LA LIMITA REZISTENTEIUN MARTI ROLOGIU ATTERNATIV

Volum editat de

Dragog Boicu

Edilie ingrijite deEduard Dumitrache

rsBN 978-606-94954-8-3

Cop€rtd:Corecturi:

Andrei RosettiNicolae Toma Posa, Gabriel Pomani

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a RomanieiLa limita rezistentei : un martirologiu alternativ /vol. ed.

de Dragog Boicu. - Fdurei :Editura Siluana,2020

tsBN 978-606-94954-8-3L Boicu, Dragog (ed.)929

Cuprins

Un fel de prolog .

Bogdan-$ffin Cerueneah

Libertatea ln detengie gi robia libertiLgii ........ 13

Andrei Vkd Fi;cd

Pirintele Ioan Iovan: Mirturisitorul dintre

revelalie 9i inselare, sfinlenie gi controversi .. 55

Ionul Stdncelu

Suferingele familiei unui mirturisitor. '.....'. 104

Nicolae Toma Posa

Ieroschimonahul Nil Dorobangu,

mirturisitor al Evangheliei lui Hrisros

sub prigoana comunisti.....................,....... 137

Antonia MdrikPdrinrele Gheorghe Calciu-Dumitreasa.

din iadul reeducirii in impirigia libertilii ... 175

Ckudiu-$tefan Raicu

Chipul iconic al mirturisitorilor sau

despre ,,dwenirea intru icoanf in perioada

sistemului concentra;ionar........'.....'..----.-.. L94

Libertatea in deten{iegi robia libertilii

BocoeN-$rurex CnnveNEAK

Fnici,ti eei prigoniyi pmmt drepate, cd

a hr este frnpdn4pia cmtibr (Mt. 5,10)

O ecolul )O( este caracterizat ca fiind cel

J-ri .irg.ro. din istorie. Doui rizboa-ie ce au dus la moartea a mai mult de 200de milioane de oameni, ca urmare a - gi ur-mate de - regimurilor totalitare ln diferitetiri din Europa, gi nu numai. Aceste rizboa-ie nu au produs doar victime printre cei de

pe cimpul de lupti, ci, dupi cum observiDenis de Rougemont ln cartea sa Iubirca ;iOceidennl, toatl populagia a avut de suferit

- au fost distruse orage gi omordgi oameninevinovaEi. Ceea ce este cel mai grav lnsieste faptul ci insigi paradigma culturali alumii s-a schimbat dramatic ln urma acestor

rizboaie. in RomAnia s-au succedat trei re-

La limita rezistenlet

gimuri politice ln acea perioadi, ca in final

comunigtii si preia puterea in 1948. Regim

fondat pe filosofi a marxisti materialist-ateis-

ti, acesta a dus o lupti cranceni nu doar pen-

tru obginerea stipanirii pimXntegti, ci mai

ales pentru eradicarea credintei in Dumne-

zeu, inliturarea Bisericii gi a religiei din viaEa

oamenilor. in Rominia, totu;i, spre deose-

bire de Rusia, unde preogii gi cilugirii au

fost omorili in masi, iar bisericile in procent

de peste 90%o au fost dirimate sau inchise,

Biserica a acceptat pactul cu bolgevicii, ceea

ce a dus la menginerea bisericilor deschise.

Fapt criticat de unii, liudat de algii, reali-

tatea a fost mai complicati. Pentru a putea

supraviegui, clerul a trebuit si joace la douicapete, cei care nu au acceptat;i au rimas

intransigengi au luat insi calea pugclriilor

sau au fost omorili. La fel s-a intimplat 9i

cu oamenii simpli, cei care s-au impotrivit

vehement au fost inchigi. Spuma societiEii

interbelice, elita intelectuali, toti oamenii de

culturi care nu voiau si se perverteasci spi-

ritual gi si ovalioneze gratuit redizirile co-

munismului au fost la rindul lor trimigi la

inchisoare. Cea mai importanti categorie de

deginuli a fost cea a studengilor, maioriratea

frcind pane din Frl liile de Cruce, organizagie

de tineret pe lingi Migcarea Legionari. Inaceste Frigii de Cruce se Punea accentul pe

t4

Un martirologiu alternativ

construirea unui caracter integru de om cre-

dincios, iar nu pe latura politici, dar cu toa-te acestea elevii gi studengii de aici au fost

asociagi cu legionarii (nici dintre legionari nutoli au fost la fel, dar comunigtii de atunci ;icei de acum nu au avut bunevoinga de a face

diferenga), avind parte de cel mai inumantratament in lnchisori. Privagi de libertatea

exterioari, mulgi dintre ei au ajuns si caute,

si ingeleagi ;i si aprecieze mult mai mult li-bertatea interioari, singura care le rimisese.

Libertatea este conceptul mult discutat,

ristilmicit, prost inleles 9i riu aplicat totmai mult astizi. in discugia despre libertaaatrebuie avutl in vedere bogigia de ingelesuri

care se na$te in minte referitoare la acest cu-vAnt. Filosofia a incercat dintotdeauna siexplice acesr concepr, dar nu a reuEit nicio-dati, 6e negXnd-o total, fie afirmind-o prinoximoron sau ln forme de exprimare parado-

xali. Odati cu Rena;terea, libertatea a ajuns

si insemne autonomia fali de mordi, fagi de

Biserici gi fagi de tot ceea ce ingridegte mani-lestarea in voie a patimilor, pini atunci inciinfierate de societate 9i de religie. in societa-

tea moderni, ingelesul libertigii s-a dezvoltatpe aceea;i linie a permisivititii descitu;ate,

unde a fi liber inseamni a nu fi pus in situatia

de a da seama de faptele proprii, de a putea

face tot ceea ce vrei firi nicio piedici. De re-

La limita rezistenlei

marcat este gi fap ul cL despte libertate nv s-a

vorbit in istorie niciodati aga de mult pe cits-a vorbit de la Renastere ;i pdnl in prezent'

Denis de Rougemont observind paradoxul

cum ci despre libertate vorbqti mai mult

atunci cdnd nu o ai de fapt' Fagi de toate

aceste ingelesuri, Biserica afirmi cu putere

singura libertate adeviratl' libertatea fagi

de picat, libertatea in Hristos' Acest lucru

il exprimi Sfrntul Apostol Pavel ln cuvinte

simple dar adAnci in epistolele sale: ,,Dom-

nul este Duh, gi unde este Duhul Domnu-

lui, acolo este libertate." (2 Co 3' 17), sau:

,,Cici atunci, cind eraEi robi picatului, eragi

liberi fagi de dreptate" (Rm 6,20), vercet

care exprimi cel mai bine nizuinga actudi a

societilii moderne, care, in rispir cu ceea ce

invagi SfAntul Apostol Pavel, igi vinde liber-

tatea plicerilor. Binomul libertate - robie ilsemnaleazi 9i SfAntul Apostol Petru atunci

cind zice: ,,Tiii9i ca oameni liberi, dar nu ca

gi cum a1i avea libertatea drept acoperlmint

al riutigii, ci ca robi ai lui D umnezri' (1 Ptr

2, 16). Contrar concepgiei generale, omul nu

triiegte pe pimint intr-o libertate absoluti,

are de ales intre Dumnezeu gi vrijmagul, o

stare neutri. neexistind; este liber /a picat ;irob lui Dumnezeu, sau liber fayd de Dtm'nezeu gi dreptatea Lui, gi rob picatului, pen-

tru ci spune iarigi S{bntul Apostol Pavel: ',Ei16

Un martirologiu alternativ

lcei nedrepgil le ltgiduiesc libertatea, fiindei insisi robi striciciunii, fiindci ceea ce tebiruieste, aceea te si stlpinegte" (2 Ptr 2, 19).

Libertatea a fost, printre altele, si temamajori de gindire gi de problematizare a ti-nerilor care au umplur remnitele girii in peri-oada premergitoare comunismului, dar maiales sub comunism. in perioada premergl-toare a existat o oarecare libertate de migcareintre celule, pentru cAreva ore pe zi, aveau

voie si citeasci., si discute intre ei, perioadicare s-a dovedit providengiall pentru zidirealor sufleteasci, pregitindu-se astfel penrru a

putea rezista regimului draconic impus decomunisti odati cu instalarea lor la putere.Libertatea, afirmi cregtinismul, este un daral lui Dumnezeu, este componenta esentialia Chipului Siu in om si nu poate fi ingridi-ti in mod absolut de materie. Multi dintredetinuri s-au friminrat mult pentru a ajun-ge nu doar la o convingere exterioari, mora-li, a faptului ci libertatea exterioari pilegtein faga libertigii in duh, ci chiar la trlireaprofundi a acestei realitigi, ajungAnd astfelei insisi izvoare de luminl, de putere gi debucurie penrru colegii lor, pentru ca, aruncicind va fi nevoie, si-i ridice 9i si-i lmbirbite-z-e, dupi cum spune Sfhntului Apostol Pavel:

,,Cici voi, fratilor, agi fost chemagi la liber-tate; numai si nu folositi libertatea ca prilej

17

La limita rezistenlet

de a sluji trupului, ci slujili unul altuia prin

iubire" (Ga 5,13). Acest lucru ll mirturisegte

Pirintele Iustin Pirvu despre cei care au fost

in inchisoare inci din 7941 9i care s-au do-

vedit a fi fhclii de lumini pentru togi cei care

au intrat mai tlrziu sub regimul comunist:

,,Din punct de vedere spiritual, inchisoarea a

fort .tn ,to.oc pentru noi. Am gisit adunagi

la un loc atAlia oameni duhovnicegti cum nu

put.a- i.ttelrri in libertate' La Aiud' unde

"rn "jrrn. dupi proces, prin 1949, 9i apoi

prin alte pirgi, i-am cunoscut pe cei arestagi

iupi 1941, care de acuma erau vechi in in-

.hiro"rr. Pentru noi, cei arestali in 1948 9i

mai tArziu, acegti delinuli au fost salvatori'

Derutali de anchetele lungi s,i grele din care

ie;isem, prin contactul cu ei ne-am limpe-

rii. Ei ,r.-an flcut si ne dim seama de sen-

sul creqtin al luptei noastre, de faptul ci ne

afim angajali pe un front cre;tin imPotri-

va 6arei apocaliptice. Ne gAndeam 9i noi ci

suferim pentru picatele noastre, dar prin

ei ne-am limpezit' ne-am dat seama ci am

fost chemati de Hristos pe baricade ln nu-

mele poporului romin' ingelegAnd aceasta'

p..tt.r', ,toi a devenit o bucurie faptul ci ne

aflam in inchisoare"l.

I Monahul Moise' Sflntul inchisorilot Ed' Rreintre'

girea, Alba lulia, 2007 ' P. 52-53'

18

Un martirolo giu alternativ

Ceea ce va constitui partea principali a

acestei lucriri * si anume experientele celorcare au trecut prin inchisori consemnate decei care au fost eliberati - este foarte greu 9ichiar inoportun de analizat ceea ce au triitei nu poate fi judecat ,,la rece" de cei care nuau avut experienta [or. PuEini sunt cei care autrecut prin focul iadului concentra;ionar fbria 6 flcut un cAt de mic compromis, mulgilu cizut sau au fr.cut mici concesii crezuluilor, dar s-au ridicat imediat, si mai sunt gi

cei care au cizut foarte jos, pentru ci au fostchinuigi, care insi odati ie;igi din iad, s-aupociit gi s-au apropiat din nou de Dumne-z.eu. Cum nici cei care au rdmas integri nuindriznesc si-i judece pe cei care lntr-o maimici sau mai mare misurd. au cizut si care,probabil, chiar gi lor le-au pricinuit suGrinte,qtiind chinurile prin care au trecur, cu atAr

rnai mult cei care nu au fost acolo si au su-flrit impreuni cu ei nu pot;i nu au drep-tul si-i judece. Pirintele Gheorghe Calciuscrie in introducerea la o carte a lui Dumitrullacu despre fenomenul Pitesti: ,*Acum c!tcsc la cirtile despre Pitesti si ucenicesc la oplcfati - orice s-ar scrie despre aceste lucruricste fad pentru noi, cei care am ffecut pe aco-Io -, incercind sl explic ceea ce nu se poarer:xplica, ceea ce nici nu trebuie explicat. Sinri-e teami cI fac si eu un pic de literaturi,

l9

La li?nita rezistenlei

ca nigte intelectuali rasagi care cred ci lite-

ratura salveazi un PoPor care moare de frig

si de foame"2. OricAte s-ar zice 9i s-ar scrie

nu po,.*pri*".u 6deiitate ce s-a intimplat

acolo, mirturiile deginulilor politici care au

supravie;uit vin, totu;i, si transmiti pulin

din triirea lor, din duhul lor.

Citatele care urmeazi vor si demon-

streze faptul ci libertatea interioarl, cu greu

cigtigati in urma unui proces de curigire li-,r.r,rli, ..,. mult superioari libertigii exte-

rioare, dati de migcarea in voie dincolo de

zidurile inchisorii. Totodati, vor si arate ;ifaptul ci unii au preferat mai bine si moari

ininchisoare decit si iasi afari cu congriinga

pitati, ci odati ie;i1i din inchisoare au avut

sentimentul trecerii din temniga cea mici

intr-o temnigi mai mare ;i, in fine, faptul ci

maioriratea celor care au ieqit au avut nostal-

eia triirilor duhovnicegti din inchisoare' re-

lretind Faptul ci odatl aiun$ liberi * pier'

dut acea bucurie de dinainte'

1n 1941, odati cu dizolvarea Migcirii

Legionare, mulli dintre membrii acesteia'

aliiuri de mulgi elevi din Fr1Eiile de Cruce'

au fost arestagi ;i majoritatea trimigi la Pe-

nitenciarul din Aiud. Regimul alimentar a

2 Preot Gheorghe C alciu, Fili jertfelnici! De h cuuin'

tele cdtre tineri Ia mdrturiile tettamentarr, Ed' Chris-

tiana, Bucuregti' 2012' P, 107 '

Un martirologiu alternativ

fost aspru acolo, mAncarea fiind putini, daraveau o relativi libertate de migcare - cAte-

va ore pe zi puteau circula intre celule -, deasemenea aveau voie si citeasci. Asa au pu-tut memora Sflnta Scripturi. Aveau prime-le volume publicate din Filocalie, primitede la Pirintele Arsenie Boca. Se citea Pele-

rinul rus, Umarea lui Hristos, Dostoievski,Papini, profesorii universitari tineau cursurica la lJniversitate colegilor deginuEi. intr-uncuvint, singurul lucru bun pe care pureausil faci acolo era acela de a se cultiva in-telectual si duhovniceste. Meditind despreaceasti perioadi si despre auantajul ei,YirgilMaxim mirturiseste: ,,Conditia de clausrrarefizici determina procesul eliberlrii sufletegti,spirituale. Celula nu mai era camerl de pe-deapsi si torturi a izollrii prin care s,i dincare si plingi lumea care chiar ea te-a perver-tit, chiar ea te-a hrlnit cu lumina falsi a bu-curiilor trupesti, a egoismului si orgoliului,llcAndu-te si crezi ci in micimea si ignorantata ai fi <cineva,. Celula era chilia eliberatoarein care intrai ca si te vezi pe diniuntru, aga

cum esti: gol si ticilos, nepurincios $i slab,indoielnic gi nehotirAt, nevrednic in faga luiDumnezeu de vreun merit, doar vrednic denrila Lui"3.

\ YirgiI Maxlm, Imn pentna Crucea purtatd, F.d.. An-rnn,2002, p.77.

2l