|n vizit` la

Radio Groove On,

cel mai cool

radio on-line,

www.grooveon.ro.

„Ozzy”, paradoxul Golden Retriver-uluicare ascult` la comenzi

Material realizat de Ioana HodoIu foto cornel lazIa

|ntr-o lume a produselor de serie, exist` o mi[care de rezisten]`. Comunitatea celor care fac [i cump`r` obiecte „handmade”.

Pentru \n]elegerea fenomenului [i sprijinirea lui, Ioana Trantea propune un nou concept:

obiecte „heartmade”.

|mbl=nzirea [erpilor

Zâmbete de relaxare

64 Good HoMeS noIeMBrIe 2010

Despre obiecte “heartmade”IOANA TRANTEA

http://obiect.wordpress.com/

La Obiect Handmade-ul poate s` par` o activitate de m`run]i[uri. Mai co[i un nasture, mai pictezi o ram`, mai lipe[ti c=teva m`rgele colorate... Dar nu este deloc a[a. Poate fi chiar o meserie; o spun patru tineri pasiona]i de lucrurile unicat, lucrate de m=n`, care s-au unit [i au hot`r=t s` promoveze handmade-ul serios [i... la obiect, f`r` s` se piard` \n detalii. „La Obiect” se vrea a fi un concept store handmade. La \nceput a fost Ioana; cu bijuterii din s=rm` de argint, pietre semipre]ioase [i alte materiale naturale. Apoi a ap`rut Aliona Danilescu, arhitect`, creatoare de obiecte de design interior. |ntre timp li s-au al`turat M`d`lina Pavel (http://buburuze.wordpress.com) cu beanbags [i perne decorative [i Ana Maria Radu (http://picturici.blogspot.com) care picteaz` pere]i colora]i, prin ora[.

Unii spUn c~ handmade-Ul este o activitate neserioas~. ce le scap~ oamenilor care cred asta? Din afar` pare o activitate pentru timpul liber [i nu pentru timpul „serios”. De fapt [i `sta este un job \n sine \n momentul \n care o iei \n serios [i devine un mod de via]`. Da, am [i eu problema asta cu familia mea, care are impresia c` dac` nu fac arhitectur`, meseria pentru care m-am preg`tit, m` ratez. |n esen]` este vorba despre a consuma mai pu]in din produsele \n serie [i despre a te orienta c`tre produse lucrate de m=n`, care au amprenta energetic` a celui care le face; cumva prime[ti un produs at=t handmade, dar mai ales „heartmade”. ce satisfac}ii ai din lUcrUl de f~cUt de m+n~? Satisfac]ia mea principal` e contactul direct cu utilizatorul produsului, leg`tur` care se p`streaz`. {erpii no[tri textili au o via]` proprie din momentul \n care ne p`r`sesc [i ne place s` afl`m pove[ti cu ce li se mai \nt=mpl`, cine \i viziteaz`, cum sunt folosi]i...

cUm e s~ te ocUpi cU asta |n rom+nia? E \nc` destul de greu s` intri pe pia]` [i s` \i scapi pe cei din jur de micile prejudec`]i de serie. Pe de alt` parte, exist` mul]i oameni care \n]eleg, apreciaz` [i au nevoie de astfel de obiecte, asta [i pentru c` nu g`sesc exact ce \[i doresc, iar

noi putem face asta.

care sUnt materialele care se sUpUn cel mai U{or? {i care cel mai greU? Fiecare material are via]a lui. Eu lucrez at=t bijuterii cu s=rm` de argint [i pietre, c=t [i [erpi (perne) care implic` materiale textile [i perle de polistiren, burete, vatelin`. Cred c` perlele de polistiren sunt cele mai juc`u[e [i sunt mai greu de controlat; de obicei umplem camera de perle c=nd umplem un [arpe, asta pentru c` unele sunt rebele [i nu vor s` fie captive. Pe acelea le l`s`m \n pace pe podea, nu le b`g`m cu for]a.

65Good HoMeS noIeMBrIe 2010

{erpi textili

„am vrut un loc de joac` fictiv pentru adul]i, cu obiecte foarte mici sau foarte mari, pentru oameni simpli, colora]i sau pur [i simplu diferi]i.”

care sUnt avantajele acestei forme? {erpii sunt foarte organici, juc`u[i. Odat` intrat \n cas`, un [arpe nu va sta niciodat` \n acela[i loc. Forma de cilindru, c`ci asta e baza, m`n=nc` mai pu]in material dec=t un puf clasic de acelea[i dimensiuni, a[a c` materialele fiind mai ieftine, [arpele e mai accesibil.

c+t cost~? Pre]ul porne[te de la 100 de lei pentru un [arpe mai mic, cu vatelin`. Pre]ul unui [arpe cu perle de polistiren porne[te de la 200 de lei. Cel mai scump este buretele.

cUm se nasc? Stabilim forma [i dimensiunile, apoi o baz` de culori [i \i croim, t`ind buc`]i mici [i mari. Pe cele mari le facem mai mici [i tot a[a le potrivim p=n` ni se pare c`, at=t culorile, c=t [i texturile sunt bine propor]ionate [i vorbesc aceea[i limb`. Coasem husele (avem [i hus` extern`, care poate fi sp`lat`) [i apoi \i umplem; pe cei mici cu vatelin`, c` e mai moale [i e bun` la dormit, pe cei mari cu polistiren pentru c` se preteaz` la tol`nit.

Locuri [i Oameni

INSTRUC}IUNI DE FOLOSIRE n dormi cu el/pe el - uite [i o poveste – o prieten` mi-a zis c` a citit un fel de jurnal de c`l`torie din Filipine al unui tip, Vicente Blasco Ibanez, „Vuelta del Mundo de un novelisto”. Se duce tipul la un hotel s` se cazeze. Undeva pe la 1900. {i \l \ntreab`: a]i primit fata filipinez`? El

zice rânjind: nu, dar... mi-ar pl`cea. {i i-au adus un asftel de [arpe-pern`, cu care se doarme acolo; \l ]ii \ntre picioare [i \nf`[urat pe corp, ca s` circule aerul \ntre tine [i saltea, din cauza climei tropicale.n diminea]a \l \nnozi \n diferite forme [i e foarte decorativ

n \]i ]ine de cald. n \l po]i lua \ntr-o c`l`torie cu ma[ina [i dormi grozav pe el.n e bun la cort. n poate fi brodat, sau personalizat prin diferite metode.n e bun de dormit, de lenevit [i de tol`nit cu prietenii. n poate fi folosit de gravide pentru somn, sau ca pern` de al`ptat.