, btrn sunt i eu, dai* tot mi mai ies din mini. Mi-av plcea so vd i eu. TJnde-i?

SLUJNICA

Parc nam vzut cum te uitai dup ea pe fereastr.

TATL

Ce-a apucat-ol

SLUJNICA

Drciile, Printe, cele de toate zilele: cnd rs, cnd plns, cnd lein. E mai pornit dect ceaua care muc pomii din grdin. Asta-i una de-acele negre "n cerul gurii.

Treci, Printe, c vin.

(ies amndoi pe unde au venit)

LUCA

(aduce pe Ivanca mbrcat n halatul n care fusese mbrcat el cnd a ieit)

Unde s te aezi

(o aeaz pe canapea) Odihnete-te!

(rsuflnd grbit)

Mulumesc cerului pentru ape. Cald. Cald. Cald. Deschide fereastra. Dece nu mai lsat? E bine aa. Apele au biciuri moi. Cud nu sunt bae s te cuprind, cnd nu sunt priviri s te bat cu dragostea lor, te mntui sburdnd peste holde. Ploaie trup gol spune-mi m iubeti? Cine te-a pus de paz? Dece nu mai lsat? Spune-mi dece te fereti de mine? Oh, prjolul sta de var,

LVCA

I)ece m feresc? Nu tiu.

XVANCA

ezi lng mine.r *;

LVCA

S nu-i aduc mai bine pantofii?

IVANCA

Nu. ezi.

ILUCA

(vrea s ead pe-un scaun)

IVANCA

Nu acolo. Aici pe canapea lng mine. Nu vrei s deschizi fereastra?

LVCA

($aeaz lng ea)

Ploaia nc na trecut.

IV ANCA

Aa i-acum. acum s-mi povesteti ceva.

LVCA

(o privete ntrebtor i sbngaciu)

S-i povestesc? Ce-a putea s-i povestesc?

IV ANCA

Spune-mi, ai mai avut vre-o agenturn

viaa ta una singur afar de astacu mine? , .>

LVCA

Vre-o aventur? Asta cu tine e aventur? Nu. Nu mi-adnc aminte.

1VANCA

Totui gndete-te. Una singur. Adu-i bine aminte.

LVCA

Ba da. Una singur, foarte nevinovat, cu o fetican de vre-0 patrusprezece ani.

IV ANCA

Nu i-e ruine? Cnd? Unde?

LVCA

Eram ntrun sat de munte n vilegiatur, acum vre-o patru ani. Foarte puin lume o- reneasc. Fetieana era o trengar cunoscut de toi i de nimeni. 0 vedeai seara la joc, ziua prin pduri. Int#o sear stam ca de obi- ceiu pe-o banei. Feticana trece i se oprete

tocmai n fata mea. i ncepe: E-adevrat c tu eti poet? Rspund1 Nu, cine i-a spus!* Ea: Ba da, eti poet. mi dai voie s stau ln- gk tine? Eu: Cu plcere, poftete domnioar! Apoi urmeaz dialogul, nti mut i-apLVr-AUmblu...DOCTORULi nu te mai opreti, (ticul).LUCACnd vog cnta cocoii mi voiu lepda pentru cea din urm oar numele i nu mai iau altul. Numele e njositor i ruinos. neleg s dai nume unui cne, unui dobitoc, da unui spirit? Unui spirit nu.IDOCTORULStraniu pustnic ai s devii. Arta ta va sffi aci??Il-Abia aci so ncepe. Crea tiu nea acestor mni st, va arta de-acum deslegat de mine. Eul e pcat. Cel mai mare pcat.DOCTORULEti n adevr foarte crud. Toat cruzimea. ce-ai adunat o n luntricele tale hambare, i-o ndrepi acum mpotriva ta. (ticul).LV 0 AAm s m sdrobesc. Am s m calc n picioare. Aici nu mai rmn.DOCTORULDar unde, prietene?LUCAVoiu umbla peste ape i peste muni; subt mine strmoii, deasupra atotputernicia albastr i paserile cu instincte cereti,Vino i tu.DOCTORUL(zmbind)Unde?LUCALa munte. Acolo nu sunt oameni. A rolo m voiu vindeca. Ori gndul i s.; pare aa de nebun?DOCTORUL(tace)LVCANu-mi rspunzi? Credeam, credeam c tu eti nelegtor. DOCTORULNebun gndul nu mi se pare. Dimpotriv, m simt aproape naripat. Tu tii c nu m simt trind dect acolo, unde am prilejul s fiu prieten i vezi, rmn mirat ca subt un cer nou. O cale sa deschis, un vis sa iscat. D-mi mna. Viu i eu,LUCA(nu mai ascult, privete mprejur; ngrijat)DOCTORULNu te bucuri? Vin iu eu.LUCABa da ba da.Dar Ivanca unde-i?DOCTORULPoate a plecat undeva.LV CAE i mai bine aa. Altfel na mai scpa. Mai bine c nu-i aici. Orict ducere mi-ar pricinii:, plecm prietene, plecm.(i adun umerii i se ntunec)Astzi se ntmpl ceva. Oh, Doamne, astzi se ntmpl ceva. Nu m prsi.DOCTORULPrietene -- drept! Ce lum cu noi? (ticul).LUCAPune i sare adec nimic.DOCTORULBani?Nii ie. Numai pofta de a ne trudi. Celelalte vin singure.DOCTORULO s umblm mult prin pduri, nu-i aa?LUCAPrjin pduri peteri, stni, mnstiri.DOCTORULSraci i liberiLUCANumai de nar sosi Ivanca, Astzi se ntmpl ceva.(rupe pnza depe evalet}DOCTORULCe-ai fcut?iLV CAAm sfiat portretul Ivancei. Nu /reau s las nici o urm.DOCTORUL(ia o manta)Cel dinti popas l facem abia n muni.LUCA .ii cel din urm tot acolo.Numai de nar veni Ivanca.DOCTORULCe mai lum?LUOANimic. Repede, Doctore. DOCTORVLPlecm. Putem pleca, (ticul),LV VA(se pipe)Afi trebui s zic: rmas bun lucruri, dar nu pot- Stai, era s uit- Pistolul s 1 las acas- (l scoate)In pduri nu-i nevoie de el.(optete)Numai ntre oameni ai nevoe de revolvere... (S'aude din odaia dealturi rsul Tvancei: Broasc estoas, broasc estoas!)LV GA(ncremenete)Ivanea!DOCTORVLCe e? Vino LV VAAi auzit? E ea. In manile marelui eu, n braele dobitocului. Ivanea, Ivanea, Ivanea! Brbosul marele eu!Inim, nchide i ochii ca o pasare pe care o cufunzi n ape.Unde sunt? Ce mai vreau? Unde merg? Omizi grele a scuturat peste mine pomul cunoaterii.Du-te, pmnt.Oufund-te, ar.Amare i-au fost povetile. .DOCTORULLaso. Nu A^oiai s pleci fr so mai vezi? Laso unde-o fi: n zvoaiele raiului sau n braele animalului, (ticul).LUCAE ru mi se oprete inima. Sufletul i l-am ghicit n trup, cum trupul i l-am ghicit subt hain: un miracol. i-acum, acum nu mai pot s calc peste prag.Spune-mi tu, e Ivanea un om? E Ivanea un om?DOCTORULFace s te mai sbai?LUCAOrice-a ncepe, un dru-m e dinainte dat. Prietene, nu mai e nici o scpare. Prietene, nu mai vd.DOCTORULE trziu vino, d-mi mnaLUCAStai.(rde ciudat) h-h h-h-h-h h-h-b '(tremur)Sunt linitit nu vezi? M stpnese. H- hi-h nu sunt nebun. Sunt limpede. Doctore, sunt limpede. Ii pot spune tot ce vd. Tu aidoi ochi, dou mni, eti om. Ii pot spune tot ce aud. Ha-ha. Broasc estoas, broasc estoas! Hi-b M i ai zis c e trziu. Sunt limpede., doctore. Uite ceasornicul, vd c-i trziu. Pentru toate e prea trziu (ncet:) Ar trebui s-mi las materia s urle (url:)Ajutor, ajutor! Nu te speria. O ncercare, cea din urm > ;*j j j| ii(arat misterios spre ceasornicul de perjete) Prietene o ncer:care, cea din urm, i-a- poi am isprvit. Mut, arttoarele napoi te rog te rog(straniu)Mut arttoarele napoi. Mut-le, mut-le! Repede!DOCTORULCe vrei?LUCA(straniu)E ngrozitog. Ar trebui s bat trei, dar are p bat patru. H-h-hL-am mai ncercat -iu Ce vis stupid cnd m gndesc, sunt sloiu(url)Ajutor, ajutor!DOCTORULLinitete-te, l mut dac vrei. Linitete-te Luca (Orologiul arat patra fr un sfert, Doctorul mut arttoarele pe trei)LUCA(ascult cu ncordare)OROLOGIUL(bate patrji)DOCTORULNumai tu ai astfel de or oloage. Mecanism absurd. (ticul).LUCAAre o soart, o soart dela oare nu e abatere.DOCTORUL(mut arttoarele nc o or napoi) Unu, doi, trei, patru, cinci E sinistru LUCACe sinistru?! E de nebunit, prietene, de ne- bunit. Oprete-te!DOCTORULEu nu-1 neleg. E absurd. Mecanism stricat.LUCAEu neleg. E de nebunit. Ha! Ha-ba! (urj)Ha-ha-ha!(alearg cu revolverul spre ua din dreapta) Ivanca! Ivanca! Ivanca!DOCTORUL(i ine calea proptindu-se n u) Turbatule, ce vrei? Trezete-te!LUCA(se lupt cu el)Las-m s trec eDOCTORULA r,une revolverul!LUCANu mai pot lasa-m vreau s trec Nici o minune nu mai ajut. Taie-mi manile, toac-m, !a.s-m s trec. Ivanca te omor, Ticlosule Tat te omor, Ivanca!!!DOCTORULNebnnuie, desmetecete-te! Luca!LUCA(unl)Hahaha (ip, se sbate, se lupt s mite pe doctor din m; nu poate; alearg urlnd cu revolverul ridicat pn n colul opus al camer.ei; cnde aci:)DOCTORUL(ii strig)mpuc!LUCA(ntr'o clip i acopere ochii cu mna i nc- puc sprje Doctori, dar, nimerete orologiul de perete, cate cade. In aceea clip cade i el scpnd revolverul)*(Pauz)DOCTORUL(rsufl adnc i uurat, sapi&opie de el, i prinde capul, blnd)Linitete-te prietene *- (deschide ochii)Nu te-am omort? Ce-a. fost?DOCTORULCum vezi, am scpat teafr LUCANici pe ceilali nu i-am omort?DOCTORULNu sa ntamplat nici o nenorocire.LUCADar a czut ceva.DOCTORULAi nimerit orologiul.LUCAOr.ologiul a czut?DOCTORULOrologiul care btea aa de absurd.LUCAAltceva nimic?DOCTORULNumai Ofiologiul.LUCANu eti rnit?DOCTORULNu, dragul meu, sunt ntreg. Nici un strop de snge na curs. Eu am intit spre tine, cum ai scpat? Fapta mea ar fi putut s nsemne o ucidere.DOCTORULAr, fi putut fr ndoial. Dar ntmplareasau poate mai mult dect ntmplarea a voit s nsemne o vindecare. A fost o slbatic schimbare n bine; a zice chiar nebun schimbare. Am vzut c aceast fapt, trebuia svrit. i cnd ai ajuns n colul cellalt, nu tiu ce ma ndemnat s-ti strig; mpuc! Poi s-i nchipui, uor nu mi-a fost.i-acum m ntreb i eu: mai triesc?Uor nu mi-a fost.(ticul)LXJ CAPrietene, d-mi mna.(se ridic)Bucur-te i cnt.Pe tine te mai chiam singurtatea? Pe mine nu m mai chiam.Vreau s rd ntre oameni. Cine mai ar;e fric do oameni?Vreau s fiu vesel pe strzi. Cine nu e astzi-ooi pe strzi?Sunt slobod. Sunt scpat.Prietene, mam vindecat pin fapt.Prietene, era s cazi n snge.Sunt slobod, sunt scpat. \Sfinii an, fiecage, cte-o aureol peste cap.Noi doi avem mpreun una singur.De-acum trebuie s ne-o purtm tot mpreun.DOCTORULTu gseti totdeauna cuvintele cele mai frumoase. (ticul)Sfinii au fiecare cte-o aureol peste cap.Noi doi avem mpreun una singur.De-acum trebuie s ne-o purtm tot mpreun.Acesta-i sfritul unei ptimiri i nceputul unei legende.(ies amndoi, pmntul sun ca o org) CORTINA -