judecătoria a sistat lucrările de amenajare a parterului...

16
ziar m âepm âm t ANUL X NR. 2 8 4 9 ISSN 1220*3203 VINERI, 24 MARTIE 2000 16 PAGINI 2 .0 0 0 LEI 0 misiune imposibilă: refacerea CDR VALER CHIOREANU f r f ără sâ dorească neapărat, epigra- mistul Mircea lonescu Quintus a caracterizat exact natura relaţiilor dintre PNL şi PNŢCD. întrebat dacă liberalii au discutat cu (semi)colegii lor de alianţă ţărănişti posibilitatea de â susţine candidatul acestora la Primăria Capitalei, preşedinteler PNL a declarat rîzînd: "Da, am cedat. Dacă PNŢCD îl susţine însă pe candidatul George Pădure la Primăria Bucureştiului". Dialogul a avut loc pe coridoarele clădirii Parlamentului, într-o pauză de şedinţă în care simpaticul preşedinte al Senatului simţea nevoia cîtorva minute de relaxare. Amuzantul, schimb de cuvinte pornea însă de la un ' lucru foarte' serios. Se ştie, PNL a refuzat categoric să participe la alegerile locale sub sigla CDR. Considerînd că a sosit vremea desprinderii de sub tutela PNŢCD, exercitată în cadml mai mult sau mai puţin democratic al Convenţiei, liberalii au împins încăpăţînarea pînă la limita divorţului total de colegii de coaliţie şi guvernare. Presaţi şi de neînţelegerile din propriul partid, liderii ţărănişti au cedat în cele din unnă, fiind de acord ca liberalii sâ participe pe liste separate la alegerile locale, urmînd ca la legislative şi prezidenţiale să-şi urnească din nou eforturile pentru a învinge forţele de stînga, creditate, în sondajele de opinie, cu un avans considerabil. M ai mult, după lungi şi obositoare întîlniri ale reprezentanţilor celor două partide, s-a ajuns la o formulă hibrid de conducere prin copreşedinţie a CDR. Înfrîngerea ţărăniştilor a fost parafată în două protocoale semnate de reprezentanţii celor două partide. Actualii lideri ai PNŢCD nu sînt însă nişte oameni care cedează âlît de. uşor. Se pare că ei au semnat protocoalele amintite doar pentru a-i linişti pe liberali şi a-şi oferi un răgaz necesar pregătirii unor noi acţiuni, în vederea recuperării terenului pierdut. Aşa se face câ, la începutul acestei săptămîni, maestrul combinaţiilor din PNŢCD, Remus Opriş, a considerat potrivit să lanseze un balon de încercare, declarînd, nici mai mult, nici mai puţin, că PNL şi PNŢCD poartă “discuţii principiale” cu privire la posibilitatea stabilirii unui candidat comun al CDR la Primăria Capitalei şi, prin extensie, la primăriile tuturor oraşelor mari din ţară. în aceeaşi zi, alţi lideri ţărănişti au afirmat că.este posibil ca cele două partide să-l susţină la Bucureşti pe Cătălin Chiriţă, candidatul PNŢCD, şi nu pe George Pădure, propus de liberali. Conform unui ziar central, care sintetiza opiniile venite din partea ţărăniştilor, aranjamentul ar fi continuare în pagina a 16-a M a dracului in parfumul de la „Farmec” CoriflictWeschi^întfâ Liviu@Turcleah^directorul în urmă cu două zile liderul sindicatului de la SC „Farmec” SA, Victor Feneşan, a acuzat conducerea societăţii că încearcă să dezbine sindicatul, să blocheze negocierea contractului colectiv de muncă, că ameninţă oamenii şi că a blocat accesul unuia dintre acţionarii semnificativi în incinta societăţii. Ga răspuns la aceste acuzaţii, conducerea „Farmec” a organizat, în cursul zilei de ieri, o conferinţă de presă în care şi-a prezentat punctul de vedere. Liviu Turdean, directorul general al „Farmec”, a declarat câ „...declaraţiile liderului de sindicat sînt. false şi neadevărate. E l nu a avut împuternicirea comitetului sindical pentru a face astfel de declaraţii”. . Mai mult chiar, „...conducerea firmei se implică în coordonarea activităţii sindicatului pentm că liderul de sindicat nu a mai dat prin secţii de aproape un an. __________ AncaBLAGA continuare îri pagina a 12-a Judecătoria a sistat lucrările de amenajare a parterului Halei din Piaţa ” Mihai Viteazul” Judecătoria Cluj-Napoca a admis miercuri cererea de ordonanţă preşedenţială formulată de Consiîiul local, în scopul sistării lucrărilor de construcţie care se efectuează la! parterul Halei Agroalimentare din Piaţa "Mihai Viteazul". SC Alimentara este obligată, prin sentinţa judecătorească vremelnică şi executorie, să stopeze lucrările şi, în plus, să achite 78.000 lei cheîtuifeli de judecată. „Pîrîta” are dretul de a ataca sentinţa în termen. de cinci zile de la pronunţare, drept de care SC Alimentara s-a folosit şi a introdus apel ieri. SC Alimentara va trebui, obligatoriu, să sisteze lucrările pînă la pronunţarea instanţei de apel şi le poate relua în cazul în care sentinţa va fi în favoarea societăţii comerciale. Consiliul local a înaintat cererea de judecare a sistării lucrărilor prin ordonanţă preşedenţială pe data de 6 martie a. c.. Cererea a fost argumentată prin lipsa depunerii de către SC Alimentara a unei plîngeri contravenţionale privitoare la ■amenda impusă societăţii, în 15 februarie de, către inspectorii Primăriei. Reprezentanţii Primăriei au amendat „Alimentara” pentru demararea unor lucrări- de amenajare interioară fără autorizaţie, lucrări care au fost demarate la începutul lunii februarie. Simona Cosma,- jurista SC Alimentara SA, susţine că a fost depusă o plîngere contraven- ţională la două zile dupâ încheierea procesului-verbal, prin care a fost aplicată amenda de 20 milioane lei. Andreea MARCU PPDR propune atribupuni clare ale Armatei în caz de . ■ criză internă Partidul Popular din România a lansat un mesaj pentru Armată, iniţiativa apartinînd maiorului (r) Raţiu Dănuţ, membru al Consiliului provizoriu al Organizaţiei judeţene Cluj a PPDR. Accentul, în mesaj, se pune pe menţinerea neutralităţii politice şi neacceptarea ingerinţelor factorului politic în instituţia militară, pe alocarea resurselor materiale şi financiare necesare Armatei. în plus, PPDR pregăteşte o propunere legislativă care sa reglementeze condiţiile “concrete în care armata poate fi - implicată în gestionarea unor situaţii de criză”. în opinia lui Dănuţ Raţiu, în România există un vid legislativ în acest domeniu, fiind necesară o lege care să stipuleze foarte clar “ce înseamnă şi ce implică decretarea stării de urgenţă şi de asediu”. Maiorul rezervist consideră că în cazul unor crize interne (exemplu fiind mineriada din 1999), trebuie decretată starea de urgenţă, gestionată de Ministerul de Interne şi de organele puterii locale. “In acest caz, Armata va trebui treacă la creşterea capacităţii de luptă, făra intervină, şi colaboreze cu Ml”, susţine Raţiu. In cazul în care criza Internă se amplifică şi Ml este depăşit de situaţie, ar trebui să fie decretata starea de asediu, în care toate forţele care au gestionat starea de urgenţă să fie trecute în subordinea armatei. “In acest fel se va elimina vidul legislativ şi se va asigura legitimitatea acţiunilor armatei”, spune maiorul (r) Raţiu. In opinia sa, o astfel de iniţiativă ar fi benefică deoarece s-ar evita încercările de distrugere a sistemului democratic Instituit în România, indiferent de cine se află ia putere. Titus CRĂCIUN |BătMni1ib%1rall^^înfi(îrrâ ■UIUIPUIM Conducerea PNL i-a retras lui Valeriu Stoica mandatul de negociator cu toate partidele BirQul Permanent Central (BPC) al PNL i-a retras, la propunerea preşedintelui Mircea lonescu- Quintus, prim-vicepreşedintelui Valeriu Stoica atribuţia de a negocia, în numele partidului, cu celelalte formaţiuni politice, rămînînd ca acesta sâ negocieze numai în cadrul CDR. Surse din conducerea liberală au declarat că preşedintele Mircea Ionescu-Quintus le-a reproşat membrilor BPC câ, prin desemnarea lui Stoica drept negociator cu celelalte partide, au încălcat statutul, partidului în privinţa atribuţiilor preşedintelui.' Quintus le-a reproşat unor membri ai BPC că “au venit direct pe funcţii” şi a afirmat că puţini au contribuit la organizarea efectivă a partidului, printre aceştia din urmă aflîndu-se şi fostul vicepreşedinte Viorel Cataramă. Preşedintele PNL nu a exclus posibilitatea convocării unui Congres extraordinar în care să-şi anunţe candidatura pentru conducerea partidului, cu toate că a anunţat, în urmă cu un an, că la Congresul din 2001 nu va mai candida. Quintus le-a cerut membrilor BPC să adopte un comunicat în care sâ se precizeze \ © agasa? J fc că, prin statut, negocierea cu celelalte partide intră în atribuţia preşedintelui. In cele din urmă, BPC a convenit să dea un comunicat în care se arată că, “avînd în vedere că decizia din 15 martie a Biroului a fost greşit interpretată, Biroul de presă al PNL face următoarea precizare: la propunerea preşedintelui, BPC a hotărît ca domnul prim- vicepreşedinte Valeriu Stoica sâ reprezinte PNL în CDR, urmînd ca domnia sa să negocieze în cadrul Convenţiei, pe baza mandatului primit de la Biroul Permanent Central al PNL.” Biroul Permanent Central l-a desemnat, în unnă cu o săptămînă, pe Valeriu Stoica, drept negociator politic al PNL în relaţia cu celelalte partide. Preşedintele PNL Mircea lonescu Quintus a lipsit de la această şedinţă, aflîndu-se într-o vizită în Germania. w e/7& itnpfvc fjţrL P-ţu Timotei Gpariu nr.l 5/45 tel/fox: 064-190787,198802 SYSTEM INTEGRATOR ''configuraţiei placă de bază, CPU, HDD 4.3GB, 32MB DIMM, VGA 1MB PCI, SVGAColor 15", FDD 3.5", tastatura, carcasa, mause K 6 II 450MHz .30, ViaMVP3 , 10.260.000 PII 466MHz(128Kcache), 1810 ■; 10.938.000 P lll 550MHz E , 64MB SDRAM 12.249.100 P III 550MHz SECC2,64MB SDRAM 13.236.500 imprimantă Conon BJC1000 1.526.600 CD ROM48x DELTA 885.100 3 ani garanţie Procesul anului la Cluj Pe masa de lucru a judecătorilor clujeni a ajuns dosarul lui Ion Ilie Mania • El este acuzat că a înşelat Banca „Dacia Felix” cu 20 de milioane de dolari, sumă echivalentă cu bugetul municipiului Cluj-Napoca pe anul trecut * Deopotrivă cu Mureşan, Hossu sau loan Stoica, Mania ar putea să scape nepedepsit • r Chef cu pistolul pe masă Doi fotoreporteri ai ziarului “Ziua de Ardeal” au fost ameninţaţi aseară cu pistolul de o persoană încă neidentificată. Lucian Cenean şi Radu Ghiţulescu se aflau în jurul orei 17,30 în faţa Hotelului Victoria unde se desfăşura o petrecere a lucrătorilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii Cluj. Potrivit fotoreporterilor, la un moment dat, din restaurant a ieşit o persoană înaltă si solidă care Ie-a cerut să nu mai fotografieze. Ziariştii au refuzat să-şi întrerupă activitatea, fapt care l-a înfuriat pe’bărbat, după care acesta a scos din buzunar un pistol pe care l-a îndreptat înspre cei doi. “Cînd am văzut că ne ameninţă, l-am fotografiat, după care acesta a fugit cu arma în mînă după noi făcîndu-ne huligani şi hoti”, ne-a declarat unul dintre cei agresaţi. In cele din urmă fotoreporterii au scăpat neîmpuşcati reuşind să iasă din vizorul bărbatului înarmat. Potrivit celor doi ziarişti agresorul s-a urcat într-un autoturism marca Mercedes cu numărul de înmatriculare B-43-ABN. Ca urmare a coşmarului pe care Cenean şi Ghiţulescu l-au trăit, ieri seară au depus o plîngere organelor de cercetare penală. c . PURIŞ

Upload: others

Post on 08-Sep-2019

2 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

zia r m âepm âm tANUL X NR. 2849 ISSN 1220*3203

VINERI,24 MARTIE 2000

16 PAGINI 2.000 LEI

0 misiune imposibilă: r e f a c e r e a C D RV A L E R C H IO R E A N U

f rf ără sâ dorească neapărat, epigra­mistul Mircea lonescu Quintus a caracterizat exact natura relaţiilor

dintre PNL şi PNŢCD. întrebat dacă liberalii au discutat cu (semi)colegii lor de alianţă ţărănişti posibilitatea de â susţine candidatul acestora la Primăria Capitalei, preşedinteler PNL a declarat rîzînd: "Da, am cedat. Dacă PNŢCD îl susţine însă pe candidatul George Pădure la Primăria Bucureştiului". Dialogul a avut loc pe coridoarele clădirii Parlamentului, într-o pauză de şedinţă în care simpaticul preşedinte al Senatului simţea nevoia cîtorva minute de relaxare. Amuzantul, schimb de cuvinte pornea însă de la un

' lucru foarte' serios. Se ştie, PNL a refuzat categoric să participe la alegerile locale sub sigla CDR. Considerînd că a sosit vremea desprinderii de sub tutela PNŢCD, exercitată în cadml mai mult sau mai puţin democratic al Convenţiei, liberalii au împins încăpăţînarea pînă la lim ita divorţului total de colegii de coaliţie şi guvernare. Presaţi şi de neînţelegerile din propriul partid, liderii ţărănişti au cedat în cele din unnă, fiind de acord ca liberalii sâ participe pe liste separate la alegerile locale, urmînd ca la legislative şi prezidenţiale să-şi urnească din nou eforturile pentru a învinge forţele de stînga, creditate, în sondajele de opinie, cu un avans considerabil. Mai mult, după lungi şi obositoare în tîln iri ale reprezentanţilor celor două partide, s-a ajuns la o formulă hibrid de conducere prin copreşedinţie a CDR. Înfrîngerea ţărăniştilor a fost parafată în două protocoale semnate de reprezentanţii celor două partide.

Actualii lideri ai PNŢCD nu sînt însă nişte oameni care cedează âlît de. uşor. Se pare că ei au semnat protocoalele amintite doar pentru a-i linişti pe liberali şi a-şi oferi un răgaz necesar pregătirii unor noi acţiuni, în vederea recuperării terenului pierdut. Aşa se face câ, la începutul acestei săptămîni, maestrul combinaţiilor din PN ŢC D , Remus Opriş, a considerat potrivit să lanseze un balon de încercare, declarînd, nici mai mult, nici mai puţin, că PN L şi PNŢCD poartă “discuţii principiale” cu privire la posibilitatea stabilirii unui candidat comun al CDR la Primăria Capitalei şi, prin extensie, la primăriile tuturor oraşelor mari din ţară. în aceeaşi zi, alţi lideri ţărănişti au afirmat că.este posibil ca cele două partide să-l susţină la Bucureşti pe Cătălin Chiriţă, candidatul PNŢCD, şi nu pe George Pădure, propus de liberali. Conform unui ziar central, care sintetiza opiniile venite din partea ţărăniştilor, aranjamentul ar fi

c o n t in u a r e în p a g in a a 16 -a

M a d racu lu i in parfum ul d e la „ F a r m e c ”CoriflictWeschi^întfâ

Liviu@ Turcleah^directorul

în urmă cu două zile liderul sindicatului de la SC „Farmec” SA, Victor Feneşan, a acuzat conducerea societăţii că încearcă să dezbine sindicatul, să blocheze negocierea contractului colectiv de muncă, că ameninţă oamenii şi că a blocat accesul unuia dintre acţionarii semnificativi în incinta societăţii. Ga răspuns la aceste acuzaţii, conducerea „Farmec” a organizat, în

cursul zilei de ieri, o conferinţă de presă în care şi-a prezentat punctul de vedere. Liviu Turdean, directorul general al „Farmec”, a declarat câ „...declaraţiile liderului de sindicat sînt. false şi neadevărate. E l nu a avut împuternicirea comitetului sindical pentru a face astfel de declaraţii” . . M a i m ult chiar, „...conducerea firmei se implică în coordonarea activităţii sindicatului pentm că liderul de sindicat nu a mai dat prin secţii de aproape un an.__________ Anca BLAGA

c o n t in u a r e îri p a g in a a 1 2 -a

Judecătoria a sistat lucrările de amenajare a parterului Halei din Piaţa ” Mihai Viteazul”

Judecătoria Cluj-Napoca a admis m iercuri cererea de ordonanţă preşedenţială formulată de Consiîiul local, în scopul sistării lucrărilor de construcţie care se efectuează la! parterul Halei Agroalimentare din Piaţa "Mihai Viteazul". SC Alimentara este obligată, prin sentinţa judecătorească vremelnică şi executorie, să stopeze lucrările şi, în plus, să achite 78.000 lei cheîtuifeli de judecată. „Pîrîta” are dretul de a ataca sentinţa în term en. de cinci zile de la pronunţare, drept de care SC Alimentara s-a folosit şi a introdus apel ieri. •

SC Alimentara va trebui, obligatoriu, să sisteze lucrările pînă la pronunţarea instanţei de apel şi le poate relua în cazul în care

sentinţa va fi în favoarea societăţii comerciale.

Consiliul local a înaintat cererea de judecare a sistării lucrărilor prin ordonanţă preşedenţială pe data de 6 martie a. c.. Cererea a fost argumentată prin lipsa depunerii de către SC Alimentara a unei plîngeri contravenţionale privitoare la

■amenda impusă societăţii, în 15 februarie de, către inspectorii Primăriei.

Reprezentanţii Prim ăriei au amendat „Alim entara” pentru demararea unor lucrări- de amenajare interioară fără autorizaţie, lucrări care au fost demarate la începutul lunii februarie.

Simona Cosma,- ju ris ta SC Alimentara SA, susţine că a fost depusă o plîngere contraven­ţională la două z ile dupâ încheierea procesului-verbal, prin care a fost aplicată amenda de 20 milioane lei.

A n d re e a M A R C U

PPDR propune atribupuni clare ale

Armatei în caz de . ■ ■ criză internă

P a rtid u l P o p u la r din România a lansat un mesaj pentru A rm a tă , in iţia tiva apartinînd maiorului (r) Raţiu Dănuţ, membru al Consiliului p ro v izo riu a l O rg an iza ţie i ju d e ţe n e C lu j a PPDR. Accentul, în mesaj, se pune pe m enţinerea neutralităţii p o lit ic e şi neaccep tarea ingerinţelor factorului politic în in s titu ţia m ilita ră , pe alocarea resurselor materiale şi fin a n c ia re necesare A rm a te i. în p lu s , PPDR p re g ă te ş te o p ropunere

le g is la tiv ă care sa re g le m e n te ze co n d iţiile “co n c re te în care arm ata poate fi - im p lica tă în gestionarea unor situaţii de criză”.

în opinia lui Dănuţ Raţiu, în R om ânia e x is tă un vid legislativ în acest domeniu, fiind necesară o lege care să s tip u le ze fo a rte c la r “ce în seam n ă şi ce im plică decretarea stării de urgenţă şi de asediu”. Maiorul rezervist consideră că în cazul unor crize interne (exemplu fiind mineriada din 1999), trebuie decretată starea de urgenţă, gestionată de Ministerul de Interne şi de organele puterii locale. “In acest caz, Armata va treb u i să treacă la creşterea capacităţii de luptă, fă ra să in te rv in ă , şi să colaboreze cu Ml” , susţine Raţiu. In cazul în care criza Internă se amplifică şi Ml este depăşit de situaţie, ar trebui să fie decretata starea de asediu, în care toate forţele care au gestionat starea de u rgenţă să fie trecu te în subordinea armatei. “In acest fe l se va e lim in a v idu l leg isla tiv şi se va asigura le g itim ita te a ac ţiu n ilo r arm atei”, spune maiorul (r) Raţiu. In opinia sa, o astfel de in iţia tivă a r fi benefică deoarece s-ar evita încercările de distrugere a sistem ului d em o cra tic In s titu it în România, indiferent de cine se află ia putere.

T itu s C R Ă C IU N

|B ă tM n i1 ib % 1 ra ll^ ^ în f i( îr râ■UIUIPUIM

Conducerea PNL i-a retras lui Valeriu Stoica mandatul de negociator cu toate partidele

BirQul Permanent Central (BPC) al PNL i-a retras, la propunerea preşedintelui M ircea lonescu- Quintus, prim-vicepreşedintelui Valeriu Stoica atribuţia de a negocia, în numele partidului, cu celelalte formaţiuni politice, rămînînd ca acesta sâ negocieze numai în cadrul CDR. Surse din conducerea liberală au declarat că preşedintele Mircea Ionescu-Quintus le-a reproşat membrilor BPC câ, prin desemnarea lui Stoica drept negociator cu celelalte partide, au încălcat statutul, partidului în privinţa atribuţiilor preşedintelui.'

Quintus le-a reproşat unor membri ai BPC că “au venit direct pe funcţii” şi a afirmat că puţini au contribuit la organizarea efectivă a partidului, printre aceştia din urmă aflîndu-se şi fostul vicepreşedinte Viorel Cataramă. Preşedintele PNL nu a exclus posibilitatea convocării unui Congres extraordinar în care să-şi anunţe candidatura pentru conducerea partidului, cu toate că a anunţat, în urmă cu un an, că la Congresul din 2001 nu va mai candida. Quintus le-a cerut m em brilor BPC să adopte un comunicat în care sâ se precizeze

\ © a g a s a ?

J f c

că, prin statut, negocierea cu celelalte partide intră în atribuţia preşedintelui.

In cele din urmă, BPC a convenit să dea un comunicat în care se arată că, “avînd în vedere că decizia din 15 martie a Biroului a fost greşit

interpretată, Biroul de presă al PNL face urm ătoarea precizare: la propunerea preşedintelui, BPC a hotărît ca dom nul p rim - vicepreşedinte Valeriu Stoica sâ reprezinte PNL în CDR, urmînd ca domnia sa să negocieze în cadrul Convenţiei, pe baza mandatului p rim it de la B irou l Permanent Central al PNL.” Biroul Permanent Central l-a desemnat, în unnă cu o săptămînă, pe Valeriu Stoica, drept negociator politic al PNL în relaţia cu celelalte partide. Preşedintele PNL Mircea lonescu Quintus a lipsit de la această şedinţă, aflîndu-se într-o vizită în Germania.

w e /7 &itnpfvc fjţrL

P-ţu Timotei Gpariu nr.l 5 /45 tel/fox: 064-190787,198802 SYSTEM

INTEGRATOR

''configuraţieiplacă de bază,

CPU, HDD 4.3GB, 32MB DIMM,

VGA 1MB PCI, SVGA Color 15",

FDD 3.5", tastatura, carcasa, mause

K 6 II 450MHz .30, ViaMVP3 , 10.260.000PII 466MHz(128Kcache), 1810 ■ ; 10.938.000 P lll 550MHz E , 64MB SDRAM 12.249.100 P III 550MHz SECC2,64MB SDRAM 13.236.500 imprimantă Conon BJC1000 1.526.600CD ROM 48x DELTA 885.100

3 a n ig a r a n ţ i e

Procesul anului la ClujPe m a s a d e lu c ru a ju d e c ă to r i lo r

c lu je n i a a ju n s d o s a ru l lu i Io n Ilie M a n ia• E l e s te a c u z a t c ă a în ş e la t B a n c a „ D a c ia F e l ix ” c u 2 0 d e m il io a n e d e d o la r i, s u m ă e c h iv a le n tă c u b u g e tu l m u n ic ip iu lu i C lu j-N a p o c a pe a n u l t r e c u t* D e o p o tr iv ă c u M u re ş a n , H o s s u s a u lo a n S to ic a , M a n ia a r p u te a s ă s c a p e n e p e d e p s it • r

Chef cu pistolul pe masăDoi fotoreporteri ai ziarului “Ziua de Ardeal” au fost ameninţaţi

aseară cu pistolul de o persoană încă neidentificată. Lucian Cenean şi Radu Ghiţulescu se aflau în jurul orei 17,30 în faţa Hotelului Victoria unde se desfăşura o petrecere a lucrătorilor din cadrul Serviciului Român de Informaţii Cluj. Potrivit fotoreporterilor, la un moment dat, din restaurant a ieşit o persoană înaltă si solidă care Ie-a cerut să nu mai fotografieze. Ziariştii au refuzat să-şi întrerupă activitatea, fapt care l-a înfuriat pe ’bărbat, după care acesta a scos din buzunar un pistol pe care l-a îndreptat înspre cei doi.

“Cînd am văzut că ne ameninţă, l-am fotografiat, după care acesta a fugit cu arma în mînă după noi făcîndu-ne huligani şi hoti”, ne-a declarat unul dintre cei agresaţi.

In cele din urmă fotoreporterii au scăpat neîmpuşcati reuşind să iasă din vizorul bărbatului înarmat. Potrivit celor doi ziarişti agresorul s-a urcat într-un autoturism marca Mercedes cu numărul de înmatriculare B-43-ABN. Ca urmare a coşmarului pe care Cenean şi Ghiţulescu l-au trăit, ieri seară au depus o plîngere organelor de cercetare penală. c . PURIŞ

AL u r a t p n m ^ n ^ 0^ a lntS pnăZnuirea Bunei Vestiri; Cuv- Zaharia; Sf. Mc.P r e l e ^ a T u ^ e ^

Adevărul de vineri, 24 martie 200

I t e i î e f o x n e• P R E F E C T U R A ,C O N S IL IU L

JU D EŢ EA N : 19-64-16 PR IM A R IA CLU J-N A PO C A : 19-60-30

.•P R IM Ă R IA D E J: 21-17-90• P R IM Ă R IA T U R D A : 3 1 -3 1-60• PR IM Ă R IA CÎM PIA TU RZII: 36-80-01• P RIM Ă R IA HUEDIN: 25-15-48• PR IM Ă R IA GHERLA: 24-19-26 •P O L IT IA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27•P O L IT IA FEROVIARĂ

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76 - •P O L IT IA DEJ: 21-21-21 •P O L IŢ IA T U R D A :3 I-2 I-2 I •P O L IT IA CÎMPIA TU RZII: 36-82-22 •P O L IT IA HUEDIN: 25-15-38 -• POLITIA GHERLA: 24-14-14 •P O M P IE R II: 981 •P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 982• GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 si 19-16-70, int. 158 D IR E C Ţ IA G E N E R A L Ă A M U N C II ŞI PROTECŢIEI S O C IA L E 979

•S A L V A R E A : 961 SA LV AREA CFR: 19-85-91

•IN T E R N A T IO N A L : 971 •IN T E R U R B A N : 991 •IN F O R M A Ţ II: 931

DERA N JA M EN TE 921 • O R A EXACTĂ: 958• R .A . TERM OFICARE: 19-87-48 • S C M ONTENAY SA: 41-51-71 • R .A . APĂ CANAL: 19-63-02 • S .C . "S A L P R E S r S .A .: 19-55-22 • S C PRIVAL: 17-43-86

D ISTRIBU ŢIA G.AZELOR N A T U R A L E: - IN TERV EN ŢII G AZE

928 :433424JA N D A RM I: 956 G A R A CTjj-N'apoca: 952 A G E N ŢIA CFR: - in ternaţional 13-40-09; - in te rn -43 -20 -01 ;T urda - 31-17-62; D ej - 21-20-22 ALIANŢA ANTISLTCID: 19-16-17

C U R S E IN T E R N A T IO N A L E d in A u to g a ra I I :

• C lu j-N apoca - Bu*dapesta. cu p lecare din CI jj-N ap o ea in a le le de luni. m arţi, jo i sj vineri Ia o ra 7.00 si înapoierea din Budapesta în zilele dc m ărit, m iercuri, vineri si sim bdt j la ora 11,00.

• C lu j-N apoca - B udapesta , cu p lecare în zilele tic jo i ora 22.00 si înapoiere din Budapesta in zile le d e vineri ora 16,00. I N T O R M A T I I : * A u to g a r a 1 : 14-24-26

Autogara II: 43-52-78

Farmacii cu serviciu permanent: Farmacia "CORAFARM", str. Ion Meşter nr. 4. telefon 42-65-40; s:r. Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. Farmacia "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tcl.42.62.72, orar non-stop.

Farm acii ca serviciu prelungit: Farmacia "INTFRPHARM", str. Primivcrii nr. 5, telefon 42-71-95 orar $-22. Farmacia "CLEMATISFARM”, Pu'j Unirii nr. 10. telefon 19-13*63, orar 8-22.

Garda de noapte:Farmacia nr. 5, 'Ccmaiisfarm*, P-ţa Unirii nr.

10, telefon 19-13-63, orar 20-8.

IA R Q M : 0 1 .1 1 .1 9 9 9 -3 1 .0 3 .2 0 0 0

C lu i*luni

Buc. Buc. -> Clui07,00 - 08,00 08,45 . 09,4517,10 • 18,10 17,30 18,3019,00 21,10 -

marţi *09,15 10,15 07,45 08,4519,30 20,30 18,00 19,00

miercuri09,15 10,15 07,45 . 08,45.19^0 20,30 18,00 19,00

ini09,15 10,15 07,45 08,4515,30 . 16,30 13,30 15,1019,30 20,30 18,00 • 19,00-

vineri09,15 10,15 07,45 08,451335 15,00 11,30 13.35

* 19,00 20,00sîmbâtâ

0735 - 0835 11,00 13,051335 14,25 •

duminică

- 19,00 20,00

Preţ bilet 852.000 Iei

Lnni: Quj •> Bologna 10,30-12,05 Bologna ->Quj 12,55-16,40

miffauiiCluj-)Bologna 10.30-12.05 'Bologna-)Cluj 1255-16.40

Tineri: Ga] -> Bologna 10,30-12,05 Bologni->Ctaj 1255-16,40

Pre( bilet: 235$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"• 2 0 - 2 4 m a r t ie •

M edicină g enerală . Dr. M. Suciu - 23 (12-14), dr. S . Loga - 24 (14-16), dr. I. Boilă - 20, 21, 23, 24 (10-12), dr. L. R asa - 20 (15-17),' dr. R. Cotâriâ - 22 (10-12), dr. F. Oros - 23, 24 (14-16); H om eopatie. Dr. L. Barbâalbă - 22, 24 (10-12) Interne. Dr. A. lancu - 21 (12-13), dr. D. Pirv

20 (15-17), dr. Cs. Szakacs - 22 (14-16), dr. N. Pop - 23 (14-16); G inecologie. Dr. C. Fodor - 21, 23 (10-12); Chirurgie. Dr. P. Pilea - 23 (10-11); Pediatrie . Dr. R. Mitea - 21 (13-15), dr. M. Fritea - 22 (11-12). dr. L. Tom a - 23 (10-12); O rtopedie. Dr. Z. Popa - 20 (12-13); Psihologie. Psih. L. Boilă - 21 (15 ,30 - 17); P s ih ia tr ie . Dr. L.' G lodan , 22 (12-13); R eum atologie. Dr. I. Alb - 21 (12-14); Ecografie. Dr. I. Ghilean - 24 (12,30-14), dr. L. Negru - 23 (15-16), dr. E. Czuczi - 20 (15-17); .O .R .L . Dr. C-tin Rădulescu - 20 (12-14).

P en tru c h iru rg ie e s te t i c ă ţ i r e p a ra to r ie , u ro lo g ie , c l in ic a urologică ţ i radiologie, planificarea bolnavilor se face pe bază de bilet de trimitere.

Planificarea bolnavilor - de luni pînă vineri, între orele 12-14, la telefon 16-78-22 ţi la sediu, Aleea Micuţ nr. 3/12.

24 • 30 MARTIE

R e p u b l ic a • V isînd la B e v e rly Hills, S U A -- p re m ie ră (10,30; 13; 15,30; 18; 2 0 ,3 0 ) ; v in e r i , s îm b ă tă , d u m in ic ă - s p e c ta c o le d e noap te cu tarif re d u s d e la"

o ra 2 3 * V ic to ria - L u m e a e p r e a m ic ă , SUA ( 12; 14,30; 17; 19,30) * A r ta - E u r im a g e s - Io a n a d ’A rc , F ran ţa - prem ieră (11; 14; 17; 20), v ineri, s îm b â tâ , d u m in ică - s p e c ta c o le d e noap te cu tarif re d u s d e la o ra 2 3 * F a v o r it - F ig h t C lu b , SU A (13; 15,30; 18; 2 0 ,3 0 ) * M ărăş ti - M u m ia , SU A ( 12 ,45 ; 15; 17,15; 19,30).

T U R D A - F o x - E v a d a ta , SUA. (13; 15; 17; 19)D E J - A rta - In tr e v ia ţă ş i m o a r te , SUA ( 13; 15; 17; 19); G H E R L A - P a c e a - A n n a ş i r e g e le , SU A (14,30; 17; 19,30); vineri,

s îm b ă tă , dum inică - s p e c ta c o le d e n o a p te cu tarif red u s d e la o ra 22

UNIPLUS Radio Vineri, 24 m artie P r o g r a m in fo rm a tiv B B C : 6 ,00-6 ,30:8 ,00-

8 .20 .11 .00 -12 ,00 ,14 ,00 -14 ,30 ; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00. 6,30-10,00 U n ip lu s d e d im in e a ţa , 06 ,35 , 8 ,20 C a le n d a ru l z ile i. M e te o . 06 ,45 , 9,45 H o r o s c o p . 9 ,00 Ş t i r i lo c a le . 9 ,2 0 P r o g r a m u l c in e m a . 9 ,5 5 In fo r m a ţ i i c u ltu ra le . 10,00, l ’2 ,0 0 ,1 3 ,00 ,15 ,00 ,16 ,00 ,. 17,00 Ş tir i n a ţ io n a le ş i lo ca le .10 .00-14 ,00 P u n c t . , ş i d e la Z e c e ; 14,30-18,00 U n ip lu s a lte rn a tiv , 18,30- 21 ,00 T re i c e a s u r i b u n e . 19,00 Ş tir i lo c a le . 22,00; Ş tir i n a ţio n a le 21-30-6,00; U n ip lu s n o c tu rn .

B I B L I O T E C I

■ B.C.U. “Lucian Blaga”(strada Clinicilor 2): Orar; zilnic 8-12,45; 13,30-20,00; sîmbătă: 8 13,30-Notă: In sesiuni de examene program prelungit; zilnic 8-21 sîmbătă 8-20, duminica 8-14.

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr.1), ORAR; luni-vineri:.8,30 15,30. SECŢIA COPII, ORAR luni-vineri: 8,30-15,30. FILIALE Zorilor, Gheorgheni - ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marţi' vineri: 9-15; - Mănăştur, Mărăşti ORAR: luni-vineri: 9.00-19.45 SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR; luni vineri: 9-20; sîmbătă: -9-14 SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE: (str. Observatorului nr. I ,- telefon 43-84-09) luni, vineri: ‘ 00-15,00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14 CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ, ORAR; luni- vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12-14). Orar:-luni sîmbătă 8 - 12.45; 14 - 18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi,'miercuri, joi - 12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Americană ”J.F.K.” (strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni - joi: 10 - 18; vineri: 10-14, prima şi a treia sîmbâtâ din lună: 9- 14. Oferim consultantă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orari luni, miercuri: 14 - 19; marţi, joi, vineri:‘ - 14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -1 3 .

■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18

19; joi 19-20.■ Biblioteca Centrului Cultural

Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

Biblioteca Centrului Cultural German ”IIermann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20. ■

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. ’ebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30;

marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale.

Biblioteca Creştină ”BibIos” (str. Clinicilor nr.28). Orar: luni 13- 17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi).

TEATRULMAGHIAR

astăzi, orele 20S C A U N E LE

d e E u g e n Io n e s c u

< • 0Vineri, 24 martie

(S U A 1996); 0 ,3 0 Jo y,0 0 M a tin a l n a ţ io n a l ; 9 ,0 0 TV R

/ ' 1 0 ,0 0 J e n n y (s /JMJMAJK.LS! r); 1 0 ,2 5 C a s a m e a (r); 1 1 ,0 5 T V R C lu j-N a p o c a ; 12 ,0 5 F o tb a l C u p a U EFA ; 12 ,55 T V R T im iş o a ra ; 1 4 ,0 0 Ju rn a l; 1 4 ,1 5 C ib e rF a n ; 1 4 ,3 0 Tribuna p a rtid e lo r p a r la m e n ta r e ; 15 ,00 S c e n a ; 1 5 ,3 0 E m is iu n e în lim ba g e rm a n ă ; 1 7 ,0 0 O v e d e tă ... cu c în te c e : F lo a re a C a lo tă ; 17,30 C u v în t p e n tru n e c u v în tă to a r e ; . 1 8 ,1 0 C o rec t!; 1 8 ,1 5 B lossom (s); 1 8 ,4 0 B ine şi ră u (s); 19 ,05 A v a n p r e m i e r ă Ş t i r i ; 1 9 ,1 0 S u n s e t B e a c h (s); 2 0 ,0 0 J u r n a l . . S p o rt; M e te o ; 2 0 ,5 5 O m ul d e n icăieri (s ); 2 1 ,4 5 C u lise ; 22 ,30 Ju rn a lu l d e n o a p te ; 2 2 ,4 5 Film: P u te r e a b s o lu t ă (S U A 1997); 0 ,2 5 S tu d io u l ş la g ă re lo r . S e e w w f î i - 7 , 0 0 - F e m e ia i V l f y m is te r io a s ă (s/r); * w " 7 ,4 5 S e r ia AlfredH itc h c o c k (r); 8 ,3 5 C a r e p e care! ; 9 ,1 5 V en i, v id e o , viei (r);9 .3 0 D ’a i e Iu ’ M itic ă ; 1 0 ,0 5 T um ul d e con tro l (r); 1 0 ,5 0 O sia lumii (r); 1 1 ,2 5 A faceri la ch e ie (r); 1 3 ,0 0 G lo b u l d ra g o n u lu i;1 3 .3 0 T ra d i ţ i i . Z iu a C u cu lu i;14 .0 0 Toţi, îm p re u n ă ; 1 4 ,4 5 Ştiri ( s ) ; 1 4 ,5 0 F a m il ia S im p s o n (d .a .) ; 1 5 ,1 5 C a r e p e c a re - o n o u ă p ro v o c a re ! ; 1 6 ,0 0 T rupa D P 2 ; 1 7 ,3 0 F e m e ie m is te rio a să (s); 1 8 ,1 5 S e în t îm p lâ acu m ; 1 8 ,4 5 T e le ju rn a l ; 1 9 ,1 5 Din f o lc lo r u l p o p o a r e l o r ; 1 9 ,3 0 B u z u n a re m ari ş i mici'; 2 0 ,1 5 C in em ato g ra fu l d e a r tă : S trad a v ie ţii ( B r a z i l ia 1 9 8 0 ) ; 2 1 ,5 5 C ălăto rind prin ţa ră ; 2 2 ,1 0 Alfred H itchcock p re z in tă : T e le fo a n e le nopţii (S U A ’6 3 ); 2 3 ,0 0 Ş tiri; 2 3 ,0 5 Ş tiri b a n c a r e şi b u rs ie re ; '■ 0 ,2 5 F am ilia S im p s o n (r); 0 ,50 TVM M e s a g e r .

ne lin iştit (s /r); 1 0 ,4 5 D iagnostic : C r i m ă ! ; - 1 1 ,4 5 D ă d a c a (s /r) ; 1 2 ,1 5 F ilm : N is ip u r i leP a ra d is u lu i (F ra n ţa 1 9 9 7 ); 14 ,00 C h e s t iu n e a z ile i (r); 1 6 ,1 0 T în ăr şi n e lin iş tit (s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tirile P ro TV; 1 7 ,3 0 U rm ă r ir e g e n e r a lă ;1 8 .0 0 R e fo rm a la ro m â n i; 18 ,25 D ă d a c a (s ); 1 8 ,5 0 C h e s tiu n e a zilei; 1 9 ,0 0 Ş tirile P r o TV; 19 ,50 C h e s t iu n e a zilei; 2 0 ,0 0 D o sa re le X (s ); 2 1 ,0 0 P ro file r - p s ih o lo g ia c r im e i; 2 1 ,5 5 Ş ti r i le P r o TV;2 2 .0 0 C h e s t iu n e a z ile i; 2 3 ,3 0 Ş tirile P r o TV; 0 ,0 0 D iagnostic : C rim ă! (s /r) ; 1 ,0 0 R e fo rm a la ro m ân i (r); 2 ,0 0 Ş tirile P ro TV;3 .0 0 B a s c h e t N B A ; 5 ,0 0 B ab y lo n 5 (s ) ; 5 ,4 5 M iracolul tinere ţii (s).

7 , 0 0 . D im in e ţi g n t e r i ? c l u j e n e ; 8 ,0 0

D im in e a ţa d ev rem e ;10 .0 0 Ş tiri; 1 0 ,1 0 B u rlacu l (s); 1 0 ,3 0 F ă r ă ob ligaţii (s ); 11 ,00 Film: în sp irit a m e r ic a n (SUA ’87); 1 3 ,0 0 Ş tirile am iez ii; 13 ,15 L A D o c to r s (s ); 1 4 ,0 0 D ecepţii (s); 1 5 ,0 0 S c a n d a lu l (s ); 16 ,00 S u f le t r e b e l ( s ) ; 1 7 ,0 0 Ş tiri;17,2 0 .D iv ertism e n t: V o u ă ; 17 ,25 In trig i în P a r a d i s ( s ) ; 1 9 ,0 0 O b se rv a to r ; 1 9 ,5 5 D iv ertism en t: V o u ă ; 2 0 ,0 0 Film : C o m p lo tu l (SU A 1 9 9 4 ); 2 2 ,0 0 O b se rv a to r ; 2 2 ,2 5 D ivertism ent:- V o u ă ; 22 ,3 0 A tre ia p la n e tă d e la s o a r e (s);2 3 .0 0 F ilm : P a s i u n e u c ig a ş ă

şi J o a n(film e ro tic F r a n ţa ’84 ); 2 ,3 0

. S c a n d a lu l (s/r); 3 ,1 5 Sufle t re b e l (s /r).• 7 ,0 0 C om isaru lS f t n S H H R e x : (s / r ) ; 8 ,0 0 j p & L K i - k - J D im in e a ţa c u P rim a ; 12 ,0 0 C eleb ri şi b o g a ţi

- (s /r); 13 ,0 0 P o litica d e m îine (r);1 5 .0 0 E xploziv (r); 15 ,30 Tradiţii;1 6 .0 0 V ia ţa în d ire c t; 1 7 ,0 0 C e le b r i ş j b o g a ţ i (s ) ; 1 8 ,0 0 F o c u s - e m is iu n e 'd e ştiri. S p o rt. M e te o ; 1 8 ,5 5 C lip Art; 1 9 ,0 0 N a d in e S h o w ; 2 0 ,0 0 A le g e ţ i filmul; 2 1 ,3 0 R ea l TV ; 2 2 ,0 0 C lip A rt; 2 2 ,0 5 F o c u s P lu s - e m is iu n e d e ştiri; 22 ,4 5 R ev is ta p r e s e i ; 2 3 ,0 0 F ilm : P i a t r a m a g ic ă (S U A ’90); 1,00 H oinarii (SU A ). .

1— 5, 00 G u a d a lu p e . « B G S S 3 (s ) ; 5 ,5 0 V e rd ic t: c rim ă! (s /r); 6 ,4 5 D ra g o s te şi p u t e r e ( s / r ) ; 7 ,1 5 A c a s ă fa b u n i c a ( r ) ; 7 ,3 0 C ă s u ţ ap o v e ş ti lo r (s); 7 ,4 5 Copilul a d u s d e m a r e ( s / r ) ; 8 ,3 0 P e n t r u iu b i r e a t a (s /rO ; 9 ,1 5 î n g e r să lb a tic (s/r); 10 ,1 0 F em e ia vieţii m e le (s/r); 1 1 ,0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : O L ucky M ani (r); 1 4 ,0 0 A n to n e lla (s ) ; 1 4 ,4 5 V e rd ic t: c rim ă ! (s ); 1 5 ,3 5 D ra g o s te şi p u te re (s); 1 6 ,0 0 Copilul a d u s d e m a r e ( s ) ; 1 7 ,0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ; 1 7 ,1 0 A c a s ă ia ro m â n i; 1 7 ,1 5 A c a s ă la b u n ic a- re ţe tă c u lin a ră ; 17 ,30 P e n tru i u b i r e a t a ; 1 8 ,3 0 Ş t i r i le d e a c a s ă ; 1 9 ,0 5 S înge~din s în g e le m e u (s0 ;. 2 0 ,0 0 în g e r să lb a tic ;

.2 1 ,0 0 F e m e ia vieţii m e le (s ) ;2 2 .0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : A lice n u m ai lo c u ie ş te aici (S U A 1974); 0 ,0 0 D ra g o s te şi p u t e r e ' (s ) ; 0 ,2 5 V e rd ic t: crim ă! (s /r); 1 ,1 5 P r e f e s e s i u n e a m e a : C u ltu ra - cu N ico lae M an o le scu (r); 2 ,4 0 Ş tirile d e a c a s ă . ■ T E L Ş 7 ’ 7 ,0 0 Ş tiri; 7 ,1 0

l / a Ia b c B U n ă d im in e a ţ a ,R o m â n ia ; -9 ,0 0

D inco lo d e a n u l 2 0 0 0 (r); 1 0 ,0 0 Ştiri; 1 0 ,1 5 T e le sh o p p in g ; 1 0 ,3 0 D in tre s u te d e z ia re (r); 1 1 ,3 0 Film d o c u m e n ta r ; 12 ,0 0 Linia în tîi (r); 1 4 ,0 0 C în tecu l şi c a s a lui (r); 15 ,0 0 Ştiri; 15 ,30 D om ino;1 7 .0 0 D in c o lo d e an u l 2 0 0 0 (d o ) ; 1 8 ,0 0 Film d o c u m e n ta r ;1 9 .0 0 în ju s t i ţ i e ; 2 0 , 0 0 T e le ju r n a l ; 2 0 ,3 0 E c o n o m ic A B C ; 2 1 ,0 0 D intre s u te d e z ia re ;2 2 .0 0 L u m e a în c lip a 2 0 0 0 ; 2 3 ,2 0 T etan ţii; 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,3 0 C o n c e r t ; T,3 5 T e le s h o p p in g ; . 2 .1 0 T e le ju rn a l; 2 ,3 5 E co n o m ic A B C (r); 3 ,0 0 D incolo d e a n u î 2 0 0 0 (r); 4 ,0 0 L u m ea în „Clipa 2 0 0 0 ” (r); 5 ,3 0 în justiţie (r); 6 ,2 0 C o n ce rt; 7 ,3 5 T e le sh o p p in g .

^ 1 5 .0 0 P o s tE fea>A fA A m eridian;17.00 L in ia ciHiijAf33CA-n j~. -jg^oQ C o m o rile

A rd e a lu lu i - r e a l iz a to r M ircea V irg il S im e ; 1 9 ,0 0 B îr fe - re a liz a to r H o ra ţiu T ru şc ă ; 2 0 ,0 0 E c o n o m ic A B C ; 2 0 , 1 5 D o c u m e n ta r ; 2 1 ,0 0 Film seria l: S e c ţ ia d e poliţie; 2 2 ,0 0 D in tre

-c u ta Ho 7ioro

R e d a c ţia nu îş i asum ă responsa­b i l i t a t e a p e n t r u s c h im b ă r i le i n t e r v e n i t e în p r o g r a m e le p o s tu r ilo r d e te leviziune.

•« (f».r7 ZSF/H

Vineri, 2 4 m artie

06:00 - 11 :00 P R IM U L S A L U T , 07:00, 08 :00 , 09 :00 , 10 :00 , 13:00, 1 4 :0 0 ,1 5 :0 0 , 16:00, 17:00, 1 8 :0 0 ,2 1 :0 0 Ş t ir i, 0 6 :5 0 ,0 7 :5 0 H o ro s c o p , 07 :20

R e v is t a p r e s e i lo c a le , 7 ,4 0 ; 8 ,4 0 Ştirile p e scurt; 08 :20r 17:00 C D S p o r t (Mihai P e tru ş c ă ) , 9 ,0 0 R e v is t a p r e s e i c e n t r a le i 0 9 :2 0 ,1 5 :2 0 C e m a i c r e d e lu m e a , 9 :4 0 ,1 6 :4 0 C o le c ţ ia d e m ir ă r i , (Mihai D ragolea); 10 ,40 în s ă n ă ta te a d u m n e a v o a s tră (C ris tin a Stihi); 11:00 - 13:00 M E S A J F M , 14:00 - 18:00 C A L E D O S C O P C D , 15 ,20 C e m a i c r e d e lu m e a ; 17:00 Ş t ir i+ C D S p o r t; 19 :00 - 2 1 :00 T o p r e m e m b e r (Dan C re ţa ), 2 3 :0 0 -0 2 :0 0 " R e n d e z -v o u s n o c tu r n (M arius Marchiş).

R a d i o S o n i c V ineri, 24 m artie F M S S .O M H , Ş t ir i: 8 ,1 0 ,1 2 ,1 4 ,1 7 , 20 .

6-10 "Cafeaua de serviciu" (meteo, maxima zilei, informaţii utile, horoscop , recom andări TV, agenda

culturală, revista presei, o reţetă pe zi, concursuri). 10-14 "Ziua în am iaza m are” (Urechile ciulite - comentariul zilei; Basca cu bretele, M ondosport, Gura lumii. Surplus, Ştiri externe. Concursuri). 14-15 “Noutăţi la Radio Sonic". 15-17 McSdnic (dedicaţii muzicale, premii M cDonald’s). 17-19 "R etrospectiva săptămînii". 19-20 "Clopote tubulare" (Marius Aciu). 20-21 "Greatest Hits”. 21-23 "Călătorii pe portativ" (Marius Braşoveanu). 23-2 "Muzica şi muzichia’ (Marius Braşoveanu). 1-6 Music Non-Stop.

Vineri, 24 m artie “ | ŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.00 , 15.00 , 16.00 BBC-

06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00. 6.30-9.00 - SUPER “ | MATINAL Ştirilfi locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20,

8 .2 0 )' , Punctul de ved ere(7 .4 5 ), Linîuţa de diaIog(8.30),BuIetin rutier{8.55) 9.00-12.00-EATRULA DE SERVICIU: 9 .30 -R ev ista presei, Punctu l de vedere{10.15); -Concursuri(10.30,12.30);12.45-Sport pe mapamond; 12.00-18.00- CALEIDQSCOP fm- -Bunii nostrii cu Eugenia Daubler 14.45- Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30-Voîaţi Radio Transilvania, 16.15- Planeta cinema, 16.30-17,00-Dedicaţii -Fonoteca de suflet-Mihai Boanda 21.00-Taxi music ( dedicaţii) ■ Frecvenţa Obligatorie - Dan Brad 24.00-01.00 Luni - Nopţile C rim ina le- Nicu Alexandrescu 01.00-6.00 Unde Magice

( R A D I O C L U J ) Vineri, 24 martie ' - j | 6,00 B u n i d im ineaţa . O^ 'em isiune cu informaţii,

actualităţi şi muzică, prezentată de Dan Horea 8,00 Emisiunea în limba maghiară. 10,00 Radiocircuit prin ţară Prezintă de la Cluj, Dan Horea. 11,00 A patra putere. Prezintă Ancă Bota&Cristian Zoicaş. 12,00 Radiojurnal transilvan. 12,30-12,45 Microfonul ascultătorului. 13,00 Radiojurnal RadioRomania Actualităţi. 13,15 Paralele muzicale. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea m lim b a m a g h ia ră , 18,00 R ad io fax . Prezintă Anca Bâltan. 18,30 C ro c h iu ri m u z ic a le - JA Z Z prezintă Constantin Colhon. 19,00 R adio jurna l RadioRom ania A dualităţi. 19,15 A PROPO. Redactori: Stela Maria Rareş&Sergiu Alex; 20,00 Ştiri. .20,05 Top 20+1. Prezintă Marius Merca. 21,00 Ştiri; 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea program ului. .

Vineri, 2 4 m artie 5:00-8:00 B u n ă d im in e a ţa ! 8:00-11:00 Zona 81 0

\ u r i n r (me' eo' 8:08 Revista presei locale; 8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare,

agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40 sport); 11:00-19:00 C o n ta c t F M . 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-23:00 B ile t d e co n ce rt- realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta. 23:00-24:00 R o c k B iock 24:00- 1.00 Rom ânia - Bosnia - v/a sa te lit- legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00- 5:00 Discontact. • ■

R E N A Ş T E R E AVineri, 24 m artie

6 00 C easurile dimineţii - program matinal de ştiri, actualităţi şi muzică- 10.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 10.05 Sfinţii Părinţi, contem poran ii noştri; 10.30 Iniţiere in m uzica religioasa; 11.30 V rem e trece, vrem e vine - antologia poeziei religioase; 12.00 E venim ent - agenda culturală; 12.30 Fanteziile Eutherpei; 13.00 A ctualita tea - buletin de ştiri; 13.05 M agazin : emisiuni religioase,_ culturale si sociale; 18.00 A ctualita tea - buletin de stiri;J8.05Şf/n|« Părinţi, contem poranii noştn (r); 18.30 Fantezule Eutherpei, 19.30 Tînăra genera ţie faţă in faţă cu neîncrederea şi speranţa; 20.00 Fanteziile Eutherpei; 20.30 Păhărelu l cu nectar -emisiurie pentru copii; 21.00 A ctualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dialoguri de seara D ezbateri culturala. 23.00 In d irect cu ascultătorii, 24.00-6.00Liniştea nopţii.

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J - N A P O C A ,

x i r . P R O F C tO R T E A n r .9 (n a rtt& r G r ig o r e s c u )

CONSULTAŢII:Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L, Mi: 15-18; M a, J : 16 î'a-1 8 ,°

D r. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, O nco log ie)

M a, J : 1 4 ” -1 6 ; V: 1 5 -1 7S : 9 - 1 1

D r. D A N -S O R IN P O P E S C U(Urologie)

L, Mi: 1 8 - 2 0 ; M a, J : 1 8 ” -20 ■ V: 16-20

P R O G R A M A R E : te l/fa x (0 6 4 ) 1 8 .7 6 .0 4

în tim pul orelor d e fu n c ţio n are a cabinetului

' POLICLINICA ■ INTERSERVISAN

str. Pascalv nr.5. cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

IN T E R N E ♦ C A RD IO LO G IE ♦ N E U R O ­L O G IE ♦ PSIH IA T RIE ♦ E N D O C R IN O ­L O G IE ♦ REU M A TO LO G IE ♦ E C O G R A ­F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O ­G IE ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L . ♦ O F TA LM O L O G IE ♦ G IN E ­C O L O G IE ♦ ON CO LO G IE ♦ PEDLATRIE

♦ U R O L O G IE ♦ A CU PUN CTU RA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Eleetromiogralie - Exam inări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate fem inină

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (B ioch im ie - B ac terio log ic Im u n o lo g ie - P arazitologic D eterm inare Rh - Teste d e s a r c in ă - A n tig e n HBS - E lis a T e s t - E x a m in ă r i cito log ice p e n tru d e p is ta r e a canceru lu i de col u terin - Investigaţii p en tru sterilita tea fem inină ;i m asculină) ZILN IC , in c lu s iv DUM IN ICA

o re le 7 - 2 1 M e d ic d c g a rd ă : o r e l e 2 1 - 7 R e z e r v a r e , c o n s u l t a ţ i i

l a t e l . 4 1 .4 1 .6 3 . ' >

m

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

iCalea M o ţilo r nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu - medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

T r a ta m e n te s to m a to lo g ic e co m p lex e : -

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, implante) Programări xQnic la ( 4 : 430.028

ORAR Ltmî - Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

P e n b u 'S f u d e n t f c p ş n s ş o m e r i ," r e d u c e r e 2 0 a/<

C A B IN E T M E D IC A L P R IV A TP ro f. D r. Io an H U Ţ A N U

Cluj-N apoca, str. O bservatorului nr. 13, ap. 12

(autobuze: 35, 43, 46)

' Consultaţii, tratamente;.C H I R U R G I E IN F A N T IL Ă ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19 •

Pediatrie: .L: 16 - .21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S : 9-11.-

: Medicină generală:ACUPUNCTURA:Ma, J: 15-17; S: 11 ,30 ,- 13,30. HOMEOPATIE: Ma, Mi, J : 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALUGARU Dr. ANGELA CĂLUGĂRU •

Str. Prahovei nr. 11(lîngă biserica Bob)

PROGRAM OFTALMOLOGIE L , M i , V . - 1 7 -2 0 S 8 - 1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în Priză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UBOIUTORfL GE SMT1TII fl-IIJ stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 2 2 . Vă aşteptăm apelurile la numărul 188864.

tvr®S îm b ă tă , 2 5 m a r t ie ’

7 .0 0 B in e şi rău (s/r); 7 ,2 5 O m ul d e nicăieri (s /r); 8 ,1 0 D in astia S t r a u s s (s); 9 ,1 0 Universul c re d in ţe i; S ă r b ă to a r e a B u n ei V estiri; 10 ,00 V ă p la c e film ul?; 1 0 ,3 0 A rt-M an ia ; 11 ,1 5 G a r a n ta t 1 0 0 % ; 1 2 ,0 0 M uzica d a c a p o al f in e ; 1 2 ,3 0 L u m e a ş i n o i; 1 2 ,5 5 F o tb a l C a m p io n a tu l N aţional; 1 5 ,0 0 A rca ... M arinei;1 6 .5 5 F o tb a l C a m p io n a tu l N a ţiona l; 19 ,00 P e r e c h e a potrivită; 1 9 ,3 0 C a ro l’şi co m p an ia ( s ) ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . S p o r t ; M e te o ; 2 0 ,3 0 S u rp r iz e , S u rp r iz e . .. ; 2 2 ,3 0 Dr. Q u in n (s);2 3 .2 0 J u r n a l ; 2 3 ,2 5 S ă p tă m în â sp o rtiv ă ; 2 3 ,3 5 Film : M isiune fin a lă (S U A 1993).

D u m in ic ă , 2 6 m a r tie7 .0 0 C e a s u l d e ş te p tă to r ; 8 ,0 0 U niversul

c re d in ţe i; 9 ,0 0 R e g e le L eu , T im on şi P u m b a a ( d .a . ) ; 9 ,3 0 Kiki Riki M iki...; 1 1 ,0 0 V ia ţa sa tu lu i; 1 2 ,3 0 T e z a u r folcloric... la 1 8 ani;1 3 .2 0 D e luni p în ă d u m in ică ; 1 4 ,0 0 N aţional TV B in g o L iberty ; 1 7 ,0 0 B la n k e n e s e . (s);1 7 .5 5 S p e c t a c o l u l lu m ii v ă z u t d e io a n G rig o re s c u (do); 18 ,2 5 T ru p a d e ş o c ; 19 ,00 P e r e c h e a potrivită!; 1 9 ,3 0 21 ; 2 0 ,0 0 Ju rna l. S p o rt; M eteo ; 20 ,3 0 D um in ica sp o rtiv ă ; 20 ,45 Film: M etro (S U A 1997); 2 2 ,4 5 Ju rn a l; 2 2 ,5 0 L a m ulţi a n i, E lizabeth !; 0 ,2 5 P e fa ţă .

S îm b ă tă , 2 5 m a r tie7 .0 0 F e m e ia m is te r io a să (s/r); 7 ,4 5 S e ria

A lfred H itch o c k (r); 8 ,3 5 C a r e p e ca re ! (r);9 .1 5 S p e c ia l ’98 ; 1 0 ,0 0 O riz o n t sp iritu a l;1 2 .0 0 A rta ap ărării (m ag .); 1 2 ,3 0 N ational G e o g r a p h i c (d o ) ; 1 3 ,2 5 U n p o p a s p e s ă p tă m în ă ; 1 3 ,4 0 S a b r in a , v ră jito a re ... (s);1 4 ,0 5 B e a v is şi B u tth e ad (d .a .); 1 4 ,2 5 Ştiri;1 4 ,3 0 A tla s . M o z a ic in te rn a ţ io n a l ; 1 5 ,0 0 L u m e a d e m îine; 16 ,5 0 T o p T V R 2 ; 17 ,55 T im pu l tre c u t: Copiii c elu i d e -a l tre ile a R eich (do); 1 8 ,4 5 T ele ju rna l T V R 2 ; 1 8 ,5 5 Lumini ş i u m b re (s ); 2 0 ,1 5 P o v es tiri d e la H ollyw ood (do .A ng lia 1999); 21 ,0 0 M arele B ob (s); 2 1 ,4 5 Film: R ă z b u n a re a u n e i fem e i (F ra n ţa 1990);2 3 ,5 5 Ştiri; 0 ,0 0 In teg ra le : M a d o n n a ; 0 ,4 0 TVM M e s a g e r .

D u m in ic ă , 2 6 m a r t ie7 .0 0 Lum ini şt u m b re (s /r); 8 ,2 0 U n s e c o l

d e c in e m a (r); 9 ,0 5 O rizo n t sp iritu a l; 9 ,3 5 M e d a lio a n e d e interpret.' P rin M unţii A p u se n i c u io a n B o c ş a ; 10 ,00 F e rm a ; 1 1 ,0 0 H a n d b a l R ap id C F R - Dijon (F ra n ţa ) ; 1 2 ,3 0 S ta r R ec ;1 3 .1 5 C a i p u te re ; 1 3 ,4 5 S a b r in a , v ră jito a re ... (s); 1 4 ,0 5 B ea v is şi B u tth e a d (d .a .); 14 ,30 Ştiri; 1 4 ,3 5 D’a le iu' M itică; 1 5 ,1 0 Film; L ecţia d e p ia n (S U A 1995); 1 6 ,5 0 P o v estirile o p e re i;1 1 7 .4 5 G a le le TVR 2; 1 8 ,4 5 T e le ju rn a l TVR2;1 9 .0 0 Film: U n o ra ş d e s p a im ă (F ra n ţa 1993);2 0 ,4 0 V ideoclipuri; 2 1 ,0 0 F am ilia şi le g e a (s);2 1 .4 5 Film : P o v e ş ti d e w e e k e n d - C în tecu l s u fle tu lu i (P o lo n ia ’9 7 ); 2 2 ,4 0 Ş tiri; 2 2 ,4 5 T e a t r u l N a ţio n a l d e T e le v iz iu n e p re z in tă ; F a le z a d e J u liu s Edlis; 0 ,3 0 TVM M e s a g e r .

R A D IO CLUJS îm b ă tă , 2 5 m a r t ie

6 .0 0 B u n ă d im in e a ţ a - O e m is iu n e cu inform aţii, -actualită ţi şi m u z ic ă re a liz a tă d e A n c a B ă l t a n . 8 ,0 0 E m i s iu n e a i n l im b a m a g h i a r ă . 1 0 ,0 0 B u l e t i n d e ş t i r i . 1 0 ,0 5 S e s a m d e s c h id e - te . E m is iu n e p e n tru copii. P re z in tă R o d ic a T u lbu re . 1 1 ,0 0 -1 3 ,0 0 F o t b a l Div. B - S e r ia a ll-a . 1 3 ,0 0 R a d i o j u r n a l B u c u r e ş t i . 1 3 ,1 5 L u m e a m u z ic i i . P re z in tă - C ip ria n R u s u . 16 ,0 0 E m i s iu n e a in l im b a m a g h ia r ă . 18 ,0 0 Ş t ir i. 1 8 ,0 5 A c u s t ic o n - c e n a c lu rad io fon ic. R e d a c to r R a d u S ă p lă c a n .1 9 .0 0 : R a d i o j u r n a l R a d i o R o m â n i a A c t u a l i t ă ţ i . 1 9 ,1 5 D in g r ă d i n a c u f l o r i m u l t e , c în te c e şi jo cu ri p o p u la re , m u z ic ă p o p u la ră la c e r e r e a a sc u ltă to rilo r. P re z in tă G e lu F u rd u i. 2 1 ,5 0 în c h id e r e a p r o g r a m u lu i .

' . D u m in ic ă , 2 6 m a r t ie8 .0 0 Ş t ir i . 8 ,0 5 L a i z v o r d e c i n t ş i d o r . .

M uzică p o p u la ră . P rez in tă : G e lu Furdu i. 9 ,1 5 A p ă r ă t o r i i g l i e i t r a n s i l v a n e . E m is iu n e a a rm a te i. 1 0 ,0 0 M ile n iu l I I I . E m isiu n e re a liz a tă d e pub lic istu l C o n stan tin M u sta ţă . 1 1 ,0 0 Ş t ir i.1 1 ,0 5 - 1 3 ,0 0 R a d io d u m in ic a . E m is iu n e d e

■ d iv e rtism e n t. R ed ac to r: A n c a M u re şa n . 13 ,00 R a d i o j u r n a l R a d io R o m â n i a A c t u a l i t ă ţ i .1 3 ,1 5 D i l i g e n ţ a d e B i z a n ţ . M u z ic ă folk.1 4 .0 0 E m is iu n e a in l im b a m a g h ia r ă . 18 ,00 Ş t ir i . 1 8 ,0 5 P e lu z a r a d io . T a lk s h o w p e te m e s p o r t i v e . R e d a c t o r M ih a i G o tiu . 1 9 ,0 0 R a d i o j u r n a l R a d io R o m â n ia A c t u a l i t ă ţ i . 1 9 ,1 5 -2 0 ,0 0 U n iv e r s u l e n ig m e lo r . E n ig m e le u n iv e r s u lu i . R ed a c to r: L ucia S ta n a S e v ia n u .2 0 .0 0 M e s a g e s p i r i t u a le . 2 0 ,0 5 D in g r ă d in a c u f l o r i m u l t e . D edicaţii d e m u z ic ă p o p u la ră . P r e z in tă C o d ru ţa A ron V îrtic . 2 1 ,5 0 Ş t ir i .2 2 .0 0 în c h id e r e a p r o g r a m u lu i .

- S îm b ă tă , 2 5 m a r t ie7 ,0 0 Civilizaţii d is p ă ru te - „T ibet" (d o ”; 8 ,0 0

P o v eş ti c u .c ă ţe i (do); 8 ,3 0 N ig h tm an (s); 9 ,3 0 Kelly (s); 1 0 ,0 0 C a s a d e p ia tră (m a g .); 1 0 ,3 0 R o a ta d e re z e rv ă (m ag.); 1 1 ,0 0 O rien t E x p re s (ta lkshow ); 1 3 ,0 0 A gen tu l s e c r e t (s ); '13 ,50 B otezu l m o d e l în Egipt; 1 5 ,0 0 Film: K h a rto u m (S U A 1966); 1 7 ,3 0 F a s h io n C lub c u D o in a L ev in tza; 1 8 ,0 0 Intrigi în 'P a r a d i s (s ); 1 9 ,0 0 O b se rv a to r ; 1 9 ,4 5 Film; R o o d H o u s e (S U A ’89); 2 1 ,4 5 O b se rv a to r ; 2 2 ,0 0 D iv e rtism en t: V o u ă ; 2 2 ,3 0 D ivertism en t: C la n u l p o p e şti lo r;2 3 .0 0 F ilm ; R ă z b u n a r e a lui J o s e y W a /e s (S U A 1976); 1 ,3 0 Film; P lă c e re a e u n lu c ru s e r io s (film e ro tic F ran ţa 1 9 7 4 ); 3 ,0 0 A g en tu l s e c r e t (s/r); 4 ,0 0 Intrigi’ în P a ra d is (s/r); 5 ,3 0 R o a ta d e re z e rv ă (r).

D u m in ic ă , 2 6 m a r t ie6 ,3 0 Film: C h e m a re a libertăţii; (S U A 1976);

8 .0 0 C re d in ţa şi v ia ţa ; 9 ,0 0 D e s e n e a n im a te ;1 0 .0 0 B ărb a ţi în n e g ru (d .a .) ; 1 0 ,5 0 B uni p rie te n i; 1 1 ,4 0 A v en tu rile lui S in d b a d (s );1 2 ,3 0 S e r ia S ta n şi B ran : S o ţi idea li (S U A 1933); 1 3 ,0 0 D um in ica în fam ilie ; 1 6 ,0 0 Film: P lă c e ri d e -o v a ră (SU A , 1 9 8 6 ); 1 8 ,0 0 Intrigi în P a r a d i s ( s ) ; 1 9 ,0 0 O b s e r v a t o r ; 1 9 ,5 0 T e le E u ro b in g o S h o w ; 2 3 ,0 0 Film : N opţi în M alibu (S U A 1 9 9 7 ); 1 ,00 Film : N ic io d a tă nu e p re a tîrziu (S U A 1997); 3 ,0 0 A v en tu rile lui S in d b a d (s /r); 4 ,0 0 S e ria S ta n şi B ran (r).

i S îm b ă tă , 2 5 m a r t i e7 .0 0 P ro g ra m sp ec ia l p e n tru copii; 9 ,0 0

T în ă ru l H e rc u le (s); 1 0 ,0 0 L o is ş i C la rk (sO;1 1 .0 0 P ro m o to r; 11 ,30 w w w .a p ro p o .ro .; 12 ,0 0 P r o f e s i u n e a m e a , c u l t u r a - c u N ic o la e M an o le scu ; 1 2 ,5 5 Ştirile P ro TV; 1 3 ,0 5 S u s a n (s); 1 3 ,3 0 X e n a , p r in ţesa ră z b o in ic ă (s); 1 4 ,1 5 P r o F a s h io n ; 1 4 ,5 5 F o tba l f ă ră e g a l D ivizia A; 1 7 ,0 0 C e s e v e d e (m a g .) ; 1 7 ,1 5 Film: T riungh iu l c rim ei (SUA 1 9 9 3 ); 1 9 ,0 0 Ş tirile P r o TV; 1 9 ,3 0 C h e s tiu n e a zilei - re tro s p e c t iv a s ă p tă m în ii ; 2 0 ,1 5 Film: F u r ie o a r b ă (S U A 19 8 8 ); 2 2 ,0 0 C in e rîd e la P r o TV r îd e m ai b ine !; 2 3 ,0 0 E c h ip a c o n d a m n a ţilo r (s); ,0 ,0 0 P l a y b o y : I n s t a n t a n e e e r o t i c e ( s ) ; 1 ,0 0 V a c a n ţa m a re la P ro TV; 2 ,0 0 Film: Triunghiul c rim e i fr); 3 ,4 5 P ro fa sh io n (r ) .

D u m in ic ă , 2 6 m a r t i e7 .0 0 P ro g ra m sp ec ia l p e n tru copii; 9 ,0 0

S u p e r A b ra c a d a b ra ; 1 1 ,0 0 M ileniul m arilo r sc h im b ă r i (do ); 1 2 ,0 0 P rofeţii d e s p r e tre c u t;1 2 ,5 5 Ş tirile P r o TV; 1 3 ,0 0 P re ţu l c o re c t ; 1 3 ,2 5 B en n y Hill; 14 ,1 5 E c h ip a m obilă ; 1 4 ,2 5 ' F o tb a l fă ră e g a l Divizia Â; 1 6 ,3 0 S u p e r B ingo;1 9 .0 0 Ş tirile P ro TV; 19 ,3 0 P r o c e s u l e ta p e i;2 0 .0 0 F o tb a l fă ră eg a l; 2 2 ,0 0 P ro c e s u l e ta p e i;2 3 .0 0 Film: S p ion ii în, v a c a n ţă (S U A 1 9 9 3 ); 0 ,4 5 A u to M a r e le P re m iu a l B ra z i lie i la F o rm u la 1; 2 ,3 0 F o tba l M ag az in ; 3 ,3 0 M ileniul m arilo r sc h im b ă r i (do/r); 4 ,1 5 P ro fesţii d e s p r e t r e c u t (r).

i f n d i o S o n i chM 6S.O

S îm b ă tă , 2 5 m a r t ie7-11 C a fe a u a d in p a t (m a x im a

zilei, p ro g ram u l zilei la R a d io S o n ic , m e te o , p o w er-p la y , h o ro s c o p , p ro g ra m e TV, re v is ta p re s e i , r e ţe ta d e w e e k e n d , c a le n d a ru l zilei, P rie ten ii om ulu i, co m e n tariu l să p tă m în ii) . 11- 12 "S port e x tre m ” (C ristina C o s a ) . 1 2 -14 "S onic m u s ic ” (m u z ic ă , co n cu rsu ri). 1 4 -1 6 "G răd in a lui io n ”: m u z ic ă , la n să ri a rtiş ti (R . io n ). 1 6 -1 8 "C o sm o s u l d in tr-o privire". 1 8 -2 0 "S low S o n ic ” (S eb i H e te a ) . 2 0 -21 ."Auto m a g a z in " (C ip rian Ţ ip rigan ). 2 1 -2 P a rty la R ad io S o n ic .

D u m in ic ă , 2 6 m a r t ie 7 -1 1 C a f e a u a d in p a t (m a x im a , m e te o ,

p o w e r - p l a y , h o r o s c o p , r e ţ e t a d e w e e k e n d , c a l e n d a r u l z i l e i ) . . 1 1 - 1 3 "A s tro m a g az in ”. 13-14 . "S o n ic J u n io r” (M ihai M oş). 14-15=’ ... ş i m u z ic a”; 1 4 -1 9 "T op S o n ic B oom ", r. 1 9 -2 0 "S onic sp o rt” (C o d in S a m o ilă ). 20-21 M usic F a n . 2 1 -2 3 "La lim ita e x a s p e ră r i i”. 23-1 J a z z C lu b (R aou l D o b re sc u ).

U N I P L U S R a d i o —S îm b ă tă , 2 5 m a r t i e

P r o g r a m in f o r m a t i v B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 , 8 ,0 0 -8 .2 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 , 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 , 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ;6 .3 0 -1 0 ,0 0 U n i p lu s d e d i m in e a ţ a ; 1 0 ,0 0 -1 4 .0 0 S in d r o f i a d e w e e k e n d ; 1 2 ,0 0 -1 3 ,0 0 P o p - p l u s ; 1 5 ,0 0 -2 2 ,0 0 P r o g r a m m u z i c a l ;2 2 .0 0 - 2 3 ,0 0 R i t m u r i f i e r b i n ţ i c u R O N A ;2 3 .0 0 -6 ,0 0 P A R T Y .

D u m in ic ă , 26 m a r t ieP r o g r a m in f o r m a t iv B B C : 6 ,0 0 -6 ,3 0 , 8 ,0 0 -

8 .2 0 , 1 4 ,0 0 -1 4 ,3 0 , 1 8 ,0 0 -1 8 ,3 0 , 2 1 ,0 0 -2 1 ,3 0 ;6 .3 0 -1 0 ,0 0 U n i p lu s d e d im i n e a ţ a ; 1 0 ,0 0 -1 4 .0 0 S in d r o f i a d e w e e k e n d ; 1 5 ,0 0 -2 2 ,0 0 P r o g r a m m u z ic a l ; 2 2 ,0 0 -6 ,0 0 P A R T Y .

S îm b ă tă , 2 5 m a r t ie7 .0 0 E m is iu n e p e n tru copii; 1 1 ,0 0 P o v e ş ti

p e s c ă re ş t i ; 1 1 ,3 0 S p o r t m a g a z in ; 1 3 ,0 0 M otor;1 3 .3 0 A p e l d e u rg e n tă (r); 1 4 ,0 0 R e a l TV (r);1 4 .3 0 D o s a re le Y (r); 1 5 ,3 0 C a m e r a a s c u n s ă (div.); 1 6 ,0 0 C o m is a ru l R ex (s/r); 1 7 ,0 0 C e leb ri şi b o g a ţi (s ); 1 7 ,5 5 Clip-Art; 1 8 ,0 0 F o c u s ; 1 8 ,3 0 P o p u la r . L a h a n u l c u v e s e l ie (div.); 2 1 ,0 0 Film : D isp a riţie în C a r a ib e (S U A ’9 0 ); 2 2 ,4 0 C lip A rt (r); ’2 2 ,4 5 F o c u s p lu s - E m is iu n e d e ' ştiri;2 3 .0 0 S h o w -u l d e n o a p te ; 1 ,00 Film : A le rtă la P e n ta g o n ; 2 ,3 0 F o c u s p lu s (s).

D u m in ic ă , 2 6 m a r t ie7 .0 0 E m is iu n e p e n tru copii; 1 2 ,0 0 V a c a n ţă

a la P e tr işo r ; 1 2 ,3 0 D e co lo - c o lo (m a g .) ;1 3 .0 0 C a m e r a a s c u n s ă (r); 1 3 ,3 0 C h ic - s ty le m a g a z in ; 1 4 ,0 0 C in e m a g ia ; 1 4 , 3 0 F ilm : C o n flic t d e . in t e r e s e (S U A 1 9 9 1 , II); 1 6 ,0 0 Tradiţii; 1 7 ,0 0 C e le b r i ş i b o g a ţi (s ); 1 7 ,5 5 C lip Art; 1 8 ,0 0 F o c u s - E m is iu n e d e ştiri; 1 8 ,3 0 Film: M isiu n e în d e ş e r t (S U A ’9 6 ); 2 0 ,0 0 Film : P o v e s te a lui J o c k R e e d (S U A 1 9 9 6 ); 2 2 ,1 0 C lip A rt (r); 2 2 ,1 5 F o c u s p lu s - e m is iu n e d e ştiri. S p o r t; M e te o ; 2 2 ,4 5 R ev is ta p re s e i ; 2 3 ,0 0 N a d in e S h o w (r); 0 ,0 0 C in e m a g ia (r); 0 ,3 0 D e co lo - co lo (m a g .) (r); 1 ,0 0 v a c a n ţă a la P e tr işo r (r); 2 3 ,0 0 L atino s e n z a ţ io n a l - d iv e r t is m e n t s u d a m e r ic a n .

r7 /■ l/c x IC lf c > G

S îm b ă tă , 2 5 m a r t ie .8 .0 0 Ştiri; 8 ,1 0 D in tre s u te d e z ia r e (r); 8 ,5 0

T e le s h o p p in g ; 9 ,0 0 Ţ a ra sp irid u ş ilo r (r); 1 0 ,0 0 "Tentaţii (r); 1 1 ,0 0 L u m e a în „C lipa 2 0 0 0 "(r);1 2 ,1 5 Film d o c u m e n ta r ; 13 ,00 S tu d io u l tu d o r V o rn ic u ; 1 7 ,0 0 F ilm d o c u m e n t a r ; 1 8 ,0 0 R e n d e z -v o u s la T e le 7 ; 1 9 ,0 0 C lub A B C ; 2 0 ,0 0 T e le ju rn a l ; 2 0 ,3 0 D e rr ic k (s ) ; 2 1 ,0 0 F ilm d o c u m e n ta r ; 2 1 ,3 0 O n o a p t e c u A d r ia n P â u n e s c u ; 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,2 0 O n o a p te c u A drian P ă u n e s c u ; 1 ,3 0 R e n d e z -v o u s la T e le 7 ; 2 ,3 0 T e le ju rn a l; 3 ,0 0 S tu d io u l T u d o r V o rn icu ; 7 ,0 0 Clipuri m u z ic a le ; 7 ,3 5 T e le s h o p p in g . .

D u m in ic ă , 2 6 m a r t ie8 .0 0 Ştiri; 8 ,1 0 T e le s h o p p in g ; 8*20 Ţ a r a

sp iriduşilo r; 9 ,3 0 D o m in o (r); 1 1 ,0 0 In ju s tiţie (r); 1 2 ,0 0 C în te c u l şi c a s a lui; 1 3 ,0 0 O ra g n u a v e n it; 1 5 ,4 5 D rum uri p rin tre am in tiri; 1 6 ,1 5 C u tia m u z ic a lă ; 1 7 ,0 0 F o r ţa d e s tin u lu i; 1 8 ,0 0 A rc u b live; 1 8 ,5 5 P a r iu trio - L O T O ; 1 9 ,0 0 D inco io d e a n u l 2 0 0 0 ; 2 0 ,0 0 T e le ju rn a l; 2 0 ,3 0 Film d o c u m e n ta r ; 2 1 ,0 0 d in tre s u te d e z ia re ;2 1 ,4 0 P a r iu tr io - L O T O , 2 2 ,0 0 C e n a c lu l „T o tu ş i iu b i r e a ”; 0 ,0 0 Ş tiri; 0 ,1 5 C e n a c lu l „T otuşi iu b irea ”; 1 ,1 5 O ra u n u a v e n it (r); 4 ,0 0 T e le ju rn a l; 4 ,3 0 F o r ţa d e stin u lu i (r); 5 ,3 0 C u tia m u z ic a iă (r).

Sîmbătă, 2 5 martie5 :0 0 -8 :0 0 B u n ă d im in ea ţa ! 8 :0 0 -1 1 :0 0 S u p e r

w e e k e n d (m e te o , re v is ta p re s e i lo c a le - 8 :0 8 ; a c tu a l i t a te a lo c a lă , r e c o m a n d ă r i T V - 8 :2 0 ; tra fic , a n u n ţu r i u tilita re , a g e n d a c u l tu ra lă - 10 :20 R e v is ta p re s e i lo c a le - 9 :0 8 , h o ro s c o p - 8 :5 0 , r e c o m a n d ă r i TV - 9 :40 , s p o r t - 9 :4 0 , h o ro s c o p - 9 :5 0 ). 1 1 :0 0 - 1 9 :00 C o n ta c t FM . 1 2 :0 0 - 1 2 :5 5 C o n t a c t p o li t ic - .R o x a n a N ic u le s c u C o s t e i . 1 3 :0 0 C o n t a c t F ilm - re a liz a to r L ian a S ta n c iu . 1 6 :0 0 S u p e r 5 0 - re a liz a to r T o n y T e s iu . 1 9 :0 0 -2 2 :0 0 S e a r a la C lu j. 2 2 :0 0 - 5 : 0 0 P în ă m îin e d i m in e a ţ ă - r e a l i z a t o r M a n u e l A r m â n d . P r o g r a m d e d is c o te c ă la R a d io C o n ta c t.

Duminică, 2 6 martie5 :0 0 -8 :0 0 B u n ă d im in e a ţa ! 8 :0 0 -1 1 :0 0 S u p e r

w e e k e n d (m e te o - 8 :0 8 , re c o m a n d ă r i T V - 8 :2 0 ; 8 :3 7 tra f ic , a n u n ţu r i u tilita re , a g e n d a c u ltu ra lă - 1 0 :2 0 h o ro s c o p - 8 :50 , re c o m a n d ă r i TV .- 9 :2 0 , h o r o s c o p - 9 :5 0 ) . -1 1 :0 0 -1 9 :0 0 C o n ta c t FM (1 1 :0 0 C h e ie , c o n ta c t , m o to r - r e a l iz a to r R ă z v a n M u g u re s c u ; 1 2 :0 0 H it - in te rv iu - re a liz a to r S o r in M o can u ; 1 3 :0 0 F ir d irec t c u A m e ric a - re a liz a to r A u re lia B origa). 1 9 :0 0 - 2 1 : 0 0 S e a r a la C lu j. 2 1 : 0 0 - 2 2 : 0 0 A g e n d a sp o rtiv ă c lu je a n ă - re a liz a to r R a m o n a M â n z a t . 2 2 : 0 0 - 2 4 : 0 0 S p o r t W e e k e n d - re a liz a to r A le x an d ru G h e o rg h ia ş . 2 4 :0 0 -5 :0 0 D isco n ta c t. . . >

S îm b ă tă , 2 5 m a r t ie8 .0 0 -8 .3 0 B B C ; 8 .3 0 -1 0 .0 0

C a f e a u a d e d im in e a ţă ; 1 0 .0 0 C o u n t r y C lu b (r); 1 1 :0 0 -1 4 .0 0 L a s f î r ş i t d e s ă p t ă m în ă ; 1 4 .0 0 B B C ; 1 4 .3 0 N o i t i t lu r i d e la c a s e l e d e d is c u r i ; 15 .0 0 A u d i o s e le c t ,

• 1 6 .00 . T e h n o m a n ia ; 1 7 .0 0 T o p - T e n ; 1 8 .0 0 B B C ; 1 9 .3 0 S n e r g i a ; 2 0 . 3 0 - 0 4 .0 0 R a d io d is c o t e c a - D a n B rad . -

D u m in ic ă , 2 6 m a r t ie8 .0 0 -8 .3 0 B B C ; 8 .4 5 -9 .0 0 E v a n g h e l ia d e

d u m i n ic ă ; 9 .0 0 C a f e a u a d e d i m i n e a ţ ă ;1 0 .0 0 D o a r o p o a n t ă s ă - ţ i m a i s p u n (U cu F lo re a ş i O v id iu R a ţ iu ) ; 1 1 .0 0 S p o r t F M ( G e o r g e C io t l ă u ş ş i A lin B o ţio c ) ; 1 3 .0 0 F o n o t e c a d e s u f l e t (r) 1 4 .0 0 B B C ; 1 6 .0 0 C o u n t r y C lu b ; 1 7 .0 0 T o p ş i - a s a (r); 18 0 0 B B C ; 1 9 .3 0 H i t m ix ; 2 1 .0 0 T a x i M u s ic .

— r a o s s a " " -S î m b ă t ă , 2 5 m a r t i e

4 ,3 0 Ş tirile d e A c a s ă (r); 5 ,0 0 G u a d a lu p e (s /r) ; 5 ,5 0 V e rd ic t: c r im ă ! (s /r) ; 6 ,4 5 D ra g o s te ş i p u te re (s /r) ; 7 ,1 5 A c a s ă la b u n ic a - r e ţe tă c u lin a ră 9 r) ; 7 ,3 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i lo r (r); 7 ,4 5 C o p ilu l a d u s d e m a r e ( s / r ) ; 8 ,3 0 P e n t r u iu b ire a ta (s /r) ; 9 ,1 5 î n g e r s ă lb a t i c (s /r); 1 0 ,1 5 F e m e ia v ie ţii m e le (s / r ) ; 1 1 ,1 0 S în g e d in s în g e le m e u (r); 12 , 0 0 C in e m a t e c a d e a c a s ă : A lice n u m a i lo c u ie ş te . . . (r); 1 4 ,0 0 A c a s ă la r o m â n i - m u z ic ă p o p u l a r ă ; 1 4 ,3 0 l a - m ă a c a s ă ! (r ) ; 1 5 ,0 0 D o c to r u l c a s e i ; 1 5 ,3 0 D ra g o s te ş i p u t e r e ( s ) ; 1 6 ,0 0 C o p ilu l a d u s d e m a r e (s ) ; 1 7 ,0 0 C ă s u ţ a p o v e ş ti lo r ; 1 7 ,3 0 P e n t r u i u b i r e a t a . ( s ) ; 1 8 , 3 0 A c a s ă c u R u x a n d ra S ă r a r u ; 1 9 ,3 0 A c a s ă la ro m â n i - e m i s i u n e d e m u z i c ă p o p u l a r ă ; 2 1 , 0 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : H a r p e r (S U A 1 9 6 6 ); 2 3 ,1 0 L a tin o s e n z a ţ io n a l - d iv e r tis m e n t s u d a m e r ic a n ; (f ,5 5 D r a g o s t e ş i p u t e r e (s ); 1 ,2 0 Film ; H a rp e r (r).

D u m in ic ă , 2 6 m a r t i e5 ,0 0 G u a d a lu p e (s ); 6 ,4 5 D r a g o s t e şi p u te r e ( s / r ) ; 7 , 1 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r : P l a n e t a f a n ta s t ic ă ( s ) ; 7 ,4 5 C o p ilu l a d u s d e m a r e (s /r) ; 8 ,3 0 P e n t r u iu b ir e a t a (s /r) ; 9 ,1 5 A c a s ă la b u n ic a - r e t r o s p e c t iv a s ă p tă m în i i ; 1 0 ,3 0 A c a s ă c u R u x a n d r a S ă r a r u ; 1 1 ,3 0 D o c to ru l c a s e i ; 1 2 ,0 0 la -m ă a c a s ă ! - e m is iu n e c u şi d e s p r e a n im a le ; 1 2 ,3 0 A c a s ă la ro m â n i . M u z ic ă p o p u la r ă (r).; 1 4 ,3 0 în g e r s ă lb a t ic ( re z . s â p t . ) ; 1 5 ,3 0 F lo a re d e a u r (s ); 1 7 ,0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r : P r ă j i t u r i c ă ( s ) ; 1 7 ,3 0 M icu ţe le d o a m n e (s ); 1 9 ,1 5 J o c c ru c ia l (f.p . S U A 1 9 7 2 ) ; 2 0 ,4 5 C in e m a te c a d e a c a s ă ; T im pu l am in tir i lo r ( d r a m ă S U A 1 9 8 0 ) ; 2 2 ,3 0 A c a s ă la ro m â n i (r); 2 3 ,0 0 L a tin o s e n z a ţ io n a l - d iv e r tis m e n t s u d - a m e r ic a n .

fa*“ 2 »

.....yioie aştri deschtsi spra lumel

S î m b ă t ă , 2 5 m a r t i e6 .0 0 V id e o te x t; 2 1 ,0 0 D e d ic a ţii m u z ic a le -

m u z ic ă ; 2 1 ,3 0 V id e o te x t ; 3 ,0 0 în c h id e r e a p ro g ram u lu i.

Duminică, 26 martie6 .0 0 V id e o te x t; 2 1 ,0 0 D e d ic a ţii m u z ic a le -

m u z ic ă ; 2 1 , 3 0 .V id e o te x t ; 3 , 0 0 i Î n c h id e r e a p ro g ram u lu i.

w S î m b ă t ă , 2 5 m a r t i e ■;P r i m u l s a l u t 8 :0 0 -1 1 :0 0 ; Ş t i r i : !

A P M 8 :0 0 • 1 0 :0 ° - 1 3 ;0 ° . 1 5 :0 0 .; R e v is t a | 7 X .o rW ţ p r e s e i 8 :2 0 ; H o r o s c o p 8 :5 0 , 9 :5 0 ; j

A g e n d a d e w e e k e n d 8 : 4 0 ; P r o g r a m u l j c in e m a t o g r a f e lo r . 9 :2 0 ; M u z i c a 1 1 :0 0 -1 4 :0 0 ; j C lu b 2 0 0 0 (C r is tia n M u re ş a n ) 1 4 :0 0 -1 5 :0 0 ; P e < t e r a s ă d e l a t r e i l a ş a s ă : 1 5 :0 0 - 1 8 ,0 0 ; j R o m a n i a n T o p 1 0 0 S i n g l e s A i r p l a y (C risti S a n tu ) ; 1 9 :0 0 -2 1 :0 0 ; R e t r o s p e c t iv a ş t i r i l o r z i le i ; 2 2 :0 0 .

D u m in ic ă , 2 6 m a r t i e .P r im u l s a l u t 8 :0 0 - 1 1 :0 0 ; Ş t i r i : 9 :0 0 ,1 0 :0 0 ,

1 3 :0 0 ; A g e n d a d » , w e e k e n d : 8 :2 0 ; H o r o s c o p : 8 :5 0 , 9 :5 0 ; P r o g r a m u l c i n e m a t o g r a f e l o r . 9 :2 0 ; A t e n ţ ie , u r m e a z ă s t a ţ i a C u l t u r a l (V asile E m u ): 9 :4 0 ; C D C o u n t r y (D a n C re ţa ) 1 1 :0 0 - 1 3 :0 0 ; M i r a c o l u l s u n e t e l o r ( C r i s t i a n M u re ş a n ) :1 4 :0 0 -1 6 :0 0 ; D i v e r t i s S e r p e n t in e ; j 1 6 ,2 0 ; R o m a n i a n T o p 1 0 0 S i n g l e s A i r p l a y (C risti S a n tu ) : 1 7 :0 0 -1 9 :0 0 ; R e t r o s p e c t iv a ş t i r i l o r z i l e i: 2 1 :0 0 .

R E N A Ş T E R E A ~ ~ ~Sîmbătă, 2 5 'martie

6 .0 0 C e a s u r i le d im in e ţii - p r o g r a m m a tin a l d e ş t i r i , a c t u a l i t ă ţ i ş i m u z i c ă ; * 1 0 .0 0 A c tu a l i ta te a - b u le tin d e ş tiri; 1 0 .0 5 Sfinţii P ă rin ţi, c o n te m p o ra n i i n o ş tr i ; 1 0 .3 0 M ersu l p e valuri; 1 1 .0 0 C ă ră r i d e ta in ă - e m is iu n e d e folclor; 1 1 .3 0 V re m e t r e c e , v re m e v in e - a n to lo g ia p o e z ie i r e l ig io a s e ; 1 2 .0 0 Z iarişti la m ic r o f o n ; 1 2 . 3 0 M u s i c a s a c r a ; 1 3 .0 0 A c tu a l i ta te a - b u le tin d e ş tiri; 1 3 .0 5 M ag az in : em is iu n i re l ig io a s e , c u l tu ra le ş i s o c ia le ; 1 8 .0 0 A c t u a l i t a t e a - b u t e t i n d e ş t i r i ; 1 8 .0 5 D e p a r ta m e n tu l s o c ia l; 1 9 .3 0 M u sic a s a c ra ;2 0 .3 0 P ă h ă re lu l c u n e c t a r - e m is iu n e p e n tru cop ii; 2 1 .0 0 A c tu a l i ta te a - b u le tin d e ştiri;2 1 .0 5 D e d ic a ţii d e m u z ic ă p o p u la ră ; 2 4 .0 0 -6 .0 0 L i n i ş t e a n o p ţ i i - p r o g r a m m u z ic a l n o c tu rn .

Duminică, 26 martie6 .0 0 P r o g ra m s p e c ia l d e d u m in ic ă ; 1 0 .0 0

S f în tâ L i tu rg h ie în d i r e c t . d e la C a te d r a la O rto d o x ă ; 1 3 .0 0 A c tu a l i ta te a - b u le tin d e ştiri;1 3 .0 5 M ag a z in : e m is iu n i re l ig io a s e , c u ltu ra le şi s o c ia le ; 1 8 .0 0 A c tu a l i ta te a - b u le tin d e ştiri;1 8 .0 5 A te lie r b ib lic ; 1 8 .3 0 C la s ic a ; 2 0 .3 0 P ă h ă re lu l c u n e c t a r - e m is iu n e p e n tru copii;2 1 .0 0 A c tu a l i ta te a - b u le tin d e ştiri; 2 1 .0 5 M u z ic ă p o p u l a r ă ; 2 3 . 0 0 l n d i r e c t c u a s c u l t ă to r i i ; 2 4 . 0 0 - 6 .0 0 L i n i ş t e a n o p ţi i - p ro g ra m m u z ic a l n o c tu rn .

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră U u 7 •;; a r

Z iarul n o s tru fo lo s e ş te ştiri fu rn iza te d e a g e n ţiile

R O M P R E S şi M ED IA FA X .

Atitudinea amabilă a lui Puţin nu este de duratăPreşedintele în exerciţiu al Rusiei,

Vladim ir Puţin, a făcut o serie de declaraţii conciliante faţă de' Occident în ultimele săptămîni. Pe această cale, Puţin nu-şi întăreşte numai poziţia - deja solidă - în campania electorală, dar capătă şi aura unui politician deschis negocierilor. Aceste declaraţii nu schimbă, însă, realitatea! Occidentul nu are nici o dorinţă să sprijine Rusia, dacă aceasta nu acceptă nişte condiţii pe care Puţin nu este dispus să le accepte vreodată. Vestul va refuza, prin urmare, să

. facă Rusiei concesii de natură economică şi politică. Iar Puţin şi ceilalţi conducători ai Rusiei vor deveni mai plini de vitriol' decît oricînd. Acţiunile sale din trecut dovedesc că Puţin poate recurge la manevre dure, atît pe plan intern, cît şi extern, în încercareade a prezenta o Rusie puternică, cu o conducere fermă. Războiul din Cecenia - cu toate atroc ită ţile - demonstrează viu cît de departe poate merge el. Folosirea unor metode mai puţin diplomatice pentru a determina Georgia şi Ucraina sâ dea dovadă de supunere oferă un p rile j de meditaţie în ce priveşte creşterea influenţei ruse asupra zonelor ce au_ făcut odată parte din sfera sovietică.

In ultimele săptămîni, Puţin şi-a arătat o faţă mai amabilă. Spre sfîrşitul lui februarie, el a cerut Serviciilor ruse de securitate să- I elibereze pe ziaristul de la Radio Europa Liberă, Andrei Babitsky, în pofida valului de.proteste din Duma. Pe 5 martie, el a uimit o lume întreagă, declarînd în glumă că nu vede motive pentru care Rusia nu poate deveni cîndva membră N A T O . întîlnirea sa din 11 martie cu premierul Tony Blair a fost numai zîmbete. Pe 13 martie, “ The Times o f India” - ziarul preferat de KGB pentru scurgerea de informaţii în timpul războiului rece, cita

un raport, confomrcăruia Puţin ar fi sistat transferul de tehnologie militară cu caracter sensibil cu destinaţia China. Dacă este adevărat, această schimbare de politică, cu

. siguranţă, satisface Statele Unite. Ca parte a unei strategii calculate cu grijă, “morcovul” este folosit înaintea “băţului”.

Această faţă mai prietenoasă serveşte mai multor obiective. Mai întîi, întinde o ramură de măslin liberalilor şi reformatorilor din Rusia, care au avut atît de suferit Ei pot fi, astfel,-atraşi să-l sprijine la prezidenţialele din 26 martie. Se estimează că Puţin va obţine peste 50 la sută din sufragii, învingîndu-i detaşat pe ceilalţi 11 candidaţi.. Cu sprijin liberal, el va întări poziţia pe plan intern şi extern. Declaraţiile lui Puţin ţintesc şi un auditoriu internaţional. Rusia

' nu-şi poate susţine bugetul actual, fară noi surse de finanţare. Prim-vicepremierul M ihail Kasianov a apelat la guvernele occidentale şi Fondul Monetar Internaţional sâ şteargă o parte din datorii şi să acorde noi credite Rusiei. Prin declaraţiile sale conciliante, Puţin pavează această cale.

După-ce va fi ales, vor avea loc o mulţime de .convorbiri la nivel înalt. Deja; summiturile ruso-american şi ruso-japonez figurează pe agenda sa de lucru. Dar bijuteria coroanei o constituie Reuniunea Grupului celor opt, din 21-23" iunie, de la Okinawa. Amabilităţile sînt esenţiale pentru obţinerea de noi credite, transferuri de tehnologie, investiţii străine şi un loc pentru Rusia la masa negocierilor, internaţionale. Dar, în mare, deschiderile sale diplomatice sînt sortite eşecului, şi el ştie acest lucru - chiar se aşteaptă la aşa ceva. Economia Rusiei, deşi în 1999 a înregistrat o creştere uşoară, rămîne coruptă şi anemică. Absenţa unor sisteme - legal şi financiar - funcţionale şi anchetarea activităţilor de “spălare a banilor murdari” îi vor îndepărta pe investitorii străini. Germania, de teama că va pierde şi mai

mulţi bani în abisul din Rusia, va refuza renegocierea datoriei de 43 de miliarde de dolari. Uniunea Europeană şi NATO, ambele pregătite să se extindă în Est, vor continua să se facă că nu aud protestele Rusiei. Chiar dacă Occidentul ar dori

, salvarea Rusiei, sarcina este atît de uriaşă, îneît nu ar f r suficientă întreaga putere

/ economică-a Occidentului. > / :• Deschiderile sale vor face din Rusia

partea care doreşte o deschidere, în timp ce Vestul va f i partea care respinge mîna întinsă. De aceea, liderul rus va putea - justificat - recurge din nou la presiuni. După summitul G-8 se vor înregistra divergenţe subtile în rândurile ţărilor occidentale. Mai multe state - cum ar fi Franţa - vor căuta să menţină bunele relaţii. Puţin va întări, pe de o parte, forţa militară a Rusiei şi se va pregăti pentru ce este mai rău iar, pe de alta, va continua dialogul sporadic cu Washingtonul şi Bruxelles-ul, sperînd ce este mai bun. Occidentul va promova o politică similară, promovînd o mai mare cooperare, în tim p ce va continua extinderea N A T O şi a UE. Acest angajament parţial, însă, nu poate dura;prea mult timp. ; . /■

Puţin se Sprijină pe serviciile militare şi de; in form aţii,. învălu ite în mantia naţionalismului. Acestea îi garantează succesul la prezidenţiale şi purtarea războiului din Cecenia, dar nici Puţin, nici consilierii săi, nu au putut veni cu un program economic coerent. Fără continuarea confruntărilor şi concentrarea mîniei populare asupra unor ţinte externe, Puţin nu va mai putea să-i placheze pe naţionalişti. Fără relansarea economică - în urma investiţiilor străine - el nu îi poate dezarma. Eventual, odată declanşată avalanşa naţionalistă, aceasta îl va strivi, iar Occidentul nu îi va fi de mare ajutor. Va rezulta o Rusie deosebit de mînioasăy condusă de un lider dur.

Impunerea candidatului Germaniei la conducerea FMI - o victorie costisitoare(S ThetW ashing tom P ost")

Cancelarul german Gerhard Schroeder a obţinut o victorie costisitoare prin faptul că a reuşit sâ-şUmpună candidatul la funcţia supremă a Fondului Monetar Internaţional (F M I) în faţa unor lideri europeni şi a preşedintelui Bill Clinton. Dl Schroeder nu a făcut decît să slăbească F M I, coeziunea europeană şi atlantică şi propria reputaţie prin pretenţia că viitorul acestui organism financiar depinde substanţial de faptul câ va fi condus sau nu de un german.

Efectele prejudiciului jocului constringător al dlui Schroeder merg în profunzimea sistemului internaţional. Disputele privind funcţiile de conducere în organismele internaţionale erau pe* vremuri soluţionate prin consens şi recunoaştere reciprocă a drepturilor şi uzanţelor. între naţiuni. Dar această metodă de gestionare a problemelor internaţionale a fost compromisă poate iremediabil.

Insistenţa cancelarului german de a-şi aroga dreptul numirii noului director al FM I urmează după alte recente dispute aprige privind funcţii de conducere din ONU, Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), UNESCO, Banca Centrală Europeană şi alte organisme internaţionale.

Toate aceste impasuri îşi au propria specificitate. Dar luate împreună ele pun în lumină un fapt evident: în absenţa unei lupte bipolare globale pentru supravieţuire ideologică, statele îşi urmăresc mai asiduu propriile interese înguste, uitînd sau renunţînd la metodele de cooperare din trecut. O consecinţă a acestui fenomen s-a impus deja:, prerogativele pe care SUA şi Europa Occidentală şi le-au arogat de a prelua conducerea principalelor instituţii financiare vor fi tot mai mult contestate ca fiind nedemocratice - aşa cum şi sînt evident - şi ineficiente - aşa cum ar putea deveni în cazul în care strategia dlui Schroeder devine un

etalon. în mod normal, Washingtonul aprobă opţiunea'Europei Occidentale pentru conducerea F M I îiî schimbul voturilor europene în favoarea unui american la funcţia , de preşedinte al Băncii Mondiale. în condiţiile în care bogatele ţări industrializate din emisfera nordică sînt cei mai importanţi donatori ai instituţiilor Bretton Woods, există o oarecare echitate în această procedură.

Dar disputa de luni de zile ocazionată de insistenţa dlui Schroeder că este rîndul Germaniei să deţină funcţia supremă în FM I a focalizat o publicitate nedorită asupra unor lacune pe care le prezintă aranjamentele de acest gen şi a suscitat perplexităţi privind motivaţia cancelarului german. Iniţial, el a optat şi a anunţat în urma unor consultări sumare alegerea unei o fic ia lităţi administrative medii-germane, în persoana Iui Caio Koch-Weser, urmată imediat de verdictul Parisului, Londrei şi Washingtonului că acesta nu este în măsură să restabilească credibilitatea FMI. Acest organism financiar a fost virulent criticat pentru rolul jucat în crizele financiare din Rusia, Asia şi America Latină în anii ’90.

Cancelarul Schroeder şi-a continuat neperturbat presiunile, în ciuda unor repetate semnale de avertisment,” care au determinat. Casa Albă să anunţe public că se opune alegerii lui Koch-Weser. Anturajul lui Schroeder a criticat virulent poziţia SUA, iar Schroeder l-a provocat din nou pe B ill Clinton propunînd al doilea candidat german, din nou tară consultări serioase. De data aceasta însă, preşedintele Clinton a trebuit să-şi dea acordul. Uniunea Europeană (UE) şi Casa Albă a anunţat că îl vor sprijini pe directorul Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, Horst Koehler, care este mai calificat decît dl Koch-Weser, deşi nominalizarea sa a suscitat puţin entuziasm în Europa'şi la Washington.

Prejudiciile aduse relaţiilor germano- americane şi speranţelor de a ajunge la un consens clar europeano-american privind

restructurarea rolului FM I- în economia globală, sînt evidente. Gerhard Schroeder nu este un obtuz. Cu siguranţă că a sesizat capcanele ce îl aşteaptă. întrebarea care se pune cu insistenţă în aceste momente în plan internaţional este una din cele mai greu de sondat: de ce a făcuţ-o? Oare vrea să demonstreze pur şi simplu că îndelungata penitenţă a Germaniei pentru cel de-al doilea

.război mondial s-a încheiat? Cancelarul german a declarat în mod repetat că Germania este în prezent o ţară normală.- Oare vrea să demonstreze că este un cancelar normal, a cărui ţară beneficiază de un drept normal de a deţine cele mai înalte funcţii administrative internaţionale?

Tot ce se poate. Dar dl Schroeder s-a străduit atît de zgomotos sâ îşi impună minimalizările la funcţia supremă în FMI Incit se pare că dedesubturile sînt mai complexe. Este posibil ca el să încerce să obţină o mai mare influenţă în chestiuni majore ale FM I - printre care şi negocierile” acestui organism cu Rusia. Băncile germane deţin “partea leului” din datoriile Moscovei (şi sînt extrem de expuse în Indonezia şi în alte ţări cliente ale FM I).

Chiar şi în această eventualitate, este un obiectiv tactic îngust dacă se pune în balanţă - cu preţul plătit. Piesa care lipseşte din puzzle este efortul tot mai evident al preşedintelui interimar Vladimir Puţin de a modela o relaţie' -specială pentru Krem lin cu Europa şi îndeosebi cu Germania, unde a activat ca agent KGB. . '

Este posibil ca disputa privind F M I să nu reflecte o simplă dovadă de lipsă de tact, aşa cum mulţi, de la Washington se grăbesc să conchidă.-Este posibil ca Gerhard Schroeder sâ f: fost'animat de sinceritate, deoarece consideră că FM I este o piesă preţioasă în noul joc al strategiei globale multipolare care se conturează, în condiţiile în care epoca Boris si Bill apune. Dacă lucrurile stau astfel, bătălia în jurul F M I este de abia la începutul ei.

T e r o r is m u l in te le c tu a l

A

( " V a l e u r s A c t u e l l e s " V

;;@ U riu H denunţă "terorismul intelectual", celălalt reglementează în stil: propriu; “supravieţuirea utopiei socialiste”; Ambele eseuri, recent apărute. în Editura PerrituCPion. sub semnătura lui Jean Sevillia şi Jean-"

: SRranşois Revel. oferă un; balon de oxigen tuturor celor copleşiţi de gîndirea marxizantă,:în vigoare de 50 de.,ani.

; ;; Jean: Sevillia, -redactor şef adjunct la "Figaro Magazine", decupează şi arhivează cu meticulozitate ţoale apariţiile editoriale şi medialice privind terorismul intelectual de stînga dar şi de dreapta, y. - Dar, mai întîi, să" vedem, ce înseamnă exact .“terorismu 1

y intelectual”? In pofida unor numeroase cercetări, Jean Sevillia recunoaşte câ nu a reuşit să găsească nici pe autorul, acestei expresii şi nici data apariţiei e i/ pe :care Robert, istoricul limbii franceze o situează, ca din întîmplare, “în anii ’50". El nu dă nici cel puţin o definiţie clară, spune doar: “un terorism ipocrit, insidios”, un “mecanism pus în mişcare, in decurs de 50 dc ani, de microcosmosul parizian”. .

• Sevillia nu este lipsit de argumente şi citindu-i eseul, ne dăm seama rapid că arc chiar un adevărat “arsenal”. Situîndu-se dc partea dreaptă, el evoluează în această panoramă cronologică ca un ceasornicar meticulos al istorici dezbaterii dc idei dc o jumătate dc secol pentru a demonta, una cile una, rotiţele ideologice, care au făcut să vibreze partea stingă.

Dc la antifascistul absolut din perioada postbelică, care i-a interzis chiar şi lui Emmanuel Mounier, directorul revistei "Espril", sâ se ralieze autoeomunismului. pînă la antirasism,

- substitutul său din anii ’ 80, pentru a ajunge la “religia. drepturilor:omului”;:care triumfă în prezent, firul roşu ce; străbate de la un capăt; la altul-: întreaga lucrare se poate rezuma la folosirea standardelor duble. Sau modul în ; care Universitatea, presă, editura, mass-media audiovizuale; şi toate reţelele complicate de convenienţă ale liderilor stîngii mai mult sau mai puţin extreme au concurat în mod

. sistematic, în numele “moralei”, la amplificarea fărădelegilor; unora (de dreapta), eliminînd sau cel puţin reiaţivizînd enorm/ - fărădelegile celorlalţi (de stînga).

Sub condeiul său, binoatnele defilează/ Cioran contra . Aragon, Argentina contra URSS, Pinochet sau Papon contră Stalin sau Mao Zedong şi acea lege renumită Gayssot din: 1990, care nu condamnă penal revizionismul decît în raport, cu un singur totalitarism, cel negru, pentru a colora în roşu umanismul plin de bune intenţii.

Anii ţrec, dar lucrurile nu se schimbă de partea teroriştilor,; explică Sevillia: se minte Iară teama de a fi pedepsit, se .

-foloseşte influenţa, se manipulează, se dezinformează, universităţile sînt înţesate de profesori comunişti, se tipăresc manuale de istorie complet falsificate, se practică intimidarea, se fac excomunicări,' viaţa intelectuală este blamată şi ridate; acestea în numele unor presupuse;/ complicităţi, niciodată demonstrate.

Jean Sevillia arată într-un mod foarte convingător cum creşterea importanţei factorului mediatic, în primul rînd. a celui audiovizual, a reuşit să reducă influenţa discursului dominant, restrîngînd paieta- opiniilor “admise” “în timpul generalului de Gaulle - îşi aminteşte el - “televiziunea _ franceză, reprezenta statul” . Nu demult, filosoful lui Sartre?: îi impresiona pe cei care o citeau. Astăzi, televiziunea franceză îl reprezintă pe Sartre”.

y : Cu “Marea -Paradă”/semnată de: Jean-Franţois Revel, /subiectul se prelungeşte şi totodată se restrînge. Se ridică- următoarea întrebare: Cum este posibil ca. la zece ani de la /căderea) comunismului, Franţa intelectuală (de stînga) sărefuze în continuare cu obstinaţie - sau să escamoteze - o autocritică de fond pe cît de aşteptată, pe atît de binevenită, contrar celor petrecute în celelalte democraţii occidentale?

Filosof, eseist, ziarist, autor al formidabilului eseu “Voleur /dans la mai son vide” . (Hoţ; în casa goală), Jean-Franşois

Revel nu mai este la prima încercare: reprezentanţii stîngii 'moralizatoare, după lucrările “Ni Marx, ni Jesus” (“Nici Marx. nici; Iisus” - ed. Laffont, 1970) şi “La Tentation

:totalitaire” (Tentaţia totalitară - ed. Laffont. 1976) ştiu,că nu-i va cruţa deloc. Polemist dc plăcere, minuind cu o ;

/extraordinară: duioşie o paletă multicoloră; - dc la ironia feroce la ;■ sarcasmul devastator Revel demonstrează - că.; aşa cum există: fenomenul,spălării banilor/murdari, tot aşa;/

: există în Franţa, de zece ani/şi foriomenul spălării ideologiei , criminale. îi! acest scop. el trece în revista toate filierele de contrabandă care au permis intelectualilor marxişti să-şi recicleze “marfa deteriorată” şi sâ scape de orice ''amintire” sau “regret”, cu sprijinul atent - şi interesat! - ăl vameşilor/; gîndirii care formează batalioanele “stîngii pluraliste”.

Tuturor celor care s-au;săturat de aceste mistificări, cele două cărţi le oferă un antidot pe măsura exasperării lor. Celorlalţi, obişnuiţi cu scuzele tradiţionale, Jean-Frănşois Revel şi Jean Sevillia nu le lasă alte opţiuni decît anatema... . sau trecerea pudică sub tăcere. ) *

1 9 9 8 - Em il C o n s ta n tin e s cu . a p ro m u lg a t L egea privind

r7i'aSUri !■ p ro te c tle s o c ia lă a personalu lu i din s e c to ru l p roducţie i d e a p ă r a r e . -

1990 - S-a înfiinţat Serviciul Român de Informaţii (SRI) la organizarea căruia a contribuit Virgil

Măgureanu.

y-;;-r-yţ

Recent, preşedintele PDSR a declarat că organizaţiilor PDSR din Transilvania le revine misiunea, specială” de a sparge monopolul dreptei politice în această regiune. Solicitat să dezvolte pe această temă, Constantin Corega, preşedintele PDSR Cluj-Napoca, a declarat că acţiunile pe care şi le propune organizaţia la nivel local nu vor fi îndreptate împotriv.a unor

. curente, ci se va merge pe oferte concrete. Candidatul PDSR la Primăria Cluj-Napoca,

-Teodor Groza, a afirmat la rîndul său că nu va face o campanie de stopare a cuiva sau a ceva, ci va propune o alternativă care să corespundă nevoilor din zonă. . 1

El a reamintit că acesta a"fost şi scopul sondajului comandat de partidul său şi anume identificarea problemelor cu care se confruntă judeţul şi oraşul nostru şi, ca

urmare, propunerea unor soluţii viabile pe plan local.

De altfel, Groza consideră că în afară de . UFD nu se poate vorbi de dreapta politică în România. în opinia sa, coaliţia guvernamentală nu este de dreapta, nici măcar liberalii, care nu-şi pot permite să practice o politică liberală în condiţiile actuale ale ţării. De asemenea, este greu de estimat situaţia reală a fiecărurpartid, ţinînd cont de sondajele contradictorii, toţi apreciind că barometrul real îl vor constitui alegerile locale.

Groza e sigur, însă, că- problema: interesează mai puţin şi ca urmare nu va merge pe o astfel de abordare în alegerile locale.

Infrastructura, principala problemă semnalată de sondajul comandat de PDSR,

va putea fi rezolvată, în opinia lui Groza, dacă banii publici vor fi gestionaţi eficient, iar lucrările vor fi executate de firme autorizate şi dotate corespunzător. El

-consideră că Executivul Primăriei nu gestionează banii publici în mod eficient şi nu valorifică forţa umană de care dispune oraşul nostru. - c

Situaţia precară a străzilor din municipiul nostm reprezintă, după părerea lui Groza, o piedică în curăţirea oraşului, o altă problemă majoră a C lujului, conform sondajului menţionat. El a mai afirmat că deţine proiecte concrete cu privire la şomaj şi iipsa locuinţelor, probleme reale cu care se confruntă locuitorii oraşului C luj- Napoca.

Adriana CIOTI

M ircea Lucescu, antrenorul echipei de fotbal Rapid, a devenit membru al Partidului Umanist

-Român (PUR), a anunţat, ieri, într-o conferinţă de presă', Dan Voiculescu, preşedintele acestei- formaţiuni politice.

Lucescu a calificat ca fiind “simple speculaţii” zvonurile potrivit cărora ar intenţiona să candideze, din partea PUR, la postul de prim ar general al Capitalei, precizînd că numele său nu va apărea pe listele acestui partid pentru alegerile locale şi nu va accepta nici un fel de funcţii administrative deoarece este “un prost administrator”. El a mai spus că are “cea mai 'frumoasă, angajatoare şi dificilă meserie din lume”, aceea de antrenor şi că nu stie să facă altceva. -

P N L n u v a a c c e p t a p r o p u n e r e a P N Ţ C D

r e f e r i t o a r e l a s u s ţ i n e r e a u n o r c a n d i d a ţ i• 9 * ; ■

c o m u n i î n a l e g e r i l e l o c a l e

PNL nu va accepta prezentarea unor candidaţi comuni cu PNŢCD la alegerile locale, a hotărît, miercuri seara, Biroul Permanent Central al PNL.

Surse din conducerea liberală au declarat agenţiei M E D IA F A X că PN L a decis că participarea pe liste separate la alegerile locale nu poate fi obiect de negociere, deoarece partidul se pregăteşte de foarte mult timp pentm acest lucru. •

PNL a investit mult în această idee, care a

: --ă/

însemnat căutarea şi desemnarea celor mai buni candidaţi de primari şi consilieri, au mai spus sursele citate. în plus, PNL a negociat multă vreme noul protocol al CDR, care să permită participarea pe liste separate la alegerile locale, chiar cu riscul unor conflicte cu PNŢCD.

Liderii PNL au respins, astfel, propunerea PNŢCD de prezentare a unor candidaţi comuni la alegerile locale, în localităţile unde liberalii sau ţărăniştii nu au candidaţi puternici,

UFD Cluj nea să se apropie de Alianţa CivicăU FD Cluj va dialoga cu

Alianţa Civică, au afirmat ieri liderii organizaţiei clujene. Mircea Muthu, purtătorul de cuvînt al UFD Cluj, a declarat că dialogul cu AC a demarat săptămînă trecută şi va continua în viitorul apropiat.Acest dialog este necesar şi firesc, apreciază Muthu, care a negat' orice informaţie cu privire la apropierea dintre UFD şi alte partide, în scopul formării unor , alianţe electorale.; în opinia prim - v icep reşed in te lu i UFD Cluj, -Nicolae M aier, propunerile Alianţei cu privire la reformarea clasei politicie sînt „excelente”.

La întîln irea

organizată de AC au luat parte şi reprezentanţi ai organizaţiilor clujene ale PNL şi PNŢCD; Liderii UFD au negat orice apropiere între cele trei partide, prin intermediul întîln irilor Alianţei Civice, iar în ceea ce

priveşte decizia sprijinirii unui candidat unic pentm Primăria C lu ju lu i, s-a anunţat posibilitatea anunţării mnui nume la mijlocul lunii aprilie, „dacă va fi cazul”.

A.M.

Foto: /. PETCU

*V .:/ T F \

i•-i'l

La sfîrşitul anului trecut şi începutul acestuia, PNL.părea să trăiască un reviriment promiţător? să se relanseze elegant, cu şanse şi "înţelepciune, în politica ţării. Ascuns mereu, de prea mult timp, în CDR şi în coaliţie - această gospodărie politică de partide neputincioase - PNL a dat semne că vrea să-şi ia soarta în p ropriile -i m îini.Speram că liberalii, în virtutea şi cu respectul pentm trecutul loc cu incontestabile împliniri în istoria noastră, să încerce a fi ceva sau cineva, “prin ei înşişi!” începutul părea făcut şi drumul ales, dar şi deschis.

Iluzie... Lipsa curajului, mai întîi, şi apoi a unor politicieni de forţă şi prestanţă i-a tîrît pe liberali înapoi, în băltoaca colectivului! Pe care atîf de mult îl detestă. Au vrut şi au cemt să participe pe liste separate la alegeri. Era un pas nobil, util şi convingător-pentru un partid, ce se vrea naţional. Liberalii

s-au mulţumit cu o jumătate de măsură: separat doar la locale. Au cemt drepturi egale cu PNŢCD în CDR, dar au rămas, iar, la remorca acestui partid, ce se diluează ca zahărul în apă! Mergînd singur în alegeri ar fi adunat, după opinia mea, cel puţin 8 dacă nu 10 la sută din voturi; ori chiar mai mult. Au obţinut un post de preşedinte al

Senatului, dar această victorie a fost umbrită, anulată de gîlceava Babiuc, de declaraţii şoc, de certuri, de cereri penibile de scuze.

Au mai dat liberalii declaraţii cînd contra, cînd de simpatie vis-â-vis de PDSR. El, partidul, ar. vrea şi în CDR şi în afară!

încăput pe mîna a doi inşi - Stoica şi Remeş - PNL a pierdut mult din imagine şi din electorat. Acest fachir numit Stoica a avut grijă doar de justiţie, dîndu-i imens şi întoreînd spatele naţiunii! A vrut să treacă

legile aşa-zisei reforme în justiţie cu heimpul, prin asumarea răspunderii, asta într-o ţară în care orice răspundere a m urit de cîţiva ani! Domnul Stoica are o imagine bună la Cotroceni; nu în electorat! El e mai presus de colegii lui şi de partid. Păcat! Oscilaţii, cedări, afirm aţii, negări, vorbe fără rost,

pertractări, şmecherii, pretenţii, şovăieli - iată apa în care se scaldă PNL. Amintim ceea ce declara în Parlament Ion I. C.

Brătianu în 1922: “Partidul pe care-1 conduc nu este o improvizaţie. E l are un lung trecut şi un m are viitor. Grăbiţi-vă dumneavoastră - formaţii recente -, eu nu am de ce mă grăbi. Eu înaintez cu paşi liniştiţi, pe un drum bine tras, spre un ţel bine definit.” -

Exact ceea ce improvizatul PNL de azi nu are! Şi, mai întîi, nu are curajul de a fi el însusi!

Viorel CACOVEANU

OVR Cluj sare în apărarea lui Dorel Vişan

Uniunea Vatra Românească Cluj consideră că acţiunea îndreptată împotriva directorului Teatrului Naţional din Cluj- Napoca, Dorel Vişan, se înscrie- în “procesul de disoluţie şi de contestare a competenţei şi a valorilor , se arată în comunicatul primit ieri la redacţie. U,VR Cluj nu se pronunţă împotriva promovării tineretului, dar consideră că mai întîi aceştia ar trebui să înveţe să-şi valideze calităţile care i-ar îndreptăţi la ceea ce aspiră. Privitor -la calităţile luf Vişan, U VR Cluj este de părere că acestea ău fost confirmate de-a lungul anilor. Este vorba atît de calităţile de actor, cît şi de cele de manager, la care se adaugă şi cea de “Cetăţean de onoare” al municipiului. Uniunea Vatra Româneascâ Cluj speră că “Memoriul” înaintat de tinerii actori Ministerului Culturii va fi analizat de acesta cu toată răspunderea, ţinînd cont de valoarea şi experienţa celui în cauză. A .C . j

Cristea 7/< dă replica lui

„Nu pot fi de acord cu privatizarea ApR

Octavian Cristea, fost vicepreşedinte al ApR C luj- Napoca şi actual membru al PSDR Cluj, dă replica şefului organizaţiei judeţene a ApR, Octavian Buzoianu. '

Replica lui Cristea are un titlu incitant: „Nu pot fi de acord cu privatizarea A pR -u lu i” şi, în comunicatul remis redacţiei, se afirmă că disensiunile din cadrul filialei clujene a ApR datează de la alegerile care au avut loc în 20 noiembrie 1999, cînd s-a- constatat fraudarea acestora.

Cristea face recapitularea faptelor care au dus la plecarea sa din -ApR şi îl acuză mai ales pe secretarul general al partidului, Paul Dobrescu, care, după spusele fostului lider ApR-ist, ar fi emis decizii în numele B irou lu i Executiv

Central, „în fapt falsuri în acte ■ publice” şi. l-ar fi debarcat pe M ihai Lucan „încălcînd orice prevederi statutare”.

Crisfea afirm ă câ nu a contestat niciodată deciziile Biroului Executiv Central cu privire la organizaţia clujeană, pentru „sim plu l m otiv că acestea nu' au existat”.

Fostul lider municipal susţine că şi-a exprimat consternarea, în forurile interne, cu privire la „acţiun ile de privatizare a structurilor ApR din teritoriu la- care asistăm neputincioşi de cîteva luni” . Cristea neagă câ ar fi părăsit partidul din cauza unbr nem ulţum iri personale legate de lipsa unor funcţii de conducere.

A. M.

PPDR Cluj îş i com andă propriul sondaj de opinie

Conducerea centrală a Partidului Popular din-România a decis înfiinţarea unor zone de coordonare a activităţii partidului în teritoriu'. Astfel, judeţului Cluj îi vor fi arondate, spre coordonare, încă cinci judeţe: Sălaj, Satu Mare, Maramureş, Bistriţa-Năsăud şi Mureş. Deocamdată, acţiunile vor fi conduse de Comitetul judeţean Cluj al PPDR, urmînd ca, în viitorul apropiat, să se formeze un comitet, în care să intre şi liderii organizaţiilor din judeţele enumerate, a declarat Răzvan Ursuţiu, şeful PPDR-iştilor clujeni.

în ceea ce priveşte campania electorală, la Cluj PPDR va comanda un sondaj de opinie (cel mai probabil Institutului Metro Media Transilvania) pentru a se autoevalua. “Oricum, nu ne vom angaja în hărţuieli cu adversarii politici”, a declarat Ursuţiu. Liderul PPDR Cluj a precizat că, deocamdată, în municipiu, organizaţia numără aproximativ 1.100 membri, “dintre care 80% nu au fost înregimentaţi politic”. ■

Titus CRĂCIUN

C A N D I D A Ţ I P E D E S E R I Ş T I L A P R I M A M I C O M U N A L E

M em bri ai B iroulu i Executiv al PDSR Cluj s-au deplasat,, zilele trecute, în teritoriu în vederea desemnă­rii candidaţilor pentm cîteva din primăriile judeţului Cluj. în Vultureni a fost desemnat Ciupei Ştefan, în Aşchileu, Pop Traian, în comuna Recea Cristur, loan Mureşan, iar în Panticeu - Aron Lungu. Cu această ocazie au fost discutate şi problemele legate de starea localităţilor din mediul rural, unde se simte o lipsă^ acută a fondurilor destinatedezvoltării zonale.Problemele semnalate au fost: starea drumurilor (mai ales . a celor com unale),

modul în care este aplicată Legea 18/1991, lipsa lo cu rilo r de muncă, mijloacele de comunicare şi ilum inatu l- public. O propunere asupra căreia s-a insistat foarte mult a fost organizarea ţăranilor în nişte forme colective de muncă, m enite să le reprezinte interesele. Exemplele oferite în acest sens au fost asociaţiile care să se ocupe de colectarea laptelui şi a celor care sâ achiziţioneze anim ale domestice, îndeletniciri care figurează printre puţinele aducătoare de venit persoanelor care muncesc în mediul rural.

A.C.

P u b l i c i / C ll a t eC L U J -N A P O G A : lu n i - v in e r i 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

C O N S IL IU L DE A D M IN IS T R A Ţ IE VA L S O C IE T Ă Ţ Ă II C O M E R C IA L E “C O M P P IL - C LU J“ S.A. CLUJ-NAPO CA,înmatriculată la ORC Cluj sub .nr. J12/165/1999 convoacă A D U N A R E A GENERALĂ' O RD INA R Ă A A CŢIO NARILO R societăţii persoane fizice şi juridice în ziua de 10 aprilie 2000, ora 11,00 la seoiul societăţii din Ciuj-Napoca, str. Fabricii de Zahăr nr. 165 cu următoarea ordine de zi:

. 1. Prezentarea şi aprobarea raportului de gestiune al Consiliului de administraţie pentru anul 1999, .

2. Prezentarea şi aprobarea raportului Comisiei de Cenzori pentru anul 1999. \ _' , -

3. Aprobarea bilanţului contabil, a contului de profit şi pierderi împreună cu anexele sale pentru anul 1999 şi repartizarea profitului obţinut.

4. Prezentarea şi aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul 2000. • ■

5. Alegerea şi aprobarea unui cenzor extern independent.6. DiverseIn cazul în care la prima convocare nu se va întruni cvorumul

legal, adunarea va âvea loc a doua zi, în acelaşi loc la ora 8 şi cu aceeaşi ordine de zi. <5717015)

D I R E C Ţ I A D E S Ă N Ă T A T E " ! " ]p —

II P U B L I C Ă C L U J II anunţă desfăşurarea, unui concurs de oferte de preţ I I pentru stabilirea unui diriginte de şantier de instalaţii I J (cu prestare de servicii) la obiectivele de investiţii I J „MODERNIZAREA SPITALULUI CLINIC DE COPII” I [str. Crişan nr. 5 şi „CENTRALA TERMICĂ, CORPI j DE LEGĂTURĂ ŞI ŞARPANTĂ LĂ SPITALUL DE I J ÎNTREPRINDERI CLUJANA” str. Tăbăcarilor nr. 11.1 J Ofertele se vor depune la biroul de investiţii al D.S.P. I J Cluj str. N. Bălcescu nr. 16 pînă la 1 aprilie 2000. I

Taxa de participare este de 200.000 lei, sumă care * J se restituie după desfăşurarea concursului şi încheierea I • contractului. Ă I

I I

J Caietul de sarcini se poate cumpăra contra sumei de [ 30.000 lei.J Orice alte informaţii se pot obţine la telefonul ■ 198 182 It mm M — m mm — m " (5717014)

A G ^ ^ N U ^ R U tr UNU ÎNĂSIGURĂRILE AGRICOLE

D in m u n c a d u m n e a v o a s tră v ă p ro te ja ţi m u n c a !Cu preţul a numai 100 kg de grâu asiguraţi 1 ha cu grâu în valoare de 3 - 4 mii. Iei. Cu preţul a numai 100 kg de mere asiguraţi 1 ha de livadă în valoare de 10 mii. lei.

Valoarea a 0,5 - 1 kg telemea reprezintă asigurarea unei oi pe un an.Valoarea a 75 litri de lapte reprezintă asigurarea unei vaci pe un an.

Pierderile datorate calamităţilor naturale, accidentelor şi bolilor animalelor nu vă mai afectează. .

AGRAS ARE PUTEREA SĂ VĂ PROTEJEZE! t ; AGRAS vă protejează în mediul urban şi rural împotriva daunelor provocate s de incendiu, explozie, trăsnet, cutremur, alte calamităţi, cu asigurări pentru:

clădiri şi bunuri; gospodării; auto (RCA şi CASCO); avarii accidentale; furturi; accidentede persoane.

Sucursala AGRAS - Cluj vă stă la dispoziţie: Cluj - NapocaStr. 21 Decembrie 1989 nr.131 ;BI.M1;Ap.21; Tel: 064.41.36.24

AGRICOLE

Societate de asigurări caută, pentru angajareţ absolvent(ă) al unei facultăţi de drept, preferabil U ^B , promoţia 1999 cu media minimă de absolvire 9,00.- D o rito rii vor depune o scrisoare de intenţie şi CV laO.P. 12, CP 863 - Cluj.

(eventual foto) <36S32S9)

E v a l u a r e a . p lihoJ|

. -

* • ! , r e s u ,D * P u t o r i , | ; ■ a t,S * J W o r

C u n o a ş te re a p u n c te !6 r t a r i - jO nouă ierarhizare a posturilor ^perfecţionarea grilelor de salarizare Identificarea nevoilor specifice de instrui^

%

a/e

atOe. M »S»o z i d m ’0 ,ta r e

^ v > V ^ e--r?ani^ - şlu» p b

.<V"* ./'*• o r r

<8/Ş

ă aa **s.

CONSIGNfîŢIf? LIDIfî

B-dul 21 Decembrie nr. 3/2

vinde şi primeşte spre vînzare diverse b iju te rii -din aur, argint, cu sau fară pietre preţioase, di verse obiecte vechi, tablouri vechi.

Zilnic între orele 10-17 \ Telefon 430.491 \

M O C H E T A

4 5 .6 7 7 le i/m p L I N O L E U M

3 9 .6 5 0 le i/m p ? C O V O R B A I E ;

1 0 0 .0 0 0 le i/m lin ia r SC G A R G A L O S R L

Tel: 198.817,427:191str. C îm p u lu i n r. 27

O ra r: L -V : 9 -1 9 , S : 9 - 1 4 1

ANGAJAM PROMOTOR I COMERCIAL PENTRU ZONA I | CLUJ, PERSOANĂ DINAMICĂ | i CU REFERINŢE ŞI EXPERIENŢĂ i ' PTR. DISTRIBUIRE PIESE AUTO I IMPORT. g l| SALARIU ATRACTIV, | | . MOTIVANT. 5.1• AŞTEPTĂM OFERTE SCRISE ■ I (C.V.). |I Tg. Mureş, str. Călăraşilor nr. 69 I L D.M.P.S., Cod: 4300 j

& &

? S■3O

3 4 0 0 CLUJ-NAPOCA str. A rnny Jo n o s n r 9 0. T e L + 4 0 -6 4 -1 9 8 2 8 9 T elTFox + 4 0 6 4 -1 9 7 0 ! E -m a il sa Ie scen s@ m a ilin tq '.ro w w w .dntq .ro ,

. C A L O R I F E R E N O I l a p r e ţ d e S E C O N D H A N D

» C E N T R A L E T E R M I C E "V A IL L A N T ” T U R B O s e c o n d h a n d - p r e ţ : 5 .8 0 0 .0 0 0

A V O G A D R OT e l. 0 6 4 - 4 3 .3 7 .1 8

C lu j - N a p o c a , s t r . B u c u r e ş t i 4 7

i F R I G O R I F I C EM A Ş IN I D E S P Ă L A T A U T O M A T E d e la 1 .5 0 0 .0 0 0

A V O G A D R O !T e l . 0 6 4 - 4 3 .3 7 .1 8 '

C l u i - N a p o c a . s t r . B u c u r e ş t i 4 7

E X A M I N Ă R I P S I H O L O G I C E A U T O :

M I N I S T E R U L T R A N S P O R T U R I L O R I

P O L I C L I N I C A C F R C L U J - N A P O C A l (str. iC â m p e n i N r . 3 -5 ) •

- OBŢINERE P E m S CONDUCERE AUTO lTOATE CATEGORIILE (A, B, C, E, D); •- ŞOFERI PROFESIONIŞTI (MARFĂ, PERSOANE, TIR); •- M A IŞ T R I IN STR U C TO R I A U TO ; I- A LTE FU N C ŢÎI R U TIE R E . JIN F O R M A Ţ II: Telefon: 432.244. (3386639)9

R E C O N D I Ţ I O N A R I C A R T U Ş E P E N T R U

I M P R I M A N T E

L A S E R J E T Ş l I N K J E T

(3400398)

3 4 0 0 C lu j - N a p o c a , P - ţ a U n i r i i 5/11

T e l./ F a x : 0 6 4 -4 3 .0 4 .2 3 .

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL . S.C. ARGOS S.A. CLUJ-NAPOCA

CONVOACĂADUNAREA GENERALĂ A ACŢIO NARILO R pentm data

de 11 aprilie 2000 ora 10,00 la sediul Asociaţiei Sportive RECORD str. Galaţi nr. 20, pentru acţionarii înregistraţi în Registrul acţionarilor la sfîrşitul zilei de 27 martie 2000. în cazul neîndeplinirii cvommului necesar, a doua Adunare generală se va ţine în data de 12 aprilie 2000 în acelaşi loc şi la aceeaşi oră. -

Ordinea de zi a Adunării Generale Ordinare:1. Raportul Consiliului de Administraţie ,

' 2. Raportul Comisiei de cenzori . • 13. Aprobarea bilanţului contabil pe anul 1999 .4. Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 20005. Alegerea Comisiei de cenzopi6. DiverseOrdinea de zi a Adunării Generale Extraordinare:1. Modificarea art.'3 din statut şi art. 2 din Contractul de societate

în sensul schimbării denumirii străzii pe care se află sediul societăţii.2. Modificarea art. 15 pct. I lit. g, h, i, 1 din statut prin înlocuirea

'capitalului social” cu „activele contabile ale societăţii”.3. Modificarea art. 21 al. 14 din Statut prin înlocuirea „art. 19

al. 4” cu „ art. 19 al. 7”.4. Modificarea art. 26 al."T5 din „statut în sensul reglementării

modalităţii de plată a dividendelor.La Adunarea getierală acţionarii vor putea participa personal cu

buletin de identitate sau prin reprezentant cu procură specială. Procurile se pot solicita şi se vor depune la sediul societăţii în perioada 3 aprilie 2000 - 6 aprilie 2000.

Relaţii suplimentare se pot obţine Ia sediul societăţii din str. Galaţi nr. 20 sau la telefon 19-52-92. (3383263)

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL SC A.C.I. CLUJ SA

CONVOACĂ ADUNAREA GENERALĂ A ACŢIONARILOR

în data de 7 aprilie 2000, ora 10,00 la UNIVERS ”T” - Sala Amfiteatru cu următoarea

ORDINE DE Z I:1. Raportul de gestiune al Consiliului de Administraţie pe

anul 1999 ,2. Raport al Comisiei de Cenzori privind bilanţul contabil pe

anul 1999 '3..Aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2000

şi a programului de activitate . 4. Aprobarea programului de investiţii pe anul 2000

5. Alegerea Comisiei-de cenzori6. Diverse _____________ '________________ (3714833)

IN S T ITU TU L DE SANATATE PUBLICA PROF. DR. IU L IU M O LD O V A N CLUJ-NAPOCA

str. Pasteur nr. 6Organizează licitaţie în data de 31 martie 2000, ora 9,00, la

următoarele mijloace fixe:• Autocamionetâ• Autoturism ARO 0 1 0 -2 buc.• Autosanitară ' . - Participanţii la licitaţie vor prezenta oferta de preţ prin strigare.

Informaţii la telefon 064/19-42-52 sau la sediul instituţiei. în caz de neadjudecare, licitaţia se va repeta'după alte cinci zile, 3 aprilie 2000. ■ (3683262)

AGRESSIONE GROUP ROMÂNIAangajează

OPERATOR CALCULATOR Cerinţe: - cunoştinţe de

.. contabilitate primar㧠- studii medii (minim)2 - recomandare de las .2- u ltim u l loc de muncă

C.V.-urile se vor depune la sediul central al firmei pe str. Dîmboviţei nr. 77, etaj IV , pînă la data de 28 martie 2000 (la Secretariat).

AGRESSIONE GROUP ROMANIAangajează

AGENŢI COMERCIALI Cerinţe: - experienţă p. - cazier jud ic ia rg - studii mediiJ (studiile superioare^ pot f i un avantaj)

C.V.-urile se vor depune !a sediul central al firmei pe str. Dîmboviţei nr. 77, etaj IV , pînă la data de 28 martie 2000 (la Secretariat).

S i m ţ i ţ i c ă n u

m a i p u t e ţ i t r ă i

î n a c e a s t ă l u m e

î n c o n t i n u ă

m i ş c a r e ?*

I n f o r m a ţ i i l e p e c a r e l e g ă s i ţ i

î n p a g i n i l e z i a r u l u i n o s t r u v ă p o t s a l v a !

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;-- tel/fax 19-73-1

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60

i S i i a i r ^ ' "

B R I E T AI N D U S T R I A L C O M

...........W h »

« e l e c t r o z i s u d u r ă

I A lb a lu lia• s t i n g ă t o a r e -

P ite ş ti• a r t . d i n c a u c i u c

M e d ia ş• a r t . p r o t e c ţ i e p i e l e

S 5 I ! E 2 î r a T g . M u re ş• c o n d u c t o r i , c a b l u r i ■■ e l v

s m n a B s i b i u• s ă p u n u r i d e t e r g e n ţ i

b r ă g ă ş a j i• c i z m e , ş o r ţ

Asigurăm jg transportul pentru comenzi mai mari de 1.000.000 I

• C Iu j-N a p o c a , S tr. M e s e r ii lo r n r. 2 7 ' te l./ fa x : 0 6 4 -4 3 7 6 0 1 ,4 3 7 4 3 4 , 4 3 7 7 6 2

■ e -m a il: b r ie ta @ m a il.d n tc j.ro

► E le c tro z i s u d u ră p e n tru :• oţeluri • fontă • cupru• iriox - • alum iniu • n ichel

• e lec trozi su p ertit fin:- 2 , 5 0 x 3 0 0 ....... 16 .814 ie i/kg- 3 ,25 x 4 5 0 ..;......,. 14.390 le i/kg

‘ - 4 ,00 x 3 5 0 14 .226 Ie i/kg- 5 ,0 0 x 4 5 0 .. . . . . . . . . . 13 .695 Ie i/kg

• e lectrozi superbazic i:- 2 , 5 0 x 3 0 0 ........ . . . .1 8 .4 3 0 lei/kg- 3 ,2 5 x 4 5 0 .............. 16 .013 Iei/kg- 4 , 0 0 x 4 5 0 .............. 15 .578 lei/kg- 5 , 0 0 x 4 5 0 .............. 15 .357 lei/kg

S â r m e p l in e ş i t u b u la r e p e n t r u '1 § u d a r e în m e d iu d e g a z p r o t e c t o r

V ă m a i oferim p e s te 15 .Q 00 d e p ro d u se de u z industria l, ’

la c e le m ai mici p r e ţu r i!

T E V I M U L T IS T R A T P E -A L -P E

u n i ? î ? EPRODUSE DE FIRMA GERMANĂ u n ic O R

CIuj-Napoca , C alea M oţilor nr.102 TeUFax: 064/197870, E-mail: plan @ m all.dntcj.ro

C.E.M.D. Cluj-Est anunţă întreruperea furnizării energiei electrice: între orele 08:00-15:00 în vederea executării întreruperii curente la posturile de transformare, după următoarea planificare: .

03.04.2000 Str. Şoimului, str. Bilaşcu cuprinsă între str. Descartes şi nr. 63, str. I. Mincu, str. Bisericii Ortodoxe între nr. 26 şi str. I. Mincu.

04.04.2000 Str. Bilaşcu cu soţ între Spitalul CFR şi str. Umbroasă, str. Bilaşcu fără sot între nr. 11 şi str. Ceahlău

05.04.2000 Str. Ion Creangă, str. Vjctor Babeş, str. Neagră06.04.2000 Str. Iuliu Moldovan (Speranţei) . . . '07.04.2000 Cămin 5 Hasdeu, str. Marinescu. .13.04.2000 Str. Universităţii, str. Napoca, Brutăria.14.04.2000 Str. I.C. Brătianu parţial, str. Kogălniceanu parţial.18.04.2000 Str. Avram lancu parţial, Cooperativa Constructorul.t9.04.2000 Str. A. lancu parţial, str. Făcliei între I.C. Brătianu şi

str. A. lancu.20.04.2000 Str. Bilaşcu între P-ţa Păcii şi str. Ion Creangă, str. A.

Tancu între str. Bilaşcu şi Cimitir, str. Potaissa, str. Bi­sericii Ortodoxe parţial, str. Mărului şi str. Gutinului.

21.04.2000 Str. Nicolae lorga, Calea Turzii parţial, str, D. Cantemir25.04.2000 Calea Turzii parţial, str. Vulcan şi Gheorghe Doja

(Lupeni). . •26.04.2000 Str. Brăduţului, Calea Turzii fară soţ.27.04.2000 Cămin 3, str. G. Bilaşcu între str. Observatorului şi •

str. Şoimului. ■28.04.2000 CT Cămine Studenţeşti, str. Observatorului, Dispensar

Cămin 5, str. Ceahlău de la str. R. Descartes spre str. Observatorului si str. Observatorului parţial.

(1104391)

I N C H I R I E M

TERENSuprafaţa: 13.500 mp, localizat pe str. Traian V u ia ’

Front la stradă 130 m l ;Apă, gaz, forţă linie CF. . '■

Preţ chirie: 1 S / mp / lună.

DEPOZITE1)

2 )

Suprafaţă:Birouri aferente:Dependinţe:Rampă a u to + CF:Toate utilităţile.Suprafaţă:B irouri aferente:Dependinţe:Platform ă betonată acoperită: 800 mp Acces auto şi CF Toate utilităţile.

Preţ chirie: 2 $ / mp / lună.Inform aţii la te i. 092 - 286.158.

,1568 mp (8 magazii) 120 mp 28 mp459 mp -

1079 mp (4 m agazii) 75 mp 187 mp

(3386706)

CONVOCARESubsemnatul ing. Crişan N . Radu administrator unic al

S.G.Transarieş S.A.Turdă str. Clujului nr. 71 convoc prin prezenta Adunarea Generală O rdinară a acţionarilor pentru data de 7 aprilie 2000, ora 13, la sediul amintit cu următoarea ordine de zi:

1. Analiza şi aprobarea raportului de gestiune ale administratorului pentru exerciţiul financiar 1999.

2. Analiza şi aprobarea Raportului comisiei de cenzori pentru anul 1999.

3. Prezentarea şi aprobarea Bilanţului contabil şi contului de profit şi pierderi pe anul 1999.

4. Prezentarea şi aprobarea Bugetului de venituri şi cheltuieli pc anul 2000.

5. Diverseîn situaţia în care adunarea nu se poate ţine la data de

07.04.2000, aceasta va fi convocată din nou în acelaşi loc şi la aceeaşi oră, cu aceeaşi ordine de zi. (2372269;

Agenţia imobiliară

COQU

. S . C . I T O N E L E C T R O N I C S . R . L .

• MONTEAZA:• CONTOARE DE APA RECE SI CALDA• MANAJERA IN APARTAMENTUL DVS.J -Servire prompta indiferent de modalitatea• ' de plata -••• -Preţul practicat reprezintă garanţia• calitatii• '• -Firma este agreata de R.A.J.A.C.I -Documentaţie avizata'de R.A.J.A.C.IlNTERFOANE DE SCARA ,ACCES CU l CARTELA MAGNETICA LA PRETURI FARA• CONCURENTA

P L A T A I N R A T E !

A D R E S A : C a r t i e r M A R A S T I• ■* S T R . A U R E L V L A I C U N R . 3 6 , B 1 . V 4 ,

* A p . 3 , t e l . 4 1 4 9 6 8 .• * c (3386697)

Pa g e n ţ i a im o b il ia r a

P R O FIRMAstr. Voltaire nr. 21

Tel.: 194.968196.479 439.007

•NOUA

• Vînd apartament 3, camere confort sporit pe strada Năsăud, etaj 5/8. Apartamentul este ultrafinisat, modificări interioare, pentm pretenţioşi. Plata în valută negociabil. Tel. 194.968,439.007 (Ag.i.)• Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie, 300 mp grădină, finisată, stare f. bună, într-o zonă liniştită, cart. Gheorgheni. Preţ 55.000 $ negociabil. Tel. 194.968,439.007 (Ag.i.)• Vînd apartament 2, respectiv 3 camere, în P-ţa Cipariu, finisate, cu telefon, etaj intermediar. Plata în valută negociabil. :Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.) ;• Vînd apartament 3 camere confort sporit, zona Calvaria (Mănăştur) 80 mp, nefinisat. Preţ 225 mii: Tel. 194.968, 439.007 (Ag-i.)

• Vînd apartament 4 camere, 80 mp, decomandat, lîngă magazinul BIG, parchet, telefon, balcon mare, zonă verde la un preţ de numai 220 milioane negociabil. T e l. ' 194.968,439.007 (Ag.i.)• .V în d apartament 2 camere confort 1, str. U nirii, gresie, faianţă, balcon mare, închis, pivniţă mare, preţ 180 mii. Tel.194.968, 439.007 (Ag.i.) *• Vînd apartament 3 camere, confort sporit, str. Năsăud, etaj 3, poziţie sudică,parchet, gresie, faianţă, telefon internaţional, preţ 350 milioane negociabil. Tel.194.968, 439.007 (A g i)• Dau în chirie apartament 3 camere, str. Pata, parter, finisat, pt. sediu firmă sau locuit. Preţ 200 $, negociabil. Tel. 194.968,439.007 (Ag.i.) ; /• Vînd apartament 3 camere, decomandat, str. Ion Meşter, finisat, parchet, gresie, faianţă, balcon mare închis, pivniţă mare. Preţ 215 milioane negociabil. Tel. 194.968, 439.007 (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu 70 mp, zona M o ţilo r ,1 ideal pentru cofetărie, bar, Internet caffe, telefon internaţional, intrare din stradă. Preţ 450 $. Tel. 194.968,'439.007 (Ag.i.)

• Vînd urgent garsonieră confort I , Mănăştur, balcon închis, proaspăt finisată cu gresie, faianţă, parchet, zugrăvită în lavabil, 125 milioane negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 14 mp, central, cu vitrină la stradă cu termopan, finisat, intrare din stradă. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 2 camere, P-. ţa Păcii, decomandat, etaj 1, balcon, nefinisat. Tel. 430.423. (Ag.i) / ' '• Vînd apartament 3 camere confort 2, Mănăştur, balcon închis, gresie, faianţă, parchet, uşi de stejar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd casă 3 camere, 120 mp construiţi, 1000 mp curte şi grădină, Someşeni, singur în curte, 2 bucătării, 6 focuri de gaz, teiefon internaţional, garaj, toate facilităţile. Tel. 430.423: (Ag.i)• Vînd casă 6 camere, 2 băi, 2 bucătării, str. Cîmpului, 200 mp construiţi, 3000. mp curte şi grădină, posibilitate de extindere, finisată, acces T IR , garaje, preţ negociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)

• Dau în chirie apartament 3 camere, Calea Floreşti, complet m obilat, cu aragaz, frig ider, maşină de spălat, congelator, televizor color, finisat, telefon internaţional, etaj intermediar. Tel. 430.423. (Ag.i)'• V în d urgent apartament 2 camere confort 1, decomandat,- gresie, fa ianţă, parchet, lambriuri, telefon, pivniţă, în spatele cinematografului Mărăşti. Tel. 430.423. (Ag.i)• V în d teren 500 mp, str. Oaşului, cu fundaţie 180 mp. Aprobări pt. construcţie pe 3 nivele, toate facilităţile. Tel. 430.423. (Ag.i)• Societate^ de interm edieri im ob iliare- angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv. Te l.-430.423. (Ag.i)

• V înd urgent garsonieră conf 1 Zorilor, str. Pasteur, etaj 1 din 4, balcon închis, te le fo n , ocupabilă imediat , preţ 6.800 U S D neg. (cond. de p lata eşalonată), tel. 193048, 193049. (A-g-i)

Pentru a vă asigura in continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ ia z i a r u l u i , s t r .N a p o c a n r . 1 6,

A D E V Ă R U Lde Cluj

?7*! * k'it't-:'V ' u k l i r j

. CLUJ-NAPOCA:’ luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;\ Y \ tel/fax 19-73-04;

I ( I I ( ✓ SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; L v. L SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; fel/fax 21-60-75.

• V în d urgent 2 case de 2 J respectiv 3 camere situate în zona centrală str.Traian, teren aferent 500 mp, case locuibile, se pretează şi la construcţii sedii firme sau bancare preţ 65000 U S D uşor neg., te l.193048, 193049. (A.g.i)• Persoană serioasă cumpăr

(3386549)

A G E N Ţ I E

E D I L I M O B I L I A R ĂStr. Iuliu M aniunr. 17

E-m aibedilro@ usa.net

• Vînd apartament 1 cameră ------Plopilor 4 2 - mp cu telefon, nefmisat cu garaj de tablă preţ 160 milioane negociabil şi apart 1 cameră cu parchet, faianţă, gresie în Gheorgheni 's tr Herculane 170 milioane negociabil te l.196857, 092- 689398. (A.g.i)• Vînd apartament 2 camere

V I N Z A R IC U M P Ă R Ă R I

• Vînd gradină pentru construcţii 600 mp cu .gaz, electrică, central, parţial în p antă , 27 dolari/m p. Informaţii tel. 064-42-81-28; 064-42-81-40. (749842)

• Vînd/închiriez/schimb vilă în Sângeorz Băi. Tel. 19-94-86. (886351)

■ Vînd apartament 3 camere c f 1 urgent apartament 2, 3 camere Gheorgheni str Răşinari cupentru sediu de firmă în P-ta parchet, faianţă , gresie, telefon, decomandate în Grigorescu cu M „ Viteazul, parter, ofer preţ balcon închis, etaj 2 în bloc de hol patrat, 2 balcoane, parchet, bun, tel. 193048,193049. (A.g.i) 4 etaje, preţ 225 m ilioane faianţă, gresie etajul 2, telefon• Dau în chirie spaţiu comercial negociabil te l.196857, 094- Pret 209 milioane negociabil ultrafinisat, Union parter, 50 684461, 092-689398. (A.g.i) 'tel.196857, 092-689398. (A.g.i) mp., preţ 500 USD/ luna , tel. * Vînd apartament 2 camere193048, 193049. (A .g.i) decomandate în Mănăştur cu• Vînd apartament vilă, situat în Parchet, faianţă, gresie, telefon,Andrei Mureşanu, 5 camere, 170 2 balcoane, preţ 170 milioane mp. Construiţi aferent 300 mp, negoc'abil tel. 196857, 092-p re ţ 125.000 D K l neg. te l. 689398- (A -g-0193049, 193048. (A .g.i.) • Vînd apartament 4 camere c f 1• V înd urgent apartament 2 M ara?d central str: Anina, Aurelcamere Gheorgheni, str. C. V la icu cu 2 ba i- balcoane * Dau în chirie spaţiu pentm barBrîncuşi etaj intermediar finisat te^ on’ orientare sud-est etaj 2,4 sau restaurant, 100 mp, cu terasă decomandate, ultrafinisat, gresie,cu parchet gresie fa ian ţă ’n ^ oc de 8 etaJe Pret 240 betonată, zona semicentrală, preţ: fa'anta> parchet. Tel. 094-64-15-

• Vînd turmă de 300 buc. oi cu miei,Toc. Sântioana nr. 1, corn. Fizeşu Gherlei. Tel. 094-77-95-15 sau 064-24-12- 28.(752539)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC A ldoni SRL anunţă începerea demersurilor pentm obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul vulcanizare situat în C lu j-- • Vînd aparat Aplio-Phone

ataşabil la - telefon pentru Napoca str. Maxim Gorki nr. 52.convorbiri internaţionale Eventualele sesizări şi sugestiiavantajoase, la tarif loco. Vînd numai pentm factorii de mediutelefon Sony, fară fir, cu robot, se vor depune la sediul A PMInformaţii la tel. 42-81-28; 42- Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.81-40, Cluj. (752488) ' ■ (749900)

_ • Vînd 2 dormeze cu arcuri; • în conformitate cu Legea nr.rnd casă cu 3 camere în ja(j j de aşternut dedesubt; 137/1995, SC Varga & Coroian'

zona ris, str. Oaşului, curte bibliotecă compusă din 3 corpuri SNC .anunţă începereacomuna grâdină proprie de 200 (90x230) cu multe'uşi, sertare, demersurilor pentra obţinerea50000 D M (8865051 ^ ^ar; frigider; televizor color; autorizaţiei de mediu pentru

maşină de spălat automată. Tel. obiectivul: magazin alimentar

*2 .3» (3386551Jstr. Avram Iancu 9 Cluj-Napoca tei. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: [email protected]

Î N C H I R I E R I

' • .V înd urgent apartament 3 18-21-84. (886671)camere cu 3 balcoane închise, —gresie, faianţă, telefon, ocupabil imediat, în zona Mărăşti central.Preţ negociabil. Relaţii la tel. 43- 91-77; 094-56-76-58. (886628)

Vînd apartament 3 camere,

• Dau în chirie garsonieră m obilată + telefon în Zorilor. Plata anticipat. Tel. 065-16-66-79. (749825)

. ‘ milioane negociabil tel.196857, 4 5 0 USD neg.Telefon:196262, 63 sau 13 92 27. (752559)telefon, panorama deosebita, pret - - • V în d a n a rta m p n t r- — 092-689398. (A .g.i) 431302. (A.g.i).170 m ilioane, te l. 193048, 193049. (A.g.i.)• V în d urgent apartament 2 camere str. Horea Ia început, etaj 3, finisat: gresie, faianţă, telefon, preţ 190 m ilioane puţin negociabil, tel. 193048, 193049. (A .g .i.)• Dau în chirie pentm locuinţă sau sediu firmă apartament 3 cam ere : situat pe strada

Vînd apartament 3 camere c f 1 Târăşti central str. Fabricii,

Aurel Vlaicu etaj intermediar cu

MArăcii pontrai t c u - - Vînd garsonieră Mănă?tur- î n cartierul Zorilor, preţ 200 . .S.r' abnC11’ Almaşului, finisată, telefon, etaj m ilioane le i negociabil,

• închiriez apartament 3 camere nemobilat pentru 3-4

V în d apartament două studenţi, str. Â. Vlaicu nr. 54. camere confort I, 56 mp, finisat, Tel. 092-72-43-72. (749851)

-, preţ: 15 mii. Telefon: 196262, preferabil fară intermediari. Tel. telefon, 2 bai, 2 balcoane preţ 43^02 (A g i . 12-75-34. (749898)195. milioane negociabil tel. ■... , . , ■ e .10ASS7 non « 0:09 -s * vînd apart. 3 camere, zona * Vmd apartament confort 1968S7, 092-689398. (A.g.,) ^ « c , M â „ ist»r, etaj 9/10. Tel.• Vînd apartament 2 camere c f J 14-35-25. (752578) . ‘i L„in ocupabil imediat, pret: 29000 >1 in Gheorgheni cu balcon, . ’ • , , • V înd apartament 2 camereparchet, telefon etaj 5 din 10 D M ’ neg' T e lefon: 196262, str Fabricii nr. 5, etaj X , izolat,etaje zona Hermes preţ 170 431302- (A -g-0- mobilat, nefinisat. Preţ 200m ilioane tel. 196857, 09 4 - '• Vînd apartament 3 camere, milioane, liber din 1.04.2000.

Republicii (la început), acces cu 93454^ 092-689398. (A.g.i) confort I , etaj interm ediar, Informaţii în str. Anina nr. 2, ap.maşină în curte, preţ 300 USD, . y ; ncj apartament 3 camere c f 1 finisat, cartier Mănăştur. Preţ: 9.(886714)tel. 193048, 193049 (A.g.i.) Mănăştur str. Ion Meşter cu 190 mii. neg. Telefon: 196262, * Vînd casă 4 camere, 2 băi,

• Dau în chirie, spaţiu comercial 140 mp zona P-ţa M . V iteazu l, v itrine la stradă, finisaje lux. Preţ: 11 USD/mp. Tel. 094-21-66-61. (886637)

D IV E R S E

garaj, grădină, poziţie centrală.

. • Transport persoane zilnic, Cluj- Baia-Mare, cu microbuz. Plecare la ora 13, preţ 50000 Iei/persoană. Rezervări de locuri la tel. 094-12-70-93. (752583)• Vînd casă situată în zona Gării, parchet, faianţa, gresie, telefon, 431302. (A.g.i). q 06 07 rss677Şî 1______________ _______;---------1

compusă din 2 camere, bucătărie, balcon închis preţ 205 milioane . Dau în chirie spaţiu comercial TeL ' ( ' • A nga jez casieriţe sală jocuri,ba ie . teren 450 garaj, K l, „6857 ,092 -689398 .(A .e.i, c » ,e ,D o L a ţ i lo r . ,00 L !

„ r » ca d — : i : - -

situat în Cluj-Napoca, P-ţa Agroalimentară M ărăşti. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 9 9 .. (752576)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Coop. A rta Decorativă Cluj anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul:' “Secţia Ceramică- Gresie”situat în Cluj-Napoca str. Albiei nr. 4. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (749912)■ • în conformitate cu Legea nr.

137/1995, Stan Ana M aria anunţă începerea demersurilor pentra obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul Locuinţă familială” situat în Cluj-Napoca str. Cîmpului nr. 143. Eventualele sesizări şi sugestii

Vînd apartament 4 camere c f l mp> intrare din stradă) recent trei camere la parter. Tel. 14-32-sr- - * . r m f - 01- (749926) ' /Manaştur str. Calea Floreşti cu j- ■ nnn r i r n „ on .

n . ■ c • • -î * inisat’ Pre(- 700 USD, neg. , pnmana Gdău vinde fierCum păr urgent spaţiu 2 bai cu faianţa si gresie, 3 ~ f ,6 196262, 431302. Vechi rezultat din dezafectarea

telefon, preţ 500 milioane, tel. 193048, 193049. (A.g.i.)

comercial zona Mărăşti, Zorilor, balcoane 88 mp -2 2 0 milioane Gheorgheni,-supr. 50-60 mp, şi apart 4 camere c f 1 Zorilor o fer preţ bun, tel. 193048, 245 milioane etajul 2 din 4 etaje 193049. (A.g.i.) tel. 196857,092-689398. (A.g.i)

A v e ţ i p r o b l e m e

f i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o l u ţ i ef /

r a p i d ă ?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

Telefon:(A *g*i)* centralei termice. Ofertele se• Cumpăr urgent spaţiu primesc la sediul primăriei pînă comercial, în zone cu vad a data de 10.04.2000. (749892) comercial bun, indiferent de suprafaţă. Telefon: 196262,431302. (A.g.i). . '

Vînd instalaţie de sifonărie la preţ avantajos. Tel. 44-61-78. (749909)

Socitate Comercială se vor dePune la sediul APM angajează contabil pentru ^ a ea Dorobanţilor nr. 99. evidenţă primară. Tel. 40-92-71. (886712)(752534) ■ * SC Uzina Mecanică S A .

• Socitate Comercială Cluj-Napoca cu sediul în Cluj- angajează barmane-ospătare, Napoca Calea Baciului nr. 2, Mărăşti. Tel. 40-92-71. (752535) reprezentată prin administrator

Popovici Eugen,în calitate de instalator apă- umc in S. . , c - , convoacă Adunarea Generală agaz anunţ nr. telefon in prezent '

... , . . . . Acţionarilor în data de 11 aprilie• Vînd Dacia 1310 L din 1998 14-°6-36>m vlltorul aProPiat 44‘ 2000 „ . ,a sedju] s r

• Dau în chirie spaţiu pentru albastru metalizat si narai din 06-92, domiciliul str. Dimitrie ’^ albastra metalizat şi garaj dm > nA00ni, Mecanică SA Cluj-Napoca,depozit, 700 - 1400mp, acces cărămidă, lîngă piaţa nouă Cantemir nr. 8 Cluj. (749907)auto, parcare. Preţ: 2 USD/mp, Mărăşti. Tel. 44-41-28; 094-56- neg. Telefon: 196262, 431302. 29-96.(886731)

• Vînd casă cu 7 camere, teren de 375 mp, singur în curte, p ro p rie ta te , zonă u ltra c e n tra lă , ideală de locuit sau f irm ă . P re ţ: 65.000 USD. Telefon: 196262, 431302. (Ag. i.)

• închiriez vilă pe două nivele, 3 camere, finisată, acces auto, zonă semicentrală. Preţ: 500 USD. Telefon: 196262,431302.

(A -g-i).• Vînd microcentrală ARISTON 24 kW, sigilată, termostat, preţ: 1.200 D M . T e l: 196262, 092505330. (A.g.i).

• Societatea comercială S.C .C ASIRO M S.A.Turda, cu sediul în str. 22 Decem brie 1989, n r. 35, vinde prin licitaţie: ARO 844 D, Autofurgonetă T.V, precum şi alte materiale şi piese de schimb disponibile. Licitaţia va avea loc în data de 6 aprilie 2000, ora 10,00, fa sediul societăţii şi se va repeta în fiecare jo i la ora 10. L is ta m ate ria le lo r şi pieselor de schimb se poate consulta Ia sediul societăţii. P entru a lte re la ţii, in fo rm aţii Ia telefon 064- 31.62.50. (3683266)

• Judecătoria Cluj vinde la licitaţie publică, în data de 30.03.2000, ora 12, sala 9, apartament cu 3 camere şi dependinţe, în Cluj-Napoca, str. Al. Vlahuţâ nr. 37, ap. 35, preţ 175.510.000 lei. (752585)

• Casa DESIGN, caută agenţi com erciali pentru vînzare de cărţi poştale. Tel. 094-79-64-97; 094-61-68-55. (752538)

• Societate omercială execută la p aram etrii calitativi superiori puţuri pentru alim entări cu apă pentru necesităţi. Informaţii tel. 059-47-63-98 sau 094- 53-79-01. (886689)

Calea Baciului nr. 2, cu următoarea ordine de zi: 1: Aprobarea bilanţului contabil pe anul 1999; 2. Aprobarea raportului comisiei de cenzori; 3. Aprobarea bugetului de venituri de cheltuieli pe anul 2000; 4 . 'Diverse. (886721)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Sâmpăleanu Gheorghe anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Garaj metalic” situat în Cluj-Napoca str. Batozei f. n. Eventualele sesizări şi sugestii" numai pentra factorii de mediu se vor depune la sediul A PM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (886724) '

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tei/fax 21-60-75. 1 1 1 ! l . i ) 1 C Î t ;■ U '

' ' Â h . - U f - « * - - - - - - -

* Consiliul de Administraţie al SC Consulting.Rom Suisse Finance SA CIuj-Napoca convoacă Adunarea generală Ordinară a Acţionarilor societăţii

. pentru data de 10 aprilie 2000, ora 9, în CIuj-Napoca, str. Augustin Bunea nr. 1, avînd următoarea ordine de zi: 1. Prezentarea şi aprobarea raportului administratorilor, al comisiei de conzori şi bilanţului contabil pe anul 1999; 2. Prezentarea şi aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2000; 3. Alegerea Consiliului de Administraţie; 4. Alegerea comisiei de Cenzori; 5 Diverse. Dacă , la prima convocare nu se întruneşte cvorumul legal, a doua convocare este pentru data de11.04.2000, la aceeaşi oră si în acelaşi loc. (886726)'

• Numiţii Vasile, Bocan Ionas, Onasi Nastasia, Onâsi Teodor, Bocan Constantin, Bocan Maria, Sipos Victor şi Onasi Vasile sînt chemaţi la judecătoria Turda pentru ziua de 5 aprilie 2000 în dosar civil nr. 1253/2000, în proces cu Bâcu Eremia, pentru partaj si prestaţie tabulară. (2372270) '

• Markovits lacob este citat la Judecătoria Dej în data de 23 martie 2000 în proces cu Primăria Dej, camera 9. (54612)

• Vereş Nicolae şi Vereş Maria precum şi toţi cei care pretind drepturi reale asupra apartamentului nr. 64 situat în str. Nicolae Titulescu nr. 10 bloc P4 CIuj-Napoca să se prezinte la Judecătoria Cluj în data de 28 martie 2000 pentru reconstituirea Cărţii Funciare 107568 Cluj. (749923)

• In conformitate cu Legea nr. 137/1995, Chifor Nicolae anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentm obiectivul construcţie casă f.n. situată în Dej str. Valea Codomlui. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (54611) ; '

• Particular solicit viză S.U.A. Rog seriozitate. Tel. 092/880.416 (3714811)

P I E R D E R I• Pierdut Schnauzer uriaş

mascul, urechile si coada tăiate. Tel. 199.338 sau 094-475.623. (749887).

• Pierdut contract de închiriere nr. 38649/15.07.1999. îl declar nul. (752553)

• Dascăl Nastasia pierdut legitimaţie de transport RATUC şi-legitimaţie de serviciu de la Coop. Arta Jucăriilor. Le declar nule. (886717)

• Pierdut camet de student jje numele Bobos Georgiana. î l declar nul. (749927) ■

• Pierdut carnet de student pe numele Barabasi Timea. îl declar nul. (886728)'

,• Pierdut, legitim aţie de călătorie pe numele Lăcătuş Ana. O declar nulă. (886735)

D E C E S E C O M E M O R Ă R I

» Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în veşnicie a iubitei noastre p ro f. M A R IA S T A N în v îrs tă de 59 ani. înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă 25 martie 2000 ora 13 în Someşeni str. Zborului n r. 4. Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (749895)

• Ne exprimăm profundul regret, acum, la trecerea prematură în nefiinţă a lui C R IS T IA N POP, cel care ne-a fost coleg şi prieten devotat şi care va rămîne în am in tirea noastră omul deosebit pe care l-am apreciat cu toţii. întreaga noastră compasiune familiei îndo lia te . C olegii de la Fundaţia Soros. (5717012)

• După o scurtă şi grea suferinţă cu adîncă durere în inimi ne luăm un bun rămas de la scumpul nostru tată , socru şi bunic SPĂTAR S IM IO N în vîrstă de 76 ani din Ic lo d .' Înmormîntarea va avea Ioc în comuna Iclod în data de25.03.2000 ora 13. F ie-ţi ţărîna uşoară şi somnul lin. Familia în veci nemîngîiată. (749899)

• Cu adîncă d urere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame, soacre, bunici R U SU ELENA în vîrstă de 72 ani. Înmormîntarea va avea Ioc în 24 martie ora 12 Capela veche C im itirul Mănăştur. Familia îndoliată. (749905)

• Cu adîncă tristeţe şi dor nestins anunţăm trecerea a 4 ani de la despărţirea de adoratul nostru fiu SORIN LA NŢO Ş. Dumnezeu să-l aibă în grija sa. Slujba de pomenire va fi duminică 26 martie 2000, orele 12, la Biserica “ înălţarea Sfintei Cruci” din str. Plopilor nr. 46. Părinţii. (749906)

• Cu m are durere anunţăm încetarea din viaţă după o scurtă d ar grea suferinţă a celui mai bun ta tă , bunic, străbunic ESSIGJOZSEF în vîrstă de 90 ani. Înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă 25 martie, ora 11, în Cim itirul central. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (749913)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

o f e r ă t u t u r o r p e r s o a n e l o r j u r i d i c e

s e r v i c i i d e p u b l i c i t a t e ş i c a m p a n i i p r o m o ţ i o n a l e

î n p r e s a l o c a l ă ş i c e n t r a l ă m a i ,

s i m p l u

n u se p o a te !

n s t a n ţ a

A D E V Ă R U L de C luj,s t r . N a p o c a n r . 1 6 , t e l / f a x : 0 6 4 / 1 9 - 7 3 - 0 4

• Cu adîncă durere in suflet anunţăm încetarea din v ia ţă a scum pulu nostru soţ, tată, socru, bunic RUS V A S IL E (Ţ IC A ) în v îrs tă de 75 ani Înmormîntarea va avea Ioc sîmbătă 25 martie, ora 12. ia Capela nouă a Cimitirul M ănăştur. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndoliată. (749914)

• Cu nemărginită durere în suflet anunţăm trecerea în eternitate a iubitei mele m am e, văduva M Ă L A I M A R IA IU L IA N A (BOBO) născută Dragoş în vîrstă de' 87 de ani. Înm orm întarea va avea loc sîm bătă 25 martie, ora 14, Ia Capela mare din C im itirul central Familia ing. Marius Mălai. (749917)

• Ne despărţim azi cu durere în suflet de cea care a fost m am ă, soacră şi bunică M Ă L A I M A R IA IU L IA N A . Fie-i somnul lin şi în g erii aproape Dumnezeu s-o ierte şi s-o odihnească în pace. Radu, M ili, Rada. (749918)

* Un ultim omagiu celei care a fost bunica şi străbunica noastră dragă M Ă L A I M A R IA IU L IA N A . Dumnezeu să o odihnească în pace. D oina şi A di. (749919)

• Pentru bunica noastră M Ă L A I M A R IA IU L IA N A un u ltim şi respectuos omagiu acum cînd nu mai este p rin tre noi. Nepoţii M ariu s şi M a r ia M ă la i. (7*49920)

• Cu durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpului nostru tată şi bunic, V O M IR V A S IL E , în vîrstă de 90 de ani. înh u m area va avea loc sîmbătă, 25 m artie 2000, ora 14, Ia Capela Nouă a C im itiru lu i M ăn ăştu r. Dumnezeu să-I odihnească în pace. M irc e a şi Axei Vomir cu familiile. (886734)

• Sîntem alături de colegii noştri Vereş Simona şi Liviu în m om entele grele pricinuite de decesul mamei. Colegii din Servic iu l Inspecţia Calităţii de la SC A rm ă tu ra SA C lu j. (74989 3 )' •.

• Sîntem a lă tu r i de fam ilia cum natului prof. Beniamin Stan în marea durere p r ic in u ită de trecerea în nefiinţă a soţiei dragi. Fraţii Viorica şi Nicu cu familiile. (749894)

• S întem a lă tu r i de familia ing, Marius M ălai în dureroasa încercare pricinuită de trecerea în n efiin ţă a m am ei sale. Colegii d in Servic iu l In v e s tiţii H id ro cen tra le . (749897)

Prietenului Dorin Olteanu, Director General al T .C .I. CIuj-Napoca şi familiei îndoliate sincere condoleanţe în aceste clipe de grea încercare pricinuite de trecerea în eternitate a mamei.

Manager General al R.A.D.P. CIuj-Napoca Liviu Medrea I

• Asociaţia de proprietari str. Henri Coandă (Unirii) n r. 9 C lu j îşi exprim ă profundul regret legat de dispariţia prem atură a Iui Ţ IC O C O R N E L cel care a administrat asociaţia peste 10 ani. Sincere condoleanţe familiei. (749901)

• Sîntem alături de vecina noastră Ţ ico M a r ia în marea durere pricinuită de p ie rd erea soţu lu i drag . Sincere condoleanţe! F a m ilia C ip ă ian Remus.(749902)

• Un ultim omagiu adus vecinului nostru V A S IL E RUS. Sincere condoleanţe fa m ilie i. Dum nezeu să-I odihnească în pace. Asociaţia de Proprietari, str. U niversităţii nr. 1, C Iu j- Napoca. (752577)

* Sincere condoleanţe colegului nostru Axente Vom ir ia pierderea tatălui d rag . în tre a g a noastră compasiune familiei. Colegii Serviciului Investiţii R. A. J. A. C. C luj. (749904)

• Sîntem alături de colega noastră şi directoarea Şcolii nr. 10, d-na prof. Aurelia V ig u în m area d urere pricinuită de pierderea celei mai apropiate fiinţe, mama, şi dorim ca Dumnezeu să-i ofere consolarea şi pacea sufletească de care are nevoie în aceste momente grele. Colectivul Şcolii nr. 10, CIuj-Napoca. (752579)

• Elevii Şcolii nr. 10, C Iuj- Napoca, îm părtăşesc durerea profesoarei şi directoarei lor, prof. Aurelia V ig u , la m oartea neaşteptată a mamei sale, sperînd că tim p u l î i va aduce consolarea şj liniştea sufletească de care are nevoie. (752580)

Comitetul Cetăţănesc de Părinţi al Şcolii nr. 10 C Iuj- Napoca, participă sufleteşte la durerea pierderii mamei dragi a d-nei Aurelia Vigu, tra n s m iţîn J u -i sincere condoleanţe. (752581)

• S întem a lă tu r i de fa m ilia D o rin O ltean în durerea p r ic in u ită de p ierd erea m am ei drag i. Sincere * condoleanţe! F a m ilia G rig o re Dejeu. (752582)

• S întem a lă tu r i de colegul nostru Spătar Ioan în durerea pric inu ită de p ierd erea ta tă lu i drag. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de la Casa de Asigurări de Sănătate, Cluj. (752584)

• Sîntem alături de ing. O lte a n u D o rin d ire c to r general T . A. G. C. I. C luj în marea durere pricinuită de p ierd erea mam ei sale d rag i. Colegii de Ia A C I Cluj. (749908)

• S în tem a lă tu r i de fam ilia prof. Beniamin Stan în suferinţa pricinuită de pierderea soţiei dragi prof. M A R IA S T A N . Valentin , I k i , R o d ica , Sim ona. (749910)

• C u adîncă durere în su fle t ne desp ărţim de dragul nostru C H IO R E A N T E O D O R . Nu te vom uita niciodată. Odihncşte-tc în pace suflet bun. Lia, Radu, Donu. (749911)

• S în tem a lă tu r i de colegul nostru dl. Lugojan Voicu în încercarea grea p r ic in u ită dc p ie rd erea ta tă lu i său. S incere cond o leanţe fa m ilie i Conducerea SC “Tricotaje Someşul” SA şi Consiliul de administraţie. (749915)

• Sincere condoleanţe şi în tre a g a noastrăcompasiune colegului nostru d l. L u g o ja n Voicu şef serviciu expo rt în aceste clipe g re le cauzate dc decesul tatălu i drag. Colegii de Ia S e rv ic iu l E x p o rt A p ro v iz io n a re şiSecretariat. (749916)

• Sîntem alături de colega noastră C ris tin a Stan în aceste momente dureroase cînd se desparte pentru to td eau n a de m am a sa. Sincere condoleanţe din p a rte a co lec tivu lu i din Dispensarul Medical Sanex. (886722)

• S în tem a lă tu r i de prietena noastră Cristina Stan în aceste momente de grea încercare pricinuite de p ie rd e re a m am ei d rag i. Sin cere condoleanţe din partea lu i Sanda, Eronim şi Ţucu. (886723)

• Sîntem alături cu inima şi gîndul de fam ilia Gliga Vasile acum cînd se despart de buna lor mamă, soacră şi bunică. Dumnezeu să vă dea lin iştea de care aveţi a t îta n e v o ie . F a m il ia Corpodean. (749922)

E x r e m x s• S-a stins din viaţă fosta

n o astră d irig in tă ,profesoara M A R IA STAN, un suflet nobil şl blînd. O vom păstra m ereu în a m in tir ile ■ noastre T ran sm item sincere condoleanţe fa m ilie i îndoliate. Părinţii, elevii şi diriginta clasei a V I I I a E, Şcoala nr. 1 C luj. (749924)

• Un ultim omagiu fostei mele colege, M A R IA STAN. Condoleanţe întregii familii, Lucia Iepure. (749925)

• Colectivul de conducere îm p reu n ă cu în tre g personalu l Sucursale i Hidrocentrale C lu j sîntem alături de colegii noştri ing. şef M ariu s M ă la i şi ing. M arius Octavian M ăla i, în m area durere cauzată de pierderea mamei şi a bunicii d ra g i. Odihnească-se în pace. (886727)

* Un ultim omagiu celei care a fost cuscra noastră M A R IA STAN. Dumnezeu s-o odhnească. Fam ilia Pop.(886729)

• Cu mare durere ne luăm adio de la cea care a fost m a m a , soacra şi bunica n o a s tră M A R IA S T A N . Dumnezeu s-o odihnească. C risti, Lena, M arius, Cristi.(886730)

• Sîntem alături de colega noastră Stan C ris tin a în m area durere pricinuită de p ie rd e re a m am ei d rag i. Sincere condoleanţe. Colegii de facultate. (886732)

• Sîntem alături de fostul n o s tru coleg ing . D o rin O ltean în aceste momente grele pricinuite de pierderea mam ei dragi. Foştii colegi de la In sp ecţia în C o n s tru c ţii a J u d e ţu lu i C lu j. (886733)

• A u trecut 6 săptămîni de tristeţe şi durere de cînd ne-a părăsit iubitul nostru ta tă , socru, frate şi bunic B E R A R IO A N . A m intirea ta o vom păstra veşnic în su fle te le noastre. S o rin , Bianca şi Andrei. (886720)

• Se îm plinesc şase săptămîni de cînd scumpul nostru soţ şi tată, G IU R G IU E M IL IA N , a trecu t în eternitate. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul lu i bun şi b lînd. Te vom păstra veşnic în in im ile noastre. Soţia N u ţi, fiica Ioana şi g inere le A lin . Slujba de pomenire va avea loc sîmbătă, 25 martie, ora 12.30, la' Biserica “ Bob” . (752549)

• Au trecut 6 luni de lacrimi şi durere de cînd a trecut în nefiinţă cel care a fost d rag u l nostru GÂNSCĂ IO S IF . Slujba de pom enire va avea loc sîmbătă 25.03.2000 ora 12 Ia B iserica d in D îm b u l Rotund. N u te. vom u ita niciodată. Soţia M aria , fiul Ghiţă, nurorile M ariana şi A dina şi nepoata D iana.(749903)

• Duios omagiu la 9 ani de cînd a plecat în eternitate dragul nostru, cel care a fost ing. CUBLEŞAN V A S IL E . C în tecu l în g e r ilo r să -ţi legene somnul spre lumina veşnică. Soţia Lia şi copiii. (752586)

• Lacrimi, durere şi un pios omagiu, la 2 ani de Ia decesul d rag e i • noastre M A R IA N A M E R C E A N , născută C IU C A . Fam ilia îndurerată. (886718)

• Se împlinesc 2 ani de durere de la trecerea îh veşnicie a scumpei noastre M A R IA N A M E R C E A N . Nu te vom uita niciodată. F iica B ianca şi g inerele Sorin. (886719)

Cu d u rere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iub ite i noastre m am e, soacre, bunici, străbunici şi stră -s tră b u n ic i N E M E Ş A NA (LU NG A ), în vîrstă de

ani, Înm orm întarea va avea loc sîmbătă 25 martie ora 13, în satul Paglisa. Dum nezeu să o ie rte . Familia îndoliată. (D.)

• N im icul te-a adus, I Nimicul te-a luat, /Nimic din tine-n urm ă nu a m ai rămas, /Decît dorul imens şi durerea din sufletele noastre. Acum la împlinirea unui an de la d ispariţia scumpului nostru soţ, tată, socru, bunic, ginere şi prieten N IC O D IM TEREC fost medic stomatolog lă Policlin ica H uedin Parastasul va avea loc sîmbătă 25 martie ora 12, la B iserica nouă sţr. P rim ăverii, M ăn ăştu r Dumnezeu să te odihnească în pace. Nemîngîiaţi soţia, copii, g in e rii, nepoţii şi fraţii. (749928)

• La împlinirea a 7 ani şi 3 ani de Ia trecerea în eternitate a iubiţilor noştrii p ă rin ţi p ro f. P E T R E P O G ÎN G E A N U şi p ro f. E L E N A P O G ÎN G E A N U pios om agiu, iu b ire şi veşnică pom enire.Parastasul de pom enire duminică 26 martie ora 12, la B iserica “ Sf. Apostol Andrei” în cartierul Andrei M u re ş a n u .. F a m iliaîndurerată. (749930)

• S-au scurs 6 luni de cînd s-a stins scumpa noastră m am ă,soacră,bunică şis tră b u n ic ă ,M IA IR M A H R IŢ A N .P a ra s ta s u l de pomenire va avea Ioc la Catedrala “Schimbarea la Faţă” în 25 m artie,la ora 12,30.O dihnească-se în pace .F am ilia Şerdean. (886644)

Centrul Cultural Sindan se alătură tuturor celor care deplîng trecerea în nefiinţă a Prof. univ. dr. M IR C E A ZA C IU şi transmite familiei sincere condoleanţe. D-zeu să-l odihnească în pace. (D.)

* Revista de Arte Vizuale Balkon deplînge trecerea în nefiinţă a Prof. univ. dr. M IR C E A Z A C IU şi transm ite sincerecondoleanţe familiei. D-zeu să-l ierte şi să-l odihnească.(D -)

3 n f r e a g a s a m ă d s

fu0 2 R U T E T I i P R O C U R A î Î N £ f e T A i U N I R I l

â L

Tel./fax. 064-196.858

Papa a deplîns “teribila tragedie a Shoah-ului”, dar nu a prezentat scuzele aşteptate de evrei

Papa loan Paul al îî-lea “a deplîns terib ila tragedie a Shoah-ului” , într-un discurs, istoric pronunţat, ieri, la Yad Vashem, memorialul ridicat la Ierusalim în onoarea celor şase milioane de victime ale Holocaustului, informează AFP.

Suveranul Pontif a condamnat, de asemenea, toate actele de antisemitism comise • de creştini de-a lungul timpului şi şi-a exprimat speranţa că această “tragedie” va duce la stabilirea “.unei noi relaţii între creştini şi evrei”.

Papa nu a prezentat, totuşi, scuzele pe care numeroşi evrei le aşteptau din partea Bisericii catolice pentru responsabilitatea pe care ei consideră că o are în Holocaustul comis de nazişti

împotriva comunităţii evreieşti, în timpul celui de-al doilea război mondial. La ceremonia

-de la Yad Vashem au participat circa 200 de supravieţuitori a i. Holocaustului, dintre care 20 orginari din oraşul natal al Papei, Watowice, din Polonia. “Am venit la Yad Vashem pentru a aduce un omagiu milioanelor de evrei care, privaţi de orice, în special de demnitatea lor umană, au fost asasinaţi în timpul Holocaustului” , ; a -spus ■ Suveranul Pontif.

B iserica' Catolică este “profund întristată de ură, de actele de persecuţie şi de manifestările antisemite comise de creştini împotriva evreilor, indiferent de epocă sau de loc”,

a afirmat Suveranul Pontif. “Să construim un nou viitor în care să nu mai existe sentimente antisemite printre creştini sau sentimente anticreştine printre evrei”, a îndemnat Papa.

Premierul isrăelian Ehud Barak a adus, ieri, un omagiu pentru rolul jucat de loan Paul al Il-lea în “schimbarea istorică” intervenită în atiţudinea Bisericii Catolice faţă de evrei. Comentînd “mea culpa” prezentată, la 12 martie, de către Papă, pentru greşelile şi păcatele comise de Biserică în timpul celor 2.000 de ani de istorie, prem ierul israelian a dat asigurări, într-un discurs rostit în prezenţa Papei, la Yad Vashem, că Israelul “apreciază

1 foarte mult acest act nobil”.

Vladimir Puţin este creditat cu peste 50 la

sută din intenţiile de vot pentru alegerile

prezidenţiale de duminicăPreşedintele interimar rus, Vladimir Puţin,

este creditat cu aproximativ 53-55 la sută din intenţiile de vot pentru alegerile prezidenţiale de duminică, informează AFP, citînd estimările publicate, ieri, de institutul de sondare a opiniei publice VTsIOM. Conform aceloraşi estimări, principalul contracandidat al lui Puţin, Ghennadi Ziuganov, se bucură de sprijinul a 22-24 la sută din electorat, în timp ce liberalul Grigori lavlinski este susţinut de 5-6 la sută dintre alegători. Estimarea institutului VTsIOM se bazează pe rezultatele ultim elor sondaje şi pe experienţa precedentelor scrutinuri prezidenţiale din Rusia, prevăzînd o victorie a lui Puţin din primul tur de scrutin. -

Sondajele efectuate în ultima perioadă au arătat o scădere a popularităţii preşedintelui interimar. In cazul în care nici unul dintre candidaţi nu obţine jumătate dintre voturile exprimate, va fi necesară organizarea celui de-al doilea tur de scrutin, în data de 16 aprilie. Institutul apreciază că trei la sută dintre voturi vor fi anulate, şi că la alegerile din 26 martie vă vota circa 64-65 la sută din electorat.

D acă P uţin va cîştiga a leg erile a l va fi "u n mic

N ap o leo n "Dacă preşedintele rus interimar, Vladimir

Puţin, va cîştiga alegerile de duminică, el va deveni un “mic Napoleon”, apreciază principalul său contracandidat, şeful Partidului Comunist, Ghenadi Ziuganov, într-un interviu publicat, miercuri, de ziarul “Corriere della Sera”, informează AFP. “Pentru (fostul preşedinte rus, Boris) Elţîn, în afară de'putere şi de vodcă, nu

• existau alte valori. Ce va ajunge Puţin dacă va cîştiga (alegerile)? Un mic Napoleon”, a declarat Ziuganov. “în cele opt luni,, de cînd a devenit premier, (Puţin) nu a făcut nimic pentru a opri sărăcirea populaţiei, nu a făcut decît să provoace războiul din Cecenia şi să se ascundă în spatele unui avion de vînătoare”, a adăugat liderul comunist. Conform celor declarate de Ziuganov, o victorie a lui Puţin va duce la “o dictatură a complotiştilor, a celor care au furat miliarde de la poporul rus”, pentru că “prima decizie a lui Puţin a fost acordarea imunităţii pentru Elţîn”, în vreme ce unii dintre apropiaţii preşedintelui demisionar .erau acuzaţi de corupţie.

Liderul Partidului Comunist rus a declarat că se aşteaptă ca “rezultatele alegerilor să fie falsificate” pentru a duce la victoria lui Puţin, pe care l-a mai acuzat de făptui că a provocat războiul din Cecenia pentru a “distrage atenţia de la dezastrul economic” produs de fostul preşedinte şi de anturajul său.

a afirmat înaltul comisar pentru refugiaţi al ONUîn a ltu l comisar pentru

refugiaţi al ONU (UNHCR), Sadako Ogata, a declarat, m iercuri, că albanezii din Kosovo se opun revenirii în provincie a 200.000 de refugiaţi. sîrbi, informează AFP.

“Populaţia albaneză nu are în general nici o intenţie de a-i primi pe refugiaţii sîrbi, în schimb doresc ca mai mulţi sîrbi să plece din Kosovo”, a precizat Ogata.

“Sîrbii şi alte minorităţi sînt îndemnaţi să plece”, a subliniat Ogata.

înaltul comisar a precizat că “expulzarea minorităţilor ,este total opusă” principiilor şi politicii UNHCR, adăugind că întoarcerea sîrbilor în Kosovo, este una dintre “ cele mai scumpe dorinţe ale sale”.

Aproximativ 240.000 de sîrbi şi alţi cetăţeni nealbanezi au fugit de violenţele şi ameninţările albanezilor de la sosirea forţei internaţionale de pace K FO R în provincie, în iunie 1999, potrivit UNHCR.

înaltul comisar a declarat că -nu există “condiţii adecvate” pentru întoarcerea sîrbilor şi a

celorlalţi nealbanezi în provincie.

Aceste condiţii “vor depinde foarte mult de modul în care legea şi ordinea sînt menţinute, cît şi de restaurarea sistemului judiciar” în provincie, a adăugat Ogata. Securitatea din Kosovo, provincie din sudul Serbiei cu populaţie majoritar albaneză,

este asigurată de KFOR, iar de administraţia sa se ocupă ONU, de la retragerea forţelor iugoslave în iunie 1999.

Ogata, care a vizitat deja Croaţia şi Bosnia-Herţegovina, urmează să meargă în Muntenegru, înainte de a pleca ■ spre Kosovo, Macedonia şi Albania..

Un marinai turc a fost ucis, iar un altul rănit de către paza de coastă ucraineană.. Unm arinar turc a fost ucis, iar.un altul rănit, după ce

paza de coastă ucraineană a deschis focul pentru a inspecta, miercuri, trei ambarcaţiuni turceşti, în Marea Neagră, au recunoscut, ieri, autorităţile ucrainene, informează AFP. ' 1 •

în timpu) operaţiunii, una dintre cele trei ambarcaţiuni a fost scufundată, potrivit sursei citate.

La rîndul său, presa turcă indica, ieri,,existenţa a doi marinari turci ucişi şi a două ambarcaţiuni scufundate.

O a patra ambarcaţiune a reuşit sâ scape, după ce a fost descoperită, împreună cu celelalte, pescuind calcan la circa 200 de kilometri în largul coastelor oraşului Odesa, a precizat un responsabil al pazei de coastă ucrainene. ■ i

T E N IS - A n d re i P a v e l p a rtic ip ă în a c e a s t ă s ă p tă m în ă la tu rn e u l a m e ric a n d e la M iam i (d o ta t cu p rem ii în v a lo a re d e 3 ,2 m ilio a n e dolari). P a v e l v a ju c a în prim ul tu r c u a rm e a n u l S a rg is S a rg s ia n .

viner m m mrs ifă iis

T E N IS - L a a c e e a ş i r e u n iu n e , d a r în c o n c u r s u l fem in in (d o ta t c u p re m ii în v a lo a r e d e 2 ,5 2 m i l io a n e

d e d o la r i) , Ir ina S p î r l e a v a j u c a în c o m p a n ia s lo v a c e i K. S r e b o tn ik , i a r R u x a n d r a D ra g o m ir v a

e v o lu a a b ia d in tu ru l d o i, fiind " s c u t i t ă d e p rim u l tu r .

Sâ ne îm p âcâm !Hai să ne împăcăm cu ideea că “U” s-a dus dracului în

divizia oaselor rupte, unde deplasările-se jac 'cu căruţa şi golurile vin cu pumnul: S-au aprins stelele prăpădului.

. Mirmse arlemăJmăr rupPpe spinarea jucătorilor mîmiiţi de talent. Zvon de iarbă verde, Gigiu ne-a dus cu pluta pe apa suspinelor, încărcaţi cu prea multe speranţe. Noi am spus demult xăiacestdukse risipeşte :ca: o iapă încolţită de Jupi; dar am fost ascultaţi cu ceafa. ' . •

In fond, împăcarea nu înseamnă iertare.Mihai HOSSU

Timişoara ultima speranţă a “Şepcilor-roşii”• C ris t i C o ro ia n (G lo r ia B is tr iţa ) a r p u te a ju c a p e n t r u “ U ” •

:D iv iz la f l£ ? ( lR S C IS " A 2 5

“P o s ib i lu i l - a m f ă c u t , im p o s ib i lu l îl î n c e r c ă m , i a r p e n tru m irac o le a v e m n e v o ie d e tim p ”, a ş a s u n ă u n p ro v e rb i ta l i a n . D in n e f e r i c i r e , U n iv e rs ita tea C luj s e a f lă în tr-o p re lung ită c riz ă d e idei, re z u lta te şi tim p. A u m ai r ă m a s 11 e ta p e , c o n s id e ra te la C luj, d u p ă re m iz a c o n s e m n a tă în fa ţa B ih o ru lu i, in s u f ic ie n te p e n t r u r e a l i z a r e a m iraco lu lu i “i ta l ia n ”. în o p in ia “vicelu i” O rla n d o B orz , c a r e la c îte v a m in u te d u p ă în c h e ie r e a jocu lu i d e m iercu ri p lîn g e a c a un co p il, d a c ă e c h ip a n u s c o a t e

Itearacrosiică...Etapa se va desfăşura în

două “reprize”: prima sîmbătă, 25 martie, cu 7 partide, a doua'duminică, 26 martie, cu ultimele două întîlniri. Din' totalul celor 9 partide 5 vor putea fi urmărite pe micul ecran. Iată programul etapei: .

Sîmbătă, 25 martie• Rapid - FC Extensiv

(2 -1 ). În tîln irea va fi transmisă pe micul ecran, de TVR1- (ora 13,00). Giuleştenii au cuvîntul!

• FC Braşov - Petrolul (0-1). Chir dacă miercuri braşovenii au adus de la Extensiv 3 puncte, meciul cu “găzarii” va fi foarte greu. Dar de pierdut nu-i voie, că

subiectivăse supără armeanul. în plus, este vorba şi de revanşă. Întîlnirea va fi transmisă pe micul ecran de PRO TV (ora 15).

• Astra - FC M Bacău (2-1). Prilej pentru Costică Ştefânescu de a mai adăuga 3 puncte în contul Astrei. Disputa va putea fi urmărită pe m icul ecran (PRO TV, ora 17,00).

• Rocar - Dinarno (0-3). “Mister/ Comei Dinu n-a prea fost mulţumit de piestatia haitei, miercuri, în “Groapă’ , aşa că muştruluiţi bine, “Cîinii roşii” nu-i vor ierta pe rocarişti.

• Farul - FC Argeş (1-2). Dincolo de revanşă, “marinarii” aii'nevoie de 3 puncte ca de un colac de salvare, mai ales că galera constănţeană a cam “intrat la apă”.

• FC Oneşti - O ţe lu l (1-2). Ca nişte buni creştini, oneştenii mai speră în... minuni şi ca atare îşi doresc toate punctele. Gălăţenii s-ar mulţumi,şl cu unul.

• U niv. C ra iova - C eahlăuT(l-l). în toamnă, sub Pietricica, Emil Săndoi a ciugulit- “remiza”. Acum, după cele întîm plate la Bacău, răzbunarea oltenilor pică pe nemţeni. -

Duminică, 26 martie• CSM Reşiţa - Steaua

(0-5). Pentm reşiţeni un fel de meci de adio. Disputa din Valea Domanului va fi transmisă pe micul ecran (PRO TV, ora 14,30).

• FC Naţional - Gloria (0 -1 ). U ltim a partidă a etapei. O nocturnă transmisă pe micul ecran (PRO TV, ora 20,00).

Romeo V. CÎRŢAN

D iv iz ia B , S e ria a l l - a - 2 4

Avancronică... scurtăDupă intermediara de miercuri, Gaz Metan a mai făcut un

pas spre A, iar “U” Cluj unul spre... C. Sîmbătă, etapa cu numărul 24 prilejuieşte alte dispute interesante, cu implicaţii deosebite în lupta pentm evitarea retrogradării. Iată ce ne oferă programul etapei:

• Corvinul - FC Drobeta (2-3). Hunedorenii îşi doresc în primul rînd revanşa în faţa severinenilor şi consolidarea poziţiei secunde, în aşteptarea unor eventuale rateuri ale medieşenilor.

• Inter Sibiu - Electro Bere (4-3). Sibienii au cîştigat şi în tur, iar acum evoluează acasă, aşa că...V • Jiul Petroşani - ASA Tg. Mureş (0-7). Ortacii nu-i vor ierta pe mureşeni pentm scorni net cu care au fost umiliţi în toamnă. ■ . '

• Minerul Motru - FCM Vîlcea (0-2). Cum motrenii sînt cu un picior în C, iar vîlcenii se bat să scape cu bine, n-ar fi exclusă o “întrajutorare” oltenească. .

• Gaz Metan Mediaş - Chimica Tîrnăvetti (1-2). Liderul nu ştie ce-i mila, mai ales cînd are de luat şi o revanşă.

• UT Arad - UM Timişoara (5-0). Scor net, în toamnă, în favoarea “Bătrînei doamne”. Şi totuşi, meciul de-acasă va fi mai greu decît cel din tur.

• Poli Timişoara, - “U” Ciuj-Napoca (1-3). Parafrazînd ■ celebrul vers din “Infernul” lui Dante, ne adresăm jucătorilorlui “U”: “Voi care plecaţi la Timişoara lăsaţi la Cluj orice speranţă”. -.

• ARO C-Iung - FC Apullum (1-2). Caz de revanşă, cu condiţia să fie de acord şi albaiulienii.

• Olimpia Satu Mare - FC Bihor (1-2). Sătmărenii nu-i aşteaptă pe orădeni cu pîine şi cu sare, ci cu revanşa pregătită după programul lui Remus Vlad. -

Victor E. ROMAN

Program Gompetitioiial

BASCHETA zi, '-24.03., ora 17,3.0, Sala

Sporturilor: “U ” Carbochim r ISA Piteşti (Divizia A masculin);

Sîmbătă, 25.03., ora 11,30, Sala Sporturilor: “U ” Carbochim - ISA Piteşti (Divizia A masculin);

Sîmbătă, 25.03., ora 12,00,, Sala Liceului M IU : SA N EXU T - LPS Oradea (Divizia B masculin);

Sîmbătă, 25.03., ora 14;30, Sala Sporturilor: Club Voinţa - Herlitz I I Tg. Mureş (Divizia B masculin).

HANDBALSîmbătă, 25.03., ora 9,00, Sala

Sporturilor: CSS Turda - LPS Arad (DSM II);

Sîmbătă, 25.03., ora 10,00, Sala Sporturilor/Arm ătura - COMELF Bistriţa (Divizia A masculin);

Duminică, 26.03., ora 11,30, Sala Sporturilor: CSS Viitorul - A.S. Marta Baia Mare (DSF III).

VOLEISîmbătă, 25.03., ora 13,00, Sala

Sporturilor: “U” Modena - AS Ştei (Divizia B masculin).

SPOBTOL PEHTBO TOŢISîmbătă, 25.03., ora 10,00, Parcul

Municipal: “Orientare pentru toţi”.

Ttofeul “flJPS - Aqua Transilvae”

.!/ Despre acest concurs v-am relatat şi în numărul trecut, întrecerea este deschisă tuturor undiţarilor specializaţi în apele de munte, cu năluci şi muşte artificiale. Aşa după cum am mai anunţat, concursul va avea

loc în zilele de 5-7 mai pe lacul Someşul Cald (sau Tamiţa II), în perioada cînd în apele colinare şi de şes guvernează... prohibiţia. în numărul trecut am anunţat că pentru informaţii suplimentare doritorii se pot adresa la asociaţie. A zi vă oferim o sursă în plus: dl Mihai Marusciac (telefon 19-69-50) unul din organizatorii întrecerii. Dcocajndatâ atît. Ne rezervăm dreptul de a reveni, fiindcă întrecerea,' deşi anunţată din vreme, suscită interes şi mai avem de etalat unele surprize legate de concurs.

Solunarele• Iată ce spune prognoza pentm săptămînă 25-31 martie: vineri 25 şi sîmbătă 26 - două zile “albastre” cu şanse bune/luni 27 şi marţi 28 - două zile “roşii” cu

. şanse foarte bune; miercuri 29 şi jo i 30 : din nou două zile “albastre”; vineri 31 ultima zi a lui “Mărţişor” - o zi... “neagră” (una de stat acasă, termen refuzat cu osîrdie de bunul meu amic Marius, care indiferent de “culoa­rea” sojunarelor susţine că şansa trebuie încercată). “Fir întins!”.

Victor PESCARU

m ă c a r u n p u n c t d in d e p la s a r e a d e la T im iş o a ra , a tu n c i , în tr- a d e v ă r , s e p o a t e v o r b i d e re tro g ra d a re . C o n tra p e rfo rm a n ţă n e m a iîn tîln ită în to a tă is to ria d e 8 0 d e a n i . a C lu b u lu i. S p e ra n ţa s a u m ira c o lu l a r p u t e a v e n i, t o t u ş i , d e la “T a t a ” J e a n P ă d u r e a n u . - P r e ş e d i n t e l e e x e c u tiv a l “Ş e p c ilo r- ro ş ii”, Ioan M a ja , s e a f l ă în t r a t a t i v e a v a n s a te c u g ru p a re a b is triţean ă p e n tru î m p r u m u ta r e a p în ă în v a ră a lui N an , M arian A lexandru şi N e g re a . L a a c e s t e tre i n u m e s e a d a u g ă d e ie r i ş i C r is t i C o ro ia n , c a r e , în t r -o d is c u ţ ie te le fo n ic ă c u Io an M aja , ş i-a d a t a co rd u l d e p rinc ip iu d e a ev o lu a , din n o u , s u b cu lo rile lui "U” p în ă la f in e le c a m p io n a tu lu i. C e i doi p re ş e d in ţi ş i-a u fixa t c a d a tă d e în tîln ire z iu a d e m arţi, la B istriţa .

, C lubul c lu je a n s e o b lig ă s ă le a c h i te c e l o r p a t ru s a la r i i le şi ra te le d e c o n tra c t s c a d e n te în p e r io a d a d e tim p d a c ă a r fi e v o l u a t lâ G lo r ia B is t r i ţ a .

S u p o r te r ii lui- “U ” i-au c e ru t î n s ă lui M aja s ă n u s e m u r d ă r e a s c ă p e m îin i. “F ă r ă P ă d u re a n u !!! " ,

. s t r ig a u c îţiv a s u p o r te r i , ia r alţii în ju ra u d e “m a m a focu lu i” to a tă p r e s a p r e z e n t ă la m e c iu l c u F C B ihor, v in o v a tă în c a p u l lo r d e s u s p e n d ă r i le d ic ta te d e C C N .

T r u p a a n t r e n a t ă , d e P e t r e G ig iu a e f e c t u a t ie r i u n a n t r e n a m e n t d e 6 0 d e m in u te . P r o g r a m a t la o r a 1 0 ,3 0 , a c e s t a a î n c e p u t * c u o în t î r z i e r e ele a p r o a p e o o r ă - ş i j u m ă t a t e . A u to b u z u l , c a r e a r fi t r e b u i t s ă - i t r a n s p o r te p e ju c ă to ri d e la c a n t o n a m e n t la s ta d io n , n u a v e n i t . “U ” a p l e c a t s p r e T im iş o a ra ie ri d u p ă - a m ia z ă ş i s - a o p rit la A ra d , u n d e s - a c a z a t la m in i-ho telu l “R o u a ”, u rm în d c a v in e r i s ă a j u n g ă în c a p i t a l a B an a tu lu i. în lo tu l d e p la s a t d e G ig iu , p a t r u j u c ă t o r i a c u z ă a c c i d e n t ă r i . E s t e v o r b a d e

, T r u ş c ă , A ş t i le a n , M u n te a n u şi ' D. D ă s c ă le s c u .

Codin SAMOILÂ

2 4 m a r t i e• Eveniment semnificativ din.

agenda anului 1962. Comitetul Internaţional Olimpic (C IO ) a atras atenţia, în mod categoric, Comitetului Naţional Olimpic ‘ din Republica Sud-Africană că în cazul în care nu pune capăt politicii de apartheid, sportivii săi nu vor f i in v ita ţi la următoarea ediţie a Jocurilor Olimpice (programate în anul 1964 în capitala Japoniei, Tokio ). Forul vizat nu şi-a îndeplinit obligaţiile faţă de Charta O lim p ică , astfel că sportivii din RSA n-au mai fost invitaţi la JO. Ei au avut “acces” din nou în 1992, la Barcelona (unde au cucerit 2 medalii de argint), pentru ca la ultim a ediţie a /jocurilor”, în 1996, la Atlanta, să obţină 3 medalii de aur şi c îte una de arg int, respectiv, de bronz.

LÂSZL6 Fr.l a ş t i f p B

Gherlenii - încă un pas sprepromovare!• C r iş u l A le ş d - O lim p ia G h e r la 0 -1 (0 -0 ) •

Olimpia Gherla a dovedit şi la Aleşd că este cea mai bună echipă a seriei. M ai ales a doua repriză a aparţinut formaţiei oaspete, care în intervalul dintre minutele 67 şi 72 a avut trei (!) ocazii clare de gol, una din ele fiind fructificată de fundaşul Molnar, care a şutat violent de la marginea careului. Elevii lui

Stadion: Crişul; T im p : frumos; T e re n : la lim ita-' impracticabilului; Spectatori: 5 0 0 (din carc 100 gherleni); • Marcator: Molnar (min. 72); A rbitri: R. Dumitrescu - M. Rus, CL Furnică (toţi din Braşov); Avertismente: Erdei - Ghcnţi.

C R IŞU L: Barabaş -’ Dobai, Crişan, Borbcly, Iaz - Pavel,/ Puşcaşiu (min. 73 Bocşan), Toth - Anca (min. 64 Juhasz), Erdci şi Borza. - , . '

O L IM P IA : Pădure - Zah, Molnar, Cionca, Giurgiu - Fcriccan, Ghcnţi, Kilin, Cupşa (min. 82 Varga), Negrean (min. 88 Roman)

îşi Bar (89 Puică).OMUL STOP-CADRU: TehnicianulMECIULUI: gherlenilor, Mihai Pop, a fost fericit la

sfîrşitul meciului, remareînd marele efort Ghenţi - __ fizic depus de toţi elevii pe un terenvn joc fără , deosebit de greu. La sfrşitul partidei, ogreşeală, un sută de suporteri gherleni au ovaţionatmare travaliu. îndelung echipa favorită.

Mihai Pop au evoluat cu mare am biţie, alături de Ghenţi evidenţiindu-se Cionca, Zah, Cupşa şi Negrean, dar întreaga echipă de pe Someş merită

felicitări. Chiar şi antrenorul gazdelor, clujeanul V a s ile Stîncel a recunoscut valoarea Olimpiei.

SZEKELY Csaba

Aeromodelismul revine în actualitate la GherlaDupă o iarnă prelungită, membrii Clubului de

aeromodelism din oraşul Gherla şi-au reluat pregătirile în vederea competiţiilor ce vor avea loc în acest an. Graba cu care elevii antrenorului Szilâgyi Farkas şi-au scos micile aparate pe pista de la marginea parcului are explicaţii. In acest an (ca de altfel şi în 1999) Campionatele Naţionale de seniori se vor desfăşura la Gherla, o mare onoare pentru organizatori. Anul trecut totul a fost O.K., oaspeţii urbei de pe Someş fiind mulţumiţi de condiţiile de concurs, cazare şi de organizare. Alături de municipiul Dej,

Gherla s-a înscris pe lista localităţilor-gazdâ a celor mai importante com petiţii interne de aeromodelism. In ultimii doi ani, la Campionatele Naţionale ale României, în afară de concurs au participat şi c îţiva sportivi* ai C lubulu i “Ercbânyâsz” Pecs din Ungaria. Cu această grupare sportivă din ţara vecină aeromodeliştii gherleni au bune relaţii de colaborare.

Alături de seniori, Ia Gherla şi-au reluat antrenamentele, şi m em brii Cercului de aeromodelism din cadrul Clubului copiilor din Gherla. SZ. Cs.

( i

»»

Orientare pentru toţi

DJTS,' prin comisiile “Sportul pentru to ţi” şi “Orientare”, în colaborare cu Societatea “Pro Orientare”

organizează - sîmbătă, 25 martie, un concurs de orientare sportivă deschis tuturor categoriilor de vîrstă, de la elevi şi pînă la... bunici. întrecerea se va desfăşura pe trei paliere: începători, iniţiaţi şi avansaţi. De reţinut! Prezentarea la concurs şi înscrieri direct “la faţa locului” , adică în parcul

municipal, lîngă statuia din faţa Casinoului (în vecinătatea laculu i de agrement), Ia ora 10,30. în- acelaşi loc se va desfăşura şi festivitatea de premiere a celor mai buni la categoriile de participare.

(v.e.r.)

E5T Agenţie de pariuriH G R Z O N T

Joci şi câştigi două ori m I

4 0 M A R ! P R E M IID E P U N E Ţ I T A L O N U L ÎN A G E N Ţ II

T a lo n d e c o n c u r s ; Agenţia.......... \

« Baba Novac,8 • Complex Flora• Aurel Vlaicu, 2-4 • Complex Union

• Horea, 97

! Nume ...............:...... ..........Prenume „Data

i Adresa ........... ......Te!. L S

D irec ţia d e Im pozite şiT a x e a m u n ic ip iu lu iC Iuj-N apoca r 197750 K c c m u i n i i !

1 9 9 6 - B a n c a N aţiona lă a R o m ân ie i a re a u to r iz a t p a tru bănci c o m e rc ia le

(B an co rex , B C R , B R D şi BCIT) c a d e a le r i p ep ia ţa v a lu ta ră in te rb a n c a ră .

u M M I i

r;oxrcr-9ir)i a n n i un l a C:) i v Jd°i ani după debutul proceselor penale - rămase încă nejinalizate -

îndreptate împotriva lui Sever Mureşan şi Mircea Horia Hossu, la Judecătoria CIuj-Napoca va începe în scurt timp procesul omului de afaceri italian de origine română Ion llie Mania, acuzat de prejudicierea Băncii „Dacia Fplix” cu suma de 20 de milioane de dolari.

Prejudiciul pare mic în comparaţie cu cele 500 de milioane de dolari imputate de BDF lui Mureşan şi Hossu, dar reprezintă, totuşi, o sumă aproximativ egală cu bugetul municipiului CIuj-Napoca pe un an de zile.

Ion llie Mania a primit în aceste zile, la domiciliul său din Casteileone, Italia, citaţia emisă de Judecătoria CIuj-Napoca şi aşteaptă începerea procesului, programat pentru data de 20 iulie a acestui an. Justiţia clujeană va trebui însă jă se grăbească, pentru că există riscul ca Ion llie Mania să beneficieze de o prescripţie specială, care îl exonerează de răspunderea penală.

D a t o r n i c i i B D F C i n e e s t e M a n i a ?Ion llie Mania este unul dintre oamenii

de afaceri cărora li se reproşează devalizarea Băncii „Dacia Felix” din Cluj şi, implicit, îm pingerea acesteia pînă în pragul falimentului. în opinia BDF, principalii vinovaţi ar fi Sever Mureşan şi Mircea Hori? Hossu. Aceştia sînt . în prezent judecaţi, la Suceava, fiind acuzaţi că în perioada martie 1993 - iunie 1995 au derulat împreună “manopere frauduloase” şi plasamente financiare fară bani, care au fost folosite pentru a achiziţiona treptat pachete de acţiuni Ia B D F. Cei doi - M ureşan şi Hossu - au em is, prin intermediul societăţii Fondo Sociale di Cooperazione Europea din Milano cinci ordine de creditare false, fară acoperire cu disponibilităţi valutare, şi obligaţiunile Partipool, fictive, fără valoare pe piaţă. Prejudiciul provocat de cei doi este extrem de greu de estimat, însă Banca „Dacia Felix” pretinde de la aceştia nu mai puţin dc 500 dc milioane de dolari. Această cifră- a provocat, în repetate rînduri, risul celor doi inculpaţi, carc susţin că BDF nu a deţinut niciodată asemenea sume de bani.

Suma de 20 de m ilioane de dolari imputată lui Ion llie Mania - cel care urmează să răspundă în cursul acestui an în faţa justiţiei - pâre ridicolă în comparaţie cu prejudiciul provocat de Mureşan şi Hossu. Totuşi, aceşti bani ar fi suficienţi, de exemplu, pentru construirea a 1.600 de apartamente de patru camere sau pentru desfăşurarea în cele mai bune condiţii a activităţii administraţiei locale clujene, pe timp de un an.

Stabilit în Italia încă din anul 1979, M ania a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lingă Curtea de A pel C lu j, pentru comiterea infracţiunilor de înşelăciune în convenţii şi. uz de fals. Practic, lui Mania i se reproşează câ a indus în eroare Banca „Dacia Felix”, cu ocazia încheierii unor contracte de • creditare, prezentînd o scrisoare de garanţie falsă, despre care pretindea că ar fi fost eliberată de Banco di Napoli, filiala Brescia. în baza acestei aşa-zise garanţii, BDF a acordat societăţii Lirom SRL - proprietate a soţiei şi cumnatei lui Ion llie Mania şr condusă de către acesta din urmă - mai multe credite a căror valoare se ridică Ia 11,5 milioane de dolari. în legătură cu scrisoarea de garanţie prezentată de Mania au existat suspiciuni încă de la început, dar acestea au fost, din cîte-se pare, trecute cu vederea, chiar dacă dintr-o corespondenţă din 1994 cu Banco din Napoli rezulta clar

■ câ această instituţie nu eliberase o scrisoare de garanţie, ci una ’de referinţă, şi nu pe numele Societăţii Lirom, care nu era clientul băncii, ci pe numele societăţii Stima Group, condusă de acelaşi Mania. După discuţii îndelungi asupra validităţii garanţiilor oferite de Mania, reprezentanţii BDF au convenit cu acesta ca creditul acordat să fie garantat cu alte bunuri: Mania s-a ' conformat şi le-a oferit - la- novarea obligaţiilor sale faţă de bancă, după mai multe serii de negocieri - garanţii la fel de valabile: o clădire, estimată la 800.000 de dolari, cu toate că în realitate valora cu mult mai puţin, şi acţiuni ale firmelor

c -

“Stimei” ,din Timişoara şi “Stimin” din Oradea - patronate tot de Mania - cu mult supraevaluate. Aceste garanţii au fost puse în executare de către Banca „Dacia Felix” şi fac obiectul unui proces aflat pe rol la Braşov - cu dobînzi şi penalizări, ş-au adunat peste 20 de milioane de dolari datorie -, dar reprezentanţii băncii nu speră să recupereze mare lucru din vînzarea lor.

M a n i a v s . M u r e ş a n s i9 9

v i c e v e r s a

Ce este interesant în procesele îndreptate pînă acum'împotriva marilor datornici, ai Băncii „Dacia Felix” este că diferitele părţi se acuză vehement una pe cealaltă. De exemplu, primul proces prin care au trecut Mureşan şi Hossu, desfăşurat la tribunalul Districtual din Milano - care i-a şi achitat pe cei doi în 24 ianuarie 1998 - a avut loc ca urmare a unei plîngeri făcută tocmai de Ion llie Mania. Procesul continuă însă în România, unde cei doi au toate şansele să fie condamnaţi. Dar iată că procesul care va începe în luna iulie la Cluj, îndreptat împotriva lui Mania, a început cu o plîngere prealabilă adresată Parchetului tocmai de către Sever Mureşan, iar Mircea Horia Hossu, fostulprim-vicepreşedinte al BDF, s-a străduit să-l “înfunde” pe Mania prin declaraţiile .date în faţa procurorilor.

C in e r ă s p u n d e ?

. Pentru că faptele lor s-au petrecut în urmă cu mai bine de şase ani şi pentru că form alităţile legate de anchetă şi de desfăşurarea proceselor par să se prelungească la infinit, atît Ion"llie Mania, cît şi Mureşan şi Hossu au toate şansele sâ scape între timp de răspunderea penala:

.dacă deda comiterea infracţiunii se scurge o perioadă care depăşeşte cu jumătate maximul prevăzut de lege ca pedeapsă pentru infracţiunea respectivă operează prescripţia specială, urmare a căreia inculpaţii de azi nu vor face nici o zi de puşcărie. Aşa riscă să se petreacă, de exemplu, în cazul procesului patronului Caritas, loan Stoica. Strămutat' recent la Oradea, procesul trebuie luat de la capăt, cu audierea tuturor persoanelor implicate, ceea ce presupune o risipă uriaşă de timp si de bani. •

R. NICULESCU

u r m a r e d in p a g in a 1

/ La m ijlo c -

u n apartam ent

v „ tip 4 s te le ” JC o n d u c e r e a s o c ie tă ţ i i s p u n e

c ă în u ltim u l a n F e n e ş a n s - a o c u p a t n u m a i d e a m e n a j a r e a u n u i a p a r ta m e n t , d e tip 4 s te le , în c a r e r e f u z ă a c u m s ă s e m u te . M otivul a c e s tu i r e fu z e s te , s e p a r e , fap tu l c ă a ic i tr e b u ie p lă t i tă o c h irie d e 7 5 0 .0 0 0 lei p e l u n ă , - în t im p c e p e n t r u lo c u in ţa d e serv ic iu p e c a r e o o c u p ă î n p r e z e n t , F e n e ş a n p l ă t e ş t e 1 2 0 d e le i p e lună". A p a r t a m e n t u l d e lu x a r e 3 c a m e r e (p lu s d e p e n d in ţe ) ş i a f o s t o b ţ i n u t p r in u n i r e a a 4 c a m e r e d in b locu l d e n e fam iliş ti a l f irm e i. A vînd în v e d e r e fa p tu l c ă p e n t r u f ie c a re c a m e r ă d in b lo c „ F a rm e c " p r im e ş te o c h irie d e 2 0 0 . 0 0 0 le i p e l u n ă , c o n d u c e r e a so c ie tă ţii c o n s id e r ă c ă c h iria p e c a r e o c e r e e s t e m a i m u l t d e c î t a v a n t a j o a s ă p e n t r u F e n e ş a n . L id e r u l s i n d i c a t u l u i s p u n e î n s ă , c ă a p a r t a m e n tu l c a r e i s e o f e r ă e s t e u n u l d e p ro to co l ( d e d n u p o a te fi o c u p a t p e r m a n e n t d e u n a n g a j a t a l f i r m e i ) , ş i n ic id e c u m o locu in ţă d e se rv ic iu .

S p a ţ iu l în c a re lo c u ie ş te în p re z e n t V ic to r F e n e ş a n s e a flă p e s t r a d a P a r is . C o n d u c e r e a

„ F a rm e c " d o re ş te s ă e x tin d ă aici s p a ţi ile d e p ro d u c ţie ş i s â c r e e z e c h ia r c î te v a noi locu ri d e m u n c ă , în a c e la ş i s p a ţ iu d e p e P a r is l o c u i e ş t e î n c ă o a n g a j a t ă a f a b r i c i i . Ş i e a a p r im i t u n a p a r t a m e n t în b l o c u l d e n e fam iliş ti, p e c a r e l-a re fu z a t, d e ş i in iţial s - a m u ta t în n o u a lo c u in ţă . D ire c to ru l g e n e r a l a l „ F a rm e c ” s u s ţin e c ă a c e s t a e s t e re z u lta tu l „instigării” iui F e n e ş a n .

Un acţionar incomod

U n a d in tre a c u z a ţi i le p e c a r e V ic to r F e n e ş a n l e - a a d u s c o n d u c e r i i „ F a rm e c ” e s t e a c e e a c ă n u a p e r m i s a c c e s u l la d o c u m e n te le f in a n c ia r-c o n ta b ile u n u ia d in tre a c ţio n a r i, r e s p e c t iv C r i s t i a n O l ă n e a n u . L iv iu T u r d e a n a d e c la ra t c ă a c ţio n a ru l a r e fu z a t s â in tre în f a b r ic ă fă ră î n s o ţ i t o r i , î n s ă , p o t r i v i t le g ii s e c r e t u l u i d e s e r v i c i u , a c e s t lu c ru n u e s te p o s ib il. El a m a i a f i r m a t c ă „ O l ă n e a n u , c a r e d e ţ in e 2 2 la s u tă d in a c ţiu n ile „ F a rm e c ”, v re a s ă p u n ă m în a p e t o a t ă d e s f a c e r e a p r o d u s e l o r „ F a r m e c . E l a c e r u t s ă s e d e s f i i n ţ e z e t o a t e c e l e 11 r e p r e z e n ta n ţe p e c a r e „ F a rm e c ” le a r e în ţa ră ş i s ă o b ţin ă u n c o n t r a c t p re fe re n ţia l. C a u rm a re a a c e s t o r p re ten ţii, O lă n e a n u n u a m a i fo s t a le s în C o n siliu l d e A d m i n i s t r a ţ i e a l “F a r m e c . ”

C r is t ia n O l ă n e a n u m a i e s t e a c u z a t şi d e fap tu l c ă a v ru t s ă im p u n ă p re z e n ţa în C onsiliu l d e

"A d m in is tra ţie a c u m n a tu lu i s ă u d in C ra iova , lu c ru c a r e , potriv it s ta tu tu lu i s o c ie tă ţii c lu je n e , n u e s t e p o s ib i l , p e n t r u c ăr e s p e c t iv a p e r s o a n ă n u e r a

- a c ţ io n a r al firm ei.P re c iz ă m c ă „F a rm e c" a fo s t

p riv a tiz a tă p rin m e to d a M E B O , în 1 9 9 5 . A stfe l, a u p u tu t d e v e n i a c ţ i o n a r i n u m a i s a l a r i a ţ i i 'ş i c o l a b o r a t o r i i p e l in ie d e d e s f a c e r e s a u a p r o v iz io n a r e . P rin u rm a re , 6 7 % d in c ap ita lu l s o c ia l s e a f lă în p r o p r ie t a te a a c tu a lilo r şi fo ş tilo r sa la r ia ţi , ia r r e s tu l d e 3 3 % în p ro p r ie ta te a

, co lab o ra to rilo r.

Sindicatul face v re ferendum y

V ic to r F e n e ş a n a a c u z a t c o n d u c e r e a „ F a r m e c ” ş i d e a m e s t e c u l în p r o b l e m e l e sin d ica tu lu i. A stfe l, în m o m e n tu l d e fa ţă , s e a flă în d iscu ţie d a ta la c a r e s e v a o rg a n iz a A d u n a re a G e n e r a l ă a m e m b r i l o r d e s i n d i c a t . - I e r i a a v u t lo c u n re fe re n d u m p r in tre s in d ic a liş ti , p e n tru a s e lu a o h o tă r î r e c u p r iv i r e la a c e a s t ă - d a t ă . C o n d u c e re a s o c ie tă ţii s p u n e c ă , d in c a u z a fap tu lu i c ă lideru l d e s i n d i c a t n u s - a i n t e r e s a t d e p r o b l e m e l e c e l o r p e c a r e îi r e p re z in tă , „ s-a c r e a t u n c o m ite t

d e in iţiativă a l s in d ica tu lu i pen tru a v e d e a c e s e în tîm p lă . A ces t c o m ite t a f ă c u t c o n v o c a to a r e p e n tru a d e te rm in a ţ in e re a unei A dunări G e n e r a le ”.

C o m i t e tu l d e in i ţ i a t iv ă a a d u n a t c irc a 3 4 0 d e sem n ă tu r i, în c ond iţiile în c a r e e x is tă 550 d e m e m b ri d e s in d ic a t (d in cei 7 30 d e sa la r ia ţi) .. D irecto ru l g e n e r a l a l „F a rm ec”

a d e c l a r a t c ă , în u rm a s c a n d a lu lu i is c a t , în s o c ie ta te a ven it c h ia r u n r e p r e z e n ta n t al conducerii fe d e ra ţie i s in d ic a le p e - ra m u ră , O v id iu P o p e s c u , c a r e a c o n v o c a t î n t r e g c o m i te tu l s in d ica l şi c o m ite tu l d e iniţiativă c a re a fă c u t c o n v o c a to a re le .

Feneşan promite noi dezvăluiri

V _______________ : “ '

L id e ru l s i n d i c a t u l u i d e la „F a rm e c ”- s - a d e c la r a t n e p lă c u t su rp rin s d e fa p tu l c ă n u a fo s t şi e l c h e m a t la c o n fe r in ţa d e p re s ă o rg a n iz a tă d e c o n d u c e re a „ F a rm e c ” ş i a p ro m is c ă a s tă z i îş i v a f a c e p u b lic e o p in iile în le g ă tu ră c u c e e a c e s - a în tîm p la t în a c e a s t ă s ă p t ă m î n ă . E l a p ro m is c ă v a p r e z e n tă p re s e i „o s e r ie d e d o c u m e n te c a r e îi vo r s u s ţin e a firm aţiile şi d e c la ra ţii le c îto rv a s a la r ia ţ i c a r e v o r 'a v e a cura ju l s ă s p u n ă a d e v ă r u l”.

ElMfHIECONOMK?Profit de 11 miliarde la „Farmec"

„Farmec” va organiza la - sfîrşitul lunii martie Adunarea Generală a Acţionarilor. în avanpremieră, conducerea societăţii a declarat că profitul brut pe 1999 este de 18 miliarde lei, în timp ce profitul net se ridică la 11 miliarde lei, cu 48 la sută mai mult decît în anul precedent.; Cifra de afaceri, înregistrată pe 1999 eSfe de 172 miliarde lei, Ţaţă de

Ţ i i ’3 :»imiHăjrde:(înj?i998j;-;jţLQŢ:ŢŢfŢ-Ţ5; ' ■■■VCinci procente din producţia firmei a fost destinată

exportului. în timp ce în ţară „Farmec" produce J0 la sută din cosmeticele de pe piaţă. în ultimii 7 ani, „Farmec a ocupat locul întîi în topul celor mai mari firme, clujene şi locul 4 pe ţară în domeniul său de activitate. De asemenea, „Farmec” s-a plasat pe locul întîi: în ceea ce priveşte produsele destinate feţei şi îngrijirii unghiilor.

Salariul mediu pe fabrică este de 1.6 milioane lei. la care se adaugă premii care ridică media remuneraţiei pe salariat la 2,2 milioane lei.

Anca BLAGA

FMI e dc acordMinistrul Finanţelor, Traian Decebal Remeş, a declarat, la

Comisiile parlamentare de buget-finanţe. că structura bugetului, de stat pe 2000 este agreată de FMI şi câ -singura obligaţie; pentru încheierea acordului este adoptarea de către Parlament

. a acestui proiect'de buget, cu deficitul de 3% şi fără o majorare a cheltuielilor şi subvenţiilor pentru unităţile cu grave probleme pentru economie.

El a spus că proiectul de buget este “mai bine făcut decît anul trecut”, iar măsurile fiscale prevăzute vor putea constitui o bază pentru relansarea economică. Remeş s-a arătat nemulţumit, de existenţa-prea/multor fonduri speciale şi a apreciat câ fenomenul de economie subterană este în “relativă amploare”, avînd în vedere m odificările “dese şi contradictorii” din legislaţie. : ;

Potrivit ministrului de Finanţe, în acest ân PIB este cifrat la 725.000 de miliarde de lei, inflaţia este estimată la .27%, iar cursul mediu la 20.500 lei/dolar. .' Remeş a răspuns întrebărilor parlamentarilor din Comisiile de-buget, cu privire la sumele provenite din recuperarea arieratelor, arâtînd câ se vizează obţinerea â 2.000 de miliarde de lei de la AVAB şi 8.000 de miliarde din privatizare de la FPS. Aceste sume vor fi folosite numai pentru răscumpărarea de titluri emise pentru restructurarea sistemului bancar, a mai precizat Remeş. . '

Proiecte de afaceri "en franţais"Competiţia “Cupa francofonăâ limbii franceze a afacerilor”

- Le mot d’or se desfăşoară între 20 şi 24 martie în principalele : centre .universitare româneşti prin intermediul reţelei : , instituţiilor culturale franceze din România (Institutul Francez

din Bucureşti; şi Centrele Culturale Franceze din- Cluj, Timişoara şi. Iaşi) şi şi-a propus să testeze şi să -stimuleze capacitatea candidaţilor, studenţi ai facultăţilor cu profil

economic din aceste universităţi româneşti, de a se exprima, " crea şi prezenta un proiect de afaceri realist în termenii specifici ah limbii franceze.: Concursul,: care a avut loc ia începulul săptămînii francofoniei. pe 21 martie. îşi va desemna cîştigătorii la nivel local astăzi, 24 martie. Aceştia vor fi

/ anunţaţi şi premiaţi în cadrul unor ceremonii care. se vor •: desfăşura în cadrul facultăţilor economice din Bucureşti, Iasi.

Cluj şi Timişoara, în prezenţa reprezentanţilor BRD - Groupe ■ Societe Generale şi ai organizatorilor, Centrele; Culturale

Franceze din România şi Institutul Francez din Bucureşti.La nivel naţional, cîştigătorii sînt aleşi de un juriu central,

iar rezultatele vor fi anunţate tot pe 24 martie,/-urmînd ca decernarea lor să aibă loc în luna mai, în timpul Forumului ; Economic Franco-Român.

De menţionat şi că Banca Română pentru Dezvoltare - Groupe Societâ Generale a sponsorizat, în calitate de unic partener, acest eveniment. (B.P.)

^ î ^ p a n T O ^ ^ 9 ^ | p j - | j [ q p o c , , 54/417 n M T ^ 2 g ,fq t l 064/4173

s o c i e t a t e a u t o r i z a t a IS C IR p e n t r u e x e c u ţ i e c e n t r a l et e r m i c e - p r e d a r e l a C H E IE

i m p o r t a t o r d i r e c t p e n t r u e c h i p a m e n t e t e r m i c e s i d e

c l i m a t i z a r e '

p r o i e c t a r e i n s t a l a ţ i i t e r m i c e si d e c l i m a t i z a r e - c a s n i c e si

i n d u s t r i a l e

s o l u ţ i i p r o f e s i o n i s t e p e n t r u a u t o m a t i z a r e a i n s t a l a t i i k n

t e r m i c e s Os e r v ic e în d a r a n t i e si D o s t a a r a n t i e . |

u n N U M E p e n t r u s i g u r a n ţ a c o n f o r t u l u i i a u

1 5 6 2 - D ia c o n u l C o r e s î a în c e p u t , la B r a ş o v ,. . . , t ip ă r i r e a T e t r a e v a n g h e l i a r u lu i s l a v o n .

I A l C l ar putea f i .: re c la m a dumneavoastră

c ju d t eqon UftQ m m• a stă zir 2 4 m a r t i e a .c ., la o ra 1 7 , în s ă l i l e M u z e u l u i N a ţ i o n a l

d e A r t ă C lu j , v e r n i s a j u l e x p o z i ţ ie i r e tr o s p e c tiv e a a r t i s tu l u i •

rî£-î.r** tvjcl f-T-< * - % r K - ‘

- ' ; i ; . v • :

*1

s a s l i

W M m s ţ j m i . - m lM t is iW V & îs t s m

S l . v |: .

I s l i i i f i S a i a i BD a n s , m a r m u r ă , 1 9 7 0

In perspectiva istoriei artei româneşti, creaţia sa poate fi integrată acelui moment de mutaţie din sculptura românească situat în "deceniul şapte al secolului nostru, al limbajului plastic, care include şi reflecţii asupra rostului actului creator. Acest moment este marcat de afirmarea în sculptura, românească a unui generaţii explozive de înnoitori ai limbajului ca George Apostu, Victor Roman, Vaier Chende... Egon Marc Lovith aparţine acestei generaţii. Aceşti creatori, dincolo de diferenţele temperamentale, de originalitatea propriilor lor căi de exprimare plastică se reunesc sub semnul “ÎN N O IR II”, al creativităţii, al refuzului consecvent al clişeului, al formei convenţionale, uzate. în ciuda convenţiilor artistice dominante în epocă şi nu numai artistice, Lovith are curajul să opereze o schimbare fermă, să esenţializeze imaginea plastică, încă în deceniul şapte, travaliul său întemeindu-se

şi pe o serioasă şi cuprinzătoare' cultură plastică (NIKE, bronz, 1961). Aspiraţiile sale novatoare vor fi subsumate în întreaga sa operă unei funcţii prospective, a unui dinamism absolut al spiritului creator, al atingerii unei stări de totală disponibilitate în care fantezia,'intuiţia proaspătă, întoarcerea la aşa-numitul “plan primar”, bucuria jocului sînt principalii protagonişti; în locul convenţiilor sociale şi estetice dominante, uzate, arta lui Lovith se înscrie în spaţiul unei aspiraţii spre autenticitate, în care rrv lumea trebuie reinventată. (...) Calităţile r universului său plastic, sensul inovării P / j sînt şi mai evidente în operele realizate j sub semnul “Holocaustului” . Ciclul “Holocaust” începe în 1945 cu schiţa “Un fc; luptător - autoportret” în cărbune, de > mare expresivitate tragică, .p u lsm n i: expresioniste apărînd şi în grafica “in ‘ cimitir”, în 1946, ca şi în lucţările de sculptură de o gravă expresiv ita te ! “Deportaţii”, 1951, “Ultimul cîntec’ 1 1953, “Bocitoare”, 1954, “Maternitate ■ tragică”, 1960... Schimbarea în concepţia & l | sa plastică devine parte integrantă a l |

. . dezvoltării acestui ciclu “Holocaust”, ce & marchează întreaga sa creaţie. Astfel ji

putem înţelege esenţializarea formei în “Victorie”, 1962, metal, sau în “Maternitate”,1970, piatră, sau “In memoriam”, 1976, metal.Cea mai deplină realizare plastică ce îngemănează adîncîmea trăirii cu virtuozitatea în domeniul epurării formei şi configurării ei plastice în sisteme expresive’, tulburătoare este ciclul intitulat “Holocaust” în pastel şi pictură (dr. Alexandra RUS).

Creator al unei statuare de o neostentativă, dar statornică modernitate şi al unei opere grafice - iniţial complementare sculpturii şi apoi, treptat, autonomă, Egon Marc Lovith a început în anii din urmă să se concentreze cu "ăgală pasiune asupra picturii, creaţia sa în acest domeniu fiind receptată, cu surprindere - şi cu entuziasm, deopotrivă, de către public şi de către critica de specialitate (dr. Livia Drăgoi).

Egon Marc Lovith, autor înainte de toate al unei vaste şi solide opere sculpturale, a cultivat şi vehiculat soluţii de o pronunţată modernitate într-un spaţiu şi într-un timp (anji 50- 60), cînd în ambianţa artistică din România se, înregistrau multiple abateri de la exigenţe estetice. Asimilînd cu discemămînt şi subtilitate sugestiile valorilor consacrate (Brâncuşi, Arp, Barlach) ajunge prin îndrăzneţe stilizări şi epurări ale materiei la o sinteză formală cu volume şi ritmuri simplificate, de o maximă acurateţe şi puritate. Are loc o reducţie la esenţă a formei condensate pînă în pragul ipostazei şi semnificaţiei simbolice, etemizînd certitudini, resemnări, traume sufleteşti, revolte, consolări şi revelaţii (dr. Negoiţă Lăptoiu).

Tentat în permanenţă de o conceptualizare a exprimării şi, în acelaşi timp, irezistibil atras de un “naturalism” aL formei de o expresivitate mai senzorială, Egon Marc Lovith poartă povara unei

/

> % 1

f c . . . 1.H o l o c a u s t , C a r to fu l , u le i , 1 9 8 7

sculpturi pe care arta acestui secol a rezolvat-o printr-o scindare şi pe care Brâncuşi a reunificat-o într-un simbol (Vasile Radu).

Excepţională, în conţinut şi prezentare, monografia dedicată artistului, cu ocazia acestei retrospective, de către d-na di\ Alexandra Rus, cii un cuvînt înainte semnat de d-na dr. Livia Drăgoi, directorul Muzeului Naţional de Artă Cluj.' Selecţie realizată de M. BOCU

CARTELa Clui-Hanoca. în perioada 6-9 aprilie' T îr g u l d e c a r te G A U D E A M U S 2 0 0 0

S o c i e t a t e a R o m â n ă d e „ R a d io d i f u z iu n e ş i R a d io C lu j s în t 'in i ţ ia to r i i , o rg a n iz a to r ii ş i p rin c ip a lii

s u s ţin ă to r i a i u n e i ve ritab ile s ă rb ă to r i a c ă r ţ i i , T î r g u l . d e c a r t e G A U D E A M U S . în c e rc a re a rad iou lu i p u b lic d e a v e n i în sprijinul cărţii, în sp rijinu l c e lo r c e o s lu je sc cu p a s iu n e şi d e v o ta m e n t . . -.

P r o g r a m u l L E C T U R A , g e n e r ic u l s u b c a r e s e v a d e s f ă ş u r a t î r g u l c lu je a n , u rm ă re ş te tre z ire a in te re su lu i p e n t r u c a r t e ş i l e c tu r ă , p e n t r u p u b lica ţiile d e v a lo a re , in d ife ren t d e a r ia d e a c o p e r i re , u rm ă re ş te , s u m a s u m a ru m , c r e a r e a unei a tm o s fe re d e f ie s ta a cărţii. D e ja fiind a n u n ţa te p e s te 5 0 d e p r e z e n ţe ed ito ria le , c e le m ai m u lte d e p re s t ig iu . V eritab il s a l o n n a ţ io n a l d e c a r te , G a u d e a m u s v a a d u c e la C lu j-N a p o c a , în c e le p a tru

T E A T R UZ i l e l e F r a n c o f o n i e i l a C l u j - N a p o c a

Je m ’en va is „

ic e n t r e O a n a P e l le a şi S a n d u ^ " “"“ M ih a i G r u ia r e a l i z e a z ă cluinapocaun a d e v ă ra t tu r d e fo r ţă ,

în d o u ă roluri d e co m p o z iţie , d e m a re e f e c t s c e n ic . U n El şi o E a în p rag u l d e sp ă rţir ii, în tr-o p ie s ă - J e m ’e n v a is , te x t şi re g ie M a rc D o re - d e s p r e uri c u p lu , d e s p r e fam ilie , d in c a r e nu l ip s e s c g in g ă ş ia , d u re re a , e x a l ta r e a , o p t im is m u l , s u p ă r a r e a , a l i n t a r e a ,

k ^ J o c u I . O ferit d e p o s tu ra d e c lo v n , c e a c a r e fa c e c a d e s p ă r ţ i r e a s ă s e a m în e , c e a c a r e a p r o p i e , c e a c a r e d ă e x p re s ie şi V italitate a rte i a c to r ic e ş t i" ilu s tra tă p r ia te m p e r a m e n t , m im ic ă , g e s t şi c u v în t , o b u n ă s t ă p î n i r e a lim b ii f r a n c e z e .

U n tex t d e o s a v o a r e a p a r te , şi d o u ă

z ile , p e rso n a li tă ţi în s e m n a te a le vieţii c u l tu ra le ş i s o c i a l e , c o n c u r e n ţ a ş r i co m p e titiv ita te a b u c u r în d u -s e d e votul s u p re m al pub licu lu i, s in g u ru l c a r e va d a m ă s u r a v a lo r i l o r . L a n s ă r i le d e c a r te şi m e s e le ro tu n d e v o r fi îm plin ite prin B u r s a p r o ie c te lo r e d i to r ia le , prin m o m e n te le In m e m o r i a m d e d ic a te c e lo r tre i m ari p e rs o n a li tă ţ i c lu je n e , M ar ian P a p a h a g i , L iv iu P e t r e s c u şi M irc e a Z a c iu , p rin r e v is ta tîrgu lu i, p a g in a p e I n te r n e t ş i, e v e n tu a l , o b a r i c a d ă a c ă r ţ i i , p o rn ită d in cen tru l C lujului.

K m 0 a f cu ltu rii t r a n s i lv a n e s a u E d i ţ ia 0 a tîrgu lu i c lu je a n a n u n ţă o a f lu e n ţă d e pub lic , d e sp ec ia liş ti , d e

’ vîrfuri în d o m e n iu . în tr-u n m o m e n t în c a r e ; tre b u ie s ă r e c u n o a ş te m , p ia ţa d e c a r t e e s t e în d e c l in - 1 9 9 9 m a rc h e a z ă un p ica j c u c irc a 7 0 % fa ţă d e 1 9 9 8 -, c riza cărţii fiind m o tiv a tă în d a te le ei e s e n ţ ia le . N u e s t e lîpsit d e in te re s faptul c ă în R o m â n ia e x is tă la o ra a c tu a lă p e s te 3 .0 0 0 d e ed itu ri, din c a r e a c t i v e s î n t n u m a i 1 5 0 , p e rfo rm an te 5 0 , d e re n u m e d o a r 10!

D e m o s te n e Ş O F R O N

in te rp re tă r i p e m ă s u r ă r e c o n s t i tu ie d o u ă biografii, m in u ţio s c o n c e p u te şi re a liz a te .

L'avare - ane comedie de l'argentA v a r u l T e a t r u l u i d e m a r i o n e t e

B a ia M are e s t e u n s p e c ta c o l pen truto a te v îrs te le . S p e c ta c o l d e c u lo a re şis u n e t , cu un s in g u r p e rs o n a j c en tra l,b a n u l. B anul c a r e u n e ş te şi d e z b in ă ,c a r e f a c e şi d e s f a c e , re g izo ru l GavrilP in te , s c e n o g ra fa R o x a n a Io n e s c u şic e i doi s e m n a ta r i a i c o lo a n e i m u z ica le ,C r is t ia n T a r n o v s c h i ş i C o n s ta n t inF l e a n c u , r e u ş i n d - u n s p e c t a c o le x p re s io n is t d e o s e b i t .

***

Z ile le F r a n c o fo n ie i c u p rin d a s tă z i, 2 4 m artie , la n s a r e a o fic ia lă a filmului Io a n a D ’A rc (o ra 1 6 ,4 5 , C in e m a to g ra f A rta) şi un B al m a s c a t (M usic P u b , o r a 19 ,30).

D e m o s te n e Ş O F R O N

rem iereicinem atograficeDestine (*)

în V is în d la B e v e r iy H ills , S u s a n S a r a n d o n şi N a ta l ie P o r tm a n fa c

" m i \ ~ ' ...

N a t a l ie P o r t m a n ţ i S u s a n S a r a n d o n

d o u ă roluri m e m o ra b ile . D e m a m ă şi f i i c ă , d o u ă d e s ţ i n e î n c e r c î n d s ă d e s c o p e r e no i şi noi p o s ib ilită ţi d e îm p lin ire şi r e a liz a re a viselor. U n a mai- î n c ă p ă ţ î n a t ă d e c î t c e a l a l t ă , d o u ă c a r a c te re p u te rn ic e , c e la s ă în u rm ă o v i a ţ ă m o n o t o n ă ş i l ip s i t ă d e sa tis fa c ţii . . ’ ^

B everiy Hills, c o n tra r a ştep tă rilo r , nu e s t e lo cu l d e îm p lin ire a v is e lo r , a d a p ta r e a la m o d u l d e v ia ţă d in L os A n g e le s g e n e r în d conflic te , in v e rs în d roluri, A nn fiind m a i m ult m a m ă d e c î t fiică. ' .

V is în d la B e v e r iy H ills e s t e filmul con flic te lo r d in tre g e n era ţii, al revo lte i t in e re , m o tiv a tă d e u n stil d e v ia ţă p ă g u b o s ş i fă ră fina lita te , s c h im b a r e a r e ş e d in ţ e i , s c h i m b a r e a lo c u lu i d e m u n c ă , divorţuri în lan ţ, e ş e c u r i în d ra g o s te , d ra m e fam iliale.

S p u n e a m c ă - c e l e d o u ă a c tr iţe fa c d o u ă roluri m e m o ra b ile . Explicabil prin fap tu l c ă S u s a n S a r a n d o n a fo s t d e tre i ori n o m in a liz a tă O s c a r (A tla n t ic C ity , T h e lm a & L o u is e , L o r e n z o ’s O ii, p lu s u n O s c a r ş i u n P rem iu S A G p e n tru rolul d in D e a d M an W a lk in g ) . N a ta l ie P o r tm a n a d e b u ta t p e m a re le e c r a n în f ilm u l lu i L u c B e s s o n P r o f e s i o n i s t u l , a v în d u - i a lă tu r i p e J e a n R e n o ş i G a ry O ld m a n . A lte s u c c e s e r e a l i z în d în S t a r W a r s I

T h e P h a n t o m M e n a c e , în M a r s A t ta c k s ! ş i O b s e s i a .

R e g i z o r a l f ilm u lu i e s t e W a y n e W a n g , c u n o s c u t prin S m o k e , film c e a o b ţin u t U rs u l d e A r g in t la fe s tiv a lu l b e r lin e z , d a r ş i o n o m in a liz a re C e s a r p e n tru ce l m a i. b u n film s tră in .

(*) A n y w h e r e b u t H e re /V is în d la B e v e r i y H il ls , F o x 2 0 0 0 P ic tu r e s 1 9 9 9 , sce n a r iu l Alvin S a r g e n t , m u z ic a D a n n y E lfm ân , m o n ta ju l N ic o la s S m ith ( C in e m a to g r a f R E P U B L IC A ).

Ioana D’Arc, fecioara martirăFilm ul lui L u c B e s s o n , J o a n o f

A r c , r e u n e ş t e n u m e m a r i a l e c in e m a to g ra fu lu i , J o h n M a lk o v ic h , F a y e D u n a w a y , D u s t i n H o f f m a n , M illa J o v o v ic h . O e c h ip ă c e a re u ş it u n a d i n t r e c e l e m a i u l u i t o a r e ş i '

. .s p le n d id e re p re z e n tă r i d in p u n c t d e v e d e r e v iz u a l a a c e s t u i s u b i e c t t r a n s p u s v r e o d a tă p e film . P lin d e im ag in i s o m p tu o a s e , c a r e n u p o t f i. d e c î t rodu l im ag in a ţie i ş i a l a p a ra tu lu i d e film at c o o rd o n a t d e . . . L u c B e s s o n (L e D e r n i e r C o m b a t / 1 2 p re m ii în î n t r e a g a lu m e , n o m in a liz a re la p rem iu l C e s a r ; M e tro /1 3 n o m in a liz ă ri C e s a r ; L e G r a n d B le u /n o m in a liz a re la ş a p te p re m ii C e s a r ; L a F e m m e N ik i ta , A t la n t is , Ţ h e F if th E le m e n t , Nil b y > M o u th /P re m iu l BA FTA ).

M ă o p r e s c a s u p r a c o s tu m e lo r din film. în n u m ă r d e p e s t e 3 .0 0 0 , d in tre c a r e o s u tă p e n tm ro lu rile p r in c ip a le , 5 0 0 d e b iju te r i i , 1 .7 0 0 d e c o ifu r i m ilitare , 5 0 0 d e p e rn e i, 9 0 0 d e p e re c h i d e m ă n u ş i , 2 .0 0 0 d e p e re c h i d e pan to fi ş i c iz m e , o re c u z i tă im p r e s io n a n tă , c a r e p o n t e n ţ e a z ă a d e v ă r u l is to r ic . R id ic în d a s tfe l vălu l d e p e u n s u b ie c t c a r e a f ă c u t şi f a c e s ă c u rg ă m u ltă , m u ltă c e rn e a lă . N u m ai în c en tru l Io a n a D ’A rc d in O r l e a n s e x i s t î n d p e s t e 1 6 .0 0 0 d e lucrări!

I o a n a D ’A rc , C o lu m b ia P ic tu r e s şi G a u m o n t , 1 9 9 9 ( G i n e m a t o g r a f A R T A ).

D e m o s t e n e Ş O F R O N

A c tu a l i ta te a c u l tu r a lă

D o c t o r H o n o r i s C a u s a

Astăzi, 24 m artie a.c., cu începere de la ora 12, în Aula “Alexandru Domşa” a Universităţii Tehnice din C lu j-N apoca va avea loc şedinţa solemnă a Senatului, ocazionată de decernarea titlului de Doctor Honoris Causa p ro fesoru lu i d r . ing. Peter S K A L IC K Y de Ia U niversitatea Tehnică din Viena (Austria). Cuvîntul de deschidere vâ fi rostit de prof. dr. ing. Gheorghe Lazea, rectorul Universităţii Tehnice; prof. dr. ing. Petru Berce va prezenta “Laudatio” cu privire la personalitatea şi opera prof. dr. ing. Peter Skalicky; prezentarea Hotârîrii Senatului Universităţii Tehnice privind acordarea titlului de Doctor Honoris Causa va fi făcută de prof. dr. ing. Traian Canta, secretarul ştiinţific al Senatului; ceremonia de înmînare a diplom ei şi cuvîn tu l profesorului Skalicky vor încheia ceremonia.

C i n e m a t e c a s t u d e n ţ e a s c ă

în cadrul cursului de cultură cinematografică, organizat de Casa de Cultură Studenţească din Cluj-Napoca, vor fi proiectate, astăzi, 24 m artie, următoarele pelicule: la ora 17 - Hoţii (Franţa, 1996), regia Andre Techine; la ora 20 - Picasso, artist şi demon (SUA, 1996), regia James Ivory; mîine, la ora 17 - Oraşul nebun (SUA, 1997), regia Costa Gavras; la ora 20 - Farinelli (Belgia, 1996), regia Gerard Corbiau.

A r t a p i c t o r u l u i - d e ţ i n u t

a p r e c i a t ă î n E l v e ţ i a

Cunoscutul pictor din Pcnitcnciaru1 Gherla, A lexandru G heorghiu, s-t bucurat de multe aprecieri în Elveţia. Cele 51 de lucrări expuse în staţiunea turistică Alfoltcrn au atras cuvinte de laudă din partea criticilor de artă şi a publicului. Expoziţia a fost vizitată şi de ambasadorul României în Elveţia, domnul Radu Boroianu, care a apreciat arta lui Alexandru Gheorghiu, tot mai cunoscut şi peste hotare. Ce poate fi mai relevant cu privire la valoarea picturilor realizate de locatarul închisorii gherlene decît faptul că la Alfoltem au fost vîndute nu mai puţin de 16 lucrări? Toate au fost cumpărate de colecţionari de artă din E lv e ţia , surprinşi de cromatica practicată de pictorul-deţinut, aflat pe un drum ascendent al carierei lui artistice. Expoziţia Iui Alexandru Gheorghiu rămîne deschisă pînă la 30 aprilie, dar el a şi,primit alte invitaţii din partea organizatorilor elveţieni.

SZ.Cs.

R e v i s t a e l e v i l o r d i n I c l o d

Puţine şcoli din mediul rural se pot lăuda cu reviste proprii. La Iclod, profesorii şi elevii Şcolii generale şi-au dat mîna şi au scos primul număr al revistei “Harababura Iclodeană” . Este o revistă lunară,, scrisă de copii. într- adevâr, această publicaţie originală este o adevărată... harababură. Adică, de toate pentru toţi. încercări şi poticneli, articole reuşite şi mai puţin reuşite. Dar, riu asta e important; Semnalăm curajul acestor elevi de la ţară de a edita o revistă. O revistă scrisă cu talent, cu multă fantezie şi umor. Rubrici ca: “Bîrfa noastră cea de toate zilele”, “Jumătatea ta” , “ Ş tirile inţerne şi externe” sau “Corespondenţa anonimă” conferă culoare aparte publicaţiei. Jocuri şi rebusuri, ştiri sportive, interviuri şi rubrica de corespondenţă îmbogăţesc conţinutul- revistei “ Harababura Iclodeană”, o apariţie insolită în peisajul publicistic de pe valea Someşului Mic. Colectivul redacţional este condus de prof. Ela Mircea.

SZ.Cs.Rubrică realizată de M. BOCU

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI431.367. S 0 G li i L 1 8 8 2 - G h e o rg h e L a z ă r a fo s t n u m it d a s c ă l

d e a r itm e tic ă , g e o m e trie şi g e o g ra f ie la Ş c o a la d e la "Sf. S a v a ”, u n d e a in a u g u ra t

cu rsu rile d e lim b a ro m â n ă .

W T d e v a ru l d c C I

1C U L T U L E R O I L O R : ^

La Cercul M ilitar s-a desfăşurat Adunarea Generală a societăţii "Cultul Eroilor” în care s-a scos în evidenţă faptul că, în ciuda unor greutăţi materiale, a numeroaselor piedici de tot felul, în judeţ s-au înălţat 4 monumente închinate eroilor, s-a refăcut şi modernizat ■ Cimitirul Vînătorilor de Munte şi vor fi demarate lucrările la Cimitirul Eroilor din Cojocna. S-au finalizat demersurile şi proiectul construcţiei pentru reînhumarea, în Cimitirul M ilitar Cluj-Napoca, a unui erou necunoscut care a căzut în luptele dfn 1944 pentru eliberarea Clujului de sub ocupaţia străină. In- cadrul adunării s-au exprimat rprecieri şi sentimente de gratitudine la adresa comunităţilor rurale, pentru preoţii parohi şi cadrele didactice care şi-au înţeles şi îşi îndeplinesc menirea de a păstra şi dezvolta tradiţiile de cinstire a eroilor neamului românesc, de îngrijire şi înălţare a semnelor de aducere aminte a jertfelor înaintaşilor.

S-a apreciat iniţiativa de redactare a unei hărţi cu dispunerea în teritoriu a însemnelor de cinstire a eroilor, editarea unor lucrări cu caracter s'pecific preocupărilor societăţii, contribuţia materială la tipărirea unui jurnal de front intitulat “Poezia adevărată” de

„dr. Maria Bocşe, organizarea unui spectacol sub genericul “Este-n veci sfîntă zidire a eroilor cinstire ”, numeroase prezenţe în presă şi la radio, simpozioane şi evocări, depuneri de coroane de flori ş.a. Este în pregătire o monografie a Societăţii Cultul Eroilor Cluj, care va apare în cursul acestui an.

In spiritul convenţiilor de la Geneva la care România este parte, au fost stabilite relaţii bune de colaborare cu o societate similară din Germania, în vederea realizării unor proiecte comune, relaţie facilitată de Forumul

c 80 de aniDemocratic German din Cluj-Napoca. Cu sprijinul material şi moral al unor oameni de suflet s-au efectuat două deplasări în Ungaria la un monument şi Ioc de înhumare a sute de soldaţi români căzuţi în 1944 şi începerea unor lucrări de amenajare şi îngrijire a spaţiului respectiv.

în cadrul adunării s-a subliniat necesitatea stringentă de a îmbunătăţi prin forme adecvate, activitatea în rmduî tinerilor şi de a-i atrage la acţiuni specifice. S-a propus înfiinţarea după un modei interbelic, a unei organizaţii de femei, care să ajute Societatea

“Cultul Eroilor” în acţiunile sale; de valorificare a tradiţiilor, a zestrei spirituale şi materiale existente încă în statele noastre. Unele propuneri au vizat îmbunătăţirea relaţiilor cu instituţiile de cultură şi artă, cu asociaţiile şi societăţile nonguvemamentale, cu comunităţile săteşti, şcoli şi parohii; s-a propus să fie apreciaţi ca eroi şi persoanele care au avut de suferit şi chiar şi-au pierdut viaţa în perioadele de dictatură. Consiliul Director a adus mulţumiri instituţiilor şi unor persoane pentru sprijinul acordat în realizarea obiectivelor propuse: Primăria Cluj-Napoca,S.C. Remarul 16 Februarie, S.C. Armătura, Comandamentul Armatei a 4-a Transilvania, Bg. a 5-a a, A .R.A., Drumuri judeţene R.A.D.P. etc. De asemenea, au fost conferite Diplome de'onoare, instituite cu prilejul împlinirii a 80 de ani de la înfiinţarea Societăţii Cultul Eroilor Cluj, unor instituţii, unităţi m ilifare, organe de presă şi personalităţi clujene. Adunarea Generală a ales noul Consiliu Director, format din 25 de membri, preşedinte a fost reales dl general de brigadă (r) Vasile Lateş, iar prim- vicepreşedinte dr. Gh. Bodea..

loan GHIRAN

MMPS Ic d a răspunsuri cu J z dc promisiune d e m a g o g ic a "

Ieri, la sediul Filialei Judeţene a Pensionarilor Cluj a avut loc Adunarea Geneiălâ • reprezentanţilor Uniunii Pensionarilor din Transilvania, la care au participat preşedinţii

Mialelorjudeţene Cluj. Bihor, Bistriţa, Sălaj, Mureş. U.G.P.Transilvania acuză Guvernul •ie indiferenţă faţă de problemele pensionarilor şi „considera câ toate guvernele care s-au perindat după decembrie ’89 au manifestat prea puţină atenţie şi grijă pentru suferinţele şi doleanţele vârstnicilor". în acest sens U.G.P.R. a adresat forurilor de conducere ale statului - Guvern, Parlament - un memoriu in care sînt cuprinse revendicările privind condiţiile de viaţă, recalcularea pensiilor pentru eliminarea diferenţelor, asistenţă socială gratuită, indexarea lunară sau trimestrială a pensiilor, care sâ acopere irteural rata inflaţiei. De asemenea, U.G.P.R. justifică acţionarea în_ jucecată a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru Întinderea acţiunii de încordare in scopui diminuării discrepanţelor dintre diferitele categorii de pensii şi şe plînge dc răspunsul „cu iz de promisiune demagogică" primit din partea MMPS. In ceea ce priveşte medicamentaţia, UGPR va cere sprijinul Fundaţiei „Principesa Margareta “ pentru acordarea de medicamente gratuite pensionarilor.

Corina POPESCU

Ziua Mondială împotriva tuberculozei

Tuberculoza este pe plan mondial o importantă problemă de . sănătate publică. Se apreciază că-în întreaga iume apar anual v aproximativ 8-10 milioane de cazuri noi de tuberculoză pulmonară

şi cxtrapulmonarâ, iar numărul persoanelor infectate cu bacilul. tuberculozei este de 1,7 miliarde. Anual, tuberculoza provoacă

î i aproximativ 3 milioaneidedecese; reprezentînd cinci la sută din . ’ totalul deceselor pe plan mondial. • . . ;

în România,- Ministerul Sănătăţii acordă o atenţie prioritară- acestei probleme deosebit de grave prin aplicarea Programului- Naţional de Control al Tuberculozei pe perioada 1997-2000. .

Potrivit datelor statistice, în-anul 1999, în judeţul Cluj au fost- ■.. înregistrate 697 de cazuri noi faţă de anul 1998, cînd numărul de

cazuri a fost de 550. în acelaşi timp se observă o creştere , semnificativă a cazurilor de îmbolnăvire în rîndul copiilor, de lâ

36 de cazuri noi în anul .1998 la 67 de cazuri noi în 1999.\ ' Tuberculoza este o boală cauzată de către o specie din 2 Mvcobacterium tuberculosis. care poate avea localizare pulmonară b-

şi extrapulmonară; Mulţi pacienţi au dezvoltat rezistenţa la medicamente antituberculoase. Este semnificativă şi corelaţia dintre infecţia TBC şi cea HIV/SIDA.■ Pentru prevenirea tuberculozei este indicată vaccinarea BCG,

jivcondiţii.igienice: corespunzătoare, o alimentaţie echilibrată;.în: ■A-acelaşi timp doctorii recomandă mişcarea fizică,- evitarea turnatului-

şi alcoolului, consumarea laptelui după fierbere şi o educaţie îv pentra sănătâtesuKscopul promovării unui stil de viaţă şănătosA;

Corina POPESCU

Cupa fran cofon ă a lim bii fra n ceze a a facerilorDorind să menţină puternica sa implicare în activitatea

economică şi în viaţa ţării, cu precădere. în domeniul educaţiei - unul crucial pentru formarea viitorilor actori,ai dezvoltării României, Banca Română pentru Dezvoltare - Groupe Societe Generale a sponsorizat, în calitate de unic partener, Cupa francofonă a limbii franceze a afacerilor

j “Le mot d’or’'. Această competiţie s-a organizat şi desfăşuratj între 20 şi 24 martie' în principalele-------------- :------ :-------1—| centre universitare româneşti, prin i i \ . P Î T l O t 1 interm ediul reţelei instituţiilor

culturale franceze din România (Institutul Francez din Bucureşti şi Centrele Culturale Franceze din Cluj, Timişoara şi Iaşi) şi şi-a propus sâ testeze şi să' stimuleze capacitatea candidaţilor, studenţi ai facultăţilor cu profil economic din aceste universităţi româneşti, de a se exprima, crea şi prezenta un proiect de afaceri realist în tennenii specifici ai limbii franceze.

Concursul, care a avut loc la începutul săptămînii francofoniei, pe 21 martie, îşi va desemna cîştigătorii la nivel local vineri, 24 martie. Aceştia vor fi anunţaţi şi premiaţi în cadrul unor ceremonii care se vor desfăşura în cadrul facultăţilor economice din Bucureşti, Iaşi, Cluj şi Timişoara, în prezenţa reprezentanţilor BRD - Groupe Societe Generale şi a'i organizatorilor, Centrele Culturale Franceze din România şi-------------------- -— Institutul Francez din Bucureşti. - )

V La nivel naţional, cîştigătorii sînt aleşi de" un juriu central şi rezultatele vor fi anunţate tot pe 24 martie, urmînd ca decernarea lor să

aibă loc înTuna mai, în timpul Forumului Economic Franco- Român. Dacă Franţa a devenit în 1999 principalul investitor străin în România, BRD - Groupe Societe Generale s-a afirmat ca un actor major în viaţa ţării, atît în privinţa rolului său bancar, economic şi financiar, cît şi prin sprijinirea cu sponsorizări a domeniilor social, economic şi cultural.

D e v o r b ă c u d o m n u l T i b e r i u O R Z A , c ă p i t a n d e c u r s ă l u n g ă î n F l o t a c o m e r c i a l ă i n t e r n a ţ i o n a l ă

- “Amirale”, din ceea ce-mi spui, în acest voiaj ai pornit cu... stîngul. Se pare câ la plecare ţi-a trecut pisica neagră pe di­nainte... •

- Se zice că oamenii mărilor nu sînt superstiţioşi şi înclin să cred acest lucru. Dar eu pot proba contrariul. Am avut destul de multe ghinioane. încă de cînd mi-am luat

rămas bun de la cei dragi. în seara zilei de 6 iulie 1999 m-am “îmbarcat în diligenţa” lui Băsescu (fost coleg la Institutul de Marină “Mircea cel Bătrîn”), în trenul Cluj- Mangalia. Am primit dispoziţie de l a , fantomatica Companie “Sammarina Shipping & Trading”, cu care am semnat contractul, sâ fiu prezent pe Aeroportul Otopeni, a

doua zi în jurul orei 4 AM. Zis şi făcut. Avînd experienţa navetistului Constanţa-Cluj şi retur, în Staţia Ploieşti Vest ajungînd la ora 3.30, m-am hotărît sâ fac “joncţiunea” cu un alt mijloc de transport. Am luat un taximetru şi am ajuns la timp la Otopeni. Cu numai 200.000 lei-cît i-am oferit taximetristului ploieştean. Am avut noroc.

• F a n t o m a t i c a C o m p a n i e

“ S a m m a r i n a ” • “ T i m e i s m o n e y ” -

v o r b a l a t i n u l u i G o e t h e • B i s c a y a -

g o l f u l f u r t u n i l o r • F i e s t a l a . . . B i l b a o

• “ I n f e r n u l ” d e l a b o r d u l n a v e i •

“Rechinii” bucureşteni pentru o cursă Gara de Nord - Otopeni te “tunde” de aproape 800.000 Iei. Dar... “time is money” - vorba latinului Goethe. Ca tot ardeleanul care se respectă, însă nimeni nu mă aştepta (am 46 de ani, cine Să mă mai aştepte de acum în afară de... familie). La ora 15, doi. reprezentanţi ai Companiei s-au îndurat să binevoiască să-mi aducă biletul de avion. Fără nici o scuză, pentru intîrzierea peste-“sfertul academic”... cu 11 ore. După un zbor cu escală la Milano, am ajuns cu bine în Spania, la Bilbao.

- Bilbao, ce oraş minunat...- Nemaipomenit. Portul este

situat în Nord-Estul Spaniei, în provincia Galicia, pe rîul Nerivon, în apropierea Golfului Biscaya, . supranumit “Golful furtunilor”. In această zonă, în timpul Războiului civil din Spania au luptat şi români,

printre ei şi bunicul meu din partea mamei. Bilbao este considerat capitala Ţării bascilor. Denumirile străzilor şi inscripţiile de pe clădiri sînt bilingve, în spaniolă şi bască. Localnicii, majoritatea spanioli, au - un temperament coleric. Săptămînal în central oraşului sînt organizate fieste. Adevărate sărbători populare, ocazie cu care se consumă mari cantităţi de cîmaţi şi cremvurşti la grătar, stropiţi din belşug cu bere sau vinuri de Malaga şi Porto, urmate de muzică şi dans ce răsună pînă tîrziu în noapte, pe străzile oraşului Bilbao.

- Cum ai fost întîmpinat de echipajul de la bordul navei “Sammarina”?

- Am ajuns pe vas împreună cu un reprezentant al companiei, seara. La început am fost întîmpmaţi cu bucurie, însă cînd au auzit că nu avem la, noi banii promişi de

armator, am fost huiduiţi. Echipajul răbda de foame de cîteva zile. Apa potabilă se administra cu restricţii. Pe navă s-au înregistrat cazuri de dermatite din cauza băilor cu apă infestată preluată din Nigeria. In acest 1‘infern” am. intrat în locul căpitanului secund Mihai Suciu, care se îmbolnăvise de malarie tocmai la bordul pavei. Nu am avut ce face, trebuia să-mi onorez contractul. Dar, cel mai grav lucru,. vasul era “arestat” de International Maritim_Organization (I.M.O.). Organizaţie care interzice sau. aprobă activitatea unei-nave în funcţie de starea tehnică şi pregătirea personalului navigant brevetat. Iar din punct de vedere - tehnic, nava “Sammarina” 4, cargou de 8.700 TDW , avea probleme mari... .

Vasile MOLDOVAN

P O L IT IA C L U J: 9 5 5 şi 4 3 -2 7 -2 7 JA N D A R M E R IA : 9 5 6 PO M P IE R II: 981

p l

1 9 9 7 - S o r in R o ş e a S t ă n e s c u ş i T a n a A r d e l e a n u , re d a c to r i la c o tid ia n u l “Z iu a ”, a u f o s t a c h i ţ a ţ i d e c ă t r e T r ib u n a lu l B u c u r e ş t i , în p r o c e s u l " l l ie s c u -

K G B". S e n t in ţa a r ă m a s d e f in it iv ă .

Problema caselor naţionalizate în actualitate Nisip îsi Ioc d e . . . seminţe• O fa m il ie de ro m â n i, s ta b ilită în S U A d in 1 9 8 4 , a d a t în ju d e c a tă S ta tu l R o m â n p e n tru ă o b ţin e un a p a rta m e n t c a re i-a a p a rţin u t în a in te d e a e m ig ra , s itu a t în tr -u n im o b il d in P ia ţa M u ze u lu i • In 1 9 9 7 a p a rta m e n tu l a fo s t cumpărat, cu a c te în regulă, d e două fa m ilii d e vîrstnici, foşti chiriaşi •

I - . -Prin Decretul nr. 223 din

3 decembrie 1974 privind reglementarea unor bunuri,. se prevedea că persoanele care au făcut cerere de plecare definitivă din ţară erau obligate să

Tnstrăineze către stat, pînă la plecare, construcţiile aflate în proprietatea lor, primind despăgubiri. Construcţiile aflate în proprietatea persoanelor plecate din ţară în mod fraudulos, treceau în proprietatea Statului

fără a se acorda despăgubiri. Familia V. a plecat ilegal în SUA. în 1984. Pe baza Decretului mai sus amintit, apartamentul acestora, compus din 4 camere, 2 bucătării, 2 cămări, 2 băi, 2 holuri, balcon, spălătorie, a intrat în posesia Statului, fară ca familia V. să primească vreo despăgubire. Apartamentul a fost împărţit în două şi dat în chirie familiilor F. şi T. După apariţia Legii 112 din 1995, familiile F.

şi T. au cumpărat, în 1997, : iocuinţele în care au stat în chirie.

Vînzarea-cumpărarea s-a făcut prin intermediul S.C. “Constructardealul” S.A., în. condiţiile legii. Acum, familia V., cu domiciliul în New York, a cerut în instanţă constatarea nulităţii actului de vînzare- cumpârare, încheiat în 1997 între familiile T. si F, şi “Constructardealul”. Familiile T. şi F. riscă să rămînă în stradă, deşi, cu banii strînşi cu mult greu de-a lungul anilor, şi-au cumpărat locuinţele, pentru a avea un acoperiş deasupra capului la bătrîneţe. Pe de altă parte, familia V. a fost şi ea nedreptăţită, chiar în condiţiile legii. Casa cumpărată de la Stat a reintrat în posesia Statului, fără a se da despăgubiri. Familia V. ar fi putut cere despăgubiri în timp de 6 luni de la apariţia Legii, 112 din 1995, însă nu a făcut-o. într-o oarecare măsură, ambele părţi au dreptate. Aceeaşi casă .a fost plătită Statului de două ori...

Viorica G AZSI

ALIANŢA” Ia ora bilanţuluiL a 4 3 d e a n i d e .ex is te n ţă şi

a c tiv ita te C o o p e ra t iv a d e c re d it “A LIA N Ţ A ” d in C Iu j-N a p o c a a în c h e ia t ’a n u l t re c u t cu un b ilan ţ poz itiv .

U n i t a t e a . s - a d e z v o l t a t c o n t i n u u ş i ş i - a c o n s o l i d a t s i tu a ţ ia e c o n o m ic o - f in a n c ia r ă , b a z a m a t e r i a l ă ş i s - a u d iv e rs if ic a t se rv ic iile f in a n c ia re p e n tru m em b rii a so c ia ţi, p e n tru a g e n ţ i e c o n o m ic i , d i f e r i t e o rg a n iz a ţii şi terţi.

“A L IA N Ţ A ” a a p l i c a t c u ^ c o n s e c v e n ţ ă p r in c ip iu l “ î n t r a j u t o r ă r i i ” c u m e m b r i i a s o c ia ţi , a v în d o c lien te lă s tab ilă ş i fide lă .

N u î n t î m p l ă t o r n u m ă r u l m e m b rilo r a s o c ia ţ i a a ju n s la p e s t e 1 4 .6 0 0 , m e re u în c r e ş te r e ( d e ş i e x i s t ă p o s ib i l i t a t e a d e r e t r a g e r e p re v ă z u tă în s ta tu t) . N u în tîm p lă to r s în t mulţi m em b ri c a r e a u fo n d s o c ia l d e " p e s t e 3 m il io a n e ş i m u lţi alţii c a r e . d e p u n s u m e s p r e fructificare p e te rm e n .

în a n u l 1 9 9 9 “ALIANŢA” ş i-a p ă s t r a t r a z a d e actiy ita te , ia r în p r e z e n t r e a l i z e a z ă o p e ra ţ iu n i s p e c if ic e în 4 sed ii d e lucru: s tr. F a b r ic i i n r . 4, B d . 21 D e c . n r. 1 0 0 , M ă n ă ş tu r , s tr . P e a n a

n r. 17 , to a te p ro p r ie ta te şi în A p a h id a , s tr . R epublicii. .

C a şi în alţi an i, m u lte mii d e f a m ili i ş i - a u c u m p ă r a t ş i a m e n a ja t c a s e , a u p ro c u ra t s a u r e p a r a t a u to tu rism e , a u p ro c u ra t m o b i lă ş i a l t e b u n u r i d e u z c a s n ic , te h n ic e şi e le c tro te h n ic e , a u c u m p ă ra t an im a le ş i s e m in ţe în s e c to ru l agrico l, a u re z o lv a t p ro b le m e so c ia le : n u n ţi, c a z u r i d e d e c e s , a u a c h i t a t t a x e ş c o l a r e , a u , p r o c u r a t , m e d ic a m e n te şi a lte le .

în a n u l 1 9 9 9 “A LIA N Ţ A ” a a c o r d a t u n n u m ă r d e 5 .6 0 5 îm p ru m u tu r i (c a z u r i) v a lo a r e a to ta lă a îm p ru m u tu rilo r d e p ă ş in d s u m a d e 2 0 m iliarde. S e a c o r d ă îm p ru m u tu ri m em brilo r a so c ia ţi p e r s o a n e fiz ice în fu n c ţ ie d e s o l ic i t ă r i l e a c e s t o r a ş i b a z a m a te r ia lă , p e te rm e n e co n v en ite şi c u d o b în z i a c c e p ta b ile , c a r e n u s e s c h im b ă p e p e r io a d a c o n t r a c t u l u i . G a r a n t a r e a îm p ru m u tu rilo r s e fa c e c u bunuri m ob ile , g iranţi s a u ip o te c ă , d u p ă c a z ş i s u m ă .

V olum ul to ta l al o p e ra ţiu n ilo r e co n o m ico -f in a n c ia re în 1 9 9 9 a d e p ă ş i t v a lo a re a d e 9 0 m ilia rde ie i, r e a l iz în d şi o p e r a ţ iu n i în m a n d a t (plăţi p ro d u s e ag ric o le ,

a s ig u ră r i p e n tru A sirom , e tc .) în v a lo a re d e c c a 7 m ilia rd e lei.

“A LIAN ŢA " ş i - a a c h i t a t în c u r s u l a n u lu i t o a t e t a x e l e şi im p o z ite le fă ră re s ta n ţe .

La so ldu l fo n d u lu i s o c ia l al m e m b r i lo r a s o c i a ţ i s - a u d a t d o b în z i în v a lo a re d e p e s te 9 6 8 m ilioane şi s - a u p lă tit im p o z ite d e 361 m ilio an e lei.

A nul tre c u t n u s - a u în re g is tra t l i p s u r i j a u p a g u b e în g e s tiu n i.

N u p u tem s p u n e c ă n u a u fo s t ş i g reu tă ţi. C az u rile d e ş o m a j, d e c e s e în fam ilii, a c c id e n te , d iv o r ţu r i e t c . a u p r o v o c a t s in c o p e în r e a l iz a re a ven itu rilo r la u n ii b e n e fic ia r i d e îm p ru m u t şi n e p la ta la tim p a ra te lo r, m otiv p e n t r u c a r e a u f o s t u rm ă r i ţ i inc lusiv g iranţii)

“ALIANŢA” C luj v a c o n tin u a s ă a p lic e principiul “în tra ju to tării” s ă a s ig u re serv icii d e c a l ita te şi r e s p o n s a b i l e în r e l a ţ i i l e c u m em brii a so c ia ţi şi terţi, rid icîpd p restig iu l firm ei.

J u r i s t Io a n N. U R E C H E , v i c e p r e ş e d in t e C O O P C re d i t ,

A lia n ţa C Iu j-N a p o c a

încă din prima zi a săptămînii în curs, Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorului şi Agenţia pentru Protecţia Plantelor au purces la o acţiune de sezon: un control nguros al calitaţn şi provenienţei seminţelor. Prin filtrul „alianţei" celor două instituţii vor trece atit marii producator si en-gros-usti, cît şi' micii producători. Dacă în privinţa prunilor lucrurile par a fi in ordine, nereguli apar în cazul comercianţilor ambulanţi, care lansează pe piaţa legumelor şi zarzavaturilor seminţe din Polonia si Ungaria. în categoria neregulilor se înscriu şi un fel de „falsuri : in unele plicuri de seminţe s-a'găsit chiar... nisip. Există pe piaţă şi sămînţă fără putere germinativa sau cu putere germinativă redusă, conform declaraţiei domnului Mircea Seceleanu, inspector şef in cadrul UticiuluiJudeţean pentru Protecţia Consumatorului. . " _

Acţiunea întreprinsă de O.J.P.C şi A.P.P nu se va limita numai la piaţa legumelor şi zarzavaturilor din CIuj-Napoca* ci se va extinde şi la Turda şi Cîmpia Turzii. Vor fi analizate condiţiile de sortare si marcare din toate depozitele si societăţile.comerciale colectoare şi comercializatoare.¥ S.DUMITRU

s

A S O C IA Ţ IA A M IC II ROZELOR D IN ROMÂNIA va organizav tradiţionala sa în tîln ire ■’de primăvară cu membrii şi fanii ei, sîmbătă

C f / y . .

2 5 -martie ora 10, la Staţiunea de Cercetări Pomicole din Cluj. str. Horticultorilor nr. 5. Cu această ocazie se va face o demonstraţie practică privind

modul de tăiere a diferitelor soiuri de trandafiri. Aşteptăm cu drag toţi cei interesaţi de frumuseţea florilor.

P e n t r u f e t e s i b ă i e ţ ii »

A stăz i, 2 4 m artie , la C a s a M un icipală d e C u ltu ră din D ej v a a v e a lo c s p e c ta c o lu l S e r a t ă m o n d e n ă - M iss ş i M is te r t o p m o d e l , o rg a n iz a t d e A g e n ţ ia d e Im p re s a r ia t a r tis tic “M usical P r o d u c tio n ” D ej în c o la b o ra re c u R a d io C luj, C a s a M u n ic ip a lă d e C u ltu ră şi p o s tu l lo c a l d e rad io “R a d io F ir”.

In p ro g ra m v o r e v o lu a cop iii d in c a d ru l “C lu b u lu i V e d e te lo r” , g ru p u l d e d a n s a to r i d e la “R h y th m N a tio n ” d in C lu j ;N a p o c a ş i o s e r i e d e g ru p u r i m u z ic a le lo c a le . în re c ita l v a p a r t ic ip a g ru p u l h it- h o p " F a c to r X ”. S p e c t a c o l u l v a c u p r in d e d e a s e m e n e a : p r e z e n ta r e d e m o d ă , c o n c u r s m i s s - m is te r to p m o d e l, to m b o lă , c o n c u r s u r i in te r a c t iv e , m u lte a lte s u rp r iz e şi p re m ii.

M. VAIDA

C H E M A R E L A “ R E D E S C O P E R I R E A V A L O R I L O R O R T O D O X I E I ”

în aceste zile se desfăşoară la CIuj-Napoca simpozionul “ T in e r i p entru t in e r i” , organizat de Asociaţia Studenţilor Ortodocşi Români din C lu j- . , Napoca, în colaborare : cu ArhiepiscopiaOrtodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului," Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Casa de Cultură a Studenţilor, Mînăstire.a N icula, Radio “Renaşterea” ş i . redacţia “Renaşterea”, •' si cu sprijinul financiar. al DTSJ Cluj.1 în cadrul

manifestării, astăzi, 2 4 1 martie, ora 15, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei va fi deschisă expoziţia de artă fotografică cu vînzare - “Vremuri

L itu rgh ie va fi oficiată la M înăstirea N icu la de IPS Bartolom eu Anania. Va participa G rupul Psaltic M itro p o litan de pe lingă

locuri, oameni fondurile adunate fiind destinate ridicării Bisericii Studenţilor din campusul “Haşdeu”. ' '

Sîmbătă, 25 martie (Buna -Vestirejj ora 10, Sfîntă

Episcop Vasile Someşanul în Biserica “Sfîntul Ilie” din cartierul Mărăşti. De la ora 19,30, în Sala Festivă a Facu ltă ţii de Teologic

. j ................ , _ Ortodoxă, prof. IoanB i s e r i c a d i n D e n s u ş > P ă t r u l e s c u d e l a f ( J u d , H u n e d o a r a ) 1 U n i v e r s i l a t e a d e V e s t

Foto: Ovidiu RABULEA Ţ j m j ş 0 a r a V a s u s ţ i n e

| conferinţa “ Despre j demnitate”.■j Asociaţia Studenţilor J C reştin i Ortodocşi j Rom âni din C lu j- | Napoca, organizaţie

de misiune şi caritate”, are ca scop

I propovăduirea culturii îş i sp iritu a lită ţii 5 româneşti, cu precădere | în mediul universitar.| C ît priveşte* sim pozionul “T ineri i pentru tineri”, acesta se

vrea un preambul la începerea lucrărilor de rid icare a B iseric ii

Studenţilor, “o chemare la îm preună-lucrare, la comuniune, laredescoperirea va lo rilo r

<5 ,

Patriarhia Română, condus de Mihail Protopsaltul.

Acelaşi • Grup Psaltic M itropolitan va participa şi duminică, 26 martie, ora 10, la Ortodoxiei. Sfîntă Liturghie oficiată de PS M. TRIPON

i n d i r e c t

n o n s t o pOLTENCE F IE R B IN ŢI

0 p 1 . 8 9 2 0 6 2 j— . Fara taxe interurbane ?

I 1 ! I ■ 1 1 î -71 i w $ ' J Ij . Ă l i u f a ţ i l j J jL O .? iA t i y r

* *" ■/ î

— A

La TuiUa Se cdrfZrGpL U dutoruliu sociaI

Serviciul de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei municipiului Turda se confruntă, în prezent, cu unele disfuncţionalităţi la plată. După cele afirmate de şeful Serviciului, Adrian Bucur, aceste întîrzieri au fost cauzate de greva Finanţelor. Chiar dacă întîrzierile sînt de ordinul a cîtorva zile, după cum precizează Bucur, ele duc la nemulţumiri în rîndul celor 160 de persoane asistate în prezent. Numărul persoanelor asistate la Turda nu numai că este aproximativ constant în fiecare an, dar şi persoanele ca atare sînt aceleaşi.

Cuantumul ajutomlui social, care se calculează în funcţie de venitul pe membrii de familie şi numărul acestora face ca în municipiul Turda sumele să urce, de la 17.000 lei - la 560.000 lei/familie, de această din urmă sumă beneficiind o familie de 9 persoane, dintre care 7 sînt copii.

B rîndusa FA U R

D e ieri şi p în ă la f in e le ju n ii m a rtie .

Copiii de-a VEII-a vor “mima” examenul de capacitate

în perioada 19 -în 220 de şcoli din judeţul Cluj s-a desfăşurat ieri pilotarea examenului de capacitate organizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj. Obiectul de examinare a fost Limba şi literatura română şi au fost implicaţi peste 8.000 de elevi din clasele a vill-a. . «

Lucrările urmează să fie corectate de către comisiile organizate la nivelul fiecărei şcoli, pentru ca mai apoi rezultatele centralizate de IŞJ Cluj să fie transmise Comisiei Naţionale de Evaluare şi Examinare (CNEE). în funcţie de rezultatele obţinute, CNEE- urmează să alcătuiască-subiectele pentru examenul de capacitate, care va

fi susţinut 23 iunie, a.c.

Examene similare celui de ieri, vor mai avea loc în data de 27 martie, a.c. la Limba maternă, în data de 29 martie la Matematică, iar în data de 31 martie vor fi susţinute examene la Geografie sau Istorie.

Vă reamintim formula după care se va calcula media de la examenul de capacitate: de trei ori nota examenului de capacitate plus media generală a celor patru ani din gimnaziu împărţite la patru. . - ..

C ă tă lin a V .

d i n ^ l ' T ^ n ' d ' n a n t u r a J'u l g u v e r n a to r u lu ir n n n k t 'P e t e r s b u r g , V la d im ir la k o v ie v ; s în t b ă n u iţi d e

P- e ; a a n u n ţa t , ie ri, c o tid ia n u l “K o m m e rs a n t”, c itînd un r a p o r t a l M in is te ru lu i d e . t n t e m e .

a m

■ \E u r o p a a s u fe r i t o în f r în g e r e p o l i t ic ă , d e m o n s tr în d c ă e s te in c a p ab ilă s ă re z o lv e u n conflic t loca l prin m ijlo a c e p a ş n ic e ,

a d e c la ra t , ieri, g e n e ra lu l L eo n id Iv aşo v , a d ju n c t a l m in istru lu i ru s a l Apărării, la u n a n d u p ă d e c la n ş a re a a ta c u r ilo r N A TO

a s u p r a Iugoslav ie i.

IDipeiaiafii i s Sar s c i p i i a ’i i i n i s l a .

da 1 4 da militase da

T^ i r ? : B u î E B S S S ■

i i i i i i piifea , la ibis âiTOl m a iiis

Bai ■ :Banca Naţională a României

. va acorda Băncii Renaşterea Crediţului Românesc SA - Credit Bank un credit de aproximativ 300 miliarde lei, destinat acoperirii cererilor de retragere a sumelor reprezentînd depozitele populaţiei, în limita plafonului de 54,7 milioane lei pentru fiecare deponent, indiferent de moneda în care este constituit depozitul, sau de numărul ori • mărimea depozitului. Guvernul a adoptat

ieri o Ordonanţă de Urgenţă prin care BNR esţe autorizată ; să acorde Credit Bank această , sumă. Plafonul de 54.764.000 lei include şi dobînda ce se datorează pînă la data intrării în vigoare a actului normativ.

Cererile de retragere a depozitelor se vor depune la unităţile Credit Bank în termen de 30 zile de la data intrării în vigoare a acestui act normativ, iar sumele vor fi derulate prin intermediul CEC. Rata dobînzii

la creditul acordat de BNR se stabileşte la nivelul ratei scontului stabilit de BNR, iar recuperarea creditului urmează a se face cu prioritate din încasările care se vor obţine în cursul desfăşurării procedurilor prevăzute de Legea nr. 64/1995' privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului.

Consilierul guvernamental Adrian Vasilescu a declarat că păstrarea plafonului de 10 milioane de lei, din 1996,

cînd BNR a cerut falimentul Credit Bank, “ ar fi fost o nedreptate” şi a arătat1 că numărul deponenţilor la Credit Bank se ridică la aproape 50.000 de persoane. Adrian Vasilescu a mai precizat că procesul de acoperire a cererilor de retragere a sumelor ar putea fi finalizat în două luni şi câ B N R se va putea înscrie, ulterior, pe lista creditorilor la Credit Bank pentru a-şi putea primi suma împrumutată.

f ia crescut, d in nou, p re ţu rile la ca rb u ran ţi

Începînd de ieri, Ia toate staţiile PECO din judeţul Cluj preţul la combustibili a fost majorat cu aproximativ 5 procente.

Conducerea „Petrom” a lăsat la latitudinea sucursalelor judeţene de a modifica preţurile la carburanţi cu + / - 5 la sută în raport cu preţurile de referinţă. Deoarece Sucursala Cluj a „Petrom” înregistrează pierderi, a. fost necesară majorarea preţurilor, ne-a declarat Lucian Augustin Boldor, dir. adj. al „Petrom” - Sucursala Cluj.

La staţiile private Shell şi Pritax, preţul la combustibili a rămas neschimbat, iar la staţiile Petrom se practică următoarele preţuri: benzină super plus premium - 10.180 lei/l, benzină super plus fară plumb - 9.660 lei /!> benzină premium - 1.080 lei/l, benzină fară plumb - 9.550 lei/l, benzină regular - 9.660 Iei/l, iar un litru de motorină - 7.250 lei.

M ih a e la D .P O P

Taxa de abonament pentru receptoarele de televiz iune este

de 3 0 .0 0 0 de le i/ lună pentru o

familieT a x a d e a b o n a m e n t

p e n t r u r e c e p t o a r e l e d e t e l e v i z i u n e e s t e d e 3 0 .0 0 0 d e l e i / l u n ă p e n t r u o f a m i l i e , a s t a b i l i t , ieri* p r i n t r - o h o t ă r î r e ,G u v e r n u l . P în ă în p r e z e n t , v a l o a r e a t a x e i d e a b o n a m e n t p e n t r u r e c e p t o a r e l e d et e l e v i z i u n e e r a d e 2 0 .0 0 0 d e l e i / l u n ă p e n t r u o f a m i l ie .

I

Com isia p e n tm cercetarea ab u zu rilo r a C am erei D ep u ta ţilo rîl v a a u d ia p e R a d u Sârbu

Comisia pentru cercetarea abuzurilor a Camerei Deputaţilor îl va audia, în data de 5 aprilie, pe preşedintele FPS Radu Sârbu în legătură cu privatizarea societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat, a declarat preşedintele Comisiei, Ion Honcescu. Honcescu a precizat că a trimis preşedintelui FPS o scrisoare în acest sens, avînd în vedere faptul că la Comisie au fost depuse “numeroase sesizări’* referitoare la desfăşurarea acţiunilor de privatizare a societăţilor cu capital majoritar de stat, mai ales privind modul în care sînt respectate dispoziţiile legale în toate etapele procedurale.

Radu Sârbu va fi audiat în legătură cu toate cazurile semnalate de comisie, începînd cu 1 ianuarie 1999 şi pînă în prezent, a spus Honcescu.

Andrei» | Vorkink va j

sosi în | România i

Directorul Băncii !Mondiale pentru România, I Andrew Vorkink, va sosi | duminică la Bucureşti, | pentm o vizită de trei zile, . în care va analiza împreună • cu autorităţile române [ îndeplinirea condiţiilor din | programul de împrumut 1 PSAL şi va evalua situaţia J programelor de împrumut I

| aflate în derulare. || Vorkink este aşteptat să 1 ■ ajungă şi la Baia Mare, lâ , I societatea Aurul SA, unde ' | a avut loc accidentul care | | a dus la poluarea |

,1 Mureşului şi a Tisei. 1 Directoml B .*M . se va

I întîlni cu oficiali români şi I | cu reprezentanţi ai | | instituţiilor guvernamentale ţ

care derulează programe cu- i I Banca Mondială. I

0 misiune imposibilă: refacerea CDR

u rm a re d in p a g in a 1

C H A M P I O N S L E A G U E -

E T A P A A 6 - A

M iercu ri s - a u s ta b i l i t u ltim e le p a tru e c h ip e c a l i f ic a te în - s fe r tu r i le " c o m p e ti ţ ie i . D u p ă B a r c e l o n a , F C P o r t o , M a n c h e s t e r ş i V a le n c i a , în a n te p e n u l t i m u l ^ c t v o r m ai e v o lu a B a y e rn M u n c h e n , R e a l M adrid , Lazio ş i C h e l s e a .

f r a n c e z u l N ic o la s A n e lk a . R âu l G o n z a le s a m a r c a t un icu l g o l a l d isp u te i în m in u tu l 3 , g o l c a r e a s ta b i l i t p ra c tic re z u l ta tu l fina l. P r e ş e d in t e l e m a d rile n ilo r , L o r e n z o S a n z , a f irm a în a in te a m ec iu lu i c ă n u îl i n te r e s e a z ă c u c in e v a ju c a în “sfe rtu ri”, im p o r ta n t e s t e c a e c h ip a s ă a c c e a d ă în f a z a s u p e r io a r ă .

C l a s a m e n t f in a l :1. B a y e rn 62 . R e a l 63 . D in a m o 64 . R o s e n b o r g 6

1224

1 3 -8 13 1 1 -1 2 10 1 0 -8 10 5 -11 1

sfGRUPÂ' 1 W " ! W

P rim e le d o u ă c la s a te a u o b ţin u t c a lif ic a rea în “s fe rtu rile" co m p e tiţie i.

B a y e r n a j u c a t l a K i e v f ă r ă

n o u ă t i t u l a r i !• D in a m o K ie v - B a y e r n M u n c h e n 2-0.

A b s e n ţe le d in lo tu l b a v a r e z i lo r (în n u m ă r d e 9 ) a u fa c ilita t v ic to r ia d e p a lm a r e s a e c h i p e i a n t r e n a t e d e V a le r i L o b a n o v s k i. M a te m a tic ia n u l O tm a r H itzfeld i-a lă s a t în G e r m a n ia p e S c h o ll ( s u s p e n d a t ) , K ahn , E f fe n b e rg , E lb e rg , L iz a ra z u , P a o lo S erg io , B a b b e l , J e r e m i e s ş i J a n c k e r . . L a K iev a u e v o lu a t W e s s e l s , J o h a n s s o n , A n d e rs s o n , W i e s i n g e r , D i S a l v o , J a r o l i m şi W o jc iec h n o w sk i, n u m e c a r e n u s p u n m a re lu c ru . U c ra in en ii s - a u im p u s g ra ţ ie c e lo r d o u ă goluri m a r c a te d e g e o rg ie n ii K a lad ze (3 4 ) ş i D e m e t r a d z e (72 ).

• R o s e n b o r g T r o n d h e i m - R e a l M adrid 0 -1 . R ea ! s - a p r e z e n t a t la T ro n d h e im fără

L a z i o a s a l v a t o n o a r e a I t a l i e i• C h e l s e a L o n d r a - L a z io R o m a 1 -2 .

l a t ă c ă in v in c ib i l i t a te a l o n d o n e z i l o r p e p ro p riu l te r e n în c u p e le e u r o p e n e a fo s t “c o n t r a z i s ă ” d e e c h i p a lu i E r i c k s s o n . P a lm a re s u l , d e invid ia t, a l e n g le z i lo r (2 7 d e v ic to rii ş i 6 r e m iz e ) c o n ţ in e a c u m ş i o în f r în g e re . O în f r în g e re cu u rm ă ri n u fo a r te m a ri, d a c ă ţ in e m c o n t c ă ş i C h e l s e a v a e v o lu a îri “sfe rtu ri" .

L a u rm a u rm e lo r , C h e ls e a s - a a l e s cu p e s t e z e c e m ilio a n e d e fran c i e lv e ţie n i la c a r e s e a d a u g ă a l te p a tru m ilio a n e p e n tru ca lificare . D a n P e t r e s c u a ju c a t 9 0 d e m in u te îm p o tr iv a lui S a l a s , M ihalovic s a u S im e o n e , ia r N ic o la e G r ig o r e s c u a f o s t a s i s t e n t la a c e s t d u e l . L a z io a ju c a t f ă r ă c ă p i ta n u l A le s s a n d ro N e s ta , ia r din “1 1 "-le g a z d e lo r

a lipsit D en n is W is e . S c o ru l a fo s t d e sc h is în m inutul 4 4 d e G u s ta v o P o y e t cu un ş u t s e n z a ţio n a l d e la 2 5 m . L az io a e g a la t, d u p ă p a u z ă , prin S im o n e In za g h i (54 ). Victoria “b ia n c o -c e le ş tilo r” a fo s t a d u s ă d e S in isa M ihajlovic în m inu tu l 66 . A c e s ta a m a rc a t d in tr-o liberă în stilu-i p e rs o n a l . E rick sso n ş i-a s a lv a t “tronu l" p e “S ta m fo rd B ridge”. P a t r o n u l la z ia l i lo r , S e r g io C r a g n o t i , a re n u n ţa t p e n tru m o m e n t la a d u c e r e a unui a l t te h n ic ian .

• O ly m p iq u e M a r s e i l l e - F e y e n o o r d R o t te rd a m 0 -0 . E levii a n tre n a ţ i d e B ern ard C a s o n i s e p o t c o n c e n tr a d e -a c u m în a in te n u m a i la m e c iu rile d in c a m p io n a t. M arse ille ' n u s tă to cm ai fie ro z e în P r e m ie r e Division. V o r ju c a un m e c i c ap ita l s îm b ă tă , p e “S ta d e

j V elod rom e", c u S tr a s b o u rg . E levii a n tre n a ţi d e L eo B e e n h a c k e r n u a u c o n c re tiz a t p e ta b e lă nici u n a d in c e le tre i o c az ii m a ri d e c a r e a b en efic ia t. S o m a lia , C ru z şi B osvelt n u l-au p u tu t în v in g e p e b ra v u l P o rra to .

C la s a m e n t f in a l :

posibil, în condiţiile în care liberalii doresc cu ardoare trecerea pachetului de legi privitoare la reforma în Justiţie prin asumarea răspunderii guvernamentale, acţiune imposibilă fară spnjinul PNŢCD. Supralicitînd, un lider ţărănist ar fi declarat că “nu s-au pronunţat nume (probabil, ale celor doi candidaţi amintiţi mai sus), dar conducerea PNL a acceptat condiţiile noastre”. Adică, Chiriţă la Primăria Capitalei contra legile lui Stoica. în replică au venit hazoasele cuvinte ale lui Quintus, care a luat în derîdere presupusele înţelegeri liberalo-ţărăniste, ■ afirmînd că partidul său este dispus la cedări, dar numai în favoarea lui George Pădure, pe care PNL îl vede învingător în alegerile locale de la Bucureşti. :1

De altfel, liberalii nu par deloc convinşi de posibilitatea- refacerii Convenţiei, cel puţin în forma în care aceasta a existat pînă acum. Şi nici de probabilitatea ca o asemenea alianţă sâ iasă învingătoare în alegerile din acest an. Ei au refuzat categoric să renunţe la candidatura lui George Pădure, în favoarea lui Cătălin Chiriţă, şi s-au arătat puţin dispuşi să susţină un singur candidat al Convenţiei în oraşele mari. Mai mult, le-au oferit colegilor tradiţionali o surpriză de proporţii, nu neapărat prin avansarea ideii unei posibile alianţe post- electorale cu PDSR, ci prin ceea ce se presupune a fi în' spatele unei întîlniri recente dintre Teodor Meleşcanu şi Valeriu Stoica. Surse ale ApR au deconspjrat interesul celor două formaţiuni politice pentru o colaborare pre şi post- electorală. Ceea ce ar putea să însemne o adevărată alianţă după alegerile locale, care să ofere partidului lui Meleşcanu şansa participării la viitoarea guvernare. Dacă, aşa cum indică toate sondajele de opinie, PDSR va cîştigă alegerile legislative, aceasta nu se va întîmplă la un asemenea scor îneît partidul lui Ion Iliescu să poată guverna singur. Va avea, deci, nevoie de aliaţi, pe care îi va căuta, probabil, inclusiv în zona în care se află cele două partide. La rîndul lor, PNL şi ApR se^ pregătesc să pună peţitorului pedeserist condiţia ca discuţiile să se desfăşoare cu ambele partide. Dacă tratativele dintre PNL şi ApR se vor finaliza în forma prefigurată de întîlnirea dintre cei doi lideri, Convenţia Democrată riscă să rămînă"' ceea ce a fost în ultimii trei ani şi jumătate, adică o formă fară fond si fară viitor.

1 . Lazio 62 . C h e lse a 6 2 . F e y e n o o rd 6 4 . O lym pique 6

10-4 11 8 -5 10 7 -7 82-11 4

Prim ele d o u ă c la s a te a u o b ţin u t calificarea în “sfertu rile” c o m p e tiţie i.

t r a g e r e a la s o r ţ i p e n t r u m e c iu rile d in “sfe r tu r i” v a a v e a lo c v in e ri (o ra 13 , o ra R o m â n ie i) , în o r a ş u l e lv e ţ ia n N yon (noul

s e d iu l al U E FA ).C ris tia n F O C S A N U

S .C . IM C O M E X S .R .L . D E V A - D IV IZ IA IM P O R T Ş l D IS T R IB U Ţ IE _

a n g a j e a z aD IR E C T O R D E Z O N Ă

- î n v e d e r e a e x t i n d e r i i r e ţ e l e i d e d i s t r i b u ţ i e a p a r a t u r ăe l e c t r o n i c ă ş i e l e c t r o c a s n i c ă .

C E R IN Ţ E : s• V î r s t a m a x i m ă 35 a n i ; s• S t u d i i s u p e r i o a r e e c o n o m i c e s a u t e h n i c e ; ; . §• A b i l i t ă ţ i d e c o m u n i c a r e , d i n a m i s m ; .• A u t o t u r i s m p r o p r i e t a t e p e r s o n a l ă .S e o f e r ă o s a l a r i z a r e a t r a c t i v ă î n a c o r d c u r e a l i z ă r i l e

p r o f e s i o n a l e ş i p o s i b i l i t a t e a d e z v o l t ă r i i u n e i c a r i ă r e .

Persoanele interesate vo r trim ite C V - urile la te i/fa x 054/234.392; 054/216.614, p în ă la d a ta d e 2 9 .0 3 .2 0 0 0 .

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 S 9 1 , judecătoria Quj- Mapoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului pdetului Cluj, sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

IL IE CĂLIAN (redactor şef);VA LE R C HIO REAN U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ;

C RIS TIAN B A R A ( r e d a c t o r ş e f a d ju n c t ) .

T el.19 .16 .81 ; fax:19.28.28;E -m ail: a d e v c j@ m a il.d n tc j.ro - r e d a c ţ i a

R E D A C Ţ I A : C l u j - N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6

CULTURĂ: TEL.1 9 .7 4 .9 0 -MICHAELA BOCU, EVENIMENT: TEL 19.74.90 - RADU VIDA; SOCIAL, ECONOMIC: TEL.: 19.75 .07; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX; 19.73.04 - RÂUL SESTRA Ş;c-fiicju.dut?vuicyiiiem .u(iiw.icr - , ww- > w. . . — ------------------- ----- -------- .

E -m ail: r e c la m a a d e v c j@ m a il .d n tc j .ro - p u b lic ita te DIFUZARE “ 'GA PUBUCrnATE: TEL. m .4 9 8 L - STELA- . P E T C U ; CONTABILITATE:TEL.: 19 .73 .07-LIVIAPOP

Secretar de redacţie: Te l/fax : s u b r e d a c ţ i a t u r d a : t e l / f a x : 3 t . 4 3 .2 3

H orea PETR U Ş ’ ~ 19 .74 .18 . s u b r e d a c ţ i a d e j : t e l ./f a X |2 L 6 0 7 5

TIPARUL EXECUTAT LA S ? G a r a m o n d