AsfroninAsfrofilus

.4,

INITIERE TN,

ASTROLOGIAEVOLUTIEI

,

Tratnt pructic de asfrologie frudifionald,ryirituald;ikarmicd

editura rganes#g

Cupnrruslntroducere

PRIMA PARTE - Astronomie gi astrologieCAPITOIUL I - Astrologia

lstoria astrologieiNagterea astrologiei moderneTermeni de vocabular astrologicAplicaf ii astrologice

CAPITOIUt ll - AstronomiaUniversul vizibilEnergiile celeste

CAPITOLUL lll- Trasarea unei teme astrologiceMateriale necesareRectificarea orei de na$tereCalculul orei siderale de nagtere

Cum si alcdtuim o temd astrologiciAspecte armonioase gi aspectele disonante (sau dinamice)

PARTEA A DOUA - Universul interiorCAPITOLUL lV- Roata vietii

Domeniile cuaternare elementareSimbolistica universului interior

CAPITOIUt V - ElementeleCuvinte cheie pentru elementeCalitilile elementelor

CAPITOLUt Vl - Guvernatorii energeticiGuvernatorii semnelorPlanetele gi corpurile subtileGuvernatori secundari

CAPtTOtUt Vll - Sectoarele vieliiCAPITOIUt Vlll - Nodurile lunare

Rolul social ocult alfiinfeiSemnificafia nodurilor lunare in func]ie de semne gi case

lnterpretarea Nodului NordPARTEA A TRETA - Astro-psihologia

CAPITOIUt lX - Temperamentele astrologicePlanete 9i functii psihologice

Temperamentele definite de citre Le Senne

Funcliile definite de Jung

CAPITOLUL X - Dualitatea solar-lunariDinamica solariCamni€iaa+ir l,

'h.rX

7L

11

13

t719

272t23282829303136

Cele opt cadrane lunare

Algaselea cadran: cea de-a doua cuadraturi spre ultima diviziune

CAPITOLUL Xl - Temperamentele planetare

Temperamentul mercurianDinamica venusianiEnergia martianeRelaliile dintre planetele rapide

Planetele lenteSpaliul jupiterianAsocierea luiJupiter cu planetele rapide

. Viala 9i moartea saturnianuluiRelalia lui Saturn cu planetele rapideTranscendenla uranianiUranus Si planetele raPide

Diluarea neptunianiNeptun 9i planetele raPide

Dezintegrarea plutonianiCAPITOLUt Xll - lnterciclurile planetare

Calculul interciclurilorSemnificalia interciclurilor planetelor lente

CAPITOLUL Xlll - Neptun-Pluto, o teorie pentru astrologia mondialiTeoria marilor concentriri de planete

Viala 9i moartea civilizaliilorCAPITOIUL XIV - Semnele astrologiceCAPITOLUL XV - Semniturile de bazi ale sinitSlii

Energiile planetare gi planul vitalSemnitura de bazilmportanfa caselor a Vl-a gi a Xll-a

Cum se procedeaziPARTEA A PATRA - Analiza astrologici

CAPITOLUt XVI - Analiza temeiCiclurile planetare universale

Ciclul de 5apte ani

Cum putem folosi aceste cicluri?

Cum si simlim o temi astrologici?Semnifi ca!ia tranzitelorTranzitele esen!ialeMetode complementare de analizi a temei

CAPITOLUL XVll - Cum si realizim o consultalie astrologici

95959999

101

ro2to4106106108109t12L14116

119

t21!23t27t27129133

133

135

L4t156

156157

160160

474144535356516164675974757681

848485888989o?

165

165

L67

169

171t73176L78L82

Zodiacul de Ia Dendera, epoca ptolemeicd (originalul se gdse;te astdzi laMuzeul din Cairo).

PRIMAPARTEAsnnoNoMtE tt AsrRoloctE

CAPITOLULI

AsrnoLoctA

Istoria astrologiei

Din clipa in care oamenii s-au trezit la teama de Dumnezeu, ei au privitspre ce4 spre acel univers incomprehensibil, 9i au constatat migcarea aparentia stelelor.

Fird indoiali, primele noliuni de bine 9i de riu au fost legate de zi 9i

de noapte, de soarele care strilucegte sau care este acoperit, de cilduri 9i

frig de luna plini (sinonim al luminii gi siguranlei) 9i luna noui [sinonim al

obscuritdlii gi angoasei). Este evident ci astronomia, ca de altfel 9i astrologia,

s-au niscut din observaliile oamenilor din Antichitate, care nu aveau la

indemAni decAt varialiile aparente ale Ciii Lactee pentru a-i ghida'

Termenul ,,Zodiac" vine de la grecescul zodon, care inseamni ,,animalemici". ObservAnd mersul constelaliilor care se gdsesc in cAmpul eclipticii,omul a putut se constate revenirea lor periodicd 9i si marcheze inceputulanotimpurilor. Stelele care alcdtuiesc constelaliile pot si creeze efectiv iluziaunor animale care igi urmeazd cursul etern pe cer. Aceastd interpretarea zodiacului s-a impus de altfel gi la chinezi, care au pdstrat simbolistica

animalelor pentru semnele zodiacului. Este foarte posibil ca originea celor

doui astrologii si fie una comuni 9i si provini dintr-o tradilie mult mai

veche, care gi-a gisit refugiul in grupul indo-european, in urmi cu mai multe

milenii. Nomadismul perioadei a fficut posibili transmisia dintr-o zoni in alta,

spre est gi spre vest. Este un fapt sigur ci astrologia care a luat nagtere innordul Indiei la inceputul mileniului al ll-lea i.C., 9i care a dat nagtere anteriorastrologiei iniliatice tibetane, este inruditi cu astrologia care i-a in$iduit

12 * ltrrllrnr in esrnoloctA EvoLUTtEl

regelui sargon, din strivechea Mesopotamie, in mileniul al III-lea i.c., sd-giafle propriul destin cu ajutorul preolilor-astrologi.

La aceea vreme, preolii erau totodati 9i astrologi, medici, savanfi, giintreaga culturi era concentrati in jurul templelo4, aga cum in Evul Mediu,cilugdrii din Europa occidentald aveau si devini pistrdtorii culturiigreco-romane, aneantizati de invaziile barbare.

Iar aici nu vorbim despre empirism. intrucdt chinezii, in urml cu peste5.000 de ani, se orientau in degert iu ajutorul busolelor mecanice, busole careerau atAt de sofisticate, incAt nici cei mai buni tehnicieni din zilele noastre nureugesc sd le reproduci.

Egiptul a luat gi el parte la aceastr conceplie comuni. in timpul lui Ramsesal Il-lea, marele promotor al acestei ;tiin!e, au fost fixate semnele cardinale(Berbecul, Balanfa, Racul gi capricornul) care si marcheze inceputurileanotimpurilor. Iar zodiacul de la Dendera, pe care se regdsegte inscrisfenomenul de precesie al echinocgiilol dovedegte cd anticii cunogteau cat sepoate de bine Marele An. Acest monument de origine ptolemeicd fsecolul alIIl-lea i.c.) poarti in sine, conform pirerii anumitor experfi, menliunea unuipunct situat in constelalia Leului, care indici un eveniment ce s-ar fi produsacum peste 10.000 de ani i.C.

CurAnd dupi aceea, s-a ajuns la cunoagterea migcirilor directe giretrograde ale astrelo4, s-a observat varialia mirimii planetelo4, s-a alcituitcatalogul stelelor fixe 9i s-a atribuit acestor puncte strilucitoare, careerau totugi familiare, caliHti conferite anterior zeitililor terestre. Aceastainsemna cd pentru antici, Pimantul era centrul universului. Iar astrologia s-afundamentat pe acest geocentrism, considerand casa noastri ca fiind centrullumii, un fel de pol receptor al energiilor cosmice. Acesta este astrologiastudiatd gi in zilele noastre de marea majoritate a practicienilot chiar dacdrecentele descoperiri din astronomie, care au determinat mult mai precisdistanfa dintre planete gi soare, dar gi masele lo4 ne-au permis sd observdmcu mai multd acuratefe influenlele lor asupra pimantului,bazate pe normeleheliocentrice.

Astrologia heliocentricd (cea care ia soarele drept punct de referinpi)rimane o gtiinle destul de minori: au fost calculate efemeridele, care satisfacffiri indoiali mult mai mult astronomii contemporani, decat o fhceau datelegeocentrice. insd, aidoma astrologilor din vechime, gi astrologii modernitrebuie si aqioneze prin tatoniri, verificiri, teste, teme comparate, analizaa mii de cazuri, inainte de a putea defini liniile mari ale unei astrologiiheliocentrice satisfr cdtoare.

AsrnoNoprE tr AsrRol-ocrr * 13

in apdrarea astrologiei geocentrice, am putea spune ci migcarea aparentia astrelor in jurul PimAntului este cea care pare sd inducd o anumiti constantide comportament gi de destin pentru cei care primesc influenla lor in primaclipi a viefii, imediat la nagterea lor in aceasti lume. Aceasta a fost concluzia a

mii de ani de observalii care au dat nagtere astrologiei, disciplini asupra cireiase apleaci gi specialigtii din zilele noastre, gi ale cirei rezultate sunt de altfelincontestabile. in cel mai bun caz, astrologia heliocentrici, experimentali,este complementari astrologiei geocentrice, ele nu se contrazic, in viitor fiindposibil si realizim multiple verificiri ale temelor tradigionale, mai ales dacidispunem gi de instrumentele astrologice necesare. Iar in cele ce urmeazi,vom studia cAteva dintre ele.

Nagterea asffologiei modeme

in secolul al ll-lea i.C., marele astronom grec Hipparh a impdrlit cerculin 360 de grade, determinAnd cu exactitate progresia Soarelui, a fdcutclasificiri gi a formulat legile precesiei echinocgiilo4, organizAnd de asemeneagi primul catalog al stelelor. El este cel care a descoperit faptul ci planeteleevolueazd mereu in aceeagi regiune a cerului, ci nu se indepirteazd niciodatide o anumiti angularitate in raport cu o linie vizibili. Plecind de la aceste

observalii, se poate ulterior calcula longitudinea planetelol ascensia lo4declinalia lor in raport cu acest cerc fictiv. Aceste date sunt utilizate mereude citre astrologii exigenfi pentru determinarea varialiilor in ceea ce privegteinfluenfa unei planete in funclie de pozilia ei de moment in planul eclipticii,

La acea vreme, se cunotteau nu doar cele doui luminarii gi planetelestrdlucitoare observabile cu ochiul liber [Mercu4 Venus, Marte gi fupiter), ci gi

existenla lui Saturn. Iar atributele care le-au fost conferite corespund acestorobservafii:

Soarele: viali, cdlduri, forfi, activitate. Prin extensie: vitalitate, noroc,bogifie; astru regal, care este astrul regilor;i al invingitorilor.

Luna: securitate, noapte, influengi mediumici. $i prin extensie: cdmin,mami, materie, secret care este sinonim cu sacru, prin urmare gi cu inifierea.

Mercur: parcursul siu rapid l-a fdcut sd fie asociat cu rapiditatea, cu

migcarea. Iar apoi, prin extensie, cu gAndirea, cu mintea.Venus: strilucitoare pe ce{, cu o lumini linigtitoare, este asociatd

frumusefii, artei ;i iubirii.Pimintul: hrani, refugiu, viafd psihicd, iar apoi, prin extensie, maturitate,

recolti interioari.Marte: culoarea sa rogie a fficut si-i fie atribuite focul, violenfa, iar

ulterior ideea de rizboi, conflict, agresivitate, energie, forld fizicd.

14 * ltrnTttne iN asrnolocrA EvoLUTrEr

fupiter: impunito4, in ciuda distanlei la care se afld gi a mersuluisiu lent, a devenit sinonim cu autoritate, de unde gi alte cuvinte atribuiteprecum: pirinte, maestru, infelepciune, justifie, Planeta a primit numele deDhyaus Pita4 pirintele Eterului, maestrul spiritului, regele zeilor din tradiliaindo-europeani.

Saturn: obscul practic invizibil, limita aparenti a sistemului sola4,primegte atributele maestrului limitei viefii, Cronos, timpul. El este noaptea,teama, moartea, destinul, incomprehensibilul. S-a ajuns astfel sd se ignoresplendoarea acestei planete, perld a sistemului solar.

Astfel, tradilia astrologici s-a prelungit mai departe, in timp. Bisericacregtini timpurie gi arabii, faimogi matematicieni ;i savanfi ai Evului Mediu, aupracticat-o in mod curent. Ceasul $i astrolabii hidraulici au permis realizareade calcule astronomice de o precizie remarcabili. Tehnologia folositi pentruconstruirea observatorului din Hunan, in China, in jurul anului 1090, nufusese depigiti de Europa secolului al XVII-lea.

in secolul al XIII-lea, biserica cregtini a condamnat practicarea astrologiei,considerAnd aceasti cunoattere ca fdcAnd parte dintre gtiinlele diavolului,obligAnd astrologii sd lucreze in clandestinitate. insi de-a lungul secolelo4,fiecare astrolog a imbogilit datele deja acumulate. Ptolemeu este cel care adefinit planetele strilucitoare ca fiind benefice, iar celelalte ca fiind malefice.El este cel care a atribuit calitefi benefice sau nefaste aspectelor dintre astre,in funcfie de unghiul dintre ele. Acesta determind asociafiile benefice dintreplaneti gi semnul zodiacal (domiciliile) gi pozifionarea nefasti fexilurile),Mulli astrologi inci mai folosesc aceste noliuni, care au fost imbogilite dinpunctul de vedere al interpretdrii gi care nu sunt inci definitive.

Apoi a venit Newton cu legile gravitaliei universale. Acestea au permisdeterminarea masei planetelo4, a forlei de atracfie a Soarelui ;i a corpurilorceleste. El a pus in valoare perturbirile din magnetismul planetelor prininteractiunea cu altele, aflate in vecinitatea lor. AritAnd ci unghiul dintrecorpurile celeste juca un anumit rol in aceste perturbdri, Newton a demonstrataspectele afirmate de citre Ptolemeu. intrucAt planetele se influengeazireciproc din punct de vedere magnetic, se poate cu ugurinfi deduce dinaceasta ci nici fiinlele nu scapd de influenla acestor perturbiri. Medicinaactuald recunoa$te influenfele Soarelui, Lunii ;i eventual ale planetei Mercurasupra influxului neryos... ii mai rimAn totugi de ficut inci nigte pagi indireclia astrologiei, care ia in considerare toate aceste perturbdri magnetice,

AsrnoNopuE $r AsrRolocre * 15

in ceea ce-l privegte pe Copernic, el a pozilionat Soarele in centrulUniversului nosffu, gi aceasta chiar cu riscul de a-9i pune viala in pericol,

calculAnd distanla stelelor;i a planetelor fald de Pimdnt, cu o precizie adesea

remarcabili. El a determinat viteza de revolulie a fiecirei planete, deschizAnd

calea cdtre cercetare pentru astronomul danez Tycho Brahe, care a realizatmisuritori precise ale pozilionirii planetelor in planul eclipticii'

BazAndu-se pe aceste realiztrri, Kepler a descoperit migcarea eclipticiplanetari ;i a iegit din noliunea de cerc pentru a o introduce pe cea de

excentricitate. Aceasta explici varialiile de timp ale revoluliilor planetarein funclie de distanla fald de Soare. Au apirut astfel noliunile de periheliu

fdistanla cea mai apropiati de Soare) 9i cea de afeliu (distanfa maximd). S-a

descoperit ulterior ci, cu cAt o planeti se apropie mai mult de Soare, cu atAt

viteza ei cregte ;i cu atAt mai mult se multiplicd magnetismul siu fafi de

PImAnt.

Astrologia a profitat de pe urma acestor descoperiri, in special incepAnd

cu sfArgitul secolului al XIX-lea cdnd, prin faptul cd a iegit din spatele ugilorinchise gi a revenit in rAndul publicului larg, ea s-a putut deschide 9i mai multexperimentirii. in zilele noastre, astrologii s-au transformat in cercetitori,iar in SUA dispun de catedre de astrologie (precum in Evul Mediu european)care le oferi, intr-un cadru universital accesul la cele mai moderne mijloacetehnice. Cazurile studiate sunt agadar inregistrate gi analizate de citreun calculato4, iar conferinfele internalionale reunesc astrologi cu vocaliegtiinfifici, dintre care mulli nici nu oferi consultagii astrologice.

in timp ce anticii nu foloseau decAt gapte corpuri planetare 9i cAteva stele

fixe, astizi se utilizeazi cu multi dexteritate gi rapiditate semnele zodiacale,

casele zodiacale, influenlele conjugateazece corpuri ceregti, ceea ce multipliciposibilitdlile de interpretare gi finelea lor. S-a testat chiar gi influenla posibilia celui mai mic asteroid de mdrime apreciabild ;i s-au revizuit toate datele infunclie de descoperirile astronomice permanente.

Pe scurt, astrologia are tendinla de a se transforma intr-o gtiinli derivatidin astrofizicd, in timp ce astronomii o neagi cu vehemenld ;i adesea fdrd

argumente, deoarece ei ignori totul, ignori datele astrologiei care se bazeazd,

pe magnetismul sistemului solar. Cele doud ttiinle gemene ale Antichitefiisunt astizi surori du;mance. $i poate pe drept cuvAnt. Deoarece, daciciclurile planetare acordate la astrofizici au permis menlionarea intr-unmod interesant a anumitor elemente de astrologie judiciari, astrologiatradilionali nu avea nimic in comun cu o gtiinli matematicS, aga cum este

16 t lNrprnr iN asrnoloctA EVoLUTIEI

astrologia inleleasi astdzi in lumea occidentald. Astrologia occidentali,uitAndu-gi rdddcinile, a sffirgit prin a confunda energiile planetare cuplanetele gi corpurile ceregti in sine. Ea gi-a pierdut fundamentele gi pare cdstudiazi influenla unor bolovani, ignorAnd faptul ci magnetismul celest estedeopotrivd fizic gi simbolic in astrologie, ci aceasta deline in fapt o cunoagtereezoterici asupra mecanismelor crealiei cosmosului, cunoagtere pe care chiargi oamenii de ;tiinld cei mai curajogi, abia dacd incep sd o intrevadd.

I

-2

1. Planul eclipticii2. Cercul zodiacal (centura zodiacalS)3. Pim6ntul4. Pozilia ech inocliilorN/S: axele polare ale sferei celeste

N

AsrnoNor'uE tr AsrRolocte i '17

Termeni de vocabular astrologic

in astrologie, PimAntula fostmereu consideratca fiind centrul Universului.ln fapt, ceea ce se lua in considerare nu era PimAntul, ci fiinla umani a cireitemi natald era studiati; insi luAnd in considerare dimensiunea Universului,PimAntul poate fi considerat ca fiind centrul sferei celeste.

Aceasti sferi celesti este constituitd prin proiecfia in spafiu a ecuatoruluigi a meridianului,,0" terestru, generdnd o latitudine celesti pentru ecuator gi o

longitudine celestd pentru meridian. Aceasti sferi, in cadrul cireia PimAntuleste situat in centru, este mirginiti in zona ecuatorului de cercul sau centurazodiacali. Aceasta din urmi este centrati in jurul planului eclipticii, care este

proieclia orbitei PimAntului pe sfera celesti.

in acest plan al eclipticii se inscriu toate planetele sistemului solar.

Planetele, care se deplaseazi de-a lungul unei vaste spirale in centrul cireiase afli Soarele, sunt in fapt situate toate aproape in acelagi plan cu PimAntul.Imaginafi-vi o portocali tiiatd in doui, al cirei centru este Soarele. Toateplanetele vor fi situate la suprafala secliunii fhcute in portocali, la distanlevariabile in raport cu centrul. Pe aceasti suprafa!5, Mercur ocupi primapozifie, Pimdntul a treia, iar Pluto a noua. insi planetele nu sunt inscriseexact in acest plan al eclipticii, ele se situeazd de-o parte gi de alta a eclipticii,longitudinea lor nefiind constanti de-a lungul intregii faze de revolulie.Astfel, depirtarea medie in raport cu acest plan este de 7o pentru Mercu4, 3o

pentru Venus gi mai pulin de 2o pentru celelalte planete. Aceastd depirtareeste numitd declinafie. Singur Pluto se indepirteazd cu 17" in raport cu

planul eclipticii. Dar aceasta nu este singura sa aberafie: orbita sa este foarteexcentricd gi neregulatd, astfel incAt in faza de periheliu planeta intersecteaziorbita lui Neptun, care este situat totugi la miliarde de kilometri ;i care adevenit cea de-a opta planeti a universului nostru.

Cercul zodiacal este delimitat de declinalia lui Pluto. El este agadar situatde-o parte gi de alta a planului eclipticii, desfigurAndu-se pe 34o in total. De-a

lungul acestui cerc zodiacal sunt amplasate constelafiile, perfect vizibile de pe

Pimdnt, gi care alcdtuiesc zodiacul.Prin jocul optic geocentric, aceste constelalii par si fie tranzitate de cdtre

Soare de-a lungul parcursului siu celest anual, cu o vitezi de o constelalie pe

luni. in aparenfi, Soarele rdsare agadar intr-unul dintre semnele zodiacului,nume dat de citre antici celor douisprezece constelalii astfel reperate.

S-a vorbit de asemenea gi despre un alt treilea semn zodiacal, .Se rpentarius(Omul cu garpele), care se insereazi intre Balanld gi Scorpion gi acoperiprimul decan al celei din urmd. Aceasti configuralie stelard corespunde