s a r m ă q p m d m t

^http://www.dnţcj.ro/adevarul)jANUL X NR. 2790 ISSN 1220-8203

SIMBÂTA-UUMINICA, 10-10 IANUARIE 2000 16 PAGINI 2.000 LEI

Europa ne cere să muncim

seriosILIE CALIAN

uită vreme, în anii “democraţiei MII populare” şi “României socialiste”

statisticile oficiale, mai mult sau mai puţin triumfaliste, raportau starea economică şi socială a ţării la anul 1938, anul de vîrf al “regimului burghezo- moşieresc”, subliniind ‘‘marile succese” la toţi indicatorii economico-sociali. în perioada postdecembristă, o serie de statistici au luat ca bază anul 1989, anul cel mai prost al “României socialiste”, iar asta ne arăta limpede cît de prost stăm şi cu economia, şi cu şomajul, şi cu nivelul de trai. între timp situaţia economică a ţării s-a deteriorat atît de mult, încît statisticienii nu mai apelează la cel mai prost an ceauşist, ci la 1992 sau 1996, anul ultimelor alegeri. Desigur, după 1989 am auzit o mulţime de afirm aţii triumfaliste, total iresponsabile, de la aceea a lui Petre Roman, în 1990, conform căreia “am cîştigat pariul cu agricultura”- iar noi importăm pe rupte alimente -, la aceea a lui Emil Constantinescu, de anul trecut, cum că ne aflăm în perioada post- tranziţie - adică am fi trecut într-o viteză aşa de mare pe lîngă luminiţa de la capătul tunelului, încît nici n-am avut timp s-o vedem. Iar acest şir de automăguliri ale guvernanţilor continuă cu şi mai mare vigoare, mal ales că sîntem într-un an- electoral. Ultima a fost aceea referitoare la “relaxarea fiscală” cu care ne-a cadorisit de Anul Nou proaspătul prim-ministru Mugur Isărescu. E adevărat că, după ce presa şi oamenii politici din Opoziţie au dovedit că aşa-zisa “relaxare” aduce, de fapt, o nouă scădere a nivelului de trai, măsurile respective au devenit “reformă • fiscală”. N-ar fi rău dacă acest început ar fi completat cu ceva mai palpabil, care s ă . conducă la revigorarea economică, îndeosebi a întreprinderilor mici şi mijlocii, care duc greul fiscalităţii.

Oricum, motive de oarecare optimism am avea. Vizita la Bucureşti a preşedintelui Comisiei Europene, Romano Prodi, şi a comisarului pentru extindere, Gunther Verheugen, a fost de natură să ne convingă că Uniunea Europeană este hotărită să ajute România şi Bulgaria să se integreze în lumea civilizată. După cum se ştie, Uniunea Europeană ne va ajuta cu împrumuturi nerambursabile pentru realizarea unor proiecte de amploare. Desigur, întreaga clasă politică, întreaga societate românească, doreşte integrarea în Uniunea Europeană. Numai că aceasta presupune - indiferent de Guvernul actual şi de cel sau cele care vor urma - o muncă tenace pentru realizarea, sub supravegherea forurilor europene, a realelor restructurări care să asigure armonizarea, în toate privinţele, cu exigenţele europene. Poate că, la sfîrşitul celor şase ani în care Europa Occidentală ne va pompa cu bani, statisticienii noştri vor avea curajul să compare anul 2006 nu cu 1996, nici cu 1989, ci cu cel mai bun an al economiei ceauşiste, dovedih- du-ne că toate sacrificiile pe care le-am făcut n-au fost în zadar. Asta - numai în cazul cînd-întreaga clasă politică îşi va schimba radical mentalitatea. Or, pentru o asemenea perspectivă nu pot fi întrutotiil optimist...

. Consiliul local se va înfrăţi cu Consiliul Judeţean pentru modernizarea Aeroportului. In vederea modernizării şi extinderii aerogării este necesar un capital de 20 m iliarde de lei, iar pentru baliuzajul şi reparaţiile capitale pentru pistă încă 20 miliarde de lei. Toate aceste lucrări condiţionează deschiderea unor noi curse internaţionale (Frankfurt, Munchen, Zurich), afluenţa de pasageri asigurînd locul trei ca rentabilitate după Otopeni şi Timişoara. Pentru

»G u | fc» a ri l id i 1^ buget ti 1

punerea în operă a am biţiilor „aeriene" pînă în 2001, sumele ar trebui asigurate constant de la bugetele locale în această perioadă. Iniţial, aleşii locali au declarat că nu este oportun să investească banii într-o regie a judeţului şi au subliniat că municipalitatea suferă şi aşa de lipsă de fonduri pentru propriile lucrări. Principalul susţinător al acestei asocieri a fost şeful executivului care a prezentat deschiderea ce o poate dobîndi oraşul prin diversificarea rutelor de

transport. Se pare că primarul a luat în Calcul şi cheltuielile ocazionate de deplasările sale pe diverse meridiane, care pînă acum au fost suplimentate prin parcurgerea unor rute ocolitoare, evitîndu-se astfel Budapesta.

Fără a mai aştepta să cunoască alte am ănunte despre situaţia economică a Regiei, Aeroportul" şi profitul realizat de aceasta măcar anul trecut, consilierii şi-au dat acordul pentru asociere. Totuşi, pentru ca lucrurile să fie mai bine „rumegate" şi să nu le scape ceva,' consilierii au ho târît ca după semnarea convenţiei de cele trei părţi, aceasta să fie din nou supusă aprobării C;L. ■ '

L.PURDEA

Anul acesta va fi înfiinţată o universitateinterconfesională m aghiară

_ m m a a m im s a B m m ' p S o s iiu u îs i i r q p r - ' / î

iw Eiiîk: <aii

■ A a n .- j . > -V.v U|rt%e:Zig&V t . 4

Szabo Tibor, preşedintele Oficiului M aghiarilor de Pretutindeni, aflat vineri la Cluj- Napoca, a declarat că Fundaţia „Sapientia" va fi fondatoarea şi proprietara universităţii maghiare interconfesionale. Curatoriul acestei fundaţii a fost deja înfiinţat de către

episcopii cultelor istorice maghiare şi va lua deciziile de strategie, va găsi numele şi am plasarea universităţii private. în ceea ce priveşte înfiinţarea universităţii maghiare de stat la Cluj-Napoca, preşedintele O ficiului pentru Maghiarii de Pretutindeni a declarat că Guvernul Ungariei sprijină în continuare demersurile UDMR şi îşi păstrează părerea că o asemenea institu ţie este necesară în Transilvania.

Banii necesari pentru înfiinţarea universităţii in terconfesionale private - două miliarde forinţi - au fost alocaţi din bugetul de stat al Ungariei pe anul 2000 şi Oficiul pentru Maghiarii de Pretutindeni a fost numit responsabil pentru administrarea acestei sume.

Pe lîngă Oficiu, va fi înfiinţată o direcţie şi o subdirecţie clujeană care

se vor ocupa de buna funcţionare a fundaţiei, a cărei înscriere oficială este în curs. După spusele lui Szabo Tibor, din curatoriul fundaţiei vor face parte persoane specializate în învăţămîntul superior. în paralel cu acest curatoriu, va fiinţa în Ungaria un „consiliu de program" care va da „sfaturi" conducerii fundaţiei. Din consiliu vor face parte reprezentanţi maghiari desemnaţi de

___________A ndreea M ARCUcontinuare în pagina a 16-a

Sindicatele din învăţămînt amină

greva de avertisment

programată pentru luni

Sindicatele din învăţâmînt amînă cu două zile greva de avertisment programată pentru luni, întrucît reprezentanţii G uvernului şi cei ai M in isteru lu i Educaţiei Naţionale (MEN) i-au invitat la negocieri pe liderii cadrelor

' d idactice , la începutul săptămînii viitoare, a declarat, v ineri, A urel Com ea, p reşed in te le Federaţiei S ind ica te lo r L ibere din Învăţămînt (FSLI).• L iderii sind ica li din învăţămînt se vor întîlni, luni, .cu m inistrul de stat Mircea C ium ara, p reşedintele C onsiliu lu i de Coordonare Economico-Financiară, pentru a discuta aspectele financiare ale cererilor profesorilor, de majorare a bazei de calcul al salariilor şi al bugetului alocat educaţiei pe anul în curs. Sindicaliştii vor avea, a doua zi, o întîlnire cu reprezentanţii Comisiei pentru Dialog Social din cadrul MEN, pe aceeaşi temă.

în cazul în care aceste două întîlniri nu vor aduce răspunsuri pozitive p en tru * - cererile s in d ica te lo r, . greva de avertisment de două ore va avea loc miercuri, între orele 11.00 şi 13.00, a precizat Comea. P rogram ul dc pro teste o rgan iza te dc cele patru federaţii s ind ica le din în v ă ţăm în t - FSLI, “Alma M ater”, "S p iru H aret” şi Federaţia Educaţiei Naţionale - include şi declanşarea grevei generale, între 24 şi 28 ianuarie, acţiune carc ar putea împiedica încheie rea m ed iilo r penlru primul semestru al anului şcolar 1999-2000.

Marius Vizer este victima unei înscenări » P a g i l 5 M

Fără droguri în şcoli!• Chiar dacă nu se cunosc cu exactitate cantităţile de droguri care sînt consumate de elevi, pe parcursul anului 2000 ISJ desfăşoară, în şase şcoli, un program de prevenţie a folosirii narcoticelor •

Inspectoratul Şcolar în colaborare cu ARES şi World Vision, dar şi cu alte instituţii abilitate derulează pe tot parcursul anului 2000 (din 5 ianuarie pînă înTuna decembrie), un program de prevenire a consumului de droguri în şcoli.

Şase şcoli clujene vor fi implicate în acest program care, dacă va da în decursul acestui an rezultate, va fi extins şi în ahe unităţi şcolare. Este vorba despre L iceele „George Coşbuc", „George B ariţiu", „Avram lancu", „Nicolae Bâlcescu“ .şi grupurile şcolare „Traian Vuia" şi CUG. ‘ /

Inspectoarea A urelia C îm pean,' coordonatoarea programului anti-drog, a declarat presei că Poliţia a identificat unităţile şcolare cu cel mai mare factor de risc, pe baza căruia au fost selectate şcolile pilot. Alte criterii de selectare a acestora au fost d isponibilitatea conducerii şi a diriginţilor de a se implica în acest proiect, dar şi solicitările venite de la profesori şi părinţi.: •. A urelia Cîm pean . susţine că, deocamdată, nu există date centralizate

Dana TIUCAcontinuare în pagina a 7ra

m -

A S T R A S . A .SOCIETATE DE ASIGURARE-REASIGURARE

vă invită să încheiaţi pînă în 31 IANUARIE 2000 A S IG U R A R E A DE R Ă S P U N D E R E C IV IL Ă A U TO

PENTRU A N U L 2000

REDUCERE 10%t ' • • •

Pentru încheierea asigurării vă puteţi adresa personalului aflat la:

1. Sucursala Cluj: str. Horea nr. 17 (orele 8 -18 )1 îs2. Agenţia Cluj: str. Primăverii nr. 10 -Mănăştur (orele 8-20) |3. Staţiile SHELL din Cluj (non-stop) - 5L4. Magazinul Central-parter (orele 9-20) . -5. SAR TRANSILVANIA' bd. Eroilor nr. 38 (orele 9-16), bd. N. Titulescu nr. 16(orele9-16)6. GENERALA DE ASIGURĂRI S A c str. Tutunului nr. 34 (orele 9-16)

ASTRA PREIA RISCUL I

f X

• A z i: C a le n d a ru l o r to d o x : C u v . P a v e l T e b e u l şi Ioan C o lib aşu l; C a le n d a ru l g re c o -c a to lic : S . P a v e l Teb anul c. (+ sec. IV ); S . Ioan Colibaşul, c. (+ sec. V )

• PREFECTURA,CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

• PRIMĂRIA CLUJ-NAPOCA: 19-60-30 •PRIMĂRIADEJ: 21-17-90• PRIMĂRIA TURDA: 31-31-60• PRIMĂRIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01 •PRIMĂRIA HUEDIN: 25-15-48 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:955 si 43-27-27

•POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 13^9-76 '

•POLITIA DEJ: 21-21-21 • POLITIA TURDA: 31-21-21 •POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22 •POLITIA HUEDIN: 25-15-38 ••POLIŢIA GHERLA:24-14-14 •POMPIERII: 981 •PROTECŢIA CIVILĂ: 982 •GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70, int. 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979

•SALVAREA: 961 •SALVAREA CFR: 19-85-91• INTERNAŢIONAL-971 •INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: 921 •ORA E X A C T Ă : 958

R A. TERMOFICARE: 19-87-48 SC MONTENAY SA: 41-51-71 R A. APĂ CANAL: 19-63-02 S C. "SALPREST" S.A.: 19-55-22 SC PRIVAL': 17-43-86 DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928:433424 AEROPORT: 956 GARA Cluj-Napoca: 952 AGENŢIA CFR:

- intcmalional 13-40-09;- inlem - 43-20-01;

Turda - 31-17-62;Dej -21-20-22____________________

T A R O M : 01.10.1999-31.03.2000luni

07,00 08,00 08,45 09,4517,10 . 18,10 1730 18,3019,00 21,10 -

m arţi09,15 10,15 07,45 . 08,45-19,30 20,30 18,00 19,00.

m iercu rţ09,15 . 10,15 . 07,45 08,4519,30 ’ 20,30 18,00 19,00

jn i09,15 10,15 07,45 08,4515,30 1630 1330 15,101930 2030 18,00 19,OQ

vineri09,15 10,15 07,45 08,451335 -— 15,00 1130 1335» * 19,00 20,00

sîm bâtâ0735 0835 11,00 13,051335 1435 -

' dum in ică- 19,00 20,00 |

Preţ bilet: 852.000 IeiLnniiCloj 4 Bologni 10*30-12,05

Bologna 4Chjj 1255-16.40 micmiriiC7nj-)Bokţna 1030-12,05

BotognaClnj 1255-16.40 mm; Cloj Bologna 1030-12.05 .

Bologtu-Kbj 1255-16.40 Preţ bilet: 235$ dus-întors

TELEFON: 13-01-16.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

I Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj- Napocam zilele de luni, maiti, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi sîmbâtâ la ora 11,00.1 Cluj-Napoca • Budapesta, cu plecare în zilele

de joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele de vineri ora 16,00.IN F O R M A Ţ II:

Autogara 1 :14-24-26 Autogara II: 43-52-78

FILME14-ZO IAMUARIÎ

Republica - I ro n ia Soartel, S U A premieră (10,30; 13,30; 16,30; 19,30); vineri, sîmbătă şi duminică spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 22,30

I * V ictoria - U n tă t ic g rozav. SUA (11; 13; 15; 17; 19); • A rta - în scena rea , S U A premieră (11; 13;

15; 17; 19 ) * Favorit - M um ia , SU A (1 2 .1 4 .3 0 , 1 7 .1 9 , 30); • M ărăşti -S ta r T rek - In s u re c ţia . SUA (13; 15. 17; 19);Turda • F o x - U n s ă ru t a d evă ra t, SU A (13): La hotarul dintre viaţă şl m oarte, SU A (15,18);D ej • A rta - Ce v ră ji m a l fa c fe te le . SU A (13; 15); Un să ru t adevăra t, (17; 19); vineri, sîmbâtâ şi duminicâ spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21; Gherla - P acea - F iica g e n e ra lu lu i, SU A (13; 15); Aventură In doi, SUA (17; 19).

FARMACII»F a r m a c i i d e s e r v ic iu : s îm b ă tă ,

15 ia n u a rie : Farmacia nr.1, P-ţa Unirii nr. 34 . tel. 19.46.06, orar 8-22, Farmacia nr. 8. str. Horea nr. 83/87, telefon 13-04-13, orar 8 -14 . Farmacia nr. 115, str. Pascaly nr. 7. telefon 14-58-98, crar 8-14, Farmacia nr. 116, str. Bucegi nr. 5, telefon 16-18- 21 . orar 8-14. Farmacia nr. 68, str. Traian Vuia nr. 26. telefon 41-50-71, orar9-14, F a rm a c ia ’ F L O R A F A R M ", C art. M ânâştur, Complex Flora, telefon 16-18- 88 . o ra ' 8 -14, PF nr. 3, P-ţa Gării nr. 3, telefon 13-04-26, orar 8 -14, TM nr. 2, B-dul Eroilor nr. 1, telefon 19-18-31,orar 9-14, Farmacia "ZEA", P-ţa Unirii nr.27, t e l . 1 9 .7 5 .9 6 . orar 9 -1 5 , Farm ac ia “C E R TA ", str. Clâbocet nr. 5 (Mânâştur), l e i . 1 6 .4 7 .3 7 , orar 8 -1 4 , Farm ac ia “TER R A FA R M ”, Bd. 21 Decembrie nr. 4, o ra r 9 -1 4 , Farm acia “A L M A ", P -ţa M.Viteazul nr. 26. lei. 13.02.68, orar 8-14, F a rm a c ia " R E M E D IU M ". Bd. 21 Decem brie nr.150, tel. 41.29.01, orar 8- 20 , Farm acia “CYNARA", Calea Floreşti

nr.75, tel. 42.62.72, orar 8-20, Farmacia “ELIXIR” str. Fabricii nr.5, tel.41.41.29, orar 8-20, Farmacia “ELIXIR-PLUS”, str. Dorobanţilor nr. 21, tel. 19.08.38, orar 8- 20, Farmacia ’EUROPHARM UNION", str. Bucegi nr.13-15, orar 8-21;Dum inică, 16 Ianuarie: Farmacia nr.1,

P-ţa Unirii nr. 34, tel. 19.46.06, orar 8-22, F arm ac ia “R E M E D IU M ", Bd. 21 Decembrie nr.150, lei. 41.29.01, orar 8- 20, Farmacia “CYNARA”, Calea Horeşti nr.75, tel.42.62.72, orar 9-19, Farmacia “ELIXIR” slr. Fabricii nr.5, tel. 41.41.29, o ra r 8 -2 0 , Farm acia E U R O P H A R M U NION, str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-14.Farm acii cu serviciu perm anent Farmacia

"CORAFARM ", str. Ion Meşter nr.4, tel. 42.65.40; str. Napoca nr. 25, tel. 19.20.74.Farm ac ii cu serviciu prelungit: Farmacia

"INTERPHARM ”, str. Primăverii nr.5, Iei. 4 2 .7 1 .9 5 , orar 8 -2 2 , Farm acia “CLEMATISFARM", Piaţa Unirii nr.10, te l.19.13.63, orar 8-22.

G arda de noapte: Farmacia nr.1, P-ţa Unirii nr. 34, tel. 19.46.06, orar 20-8.

M ărturisesc tun botez spre aertârea* păcatelor*

• Mîine: C a le n d a ru l o r to d o x : închinarea cinstitului lanţ al Sf. Ap. Petru; C a le n d a r u l g re c o -c a to lic : Cinstirea lanţului S. Ap. Petru. . »

Adevărul de CluS îm b ătă , 15 ia n u a rie

. . —, 7 ,00 Ştirile de s îm bătă astar v T w (r); 7 ,3 0 O m ul d e nicăieri (s i r); 8 ,20 O diseea (s); 9 ,1 0 Ursuleţul W innie (d.a.); 9 ,3 5 Tin-Tin (d.a.); 10 ,00 A cum poţi a fla ... (r); 1 0 ,3 0 V ă p lace fi lm u l? ; 1 1 ,0 0 A r t -M a n ia ; 1 2 ,0 0 Garantat 100% ; 12 ,4 5 M uzica d a capo al fine; 13,30 Lum ea şi noi; 14 ,00 Arca Marinei; 16 ,3 0 1 9 9 9 - an d e excepţie p e n tru sp o rtu l ro m â n e s c ; 1 7 ,2 0 T e le e n c ic lo p e d ia ; 1 8 ,0 5 M a r e schim bătoare; 1 9 ,0 0 B alad ă în g erar p e n tru îm p lin ire a u n u i v e a c şi ju m ă ta te d e la n a ş te re a C ra iu lu i

' Pofeziei şi Publicistic ii R o m â n e ş ti, D o m n u l-M ih a i E m in e s c u . P o e m cinem atografic; 2 0 ,0 0 Jurnal, Sport, M eteo; 20 ,30 Film: C ontele d e M onte Cristo (Franţa 19 98 , p.ll); 2 2 ,2 0 Dr. Q u in n (s ); 2 3 ,1 0 J u rn a l; 2 3 ,1 5 S ă p tă m în ă s p o rtiv ă ; 2 3 ,2 5 F ilm : Promotoriul g roaze i (S U A 19 62 ).

D u m in ic ă , 16 ia n u a r ie 7 ,0 0 C easul deştep tător...; 8 ,0 0

U niversul cred in ţe i; 9 ,0 0 U rsu le ţu l W innie (d.a.); 9 ,30 Kiki Riki Miki; 10 ,55 H a n d b a l m asc u lin ; 1 2 ,3 0 T e z a u r folcloric; 13 ,20 D e luni p în ă d u m in ic â ;'1 4 .0 0 N aţio n a l T V B ingo L ib erty ;15 6 .3 0 Auto-Club; 1 7 ,0 0 B lan ken ese (s ); 17 ,55 Spectacolu l lumii v ă zu t de Ioan Grigorescu (do); 1 8 ,2 5 T ru p a de . şoc; 19 ,00 P erech ea potrivită; 1 9 ,3 0 2 1 . Prezintă: Şt. Bănică; 2 0 ,0 0 Jurnal. S p o r t . M e te o ; 2 0 ,3 0 D u m in ic a sportivă; 2 0 ,4 0 Z o d ia V ip; 2 1 ,4 0 Film ; întrebări şi răspunsuri (S U A 1990 );2 3 .5 5 Jurnal; 0 ,0 0 P e fa ţă .

S îm b ă tă , 15 ia n u a r ie i r ? 7 ,00 S an ta B arbara (s ); 7 ,4 5 i v r e » D ra g o s tea , b a t-o v in a! (s); 8 ,3 5 C are pe care! (r); 9 ,1 5 O s ia lumii; 9 ,4 5 Lum ea d e m îin e ...(m ag .); 1 0 ,1 5 S ta r Trek (s); 1 2 ,0 0 S eria N ation al Geografic: Cîinii pictaţi din O kavango;13 .0 0 Studio deschis; 13 ,15 Un popas p e s ă p tă m în ă ; 1 3 ,3 0 L a n o i, la ro m â n ii; 14 ,0 0 U n în g er a d o le s c e n t (s ); 15 ,00 Ştiri; 1 5 ,1 0 S an ta B arbara (s ); 16 ,00 Studio deschis 2 0 0 0 ; 19 ,3 0 Ştiri; 19 ,40 Prim ul va! (s); 2 0 ,3 0 T op T V R 2; 2 1 ,3 0 Lu m ea vitezei; 2 2 ,0 0 Fotbal M eci din cam pionatul S pan ie i; '2 2 .5 5 Ştiri; 0 ,0 0 T V M M esa g er.

D u m in ic ă , 1 6 ia n u a r ie7 .0 0 San ta B arb ara (s); 8 ,3 0 S eria

A lfred H itchcock (r ); 9 ,1 5 O rizo n t sp iritua l; 9 ,4 5 P a s cu p as ; 1 0 ,1 5 F e rm a ; 1 1 ,0 0 T ip -T o p , M in i-T o p i;12 .0 0 Arca lui N oe; 12 ,3 0 Q uas im odo (d .a .); 13 ,25 Tradiţii; 1 4 ,0 0 U n în g e r adolescent (s); 1 4 ,2 5 D 'a le Iu' M itică; 1 5 ,0 5 S a n ta B a r b a r a (s ); 1 5 ,5 0 C întece de joc de pe V a le a Chioarului; 1 6 ,1 0 G alele T V R 2; 17 ,10 Povestirile operei; 18 ,15 U n secol d e cinem a: John W ayne, o legend ă am erican ă;1 9 .3 0 Ştiri; 19 ,4 0 Primul va l (s); 2 0 ,3 0 Film: Rose Hill (S U A '97); 2 2 ,1 0 V erd e d e micul P aris ; 2 3 ,0 5 Ş tiri; 2 3 ,1 0 Credo; 0 ,10 Atlas; 0 ,4 0 T V M M esager.

S îm b ă tă , 15 ia n u a r ie 7 ,0 0 C a rte a virtuţilor; 9 ,0 0 T în ăru l H e rc u le (s ); 1 0 ,0 0

Lois şi C lark (s ); 1 1 ,0 0 P rom otor;1 1 .3 0 w w w .a p r o p o .r o ; 1 2 ,0 0 Profesiunea m ea, cultura; 12 ,5 5 Ştirile P ro TV ; 13 ,05 Prietenii tăi (s); 1 3 ,3 0 D h arm a şi G reg (s); 14 ,0 0 G enera ţia Pro (div.); 15 ,00 C e se ve d e (m a g .);1 5 .3 0 X en a, prinţesa războ in ică (s);1 6 .3 0 Fete d e ban i g ata (s); 1 7 ,0 0 P ro F ash io n ; 1 7 ,3 0 F ilm : M o n s tru l ape lo r (S U A 1996 ); 19 ,0 0 Ştirile Pro T V ; 1 9 ,3 0 C h e s t iu n e a z i le i - retrospectiva săptăm înii; 2 0 ,0 0 Film:Şi m ai m orocănoşi (S U Â '95); 2 2 ,0 0 Echipa condam naţilor (s); 2 3 ,0 0 Film: H offa (S U A '92); 1 ,15 Film: Pasiuni fu rtunoase (film erotic S U A 19 9 7 );3 .0 0 Fete de ban i g a ta (s /r); 3 ,3 0 D h arm a şi G reg (s/r).

D u m in ic ă , 16 ia n u a r ie '7 .0 0 C a rte a v irtuţilor; 9 , 0 0 - S u p e r A b ra c a d a b ra ; 9 ,3 0 S e ria l; M e e g o (primul episod); 11 ,00 Destine celebre: Beria , arm a secre tă a lui Stalin; 1 2 ,0 0

Profeţii despre trecut; 12 ,5 5 Ştirile Pro TV ; 1 3 ,0 5 P rie ten ii tă i (s ); 13 ,30 D harm a şi G re g (s); 1 4 ,0 0 Preţui corect; 14 ,30 Echipa m obilă; 14,45 Concert. Prem iul Nobel pentru pace 1999; 15 ,4 5 Beverly Hills (s); 16,30 Super Bingo; 19 ,0 0 Ştirile Pro TV;19 .30 Film : Salutări din Hollywood (S U A 1 9 9 0 ); 2 2 ,0 0 F ilm : C îm pu l dragostei (S U Â 1991); 0 ,0 0 Film: Jocul cu focul (film e ro tic 1 9 9 7 ) ; '1 ,3 0 Premiul N obel pentru p ace 1999 (r);2 .30 Beverly Hills (s/r); 3 ,1 5 Prietenii tăi (s/r). . .

S îm b ă tă , 15 ia n u a rie . 7 ,0 0 K ilim anjaro (do); 8 ,00* * • ' Poveşti cu . căţei (do); 8 ,30

Animal S how (s); 9 ,0 0 N ightm an (s);10.00 C asa de piatră; 10 ,3 0 Roata de rezervă (m ag.); 11 ,00 O rien t Expres;13.00 Cu Ţopescu de la A la infinit;18.00 C ap canele destinului (s); 19,00 Observator; 2 0 ,0 0 Film: Scut uman (S U A 1998); 2 2 ,0 0 O bservator; 22 ,30 Harry şi W alter p leacă la N ew York (S U Â 1976); 0 ,00 Film clasic; Cowboy (S U A 1958); 1 ,45 E m m anuelle 6 (film erotic S U A 1987); 3 ,3 0 C apcanele destinului (s/r).

D u m in ic ă , 16 ia n u a r ie8 .00 C redin ţa şi viaţa; 9 ,0 0 Animal Show (s); 10 ,0 0 G odziila (d .a .); 10 ,45 Aventurile lui S inbad (s); 11 ,3 0 Buni prieteni; 12 ,1 5 S eria S tan şi Bran: Hoţ fără voie (S U A ’30 ); O a ltă încurcătură (S U A ’30 ); 13 ,0 0 D um in ica în familie;17 .30 C ap can e le destinului (s); 19,00 O b se rva to r; 1 9 ,5 0 T e le E u ro b in g o Show, 2 2 ,3 0 Film; Verdictul (S U A ’98); 0 ,30 Film: Drum ul în v ia ţă (film erotic O la n d a ’9 5 ); 2 ,3 0 A v e n tu r ile lui Sindbad (s/r); 3 ,1 5 S eria S tan şi Bran (f/r); 4 ,0 0 C ap c an e le destinului (s/r);6 .00 C redin ţa şi viaţa (r).

S îm b ă tă , 15 Ia n u a r ie R i a 7 .0 0 Em isiune pentru copii; " P ă tu in 1 1 ,0 0 P o v e ş ti p es căreş ti;11 .30 Sport M agazin ; 1 3 ,0 0 Motor;13 .30 A pel de urgenţă (r); 1 4 ,0 0 Real TV ; 1 4 ,3 0 D o s a re le Y (r); 1 5 ,3 0 C am era ascunsă; 1 6 ,0 0 Com isarul Rex (s/r); 17 ,0 0 C elebri şi bogaţi (s);18.00 Focus - Em isiune d e ştiri; Sport; M eteo; 1 8 ,3 0 Clip Art; 1 8 ,3 5 Popular;21 .0 0 Film: Cyborg (S U A ’89 ); 22 ,45 Clip Art; 22 ,5 0 Focus Plus - ştiri; 23 ,00 S h o w -u l d e n o a p te ; 1 ,0 0 F ilm : S herlock H o lm e s şi a rm a secre tă (A n g lia 1 9 4 2 ) ; . 2 ,3 0 F o c u s P lus -ştiri (r).

D u m in ic ă , 16 ia n u a r ie7 .0 0 E m isiu ne pen tru copii; 12 ,00 V acanţă â la Petrişor; 1 2 ,3 0 Tradiţii - emisiune folclorică; 1 3 ,0 0 D e coto- colo. M ag azin turistic; 1 3 ,3 0 Chic - fashion m agazin ; 14 ,0 0 Cinem agia;14.30 Film: Balul (S U A 1993); 16,00 Detectivi d e elită (s); 1 7 ,0 0 Celebri şi bogaţi (s); 18 ,0 0 Focus - em isiune de ştiri. S port. M eteo ; 1 8 ,3 0 Clip Art; > 18 ,35 Film : Inim i în flăcă ra te (S U A 1992); 2 0 ,0 0 Film: Iubire ucigaşă (SUA 1991); 2 2 ,1 5 C lip Art; 2 2 ,2 0 Focus Plus - em isiune d e ştiri; 2 2 ,4 5 Revista presei; 2 3 ,0 0 N adine S h ow (r); 0 ,00 Sport M agazin (r); 1 ,30 C inem agia (r).

S îm b ă tă , 15 Ia n u a r ie_____ 5 ,0 0 G u ad a lu p e (s/r); 5 ,50

z w s s a iu b ire s f în tă (s /r ) ; 6 ,4 5 Dragoste şi putere (s/r); 7 ,1 5 Acasă la bunica - re ţe tă 'cu lin a ră (r); 7,30 C ăsu ţa poveştilo r (r); 8 ,1 0 Pentru iubirea ta (s/r); 9 ,0 0 în g er sălbatic (s f r); 9 ,50 L u z C larita (s/r); 10 ,4 0 Angela (s/r); 11 ,30 C inem ateca d e acasă: Ima La Douce (r); 14 ,0 0 A ca să la Felicia Filip cu R u x a n d ra S ă ra ru ; 1 4 ,3 0 D o ctoru l c a s e i (r); 1 5 ,0 0 C ăs u ţa poveştilor; 16 ,00 Fotbal II Calcio; 18,00 Micuţele do am n e (s); 1 9 ,0 0 Floare de aur (s); 2 0 ,0 0 Colum bo: D in dragoste p ă r in te a s c ă (S U A 1 9 9 3 ) ; 2 1 ,4 5 C in e m a te c a d e a c a s ă : C ă lă to rie fantastică (S U A 1966); 0 ,3 5 Motown

Live 1999; 0 ,2 0 Fotbal II Calcio (r). D u m in ic ă , 16 ian uarie

5 .0 0 G uad alu pe (s); 5 ,50 A casă la români - em isiune d e muzică populară (r ); 7 ,3 0 C ă s u ţa po veştilo r; 8 ,0 0 M icuţele d o am n e (s/r); 9 ,00 A casă la bunica - re ţe ta cu linară (r); 1 0 ,0 0 Floare de aur (s/r); 10 ,45 C inem ateca d e acasă: C ălătorie fantastică (r); 1 2 ,2 5 C in e m a te c a d e acasă: D in dragoste... (r); 1 4 ,0 0 înger sălbatic ( r e z . s ă p tă m în ii) ; 1 5 ,0 0 C ă s u ţa poveştilor; 16 ,00 Fotbal II Calcio; 18 ,00 M icuţele doam ne (s );,19 ,0 0 Floare de a u r (s); 2 0 ,0 0 A c a s ă la rom âni - em isiune de m uzică populară; 21 ,3 0 C in e m a te c a d e a c a s ă : O fe m e ie in d e p e n d e n tă (S U A 1 9 9 5 ); 0 ,'10 Motown Live 1999; 0 ,00 Fotbal: Anglia

*- Prem ier League.S îm b ă tă , 1 5 ian uarie

r 8 ,00 Ştiri; 8 ,10 Dintre sute de ziare (r); 8 ,5 0 Teleshopping; .4/obc g 0Q j ara spiridusjior (r);

10 .0 0 Practic la T e le 7; 1-1,06 Lum ea în „C lip a 2 0 0 0 ” (r ); 1 2 ,1 5 F ilm docum entar; 1 3 ,0 0 Studioul Tu d o r Vornicu; 17 ,0 0 C elebritate (s); 18 ,00 R e n d e z -v o u s la T e le 7 ; 1 8 ,5 5 Publicitate; 1 9 ,0 0 Globetrotter; 2 0 ,0 0 Telejurnal; 2 0 ,4 5 Film: Poveste din B rooklyn (S U A 1 9 45 ); 2 2 ,3 0 C lub A B C ; 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,2 0 C elebritate (s/r); 1 ,05 R endez-vo us la T e le 7 (r); 2 ,0 0 G lobetrotter (r); 3 ,0 0 Telejurnal; 3 ,3 0 Studioul T ud o r Vornicu (r). .

D u m in ic ă , 16 ianuarie8 .0 0 Ştiri; 8 ,1 0 Teleshopping; 8 ,2 0 Ţ a ra spiriduşilor (r); 9 ,3 0 Dom ino (r); .11 ,00 In justiţie (r); 12 ,0 0 C întecul si casa lui; 13 ,0 0 O ra unu a venit; 15 ,46 Drum uri printre amintiri; 16 ,15 C utia

. muzicală; 17 ,00 Forţa destinului; 18 ,00 Portretul unui artist; 18 ,55 Pariu trio;1 9 .0 0 D inco lo d e anu l 2 0 0 0 (do);2 0 .0 0 T e le ju r n a l ; 2 0 ,3 0 F ilm docu m enta r; 2 1 ,0 0 D intre sute d e ziare; 2 1 ,4 0 P ariu trio - LO TO ; 2 1 ,5 0 Film : Christiane F . (G erm ania 1981); 2 3 ,1 5 A rc u b live; 0 ,0 0 Ştiri; 0 ,3 0 D ru m u ri printre a m in tir i; 1,00 O ra u n u a ven it (r); 3 ,3 0 Telejurnal; 4 ,3 0 Forţa destinului (r); 5 ,3 0 Portretul unui artist (r); 6 ,2 0 Clipuri m uzicale.

Redacţia hu işi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite in programele posturilor de televiziune. ~

A D EV Ă R U Ld e C l u j

Un cotidian care satisface

gusturile dumneavoastrăl

OPERAMGIilAKĂmîine, 16 ianuarie, ora 11.00

Diotoro

nana momazi, 15 ianuarie, ora 19.00

BecketSala mică:

azi, 15 ianuarie, ora 12.00

Numai poetulmîine, 16 ianuarie, ora 19.00

Regina Mamă

Sîm bâtâ , 15 ianuarie' ____ __ 8:00-11:00 Super week-end (meteo,

u r i r t rev ista p re s e i lo c a le - 8 :0 8 :-------------------------actualitatea locală, recomandări TV -

8:20; trafic, anunţuri utilitare, agenda culturală -1 0 :2 0 R ev is ta p resei locale - 9 :0 8 . horoscop - 8 :50 , recom andări T V - 9:40, sport - 9:40, horoscop - 9:50). 11:00-19:00 Contact FM . 12:00 - 12:55 Contact politic - Roxana Nicuîescu Costei. 13:00 Contact Film - realizator Liana Stanciu. 16:00 Super 50 - realizator Tony Tesiu. 19:00-22:00 Seara la Cluj. 22:00-5:00 Pînâ m îine dimineaţă - realizator Manuel Armând. Program d e discotecă la Radio Contact.

Dum inică, 16 ianuarie 0 8 :0 0 -1 0 :0 0 S u p e r-w ek -en d (ştiri d e w eek-end , recom andări culturale, horoscop şi dedicaţii): 10:00- 11:00 B ă tă lia H iturilor - realizator Andy Liţâ; 11:10 - 1 1 :45 C o n tac t politic - realizator Roxana Nicuîescu C oste i; 1 1 :5 0 - 11:55 C h e ie C o n ta c t M o t o r - realizato r Râzvan Mugureanu; 12:00 - 13 .00 H it- in te rv iu - realizator Sorin Mocanu; 13.00 - 15:00 W e e k -e n d în Doi: Tu ş i N o i - realizato r Sorin M ocanu- 18:50 - 18:53 F ir d ire c t cu A m erica - realizator Aurelia Boriga Nâstase - emisiune bilunară: 19:00 - 22.O0 Seară de seară; 22:00 - 24:00 Spo rt w e e k -e n d - realizator. Alexandru Gheorghiaş

S îm bătă , 15 ian uarie7 -1 1 C a fe a u a d in p a t

t t j a r i t o S o n i e (m axim a zilei, programul z ile i la R a d io S o n ic ,

'm e t e o , pow er-p lay , horoscop, program e r v , rev is ta presei, reţeta d e w eek-end , calendarul alei Prietenii omului, comentariul săptămînii). 11-12 S p ort ex trem " (Cristina C osa). 12 -14 Sonic m usic m uzică concursuri). 14 -16 "Grădina lui Ion": m uzică, ansâri artişti (R- ton). 16-18 "Cosmosul dintr-o privire". 8 - 2 0 " S lo w S onic" (S e b i H e te a ) . 2 0 -2 1 A u to

n a g a z in " (C ip ria n Ţ ip rig an ). 2 1 -2 P arty la R ad io

’°™ C' Duminică, 16 ianuarie-1 1 C a fe a u a din pat (m axim a, m eteo, pow er-p lay -,rr>erYin reteta de w eek-end, calendarul zilei). 11-13 ăs tro m a g azin " . 1 3 -1 4 "Sonic Junior" (M ihai M oş).

14 -15 "... şi muzica"; 14 -19 "Top Sonic Boom", -r, 19-20 "Sonic sport" (Codin Sam oilâ). 20-21 Music Fan. 21 -23 "La limita exasperării”. 23-1 Jazz Club (Raoul Dobrescu).

Sîm bătă, 15 ianuarie r . j i 5 -00 U n ip lu s de U N IP L U S R a d io dimineaţă; 8,00 Program

informativ BBC; 8,30 Sindrofia de Weekend; 12,00 Pop-Plus; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 Program muzical; 18,00 Program informativ BBC;18,30 Dance - machine; 21,00 Program informativ BBC; 21,30 Party

-- Duminică, 16 ianuarie5,00 Uniplus de dimineaţă; 8,00 Program informativ BBC; 8,20 Sindrofia de 'W eekend; 14,00 Program informativ BBC; 15 ,00 P rog ram muzical; 18,00 Program informativ BBC; 18,30 Dacă dragoste nu e, nimic nu e; 21.00 Program informativ BBC; 21,30 Uniplus nocturn; 23,00 Program informativ BBC.

i q i S îm bătă , 15 ianuarieŢ r t ş t i r i R B C : 8 :0 0 -8 :3 0 ,1 4 :0 0 -1 4 :3 0 ,1 8 :0 0 - jŞ jfp t 18:30. 8:30-10:00 C a fe a u a de d im in ea ţă .• 10 :00 -11 :00 C o u n tr y C lu b . 11:00-13:00

W e e k -e n d s p o r t i v . 1 3 :0 0 -1 4 :0 0 M uz ico ram a (r). 14:30-17:00 W eek -en d cu H ertba . 1 7 :0 0 -1 8 :0 0 T o p T e n . 1 8 :3 0 -1 9 :0 0 H o t M ix T ra n s ilv a n ia . 19 :00 -20 :00 V e c h i ş i n o u . 20 :0 0 - . 21:00 R o to n M u s ic . 21 :00 -1 :30 R a d io d is c o te c a .. 1:30-6:00 M u s ic n o n -s to p

Dum inică, 16 ianuarie - ş t i r i B B C : 8 :0 0 -8 :3 0 ,1 1 :0 0 -1 1 :1 5 ,1 4 :0 0 -1 4 :3 0 , 18 :00 -18 :30 ,21 :00 -21 :30 .8:30-9:00 E vanghe lia d e d u m in ică - Alexandra Sima. 9:00-10:00 Cafeaua de d im in ea ţă . 9:30 C o n c u rs E d itu ra A lb a s tră . 10:00- 11:00 T o p ş i-a ş a - C laudia Palfi. 11 :15 -13 :00 L a s f i r ş i t d e s ă p tă m în ă . 13 :00 -14 :00 F o n o te c a d e s u f l e t - Mihai Boandâ. 14:30-16 :00 R endeScV ous d u m in ic a l - A n am aria & S e lm a . 1 6 :0 0 -1 7 :0 0 Country Club - Mărincaş. 17:00-18:00 E b in e ş i-aşa ră u - Ucu Florea. 18:30-19:00 H o t M ix T rans ilvan ia (noutăţi). 19:00-21:00 M e la to n in - Daika Attila. 21:00- 23:00 T ax i M u s ic . 23:00-6:00 M u s ic N on-S top.

Sîmbâtâ, 15 ianuarie X 08:00 -11:00 Primul Salut; 8:20 Revista presei;

/ ■ r w o o Ştiri; 9:20 "Ce mai crede lumea"; 9:50 X ) / , Horoscop; 10:00 Ştiri; 10:20 Program cinema;

13,00 Ştiri + Meteo; 14:00 "Buletinu' Iu' Emil"; 728“/1 14:05 -15:00 Club 2000 - muzică, film, Science fiction (Cristian Mureşan); 15:00 Ştiri; 15:05 - 17:00 Pe apa Sîmbetei; 17:00 Ştiri + Meteo; 19:00 - 21:00 Romanian Top 100 Singles Airplay; 22:00 - 02:00 Noaptea cu CD Radio - dedicaţii muzicale.

.Duminică, 16 ianuarie 08:00 - 11:00 Primul salut; 8:50 Horoscop; 9:00 Ştiri + Meteo; 9:20 Program cinema; 9:50 Horoscop; 10:00 Ştiri; 10:15 “C e mai crede lumea" - retrospectiva ‘săptămînii; 11 DO - 13:00 CD Country (Dan Creţa) 13:00 Ştiri + Meteo; 14:00 -15:00 Enigme neelucidate (Cristi Mureşan); 15:00 Ştiri; 15:05-16:00 Miracolul sunetelor (Cristi Mureşan); 17:00 Ştiri + Meteo; 17:05 - 19:00 Romanian Top 100 Singles Air Play; 19:05 - 19:30 Tiberiu în Ţara Piticilor - emisiune pentnr copii (Tiberiu Crişan).

S îm bătă , 15 ianuarie6 .00 B u n ă d im in e a ţa . Prezintă Anca Băltan. 8 ,00C - ............ .... .... ■ i-t E m is iu n e a în l im b a

R A D I O C L U J J ) m a g h ia r ă . 1 0 ,0 0 — S e s a m d e s c h id e - te .

R odica Tu lbure. 11 ,00-13,00 R a d io c o n e x iu n i. R edactor: R ad u Sâplăcan 13 ,0 0 R a d io ju r n a l B u c u re ş t i. 13 ,15 Lu m e a m u z ic ii. Prezintă Ciprian Rusu. 16 ,00 E m is iu n e a in l im b a m a g h ia ră . 18 ,00

f t ir i. 18 ,05 I n te r n e t Redactor Stela M aria Rareş Sergiu Alex. 19,00 R a d io ju rn a l R a d io R o m â n ia

A c tu a li tă ţ i. 19 ,15 D in g ră d in a c u f io r i m u lte , cîntece şi jocuri populare, m uzică populară Ia cererea ascultătorilor. Prezintă G elu Furdui. 21 ,5 8 în c h id e re a p ro g ra m u lu i.

D um in ică, 16 ianu arie 8 00 Ş tir i. 8 ,0 5 L a iz v o r d e c în t ş i d o r . M uzică populară. Prezintă: Codruţa Aron VTrtic. 9 ,1 5 A p ă r ă to r i i g l i e i tra n s ilv a n e . Em isiunea Arm atei.1 0 .0 0 M i le n iu l I I I . E m is iu n e re a l iz a tă d e p u b lic is tu l C o n s ta n tin M u s ta ţă . 1 1 ,0 0 R a d io d u m in ic a . E m isiune d e d ive rtism en t.

Redactor: Florin Pruteanu. 13 ,00 R a d io ju rn a l R a d io R o m â n ia A c tu a li tă ţ i. 13 ,15 D ilig e n ta d e B iza n ţ. Em isiune de m uzică folk, prezintă Florin S ă s ă rm a n . 1 4 ,0 0 E m is iu n e a in l im b a m a g h ia r ă : 1 8 ,0 0 Ş t i r i . 1 8 ,0 5 B r e lo c . Divertisment prezentat de Cornel Udrea. 19 ,00 R a d io ju r n a l R a d io R o m â n ia A c tu a l i t ă ţ i . 19,15-20,00 U n iv e rs u l E n ig m e lo r , E n ig m e le U n iv e rs u lu i. Redactor: Lucia Stana Sevianu.20.00 M e sa je s p ir itu a le . 20 ,0 5 D in g ră d in a c u f l o r i m u lte . D ed icaţii d e m uzică popu lară. Prezintă Codruţa A ron Vîrtic. 21 ,5 0 Ş tir i. 22 ,0 0 în c h id e re a p ro g ra m u lu i.

RENAŞTEREASîmbătă, 15 ianuarie

6.00 Ceasurile d im in e ţii - program matinal de ştiri, ' actualităţi şi muzică; 10.00 A ctua lita tea - buletin de ştiri; 10.05 S f in ţi i P ă rin ţi, con tem po ran ii no ş tri,10.30 M ersu l pe va lu ri; 11.00 Cărări de ta ină - emisiune de folclor; 11.30 Vrem e trece,'vrem e vine - antologia poeziei religioase; 12.00 Z ia r iş t i la m icrofon; 12.30 M usica sacra ; 13.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 13.05 M agazin: em is iun i re lig ioase, culturale ş i soc ia le ; 18.00 A ctua lita tea - buletin de ştiri; 18.05 D ep artam en tu l so c ia l; 19.30 M usica sacra; 20.30 P ăhăre lu l cu ne c ta r - emisiune pentru copii; 21.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 21.05 Dedicaţii de m uzică populară; 24.00-6.00 Lin iş tea no p ţii - program muzical nocturn.

Duminică, 16 ianuarie6.00 Program sp ec ia l de dum in ică ; 10.00 Sfîntă Liturgh ie in d ire c t de la C atedrala Ortodoxă; 13.00 A c tu a lita te a - buletin de ştiri; 13.05 M aga z in : em is iun i re lig io a se , c u ltu ra le ş i so c ia le ; 18.00 Actualitatea - buletin de ştiri; 18.05 A te lie r b ib lic ,18.30 Clasica; 20.30 P ăhăre lu l cu nectar - emisiune pentru copii;,21.00 A ctua lita tea - buletin de ştiri; 21.05 M u z ic ă p o p u la ră ; 2 3 .0 0 In d ire c t c u ascultătorii; 24.00-6.00 L in iş tea n o p ţii - program muzical nocturn. .

t ONCOPRAXCABINET MEDICAL ONCOLOGIC

C LU J-N A P O C A , str.P R O F C IO R TEA nr.9

(cartier Grigorescu)C O N S U LTA ŢII: '

Prof.dr. LUCIAN LAZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Mi: 15-18; Ma, J: 16^-IS30

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie, Oncologie)

Ma, J: 1430-16; V; 15-17 S: 9- 11

Dr. DAN-S0RIN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18 - 20; M a ,J :1 8 ’°-20 V: 16-20 '

P R O G R A M A R E : te l/fa x (064 ) 1 8 .7 6 .0 4

în timpul orelor de funcţionare a cabinetului

' POLICLINICA ' INTERSERVISAN

str. Pascalv nr.5, cart. Gheorgheni STOMATOLOGIE

INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • ECOGRAFIE

ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE Electroencefalografie -

Electromiografie - Examinări Doppler - Histerosalpingografii

pentru sterilitate feminină Tratamente LASER

LABORATOR (Biochimic - Bacteriologic Imunologie - Parazitologic Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col nterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină masculină) ZILN IC , inclusiv DUM INICA

orele 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21 - 7Rezervare, consultaţii

la tel. 41.41.63. ’ >

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5

Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar

Tratamente stomatologica

terapieprotetică (ceramică) chirurgie (rezecţii, implante)

Program ări s iln ic la tei.: 4 3 0 .0 2 8ORAR

Luni - Vineri: 9-19 Sîmbâtâ: 10-13

PROF. UNIV. Dr. MIHAI CALU6ARD Dr. ANGELA CĂLUGĂRII

Str. Prahovei nr. 11 -(lîngă biserica Bob)

PR(S v m , J Î7O 2 0 GIES - 8 -1 2 .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

ALIANŢA ANTISUICIDL I F E L I N E

Su fieful nostru la dispozi ţia dumneavoastră. Telefonul de noapte, telefonul vieţii. 2

19 16 47 |Gardă de noapte, orele 20-08.1

Linia telefonică de intervenţie în criză si prevenţie a suicidului iniţiată dcLABORATORUL DE SAWTATEAIIATALĂ CLUJ stă la dispoziţia dvs. dc luni pînâ vineri, între orele 8 - 22.

Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

^ <*->y j j j " f j \

Aici ar putea fi • ţ.reclama dumneavoastră R o z::! \

' ^ J ,î .i^ 2 |a m ) nos’tra foloseşte; Ştîrf •: , , > :v . furnizate de agenţiile .' :". ‘ R O M P R E S şi M EDIAFAX.

ianuarie 20 M k ....

T rag ice le e ro ri a le P a p e i P ius ll - le aNoua lucrare biografică semnată de John

Comwell şi intitulată “Papa lui Hitler”, prezintă cariera lui Eugenio Pacelli, viitorul Papă Pius al XH-lea, care a condus politica Vaticanului înainte de declanşarea şi în timpul celui de-al doilea război mondial. Lucrarea dlui Comwell esţe focalizată asupra acuzaţiei de antisemitism ce i se aduce Papei Pius al XlI-lea, deşi există lucrări care îl juHecă mai puţin aspru.

Acest aspect este însă cel mai puţin original pe care-1 susţine autorul. Avînd în vedere originea poziţia şi perioada în care a trăit Eugenio Pacelli, era puţin probabil ca el să nu fie antisemit. Aproape toate marile personalităţi ale vremii, printre care Winston Churchill şi Franklin Roosevelt, au fost într-un fel sau altul antisemiţi.

. Ca de altfel şi Departamentul de Stat al SUA, aşa cum o dovedesc ezitările prelungite ale acestuia de a face ceva pentm a-i sprijinii pe refugiaţii evrei împotriva lui Hitler. A existat o ostilitate creştină faţă de evrei, care a decurs din credinţa că aceştia l-au respins pe Messia, al Cărui ■ mesaj/de mîntuire a fost propovăduit de Pavel “celor săraci cu duhul”, şi astfel evreii nu s-au mai bucurat de bunăvoinţa lui Dumnezeu, locul fiind luat de creştini. \ ,

Cel mai interesant aspect prezentat de dl Comwell în biografia sa se referă la tratatul -: “concordatul” - semnat de Germania si Vatican

în 1993. Potrivit autorului, în calitatea sa de nunţiu - ambasador - al Vaticanului în Germania, în perioada “Republicii de la Weimar”, şi apoi ulterior, ca secretar de stat al Vaticanului, obsesia lui Eugenio Pacelli a fost aceea de a obţine din partea Guvernului german - -oricare ar fi fost acesta - un concordat care să confere Vaticanului controlul total asupra Bisericii Catolice germane. Ca secretar de stat, viitorul Papă Pius al XlI-lea. a oferit independenţa catolicismului german - reducînd - la tăcere împotrivirea anterioară a acestuia faţă de nazism - în schimbul semnăturii lui Hitler pe acest concordat. Fără aceasta, spune autorul, H itler nu ar fi obţinut o putere dictatorială. Este un argument important, dar şi unul controversat.

Pînă la jum ătatea anului 1930, Biserica Catolică germană a beneficiat de o independenţă considerabilă faţă de Vatican, deşi Guvernul german a avut anumite drepturi asupra ei. Acest fapfşi-a avut originea în relaţia medievală dintre clerul german şi principii şi monarhii feudali. Statul german intervenea în numirea episcopilor şi în învăţămîntul catolic.. în 1930 a existat în Germania un partid catolic puternic. Partidul de' Centru, cu o orientare în general liberală privind problemele politice şi sociale, urmînd exemplul papilor Leon al XIII- lea şi Pius al Xl-lea. în perioada-în care acest

partida l-a avut ca lider pe Heinrich Brunning, el s-a opus influenţei nazismului în Reichstag.

. Bruning a fost cancelar în perioada crucială încheiată cu criza din 1932, cînd preşedintele Paul von.Hindenburg l-a demis în favoarea lui Franz von-Papen, un personaj ambiguu şi incompetent. -

în 19,93, Hindenburg l-a numit cancelar pe Hitler. Pentru a deţine putere dictatorială, Hitler avea nevoie ca Reichstag-ul să voteze “un act de împuternicire” care să îi acorde autoritate extraordinară, fără a se supune controlului acestuia. Partidul catolic a votat pentru anul de împuternicire. De aici au decurs lucrurile teribile ulterioare inclusiv Holocaustul. Dl Comwell a afirmat în cartea sa că secretarul de stat de la Vatican i-a obligat pe catolicii germani să acorde acest vot în schimbul promisiunii lui Hitler de concordat. De ce a dorit viitorul Papă Pius atît de mult acest concordat? Răspunsuî se află în poziţia intelectuală şi politică a Bisericii la- începutul acestui secol, cînd ea nutrea convingerea că este un bastion al adevăratei religii, .supus unor neîncetate atacuri din partea revoluţiei, anticlericalismului, gîndirii iluministe laice şi antireligioase a unui materialism pagîn, pe care l-a văzut în esenţa socialismului, boşelvismului şi capitalismului.

Poziţiile intelectuale ale Vaticanului au fost

iutei ităti a Occidentului in Balcani("Corriere delta Sera")Succesul forţelor de opoziţie la

alegerile din Croaţia nil.este numai o victorie pentru democraţie.-Este, să sperăm, sfîrşitul unei pagini urîte de istorie europeană şi a contradicţiei evidente care a caracterizat în ultimii ani. politica occidentală în Peninsula Balcani.

Din dărîmăturile Iugoslaviei lui Tito au apărut, la începutul anilor ‘90, două state “gemene": Croaţia lui Tudjman şi noua Iugoslavie a lui Miloşevici. Cele două regimuri nu au prea multe în comun. Sînt “dem okraturi”, adică sisteme politice autoritare şi poliţieneşti, în care un partid ia puterea, pune

.stăpînire pe toate pîrghiile ei, controlează mijloacele de informare şi aruncă forţele de opoziţie la marginea societăţii politice. Se, bazează pe o filosofie naţional- religioasă şi pe exploatarea unor

mituri istorice obscure. Privatizează pentru a împărţi mai bine bunurile publice către camarila preşedintelui şi a partidului său. Sînt decişi să ţină pentm ei cele care aparţin din punct de vedere istoric al statului îor, deşi sînt locuite de alte grupuri naţionale. Şi nu ezită, la nevoie, să se servească de epurarea etnică

■ pentm a se debarasa de minorităţile recalcitrante.

Tudjman este un extravertit, , milităros, strălucitor, cu anumite veleităţi literare; Miloşevici este obscur, gînditor, taciturn. Şi totuşi, cei doi lideri duc aceeaşi politică, se înţeleg dintr-o privire şi nu ar ezita, dacă ar putea să-şi împartă Bosnia. Se spune că la Londra, cu ocazia unul banchet oficial, Tudjamn, într-un moment de francheţe, ar fi desenat pe meniu harta Bosniei traşînd lin ia de ■ demarcaţie între Serbia si Croaţia.

între greşelile sale şi cele ale.lui Miloşevici există doar deosebiri cantitative. Nu există un “păcat balcanic” care să nu fi fost comis, chiar dacă în măsură diferită, de amîndoi.

Occidentul şi cele două instituţii majore adoptă însă faţă de cele două staţe poziţii com plet diferite. Germania recunoaşte Croaţia şi accelerează procesul de dezmembrare a vechii Iugoslavii. Sfîntul Scaun salută în independenţa croată recucerirea unei provincii catolice şi se grăbeşte s-o recunoască. C elelalte ţări din Comunitatea europeană se aliniază. Statele Unite ale Americii ajută reînarmarea Croaţiei, se servesc de trupele sale pentm a-i constrînge pe sîrbi să abandoneze o- parte a Bosniei, îi permit să recucerească Kraina şi să alunge 200.000 de sîrbi din casele lor.

în schim b, Iugoslaviei lui M iloşevici, i se adm inistrează u ltim atum -uri, sancţiuni,condam nări internaţionale.Miloşevici a fost mai dur, mai cinic, mai poliţienesc, iar în Kosovo a mers p înă acolo încît a sfidat intervenţia NATO. Istoricilor, nu le va fi uşor să explice cititorilor de ce Miloşevici merită sâ fie tratat ca un paria, iar Tudjman, ca un aliat.

Toate acestea aparţin istoriei şi-nu pot fi modificate sau corectate, începe totuşi/odată cu moartea lui Tudjman şi victoria opoziţiilor, o fază în Europa şi SUA pot vorbi ţărilor din Peninsula Balcani cu acelaşi limbaj politic. în sfîrşit, li se pot pune tuturor aceleaşi condiţii şi îi se -po t oferi tuturor aceleaşi perspective: ajutoare pentrureconstrucţia şi integrarea economică a regiunii, aderarea la Uniunea Europeană şi la NATO.

("Le Figaro Magazine")Franţa a avut parte de o'primire glacială cu

ocazia inaugurării, de către preşedintele Republicii Franceze, a noului sediu al Parlamentului European de la Strasbourg. Franţa a cheltuit-2,7 miliarde de franci francezi pentm acest nou palat. Dar campania energică anti- Strasbourg lansată de italianul Marco Pannella a strîns - deja - 200 de semnături ale unor eurodeputaţi ce preferă oraşul Bruxelle.s. Imperturbabilă, Franţa. îşi continuă visul de a transforma în capitala Europei oraşul alsacian ce a constituit miza războaielor franco-germane. Schizofrenică, Franţa se crede; un pilon 'al construcţiei europene, dar nu aplică legile acesteia. Există scandalul (embargoului francez impus) cărnii de vită din Marea Britanie.

însă această problemă nu este şi singura. Ea deţine recordul somaţiilor (121) şi al procedurilor de recurs în lipsă la Curtea Europeană de Justiţie (23). Uimitor spectacol al unei Franţe condamnate de o Uniune Europeană care renunţă să mai fie europeană. Consiliul Europei a admis, la Helsinki, candidatura Turciei pe care o refuza de 35 de ani. “Turcia este în Europa?” întreabă jurnaliştii.

“G lum iţi?!” , le răspunde Valery G iscard d'Estaing, fost premiant şcolar. ‘Toată lumea ştie că Turcia este o ţară din Asia Mică”. “Este o hotărîre foarte proastă (cea a adm iterii candidaturii Turciei)”, repetă Alin Madelin. Doar 3 la sută din teritoriul acestei ţări se. află pe continentul european (potrivit cifrelor oficiale furnizate de către instituţiile turce); o populaţie

‘ de 60 de milioane de locuitori - dintre care 99 la sută, musulmani - şi al cărei nivel de trai nu atinge, nici sfertul mediei europene în acest domeniu. Predicator al Europei federale, Francois Bayroujecunoaşte că această admitere “înseamnă schimbarea naturii Europei”, găsind “motive serioase de îngrijorare”. Asemeni lui Wolfgang Şchauble, el aude avertismentul ministrului turc al Afacerilor Externe, Ismail Cern: ‘Turcia nu. este un candidat oarecare. Ea are cultura ei proprie şi o identitate diferită de cea a altor

; candidaţi; nu se ambiţionează să înceapă “efectuarea unei sinteze între Occident şi Orient, între creştinătate şi islamism” . Povestea genocidului creştinilor armeni a arătat, în trecut, faptul că turcii au o concepţie specială cu privire la “sinteză”. -

Aceasta este o tradiţie pe care ei o perpetuează . în privinţa poporului kurd. Nici măcar socialistul

Jack Lang, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe în cadrul Adunării Parlamentare a

" Consiliului Europei, nu înţelege acest lucru. Valery Giscard d'Estaing deplînge “renunţarea la proiectul. iniţial”.

Estonia, Polonia, Ungaria, Republica Cehă) Slovenia,' Ciprul, Lituania, Letonia, Slovacia, Butgafîa, România, Malta: se pregăteşte de o Uniune (Europeană) cu 28 de membri. In 1999,

. demisia Comisiei (Europene) a. arătat câ Europa funcţionează cu dificultate avînd în componenţă 15 membri. Să ne închipuim cum va funcţiona ea avînd în componenţă 15 membri. Să ne închipuim cum va funcţiona ea avînd 28! După Turcia, eurocraţii şi guvernele (europene) vor decide să primească şi ţările din Maghreb şi Albania. Unii visează “o Europă fără frontiere”, “viitoare putere orientală şi asiatică” , chiar “mediteraneană şi africană” a unor ţări “solidare” Prin această decizie antidemocratică, Europa renunţă la orice unitate culturală, economică şi socială. Ea nu va trec-e în secolul următor - a murit la Helsinki.

subminate încă din perioada iluminismului. Puterea sa politică a fost distrusă de naţionalismul italian. Unificarea Italiei l-a făcut pe Papa Pius al lX-lea “prizonier” în cetatea Vaticanului, pe care a refuzat să o părăsească. El a publicat celebrul “Compendiu al erorilor”, care condamna învăţămîntul laic, democraţia, liberalismul şi aproape toată gîndirea modernă. Tot acest Papă a convocat primul Conciliu al Vaticanului pentru a proclama infaibilitatea teologică a Papalităţii] în ciuda împotrivirii ferme a unor lideri catolici importanţi, printre care mulţi germani, ca şi m arelui isto ric b ritan ic Lord Acton şi a cardinalului New m an, astăzi candidat la beatificare.

Tînărul Eugenio Pacelli a devenit o oficialitate a Vaticanului într-o perioadă în care Biserica respingea tot ce era modem şi susţinea autoritatea papală pe fundalul indiferenţei generale, atacînd virulent orice m anifestare a aşa-numitului “modernism” din interiorul Bisericii. Toate acestea au generat politicile şi erorile tragice ale lui Pius al XlI-lea. Atitudinea Vaticanului din perioada celui de-al doilea război mondial îşi are rădăcinile în criza intelectuală care-l-a afectat profund în secolul al XlX-lea şi acest fapt nu a fost abordat cu seriozita te decît odată cu convocarea în 1962, Conciliului Vatican II de>, către Papa loan al XXIII-lea.

Regimul taliban afgan - exportator

de extremism"("Forelgn Affalrs")

- P a rtea a V ll-a -

Occidentul rămîne impasibilDupă ce le-au furnizat a rm e şi muniţie în

valoare de miliarde de dolari mujahedinilor, S U A au abandonat Afganistanul de îndată ce trupele sovietice s-au retras. Washingtonul a acordat aliaţilor săi din regiune - Pakistanul şi Arabia Sauditâ - m înâ liberă în ce priveşte războiul civil din Afganistan.

D upă în c h e ie re a ră z b o iu lu i re c e . Administraţia am ericană nu şi-a elaborat o nouă strategie pentru această regiune. SUA au abordat fiecare problem ă pe m ăsură ce apărea, fără sâ aibă o politică coerentă şi de ansamblu, bazîndu-se m ai m ult pe priorităţile de moment ale politicii lor interne, decît pe o dorinţă de a pune capăt războiului civil. Naţiunile vecine Afganistanului au luat notă de reticenţa Statelor Unite a le Americii de a se implica şi au început să le furnizeze arme conaţionalilor lor din Afganistan.

C e nu au făcut şi trebuie să facă Statele Unite ale Americii este să exercite presiuni puternice asupra ţărilor vecine Afganistanului, m a f a les a s u p ra a lia ţ ilo r lo r reg io n a li Pakistanul, Arabia Saudită şi Uzbekistanul, pentru a le determina s â nu m ai furnizeze arme facţiunilor beligerante din Afganistan. Acest lucru ar putea convinge Iranul şi Rusia să le urmeze exemplul. D a c ă nu vor mai fi aprovizionaţi cu arm e, traficul de droguri va fi stopat printr-un efort reg io n a l comun, “baronii războiului” din Afganistan se vor trezi lipsiţi de principalele lor surse de sprijin şi vor fi nevoiţi să negocieze pentru a pune capăt conflictului.

Aceasta este direcţia în care a depus" eforturi în ultimii doi ani m ediatorul ONU pentru Afganistan, Lakhdar Brahimi. Eşecul acţiunilor sale a fost cauzat, în principal, de im pasib ilita tea O c c id e n tu lu i, c a re nu a exercitat presiuni asupra statelor din regiune pentru a nu se m ai am esteca în probleme afgane. D ar majoritatea afganilor de rînd încă mai cred că americanii deţin cheia pentru în cetarea in terferenţei s tră in e . în pofida acţiunilor de pînă acum ale S U A , există încă o profundă adm ira ţie a a fg an ilo r pentru americani. D ar p înă cînd S tate le Unite ale Americii nu vor dem onstra c ă sîn t hotărîte să m obilizeze com unita tea internaţională pentru a pune capăt in terferenţei străine, haosul din Afganistan Tiu va face decît să s p o re a s c ă . T e ro r is m u l v ă d o b în d i noi. susţinători, ia r traficu l d e droguri se va extinde. Acesta este un preţ pe care nici o ţară - nici Afganistanul, S U A , nici aliaţii lor, China sau Iranul - nu-şi pot perm ite să-l plătească.

ar putea fi reclama dumneavoastră

1850 - S -a născut Mihai Eminescu, poet naţional.

im bata-dum inică. "î5-16 ianuarie 20 n ,

Sub semnul Luceafărului

N u m a i po etu lTeatrul Naţional Cluj-Napoca în colaborare cu Academia de

Muzică “Gh. Dima” şi Opera Română prezintă astăzi, la ora 12, spectacolul extraordinar intitulat NUMAI POETUL, dedicat împlinirii a 150 de ani.de la naşterea Poetului Naţional M ihai Eminescu - Perm anenţă a Spiritualităţii Româneşti. In spectacolul a cărui direcţie de scenă este semnată de Dorel Vişan, asistent direcţie de scenă Ina Hudea, dedicat celui care, de 150 de ani încoace, în inimitabila sa armonie, îşi află rădăcina şi desăvîrşirea artistică din glia patriei române, sînt anunţate evoluţiile actorilor: Dorel .Vişan, Cornel Răileanu, D oru Surcel, R uslan B ârlea , Emanuel P e tran , M aria M unteanu, Geanina Călinescu, Ioan Isaiu, Dan Chiorean, Paul Basarab, Angelica Nicoară, Lucia W anda Toma; ale artiştilor lirici: Gheorghe Roşu, Ion Ţibrea, Mihaela Maxim, Ramona Eremia, Gheorghe Mogoşan, acompaniaţi la pian de: Ştefan Ronai, Ju lia Suciu, Valentin G ora; îşi va da concursul Ansamblul coral al Facultăţii Teoretice a Academiei de Muzică “Gh. Dima” condus de prof. Ciprian Para; la pian: Cristina M ureşan; balerinii Codruţa Oancea şi Szirb Gyorgy, solişti ai Operei Române, vor susţine un moment coregrafic; coregrafia Livia Tulbure ,Gună. Spectacolul va avea loc la.Teatrul Naţional.

E m in e s c u e ternAcesta este genericiil concertuluî-spectacol aniversar pe care

Corala Universitarilor Clujeni şi invitaţii săi îl vor prezenta duminică, 16 ianuarie a.c., cu începere de la ora 11, la Casa Universitarilor. îşi vor da concursul artişti de la Academia de Muzică “Gh. Dima", Teatrul Naţional şi Opera Română, Filarmonica “Transilvania”, precum şi epigramişti care activează în cadrul Cenaclului “Satiricon”. Publicul clujean va avea astfel ocazia să se întîlnească cu: M aria Munteanu, Ion Ţibrea, G rigore şi M arioara Leşe, M arius C hiorean, Emanoil Petran , Ligia Făraş, M arian Popescu, Efim Tarlapan; la pian: prof. Cornelia Cuteanu-Suciu; dirijor: prof. Aristotel Cruceanu; coordonarea spectacolului: Alexandru Stănescu. Intrarea la spectacol este liberă. ‘ . j

E x p o z iţ ie d e fo to g ra fieCentrul Cultural Francez şi

Uniunea Artiştilor Plastici propun C U LT U R E L publicului clujean v izitarea F R A N C A I S expoziţiei de- fotografie cu titlul: CLUJ-NAPOCA Jaillissement et dissolution, un

voyage le Iong du Danube (Izvorîre şi vărsare, o călătorie de-a lungul Dunării) a artistului francez Thierry G irard. Vernisajul expoziţiei va avea Ioc luni, 17 ianuarie a.c., ora 13, la Galeriile UAP din str. Iuliu Maniu nr. 2, aceasta rămînînd la dispoziţia publicului pînă în 10 februarie 2000.

“ C a m e ra ta N a p o c e n s is ” în c o n c e rtFilarmonica de Stat “Transilvania” anunţă pentru seara de

luni, 17 ianuarie a.c., la ora 19,30, în Studioul de orgă al Academiei de Muzică “Gh. Dima”, concertul susţinut de formaţia “Camerata 'Napocensis” - Mihaela Lcroy, Lucia M ariu s , A drian C iucă, A dam Ronai - cu participarea tenorului Francisc Tokes. “Camerata Napocensis ’ va susţine un program în exclusivitate J. S. Bach.

F e s tiv ită ţi a n iv e rs a re la D ejDupă primirea participanţilor la manifestările Eminescu 2000

la Primăria municipiului Dej (ora 11,30), reprezentanţii m unicipalităţii dejene şi oaspeţii lor se vor deplasa la monumentul închinat lui Eminescu, unde vor fi depuse Jerbe şi coroane (ora 12) şi va avea loc un moment de poezie şi muzică.

“Z ile le M ih a i E m in e s c u ” în P e n ite n c ia ru l G h e rla

Zilele trecute, în clubul Peniteciarului Gherla s-a vorbit mai mult despre poezie, despre Eminescu. Şi deţinuţii sînt iubitori de literatură, iar membrii Cenaclului literar “Lucian Blaga” din cadrul clubului închisorii se folosesc de fiecare prilej pentru a-i comemora pe clasicii noştri. De astă dată, în centrul atenţiei s-a aflat marele nostru poet Mihai Eminescu. Cu ocazia împlinirii a 150 de ani de la naşterea poetului, în puşcăria gherleană s-au organizat “Z ilele M ihai E m inescu” , o manifestare literară tradiţională, care la fiecare-mijloc de ianuarie constituie un adevărat eveniment între zidurile închisorii. ;

în clubul penitenciarului a avut loc un reuşit colaj de muzică şi versuri intitulat: “Eminescu - arhaic şi modern”, iar membrii grupei de teatru au prezentat un recital de poezie din lirica eminesciană. Tot zilele trecute, cei mai talentaţi deţinuţi au participat la un inedit concurs literar pe tema: “Viaţa şi opera Luceafărului poeziei româneşti”, în timp ce deţinuţii minori au luat parte la medalionul literar: “Genialitatea Iui Eminescu su rp rin să de critica lite rară contemporană”. Cu ocazia “Zilelor Eminescu”, membrii Cercului de arte plastice “Ioan Andreescu” al deţinuţilor au organizat o expoziţie de grafică inspirată din lirica poetului de Ia Ipoteşti. De asemenea, la biblioteca unităţii s-a amenajat o vitrină cuprinzînd cele mai importante volume ale lui Mihai Eminescu. ' SZ. Cs.

Rubrică realizată de M . BOCU

m & s m

> •

* t 4 . 4 1

Eminescu etern, precum “Un înger o stea din cer aprinde”, cu poezia care îndeamnă la repetabile şi infinite posibilităţi de evocare, acel “voluptos joc de icoane” reaminteşte, Ia fiecare mijloc de ianuarie, că “universalitatea unui poet, atunci cînd nu o, confundăm cu efemera notorietate, este împrejurarea prin care opera sa, zămislită în timpul şi spaţiul pe care le exprimă, iese din limitele epocii sale şi ale ţării în care-s-a zămislit, devenind inteligibilă întregii umanităţi”. Un examen lăuntric al poeziei sale nu scapă registrele de orgă foarte complexă, .vibraţiile nostalgice din care răzbate marea sensibilitate muzicală a celui care a putut scrie, “Sara pe deal”, “Luceafărul”; “Mai am un singur dor”, “Ce te legeni”, “Dintre sute de catarge”. “Nu poţi, nu ai dreptul să vii spre poezia lui Eminescu cu o . muzică ale cărei aripi să nu poată zbura prin spaţiul culmilor unde trăieşte această poezie” (G. Enescu).

Datele imprevizibile ale realului intră în mecanismul actului spiritual, inducînd poetului bucuria libertăţii de a crea, extazul creator, ' din care se nasc, rînd pe rînd, filosofic, dragoste, creaţie şi creaţiune, folclor şi mituri, dar şi fantasticul, nocturnul, cosmogoniile, universalul, dorul de Eminescu. ■

Astăzi, . 15 ianuarie, continuă la Cluj-Napoca manifestările dedicate împlinirii a 150 de ani de Ia naşterea lui Mihai Eminescu, manifestări, organizate de Primăria municipiului, în, colaborare cu instituţii cultural-artistice şi de spectacol. Din programul zilei: dezvelirea, lâ ora 9,30 la Liceul “Mihai Eminescu”, a bustului poetului, realizat de sculptorul Emil Creţu, ceremonie urmată,- pînă în jurul orei 10,50 de un spectacol de muzică şi poezie al elevilor de la liceul amintit. La ora 11 vor fi depuse coroane şi jerbe la statuia poetului din faţa

■ Teatrului Naţional. Tot aici, membri ai Societăţii “Mihai Eminescu” şi ai Uniunii Scriitorilor vor susţine un recital de poezie şi vor evoca • viaţa şi opera 4ui Mihai Eminescu; de la ora 12, spectacolul extraordinar din sala Teatrului Naţional; în cursul serii, la ora 19, în Piaţa "Avram lancu", spectacol susţinut de Tudor Gheorghe, trio-ul Narcisei Suciu, Dumitru Fărcaş, orchestra “Mărţişorul” şi Corul “Intermezzo” aî Casei de Cultură Studenţeşti. Seara se va încheia cu focuri de artificii. - ' ' _ -

' Michaela BobU

Cercetătoare la Institutul de Lingvistică şi Istorie Literară IS ex til P u ş c a riu ” din C lu j- N apoca, R o d ic a M a r ia n se ocupă de cîţiva ani buni de L u c e a fă ru l e m in esc ian , realizînd un studiu lingvistic şi stilistic complefrasupra acestuia, lucrare apărută cu puţin timp în urmă la Editura Rem us din Cluj- Napoca şi care- i-a servit şi ca teză de doctorat. Mai recent, ea a reluat cercetările întreprinse asupra variantelor Luceafărului, oferindu-ne la aceeaşi editură lu crarea L u c e a fă r u l . T e x t poetic in teg ra l - v a ria n te şi textul defin itiv . Ediţie critica, in tro d u c e re , - n o te şi com entarii de Rodica Marian. Lucrarea ei este prima de acest fel în lungul ş ir d e ediţii eminesciene, doar Perpessicius realizînd ceva asem ănător în ce leb ra sa in te g ra lă eminesciană. D ar chiar faţă de această ediţie există vizibile deosebiri, căci Perpessicius dăduse versiunea completă “la etaj", iar Rodica M arian ne-o oferă n u m ero tîn d ve rs u rile continuativ, de la 1 la 452 , pentru versiunea com pletă B,

^ R o d i c a M a r i a n : '

Luceafărul. Text poetic integral" [ 7 -

^ E M I N E Ş C U

f j.u c m u n u M

care este şi cea mai întinsă, a * poemului. Ediţia ei ne oferă d e (

fapt Luceafărul eminescian în cele patru versiuni manuscrise de bază (versiunile A, B, C şi D), puse alături de versiunea- definitivă E, cea trimisă de poet pentru A lm a n a h u l R om ânia Jună de la V iena în 1883, şi versiunea F, care cuprinde textul ' L u c e a fă ru lu i p ub lica t de Maiorescu în ediţia Poezii din 1883. Dacă versiunea definitivă (din A lm anah) are 98 de strofe şi 3 9 2 de versuri, cea a lui Maiorescu are doar 94 de strofe şi 376 de versuri, el intervenind în textul eminescian, eliminînd din textul iniţial patru strofe (strofele 77, 82 , 83 şi 84) şi operînd o contragere sub forma "Tu eşti din forma cea dintâi,/ Eşti veşnică m inune”, versuri asupra cărora s-au purtat lungi d iscuţii de p a te rn ita te , unii cercetători susţinînd că forma aceasta ar fi dat-o însuşi poetul în a in te de îm b o lnăvire , alţii atribu ind m o d ifica rea lui Maiorescu. R odica Marian este

de partea celor care susţin că modificările au fost făcute de Maiorescu şi pledează pentru re v e n ire a la form a, in iţia lă , deoarece versurile elim inate fă c e a u parte d in tr-o argumentaţie filosofică de mare va lo are îh concepţia lirică eminesciană. în total, versiunile an exă . a le L u c e a fă ru lu i depăşesc cu puţin cifra de 2000, ceea ce, raportat la-textul de bază, varianta definitivă de 392 versuri, reprezintă un material suplimentar de 5 ori mai mare. lată, deci, demonstrată-cu mare a c u ra te ţe , ex ig enta critică em inesciană, puterea sa de fabulaţie şi de construcţie, ca şi c a p a c ita te a de reducere la esenţe. In aceste versiuni (care pot fi denumite pe rînd Legenda fe te i de îm p ă ra t , L e g e n d a . L u c e a fă ru lu i, ep isodul Părintele ceresc sau Cătălin) există versuri memorabile, care pot fi re ţin u te ca p o em e , in d ep en d en te , dar pe care poetul le-a eliminat în final. în Anexă, editoarea dă cîteva din

aceste poezii din constelaţia Luceafărului, cum ar/fi Dacă iubeşti fără să speri, Şi oare to t n-ai în ţeles... (2 var.), Să fie sara-n asfinţit, Un farm ec tr is t şi ne-nţeles, Cînd m îndra m ea doarme, fapt care ridică mult valoarea ediţiei de faţă, de m are utilitate specialiştilor şi publicului larg cititor.

Mircea POPA

în 15 ianuarie se împlinesc 150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu. Nu e un “even im ent” de p resă , ci a n iv e rs a re a spiritualităţii româneşti cristalizată într-un nume. D e fapt, ziua aceasta are (ar trebui să aibă) pentru noi semnificaţia unui act mitic: căutarea periodică a sacrului prin reactualizarea arhetipului, a “strămoşului” fondator. încerc să nu fiu patetic, însă Mihai Eminescu nu este doar o valoare a literaturii autohtone şi universale. E substanţa şi

~ predicaţia unui popor; subiectul şi predicatul său. Vocaţia sa esenţială a fost aceea .de

- întemeietor. Demonismul său creator s-a . combinat (o coincidenţă a contrariilor) cu

vo lup tatea s u fe rin ţe k . D ar, dincolo de “temele" depresive, opera sa este nutrită de un v ita lism a rd e n t. “N eb u n ia”, în dimensiunea ei metafizică, i se,trage din acest exces de vitalitate şi din asimilarea organică, pînă la a o transforma în destin, a concepţiei romantice despre creaţie în genere şi despre poet în special. A r fi interesantă, astfel, o comparaţie între Mihai E m inescu şi co n tem p o ran u l său A. Rimbaud, mai tînăr numai cu patru ani. Două explozii, două excese, dar atît de diferit o r ie n ta te . R im b a u d , “incultul", “barbarul”, dinamitează criteriile poeticului, deşi mai credea încă, pînă la Un saison dans in fern , în profetismul romantic. Se revoltă, însă, în final îm potriva poeziei însăşi, a “imoralităţii" ei originare. (Foarte bun, în acest sens, eseul lui B. Fundoianu R im baud g o la n u l, apărut în Franţa, în 1933).

.Continuîndu-I, într-un fel, pe Baudelaire, Rimbaud deschidea drumul liricii moderniste, al avangardismului în primul rînd, în speţă dadaismului şi suprarealismului. în schimb, pe o altă paralelă, Mihai Eminescu, îmbibat de lecturi esenţiale (în special din literatura şi filosofia germană, pe lîngă cele din cultura rom ână) se întem eiază într-o concepţie organicistă asupra lumii. în aparenţă^ un conservator, el are “nebunia" marilor sinteze,

nu a nihilismului. “Dum nezeul geniului", “popor" etc: limbaj decent, la antipodul, bunăoară, al unei propoziţii insolente, p ro d u se de R im baud: “M ă c ... pe Dum nezeu”. Evident, riu vreau să induc ideea unei ierarhii valorice între cei doi. Vreau doar să spun că Rimbaud a modificat (nu neapărat ireversibil) criteriul poeticului, iar Eminescu a esenţializat sensibilitatea / spiritualitatea unui popor. Primul răm îne un reper în istoria poeziei, celălalt un arhetip.

Dar, nu întîmplător l-am invocat aici pe Rimbaud (“încîldt ştrengar Artur", îi zicea, d o m estic in d u -l, N . L ab iş ). Spiritul avangardist demistificator, care porneşte de Ja ei, s-a repercutat tîrziu şi asupra lui E m in escu ; dar după 1 9 9 0 , şi nu în avangarda istorică. Nu denigrat propriu-zis, poetul a intrat sub incidenţa unui suspect rev iz io n ism ideo log ic . N iş te neo- avangardişti, incitaţi de unele afirmaţii şi ele

bizar-conjuncturale (ale lui I. Negoiţescu şi Ştefan Augustin Doinaş) s-au dedat ia de- mitizare. în principiu, nimic abominabil. Nu s-a contestat valoarea lui Eminescu, dar prostia e că s-au amestecat criteriile. Cam aceiaşi oameni, care susţin că patrioţii de astăzi înţeleg istoria prin criteriile secolului ■ XIX, îl “folosesc" acum pe Eminescu drept cauză a “naţionalismului" şi “xenofobiei” din zilele noastre. El a r alimenta, aşadar, uri “derap a j" na ţio n a lis t, re a c tu a liza re a id e o lo g ie i lui ne b lo ch ează “avîntul" europenist. Mihai Eminescu însă rămîne expresia fundamentală a contactului fecund al culturii noastre cu cea occidentală.

A fost un “naţionalist", un “conservator”, conservatorismul lui constînd, în fond, în

.'consolidarea tradiţiei liberale a m arilor paşoptişti, care orientează decisiv literatura spre Occidentul latin. în plus, Eminescu are şi revelaţia spiritualităţii germ anice. îi cunoaşte la sursă pe mani poeţi romantici, lirica sa, cea postumă îndeosebi, fiind comparabilă, prin vizionarism, cu a acestora, în tr-u n e s e u fasc inan t, P o e z ia lu i E m in escu ; I. Negoiţescu a dem onstrat convingător acest fapt. Em inescu este ultimul rom antic european, însă acest anacronism benefic reprezintă actul fondator al liricii rom âneşti. Poezia noastră şi-a recuperat astfel întîrzlerea, după Eminescu fiind în curînd posibilă sincronizarea cu fe n o m e n u î p o e tic la z i, în sp e ţă cu modernismul care, în toate ipostazele sale, chiar dacă nu se raportează la el ca la un eventual precursor, încearcă, într-un fel sau altul, să-l recupereze. ^

Petru POANTĂ

sîm bătâ-dum inicâ. 15-16 ianuâW§>200

Arte Priorităţile unui seriilor la2000 va fi, cu siguranţă, un

nou an Cornel Udrca, scriitorul clujean avînd pe rol o serie de,

- proiecte, unu lm ai interesant decît celălalt.

Voi încerca să» le prezint în ordinea: lor firească, începînd cu 17 ş H 8 ianuarie, cînd revista în g e ri pentru o zi pusă în scenă de teatrul ploieştean Majestic, va fi prezentată pe scena Teatrului de operetă din Bucureşti. Apoi, consemnăm începutul unei colaborări cu redacţia de teatru a Televiziunii Române, în vederea serialului Regina Lear, pregătirea ediţiei a treia la/ Reproducerea la b u fn iţe le - îm p ă ia te , definitivarea volumului de proză um oristică L ebăda mahmură, prezentarea revistei îngeri pentru o zi, pe scenele din Alba Iulia, Zalău, Tîrgu

Mureş şi C luj-N apoca, demararea colaborării cu Antena 1. pentru serialul de umor Istorie veselă-alternativă în regia lui LeOnard Henţiu, punerea în scenă la acelaşi M ajestic din P loieşti, a musicalului Cei . t r e i boschetari, plus un spectacol de rev is tă ,, finalizarea colaborării cu Teatrul de revistă din Deva pentru un spectacol care să reprezinte renaşterea oficială a teatrului deyean, cîndva o forţă, organizarea festivalurilor de umor Liviu Oros la Deva (în cursul lunii martie) şi M ărul de A ur la Bistriţa, a festivalului Umor la G ura H um orului în cursul lunii mai, închegarea unei schiţe pentru musicalul dedicat lui Florin Piersic, inspirată din Cyrano de Bergerac, de fapt o

comedie în fam ilie, Florin Piersic 'senior, jun ior şi... Tatiana Jekel, o posibilă colaborare cu Teatrul Nottara din B ucureşti, o posibilă comedie pe scena Naţionalului clujean, începerea diligenţelor alături de regizorul Bogdan Ulmu, pentru alcătuirea unui dicţionar al scriitorilor de umor din Transilvania, Moldava şi Banat, colaborarea cu umoriştii bulgari într-o carte de umor, sub egida revistei Strsel, prezenţa la Festivalul teatrelor de revistă de la Constanţa,...

Acestea sînt proiectele pentru 2000, unele într-o fază destul de avansată şi promiţătoare. Nu ne rămîne decît să le consemnăm la timpul lor, sperînd în tot atîtea reuşite.

Dem ostene SOFRON

Comei Udrea, mereu zîmbitor, mereu optimist

Foto; Ion P ETC U

Evaluarea cunoştinţelor Ia istorie "în spiritul reformei"■ Unul dintre obiectele mult discutate, în ultimul timp, este istoria, în învăţămîntul preuniversitar. Motivînd structura programei, unii autori de manuale, privind istoria patriei, au mers pe linia desfiinţării conştiinţei româneşti, sub pretextul modernismului şi al europenismului. Ei au uitat teza marelui N. Iorga care spune:“Nimeni nu poate deveni internaţional, fără a fi înainte de toate naţional”. Neglijînd conceptul de “naţiune”, de “stat naţional’V de “patrie”, s-au lăsat pradă unor interese potrivnice naţiei, nu fară anumite interese. Dar, despre acest lucru s-a scris, s-a comentat de către personalităţi avizate, fără ca ministrul Educaţiei să reacţioneze pozitiv la astfel de semnale, i Reforma în învăţămînt s-a dovedit o mamă vitregă cu istoria, trecută pe plan secundar, începînd cu reducerea drastică a numărului de ore din planul de învăţămînt, continuînd cu conţinutul programelor şi manualelor. Este bine cunoscut faptul că an de an ,. zi de zi, istoria se îmbogăţeşte cu noi evenimente. In preajma începutului de an şcolar, programele şi manualele se adaptează rioilor etape, îşi îmbogăţesc conţinutul, se aduc corecturile necesare, în funcţie de noutăţile apărute în domeniu. Pe ici, pe colo, apar noi interpretări determinate de descoperirile arheologice - pentru istoria veche, descoperiri care aduc noi dovezi legate de existenţa noastră milenară pe, aceste meleaguri. Epocile medie şi modernă se completează cu date mai recente, oferiţe de documentele găsite în biblioteci străine (cum sînt cele din Biblioteca Vaticanului) sau de documentele secrete la care, pînă în prezent, nu s-a putut ajunge.Istoria noastră contemporană oferă o largă paletă de informaţii, în legătură cu elementele care au determinat o anumită evoluţie istorică - şi care, puse în lumină, le creează copiilor stări sufleteşti, punîndu-i în situaţia ca singuri să disceamă adevărul de minciună, cine ne-a fost prieten şi duşman, în cine să mai avem încredere ş i ' care-i calea de urmat în viitor. în noile condiţii, copilul are libertatea de gîndire, de comparare, soliciţînd - fără reţinere - clarificări de situaţii, motivaţii convingătoare. în această lumină, profesorul aduce

, dovezile ştiinţifice necesare,-documentele cele mai recente,', completate cu realităţile istorice pe care le parcurgem. Pentru toate

acestea, elevul trebuie să găsească în manuale forţa propriei noastre istorii, personalităţile care au luptat pentru menţinerea unităţii de neam, capacitatea noastră de apărare a valorilor naţionale şi culturale. Rolul profesorului, în acest proces formativ, este hotărîtor.

Etapele şcolare cuprind şi perioade de evaluare a cunoştinţelor elevilor. Începînd cu verificările orale -şi scrise, cu dezbateri, cu referate pe anumite teme, profesorul îşi face o imagine, cît mai apropiată de realitate, asupra cunoştinţelor elevului, evaluîndu-1 la adevărata lui valoare. Nu mică mi-a fost mirarea cînd, pe postul de televiziune,\în 6 ianuarie a.c., M.E. recomanda, ca formă de evaluare, la istorie şi geografie, vizita la muzeu. Cum poate profesorul, cu o clasă întreagă, într-o vizită, să aprecieze obiectiv şi convingător valoarea cunoştinţelor fiecărui elev? Vizita la muzeu este o formă de aprofundare a cunoştinţelor, de lărgire a orizontului cultural, nu mijlocul de evaluare a cunoştinţelor unui semestru, în care întîlnirile profesorului cu clasa sînt atît de rare, răspunzînd întocmai “spiritului reformei”. Discuţie colectivă, într-o asemenea ocazie, duce la aprecieri de ordin general, de suprafaţă, la o evaluare sumară. Procedeul recomandat reduce mult din importanţa obiectului, mai ales în faţa elevilor. Cu un asemenea gen de' evaluări, interesul pentru cunoaşterea şi aprofundarea istoriei se diminuează. De fapt, şi metoda de evaîuare a cunoştinţelor, recomandată de M.E., este în concordanţă cu “spiritul reformei”. Ea răspunde unor comandamente actuale, înscrise în programul M.E., de reformare totală a istoriei, mai ales a istoriei naţionale. După orientările programelor, după conţinutul noilor manuale, după reducerea numărului de ore din planul de învăţămînt, nici nu ne puteam aştepta la altceva. Dar, au apărut şi recomandările de evaluare a cunoştinţelor. Probabil, în viitor, nu se va mai studia decît “istoria minorităţilor” şi a “personalităţilor zilei”, mediatizate atît de mult prin presă şi emisiunile -TV.

în concluzie, numai abnegaţia şi devotamentul profesorilor mai pot salva istoria, redîndu-i menirea de far călăuzitor în procesul de formare si menţinere' a conştiinţei naţionale.

‘ Prof. loan CÂMPEANU

Serial muzical

Cum s q în ţ e le g e m muzica- 5 2 •

D acă pătrundem mai în profunzim ea lucrărilor orchestrale ale lui P io tr llic i C eaikovski (1840-1893) putem observa că forma simfoniei este atît de originală îneît compozitorul împinge la maximum limitele unităţii structurii com poziţionale a tît de te m e in ic c lăd ite în " t im p . S im fo n ia “M an fred " , pe baza ideilor cuprinse în versurile lui Byron, este un exemplu tipic pentru afirmaţia noastră. Ideea centrală a simfoniei este oarecum filosofică. Manfred, ră tă c it şi d ezn ăd ă jd u it de p ro b lem a existenţei şi a sentimentelor faţă de iubita lui Astarteea, caută liniştea unde speră că va găsi salvarea lui. Dar salvarea apare doar în fatalitate: moartea eliberatoare. C a şi în S im fon ia a IV -a , C eaikovski “a p rin d e” luminile unei teme muzicale care se aude ■în p a r te a -în t îi-a lucrării, dar şi p e tot parcursul celor patru părţi care prefigurează sonor tot atîtea “tablouri” simfonice.'Această temă reprezintă expresia configurativ-sonoră a personajului central Manfred. Urmărind evoluţia şi peregrinările temei, auditorul va putea înţelege efectul romantic muzical af stărilor psihologice ale eroului în m area sa căutare. în partea a doua a simfoniei (vivace con spirito) însăşi compozitorul notează în programul simfoniei, caracterul de scherzo fantastic. Tem a centrală reapare şi aici într-o accepţie dramatică şi tragică. Aceeaşi tem ă "explodează" şi în partea a 3 -a a lucrării, d a r într-un cu totul alt context.

într-un tablou simfonic pastoral tem a se năpusteşte imprevizibil. Chiar şi finalul simfoniei (partea a 4 -a) allegro con fuoco, aduce tem a cen tra lă după o serie de dezlănţuiri tragice. Dar aici tenia lui Manfred, deşi mai păstrează din caracterul ei iniţial,' reapare îndurerată. Varietatea caracterelor din apariţiile şi reapariţiile temei centrale va furniza auditorului corespondenţe muzicale fireşti între ceea c e -î reprezintă pe Manfred şi stările psihologice ale acestuia. Se poate spune deci că m uzica lui C eaikovski exprimă, în structuri simfonice, sentimente Umane. •

în anul 1887, compozitorul ras compune cel de al 64-lea opus muzical: S im fonia a 5-a. C e trebuie să înţeleagă melomanii 'ascultînd Simfonia a 5-a de Ceaikovski? însăşi compozitorul acestei lucrări ne dă cîteva'indicaţii: îndoieli, tînguiri, reproşuri... Muzicologia universală reclamă faptul că, deşi această piesă simfonică are un evident conţinut programatic, ea reflectă, mai mult, o experienţă tră ită . în această lucrate m u zica lă C e a ik o v s k i se ap ro p ie cu ataşament de ritmurile dansante ale timpului său . în S im fo n ia a 5 -a com pozitoru l introduce valsul,, parte novatoare în structura formală a piesei simfonice. Şi în această melodioasă simfonie Ceaikovski generează aspectele tematice dintr-o singură sursă configurativă sonoră expusă in iţia l în prologul (introducerea lentă) a simfoniei.

Principiul unităţii tematice care structurează simfonia într-un tot sonor coerent este expresia declanşării stărilor sufleteşti pe care auditorii le rec e p te a ză observînd dezvoltarea materialului tematic în variate ipostaze sonore expresive, lată, aşadar, proiecţia s e n tim e n te lo r u m ane în

- configuraţiile sonore variate, toate provenite dintr-un nucleu psihologic uman unic.

Sim fonia a 6-a (“P atetica") compusă în anul 1893 este şi ea o m ărturis ire a încărcăturii sufleteşti a compozitorului. D ar surpriză: simfonia a 6-a, contrar finalurilor obişnuite cu sonorităţi apoteotice, se termină cu o parte lentă (adagio lamentoso), Să fie oare acest final reflectarea unei stări de prăbuşire zdrobitoare cu efect de. tragism uman sau poate compozitorul a descoperit în sufletul său zbucium at drum ul spre liniştea eternă într-un Paradis stăpînit de Binele şi Frumosul Suprem? Caracterele muzicii simfonice permit auditorilor o largă şi, variată in terpretare, dar credem că înţelegerea acestui final stă în modul de viaţă al fiecăruia din toate timpurile, de

: filosofia pe care o a d o p tă în privinţa existenţei umane. Nu poţi însă sâ-l cuprinzi în totalitate pe Piotr I. Ceaikovski şi să-i înţelegi mesajul muzicii sale fără audierea “ C o n c e r tu lu i n r . I p e n tru p ia n ş i o rc h e s tră ” şi a tum ultuoaselor da7 şi înduioşătoarelor melodii din “C o n certu l pentru vioară şi orchestră”. Melomanii vor

. descoperi în aceste lucrări solistice noi şi variate expresii sonore, unele colorate cu veşm întul c în tecului p o p u lar rus, care reflectă tot atîtea sentimente trăite de marele compozitor ras.

(Va urma)E m iliu DRAG EA

Ă c tiîa li ţd te d c tâ

Invitaţie la operăB A L M A S C A T

de G. Verd iOpera Română din Cluj-Napoca prezintă luni, 17 ianuarie,

cu începere de la ora 18,30, capodopera verdiană Bal mascat. Distribuţia serii va fi următoarea: Valeriu Turcu - Riceardo, conte fie Warwich, guvernatorul Bostonului, Gheorghe Mogoşan, de la Academia de M uzică'v‘Gh. Dima” - Renato, secretarul său, Veronica Ungureanu - Amelia, soţia lui Renato, Ana Oros - Ujrica, ghicitoare, Ramona Eremia - Oscar, paj, Radu Cuceu - Silvano, marinar, Marius Chioreanu - Samuel, Szabo Balint - Tom, opozanţii contelui, Ştefan Popescu - Un judecător, Dan Dumitrana - Un servitor al Ameliei; la pupitru se va afla maestrul Cristian Oroşanu; regia: Rodica Popescu Moisa; scenografia şi costumele: Valeriu Teodorescu; coregrafia: Adrian Mureşan; maestru' de cor: Tiberiu Popa. Spectacolul!Bal mascat va fi interpretat în limba italiană.

“Seară de ca rte” .Uniunea Vatra Românească organizează marţi, 18 ianuarie

a.c., la ora 17, o “seară de carte”, cu uri program care va cuprinde: Semnificaţia zilei de 24 ianuarie - prezintă col. (r) Vasile Ţibrea; “Ziua economiştilor” - prezintă prof. univ. dr. Petru Prunea; Ştefan Micle - prezintă ec.N icolae Trifoiu; Manifestaţii studenţeşti anticomuniste la Cluj în 1946 - prezintă I. CristoFor. Activitatea va avea loc la sediul din Cluj- Napoca al UVR, B-dul Eroilor nr. 2, fiind invitaţi membrii şi simpatizanţii UVR.

Recitaluri Ia .A c a d e m ia de M uzică• Uuni, 17 ianuâriejţlâ ora 18^0j.în Studioul de concerte,

recital de violă susţinut de Celina Bortoş (anul 11), clasa prof. Ioan Meseşan şi Attila Szekely (anul. V) - pian, clasa conf. unii. Adriana Bera.|în program: J.Nş> Hummel - “Fantezie” pentru violă şi orchestră; M. Glinka - '-Sonată” pentru violă şi piaif; C.M. von Weber-- “Andante” şi “Rondo ungarese” pentru violă şi orchestră; Sj Golestan - “Arioso” şi “Allegro de concert”. " ' jj X

•[Pentru marţi, 18 ianuarie, tot la ora 18,30, în Studioul de concerte, Academiaj.de Muzică “Gh.îDima” ne invită la un recital de clarinet susţinut de studenţi! de la clasa prof. univ. Ioan Goilă. Participă studenţii: RemanTibor, Cristian Duma, Ioan Grămadă,'Kelemen Antal, Mircea Borzoş,[Daniel Şinţon, Radu Simionca; la pian: lect.ţiniv. Sorina Gcqrgcscu lecti univ. Adina Mureşan, asist, univ.’llona Caranicolov, asist univ. Daniela PetraiicBoşca. în program lucrări de: J. Brahms, M.'Reger,*J. FrancaixrB: Martinu, H rTom asi. J. Pauer, Fr. Roseiti, A. Tisnă. Intrarea la cele,două recitaluri este liberă.

E xpoziţia V io re l N IM IG E A N UMarţi, 18 ianuarie a.c., ora 17, va avea loc la Galeriile de

artă “Frezia” din municipiul Dej vernisajul expoziţiei de pictură a artistului Viorel NIMIGEANU.

A rm en ii d in G herla au o rev is tă p roprieAcum opt ani, Fundaţia “Pro Armenia” s-a înfiinţat în scopul

organizării unor ac tiv ităţi cu ltu ra l-re lig ioase de către comunitatea armenească din oraşul Gherla. în ultimii ani fundaţia a reuşit să-şi ducă la îndeplinire misiunea deloc uşoară la care s-a angajat. în acest sens s-a inaugurat şi clubul armenilor din localitate, unde au avut loc mai multe manifestări, printre care şi întîlniri cu scriitori, artişti plastici sau... politicieni. Fundaţia “Pro Armenia” din Gherla are şi o revistă proprie. în primul număr pe acest an revista “Armenia” publică materiale interesante despre importante personalităţi ale comunitarii locale, dar şi cronici de artă plastică, reţete culinare cu preparate tradiţionale armeneşti, poezii şi articole referitoare la activitatea organizatorică a comunităţii armeneşti. De asemenea, în ultimul număr al revistei “Armenia” sînt prezentate cîteva din stemele (blazoanele) unor familii de armeni din Gherla. Nu lipsesc articolele referitoare la istoricul comunităţii armeneşti din orăşelul de pe Someş şi materialele pe teme lingvistice. Apărută într-o reuşită prezentare grafică, revista se difuzează şi în alte centre din ţară, unde mai trăiesc armeni. SZ. Cs.

Invitaţie la activ ităţile C lu b u lu i CORV1NClubul CQRVIN din Cluj-Nâpoca invită

pe toţi cei interesaţi la activităţile pe care le va organiza, începînd de astăzi, 15 ianuarie, în fiecare a doua şi a patra sîmbătă din lună, la casa natală a lu i M atei Corvin. în progTamul miei de astăzi, de la Casa Matei: între orele 16-18, sub genericul “Să cîntâm împreună”, muzică renascentistă interpretată

lablockflote şi chitară; în continuare, între orele 18-20, cursurile şcolii de dansuri renascentiste conduse de formaţia“ Amaryllis”. Amfitrionii întîlnirii culturale de la Casa Matei vor fi graficianul M iklossy D enes, de la A cadem ia de A rte V izuale “I. Andreescu” şi d-na prof. Âniko Lâszlo Bakk, din partea Fundaţiei Corvineum.

U nivers ita tea P o p u lară C lu j-N apocaîn programul zilei de luni, 17 ianuarie a.c.: de la ora 17,

în Ciclul “Biserica în cetate”, expunerea pr. Ioan Bizău cu tema: “Frumuseţea va mîntui lumea”.

R ubrică rea liza tă de M ’ B O C U '

Aici ar putea fij reclama dumneavoastră

1994 - NATO a adoptat Parteneriatul pentru Pace, formulă de colaborare între Alianţa nord-atlantică şi ţările fostului Tratat de la Varşovia. România a fost

1 prima ţară semnatară a Parteneriatului.

îm bătă-dum inică, 15-16 ianuarie m m

în o p in ia lui Gavra,

Sondajele bune vor fi cele făcute cu trei luni înainte de alegeri

Vineri în cadrul conferinţei de presă a PUNR, deputatul loan Gavra a debutat prin a-şi declara nemulţumirea cu privire la datele furnizate de sondajele de opinie, care după părarea sa sînt aberan te - şi aceasta, deoarece sondajele au fost aranjate. “Sondajele bune vor fi cele făcute cu trei luni înainte de alegerile parlamentare”, a opinat Gavra. în ciuda acestei predicţii PUNR şi-a comandat la Gallup un sondaj de opinie, în valoare de 70 milioane, lei, cu întrebări care ne interesează pe noi”, a declarat Gavra.

PUNR va înainta o serie de iniţiative legislative începînd cu săptămînă viitoare. Acestea au în vedere reforma politică, în

sensul reducerii numărului de parlamentari Ia jumătate, pentru a efîcientiza organul legislativ. De asemenea se are în vedere reform a electdrală, PUNR pronunţîndu-se pentru in troducerea votului mixt. "Vrem ca la Senat, 2/3 din senatori să fie votaţi pe sistemul de scrutin uninominal, iar 1/3 cu scrutin de listă. în ce priveşte Cam era -D eputaţilor aici propunem ca 2/3 din deputaţi să fie votaţi cu scrutin de listă, iar 1/3 cu scrutin uninominal”, a declarat Gavra. în ce priveşte reform a ' adm inistrativă, deputatul PUNR, consideră că e b ine că s-a început cu restructurarea Ia nivel central. “Restructurarea oricum trebuia

să înceapă cu ministerele, dar şi la nivel local se impune reducerea- aparatului administrativ la jumătate”, a opinat Gavra.

Iniţiativele PUNR .au în -vedere şi modificarea Legii 154, care se referă la structura salariilor în sistemul bugetar. “Noi venim cu o altă valoare de. referinţă bazată pe două criterii.economice. Propunem ca aceasta să fie media aritmetică d intre salariul mediu pe economie şi salariul minim pe

'economie”, a declarat Gavra. Referitor la aşa numita taxă Băsescu, reprezentanţii PUNR consideră că e necesar să se modifice modul de redistribuire * a fondurilor provenite din

această taxă . “40% dintre aceste fonduri ar trebui sâ revină primăriilor comunale, 30% ar trebui alocate judeţelor pentru drumurile judeţene şi doar 30% să rămînâ la nivel central, deoarece pentru drumu­rile naţionale există şi resurse din exterior”, a declarat Gavra.

Adriana CIOTI

negociazăşi PMB

non• Virgil Petrescu şi Mircea Creţiu se

înţeleg de minune •• Virgil Petrescu, preşedintele PNR Cluj, a dSclarat vineri că s-a întîlnit cu o delegaţie a filialei PUNR Cluj, pentru a discuta o posibilă colaborare între cele două partide. Conducerile clujene ale PNR şi PUNR s-au arătat, afirmă Petrescu, extrem de încîntaţe la ideea dezvoltării unor relaţii de conlucrare, în scopul încheierii unui act preelectoral. Liderul PNR afirmă că a d iscu ta t‘acest subiect . Şi cu preşedintele PUNR, Valeriu Tabără, care, de'asemenea, s-a arătat interesat de această problemă şi le-a promis peneriştilor clujeni că vor fi chemaţi la negocieri,. Se pare că există şi acceptul liderului-PNR Virgil Măgureanu pentru această apropiere dintre cele două partide.: Senatorul PNR Cluj Costică Ciurtin crede că fostul său coleg în PUNR, loan Gavra, nu va fi o'piedică în procesul de apropiere dintre cele două partide. PUNR şi PNR au purtat, în urmă cu mai multe luni, discuţii foarte aprinse despre o fuziune. Negocierile nu au fost duse la bun sfîrşit din cauza deputatului loan Gavra, a declarat atuncirâspicat Virgil Măgureanu, iar Gavra a negat că ar fi avut un rol negativ în procesul de negocieri.

Andreea MÂRCU

Păcurariu sare în apărarea Iui

CiupeD eputa tu l PD Iuliu

Păcurariu a declarat vineri câ A urel C iupe, fostul d irec to r al Agenţiei Naţionale a Drumurilor, filiala C luj, nu poate fi acuzat de deturnare de fonduri, ci „cel mult de n eg lijen ţă în serviciu". Păcurariu crede câ prejudiciul existent la acest m om ent în afacerea parcării din Bistriţa este de 5 milioane lei. în ceea ce priveşte celălalt dosar în care este cercetat Ciupe, cu privire la un drum lateral din apropiere de Bistriţa, deputatul PD susţine câ ex istă o adresă a Consiliului local Bistriţa, care a cerut AND-ului să repare acest drum. Lucrarea a fost avizată dc C onsilu l de D irecţie a AND Cluj şi dc Ministerul Transporturilor. Deputatul clujean crede câ cercetările asupra activităţii lui Ciupe au o legătură strînsâ cu faptul că M inisterul Transporturilor este condus dc un pedist.

A .M .

Alianţa . Civicăsu sţin e ideea reducerii im pozitelor lo ca le

C onsecventă politicii sa le de sprijin ire a intereselor tuturor păturilor so c ia le d in m inicipiul

. nostru , A lian ţa Civică, Filiala Cluj, se pronunţă în favoarea rediscutării şi reanalizării cuantumului im pozitu lui perceput de m u n ic ip a lita te de la populaţie. -

"Sîntem convinşi că prin dialog se poate ajunge, pe cale amiabilă, la o soluţie convenabilă pentru toată lu m e a" , se ara tă în c o m u n ic a tu l rem is redacţiei. . .

Comitetul Alianţei Civice Cluj-Napoca

Asistăm «la?oa m a

Primăria vrea să ridice statuie unui maghiarPrimăria municipiului Cluj-

apoca, în scrisoarea adresată UDMR, filiala Cluj îşi exprimă sincera admiraţie faţă de dr. Samu Fenyes, care, “într-un moment de v îrf al afirmării revizionismului horthyst a avut curajul sâ afirme, în lucrarea “Ungaria revizionistă”, date şi fapte despre adevărul istoric şi să combată o serie de afirmaţii

care au slujit tensiunilor şi încordării din relaţiile bilaterale, regionale şi pe plan central şi sud-est european.” în semn de recunoştinţă, Prim ăria municipiului Cluj-Napoca a decis sâ promoveze un HCL în vederea realizării unui bust al dr. Samu Fenyes, bust care urmează a fi amplasat în faţa Teatrului şi Operei Maghiare de

S tat din C luj-Napoca, se m enţionează în scrisoarea semnată de primarul Funar. De asem enea se face apel la reprezentanţii UDMR “să se asocieze la această acţiune a Prim ăriei şi să susţină promovarea acestui proiect la următoarea şedinţă a Consiliului local.” Prin această acţiune de “ recunoaştere a m eritelor

autentice ale unei personalităţi ca dr. Samu Fenyes”, Primăria din Cluj consideră că poate contribui lâ elim inarea neîncrederii şi oricăror suspiciuni ce-ar putea exista între români şi cetăţeni români de etnie maghiară”, se arată în scrisoare. ; -

Adriana CIOTIDelaBruxellesr'tnexclusivitatepentru^'AdevăruldeCluj”mm

Europa ara nevoia da 159 milioana da amigranţi pînă în anul 2025. Existanţa Franţei ca naţiuna asta pusa în paricol?

în mediul european de la Bruxelles, anul 2000 a început cu un raport incendiar publicat de către Organizaţia Naţiunilor U nite, în care se prezintă previziunile demografice ale Europei. întreaga presă europeană a acordat spaţii largi acestui • raport deosebit de alarmant pentru întreaga politică a Uniunii Europene.

“Uniunea Europeană trebuie să îşi deschidă porţile, pînă în anul 2025, pentru 159 milioane de muncitori emigranţi dacă vrea să îşi păstreze raportul actual între persoanele active şi cele aflate la pensie!” sublinia cotidianul francez “Le Monde”.

“Sîntem conştienţi câ cifrele sînt politic inacceptabile pentru europeni, dar adevărul trebuie privit în faţă fiindcă nu văd altă rezolvare a acestei probleme”, explică Directorul D iviziei Populaţie din cadrul ONU, dl Joseph Charmie.

Dar de unde provin toate aceste cifre incredibile? Factorii sînt simpli, dar cu efect deosebit pe term en lung: scăderea natalităţii, scăderea mortalităţii şi îm bâtrînirea populaţiei. Cîteva date tehnice vin să confirme cele afirmate: pînă în anul 2050 populaţia Germaniei va scădea de la 82,2 milioane în prezent la 73,3 milioane, iar

cea a Italiei de la 57,3 la 41,2 milioane.

Normal un astfel de raport a dat posibilitatea unor polemici politice, în special din partea Dreptei, preluate de mass-media europeană: “Raportul este total absurd, ONU îşi depăşeşte rolul” afirma Bruno Megret, preşedintele Mişcării Naţionale Republicane din Franţa, sau “un astfel de aflux de populaţie străină va pune sfîrşit existenţei Franţei ca naţiune”, în opinia Secretarului General al Frontului Naţional Francez, declaraţii inserate în Agenţia de presă “Europa”.

Adevărul este că ideea

americană, canadiană şi ’ australiană referitoare la politica de emigrare să fie mai apreciată în cercurile europene, iar deschiderea Guvernului belgian pentru reglementarea- tuturor străinilor din Belgia se înscrie pe această direcţie. Pentru noi ca români raportul arată poate şi alt unghi de privire al lucrurilor. Şi fără a intra în polemici mă întreb: graba Uniunii Europene de a integra ţările din Europa Centrală şi de Est este absolut întîmplătoare?

' Dan LUCA, corespondentul nostru

permanent la instituţiile europene

Iuliu Păcurariu îl

face pe Emil Constantinescu

v „ipocrit"' în opinia deputatului Iuliu Păcurariu, proaspăt promulgata Lege „Lupu“ nu va reconstituiproprietatea decît într-o proporţie de 7-10 la şută. Păcurariu crede că Emil Constantinescu a fost ipocrit cînd a declarat că prin această lege a fost

• făcută dreptate milioanelor ■de ţărani. „Atitudinea lui Constantinescu. este lipsă de fair-play faţă de PD şi faţă de cei ce au votat Legea 18 din 1991“, adaugă deputatul PD.

Păcurariu crede că de prevederile Legii „Lupu“ vor beneficia numai aproximativ o. sută de mii de persoane. în opinia sa, aproximativ 82 la sută diun dreptul de proprietate asupra păm întuiui este reconstituit deja prin Legea fondului funciar din 1991, iar un procent de 11 la sută va rămîne la rezervele statului.

A. M.

Băsescu - tras de urechi| Purtătorul de cuvînt al PD,I D um itru , M oinescu,: a

declarat, vineri, că, în opinia• sa, vicepreşedintele PD I T raian Băsescu ar trebui | sâ-i explice preşedintelui j partidului, Petre Roman, ce I a vrut să spună atunci clnd,{ în tr-un interviu acordat I ^cotid ianul “A devărul”^ a I afirm at că este mai bine| pentru PD că Roman se ocupă' | în prezent de Ministerul de . Externe şi va avea mai puţin J tim p să se im plice în I activitatea partidului.- 1 . M oinescu a spus că | Băsescu a mai “săvîrşit” încă i două greşeli în acest interviu,. respectiv atunci cînd a• su sţinu t că PD a avut o I a titud ine duplicitară în 1 problemarestituirii terenurilor

agricole şi cînd s-a referit la | “anvergura” eşalonului doi a i partidului. .

Purtătorul de-cuvînt al PD I a arătat ca, în ceea ce priveşte I restitu irea . terenurilor | agricole, “vocea” partidului a | “prevalat” asupra opiniilor p senatorului Triţă Făniţă, iar J PD şi-a , respectat I angajamentele luate faţă de I

1 ceilalţi parteneri de coaliţie. |Moinescu a mai spus că, j

în calitatea sa de secretar . executiv al PD şi de membru J al Consiliului Executiv, ar I dori să-l invite pe Băsescu la | o şedinţă a acestui consiliu | pentru a explica de ce crede |. că “anvergura politică a celor . din linia a doua nu a fost suficientă să acopere lipsa I vicepreşedinţilor”. ' |

Ambasada Finlandei aduce în atenţia opiniei publice

problema romilorIeri în cadrul întîln irii

informale cu excelenţa sa domnul Mikko Heîkinheimo, Ambasadorul Finlandei în

•România, care a avut loc la sediul Centrului Cultural Sindan s-au discutat cîteva aspecte legate de “Simpozionul internaţional al experţilor în problemele minorităţii rome”, care se va desfăşura la Cluj, pe 28-29 ianuarie 2000. Iniţiativa aparţine în prim ul rînd Ambasadei .F in la n d e i , finanţatorul principal al acestui eveniment, care împreună cu- Central Cultural Sindan şi în colaborare cu Departamentul pentru Minorităţi Naţionale şi-a propus să organizeze acest simpozion. Seminarul va fi-

prezidat de către E.S. Ambasador al F inlandei şi doamna Director al Centrului Cultural Sindan, Maria Rus Bojan. Experţii invitaţi să participe la acest seminar sînt J.P.Liegeois, Nicolae Gheorghe şi Andrej Mirga. Din partea

. română sint invitaţi ministrul pentru Minorităţi Naţionale şi ministrul Educaţiei Naţionale. De asemenea vor participa şi experţi delegaţi, de Consiliul Europei, Uniunea Europeană, precum şi alţi reprezentanţi din ţările candidate şi membre ale

• UE. Raţiunea care a stat la baza organizării acestui eveniment este faptul că romii reprezintă o problem ă spinoasă, care trebuie rezolvată în vederea

integrării ţării noastre în structurile europene la care aspirăm. Scopul simpozionului este de a descrie şi. analiza problemele reale cu care se confruntă minoritatea romă, de.-a colecta informaţia strînsă cu această ocazie .şi de-a o publica. . . ; Ambasadorul Finlandei â declarat că seminarul nu-şi propune sâ găsească soluţia la problema romă, ci va fi analizată şi adusă în atenţia opiniei publice, care nu trebuie s-o ignore.

Adriana CIOTI

f p S H B l W

.......

Aici ar, putea fireclama dumneavoastră

1971 - A avut loc inaugurarea barajului de la Assuan (Egipt).

6 ianuarie 20 evărul de Cluj

te m ă p e n tru M ile n iu l■SW W iSPW PiiiiP

„part*»*»»»loialii

Nemţii vor amplasamentul din Gheorgheni, iar consilierii preferă zona C.U.G.-uluiAmplasamentul Pieţei de Gros poate fi în care se precizează avantajele şi

considerată tema Mileniului III; deoarece . dezavantajele fiecărui amplasament, nici la ultima şedinţă a Consiliului local Primul amplasament propus a fost cel din nu s-a găsit o variantă care să întrunească 21 de voturi. Prin urmare, acest proiect riscă să nu se materializeze prea curînd, deoarece executivul-ţine cu dinţii de amplasamentul cartodrom, legislativul împotrivindu-sc.

Faţă de şedinţele precedente, singura variaţie la dezbaterea acestui proiect a fost iniţiativa consilierului Ionel Vitoc. Acesta a mers pe teren şi a verificat 20 de amp.lasamente, pe care le-a analizat în contextul oraşului, a căilor de acces, a suprafeţei^ disponibile şi a proprietăţii acestuia. în urma acestei documentări, arhitectul Vitoc a întocmit un clasament

asiduitate este ceî din cartierul Gheorgheni, zona Poligonului auto. Motivaţia conducerii Pieţei de Gros a fost

zona' Şapca Verde 1 sau 2 şi are drept că dintre toate cele 15 amplasamenteimpedimente costul ridicat al terenului şi propuse, specialiştii germanf care oferăstatutul juridic neclar, ceea ce a dus la., consultanţă s-au pronunţat în favoarea respingerea acestuia din start. Al doilea . acestuia. în opinia administratorilor pieţei,amplasament, pe B-dul Muncii, nu a avut clar stabilite numerele topografice, fapt ceea ce a dus la votarea unui teren în zona CUG. Propunerea a fost cît pe ce sâ treacă, lipsind doar un singur vot din cele 21 necesare.

Reamintim că anul trecut s-a bătut apa în piuă pe amplasamente respinse sistematic de legislativ, executivul continuînd însă aceeaşi strategie păguboasă. Amplasamentul susţinut cu

cuvîntul germanilor este vital. Aceştia oferă un credit de nouă milioane de mărci cu o dobîndă de 2-3 la sută, rambursabil în 40 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani. La acestea se adaugă încă un milion de mărci nerambursabil, din aceşti bani fiind plătiţi specialiştii germani pentru întocmirea documentaţiei. La toate aceste argumente consilierii pragmatici au susţinut, din nou, că nu are rost ca să se avînte pentru un credit pe care nu se ştie

dacă se va putea rambursa, sacrificînd o parte din populaţia Clujului. Ca urmare, din nou această propunere a fost respinsă, "pentru" votînd aceiaşi 10 consilieri. Rezultatul votului a stîrnit tot felul de umori.

Primarul i-a acuzat, iarăşi, de rea - credinţă pe consilierii care nu au fost pentru amplasamentul: din zona Gheorgheni, în special pe cei patru administratori la APO care vor să nu aibă concurenţă pe piaţa clujeană. La rindul lor, consilierii au replicat că primarul nu vrea piaţă, cramponîndu-se de acelaşi amplasament, ei demonstrîndu-şî buna credinţă prin votul dat propunerii de pe B-dul Muncii. " .

.. Luminiţa PURDEA

Instituţiile de învăţămînt se vor conecta la Internet

D irectorii instituţiilor de învăţăm înt, precum şi inspectorii şcolari generali vor încheia, pînă la sfîrşitul anului 2000, conectarea la Internet a liceelor, grupurilor, şcolare, inspectoratelor. şcolare, caselor corpului.didactic şi centrelor de docum entare a cadrelor didactice, a declarat, vineri, M ircea M ureşan, director Relaţii Publice în Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN).

Conform unui ordin MEN, în cazul liceelor, grupurilor şcolare şi inspectoratelor şcolare, finanţarea echipamentelor se va

realiza din bugetele locale şi din veniturile proprii ale unităţilor respective, iar în cazul caselor corpului didactic finanţarea se va face din programul de reform ă a învăţăm întului preuniversitar. Echipamentele pentru centrele de documentare ale cadrelor didactice din mediul rural se finanţează din program ul de relansare a învăţăm întului rural, iar încheierea conectării la Internet constituie un criteriu de evaluare a managerilor şcolari din unităţile respective.

şi-a pus nădejdea în Curtea Europeana de la Strasbourg. Asociaţia pentru protecţia Cumpărătorilor de Autoturisme Bucureşti (A.P.C.A.) aduce la cunoştinţa celor interesaţi următoarele: Curtea Europeană de la Stra'sbourg a primit răspunsul din partea Guvernului României la reclamaţia făcută de A.P.C.A. Bucureşti, inclusiv contraargumentele A.P.C.A la răspunsul respectiv, formulate de avocatul Adrian Vasiliu, special angajat pentru acest proces. în urma analizei acestora, Curtea urmează să se pronunţe asupra admisibilităţii cererii A.P.C.A., în vederea începerii procesului.

Reamintim, cu această ocazie, restanţierilor la cotizaţia pe anul 1999 că ultimul termen este 20 ianuarie 2000, dată după care îşi pierd calitatea de membru A.P.C.A. Pentru anul 2000, cotizaţia este de 10.000 de lei şi poate fi depusă pe adresa A.P.C.A. Bucureşti, cont 25-1105-112-704000-557006 Banc Post Filiala Griviţa, sectorul 1 Bucureşti, iar chitanţa va fi trimisă în xerocopie la A.P.C.A. Bucureşti, strada Pădureni, nr.l, bloc 51, scara 1, etaj III, apartament 20, sector 6, cod 77756.

(Comunicat al A.P.C.A.)

F A R A D R O G U R II n .-s c o lii

urm are din pagina 1 -despre cantităţile de drog ' consum ate . în - şcoli; iar programul despre care e vorba are mai m ult o funcţie de prevenţie. De asemenea, scopul

.nu este de a preveni sau limită' doar consum ul de droguri propriu-zise, ci şi aşa-numitele;

. „droguri casnice11, cum aj fi alcoolul în com binaţie cu ■ medicamente. Intr-o primă fază a program ului, în şcolile respective vor fi distribuite chestionare, pe baza cărora se va evalua, în măsura posibilului, cantităţile consumate în şcoli, pînă la sfîrşitul lunii ianuarie. Celelalte faze ale proiectului presupun - distribuirea de , materiale şi broşuri sau de m ateriale inform ative din

Occident (cu sprijinul Centrului . Cultural Francez), întîlnirf cu

părinţii, seminarii cu profesorii 'ş i medicii pentru depistarea şi

intervenţia ,în problematica, consumului de droguri. în final,: se va constitui uri centru de zi pentru adolescenţii cu tulburări

: com portamentale - şi care consumă alcool sau droguri, cu scopul de â le oferi posibilitatea de a-şi petrece timpul liber într-un mediu fără riscuri şi să participe la activităţi educative.. P înă acum, : nit a fost identificată o sursă clară de suport financiar, lucrîndu-se mai mult pe bază de voluntariat. Aurelia Cîmpean a specificat că este posibil ca acest program să fie introdus între cele cu finanţare PHARE. . . ‘

i i i ■ f e s« a l i f i i ®

în lipsa patinoarului de odinioară sînt agreate aleile Parcului Central.Foto: I. P E TC U

Copiii clujeni au acum alternative la învăţămîntul clasic

în acest an prima generaţie de elevi ai Şcolii Waldorf va susţine examenul de capacitate. Şcoala a apărat ca o alternativă la învăţămîntul calsic şi are în prezent 16 clase cu 287 de elevi, în cadrul ei se lucrează pe „epoci“, elevii studiind aceeaşi materie de bază timp de mai multe săptămîni,' combinată cu activităţi artistice. Diferenţa faţă de şcolile normale constă în primul rînd în faptul câ accentul cade pe domeniul artistic. De asemenea, se încearcăeliminarea sistem ului concurenţei dintre elevi. „Scopul acestei şcoli este să ajute la dezvoltarea fiecărui elev

în raport cu realizările sale anterioare şi nu cu ceilalţi", a precizat dl inspector Dolean, reprezentant al Inspectoratului Şcolar Judeţean C lu j ' în probleme privind învăţămîntul alternativ.

Un alt proiect de acest gen este cercul „Step by step“, iniţiat în cadrul L iceului Pedagogic. A cesta are în prezent 6 clase cu 133 de elevi. Cursurile^ studiate aici durează întreaga zi, de la ora 8 pînă la ora 16. Se lucrează pe centre, existînd cîte do i-învăţători pentru fiecare centra. în cadrai acestui program sînt implicaţi atît elevii, cît şi părinţii. Cei care

învaţă aici sînt elevi din clasele I - IV, dar urmează ca în viitor numărul acestora să crească. Dl inspector Dolean a afirmat câ acest tip de învăţămînt nu arc ca scop înlocuirea sistemului clasic, dar că, îri cadrai lui, o anumită categorie de elevi îşi găsesc locul. „Dacă vor exista solicitări pentru creşterea numărului de locuri în aceste şcoli, noi le vom da curs. Sîntem deschişi acestor in iţiative", a continuat dl inspector. EI a mai precizat câ atît Şcoala W aldorf, cît şi cercul „Step by step“ sînt gratuite, costurile fiind suportate de stat. Raluca POP

Vasile Sălcudean a luat act de necazurile comunei Sînmărtin

Prefectul Vasile Sălcudean face dese deplasări în localităţile rurale ale judeţului. Joi, 13 ianuarie, autorităţile comunale din Sînmărtin s-au întîlnit cu prefectul,, ocazie cu care s-au inventariat neajunsurile comunei: în cele opt sate ale comunei lipseşte aproape complet infrastructura: dramurile sînt impracticabile în perioada de primăvară şi toamnă, în zonă nu există gaz, cu toate că traseul conductei judeţene trece pe la 10 km de comună, reţea de apă potabilă nu există, de canalizare nu poate fi vorba, iluminatul public este inexistent, iar patra sate n-au nici măcar telefon. în plus, nici pămîntul nu este suficient pentru unele sate, cum ar fi Cutca.

Aici a fost un spor natural ridicat, în sat fiind 200 de familii, iar suprafaţa arabilă este de doar 200 ha şi 40 ha fînaţe. în celelalte sate este pămînt suficient, dar nu-i cine să-l lucreze. în satele comunei problemele de fond funciar sînt izolate.

însă oamenii aşteaptă aplicarea Legilor retrocedării proprietăţii, îndeosebi pădurile.

Consilierii şi primarul loan Fărţan au cerat- Bucureştiului să fie incluşi în programul de modernizare a dramurilor. Chiar şi în această eventualitate fastă s-ar ivi probleme. întreţinerea drumurilor se face din banii comunali, iar încasările comunei din impozite şi taxe sînt de 140 de milioane, în timp ce cheltuielile se ridica la.:; 600 de milioane. Prefectul Vasile Sălcudean a promis oamenilor câ va face verificările necesare pentru a găsi posibile surse de finanţare destinate programelor pentru astfel de probleme, în special din programele Uniunii Europene. De asemenea, prefectul s-a angajat sâ discute cu reprezentanţii Consiliului Judeţean pentru a stabili un plan intern de susţinere financiară a zonei.

L.T.

„D ia n a "- fără căldură

M ai m ulţi cetăţeni din : cartierul Gheorgheni se plîng de faptul că magazinul „Diana” a rămas fară... căldură. Iată, pe scurt, povestea „înfrigurării” Dianei, relatată de cumpărători: „La sfîrşitul lunii octombrie, începutul lunii noiembrie, a anului trecut, patronul societăţii a dispus debranşarea , magazinului de la centrala din zonă, pe consideren tu l că încălzirea centrală este foarte scumpă. în sala cu autoservire a apărat un radiator electric şi un altul la raionul de articole de uz casn ic . C îtă vreme temperaturile au fost moderate, a fost cum a fost. înainte de Crăciun, cînd s-a ajuns la -14 grade C afară , în magazin tem peratura a scăzut la 5-6 grade, ia r în depozitul de mărfuri, la 0 grade. Pe durata minivacanţei de Crăciun, nici măcar cele două radiatoare-nu au funcţionat. Fem eile din magazin au început să îmbrace, peste halat, halate groase. Noi,

-clienţii care mai cumpărăm cîte ceva din magazin, le plîngem de milă vînzătoarelor.

Din5februarie?iişr

Clujenii vor avea un

primar de 13 ani

Inspectoratul Şcolar a iniţiat la începutul acestui an o scrie dc program e în domeniul educaţional. Unul dintre acestea se referă la educaţia civică. A cţiunea a fost realizată în colaborare cu organizaţia Pro Vobis încă din luna noiembrie a anului trecut. Aceasta arc ca obiectiv principal familiarizarea tinerilo r cu sistem eledem ocratice existente în societate. Sub numele de „Micii cetăţeni - Consiliul local al C opiilo r", program ul seadresează elevilor din clasele a şasea şi a şaptea şi se desfăşoară pe sistemul electoral. „Va avea Joc selectarea candidaţilor care îşi vor susţine programe proprii, vor fi organizate alegeri pe clase şi şcoli. Cei care vor cîştiga îşi vor prezenta programele în faţa autorităţilor locale", a precizat d-na inspectoare Aurelia C îm pean. Alegerilepropriu-zise vor avea loc în luna februarie. Ioana Popovici; reprezentanta organizaţiei Pro V obis,. a precizat că aceste alegeri se vor desfăşura în ’ conform itate / cu - Legea electorală , urmîndu-sem odalită ţile de depunere a candidaturii, adaptate pentru copii. La alegeri participă toate şcolile clujene, fiind ales cîte un consilier la 200 de elevi. Dintre aceşti consilieri va.fi ales apoi primarul. „Din* nefericire, cînd s-a încercat prezentarea acestui program consilierilor locali, aceştia au fo st destul de reticenţi. Sperăm totuşi că ei îi . vor sp rijin i pe copii în activitatea lor atunci cînd va fi nevoie", a precizat Ioana Popovici.

Raluca POP

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14; W tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

c R E C O N D IŢ IO N Ă R I C A R T U Ş E P E N T R U

IM P R I M A N T E L A S E R J E T S I IN K J E T

l i

(3386263)

o

ooo

o

ooo

o

' o

- o

; O

ooo

o

o

ooo

o

oO

o o o a o o o o o o o

O

l-c a rd c a r te la : a c c e s In te rn e t

A/ ‘ ■/ f "i I.* (? / ’ - ■: / Disponibilă acum * ’ // p /; la cele măi importante magazine de tehnică de calcul

; di n oraş şi „ la chioşcurile de ziar'

: i • i :v Informa IM vii la telefon: •

'420486

3400 Cluj-Napoca, P-ţa Unirii 5/11

Tel./Fax: 064-43.04.23.

ASOCIAŢIA TERITORIALĂ A ORGANIZAŢIILOR COOPERATISTE MEŞTEŞUGĂREŞTI

ATCOM - CLUJ ’ g.P-ţa M uzeului Nr. 6 §Telefon: 195.281' §

confecţioneri îmbrăcăminte serie pentru atelierul de croitorie din str. Decebal nr. 33 (telefon: 130.578)

‘

ADEVĂRULde Clui l- *?******"'

' • 1' ’ '.ii’ ” "r’? !r v ^ k - a- m JII ■<m.Ănn>*1gi iii-iii *Wi*e5*wfJ.SwJ

Dynamicţ

CONVOCATORîn baza art. 14 din actul constitutiv, administratorul unic al S.C. RAPSODIA

NAPOCA S.A., convoacă la data de 04.02.2000 adunarea generală ordinară a acţionarilor pentru ora’16.00 şi adunarea generală extraordinară a acţionarilor pentru ora 17.00 la sediul societăţii din Cluj-Napoca, P-ţa Cipariu nr. 9, cu data de referinţă aleasă pentru participarea la adunarea din 31 ianuarie 2000, avînd următoarea ordine de zi:

1) Modificarea cap. VI din actul constitutiv al societăţii privitor la administrarea societăţii, şi anume revocarea administratorului unic şi alegerea unui consiliu de administraţie format din trei membri.

2) Modificarea art. 19 din actul constitutiv, privind componenţa Comisiei de Cenzori şi anume revocarea actualei comisii de cenzori şi a supleanţilor şi alegerea unei noi comisii de cenzori şi supleanţi.

3) Diverse.în cazul în care la prima convocare nu se întruneşte cvorumul legal pentru

valabilitatea deliberărilor, se convoacă a doua Adunare generală ordinară şi extraordinarăaacţionarilorpentmdatade05.02.2000lasediulsocietăţii,înaceleaşi condiţii şi cu aceeaşi ordine de zi.

La pct. 1 din oidinea de zi se va pune în dezbatere propunerea de modificare a prevederilor statutare privind administrarea societăţii, în sensul constituirii unui

■ Consiliu de Administraţie care să pria toate atribuţiile deţinute pînă în prezent de către administratorul unic, ceea ceduce şi la modificarea art. 12,14,16 şi 22 din actul constitutiv al S.C. RAPSODIA NAPOCA S A , astfel încît toate expresiile care conţn formula "administratorful) unic" sevorînlocui cuformula "Consiliul de Administraţie".

Consiliul de Administraţie va avea în componenţă 3 membri, aleşi de către Adunarea generală a acţionarilor pentru un mandat de 2 ani.

Punctu!2din ordinea’dezi a Adunării generale a acţionarilor priveşte modificarea Comisiei de cenzori, atît în ceea ce priveşte cenzorii titulari, cît şi pe cei supleanţi. Atribuţiile Comisiei de Cenzori vor rămîne cele prevăzute în actul constitutiv.

Materialele cu propunerile de modificare a actşlor constitutive pot fi ridicate de la sediul societăţii, contra cost, începînd cu data de 01.01.2000.

Administratorul unic solicită acordarea de procuri speciale de reprezentare în Adunarea generală a acţionarilor.

Formularele de procuri speciale se pot obţine de la sediul societăţii. După completarea şi senmnarea lor, un exemplar al’ procurii speciale se va depune/ expedia la sediul societăţii comerciale, pînă la data de 31.02.2000.

’ (3386313)

(2943607.

str. Arram lancu 9 Cluj-Napoca tel. 064-196262, 064-431.302,

E-mail: ren@mail.ilnlci.ro• V înd apart. 2 cam ere, G h eo rg h en i, conf. 1, str. B ăişoara , recent finisat, tel. internaţional, ocupabil imediat, p re t: 19.500 DM. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i)• Vînd urgent casă 3 camere, A. Mureşanu, teren 500 mp, preţ: 530 mii. neg. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i)• V înd (închiriez) apart. 2 cam ere, ultracentral, finisat, geam Ia stradă, 2 balcoane,, potrivit pentru sediu firmă, preţ:17.000 USD. Telefon: 196.262,431.302. (Ag-i)• Vînd casă, zona Pata, suprafaţă construită 135 mp, cu grădină de 500 m p, singur în curte, pentru locuit sau sediu de firmă, preţ I I 5.000 DM. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)• Dau în chirie spaţiu cu 2 intrări din stradă, 4 camere, 100 mp, recen t am enajat, str. dorobanţilor, preţ: 600 USD. W e fo n : 196 .262 , 431 .302 .

• Vînd apartament 2 camere, conf. 1, Zorilor, etaj2/4, semifinisat, telefon, preţ 200 mii. neg. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i)• Vînd spaţiu comercial-Mărăşti central - 100 mp=100.000 DM si de 200 mp=200.000 DM. T elefon 196.262, 431.302. (Ag-i.)• Cumpăr urgenfgarsonieră conf. 2 sau 3. Ofer 45-50 milioane. Telefon: 196.262, 431.302. (Ag.i.)• V înd casă 4 ' cam ere, semicentral, str. Paris, singur în curte, posibilitate extindere, teren aferent 400 mp, acces auto, pentru locuinţă sau sediu firmă,

:preţ: 80.000 DM, facilităţi de plată.-. Telefon: 196:262,431.302. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, semidecomandat, cu balcon, etaj intermediar, cu parchet şi telefon în cartieru l G heorgheni, eliberabil imediat, preţ: 170 m ilioane. Telefon: 196.262,431.302. (Ag.i.)

• Angajăm secretară. Cerinţe: • cunoştinţeoperare calculator Microsoft Word, Excel • capacitate de sinteză şi analiză organizatorică. Se oferă: • salarizare şi condiţii de muncă deosebite. C.V. se depune la sediul firmei, Eroilor 43/8, zilnic între 10 şi 13. (Ag.i.)

• Vînd apartam ent 2 cam ere, cf. 1, în Gheorgheni, etajintermediar, cu parchet, telefon, preţ 155 milioane neg., tei. 193.048, 193.049. (Ag.i.)

• V înd casă situată în zonă semicentrală, 5 camere, P+E, 150 mp constr., curte 100 mp, construcţie nouă, încălzire centrală, preţ 52.000 USD neg. tel. 193.048,' 193.049. (Ag.i.)

• Dau în chirie pentru sediu de firmă, apartament 4 camere, situat ultracentral (P-ţa Păcii), et. 1, acces sim plu, telefon internaţional, preţ 650 USD neg. tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, conf. 1, în Gheorgheni, str. Tache Ionescu, parter înalt pe garaje, balcon închis, finisat, parchet, gresie, faianţă, telefon internaţional, garaj de tablă, preţ 280 milioane neg., tel. 193.048,193.049. (Ag.i.) /• Vînd casă în Grigorescu, 2 camere, bucătărie, baie, pivniţă, pod, : construcţie solidă, posibilităţi de mansardare, supr. constr. 110 mp, teren aferent 370 mp, preţ 120.000 DM, uşor neg., tel. 193.048, 193.049, 430.259. (Ag-i.)• Vînd casă situată în A. Mureşanu, 5 camere, 2 băi bucătărie, 160 mp. constr. 500 mp, grădină, preţ 75.000 USD, neg. tel. 193.048, 193.049. (Ag-i.)• Cumpăr urgent apartament -3, 4 camere, Zorilor, numai etaj intermediar, eventual garaj, ofer preţul p ieţei, te l . ' 193.048, 193’049. (Ag.i.)

• Vînd apartament 3 camere, conf. 1, M ănăştur, str. Ion Meşter, etaj 3 din 8, 1 balcon închis,. 2 băi; finisat, parchet, gresie, faianţă, telefon internaţional, preţ 225 milioane, tel. 193.048, 193.049. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 2 camere, conf. 1, Mănăştur, Mărăşti central, prefer etaj intermediar, indiferent de finisaje, ofer 160-170 milioane, tel. 193.048, 193.049, 430.259. (Ag.i.)

A g e n ţia im ob ilia ră

• Angajăm agent imobiliar. Condiţii de plată" atractie. Tel. 092-460.217. (Ag.i.)

• Dau în chirie ap. 4 camere, mobilat stil occidental, cu televizor, maşina de spălat, telefon, str. Grigore Alexandrescu, 100 USD. Tel. 430423. (Ag.i.)

• Dau în chirie casă 2 camere, singur în curte, acces maşină, pentru depozit sau atelier, preţ

-. negociabil, zona Grigorescu. Ţel. 430423. (Ag.i.)• Vînd apartament 4 camere, Zorilor, confort 1, decomandat, modificări interioare, etajul 2 din 4, 2 balcoane, 2 băi finisate cu garnituri O livia, proaspăt zugrăvite, cu telefon, zonă foarte liniştită, preţ negociabil. Tel. 430423. (Ag.i.)• Cumpăr urgent apartament 2 camere, ; M ănăştur, etaj

. intermediar. Tel. 430423. (Ag.i.)

• Cumpăr apartament 2 camere, Gheorgheni, etaj intermediar, ofer 160 milioane.Tel. 430423.

(Ag.i.)• Vînd casă 3 camere, 100 mp. Someşeni, zonă Dora, 2 intrări, 2 bucătării, baie, 5 focuri de gaz, telefon internaţional, curte 450 mp, garaj, finisată, preţ negociabil, eventual cu teren lîngă casă de 2.000 mp.,18 m front ia stradă, se vinde şi parcelat. Tel. 430423. (Ag.i.)

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tei/fax 21-60-75.

■«< ‘ r *’ « . . 'Zt- «.(

• Vînd casa 4 camere, str. M oţilor, bună şi "pentru privatizare, cu geam la stradă, curte 300 mp. acces maşfnă, finisată. Tel. 430423. (Ag.i.) .• Vînd apartament 5 camere, str. Avram lancu, 120 mp, foarte luminos şi spaţios, cu garaj, merită văzut. Tel. 430423. (Ag.i.)

. • Dau în chirie apartament 2 camere, Grigorescu, mobilat, aragaz, frigider, telefon, televizor. Tel. 430423. (Ag.i.) ,

. (2093927)

AGENŢIE E D I L IMOBILIARĂ

Str. Iuliu Maniu nr. 17 E-mail: edil ro(a)usa.net

ANIVERSARI

Iubirea mea pentru tine,' , Angela, e ca haosul, în sensul

său iniţial: spaţiul imens care fiinţează în atotştiutoarea şi in fin ita memorie a lui Dumnezeu. Pentru cei 19 ani - un zbor de porumbel care să-ţi poarte urarea mea sinceră de

L a m u l ţ i a n i 1

Cu drag, Sebi.(3386263) *

• Dau în chine apartament 2 camere Grigorescu, ireproşabil. Tel. 18-01-19. (815172) .

DIVERSE• Vă aşteptăm la grădiniţa

p riva tă de limbi străine (engleză, germană) deschisă în Gheorgheni. Tel. 092-38- 19-50. (815174) N

VINZARICUMPĂRĂRI

• Vînd loc de casă, perfect plan, 500 mp, situat pe str. Rosetti. Informaţii tel. 092-50- 03-69. (749312)’ - '

: • Vînd apartament cu 3 camere, în Mănăştur, pe str. Mehedinţi,, cu balcon închis, faianţă, gresie, cu garaj, la preţ de 180 milioane negociabil, telefon 196.857,092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 2 camere, în Gheorgheni, pe ‘ strada Herculane, etaj 5 din 10 etaje, ia pret de 170 milioane negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd' apartament 2 camere, în Mărăşti, pe str. Aurel Vlaicu, cu 2 balcoane, etajul 3, cu parchet, faianţă şi gresie, telefon, preţ 180 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd garsonieră confort 1, în M ănăştur, pe str. Grigore Alexandrescu, telefon, balcon închis, faianţă şi gresie, etajul 2 la preţ de 120 milioane negociabil, telefon 196.857,092-689.398. (Ag.i.) .• Vînd apartament 2 camere, confort 1 în Gheorgheni, pe str. Snagov,^finisat,. cu parchet şi gresie, la preţ de 175. milioane negociabil,.telefon 196.857,092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în Mănăştur, pe strada Mehedinţi şi Retezat, cu balcon, la preţ de 170 milioane negociabil, telefon196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Dau în chirie garsonieră nem obilată la 100 DM şi garsonieră confort 3 în Gheorgheni la pret de 50 DM, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, în M ănăştur, pe str. Grigore Alexandrescu, parchet, faianţă, gresie, cu garaj sub bloc, la preţ de 300 milioane negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd URGENT apartament 2 camere, confort 1, 54 mp în Zorilor, pe str.: Rapsodiei, preţ de 180 milioane negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.) v• Vînd apartament 3" camere, confort 1 în Gheorgheni şi Zorilor, preţ 185-190 milioane negociabil, telefon 196.857,092-689.398. (Ag.i.)• Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie, zon^Paris, grădină'250 mp, pret 450 milioane negociabil, telefon 196.857, 092-689.398. (Ag.i.)• Vînd apartament 3 camere, confort sporit, ■ pe Calea Mănăştur, etaj 2, semifinisat, preţ 270 milioane negociabil, telefon 439.005, 094-684.460. (Ag.i.)

• V înd apartam ent 4 cam ere cu garaj, beci şi telefon, etaj 1 din 4, centru M ărăşti lîngă biserica “Sf. Ioan Botezătorul”. Tel. 15- 78-03, după ora 18, sau 094- 21-61-19. (815133)

• Vînd casă 2 camere, str. Calea Turzii nr. 24. Tel. 092- 53-87-70. (750791) -

• Vînd apartament ultra central 3 camere confort, 126 mp, pivniţă, 2 garaje, teren. Tel. 13- 48-94. (749277)

• Vînd apartament 2 camere în cartierul Gheorgheni. Tel. 15- 64-73. (749283)

• Vînd apartament 2 camere confort I str. Răşinari, telefon, cablu, ocupabil. Tel. 18-30-95.(749310)

• Vînd apartament 3 camere,, semidecomandat, etaj 1/9, finisat, zona B iom edica, Grigorescu. Tel. 092-50-03-69.(749311)

• Vînd porumb boabe şi ştiuleţi în cantităţile dorite. Informaţii la tel. 057-52-30- 76. (749314)• De vînzare casă familiară

sau ofer pentru depozit şi mobilă combinată, dulap, sobă de aragaz. Tel. 19-34-01. (749259)

• V înd Jeep G ran d C herokee în m a tricu la t, m o to r de 5,2 L, toate do tările . P reţ negociabil 15.000 USD. Tel. 41-44-99. (749263)

• • Cumpăr apartament 2 camere exclus intermediari. Tel. 14-96-60. (815042)

• Vînd mobilă Belvedere în stare bună şi remorcă 1 1, pentru maşină teren. Tel. 094-97-78-11. (815187)

ÎNCHIRIERI

Angajăm lucrător la sifonărie. Informaţii: sîmbătă între orele 15-, 20 la tel. 42-81-12 si duminica la tel. 15-77-12. (§15(79)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Vininterconect SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentm obiectivul: magazin piese şi accesorii auto situat în Cluj-Napoca str. Govora nr. 27. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (750887) ■',• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, Lazăr Ana şi Toşa Maria anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Construire locuinţă” situat în Cluj-Napoca str. Maxim Gorki nr. 76. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99.(815182)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC M & Z Cominvest SRL . anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea acordului de mediu pentru obiectivul “Restaurant, carmangerie” situat în zona Căpuş între Miniera şi Terasa Căpuş. Eventualele. sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (815185)

• Pizzeria New Croco angajează femeie pentru curăţenie. Tel. 19- 02-13. (750897)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Tiposoft Prodserv SRL cu sediul în Turda str. Republicii nr. 53 anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul: tipografie situat în Turda str. 22 Decembrie 1898 nr. 24. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99., (750903)

PIERDERI• Pierdut cîine de lup, lîngă

Cluj ana. Recompensă. Tel. 43-76-31; 092-93-75-05.(750876)

• în ch iriez spa ţii comerciale în Cluj-Napoca, zona u ltra c e n tra l, la mezanin-500 mp, la parter 170 mp +170 mp, demisol p en tru depozite 260 mp. S paţiile se po t u tiliza : bancă, b iro u ri, spa ţii comerciale, Tel. 092-51-31- 31 sau 064-14-19-44. (750890)

• Dau în chirie pe termen lung apartament 2 camere m obilat, complex Diana. Tel. 14-55-20. (815183)

• Dau în chirie 3 camere în Grigorescu, mobilat lux, te lev izo r, frig id er, congela to r, m aşină de spălat, 180 USD. Tel. 094- 54-78-32. (750895)

• Pierdut carnet de sănătate pe numele Ciorca Tudor Ionuţ? îl declar nul. (815175)

• Pierdut carnet de student pe numele Mitea Sorin. îl declar nul. (750886) - ;

DECESECOMEMORĂRI

• Regretăm profund dispariţia din viaţă al celui care a fost dragul nostru văr VASILE ŢALA. Sîntem alături de familia îndoliată şi transm item sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească. Mătuşa Maria, verişoarele Aurica şi Jena cu familiile şi naşul Simi Oprea. (750883)

• Sîntem alături de tine Cornele în momentele grele prin care treci. Colegii de la Clinica C hirurg ie IV. (750892)

• Sîntem alături de colega noastră Popa F lorica în aceste tr is te m om ente pricinuite de decesul fratelui drag şi-i transmitem sincere condoleanţe. Dumnezeu să-l odihnească. Conducerea şi colectivul H otelului Pax. (750884)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a iubitului soţ şi părin te MOLNAR SIM ONETTI IOAN. Înm orm întarea va avea loc în 15 ianuarie, ora 13, la Cimitirul M ănăştur Nou. Familia în d u re ra tă . (750885)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm că în ziua de 14 ianuarie 2000 a încetat din viaţă iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic ŢALA VASILE la numai 54 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc în data de 16 ianuarie, ora 13, în Jucu de Jos. Nu te vom uita niciodată. Soţia Maria, copiii Mircea şi Sanda, ginerele Claudiu, nora Sim ona şi nepotul Marius. Dumnezeu să-l odihnească. (749303)

• Dragă Lidia şi Sabina sînt alături de voi în pierderea suferită pricinuită de moartea bunicii dragi. P rie tena voastră Corina M ureşan. (815176)

• Sîntem a lă tu r i de dom nişoara educatoare Sabina Cipiea în m area durere pricinuită de decesul scumpei sale bunici. Părinţii şi copiii de la grupa mare Grădiniţa Mercur. (815177)

• Dragă Norica sîntem alături de tine în aceste clipe grele pricinuite de moartea tatălui drag. Colegii Serviciul Metalurgic SC Armătura SA. (749300)

• Sîntem alături de colegii noştri, Norica şi Emil Pop în marea durere pricinuită de pierderea ta tă lu i d rag . Colegii de la Serviciul Producţie SC Armătura SA. (749301)

• Lacrim i şi flo ri pe morm întul fra te lu i meu VASILE ŢALA. ÎI vom păstra mereu în am intire. Sora Florica cu soţul Ioan. Să-i fie ţă rîn a uşoară . (749304)

• Cu durere în suflet ne despărţim de dragul nostru frate, cum nat şi unchi VASILE ŢALA. Dumnezeu să-i odihnească sufletul lui bun. Nu te vom uita niciodată. Sora Silvia, soţul Gligore şi copii. (749305)

• Profund îndurerate ne despărţim de iubitul nostru frate şi unchi ŢALA VASILE. Sora A nuţa, nepoatele Valentina şi Ădi cu familia. Te vom p ăs tra m ereu în suflet (749306)

• Profund îndureraţi ne despărţim de fra te le , cumnatul şi unchiul nostru VASILE ŢALA, Ne vom ruga pentru sufletul tău . Sora Maria, Ioan şi Vladimir cu familia. (749307)

• Ne despărţim cu greu de cel care a fost fratele nostru ŢALA VASILE. Vei rămîne mereu în amintirea noastră. Fraţii Ion şi Nicu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (749308)

• în data de 16 ianuarie 2000, vor fi 2 ani de cînd dragul nostru sot, tată, bunic şi socru BUNEA AUGUSTIN ne-a părăsit m ult prea devreme, iar noi am rămas fără acel OM care prin simpla lui prezenţă ne alina, ne mîngîia şi ne liniştea. Dragostea şi amintirea lui va rămîne veşnic în sufletele noastre. Dumnezeu sâ-i odihnească sufletul lui bun! Familia. (750859)

• Un ultim omagiu celui care a fost MOLNAR SIMONETI IOAN.Dumnezeu să-l odihnească în pace. Colegii de Ia Şantierul Instalaţii C luj-Napoca. (749309)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune familiilor Alexandrescu şi Bâlc în aceste mom ente grele pricinuite de moartea vecinei noastre dragi GHIDOARÂ ILEANA. Familia Cristoltean. (750893)

• Sincere condoleanţe colegilor noştri Ioana şi Dănuţ acum cînd draga lor “BUNI” a plecat pentru totdeauna. Colegii dc la SC Baclii SRL. (749313)

• Sîntem alături dc colega noastră doam na P etru ţiu C ristina în clipele grele pricinuite de decesul mamei dragi. Colegii dc la Pizzeria New Croco. (750898)

• Pios omagiu iubitului nostru fată şi bunic TEODOR PERNEŞ la 13 ani de la trecerea în etern ita te . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia. (749315)

• T ransm item sincere condoleanţe familiei Molnar prin p ierderea suferită. Colegii de la TIM Şantier Construcţii. (815189)

• Sîntem alături de colega noastră M aria M olnar Simonetti în marea durere pricinuită de moartea tatălui drag. Sincere condoleanţe familiei. Colectivul clasei XII B .(750900)

• Sîntem alături de fosta noastră colegă Mia Simoneti în marea durere pricinuită de moartea soţului. Elena, Ani, Gabi, Monica şi M ariana. (749318)

• Regretăm trecerea în eternitate a celui care a fost CURTA IULIU. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Sincere condoleanţe familiei. Foştii D eţinuţi Politici. (750901)

• Dragă Maricica sîntem a lă tu ri de tine în m area durere pricinuită de moartea soţului tău ŢALĂ VASILE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Cum nata Viorica şi nepotul Mircea Ţală. (750904)

• Mulţumesc celor care au fost a lă tu ri de mine la plecarea lui GELU BOGDAN IVAŞCU. Ileana. (750894)

• Sîntem alături de doamna Borz Silvia, în- aceste momente, la despărţirea de fratele ei. Colectivul Unităţii SC Liliacul SRL. (750905)

• Silvia, întregul colectiv este alături de tine şi familia ta în aceste clipe grele. Sincere condoleanţe. Grădiniţa nr. 69. (750908) ' '

Se împlinesc 8 ani de cînd stimata soţie, mamă şi bunică LIVIA URECHE a plecat din mijlocul familiei. Timpul n-a pu tu t vindeca du rerea noastră. Păstrăm, mereu în memorie chipul luminos, blînd şi bun cum a fost în viaţă. S lujba de pom enire şi parastasul se face duminică, 16 ianuarie, la Biserica din str. Moţilor nr. 25, după ora 12. Soţul Ioan şi familia. (750860)

Se împlinesc 5 ani de cînd a trecut-în nefiinţă scumpa noastră m am ă şi soţie DOMNIŢA SILVIA. Nu te vom uita niciodată. Fiul şi soţul. (750874)

• S-au scurs 6 săptămîni de lacrim i şi d o r în urm a decesului scumpei noastre prof. DOINA MORAR. Parastasul de pomenire va avea Ioc duminică 16 ianuarie în localita tea M iercurea Sibiului. Mulţumim celor care au fost a lă tu r i de noi p resă rîndu -i d rum ul spre locul de veci, cu cele mai frum oase flo ri. Fam ilia. (749299)

• Azi se împlinesc 6 ani 6 luni de la plecarea pe drumul fără întoarcere a fiului nostru cel m are, p rof. MANOLE NICOLAE. P en tru odihna fiului nostru. Ţie cu smerenie ne rugăm D oam ne. în tru pacea milei Talc, Doamne odihiicştc-1 în loc cu verdeaţă Părinţii. (750888)

• Se împlinesc 7 ani de la pierderea tatălui şi bunicului nostru col (r) ILIESCU GHEORGHE. Comemorarea va avea Ioc sîm bătă 15 ianuarie, ora 12, la Catedrala Ortodoxă. Familia. (750889)

• Azi 15 ia n u a rie se împlinesc 2 ani dc zile dc cînd a plecat d in tre noi LUNG NICOLAE. Dumnezeu să te odihnească. Cu drag familia care nu te va uita niciodată. (749302)

• Cu d u re re în suflet anunţăm că azi 15 ianuarie se împlinesc 2 ani de zile de cînd a plecat dintre noi mult iubitul meu frate şi cumnat LUNG NICOLAIE. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Nu te vom uita niciodată. Sora Silvia şi cumnatul Nistor. Dormi în pace. (815181)

Se împlineşte un an de Ia trecerea în eternitate a celui care a fost dr. POPU IULIAN, un om de o simţire aleasă. Com em orarea va avea loc duminică 16 ianuarie 2000 Ia Biserica greco-catolicâ, str. Maşiniştilor. Soţia Mărioara, Sandu, T iţa şi Sânducu. (815191) •

Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în veşnicie a iubitului nostru tată, socru, bun ic şi s trăb u n ic , POGACEAN CORNEL în v îrs tă de 71 de ani. înmormîntarea va avea Ioc în ziua de 15 ianuarie 2000, ora 13.00, la Catedrala ortodoxă din T u rda . Dumnezeu să-l odihnească. Fam ilia îndurerată. (4918830)

H A N DB A L'Azi- de la o ra 11 , în Sala Sporturilor "Horia Demian" se'va desfăşura partida dintre “U" U R S U S şi R E M IN Deva, contînd pentru e tap a a 7 -a a Ligii feminine.

DIN CULISELE LUI "U"Au venit, au jucat! Citi vor rămîne?

R r d a t ţ i * S P O K 1fefc.19.21.27

Ieri, pe terenul de zgură aflat în im ediata apropiere a Stadionului “Ion Moina”, Petre Gigiu a organizat un joc-test pentru completarea actualului lot al Universităţii Cluj. La “amical” au participat pe lîngă cîţiva ju că to ri, care în turul campionatului au îmbrăcat în cîteva rînduri tricolul Iui “U”, şi cîţiva nou-veniţi, chemaţi de Gigiu, printre care se numără Ivâncescu (FC Braşov, fiul fostului “vice” a! Braşovului), Aelenei (Şcoala de Fotbal “Gică Popescu”), Radu Alexandru (Steaua Bucureşti), Neag (Sportul

Studenţesc), Bunea (Chimica Tîmăveni), Ioan Niţă (liber-de contract), Burlacu (Cozia Călim âneşti), Grecu (Ixim Bucureşti) şi Farcâu (FC Bihor). Pe o parte din aceşti jucători Gigiu şi i-ar fi dorit la Flacăra Rm. Vîlcea. “Pe cîţiva îi am sub observare de cîteva luni şi dacă aş fi rămas la Vîlcea mi i-aş fi dorit la echipă. în funcţie de ceea ce spun Ioan Maja şi Remus Cîmpeanu şi, bineînţeles, de pretenţiile lor financiare, pînă mîine voi şti sigur care dintre băieţi vor rămîne la echipă”.

CFR PREGĂTEŞTE UN RETUR LINIŞTITI —--- --------:-------------.-----------------* ._________ ;« D e v o rb ă cu O c ta v ia n A lb u , a n tre n o r “ s e c u n d ” la C F R C lu j » |

p rry î* r' \ ..

Gigiu gustă din plin viaţaNoul tehnician al “Sepcilor-roşii” a avut ieri o zi deosebit de

încărcată. După trialul susţinut dimineaţă, de la ora 13,00, Petre Gigiu a fost prezentat de'Ioan Maja şi Remus Cîmpeanu primarului Gheorghe Funar. întrevederea a durat aproximativ o oră, după care Gigiu s-a întîlnit in biroul “prezidenţial” cu toţi cei veniţi pentru selecţie. Spre seară, Gigiu şi-a mutat familia în apartamentul de două camere situat în P-ţa Cipariu, închiriat de club la un preţ accesibil. “Pe spatele unor relaţii i-am găsit lui Petre Gigiu un apartament fain de tot”, a conchis Maja, cel care Ie promisese ziariştilor că de la ora 22,00 va juca în “miuţa” organizată de aceştia la Sala Sporturilor “Horia Demian". La fotbal era aşteptat să participe şi Orlando Borz şi... noua vedetă a Clujului, Petre Gigiu.

Codin S A M O ILĂ

Văsîi - mărul discordieiMihai Bordea, preşedintele

divizionarei “C” Industria Sîrmei Cimpia Turzii şi Ioan Maja, omologul său de la FC “U", se au în aceste zile ca şoarecele cu pisica. “Cearta” dintre cei doi a pornit de la refuzul lui Bordea de a se întilni joi, la Cimpia Turzii, cu-delegaţia clujeană sosită pentru discutarea transferului fundaşului stingă Văsîi. Mihai Bordea, deşi a fost informat de tatăl lui Văsîi că Maja şi Borz se află în casa sa şi discută cu jucătorul, a refuzat să dea ochii cu aceştia. “Nu am avut timp de Maja. Ce-i trebuie lui Văsîi cînd la Cluj mai sînt trei jucăto ri de bandă stingă?! Jucătorul are contract cu mine pînă în vara acestui an.” Trecem cu interpelările în tabăra adversă şi aflăm că M aja, în luna decembrie, a primit acceptul lui Bordea, iar conducerea “sîrmarâ”, prin directorul Fetiţa, îi promisese lui Vâsîi-tatâl tot

sprijinul pentru ca băiatul său să joace la Universitatea. “Mă abţin să-i numesc sau sâ-i cataloghez într-un fel anume. Bordea a procedat în acelaşi mod şi cu Sichitiu. Şi-a dat cuvîntul că-i dă drumul lui Silvăşan la Rapid şi acum băiatul numai în Bucureşti nu e. Văsîi este student la Cluj şi doreşte să joace pentru “U’ , a conchis Ioan Maja. Un episod aproape identic s-a petrecut în urmă cu un an cînd vedeta ISCT-ului, Miţiu, era asiduu curtat de “U”. Atunci, cele două conduceri s-au întîlnit de vreo patru ori, însă Miţiu a cerut o sumă enormă pentm doar şase luni de convieţuire cu Cluj. Revenind la cazul Văsîi, de această dată Mihai Bordea se vede încolţit şi trădat de propriile declaraţii şi promisiuni pe care familia Văsîi este decisă să i lef >>Yp7A

‘ Codin SA M O ILĂ

■ A . . . TT * > ' \

y ; - - i . i r

Pentru feroviarii clujeni, turul campionatului nu a fost tocmai pe măsura aşteptărilor. Intr-o serie, parcă mai dificilă ■" ca niciodată, lupta pen tru primul loc a aparţinut altora. CFR-ul s-a mulţumit să răminâ în umbră, lăsînd obiectivul promovării pe seama altora... S-ar putea însă să f ie doar lin iştea dinaintea fu r tu n ii întrucît în Gruia prinde contur o echipă la ale cărei meciuri, lumea vine să vadă spectacol. Sincopele sînt chiar scuzabile, în trucît lipsa de experienţă apasă greu pe umerii multor titulari. Dar timpul e arma celor răbdători...

- Domnule Albu, cum vi se p a r rezultatele turului?

- Normale! Avem o echipă tînără, poate chiar prea tînără. Avem în lot 5 juniori sub 18 • ani, 5 jucători abia acum au terminat junioratul, iar alţi 10 sînt sub 25 de ani. E normal

atunci ca lipsa de experienţă să se răsfrîngă asupra rezultatelor.

- Se aştepta mai mult de la CFR?

- Obiectivul nostru ă fost şi rămîne în .continuare unul din locurile 1-5. Asta înseamnă că nu excludem promovarea, dar nici nu facem din ea o necesitate. Vrem să formăm o echipă competitivă pentru anii următori.\ - Cu riscul ca “vîrfurile” să plece în altă parte...

- Asta e soarta echipelor mici, iar CFR-ul chiar şi în cele mai vitrege condiţii a dat jucători mari. ;

- Cine vine acum din urm ă?- Spre finalul campionatului

a debutat la noi un tînăr promiţător, Mateuţ. Are certe calităţi şi e foarte serios. A impresionat plăcut şi aşteptăm acum să confirme.

- Cum se anunţă returul?- Eu zic că liniştit!

Promovarea nu ne stresează, aşa că avem timp să experimentăm relaţiile de joc. Un joc pe care încercăm să-l facem cît mai spectaculos. Din fericire, jucătorii sînt receptivi şi s-a întîmplat nu o dată ca un traseu exersat la antrenamente să reuşească din prima încercare într-un joc oficial.

- Probleme financiare?- Ca peste tot. Nu stăm

grozav, dar ne descurcăm. Salariile; ratele de contract şi primele sînt toate plătite la zi. Cît priveşte condiţiile pe care le avem la dispoziţie, pot să spun că sînt foarte bune. Motiv pentru care pregătirea centralizată de iarnă o vom efectua la baza noastră din Gruia.

- Ca o concluzie, vom Vedea în continuare spectacol în Gruia?

- Cu siguranţă. Şi sper să nu treacă prea mult timp pînă ce

î . î i 7 / î < > y

Us

. 'J ?

.4- | M g * * #

S i st \ H

8<«Sk_ *17 « Î H . j:- 2

rezultatele muncii se vor vedea cu adevărat în clasament. Cred că nu dau dovadă de lipsă de modestie dacă spun că pregătim o echipă capabilă de multe surprize plăcute.

Mihai HOSSU

Gherlenii vor pleca la Vatra Dornei

Pop Mihai, antrenorul liderului seriei a Vl-a a Diviziei “C”, OLIMPIA Gherla, a început stagiul de pregătire pentru sezonul de primăvară, cu şedinţe de alergări. Se aleargă pe aleile parcului, pe . digul Someşului; dar şi pe străzile oraşului. Peste tot, cei 22 de fotbalişti sînt urmăriţi de suporteri. Nu e de mirare, jucătorii Olimpiei depun un mare efort fizic, ei ştiu foarte bine câ :

numai aşa rămîn pe... poziţie. Adică pe locul unu. Băieţii mai aleargă pînă la data de 21 ianuarie, cînd lotul gherlean se va deplasa în staţiunea Vatra Dornei, tradiţionalul loc de cantonament al Olimpiei. La poalele Munţilor Călimani, fotbaliştii de pe Someş vor sta 10 zile, perioadă în care vor începe şirul meciurilor amicale cu formaţii aflate şi ele în staţiune.

. Conducerea clubului a stabilit şi programul partidelor de verificare după întoarcerea acasă, Olimpia jucînd întîlniri tur-retur cu Progresul Şomcuta Mare si Minerul Ocna Dej.

SZ.Cs.

Cartea de sport

Trei cărţi de gimnasticăG I M N A S T I C A

Gimnastica clujeană a fost puţin prezentă în paginile ziarului nostru şi pe nedrept. Pe nedrept, pentru că ar fi meritat spaţii mai ample şi mai generoase, fiind vorba despre specialişti şi sportivi solicitaţi, în egală măsură, pe plan naţional şi peste hotare.

De data aceasta, gimnastica este prezentă, sper să fie o continuitate, prin trei valoroase căiţi de specialitate, toate apărate în editura clujeană G.M.I., la intervale apropiate, pe care le voi recenza în ordinea apariţiei lor.

• G im nastica poartă semnătura a patra cunoscute cadre didactice FEFS/UBB Cluj-Napoca: conf. Ileana C ornelia Rusu, lector d rd . Io an Paşcan, lector B ujor Cucu, lector dr. Emilia Grosu.

Este o "lucrare, amplă, de sinteză, din care nu lipsesc momentele şi temele:majore, de la scurt istoric al apariţiei gimnasticii, , generalităţi, gimnastica de bază,, formele de predare în şcoală, locul şi rolul

gimnasticii în educaţia fizică şcolară, dem onstraţiile degimnastică la caracteristicile şi sarcinile gimnasticii deperformanţă, gimnastica acrobatică, bazele tehnice ale gimnasticii la aparate, selecţia în gimnastică, antrenamentul în gimnastica sportivă la aparate/' artistică, concursurile degimnastică şi noţiuni de regulament competiţional. Cartea

'a re o adresabilitate largă -, profesori, studenţi, antrenori şi tehnicieni, constituind un util şi practic ghid conceput la cotele profesionismului teo re tic -ş i/ practic.-Celelalte două cărţi poartă o singură semnătură, cea a lect. d r . Em ilia G rosu , Elementele tehnicii corporale în gimnastica ritmică sportivă şi*artistică (1998), respectiv, Complexe de exerciţii pentru in fluen ţarea se lectivă a apratului locomotor (1999),

■ ambele completînd literatura de specialitate, diversifieînd-o şi nuanţînd-o strict tdmatic.

E lem entele tehn ic ii

corporale ... vizeazăcaracteristicile execuţieielementelor tehnicii corporale, reguli de compoziţie, variante de paşi, exerciţii la bara de perete din dansul clasic, exerciţii- de balans şi arcuire, de echilibru, în formă de val, sărituri artistice, întoarceri şi piruete, primind aspectul competiţional.Complexe de exerciţii..., al doilea titlu, are o valoare aparte, prin traducerea cărţii în limba engleză crescîndu-iaccesibilitatea, adresabilitatea şi, implicit, calitatea.

Demostene SOFRON

Preliminariile C J . 2001Vom mai prinde, oare, “ internaţionalul de Franţa”?

D acă usturătoarea înfrîngere suferită de tricolori pe tărîm cehesc (20-32) a fost “explicată prin absenţa; portarului Lîviu lanoş (cel care făcuse minuni în turui de la Oradea (25 -18 pentru ai

.noştri), eLbine, noua căpăceală luată pe teren slovac (15-19) - în condiţiile în care, nota bene!, Liviu lanoş a apărat 25 de mingi, plus 3 aruncări de la 7m - nu mai poate fi explicată decît prin subţirimea de fond a tinerei noastre reprezentative. Care “tînără reprezentativă" n-a trăit în Slovacia decît prin veteranii săi (amintitul goal-keeper şi pivotul Al. Dedu, autor a o treim e din golurile echipei), restul excelînd prin "superficialitate", cum a specificat însuşi d irectoru l tehnic al reprezentativei, Lascăr P an ă . P ăcat însă că

versatul tehnician n-a intuit această latură a jucătorilo r pe parcursul configurării actualei reprezentative. Dar, nu este în c ă momentul analizelor, dominanta clipei fiind întrebarea: mai > putem prinde, oare, internaţionalul ce duce în ' Franţa, locul viitorului turneu final al CM? Da, cu condiţia în care am cîştiga. returul' cu slovacii (mîine, la Oradea, ora 11) şi dubla cu Italia (19, respectiv 23 ian.), iar Cehia, lidera grupei noastre (B) preliminare, ar pierde toate cele trei întîlniri pe care. le mai are de disputat variantă, care, trebu ie s-o recunoaştem , pare de domeniul imposibilului, dar... lată însă clasamentul grupei la jum ătatea întrecerii:

1. Cehia 3f 2. Slovacia 3 :•

3. România 34. Italia 3

2 0 1 79-59 -42 O ' 1 63-60 41 0 2 60-69 21' 0 2 59-73 2

M e m e n t o

15 IA N U A m•-Acum două decenii, în

1980, au fost programate întrecerile din cadrul celei de-a XlII-a ediţii a Jocurilor Olimpice de iarnă (43-24 februarie), în staţiunea montană Lake Placid (Statele Unite ale Americii). A fost a doua oară cînd acest centru sportiv hibernal a primit dreptul de organizare a “jocurilor albe”. Numărul sportivilor anunţaţi n-a atins cota ediţiei precedente (1.128 de sportivi pentru “olimpiada albă” de la Innsbruclc - Austria). De adata aceasta au fost prezenţi 1.067 de sportivi, dintre care 234 femei. Cea mai populară delegaţie a fost, bineînţeles, cea a ţării organizatoare, S.U.A., cu 102 sportivi şi sportive, Delegaţia americană a fost urmată în ordine de cele ale U.R.S.S. (85 sportivi), R.F. Germania (80), Norvegia (64), Suedia (61), Canada (57), R.D. Germană (55), Finlanda (52), Jappnia şi Marea Britanie (cîte 48) şi Italia (46). R om ânia s-a prezentat cu 35 de sportivi, ei urmînd să ia parte în 9 probe, la 4 ramuri sportive. Cea mai numeroasă delegaţie a fost cea a hocheiştilor:. 19 jucători!

HIANUMIiîn 1966, selecţionata de

handbal masculin a României a disputat un meci, amical în oraşul vest-german Minden, avînd ca adversar o selecţionată divizionară a R.F, Germania. Echipa României a obţinut o victorie clară cu scorul de 30-14 (13-5). Cele 31 /■' de ’ punefe ale învingătorilor au fost marcate de Iozef Jakob 13, Gheorghe: Gruia 5, Mircea Costache II 3, Hansi Moser 3, Virgil Hnat 3, Comei Oţelea 2, Gheorghe Goran 1 si Cezar Nica 1.

LÂSZL6 Fr.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră

R'cdfrcţia TcT: 19.21

V .0

' « S M M ă M k  ică, 15-16 ianuarie-20 i.-

rJ K J .;U‘

fcaL- - i - ms&<

m m ■“ , r

NOIEMBRIE

TfifîfT:N r ' r '

04.11,1999 - Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal a decis să-l demită pe antrenorul Victor P iţurcă de la conducerea tehnică a echipei naţionale de, fotbal a României.

-----------IR— ii»W rnm m

9&

I '

L « r « w ' * / ,V % Ţ ,

►• i

ii'iUu. nfr

• /

* f o

05.11.1999 - Formaţia Steaua Bucureşti s-a calificat în turul trei al Cupei UEFA, în urma rezultatului înregistrat pe stadionul “Upton Park” din Londra, scor 0-0, în companiâechipei engleze

. West Ham United. ■ •. : • '106.11.1999 - Sportivele românce Laura Badea

şi Reka Szabo au fost eliminate în optimile de finală ale probei de floretă individual, din cadrul Campionatelor. Mondiale de scrimă, care se desfăşoară la Seul. - ;

07.11.1999 - Preşedintelui Federaţiei Internaţionale de Atletism Amator (IAAF), Primo Nebiolo, a decedat la vîrsta de 76 de ani.

08.11‘. 1999 - Echipa masculină de sabie a României s-a calificat la Jocurile Olimpice din anul 2000, de la Sydney, după ce a acces în ultima zi a Campionatelor Mondiale de scrimă, care se desfăşoară la Seul, în sferturile de finală ale -competiţiei.

10.11.1999 - A fost înfiinţată oficial Agenţia Internaţională Antidoping, la Lausanne, ea urmînd să fie condusă de vicepreşedintele Comitetului Internaţional Olimpic (CIO), canadianul Richard Pound.

f c :/t i

.versiunile WBA, IBF.şi WBC, după ce l-a învins Ia puncte pe Evander Holyfield.

18..11.1999 - Beatrice Caslaru a cîştigat proba de 200 metri mixt din cadrul etapei a doua a Cupei Mondiale de nataţie în bazin scurt.

18.11.1999 - Senegalezul Lamine Diack a fost confirmat în funcţia de preşedinte interimar al Federaţiei Internaţionale de Atletism.

18.11.1999 - G imnasta româncă N adia Comăneci a fost desemnată, în cadrul galei de decernare a premiilor pentru cei mai buni sportivi ai secolului, desfăşurată pe scena. Operei din Viena, cea mai bună sportivă a mileniului la categoria sporturi atletice.

19.11.1999 - înotătoarea româncă Beatrice Caslaru a cîştigat proba de 400 m mixt din cadrul primei etape a Cupei Mondiale de nataţie în bazin scurt. "

20.11.1999 - Cunoscutul ziarist sportiv loan Chirilă, în vîrstă de 74 de ani, a decedat la domiciliul său din Bucureşti.

; • i5 1 ..da|

- 25.11.1999 - Fotbalistul ditiamovist Adrian Mutu a semnat un contract pe o perioadă de patru ani şi jum ătate cu clubul italian Intemazionale Milano.

26.11.1999 - Halterofilul român Răzvan llie a cîştigat medalia de aur, la categoria 77 kg, stilul smuls, în cadrul Campionatelor Mondiale de la Atena, stabilind un nou record mondial cu 170 kg, performanţă care a fost depăşită cîteva minute mai tîrziu de armeanul Khachatur Kyapakaktsyana,Acare a ridicat 170,5 kg.

,27.11.1999 - înotătoarea româncă Beatrice Caslaru a cîştigat proba de 200 m mixt din cadrul etapei a treia a Cupei Mondiale de nataţie în bazin scurt.

DECEMBRIE

Parchetului audierea fostului arbitru Adrian Moroianu şi declanşarea unei anchete în legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a făcut referitor la sumele pe care arbitrii trebuie să le plătească pentru a fi promovaţi.

01.12.1999 - Federaţia Română de Fotbal va solicita un credit bancar în valoare de 2.500.000 de dolari pentru recompensarea celor care au contribuit la calificarea echipei naţionale de fotbal la Campionatul European din anul 2000.

01.12.1999 - Mijlocaşul echipei Otelul Galaţi, Florin Cematr a fost transferat la echipa Dinamo Bucureşti pentru patru ani.

02.12.1999 - Jucătoarea Carmen Turlea a ocupat locul 1 în clasamentul celor mai buni voleibalişti români ai anului 1999, întocmit de Federaţia Română de Volei. • . :

02.12.1999 - Antrenorul Victor P iţurcă a fost numit la conducerea tehnică a formaţiei Steaua Bucureşti. -

04.12.1999 - Fostul p u g ilis t -am erican Muhammad Aii i fost desemnat campionul secolului în SUA de către publicaţia “Sports Illustrated”. .

06.12.1999 - Echipa Australiei d ţ Cupa Davis a învins, cu scorul de 3-2, selecţionata Franţei, în cea de a 100-a finală a acestei competiţii., 07.12.1999 - Consiliul de Administraţie al clubului Ceahlăul P ia tra N eam ţ a hotărît retragerea grupării nem ţene din Com itetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal.

09.12.1999 - Secretarul general al FRG, Adrian Stoica a declarat că fosta gim nastă Corina Ungureanu nu figurează în clasamentul primelor zece gimnaste ale anului 1999. Unul dintre motivele acestei decizii a fost apariţia sportivei în paginile revistei Playboy.

10.12.1999 - Formaţia Steaua Bucureşti a terminat la egalitate, scor 1-1, partida disputată pe teren propriu, cu echipa cehă Slavia Praga, dar a ratat calificarea în turul 4 al Cupei UEFA.

,*• , j--w : , ' , v %>.ţ i :

01.12.1999 - Comitetul Executiv al Federaţiei Române de Fotbal l-a numit pe Ion Moldovan în funcţia de antrenor principal al echipei naţionale de tineret a României.

v r y X e J K L -■‘6

: ‘ | ’ ' W &

■ I >

n . !?> - ^ : ' f ■

..............W w$

im

_Qc;

O

‘V tM *•

* W - $ t $

12.11.1999 - Tehnicianul Emerich Jenei a fost ales în unanimitate, în cadrul şedinţei Comitetului Executiv al Federaţiei Române de Fotbal, noul antrenor al echipei naţionale a României.. 12.11.1,999 - Comisia de Disciplină a FIFA l-a avertizat pe vicepreşedintele Federaţiei Române de Fotbal (FRF), Dumitru Dragomir, pentru articolele antisemite apărute în ziarul “Atac ' la persoană”, al cărui director este, considerîndu- 1 răspunzător pentru punctele de vedere susţinute în respectiva publicaţie. . *

14.11.1999 - Pugilistul englez Lennox Lewis ă devenit campion mondial la categoria grea,

20.11.1999 - Sportiva româncă Gabriela Szabo a fost desemnată cea mai bună atletă a anului 1999, într-o gală organizată de Federaţia Internaţională de Atletism (IAAF) şi desfăşurată în Salle d ’Or a .Hotelului “Loews” din Monte Carlo.

22.11.1999 - înotătoarea româncă Beatrice Caslaru a cîştigat proba de 400 m mixt, din cadrul celei de a doua etape a Cupei Mondiale de nataţie în bazin scurt.

22.11.1999 - Halterofilul român Adrian Jigau s-a clasat pe locul al doilea la categoria 56 de kg din cadrul Campionatelor Mondiale, de haltere.

25.11.1999,- Atacantul RrafVlădoiu (Dinamo' Bucureşti) a semnat un contract, valabil pe o perioadă de doi ani şi jumătate, în valoare de 300.000 de mărci germane, cu gruparea germană de liga a doua Offenbach Kickers.

« ■ M M :,v^ i i s s s i s f

V r. 5=.. *♦ — ............. .O... . :•Vi ■+

t & , »-!.

) - ; i 2 . . i " * * * ‘ ;

, r i ^ <*+ î ^

r i

: 01.12.1999 - Internaţionalul român Adrian llie a fost internat într-o clinică din Valecia din cauza unei crize biliare.

01.12.1999 - Preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Mircea Sandu, a declarat că va solicita

.12..12.1999 - Echipa naţională feminină dehandbal a ratat calificarea în finala Campionatului Mondial din Norvegia. Jucătoarele noastre au fost învinse de reprezentativa Franţei, scor 18-17.

12.12.1999 - în urma tragerilor la sorţi de la Bruxelles, echipa naţională de fotbal a României va juca, în faZâ grupelor Campionatului European din anul 2000, cu reprezentativele Germaniei, Portugaliei şi Angliei.

17.12.1999 - Portarul Universităţii Craiova, Tiberiu Lung, a devenit jucătorul formaţiei Steaua Bucureşti, urmînd să semneze un contract pe trei ani.

18.12.1999-Ministerul Tineretuluişi Sportului a acordat, în cadrul Galei Campionilor, premiile naţionale pentru sport pe anul 1999 atletei G abriela Szabo şi a lp in istu lu i C onstantin

. Lâcâtuşu. . "18.12.1999 - Asociaţia Internaţională a Presei

Sportive a desemnat-o pe Gabriela Szabo ,sportiva anului 1999.

18.12.1999 - Asociaţia Presei Sportive a acordat, în cadrul galei Premiilor APS, premiile pentru cei mai buni sportivi ai anului 1999 atletei Gabriela Szabo şi pugilistului Crinu Olteanu.

i i f c a ! J B » & I U l W J A U U |

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

"A 1991 - în urma finalizării dialogului purtat între conducerea Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Amenajării

• Teritoriului şi sindicatul personalului navigant, TA RO M şi-a reluat activitatea, după ce greva se declanşase la 14

' . decembrie 1990.

9 la sută d in firmele d in jiadetur CBal siBit p r iv a teie ţs -a u ^ c o n s titu iQ a n u I |ţre c u t|i

Conform datelor centralizate la Oficiul Registrului Comerţului Cluj, numărul de societăţi comerciale înmatriculate în perioada decembrie 1990 - decembrie 1999 este de 33.661, cu o valoare totală a capitalului social subscris de circa 4.571 de miliarde de lei. In ceea ce priveşte numărul de firme constituite în 1999, acesta se ridică la 2.723, valoare ce reprezintă circa -8 Ia sută din totalul înmatriculărilor efectuate în judeţ din decembrie 1990. Din acest punct de vedere, 1999 este unul dintre anii cu cel mai redus num ăr de înmatriculări, recordul absolut deţinîndu-I 1994, cu 5.241 de societăţi constituite. Anul trecut se află, însă, pe primul loc în ceea ce priveşte numărul de radieri - 198, reprezentînd circa 22 la sută din totalul de 900 de astfel de operaţiuni efectuate de Registrul Comerţului Cluj în ultimii nouă ani.

Din cele 33.661 de societăţi, ponderea covîrşitoare — 99 la sută - o deţin cele cu

capital integral privat (33.347). Alături de ele există încă 86 de firme cu capital integral de stat (40 de societăţi pe acţiuni şi 46 de regii autonome) şi 228 cu capital mixt. în ceea ce priveşte tipul de societăţi comerciale, cele mai multe sînt societăţi cu răspundere lim ita tă (SRL) — 26.627* urm ate de persoanele fizice - 3.831, de societăţile în nume colectiv (SNC) - 2.067, societăţile pe acţiuni (SA) - 928 etc.

Dl G heorghe Crăciun, directorul Registrului Comerţului Cluj, e de părere că1 nii e atît de im portant numărul de înmatriculări cît cel al firmelor care au activitate, cît şi amploarea acesteia. “Din totalul firmelor înmatriculate, multe nu mai desfăşoară nici un fel de activitate, cu toate că mai figurează încă la noi. Nu au venit nici măcar să-şi radieze firma. Iar, dintre cele care mai au activitate, destul de puţine sînt cele care obţin profit”.

. Alin TUDOR

E v o lu ţ ia în m a t r ic u lă r i lo r în ju d e ţu l C lu j în p e r io a d a \ ( d e c . 1 9 9 0 - d e c . 1 9 9 9

V. • t . . . . "■ . .

N r. s o c ie tă ţ i ^ V

4 0 0 0 -

1000

5.371 5 .2 4 1 ’

4.401 4.336 ’ '*'* V 3.357 3.035

i l g î i :’ O RPfi . 2.667 2.723

199 1 1 9 9 2 1 9 9 3 1 9 9 4 1 9 9 5 1 9 9 6 1 9 9 7 1 9 9 8 1 9 9 9

CONEL ar putea fi împărţită în trei societăţi comerciale distincte

Noul secretar de stat Ia M in is te ru l Industriei şi C o m erţu lu i, C onstantin Isbăşoiu, a declarat, vineri, că, pînă în luna februarie, va fi promovată o hotârîre de Guvern prin care CONEL va fi împărţită, de la începutul lunii aprilie, în trei societăţi comerciale distincte.

Isbăşoiu, care l-a înlocuit pe N icolae Stăiculescu în funcţia de secretar de stat, a spus că, în acest fel, se va elimina subvenţia încrucişată care mai există în prezent între preţul energiei produse de centralele hidroelectrice şi energ ia furnizată de termocentrale, care este mai scum pă. El a ară ta t că prob lem ele legate de împrumutul intermediat de M erry l Lynch pe p ie ţele japoneză şi europeană pentru CONEL vor fi rezolvate prin “preluarea riscului” de către o bancă europeană. Noul secretar de stat a afirmat că'

odată cu promovarea hotărîrii de guvern prin care CONEL se împarte în trei societăţi distincte se va trece în a doua e tapă de restructurare a acestei societăţi, după ce “o perioadă lungă de timp

. restructurarea n-a funcţionat la viteza la care ar fi trebuit” .

Constantin Isbăşoiu a mai anunţat că va propune Guvernului elaborarea unei stra teg ii în • dom eniul

. energetic pînă în anul 2005, avînd în vedere că în zona fostului Tratat de la Varşovia s-ar putea crea un.“putemic deficit de energie”, avînd în vedere că centrala nucleară de la Kozlodui ar putea fi

/ închisă, iar în Ucraina ar putea fi oprite “treptat” 22 de centrale nucleare plus cea de la Cemobîl.

în prezent, după prima etapă , de restructurare, în cadrul CONEL sînt cuprinse trei societăţi - Hidroelectrica, Termoelectrica si Electrica.

Firmele mici si mijlocii vor intra în grevă fiscală-Reprezentanţii Consiliului

Naţional al întreprinderilor P rivate M ici ş i M ijlocii (CNIPMM) vor declanşa greva fiscală dacă Guvernul nu va oferi, la data de 24 ianuarie, o solu ţie concretă pentru rezolvarea problemelor lor, a declarat, vineri, preşedintele CNIPMM, Ovidiu Nicolaescu.

El a spus că a prezentat, premierului Mugur Isărescu solicitările întreprinzătorilor privaţi şi că s-a convenit ca, la data de 24 ianuarie, să aibă loc o nouă întîlnire între Isărescu

. şi reprezentanţii Consiliului pentru a se oferi o soluţie concretă acestor probleme.

Solicitările întreprinzătorilor privaţi au în vedere aplicarea legii privind întreprinderile mici şi m ijlocii cu respectarea prevederilor referitoare la stim ularea im portului de tehnologie şi la stim ularea producţiei interne; includerea în strategia de dezvoltare economică pe termen mediu a unui capitol rezervat IMM; prevederea în proiectul de buget pe anul 2000 a unui procent de 3% pentru finanţarea directă a IMM şi implicarea reprezen­tanţilor întreprinzătorilor privaţi

şi a altor organizaţii patronale în activitatea organizaţiilor guvernamentale care se ocupă de IMM. - '

De asemenea, reprezentanţii întreprinzătorilor privaţi mai solicită consultarea lor şi a altor organizaţii patronale înaintea adoptării de către Executiv a unor acte normative privind activitatea IMM, stoparea proiectului de Ordonanţă privind micşorarea plafoanelor de casă, precum şi numirea unui reprezentant al Consiliului în funcţia de consilier al primului ministru.

El a precizat că, pînă în acest moment, au fost strînse semnături din partea a aproximativ 15.000 de firme în

vederea declanşării grevei, dar că se preconizează'ca, pînă Ia data de 24 ianuarie, să semneze aproape 30.000 de firme.

Cosilierul pe probleme de afaceri private al prim- ministrului, Mihai David,_ a precizat că premierul Mugur isărescu doreşte să sprijine’ activitate IMM şi că va continua să adopte acele măsuri care să ducă la simplificarea sistemului fiscal.

E l a precizat că Mugur Isărescu va reanaliza articolele din legea privind întreprinderile mici şi mijlocii şi va discuta cu reprezentanţii M inisterului Finanţelor problemele legate de Ordonanţa privind lim ita, plafonului de casă.

54,764 milioane de lei garantatepe deponent

Noul plafon de garantare a depozite lor constituite de persoane fiz ic e la băncile com erc ia le e s te de 54,764 m ilioane de lei pe deponent, faţă de 46,263 m ilioane de lei, c ît a fost pîriă în prezent. Noul plafon de garantare reprezintă nivelul com pensaţiei ce se plăteşte de către ; Fondul de G arantare a Depozitelor în S is tem uh Bancar pentru depozitele constituite de deponenţii persoane fizice la bănci şi care devin indisponibile, respectiv banca este declarată în fa lim ent de justiţie în cursul sem estrului I al acestui a n .P la fo n u l de garantare se indexează trim estrial în funcţie de rata inflaţiei în sem estrul anterior.

Totu l despre im p o z itu l pe v e n itu l g loba l

' în t r e b a r e (din p a rte a unui divorţat): .Părinţii care plătesc p en s ie alim entară beneficiază de vreo facilitate fiscală în baza O rdonanţei 73/1999?

. R ă s p u n s : N u . P e n s iilea lim e n ta re se p lă te s c din veniturile nete, după- ce au fost im p o z ita te . Facilităţi au doar părinţii în a căror întreţinere se află copiii.- în funcţie de numărul de copii, acestora li se aplice o d e d u c e re s u p lim e n a ră (coeficientul fiind de 0 ,35 pentru primii doi copii şi 0 ,20 pentru f ie c a r e d in u rm ăto rii co p ii, ap licat la deducerea personală d e b a z ă , d e 800 .000 de lei). D educerile se acordă conform în ţe le g e rilo r dintre părin ţi)/ în e v e n tu a lita te a în care tînărul a fla t în în tre ţin e re (studenţii, ‘n d e o b ş te ) re a lize ază venituri ;g a le s a u m ai m ari dec ît cota ie d e d u c e re a feren tă , părinţii xerd ac e s t drept.

P e n t r u ! p r i m a î d a t ă \ d u p ă l i n t r a r e a î î n % p r o c e d u r ă l d e W e o r g a n i z a r e : j u d i c i a r

B a n c a D a c i a F e l i x a a n u n ţ a t p r o f i t p e n t r u 1 9 9 9Banca clujeană a anunţat, pentru prima

dată după 1996, încheierea unui an financiar cu rezultate pozitive, profitul obţinut de către BDF anul trecut ridieîndu-se la 314,9 miliarde lei. Totodată, conducerea de la “Dacia Felix” â declarat că s-a încadrat în graficul de plăţi a datoriilor către principalii săi creditori (Banca Naţională a României şi CEC). Astfel, obligaţiile BDF faţă de BNR au scăzut de la 1.826 de miliarde de lei la 1.677 miliarde. A fost achitată Băncii Centrale şi rata aferentă, lunii în curs (în valoare de 53,9 miliarde), .urmînd plata a 10,4 miliarde către CEC., , '

In ceea ce priveşte relaţiile cu Banca Centrală, preşedintele Florin Ionescu a declarat că acestea s-au îmbunătăţit, cu atît mai mult cu cît, “Ia ultimul control al BNR la “D acia Felix” nu s-a găsit nici o neregulă”. 1

BDF “marşează” pe creditareA ctiv ita tea echipei m anageriale se

concentrează în acest m om ent în revigorarea activităţii băncii, în recuperarea

de creanţe pentru a-şi putea achita datoriile scadente. .0 importanţă deosebită acordă acum banca activ ităţii de .creditare, majoritatea creditelor fiind pe termen scurt. De la alegerea noii conduceri a băncii (în urmă cu circa 4 luni), BDF a acordat 41 de credite, în valoare totală de 103 miliarde de lei, cîştigul obţinut de bancă-din aceste operaţiuni ridieîndu-se, potrivit vicepreşedintelui Eugenia Matiş, la circa 4,3 miliarde de lei,

în ceea ce p' f i ' v e ş t e disponibilităţile băncii, acestea se cifrează la circa 420 de miliarde de lei, o parte plasate pe: piaţa in terbancară şi aproximativ 2,5 m ilioane de doalari acordate s o c i e t ă ţ i i

„Petromidia” sub forma unui credit pe termen scurt. , -

Pentru anul 2000 conducerea BDF anticipează pbţinerea unui profit de 332 de miliarde de Iei, în condiţiile în care se vor efectua toate plăţile către creditori. Se anticipează obţinerea unor venituri totale* de 1.037 de miliarde de lei şi efectuarea unor cheltuieli de maxim 705,6 miliarde.

Alin TUDOR

900 de patroni şi-au radiat ■l firmele

Num ărul de în­matriculări, menţiuni şi rad ieri înregistrate la O fieciul Registrului Comerţului Cluj din 1990 pînă la sfîrşitul anului trecu t a fost de. 67.650. Din impresionanta cifră, cel mai modest număr îl reprezintă radierile. în zece ani, s-au înregistrat doar 900 de radieri, la cerere, în primii ani, radierile au fost de ordinul zecilor, iar din 1995 acestea au trecut de sută. Cel mai mare număr de radieri s-a produs anul trecut, cînd au dispărut, oficial, 198 de firme. A.V.

Conducerea BDF (Preşedintele Florin Ionescu şi vicepreşedinţii Eugenia Matiş şi Liviu Mandler) - încrezătoare în viitorul băncii

Instruire pe tema impozitului pe venitul global

Începînd de luni, agenţii economici din judeţul Cluj vor participa la instruirea temeinică privind aplicarea im pozitului pe.-venitul global. Timp de trei zile, cîte 150 de angajatori, selectaţi în funcţie de- mărimea cifrei de afaceri, vor lua parte la instructajul organizat de Finanţele Publice, - D irecţiaAdministrării Veniturilor

. Statului, ce se va desfăşura la Cercul -Militar Cluj- Napoca, sala mare.Programul este. următorul: luni, 17 ianuarie, agenţii economici a căror cifră dd ; afaceri este cuprinsă între 694,5 şi 20,951 miliarde de lei; miercuri,. 19 ianuarie,

. agenţii economici cu cifră de afaceri cuprinsă între 20,9 şi 11 fl miliarde de lei; jo i, 2 0 ,ianuarie, agenţii econom ici cu cifră, de afaceri cuprinsă între 11,1 m iliarde de lei şi 6,9 miliarde de lei. Toate cele trei instruiri sînt programate să înceapă la ora 10. - -

/

«^gS|!uf suri pe piaţa valutară! ^^||C!uhNapocatl4.01.2000BURSADEţVALORI

BUCUREŞTIa « * i « înT ^a a r î «S&Z 'O ' O o f i l i

Isimi» Denumire societate VN Inch. Var Deac. Max. ' Min. . Puned. N r . x t VaL fobia (lei)

Calegoria 1(28societati) -. * 'A IR ALRO SLATINA 25000 132000 8.2 177000 132000 117000 128753.51 23,851 3,023,198,000

ARC ARCTIC GAiESTl 1000 1550 -4.3 1560 1610 1550 1555.79 263,124 409,366.200.ASP RAFINARJA ASTRA schmw picicsti -1000 730 -2.7 730 730 720 721.78 .. 2,612 1,685,300

ATB ANTIBIOTICE IAS1 1000 1150 -1.7 1150 1190 1140 - 1152.72 4,866 5,609, t30

AZO AZOMURESTG. MUREŞ 1000 740 0.01 730 740 730! - 730.24 525,116 363,460,500BTR |BANCA TURCO ROMANA sxwesh | fOOOl 3300 3.1 32501 3300 ' 3250 323?.» m m 740,512,500

CMP COMPA SIBIU *j fOOQi 650 -1.5 660 ’ 660 650 659.35 12,834 8,462,100

DAC AUTOMOBILE DAQA PITEŞTI ; ioop; 710 1.4 700 710 700 705.55 110,585 78,023,650

E U ELECTR OAPARATAJ BUCUREŞTI i 1000 780 5.4 - 750 790 | 740 770.34 104,612 80,587,000

ELN ELCOND ZALAU 1000! 500 | 0.0 '500 500 - 500 500.00 500 , 250,000

1NX 1[0TEL1N0X TARG0V1SFE . | 25000! 13000 4.0 13500| 13500 13000 13391.061 3,163! 42,356.000NVR 1jC. N. F. R. NAVROM GALAŢI | 25000; 6000 o 6000, . 6000 6000 5647.66, 280, •. 1,581,400

' PIL |O L TERMINAL CONSTANTA, j 1000, 600 I -1.6 . 590 - 600 590 595.14 7,134 4245,720

OLT jIOLTCHIM RM. VALCEA 1000 417 | -0.7 ■ 416 417 416' 416.17 835 347,500

PCL 1POUCOlfoR BUCUREŞTI 1 1000 4050 □ 1 4050 . 4050 4050! 4042.021 478 * 1,924,000RBR RULMENTUL BRAŞOV . -. - . 1000 162 1.3 162 162 153 160.77 . 4,400 707,400SNC ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA 25000 2600 0.0 0 . 1 0 • . 0 1 255000 49 124,950TER TERAPIA CLUJ NAPOCA . 1000 1 2600 -1.9 2600 i 2650 2600 i 264059 1 25,977 68,594,660TLV BANCA TRANSILVANIA cuunswca 1000 i 3300 1.5 , 3300 1 3500 3200 I 3334.63 1 535,085 '.1,784,415,600

Total 1,850,051 6,635,651^00

Societati de Investiţii Financiare :

Sirnb Denumire societate . VN - Inch. Var Dese. Max. Min. , Pr.med. Nr.acl Val tobla (tei)SIF1 S.I.F. BANAT-CRISANA ARAD 1000 409 -0.2 407 • 415 406 408.92 420,069 171,774,191SIF2 S.I.F. MOLDOVA BACAU 1000 310 0.7 305 320 301 309.04 772,204 238,665,855SIF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV . 1009 610 ■ 3.4 590 620 -590 604.59 1,166,150 - 705,047,020SIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 600 1.7 . 580 610 580 598.94 678,984 406,669,360SIF5 S.I.F. OLTENIA CRAI OVA . 1000 416 ■0.2 415 . 420 413 415.65 867.952 360,765,181Total SIF

Caloria a H-a (101 societăţi)ALM ALIMENTARA CLUJ NAPOCA , 1000 1060 •3.6 1100 - 1100 1060 J 1070.86 1,822 1,951,100AMP AMEP AMERICAN pacwcnc tecuci 1000 950 -5.0 1000 1000 920 948.29 17,894 - 16.968,650APC VAE APCAROM BUZĂU 1000 350 0.0 365 385 350 381.49 69,106 - • 28,363,480ASV ASTRA VAGOANE ARAD 1000 1540 14.9 1540 1540 1540 - 1540.00 7,566 11,651,640AUR AURORA TARGU FRUMOS fASf 25039 23000 0.0 0 0 • 0 25000.00 96 2,400,000BRC BERCENI BUCUREŞTI 1000 730 • 0.0 730 730 - 730 730.00 2,100 1,533,000BRM BERMAS SUCEAVA 1000 3350 13.6 2950 3350 2950 3101.45 42,935 133,160,850CAS CASIROM TURDA 1000 350 -0.6 352 352 350 350.98 8,944 3,139,200CIP C1PROM PLOIEŞTI 1000 210 -2.3 . 215 215 210 210.10 5,000 1,050,500EPT ELECTROPUTERE CRAI OVA .1000 227 -9.2 244 244 221 236.20 23,038 5,441,610IMP IMPACT BUCUREŞTI - 1000 2600 -10.0 2800 2800 2500 2563.50 10,000 25,635,000INT INTERNATIONAL SINAIA 1000 4600 15.0 -4600 4600 4600 3464.58 194,525 ‘ 673.948,100MCN MECANICA CEAHLAUiwsANtAm 25000 12500 -1.6 12700 12700 .12500 12643.11 559 7,067,500MPR MOPARIV RAMNICUVALCEA 1000 452 -0.9 459 -460 452 456.57 2,938 1,341,389PAN PANEGRANOaUJ NAPOCA 25000 14900 12.0 13900 14900 13900 14046.67 1,307 18,359,000P 0 PETROLEXPORTiMPORT Biarsn 150000 90000 0.0 90000 90000 90000 90000.00 81 7,290,000PPL PRODPIAST BUCUREŞTI 25000 26000 0.0 0 0 0 26000.00 39 1,014,000SCO SICOMED BUCUREŞTI 1000 "1 90 0 80 1670 1900 1670 - 1986 10 1,135,180 2^54,575,470SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA ' 25000 7500 00 , 7500 7500 n 7500 7500 00 800 6,000,000TRS TURISM TRANSILVANIAauiNWKA 25000 45000 43 .45000 •45000 . 45000 4475156 . * - 640 28,641,000VAC PRODVINALCO CLUJ NAPOCA 1000 1200 0,0 1200 ' 1220 1200 1201.67 1,201 1,443,200

. Total categoria a IH» 1,534,296 - 3232,600.737Total categoria I * II (exclusiv SIF) 3,384,347 9,868252.537

TOTAL GENERALCapitalizare bursi«ra (rhil lai) “* 7 956 515 ctlr» Sociatatl comerciale exclusiv SIF (m)l lei) “ © 657 ' SIF (mii. lei) — *1 298 594BET ROL. 553.0© puncta Variaţia *» 22 :-43BET-C ROL ■» 552,92 puncta Variaţia ** 17.03

pune ta puncta

(4.23%)(3.18%)

Capitalizare bursiera (USD) - 433 479 435 din care:Societăţi comerciale exclusiv SIF (USD) — 362 730 661SIF (USD) — 70 746 774BET USD — 226.0© puncta Variaţia 9.00 puncta (4.17%)BET-C USD = 252.09 puncta Variaţie 7.04 puncta (3.12%)t-j i — v , vj ^ . c _ > i u u ‘1 vaiirtuv —• t . u' v V-J - 1 /o /

NOTĂ? La categoria a fl-a sînt prezentate'cele mai tfan2acţionate 20 de societăţi

S o c i e t ă ţ i d in ju d e ţu l C lu jSIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIIVOLUMTO TA L

VALOARETO TA LĂ PREŢ MEDIU

. INMS v . 1ND. MICA Si PREST <VvV^; SERVICII - - ■ ’ 53.89 2 ' 4666 .12922800 2770

NAPP NAPOLACT - CJ 6.04 6 975 •2894900 2969-O R IA ■ O R IZ O N T -C J . -3 .76 2 280 - .2560000 9143

STLU STICLA LU C S IL -C J -2.17 1 520 2340000 4500SANE ^ S A N E X - C J . . 0.00 v 1 - 2852 - 1340440 470SAMU SAMUS MEX DEJ - CJ 7.27 2 1638 966320 590TEHP TEHNOFRIG - CJ 19 05 1 371 927500 2500 -SC1F SCIFCAR CLUJ NAPO CA-

CJ 66,67 1 ' 117 585000 5000*

CtTU CIMENTUL - CJ 0.00 1 80 560000 ~ 7000 ' 'AL1B ALIANŢA - GJ 0.00 1 44 330000 7500NAPC NAPOCOM * CJ 0 0 0 1 39 * 312000 ' 8000 -NAOP N A P O C A -C J v . 2 .17 . 1 . 40 188000 4700

EECC ELECTROCONSTRUCTi A v ELCO CLUJ * -15.38 1 ' 260 143000 ' '5 5 0

AGCH AGROCOMSU1N - CJ -68.42 1 40 48000 1200

T O P IOSIM BOL SO CIETATE COM ERCIALĂ , NR.

TRANZACŢIIVOLUM

’ T O T A L •VALO AR ET O TA L Ă PREŢ MEDIU

VESU - ' V E S T 6 -B U C - 3187- 579548400

L E R LEG UM E FR U C TE B A C A U - B C 1 319762 447666800 1400

M E TG > < M E TE X - DB ' .T '- * > 3 410596000 86770

SRMX SARM1NTEX- HO 3 26090 391350000 15000

MINE MINERVA- BU 1 -4392 g l6 6 8 9 6 b 0 0 | r 38000

CALU CALIM ANEST1-CACIULATA - V L 4 248676 164011260 660

CSIA - CASIAL DEVA - H D “ 5 ' !^D 2 6 4 4 t - 148607000 144Q

M L C M ' MOLDOCIM - NT 4 7865 126818000 16124

SNBB :SANT1ERUI|NAVA1| BFtAILA^BR - . ' -'17 ,;V :;'!|4652VT '97478000 70954

ICMB ICME ECAB BUCUREŞTI - BU * 18 108605 96625250 890

D a t e s i n t e t i c e .

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti şl Ia Piaţa extrabursieră BASDAQ provin de la SVMINTERBEALER CAPITAL INVEST Si., str. Constanta nr.7, Cluj-Napoca TeL 433.212.

},905,439 1,682921,607

7989 ,786 11,751,174,144

ri pe, piatayalulară KnuntaiedeBNR lata deMUH.2000

. D E N U M IR E A V A L U T E I

Sim bolV aria ţie

i fa ţă d e ziua precedentă (% )

CURSUL In LEI

DOLAR AUSTRALIA ' AUD ~ 0.22 t 12216

DOLAR CANADA CAD , 0.18 î ' 12651

FRANC ELVEŢIA CHF 0.47 4- ' 1 11674

COROANA DANEMARCA DKK o.« 4 • ' • : 2428URASTERUNÂ GBP 0.07 î .30201YEN JAPONIA ' JPY -0.27 t 173.77

COROANE NORVEGIA . NOK . 0.04 t 2310COROANE SUEDIA SEK ' 0.14 | 2181DOLAR SUA USD - 0 05 Ţ 18355DST DST 0.01 J 25216EURO EUR , 0.40 4, 13821Cursurile ţărilor participanta la EURO * : r jSHIUNG AUSTRIA ats ; 0.36 4. 1368FRANC BELGIA BEF 0.21 | 467MARCA GERMANA - - •,V; DEM 0.40 4> -&:' ::9623PESETAS SPANIA ESP 0.40 4, 113.12marca finlandeza ' FIM 0.41 4. 3165FRANC FRANŢA FRF 0.42 4, 2869URA IRLANDA IEP 0.40 4, 23898URĂ ITALIA / . UT I 0.41 i ' 9.72GULDEN OLANDA - NLG 0.40 4. ! . 8541ESCUDOS PORTUGHEZ 1 PTE | 0.40 4, | - 93.88f g AUR (preţ in Jej) 1 I °-75 T | 187684

-ici -C ?s.i d»’ schim b ' U S D D E M

valutar* C V C 4 * W - V

MACROGROUP 18200 18.300 9.450 9.550

PLATINUM 18.140 18250 ' 9.450 9.530

CAMBIO 18200 18280 9.450 9.570

PRIMA . 18.170 " 18.300 ■ 9.450 9.610

rtzm'.-’” - *. -

Banc Post ^ 18230 18.580 . _ 9.330 9.710

BRD 18200 .18.450 9.504 , 9.732

BCR 18275 18.400 9.516 9.775

Transilvania 38.150 18.350 9.350 9.670

* Cursuri a fişate la ora 13 .3 0 . La ac eeaş i c a s ă d e schim b valutar, cursurile pot varia d e la un punct d e lucru la altu l." Cursuri a fişate înainte de în ch id erea ca se i d e sch im b (o ra 13 .0 0 ).

I N U L T I M A S A P T A M I N’ Cursuri BNR -• - lei -

1 D A TA E U R O D E M G B P U S D A U R

Luni, 10.01 18 .844 9 .6 3 5 3 0 .1 2 6 18 .3 0 0 165 .917

M arti 11.01 18 .754 9 .58 9 2 9 .9 8 3 18 .321 165 .930

M ie rcu ri 12.01 18.865 9 .64 6 3 0 .0 9 2 1 8 .3 1 4 165 .867

J o i 13.01 _ 18.911 9 .66 9 3 0 .1 5 6 18 .3 1 5 166 .200

V in eri 14.01 18 .897 9 .6 6 2 30 .1 8 1 18 .3 44 166 .434

UW-URfcMIM»*

- persoane fizice - - perso ane ju r id ic e - %

* tiobinda se capitalizează;" cu plata dobînzi;

Banca la vedere 1lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni v Banca ia vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni f - .........

12 luni

BCR* 10 50 51 52 53 54 BCR* 10 50 51 52 53 54

BRD * 10 48 48 48 49 50 BRD** 10 45 47 48 49 50

10 48 49 51.5 53,5 60 BA(dob. ravltuibllft) 10 45 46 47 48 49

BA <d. r*vtzulblli){<*. filă)

10 49 50 51 52 5310 49 50 ' . . . Banc Post* 9 . 38 ‘ 40 . 42 43 45

v . Banc Post* ; --r.10.;..)- -. 47 ' 48 ^ . 49 ■ 50 51 Ion Ţiriac* 9 46 48 49 50 51

Ion Ţiriac* 9 46 48 49 50 51 BANKCOOP* 10 40 46 47 48 50BANKCOOP* ... 10 40 46 - 47 ... , 4 8. 50 Bucureşti 7 43 47 - - -

Bucureşti 7 43 47 ’ ' ’ ;v Carpatica 10 '45 45 45 45 45. > Carpatica 10 53 S6 • 56 ■ 56 56

Transilvania ■ .10 45 49 46 • 48 47Transilvania 10 50 53 51 51 50

Românească** . 10 52 54 53 53 53 Românească** 10 52 54 53 53 53

CEC ; : 9 - •V . 43 .) 43 44 : . v 45 CEC 12 - 43 43 44 45

ALIANŢA 10 53 54 55 56 58 B.I.R. 12 44 45 46 46 47B.I.R. ... 10 ' 49 50 : 51 52 53 NAPOCA

(dob. fluctuant!) 10 50 52 53 • 55NAPOCA 10 55 57 60 62

r LOIALCOOP 10 . 62 . 65 68 - 70 LO IALCO O P 10 62 65 - 68 * 70

SFINXCOOP 14 62 64 - - - SFINXCOOP ' - 14 . 62 64 ' •- ROMEXTERRA- (dob. variabilă)' 10 51 ' , ; 53 ,. : 55 • 56 57 R OM EXTERRA

(dob. vortabil!) 10 51 53 55 56 57

TURCO-ROMÂNÂ 5 48 50 45 45 t u r c o -r o m A n A 5 4 » 50 45 * 45

- persoane fizice - %B A N C A Valuta Vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luni

B C RDEM , 3 3,3 3,7 4,1USD 4 4,75 5 - 5,25

B R DDEM 2,25 2,4 2,5 2,6 . 2,65 . 2,7USD 3,5 4,25 4,35 4.5 4,6 4,75

B anc PostDEM 2,25 . - ■ ' - 2,8 - 3USD 4 ' • 4,8 -• 5

B . AgricolăDEM . 3 3,7 4 4/1: 4,25 4,6USD 4,5 < 5,7 8 6 6 6,15

Ion ŢiriacDEM 2,25 3,2 3,3 3,75 4 4,25USD 3,5 5 5,25 5,5 4,85 5.75

B.I.R.DEM 3,5 3,75 4 .: 4,25 4,75 5USD 4 ■ ; :. 4,75 5 5,2S 5,75 6

TransilvaniaDEM 3 - 3,25 3,5 3,75 4USD 3 5.5 5,75 6 6,5

: Rom âneascăDEM ‘ 3 3 3,25 3,5 3,75 •- 4USD 3,5 4,75 5,5 5,75 6 : 7

CarpaticaDEM 2,5 - - 3,5 - 4USD 3 -~ - 4,5 5,5

BucureştiOEM -2 ,1 2,25 2.5 2,5 2,5 2,5USD 2 f i 4 f i 4 f i 4,3 4,3 4 f i

Turco-R om ânăDEM 1.5 4 4,2 4,5 - 4,7USD 1.5 6 G f i 6,5 - 6,7

. RomexterraDEM 3 3,2 - 3,3 3,5* 4 * 4,2USD 3,5 5 5 ^ 5,4 • 5,5 ,-.5,6"-;-

la expirare. Notă: Modificarea dobînzilor se comunică redacţiei, pină la ora 12" prin tac 18.74.1 S, V A K . U T Ă ......

- perso an e ju r id ic e - %B A N C A Valuta Vedere 1 lu n i 3 luni 6 Km) 9 luni 12 Kmt

B C ROEM 3 - 3.3 3,7 • 4.1

US O 4 • 4,73 5 5 4 5

B R D .OEM 2,23 2.4 2.8 2.6 2,65 2.7

U S O 3.5 4.25 4,35 4.5 4.6 4.75

B anc PoatDEM 2,25 2,5 - . 2.8 * 3

U S D 3 4 - 4.2 • 4 4

DEM 3 3.7 4 . 4.1 4.25 4.6

U S D - 4,8 5,7 5.8 : 6 6 6,15

DEM 2,25 3,2 3,3 3,75 4 4 4 5

U S D 3.5 5.2S 5.5 s.s 5.5 8

/ s . i i t .OEM 3 3 ^ 3 . 3.75 , " 4 4 4 5 . 4,5

U S O 3,3 *,25 4.75 5 345 5.5

TranaitvanlaD EM 3 - 3,23 3.5 3,75 4

U S D 3 - 5,5 5,75 6 6.5

Rom âneascăDEM 3 3 3.23 3,5 3.75 • 4

U S O - 3,5 ; â.75 5 A / 5,75 6 7

CarpaUcaDEM 2,3 - 3.5 * 4

U S D 3 - - 4,5 - 5 4

O E M 2,1 2 £ S 2.5 2 4 2.5 2 4

U S D .2 .3 4,3 4 J 4 4 4,3

DEM I f i 4 4,2 4.5 - 4,7

U S D 1.5 6 6 ^ 6.5 - 6.7

DEM •V3" ' :• 3 ^ ' - 3 4 3,5 ■ 4 • 4,2

U S D , ::.3,5 ;• 5 4 5,4 - 5,5 5.6

NOTA: Suma minimă pentru constituirea depozitelor, laxa de deschidere de cont, precum şt comisioanele percepute dileră in funcţie de bancă

MUTUALESfiz ianuarie

HI.NFS. S O C IE T Ă Ţ I T R A N Z A C Ţ IO N A T E ............................................................ .; .317NFS. T O T A L A C ŢIU N I ................ :...... >................................ ........................... ..;............ 1.927.709V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ II .................................................... .....3.901.819.680 LEIIN D IC E FSASDAQ ....... :.......... :...................... 756.65 P U N C T EV A R IA ŢIA ZILEI .............................................................................................................. .............-2.86 P U N C T EV A R IA ŢIA P R O C E N T U A L A ........................................................... .1...................................... -0 .38 %

FOND ADMINISnumRLOtRS

LA 22GEEŞTBBS ÎS 1999

CBEŞTBLKDE U Î.0L2S00

NR.INVESTITORI(31.121399)

ACTIV NET (olitoQ . : •

3L121999)Active Junior Active Management International S.A. 1.906 81%. - . 561 1472Active Clasate Active Management Internaţional S A . 18.895 78,9% - 589 1.187Active Dinamic ' Active Management International S A . 47A63 82,8% 969 2468Armonia Real Fin Invest S A . 124400 30,9% 1,06% 983 1,184Alpha Administrator S A . 249.000 64,7% 0,81% 470 253,869ARDAF Spor S A . 59400 87,2%. 1,54% 1.564 4,084Capital Pius Certfnvest S A . 13.825 105,8% . 1.3% 10.011 9438Fondul pentru Comerţ Exterior Slra S A . 137.400 103,9% 1,69% 1.911 35,715Fortuna Ciassic Capital Asset Management S A . '590.000 92% 1,72% 22.622 35,039Fondul de Investiţii şi Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . ; 525,552- 1054% 2,45% 353 8496Fondul de investiţii Gelsor Getsor Asset Management S A . 10.490 - ' 2,49%. 4.662 31,466Fondul Naţional de Acumulare (3.02.1999) Sov Invest S A . ' 23.760 134% 4,01% 16.613 109,812Fondul Naţional de investiţii Sov Invest S A . 72.110, 221,8% 5,81% 181.614 2474,8Fondul Monetar Stabilo Quadrant Asset Management S A . 226.060 92,8% 1,56% 531 19,584Tezaur (16.07.1999) ' Certinvest S A . 128.433 274% 0,98% 76 1,162Fondul Mutual Transilvania . Globinvest S A . j 64.970 68,9% 2,04% 515 22,977

ar putea fi reclama dumneavoastră

Aici

jrp~ -r-

1937 - A încetat din viaţă Anton ’ Holban, romancier, nuvelist şi

' dramaturg (n. 1902).

S S S lE E Z S S n îS ^ ^ ^ M ianuarie 2

t*

c m a i o m m e m i a i i se p a z s h a i r u h o a s A“Fă ră pasiune omul nu

^ ■. este decît o forţă

m ulţi. Totuşi acum parcă a d e v e n it o adevărată modă ca fiecare p erso an ă să

La c e i-31 de ani ai săi, Popa Adrian, instalator Tn cadrul RAJAC şi student la F a c u lta te a d e H o rtic u ltu ra , e s te

în d ră g o s tit d e bonsai. Pentru ei, aceşti copaci în miniatură au devenit adevărate suflete, în mijlocul cărora îşi regăseşte liniştea.

R e p o rte r.: Cum s-a n ăscu t pas iu n ea ta p e n tru bonsai? .

A d ria n P opa: îmi aduc am inte că de m ic copil m i-a plăcut natura. D ar atenţia pentru bonsai mi-a fost trezită de un film, pe care l-am vizionat în clasa a .ll-a . Nu în ţe lesesem prea multe din el, dar am fost uimit d e un copăcel în miniatură care şedea pe biroul unui director de firmă. P ur şi sim plu m i-a luat ochii. P e atunci, la noi, nu se ştiau prea multe despre bonsai şi nici nu aveam pe cine întreba. Dr.r am răm as mult timp cu gîndul la acel copăcel. <

R ep.: Ş l c în d a i în cep u t să te ocup i p e rs o n a l c u creşterea b onsailo r?

A .P .: D upă ce am mai crescut şi am găsit nişte reviste despre arta de a face bonsai şi p e unde m ergeam peste tot m ă interesam despre aceste mici minuni. Eu am început demult să m ă ocup cu cactuşi şi cu plante în general, fiind o pasiune m ai râspîndită pe la noi. Pe p arcu rs în s ă , am d esco p erit şi a lţi pasionaţi, dar nici acum nu sînt prea

^ latentă, o simplă posibilitate, asemenea

cu piatra care aşteaptă deţină cîte un lovitura fieruluiipentruţ bonsai în casă. . . a scoate schiţei".J R e p .: C um

s e o b ţin bonsaii?

A .P .: Bonsaii se pot face în m ai multe feluri, din sâm în ţă -

creşterea lor durînd cam între 10-12 ani, perioadă în care trebuie m ereu lucrat pe el, pe urmă sînt şi m etode mai. rapide, prin marcotaje, prin butăşiri, prin altoiri, prin puieţi etc.

Rep.: Să în ţe leg că ai experim entat to a te m etodele?

A.P.: Eu am încercat marcotaje,'din seminţe, din’ butăşiri şi acum încerc prin altoiri.

Rep.: C are d in tre aceste m etode ţi se par m ai p lăcute?

A .P .: Toate sînt foarte plăcute. .Acel co p ăce l c a re c reş te din săm în ţă îl urm ăreşti efectiv de la zero , pînă la maturitate şi îţi dă o satisfacţie deosebită. Ş i cei obţinuţi prin ce le la lte m etode necesită o grijă m are, dar în momentul în care eşti pasionat de acest lucru este o adevărată plăcere să lucrezi cu ei. Iar, cînd ai o pasiune, viaţa ţi se pare mai faim oasă.

R ep.: Ştiu că ai p artic ip a t deja la m ai m ulte exp o ziţii cu aceşti bonsai...

A .P .: Da. în 1999 am început un. tur expoziţional în cadrul mai multor expoziţii florale. Prima expoziţie a fost la Turda, apoi în Slatina, la Bucureşti, la Piatra- N eam ţ, ja Baia M are şi bineînţeles la C lu j. Anul a c e s ta sper sâ în cep cu P ite ş tiu l, c a re e s te prim ul o raş ce d es c h id e co m p lexu l e x p o z iţio n a l şi

probabil voi încheia cu Baia Mare. Din păcate însă, din cauza costurilor, a trebuit să renunţ la multe expoziţii. Transportul trebuie să-l plătesc din buzunar şi îmi este cam greu. Sper totuşi să vină ziua aceea în care să nu mai fiu nevoit să renunţ din motive financiare,

Rep.: Este o pasiune costisitoare?A .P .: D a . S e poate spune şi aşa.

Problema cea mai mare este dată de vasul pentru bonsai, care are nişte particularităţi deosebite şi, pe lîngă faptul că este scump,' nici nu prea se găseşte. Nu este ca un ghiveci simplu. Chiar din denumire se poate deduce acest lucru: “bon” - înseam nă vas plat sau tavă, iar “sai" în s e a m n ă arbore, copac. în traducere liberă ar veni “copac lâ tavă”.' V a s e le p en tru bonsai, ce le m ai valoroase, sînt din porţelan, mai sînt din gresie şi din ceramică arsă, glazurată. Vasul trebuie să aibă picioruşe. Totul trebuie- să fie într-o armonie perfectă: copăcelul, vasul, măsuţa şi locul în care se pune. .

Rep.: In a fa ră de bani, de ce ar m ai avea n evo ie cineva ca să se ocupe de creşterea bonsailor?

, A .P .: E n evo ie şi de o trusă specială de scule, care este foarte scumpă şi încă nu se găseşte la noi în ţară. Dar se mai poate lucra şi cu scule improvizate, aşa cum fac şi eu. Pe lîngă asta, îţi trebuie1 răbdare multă şi perseverenţă, şi nu în ultimul rînd - timp. D ar nu te poţi ocupa de, aşa ceva dacă, în primul rînd, nu iubeşti plantele.

Rep.-: C a m c ît tim p a lo c i bonsailo r?

A .P .: Depinde. Bineînţeles că .în fiecare z i m ă uit la ei, să văd dacă ie m e rg e b in e , dacă nu s -au îm b o ln ăv it cu m va . în rest, totul m erge d e la s in e şi fiind vorba despre o pasiune, cred că niciodată nu m-aş putea sătura să mă ocup de ei, cît mai mult timp posibil.

: Rep.: în afară de un hobby, bonsaii m ai reprezintă şi altceva pentru tine,?

A .P .: D a . Ei pot fî chiar un medicament, un calmant, în stările de încordare. Prin simplul fapt că m ă aşez pe pat, în camera mea, şi îi privesc pe îndelete, mă relaxează enorm. Parcă se re a lize ază o leg ătură m agică în tre psihicul tău şi plantele respective, iar după ce le cunoşti mai bine, ele încep să comunice cu tine. D e fapt bonsaiul este o iluzie. A unui copac, care creşte falnic în natură şi pe care îl aduci în casa ta, în miniatură, încercînd să copiezi cît mai bine natura. Cu atît este mai reuşit bonsaiul cu cît iluzia este mai mare, cu

• cît seamănă mai mult cu un arbore din natură.

Rep.: Te-ai gîndit vreodată să obţii din acest hobby şi un p /o fit m aterial?

A'.P.: Poate, pe viitor.Brîndusa FAUR

înscrieri pentru un program de jurnalismA cadem ia Istropolitana Nova

{Bratislava Slovacia) primeşte înscrieri pentru un program de jurnalism cu durata de un an. Potrivit unui comunicat re m is . red ac ţie i n o as tre , program ul este organizat în colaborare cu U niversity of Illinois (SU A ) şi In d e p e n d e n t Jo u rn a lism F o u n d a tio n d in N e w Y o rk , reprezentată de Centail pentru J u rn a lis m in d e p e n d e n t din Bratislava.

C e i c a re a u abso lv it o facu lta te şi au o diplom ă în econom ie, sociologie, drept, arte etc. şi doresc să îşi construiască o carieră în jurnalism plecînd de la a c e a s tă p re g ă tire s în t candidaţii potriviţi pentru acest program . S e acceptă înscrieri şi din partea celor care urmează sâ obţină d ip lom a la sfîrşitul anului universitar în curs.

P e p a rc u rs u l unui an universitar, profesori de renume, atît din ţările regiunii cît şi din S tatele Unite vor oferi cursanţilor un fu n d a m e n t solid pen tru v iito a re a c a rie ră ju rnalistică. Studiile au la bază programa de m a s te ra t e la b o ra tă de F a c u lta te a d e Ju rn a lism a University o f Illinois.

Cursurile vor aborda elemente fundam entale atft jurnalismului, e tic a ju rn a lis t ic ă , e d ita re a a s is ta tă d e c a lc u la to r, rolul imaginii în jurnalism, elemente

d e m a n a g e m e n t d e p re s ă , precum şi jurnalism specializat. E le v o r a v e a un p u te rn ic caracter aplicat, practic, ceea ce le va p e rm ite cursanţilor să p o a tă lu c ra în orice tip de organizaţie de media imediat după absolvire.

Candidaţii vor fi selecţionaţi de către A I Nova, în baza unui dosar care trebuie să cuprindă: c e re re a d e în s c rie re (înengleză); C V (în engleză); copie după diploma universitară; copie legalizată după foaia matricolă (în engleză); două scrisori-de recom andare (în engleză); un atestat de cunoaştere a limbii e n g le z e ; o scriso are dem o tiv a ţie d e o p ag in ă (înengleză); dovada achitării taxei de înscriere de 20 de dolari.

T e r m e n u l lim ită p e n tru d e p u n e re a can d id a tu rii este 31 ianuarie .

Cei interesaţi pot obţine detalii' suplim entare de la Academ ia Is tro p o lita n a N ova, h ttp :/w w w .a in o v a .s k , e -m a il:joumalism @ ainova.sk sau de la C e n tru l p en tru Ju rn a lism Independent, str. Matei Voevod nr. 75 -77 , tel.: 01/252.24-83, 01 / 2 5 2 -2 8 -5 0 , fax: 01 /252-24 -83 , persoana de contact: Carm en M a c a v e i, .e -m a il :carm en@ cji.centind.ro.

M .TR IP O N

C o n d iţ i i g e n e r a le p e n tr u fin a n ţa r e a p r o g r a m e lo r d e t in e r e t1.1. Pream bulM in is te ru l T in e re tu lu i şi

S p o rtu lu i este o rg a n iz a t şi fu n c ţio n e a z ă ca o rg an a l- administraţiei publice centrale de specialitate, avînd ca principal o b iec tiv ap licarea s tra teg ie i dezvoltării şi politica Guvernului în dom eniu l tin e re tu lu i şi sportului.

în dom eniul a c tiv ită ţii de tineret, începînd cu trimestrul IV

“ 1999, Ministerul Tineretului şi S p o rtu lu i aplică . m o d e lu l sistemului de finanţare bugetară pe b a z ă de p ro g ram e sau m o d elu l' “bugetulu i pen tru rezu lta te”. în acest sens, în vederea îmbunătăţirii procesului de execuţie bugetară, Ministerul Tineretului şi Sportului va pune un accent deosebit pe o serie de d ate din care să rezulte e fic ie n ţa utilizării fondurilo r bugetare.

D e asem enea , p rezen te le condiţii generale vor asigura o m ai m a re tran sp aren ţă a p ro cesu lu i b u g e ta r prin evidenţierea în cazul fiecărei < acţiuni finanţate de la buget a sco p u rilo r, o b iec tive lo r şi . performanţelor ce urm ează a fi obţinute prin utilizarea fondurilor publice alocate. Avînd o imagine clară asupra perform anţe lor v iz a te de fiecare p ro iec t, procedura selectării acestora în vederea finanţării va căpăta un plus de obiectivitate,

1.2 . P rincip iile p o litic ii -d e tin e re t a NI.T.S.

Curs de dans modern Ia GherlaPrintre cele mai îndrăgite activităţi din cadrul Clubului Copiilor

Gherla se află şi cursul de dans m odern^ Condus de Lucia M arian, cursul se bucură de m are popularitate în rindul elevilor.

. gherleni. L a începutul anului şcolar s-au înscris peste 200 de copii, iar în timpul toamnei alţi . elevi ai şcolilor din localitate şi-au exprim at dorinţa de a frecventa întîlnirile săptămînale a le cursului. Periodic, cursanţii prezintă spectacole pe scena C asei de Cultură, partidpînd şi la manifestările cultural-artistice organizate în cadrul clubului, cum a fost şi Carnavalul copiilor ce a avut loc la sfîrşitul anului trecut. D e asem enea, talentaţii m em bri a i grupului de dans m odem din Gherla sînt prezenţi şi la spectacolele de divertisment organizate la nivel de oraş.

. L a sfîrşitul prim ăverii, cel peste 2 0 0 de cursanţi- vor susţine şi un exam en sever, de fapt "proba de foc al zecilor de ore petrecute în vîrtejul dansului şi muzicii. s z - C s-

Program e bilaterale de sch im b u ri în dom eniu l tineretu lu i

M in is te ru l . T in e re tu lu i şi Sportului va renegocia, în acest ân , program ele bilaterale de schimburi în domeniul tineretului cu F ra n ţa , R egatu l M aro c , Tunisia, Republica Moldova şi Ungaria. Propunerile de schim­buri a le asociaţiilor de tineret cu_ asociaţii partenere din ţările rrienţionate, avînd ca teme stagii de formare şi informare, activităţi sociale tineret, ecologice, vor fi trim ise la Direcţia G en era lă Relaţii Internaţionale, fax 0 1 / 210-01-61, pînă la data de 20 ianuarie a.c. (M .T.)

A ctiv ita tea .M in is teru lu i T in ere tu lu i şi S portu lu i se fundamentează pe următoarele

. principii:• M inisterul T in ere tu lu i şi

Sportului sprijină mişcarea de tineret din România prin acţiuni in te rac tive cu o rg a n iz a ţiile neguvernam entale de tineret pen tru : re d u c e re a saua m e lio ra re a d ificu ltă ţilo r şi impactului cu acestea, pe care tineretul din România trebuie să le suporte ca urmare a actualei crize a sistemului econom ic naţional; cultivarea spiritului de in iţia tivă şi de asu m are de resp o n sab ilită ţi; s tim u la rea structurii societăţii civile în cît mai multe şi eficiente organizaţii n eg u vern am en ta le specifice so c ie tă ţilo r d em o cra tice ; dezvoltarea în societatea civilă a unei culturi a s p iritu lu i democratic şi respectului faţă de leg e ; in teg rarea v a lo rilo r naţionale specifice şi a vieţii societăţii civile rom âneşti' în contextul european;. • M inisterul T in ere tu lu i şi

Sportului îşi atinge obiectivele prin programe naţionale proprii, programe în parteneriat cu alte ministere sau organizaţii din ţară sau străinătate şi finanţări de p ro g ram e a le o rg a n iza ţiilo r neguvemamentale de tineret.

1.3. Programe de tineretM in isteru l T in e re tu lu i şi

Sportului va finanţa proiecte ale organizaţiilor neguvemamentale de tineret care se vor încadra în unul din u rm ăto are le pro g ram e: P rogram u l dein stru ire ; P rogram u l de d e z v o lta re com unitară; P rogram u l de in form are; Programul eveniment de tineret.

M in is teru l T in ere tu lu i şi Sportului acordă atenţie sporita p ro ie c te lo r ..-o rg a n iza ţiilo r neguvernam entale de tineret c a re se în c a d re a ză în urm ătoarele domenii: şomaj; lipsa locuinţelor pentru tineri; participarea socială, economică, civică redusă a tinerilor.

1.3.1. Programul de instruire ' t ) Activităţile circum scrise acestei program trebuie să ofere oportunităţi de instruire pe s u b ie c te de in te res pentru personalul executiv, membrii,

voluntarii sau tinerii participanţi la a c tiv ită ţile o rg an iza ţiilo r neguvernam entale de tineret, contribuind în a c e s t fel la p erfec ţio n area activ ită ţii organ izaţionale a tît la nivel individual cît şi global. Activităţile de instruire trebuie să contribuie la extinderea şi diversificarea scopurilor, tipurilor şi calităţii activităţilor organizaţiei.

2) Subiectele cursurilor pentru organizarea cărora Ministerul Tineretului şi Sportului oferă fin an ţa re - sîn t: S crie reapropunerilo r de fin a n ţa re • O b ţin erea de fonduri P lan ifica rea s tra te g ic ă • M anagem ent organizaţional • M an ag em en tu l fin a n c ia r • M anag em entu l p ro iec te lo r - M anagem entul voluntarilor • M an ag em en tu l resurse lo r umane • Promovarea imaginii o rg an iza ţie i • E va lu a re a proiectelor • Comunicare şi relaţii publice pentru o rg a n iza ţiile neguvernamentale.

1 .3 .2 . Programul . de dezvoltare comunitară

Activităţi eligibile:- 1) Promovarea şi implicarea

tinerilor la nivelul luării deciziilor în domeniul profesional, cultural şi civic;

2) Protejarea patrimoniului cultural şi istoric;

3 ) S p rijin ire a e fe c tiv ă a reconstrucţie i şi res tau ră rii patrimoniului religios, a tradiţiilor şi valorilor naţionale în contextul valorilor europene; •

4) Protecţia mediului;5) înfiinţarea şi susţinerea

activ ităţii ce n tre lo r socio -' culturale şi socio-profesionale;

6 ) S erv ic ii d e as is ten ţă socială;

7 ) C e n tre / b irouri de informare şi consiliere pentru tineri;; - -- 8) Alte proiecte de interes

comunitar.(Urmare - în “Pagina cu tineri"

de săptămînă viitoare)

Organizaţiile clujene de tineret

şi-au stabilit planurile ) de colaborare pe

' ^ anul 2000Joi, 13 ianuarie, a avut loc la

Direcţia pentru Tineret şi Sport a Judeţului Cluj prima întîlnire din acest an a organizaţiilor neguvemamentale de tineret din judeţul Cluj.

Cu ace a s tă ocazie a fost reorganizat Consiliul Judeţean â î Organizaţiilor de Tineret Cluj (C J O T ). S -a adoptat un act ad iţio n a l la protocolul de colaborare din 4 februarie 1998. încă 4 organizaţii de tineret au aderat la C JO T şi au semnat protocolul de colaborare. De asem en ea , s -a ales o nouă c o n d u cere C JO T C lu j, în com ponenţa : ♦ preşedin te •? R ad u M itite a n (C lubul de Cicloturism “Napoca” - ‘CCN); • s e c re ta r - P eter B arth a (Mişcarea Tinerilor pentru Pace - YAP-R O ); • vicepreşedinte - C ă tă lin B alog (O rg an iza ţia Studenţilor Stomatologi - OSS);• v ic e p re ş ed in te - A d rian a Cosma (Asociaţia internaţională a Studenţilor în Economie şi Managem ent - AIESEC Cluj); • vicepreşedinte - Sebastian Sita (Board of European Students of Tehnology - BEST Cluj).

S -au discutat planurile de colaborare între organizaţiile de tineret clujene pentru anul 2000. S -a dec is prin tre a lte le : • organizarea, de către mai multe O N G de tineret în comun, a forumului judeţean ONG Cluj 2000, care va include o secţiune re z e rv a tă problem atic ii tineretului; • editarea unui buletin in fo rm atic trim estria l , al organizaţiilor neguvernamentale d e tin e re t c lu jene , care sâ co n trib u ie la o mai la rg ă cu n o aş te re a acestora şi a . activităţii lor; • finalizarea, pînă în februarie a.c.; a Catalogului O N G de tineret clujene, care va fi editat de Clubul de Cicloturism “Napoca” şi DTSJ Cluj, cu girul C J O T Cluj; • studierea unei posibile viitoare instituţionalizări a CJO T Cluj (care acum este o stru c tu ră d e cooperare in fo rm a lă , /a d ic ă fă ră personalitate juridică); • crearea unei liste de discuţii e+m ail pentru organizaţiile clujene de tin e re t şi in ten s ificarea sch im bu lu i de in form aţii; • sp rijin irea in fo rm aţio n a lă a. p reco n iza tu lu i C entru de ■ In fo rm are pentru T in e re t INFOTIN-Cluj (aflat în pregătire, prin grija Mişcării Tinerilor pentru P ace şi Societăţii Studenţilor E u ro p en iş ti, cu sprijinul M in is teru lu i T in e re tu lu i şi Sportului / DTSJ Cluj).

Următoarea întrunire a CJOT C lu j e s te p ro g ram ată pe 3 februarie 2000 ora 13,00, tot la DTSJ Cluj (Bd. Eroilor 40 et. III). Informaţii suplimentare la tei. 094-27-55-70.

Radu M IT ITE A N ,. secretar CCN şi

preşedinte CJOT ClujLicitaţie de proiecte

în data de 27 ianuarie, la sediu l D T S J Cluj, din B-dul Eroilor nr. 40 , et. III, va avea loc licitaţia de proiecte ale ONG- urilor c lu jen e d e tineret pe trimestrul I al anului în curs. Cererile de finanţare completate trebu ie d epuse la Biroul de Tineret al DTSJ pînă în data de 2 4 ia n u a rie . In form aţii suplimentare la tel. 19-12-05.

(M.T.)Violenţa te lasă fără grai. împreună putem pune capăt tăcerii.

i i \T -y -p - r -< x / t t c ’ consilier® psihologică şi juridică a k I r 1. I V I 1 .S pentru femei împotriva violentei,

str. S indicatelor nr. 4 TEL.: 198.155 (zilnic 10-13 şi 16-19) Program: zilnic 10-17

NOU! în fiecare marţi, între 16-19 la te le fonul de serviciu puteţi primi informaţii şi recomandări pe teme juridice. _

Aici ar putea fii reclama dumneavoastră

1929 - S -a născut pastorul negru american Martin Luther King, personalitate de prim plan a

^luptei pentru apărarea drepturilor civile ale populaţiei de culoare, pentru justiţie, laureat al

Premiului Nobel pentru P ace (m. 1968).

Adevărul de■ A

3 r 0

LL

S ec re ta ru l de stat în Ministerul Tineretului şi Sportului

,< (M T S ), - io an D obrescu, a d e c la ra t, jo i, agenţie i, M E D IA F A X că p reşed in te le Federaţiei Rom âne de Judo, Marius Vizer, este victima unei înscenări, deoarece candidează pentru postul de preşedinte al Federaţiei Europene.

“Am participat la Oradea la fin a la C u p e i C am pion ilo rEuropeni şi totul a fost organizat impecabil. V izer candidează la p re ş e d e n ţia F ed era ţie i Europene, ceea ce ÎI deranjează pe ac tu a lu l preşed in te ,Hoogendijk. Este evident că a început un război între cei doi”, a d e c la ra t D obrescu .P reş e d in te le F e d e ra ţie i

0 0 0 - 4■w r - ' 2

I ’

Europene de Judo (EJU), Franz Hoogendijk, a declarat că trei arbitri au recunoscut că au primit stim a de 3 .0 0 0 de m ărci germ ane din partea clubulu i' Liberty, imediat după încheierea fin a le i C upei C am pion ilo r Europeni la judo, com petiţie desfăşurată, în luna noiembrie, la Oradea. Hoogendijk a spus că EJU va deschide o anchetă privind condiţiile în care s-au plătit aceşti bani.

Ioan Dobrescu a precizat că pe adresa MTS nu a sosit nici un document referitor la acest caz şi a adăugat că ministerul nu va declanşa nici b anchetă, întrucît finala Cupei Campionilor E u ro p en i la judo es te o co m p e tiţie o rg a n iza tă de

F ed era ţia E uro p ean ă de specialitate. v

"S înt surprins de ac e s te declaraţii, dar nu cred nimic cele spuse. Actuălill' preşedinte al Federaţie i In ternaţionale dş Judo încearcă să-i denatureze imaginea lui Marius Vizer, pentru că acesta este unul .d in tre contracandidaţii la funcţia de preşedin te al E JU . E s te o înscenare murdară”, a declarat secretarul general al Federaţiei Române de Judo, Lazăr Loghin.

Secretarul general al FRJ a precizat că se va consulta cu preşedintele FRJ, Marius Vizer, pentru a stabili poziţia oficială pe care o va adopta Federaţia română în acest caz.

Marius V izer, care este şi patronul clubului Liberty Oradea, este unul dintre candidaţii la postul de preşedinte al EJU, viitorul conducător al forului european urmînd a fi desemnat, în luna aprilie, la Bale -(Elveţia).

A rbitrul ita lian P as q u a le C hurlya i-a in fo rm at . pe responsabilii EJU că oficiali ai clubului român Liberty Oradea au venit, im ed ia t după în c h e ie re a fin a le i C u p e i Campionilor Europeni, la hotelul u n d e era c a z a t, pen tru a-i înmîna un plic ce conţinea suma de 3.000 de mărci germ ane. H oogendijk a m en ţio n at că ceilalţi doi arbitri, francezul Alain Nalis şi germanul Stephan Bode, au recunoscut, după ce au fost audiaţi, că au primit aceeaşi sumă.

“Am rămas stupefiat cînd am auzit despre acest caz. Nu îmi amintesc să mai fi auzit despre aşa ceva în judo, de aceea am

înscenăriluat imediat măsuri”/ a afirmat preşedintele EJU.

Ancheta este condusă de consilierul ju rid ic a l E JU , ir landezu l G ile s K e n ed y , posibilele sancţiuni ce vor fi dictate îm potriva lui V iz e r şi împotriva celor trei arbitri urmînd să fie anunţate în luna martie.

Regulamentul EJU prevede ca toate cheltuielile arbitrilor să fie achitate pe loc de Federaţia Europeană şi, în nici un caz, oficialii nu sînt autorizaţi să primească bani din alte surse.

Cei trei arbitri, p recum şi Vizer, vor trebui să răspundă, în cursul lunii februarie, în faţa unei comisii de an ch etă , cu ocazia turneului de judo rezervat juniorilor, care se va desfăşura la Paris.

Clubul din O rad ea riscă o suspendare pe o perioadă de doi ani din orice com petiţie internaţională, în cazul în care se va doved i v jn o vă ţia responsabililor acestei grupări. Hoogendijk a afirmat că arbitrul italian, care a avertizat EJU în legătură cu acest caz, ar trebui să fie iertat, în să ce ila lţi'do i arbitri riscă să fie suspendaţi, ceea ce înseamnă că nu mai pot să o fic ie ze la Jocurile O lim pice de la S yd riey . Preşedintele EJU a precizat că în cazul de la O ra d e a sîn t implicaţi trei dintre cei mai buni arbitri europeni.

C lubul L ib e rty O ra d e a a cîştigat C u p a C a m p io n ilo r Europeni la judo m asculin, în urma victoriei obţinute în finala

- competiţiei, care s-a desfăşurat, pe 6 noiembrie 1999, în Sala Sporturilor din O radea, în faţa formaţiei din Ucraina, Taifun:

Patronii cumpără marfă fără să mai plăteascăPatronul unei firme clujene este cercetat

de lucrătorii Serviciului de la Combaterea Criminalităţii Economico Financiare pentru comiterea infracţiunii de înşelăciune. Fulok Tibor în vîrstă de 25 de ani din localitatea Odorheiul Secuiesc, în calitate de administrator şi asociat unic al firmei Prodizain SRL a achiziţionat, în luna aprilie a anului trecut, mai multe produse de la firma Coram SRL din Baia Mare. Valoarea mărfii s-a ridicat la aproxim ativ 17 milioane, iar pentru plata acesteia Fulok a

'emis file de CEC, fară a avea însă vreun ban în contul firmei. Prejudiciul adus firmei

Coram nu a fost încă recuperat. La aceeaşi modalitate de aprovizionare cu marfa a recurs şi Teocan Lucian în vîrstă de 21 de ani cu domiciliul în Gherla. în luna aprilie

a anului trecut Teocan a comandat în numele firmei SC “Comercial Tem X C” din Dej, mai multe produse alimentare de la firma Valina SRL din Cluj-Napoca. Valoarea de 18 milioane de lei a produselor a fost achitată cu trei file CEC, fară a exista

în contul firmei vreo sumă disponibilă. Mai mult, în luna iunie a aceluiaşi an tînărul om de afaceri şi-a schimbat partenerul comercial şi a apelat la firmele Iami SRL şi Rom Sirom SRL. Şi s-a folosit tot de file CEC fară acoperire, Teocan a juat marfă în valoare de 14 milioane de lei. El este cercetat în stare de libertate pentru infracţiunea de înşelăciune.

Pentru astfel de ilegalităţi legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de Ia 3 la 15 ani.

Cosmin PURIS

Poliţiştii au confiscat 66 kilograme de mercur de la District Gaz Cuj

Cu ocazia unor verificări poliţiştii clujeni au descoperit la sucursala din Cluj-Napoca a societăţii S C District G az Tîrgu Mureş, peste 60 kilograme de mercur deţinut în mod ilegal. Mercurul era depozitat la magazia societăţii de pe strada Nădăşef fără ca firma să aibă autorizaţiile necesare pentru deţinerea de astfel de substanţe. Mercurul face parte din categoria substanţelor toxice, iar pentm deţinerea lui, legea prevede ca unităţile care folosesc astfel de substanţe să aibă autorizaţie de deţinere şi utilizare a acestor produse, dar şi autorizaţie specială de protecţia muncii. Lucrătorii Serviciului Arme Explozivi şi Substanţe Toxice au dispus ridicarea celor 66 kilograme de mercur găsite în depozitul District G az. Cel care a fost găsit vinovat pentru n eresp ectarea regimului de depozitare a mercurului a fost dl Inginer Toderici Valeriu. El este cercetat în stare de libertate.

Gheorghe Felezeu, directorul Sucursalei de Distribuţia Gazelor Cluj ne-a declarat că mercurul era depozitat în condiţii absolut normale. El a precizat că în momentul verificărilor efectuate de poliţişti, autorizaţiile nu au putut fi prezentate din cauza unor întîrzieri care au apărut la eliberarea acestora, dar potrivit lui firma va intra în posesia acestora chiar săptămînă viitoare după care mercurul va putea fi recuperat..! Pentru deţinerea ilegală de substanţe toxice, legea prevede o pedeapsă cu închisoarea de la 3 la 15 ani.

Cosm in PURIS

m & i m w i t n

O £ / t !

celulăja Peniten'clamlurGheria!* Acolo, Va ierna pînă îaprim avară/

VAMPA DE LUXGratuit 20".Taif 43000 Ie p 0 \

051.89 2191- - '

1£ţ-

/ \ >

i i i H i r c r f

0LTENCE FIERBINŢI

f p W Ş62Fara faxe interum ane

- • “Soţii s-au despărţit în faptcu o lună înaintea Revelionului,s-au împăcat de Revelion aumîncat porcul împreună şi aubăut o damigeana de vin, dupăcare reclamantul a părăsitdefinitiv domiciliul conjugal”.

***• “ - Dacă vă pare atît de rău

că v-aţi despărţit de soţie, de ce n-aţi încercat să vă împăcaţi?

O n o r a t ă i n s t a n t ăVai, vai, doamna

preşedintă! Aproape îri fiecare zi am încercat. O voce din sală.

- Ce minciună! De un an n-a mai dat pe-acasă.

- Păi d-aia n-am dat, că vroiam mă împac. De emoţii, serveam înainte cîte o vodcă

pentru curaj..., şi după aia: Nu mai nimeream blocul în care locuiesc”.

***• “Avocatul reclam antei

într-un proces de divorţ:“La începutul căsătoriei

diferenţa dintre soti a fost de

21 de ani, dar cu vremea această d ife ren ţă a crescu t şi ea constitu ie m otivul real al destrăm ării acestu i cuplu conjugal”.

***• “Adevărul e că... bărbatul

după care s-a dus pîrîta e chiar urît. în schimb, soţul ei, despre care spune ea că e urît, e chiar frumos!”.

Să ne reamintim de Revelion 2000Motto:Zîmbesc pe sub m ustaţă-n sine-mişi-mi spun; acest popor erou,

- . chiar dacă nu-l invită nimenitot v-a intra... în Anul Nou!Orizontal: 1. ... 2. Vorbă bună

de Anul Nou - Elena Negri 3. Radu Abrudan - Ana Tomescu - A fugări vînatul 4. Aşa vrem anul 2000 - Nou 5. Statuia bărbatului care sprijină o casă - la-o invers! 6. Traian Olteanu - Florin Avram - Tiţa Adam 7. Diminutiv de la Ioan- Răvaşul din plăcintă 8. Stăpîn pe ţara sa şi la început de secol- Ziua trecută 9. Crudă pentru a sărbători Revelionul - Adrian Vianu 10. Curaj pentru a înfrunta viitorul

Vertical: 1. Anul Nou primit cu veselie 2. Stăpîne pe ele 3. Corina Ursu - Nicolae Langa - Preot

Musulman 4. 12 fix! - Găsite 5. Originea de aproape 2000 de ani a românilor - Farmec feminin 6. început de urare! - Narcis Turdeanu - Rodica Ivan 7. R eglem entare 'la nivel înalt - Porcul de Crăciun 8. Bijuterii 9. Prenume feminin - Trecut cu Pluguşorul 10. Măsuri noi pentm perspective

Dicţionar: OAI, ONIL, IMAM

Sfîntcil I o a n(soluţie)

Orizontal: • Ioan • Botezat • N• Copilăros • Ca • Te • Arad • E • Repetent • Ist • Eva • Rs • Abate• Servită • Acar • T • Tăcere • Am• Inelat • Polei • Nare • Ip • R • Tt• Are • Scălda • A • Ta • Zi • Ui • Rit • Independente •

Ioan POP

"S . 2 E 3 c 4 o 5 L 6U 7 L 00 X 9 X 1 0 J -

2 o [ J3

1 1'

4Q ■ .

5

6 o f i 17

• i:8 ^ 1 r9 felr

" î o 1 -

Curtea de A pel B ucureşti (CA B ) a stabilit, vineri, ca fostul preşedinte al Credit Bank, Marcel Ivan, să fie judecat în stare de arest, instanţa infirmînd astfel hotârîrea de marţi a Tribunalului ' Capitalei, .referitoare la punerea în libertate a fostului bancher.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate ar putea ajunge în stare de faliment din cauza cererilor tot mai numeroase de

, finanţare a diverselor activităţi din sectorul sanitar, majorării ‘ cotei TVA şi obligativităţii menţinerii fondurilor în trezorerii, a

declarat Alexandru Ciocâlteu, preşedintele CNAS.

Vicepreşedintele PNŢCD, Sorin Lepşa, a declarat, vineri, la Braşov, că actuala conducere a partidului a încălcat multe norme prin excluderea lui Radu; Vasile - ş i suspendarea senatorului Ticu Dumitrescu şi este de părere că tensiunile diri cadrul PNŢCD trebuie depăşite cu prilejul întrunirii Delegaţiei Permanente, în cadrul căreia, în , opinia sa, “se va juca viitorul acestui partid”.

El este de părere că PNŢCD:. s-a îndepărtat de doctrina creştin-democrată prin deciziile care au fost luate în ultima perioadă. “Curentul de opinie reform ist doreşte să aducă

înapoi principiile de bază ale partidului”, a mai spus Lepşa, care şi-a exprimat speranţa ca în cadrul lucrărilor Delegaţiei Permanente să se clarifice situaţia creată în PNŢCD. “Ori PNŢCD îşi va reveni şi va lucra pentru ţară, ori estecondamnat”, a adăugat Lepşa.

D eputatul braşovean a precizat. că DelegaţiaPermanentă va lua în discuţie şi excluderea lui Radu Vasile din partid şi a arătat că liderii PNŢCD aii greşit cînd au luat decizia de. excludere. Lepşa a spus că PNŢCD a scăzut “dramatic” în sondaje după excluderea lui Vasile, “deci nu

el este de vină de ceea ce s-a întîmplat în partid”.

Lepşa a mai declarat că, la ultima şedinţă a BCCC, Remus Opriş a cerat excluderea din partid : a preşedintelui Consiliului Judeţean Braşov, Adrian Taropa.Vicepreşedintele PNŢCD nu este însă de acord cu această măsură şi a spus câ, înainte de a fi exclus Adrian Taropa din partid, va trebui să fie exclus chiar el. “Taropa a făcut ceva în partid, în schimb de cînd Remus Opriş a fost numit purtător de cuvînt, au apărut numai probleme”, a mai adăugat Lepşa. t .<■

Anul acesta va fi înfiinţată o universitate interconfesională maghiară u rm are din pagina 1_______

UDMR şi de că tre curatoriul fundaţiei.

Szabo Tibor a mai declarat că cele două miliarde de forinţi nu vor ajunge pentru universitate, dar investiţia făcută de Guvernul Ungariei poate continua şi în anii viitori. „Din aceşti bani trebuie puse bazele în acest an“, a declarat Szabo.

în 1992, au fost alocate, tot de la Bugetul de sta t al U ngariei, 2,5 m ilioane de forinţi pentru înfiinţarea unei universităţi maghiare private, care urma sâ se numească „Universitas Oecumenica Transilvaniensis" şi care, se pare, nu a putut fi înfiinţată din cauză că nu a ex ista t un consens între conducătorii bisericilor maghiare istorice. Alte surse susţin că banii alocaţi au dispărut prin cumpărarea unui imobil care nu se ştie unde se află.

Familia unui fost asistent universitar ai Facilităţii da Medicină Veterinară a fost agresată de şapte politisti

Ieri noapte familia lui loan Băşan, fost as is ten t un ivers ita r la Facultatea de Medicină Veterinară, a fost agresată în propria-i locuinţă de şapte poliţişti, toţi lucrători ai Serviciului Poliţiei Rutiere Cluj. Coşmarul s-a petrecut în im obilul cu numărul 20 situat pe strada Moţilor, unde familia Băşan locuieşte de mai mulţi ani. Protagoniştii acestei drame, care s-a abătut în miez de noapte asupra căminului Băşan, sînt doi subofiţeri de circulaţie, plutonierul Florin Moldovan şi sergentul major Gabl Moldovan.

Totul a început în jurul orei trei, pe Calea Turzii, cînd cei doi poliţişti, aflaţi în acţiune rutieră, l-au oprit pe loan Băşan, în vîrstă de 39 de ani, aflat în stare de ebrietate la volanul autoturismului personal. Şoferul, recunoscîndu-şi vina, a refuzat să sufle în fiolă, dar a acceptat în schimb să fie supus probelor biologice. La solicitarea de către poliţişti a actelor de identitate, Băşan şi-a amintit că documentele nu se află asupra lui, invitînd organele de poliţie la-domiciliul său pentru a le prezenta. Ajunşi în faţa locuinţei, bărbatul a fost reţinut în maşina Poliţiei, iar plutonierul Moldovan a urcat să ridice actele delincventului. După activarea soneriei, la uşa apartamentului a apărut Angela Băşan, soţia lui loan Băşan. In acest timp a apărut de jos Băşan care l-a cerut plutonierului socoteală pentru

deranjul făcut la acea oră familiei sale. Potrivit soţiei, poliţistul a sărit la gîtul fostului asistent reuşind să-l arunce la podea. Bărbatul a fost lăsat la pămînt, iar cei doi s-au retras. La o jumătate de oră subofiţerii au revenit la uşa locuinţei Băşan, însă de data aceasta însoţiţi de alţi trei poliţişti şi doi jandarmi. Dorind să intre în casă, patrula a forţat uşa smulgînd-o din ţîţîni. Ţinta a fost Băşan care a fost supus la mai multe lovituri corporale. “Au sărit la gîtul lui, l-au aruncat jos şi i-au rapt toate hainele, iar pe mine unul dintre ei m-a trîntit de perete. Fetiţa mea s-a trezit speriată ţipînd", ne-a declarat femeia. La apelul Angelei un echipaj al Secţiei 3 Poliţie, condus'de colonelul Biriş, s-a

» “ ■ * *deplasat la faţa locului pentru a constata cele întîmplate. Biriş a reuşit să calmeze

. spiritele, iar bărbatul a fost ridicat de la .domiciliu în vederea efectuării cercetărilor. Nimic mai curios, după peste 6 ore de d eclaraţii, Băşan a fost prezentat Parchetului în vederea eliberării, pe numele lui, a unui mandat de arestare. Mai mult, acesta a fost acuzat de ultraj adus

- organelor de ordine. 1Nu ştim dacă un astfel de comportament

face parte din modul de operare al poliţiştilor, dar pentru a înţelege mai bine cele întîmplate, aşteptăm pe această cale un răspuns din partea conducerii Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj.

Cosmin PURIS

La C luj-Napoca se respectă indicaţiile U.E.:

Copiii cerşetori vor avea un centruLa început de an, administraţia publică clujeană se supune cu promptitudine uneia

dintre condiţiile impuse de Uniunea Europeană - protecţia copilului. Conform analizei făcute de Direcţia Generală pentru Protecţia Drepturilor Copilului, s-a constatat câ la nivelul municipiului Cluj-Napoca sînt aproximativ 90-100 de copii cerşetori. Aceasta a fost motivaţia principală pentru care Consiliul local a aprobat înfiinţarea unui centru pentru copiii cerşetori, avînd drept scop supravegherea, sprijinirea şi orientarea copiilor cu comportament deviant. Edilii au stabilit, în principiu, ca viitorul centru să aibă o capacitate de cel puţin 40-50 de locuri, dar încă nu au hotărît unde şi la cît se vor ridica costurile pentru o astfel de construcţie. L.P.'

• IERUSALIM - Armata israeliană a procedat, în noaptea de joi spre vineri, la arestarea mai multor palestinieni bănuiţi câ ar face parte din Jihadul Islamic şi că s-ar. pregăti de comiterea unor'atentate, a anunţat un purtător de cuvînt al Armatei, citat de AFP.

Cîteva zeci de arestări au fost operate în sectoarele Jenin, Ramallah şi Hebron, în Cisiordania, a precizat sursa citată.

Jihadul Islam ic şi M icşarea de Rezistenţă Islamică (Hamas), mult mai puternică, resp ing acordurile de autonom ie încheia te de Israel şi Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei şi au de gînd să continue lupta armată.

• SANTIAGO - O nouă plîngere împotriva generalului Augusto Pinochet, a cincizecişişasea, a fost depusă, jor, în faţa justiţiei chiliene, informează AFP.

A ceastă p lîngere este legată de dispariţia, din 1997, a militantului de stingă, Edgardo Enrique Espinoza, responsabilu l M işcării de Stingă Revoluţionară (MIR), condusă de fratele său, Miguel Enriquez.

Plîngerea a fost înaintată judecătorului Juan Guzman Tapia, desemnat în 1998 de Curtea Supremă să ancheteze toate plîngerile depuse în Chile împotriva generalului Pinochet de către soţia victimei, Grete Weinman, reprezentată de avocatul Francisco Bravo. Edgardo Enriquez Espinoza a fost arestat la 10 aprilie 1976, la Buenos Aires, de Poliţia argentiniană în colaborare cu Poliţia secretă chiliană, în cadrai “Operaţiunii Condor”, a declarat avocatul acestuia.

Potriv it probelor prezentate de Francisco Bravo, înaintea dispariţiei Espinoza a fost transferat la o închisoare din Santiago. împotriva generalului Pinochet au fost depuse 56 de plîngeri pentru crime şi violarea drepturilor omului.

• MADRID - Un martor în procesul Grupurilor Antiteroriste de Eliberare (GAL), comisarul Jesus Garcia, a suferit, vineri, un infarct, în momentul în care depunea mărturie, au anunţat surse din cadrai echipelor de salvare, citate de AFP.

C om isarul, care se pregătea să răspundă întrebărilor avocatului părţii civile, Inigo Irain, a pălit brusc, a început să transpire abundent şi după ce a cerat un pahar de apă, s-a prăbuşit, în faţa

camerelor de televiziune care transmiteau procesul în direct.

O echipă medicală s-a deplasat în sala de tribunal pentru a încerca să-l resusciteze pe martor.

Şapte persoane, printre care fostul secretar de stat în Ministerul Securităţii, Rafael Vera, şi generalul Gărzii Civile, Enrique Galindo, sînt judecaţi, din luna decembrie, în cadrai “Dosarului Lasa şi Zabala”, denumit după numele a doi presupuşi membri ai ETA, Jose Antonio Lasa şi Jose Ignacio Zabala, răpiţi, torturaţi şi asasinaţi, în octombrie 1983, de către un comando al GAL, format din membri ai Gărzii Civile.

Comisarul Jesus Garcia este poliţistul care a început în 1985 ancheta, după descoperirea corpurilor celor două victime într-o groapă din apropiere de Alicante. Acestea fiiseseră îngropate în var nestins, pentru a nu fi recunoscute.

• DRESDA - Treizeci şi opt de bijuterii vechi, care reprezintă o parte din prada celui mai spectaculos furt din Istoria fostei Republici Democrate Germane, au fost descoperite la un

•vînzător de obiecte de artă din Oslo, la peste 20 de ani de la comiterea faptelor, au anunţat, vineri, surse din Poliţia Criminală Germană, citate de AFP.

Furtul nu a fost încă elucidat; anchetatorii nu au putut afla cum au ajuns bijuteriile aici, iar hoţii sînt încă în libertate, a adăugat un purtător de cuvînt al Poliţiei. Vînzâtoral de obiecte de artă a fost pus în libertate.

în total, 58 de bijuterii fabricate între secolele al XVII-lea şi al XlX-lea au fost furate în plină zi, în 20 septembrie 1977, dintr-o vitrină a Muzeului de Istorie din Dresda. Prada de o valoare inestimabilă consta în inele, lanţuri, pandantive, broşe, medalioane şi brăţări încrustate cu perle şi pietre preţioase.

Anchetatorii cred că toate bijuteriile au fost scoase din RDG, deşi pînă în prezent nu a fost descoperită nici o urmă a acestora: O singură piesă a fost găsită, în 1986, cînd a fost vmdută la o licitaţie organizată la Hamburg., '

Deşi nu a fost descoperită nici o pistă, ancheta a fost închisă la doi ani după comiterea furtului; Pînă în prezent, singura informaţie a. fost obţinută de la un numismat din Germania care, în iulie 1999, a informat Poliţia: bijuteriile se

•aflau la Oslo. Coşarul a fost redeschis şi în luna septembrie Poliţia norvegiană a confiscat obiectele furate în urmă cu 20 de ani.

Traian Băsescu afirm ă că

Dumitru Moinescu a

reacţionat ca un "aparatcik"

Vicepreşedintele PD Traian Băsescu a declarat, vineri, că reacţia purtătorului de cuvînt al Partidului Democrat, Dumitru M oinescu, la interviul pe care l-a acordat ziarului “Adevărul”, este cea a linui “aparatcik, gata oricînd să nege orice adevăr atunci cînd pare sâ nu convină partidului”.

Băsescu a spus că Moinescu este fie desprins de realităţile din PD, fie, dacă ştie aceste realităţi, nu face decît să confirme faptul că unii din cei aflaţi în linia: a doua a PD sînt incapabili sâ-i înlocuiască pe actualii lideri ai partidului.

Vicepreşedintele PD l-a “asigurat” pe Moinescu de faptul că Petre Roman “a trecut de mult de faza în care aprecia doar vorbele bune despre partid”. El a apreciat, că, în interviul acordat ziarului“Adevărul”, a “uitat” să precizeze că o a treia cauză a scăderii popularităţii PD sînt tocmai “oameni ca M oinescu” , din cauza cărora acest partidîntruneşte doar 4,3% din opţiunile populaţiei.

Purtătorul de cuvînt al PD, Dumitra Moinescu, a declarat, vineri, că, în opinia sa, vicepreşedintele PD, Traian Băsescu, ar trebui să-i explicepreşedintelui partidului, Petre Roman, ce a vrut sâ spună atunci cînd, într-un interviu acordatcotidianului “Adevărul” , a afirmat că este mai bine pentru PD că Roman se ocupă în prezent de Ministerul de Externe şi va avea mai puţin ţimp să se implice în activitatea > partidului.

Atenţieeflezemani?

P en tru : prevenireaaccidentelor rutiere cauzate de depăşirea limitei legale de viteză, Serviciul Pofiţiei Rutiere din cadrul InspectoratuluiJudeţean de Poliţie C luj a dispus

■ amplasarea în acest. week- end a mai multor radare în . diferite puncte din judeţ. Pe DN 1 vor fi am plasate aparate radar în localităţile Negreni, C iucea,- G ilău, Vîlcele şi Turda, iar pe DN- 1 C acestea vor activa pe raza localităţilor Jucu, Iclod şi Dej. fn municipiul Cluj- Napoca radarul va controla traficul de pe strada Traian . Vuia şi Calea Turzii. ; < :

'C A S A D E E D IT U R ĂIL IE C Ă L lA N (re d a c to r şef);V A L E R C H IO R E A N U (redactor şef adjunct); C R IS T IA N B A R A (redactor şef adjunct). Ţ e l . '19 .16 .81; fa x :1 9 .28 .28 ;E-mail: adevq@ m ail.dntq.ro - redacţia

R ED A C ŢIA ; Cluj-Napoca; str. Napoca 16CULTURĂ: TEL-19.74.90 - MICHAELA BOCU; EVENIMENT: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; SOCIAL, ECONOMIC: TEL;: 19.75.07 - MARIA SÂNGEORZAN; SPORT: TEL: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ;PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL SESTRAŞ;

•fiuţiîţtăflh 1 (JfeăUiJir. ŢgJîiîiL- 'U&StJUl'. ’jT'Lfo --hOTif % W&x «I •AKi-tiMbE

Autorizată prin S.C. nr. 128 /1991 , judecătoria Cluj NaDoca înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J /1 2 /3 0 8 din 22.03.1991 cod fiscal R 204469 ____________________

E-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate d 1 F U Z A R e M I c A p u b l ic it a t e : TEL: 19.49.81. - STELAT e V fe x : PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP

’Ş b i l ' i. * .y; n1" i i 4.

S e c re ta r d e redacţie : H o re a P E T R U Ş 19.74 .18 SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23

SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75TIPARUL EXECUTAT IA

■IPI1SI1SGaramond