1 curs. cunoasterea comuna si cunoasterea stiintifica. ipoteze si cauzalitate

27
Curs 1 Cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică. Cauzalitate şi ipoteze

Upload: danna-gheorghe

Post on 31-Dec-2015

156 views

Category:

Documents


2 download

TRANSCRIPT

Page 1: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Curs 1

Cunoaşterea comună şi cunoaşterea ştiinţifică. Cauzalitate și ipoteze

Page 2: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cunoaşterea comună

• Cunoaşterea comună sau la nivelul bunului simţ (socializare, intuiţie, prejudecată, reactanţă cognitivă)

• Simţul comun de mâna a doua

• Imaginaţia sociologică

Page 3: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cunoaşterea ştiinţifică

Enunţuri fundamentale pe care se bazează cunoaşterea ştiinţifică (James Wander Zanden, 1988, apud Chelcea, 2004, 39):

- lumea înconjurătoare există independent de observaţia noastră, nu este creată de simţurile noastre

- relaţiile din lumea înconjurătoare sunt organizate în termenii de cauză efect

- lumea înconjurătoare poate fi cunoscută prin observaţii obiective

Page 4: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cunoaşterea ştiinţifică Principiile metafizicii probabiliste (Patrick Suppes, 1884/1990, 71-72):

- legile producerii fenomenelor naturale au în esenţă un caracter probabilist

- cauzalitatea are un caracter probabilist

- certitudinea cunoaşterii, în sensul preciziei totale a măsurilor, este irealizabilă

- ştiinţele ca terminologie, obiect şi metodă se caracterizează prin pluralism

Page 5: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Abordarea pozitivistă – Auguste Comte (1798-1857)

”Cred că este deja hazardat, încă de pe acum, acest termen nou [sociologie], echivalentul exact al expresiei mele, deja introdusă, de fizică socială, pentru a putea desemna printr-un nume unic această parte complementară a filozofiei naturale care se raportează la studiul pozitiv al ansamblului legilor fundamentale proprii fenomenelor sociale” (Comte, 1830-1842/ 2002, 135)

Page 6: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Max Weber (1864-1920)

”Dacă din perspectiva astronomiei corpurile cerești nu intră în raza interesului nostru decât prin relațiile cantitative susceptibile de o măsurare exactă, în știința socială, dimpotrivă, interesul se îndreaptă către cunoașterea calitativă a proceselor, cu toate nuanțele lor. Pe de altă parte, trebuie să susținem de la bun început că în cazul științelor sociale avem de-a face cu intervenția fenomenelor de ordin spiritual care trebuie «înțelese» prin retrăire” (Weber, 1904-1917/2001, 32)

Page 7: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cunoaşterea ştiinţifică

Thomas S. Kuhn (1962/1999). Structura revoluţiilor ştiinţifice

- paradigmă

- cercetarea normală (rezolvare problemelor de tip puzzle)

- cercetarea extraordinară

- revoluţie ştiinţifică

Page 8: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cunoaşterea ştiinţifică

Este posibilă cunoaşterea ştiinţifică liberă de valori?

- Neutralitate axiologică

- Afirmarea deschisă a valorilor

Page 9: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Etica în cercetare

Participarea voluntară

Anonimatul și confidențialitatea

Înșelarea cu privire la motivele cercetării

Prejudicii psihice sau fizice

Exemple:

Stanley Milgram (1963) – obediența

Laud Humphreys (1970)Teearoom trade (watchqueen)

Philip Zimbardo – (1971) Standford (gardienii si deținuții)

Page 10: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cunoaşterea ştiinţifică

• Cercetare descriptivă

• Cercetare explicativă

• Cercetare fundamentală

Page 11: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cuzalitate

Dificultăţile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):

1. Problema sensului cauzării (ex. relaţia dintre satisfacţia muncii şi performanţă)

2. Problema duratei şi a distanţei

3. Problema cauzelor aparente (ex. trăsături de personalitate şi sărăcie)

Page 12: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cuzalitate

Dificultățile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):

4. Riscul de a fi corect din raţiuni falseex. 1. punga de amfetamină de la gât împotriva răcelii; ex. 2. copiii din clasele avute au o imagine de sine mai

bună decât cei din clasele sărace – explicaţia eronată: taţii din familiile

avute sunt mai apropiaţi de copiii lor– explicaţia corectă: ceilalţi copii le

acordă mai multă importanţă (atitudine pozitivă)

Page 13: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cuzalitate

Dificultăţile stabilirii cauzalităţii (Zamfir, 1987, 25-38):

5. Problema numărului

6. Problema interdependenţei (ex. industrializarea)

7. Problema interacţiunii

8. Variaţia contextuală a cauzalităţii (copii și stilul de conducere)

9. Problema empiricităţii cauzelor şi a efectelor (presupozitie eronată – termenii relației cauzale sunt dați în experiență înainte și independent de formularea ipotezelor cauzale)

Page 14: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Cunoaşterea ştiinţifică

Clasificarea metodelor:

• transversale, longitudinale

• experimentale, cvasiexperimentale, de observaţie

• statistice, cazuistice

• cantitative, calitative

Page 15: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Ipoteza

“O ipoteză este un enunţ conjectural despre relaţia dintre două sau mai multe variabile” (Kerlinger, 1964, apud Chelcea, 2004, 99)

• Dacă ...., atunci ...• Cu cât ..., cu atât ...

Page 16: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Ipoteza

Exemple:

• Cu cât un profesor este mai apreciat de studenţi, cu atât studenţii vor fi mai interesaţi de disciplina predată de profesor

• Cu cât creşte nivelul de educaţie, cu atât creşte venitul

• Dacă oamenii au venituri scăzute, atunci au tendinţa de a vota partidele de stânga

• Dacă ierarhia organizaţională este înaltă, atunci satisfacţia muncii este scăzută

Page 17: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Ipoteza

Exemple:

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate şi au instabilitate emoţională, atunci au comportamente deviante

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci ele au instabilitate emoţională şi comportamente deviante

• Dacă persoanele provin din familii dezorganizate, atunci ele au instabilitate emoţională sau comportamente deviante

Page 18: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Condiţii pentru validitatea ipotezelor: (Chelcea, 2004, 100-102)

• Generalitatea (mai generală)

• Complexitatea (mai mult de două variabile)

• Specificitatea (mai multe valori pe care le pot lua variabilele)

• Falsificabilitatea (trebuie să fie falsificabilă)

• Testabilitatea (să fie testabilă)

• Predictibilitatea (să explice fenomenele)

• Comunicabilitatea (să poată fi transmise fără alte clarificări către specialiști sau publicul larg)

• Reproductibilitatea (repetarea cercetării și obținerea acelorași date)

• Utilitatea (rațiunea de a fi a ipotezelor)

Page 19: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Multicauzalitate (Zamfir, 1987, 44)

Poziția ierarhică

Venit

Apropierea de sfera serviciilor

Calitatea percepută a vieții

Nivel școlar

Copii

Mediu de proveniență

Vârsta

R=.35

Page 20: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Nivel școlar

Profesie

Venit

Tip de muncă

Statutul social

Mod de viață

Nivel de aspirații

Calitatea vieții

Page 21: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Model cu privire la efectele consumului de știri TV și ale dependenței de media asupra încrederii politice

Consumul de știri TV

Dependența de media

Cunoașterea politică

Eficiența politică

Încrederea politică

Page 22: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Riscul abandonului în licee (Pricopie et al. 2010)

Model 1 Model 2

Sig. Exp(B) Sig. Exp(B)

Gen .001 .602 .675 .931

Încurajarea părinților .006 .647 .072 .742

Venitul familiei .000 .451 .000 .436

Timpul necesar deplasării la școală

.000 1.013 .005 1.010

Educația părinților .013 .569 .379 .814

Valorile materialiste .000 1.515 .015 1.266

Media generală .000 .455

Constant .000 .073 .318 1.629

Page 23: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Note cu privire la slide-ul anterior (riscul abandonului în licee)

• ”Sig.” arată dacă variabila independentă (VI) (din coloana din stânga) are un impact semnificativ asupra variabilei dependente (VD) ”riscul de a abandona”. Ca sa fie impactul semnificativ, ”sig.” trebuie sa fie mai mic de 0,05. Adică riscul de a greși este mai mic de 5%.

• ”Exp(B)” arată cât de mare este impactul VI asupra VD. De ex., conf. Model 1, fetele se confruntă cu riscul de abandon cu 39,8% (1- 0.602) mai puțin decât băieții, iar dacă timpul necesar să mergi la școală crește cu un minut, riscul de abandon crește cu 1,3% (1,013-1)

• Observăm că dacă introducem în modelul 2 variabila ”media generală”, trei variabile nu mai au un efect semnificativ (sig.>0,05). Asta înseamnă, de ex. că nu genul social determină abandonul (sig.=0,675 pentru Model 2), ci media generală din anul precedent. Adică fetele riscă mai puțin abandonul școlar pentru că au note mai mari decât băieții (și nu pentru că sunt fete).

• Regresia a fost una logistică, adică VD poate lua doar valorile ”Da” sau ”Nu”

Page 24: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Evoluția speranței de viață la bărbați și la femei (sursa INS)

Page 25: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Relația dintre evoluția speranței de viață a bărbaților și evoluția speranței de viață a femeilor (r=0,815, p<0,001). Corelație dar nu cauzalitate între variabile

Page 26: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

Ecuația de regresie lineară

Y = a + b1·x1 + b2·x2 + · · · + bk·xk + e

Y – variabila dependentă

X1, X2, …, Xk – variabilele independente

b1, b2, …, bk – coeficienți de regresie (cu cât se modifică Y atunci când xk se modifică cu o unitate)

a – intercept (valoarea lui Y când toate VI iau valoarea 0)

e – eroare (ceea ce nu este explicat, din cauza instrumentului de măsurare sau realității care nu este strict deterministă)

Page 27: 1 Curs. Cunoasterea Comuna Si Cunoasterea Stiintifica. Ipoteze Si Cauzalitate

BibliografieChelcea, Septimiu. (2004). Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative şi

calitative. Bucureşti: Editura Economică (pp. 28-57, 98-188)Comte, Auguste. (2002). Curs de filozofie pozitivă (vol. 4). Craiova: Editura Beladi.

Durkheim, Emil. [1895](2003). Regulile metodei sociologice. Bucureşti: Editura Antet.

Kuhn, Thomas S. [1970](1999). Structura revoluţiilor ştiinţifice. Bucureşti: Editura Humanitas.

Mills, Wright C. [1959](1975). Imaginaţia sociologică. Bucureşti: Editura Politică.

Pricopie, Remus, Frunzaru, Valeriu, Corbu, Nicoleta and Ivan, Loredana. (2010). Arguments for a New Policy Dialog on Access and Equity in Romanian Higher Education. Revista Română de Comunicare și Relații Publice, 19, 9-25.

Suppes, Patrick. [1984](1990). Metafizica probabilistă. București: Editura Humanitas.

Weber, Max. [1904-1917](2001). Teorie şi metodă în ştiinţele culturii. Iaşi: Editura Polirom.

Zamfir, Cătălin. (1987). Structurile gândirii sociologice. Bucureşti: Editura Politică (pp.19-61).