Voislav Koştuniţa a exclus orice posibilitate de negociere cu Slobodan Miloşevici, dar a afirmat, Intr-un interviu piîblicat vineri de cotidianul “Le Motide”, că se află in legătură cu anturajul acestuia, relatează AFP. “Am început să luăm legătura cu anturajul său şi negociem cu ei”, a declarat Koştuniţa, referindu-se la persoanele apropiate preşedintelui in exerciţiu al Iugoslaviei.

i 'r

L ' ■*& *

2m f m â q p m ă m t

[ http://www.dntcj.ro/adevarul] ■ANUL HI NB. 3017ISSN 1220-3203

sim bAt A-ddmihică , 7-8 OCTOMBRIE 2000 18 PAGINI 3.000 LEI

Parlamentul European ne pune pe coji de nucăILIE CĂLIAN

iresa - cu excepţia celei cumpărate de CDR - şi numeroşi oameni politici - cu excepţia, celor care

aparţin aceleiaşi- coaliţii, şi numeroşi specialişti în economie (nu dintre cei 15.000. au semnalat pînâ la oboseală incapacitatea coaliţiei de la guvernare de a soluţiona numeroase probleme ale actualului moment. Mai mult, s-a observat că nici guvernarea “providenţialului” Mugur Isărescu n-a ajutat cu nimic (printre altele, leul s-a tot devalorizat, inflaţia a crescut, balanţa comercială e şi- mai deficitară, iar rezervele valutare ale BNR au scăzut).: Dacă vocile lucide din ţară nu sînt ascultate, iată că Parlamentul European ne spune, cu hotărire, că ultimii patru ani de guvernare nu ne-au adus nimic cu ce să ne mîndrim, cum pretind guvernanţii şi preşedintele ţării. în raportul cu privire Ia progresele statelor candidate pentru aderare la Uniunea Europeană ni se fac- numeroase reproşuri. Deja punctul 5 (din cele 22) ar trebui să ne pună pe gînduri, întriicît ni se arată “preocuparea pentru afirmaţiile potrivit cărora o parte a presei este încă hărţuită şi intimidată de autorităţi şi cere Comisiei să m onitorizeze îndeaproape (subl. mea) situaţia din acest domeniu”. Faptul este extrem de grav!

Las la o parte preocuparea Parlamentului European pentru protecţia mediului în România, care nu este o problem ă chiar sim plă nici pentru Occident; las la o parte că ni se cere o “strategie naţională pentru integrarea rromilor” - că nici la alţii nu e mai bine; las Ia o parte cererea de a reforma rapid Justiţia şi Codul penal; las la o parte corupţia, care se lâfaie foarte bine şi în Uniunea Europeană la cele mai înalte nivele, aşa că n-ar fi cazul să ne tragă atît de tare de urechi pentru asta, că o ştim şi noi; las la o parte eterna poveste a copiilor instituţionalizaţi. Altele sînt şi mai şi.

Referindu-se la agricultură, Parlamentul European “ia notă cu regret că

.administraţia nu este capabilă să participe la acţiunile SAPARD şi regretă lipsa specialiştilor în domeniul cadastrului. Subliniază o lipsă a prevederilor legislative clare în domeniul agricol şi în • dezvoltarea economică în general”. Se putea un pumn în plină figură 'm ai puternic decît acesta? - în figura unui parţjd care_.se .numeşte ţărănist, gestionează Ministerul Agriculturii şi s-a lăudat că are 15.000 specialişti?! Ce-i drept, agricultura a fost pusă la pămînt din momentul în care primul prim- ministni a afirmat că a cîştigat pariul cu agricultura. (Că în plină campanie electorală Petre Român îşi continuă penibila autoelogiere pentru meritele sale nu mai miră şi nici nu mai păcăleşte electoratul.) •

Mai departe, Parlamentul Europei afirmă că “starea economică este în continuare îngrijorătoare” şi “subliniază

. faptuj că, fără implementarea planului de acţiune şi a strategiei economice pe termen mediu, României îi va fi foarte greu să îndeplinească criteriile economice de la Copenhaga”. E clar, nu? Ce arm ai fi. de spus actualei guvernări? Nimic, pentru că tot degeaba ar fi.

§ '

Conform aşteptărilor, deputatul preot Ioan Roman a spus adio ţărăniştilor, prezentîndu-şi demisia din partid. Textul sec al actului unilateral oferă şi-p explicaţie: “menţionez că mă retrag din partid întrucît am hotărît să candidez independent pentru Camera Deputaţilor”. Este de notorietate relaţia din ultima vreme a deputatului cu cei. din vîrful Organizaţiei municipale a PNŢCD Cluj-Napoca. în doar douâ-trei vorbe: După ce a fost votat pe al doilea loc pe listă, Roman a fost retrogradat. Au fost impuşi alţii, plus pleaşca cu venirea “adevăraţilor” cărora li se zice CDR 2000.

Deputatul, care a făcut vineri im “bilanţ” (pozitiv) al activităţii sale în judeţ (pietruire de drumuri, o biserică, sponsorizări de miliarde obţinute pentru biserici, maşini şi calculatoare) a prezentat şi declaraţia propriei averi. >■

Războiul listelor, care macină şi aşa m ult prea măcinata Convenţie, are deci, prima victimă sonoră şi la Cluj. Roman a decis, bazîndu-se pe voturile din judeţ, "să intre în istorie", conform propriilor spuser“în istoria PNŢCD sigur nu aveam loc” (sic!), spune Roman.

Titus CRĂCIUN

La Budapesta, în vizită de... documentare în privinţa conservării vestigiilor romane

O delegaţie a municipiului Cluj-Napoca, formată din reprezentanţi ai executivului, Consiliului local şi mass- media, intenţionează să efectueze, în 21 octombrie a.c., o vizită la Budapesta, pentru “a se documenta, Ia faţa locului”, asupra metodelor folosite pentru restaurarea şi conservarea in situ a unor importante construcţii romane descoperite în capitala Ungariei - a anunţat, într-o conferinţă de presă, primarul Gheorghe Funar. Deplasarea. este apreciată ca fiind “deosebit de importantă, cu atît mai mult cu cît în cazul oraşului Budapesta săpăturile conservate in situ (?!!! - sublinierea noastră) nu constituie • un certificat de naştere pentru poporul maghiar, dar au o valoare ştiinţifică de necontestat cu privire la prezenţa elementului roman pe aceste teritorii”. Un proiect de hotărire vizează alocarea sumei de 50.500.000 de lei de la bugetul local pe anul 2000 pentru deplasarea delegaţiei.

la Budapesta, din delegaţie fiind propuşi să facă parte,- printre alţii, Gheorghe Funar, prof. univ. dr. Dumitru Protase, prof. univ. dr. Ioan Piso, dr. Gheorghe Lazarovici, arhitect Virgil Salvanu, Boros lanos, Molnos.Lajos ş.a.

Primarul Gheorghe Funar a mai anunţat că, in urma interviului nostru cu dr. Gheorghe Lazarovici, au fost împrejmuite vestigiile romane din strada Victor Dcleu, urmînd ca, în termen scurt, să se treacă la conservarea acestora. în ceea ce priveşte Piaţa Unirii, “mai multe firme” s-au oferit ca, sub coordonarea specialiştilor de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, să continue, gratuit, lucrările de restaurare şi conservare a monumentelor sau, dacă va fi nevoie, lucrările de cercetare. Gheorghe Funar nu a dorit să facă cunoscute numele respectivelor firme.

M.TRIPON

Liderul PD Cluj atacă PNLEmil Boc, preşedintele'PD Cluj, a

atacat v ineri în termeni ironici declaraţiile liderilor liberali care se arată in teresaţi de o reform ă instituţională şi politică în România, în ceea ce priveşte reforma liberală a Justiţiei, Boc apreciază că nu a făcut altceva decît să accentueze influenta

politicului, pentru că, pentru numirea, oricărui magistrat, trebuie să existe recomandarea ministrului, care este numit politic.

în opinia lui Boc, o adevărată reformă a justiţiei poate fi făcută cînd judecătorii şi procurorii sînt aleşi de către electorat, fapt care fe-ar întări

responsabilitatea deciziilor. Liderul democrat crede că un alt domeniu care necesită reform area w ste alegerea premierului, care ar trebui făcută de

.către Parlam ent. Iar după aceea, primul ministru îşi va alege membrii Guvernului.

Preşedintele PD Cluj a apreciat că investiţiile directe în dolari au scăzut din cauza politicii fiscale duse de miniştrii PNL.

A. M.

D in l ip s ă d s J i m j i

Mugur Isărescu şi-ar putea amîna

lansarea oficială a candidaturii la Preşedinţie

P r i m - m i n i s t r u l M u g u r I s ă r e s c u ş i - a r p u t e a a m î n a la n s a re a o f ic ia lă a c a n d id a tu r ii

la P reşed in ţie , din cauza agendei guvernamentale extrem de încărcate, a declarat, vineri, co n s ilie ru l guvernam ental Adrian Vasilescu.

Premierul Mugur Isărescu a anunţat, în urmă cu cîteva zile, că intenţionează să îşi lanseze candidatura la Preşedinţie la s f îrş itu l aces te i sâp tăm în i, pentru a nu se in terfera cu p rog ram ul său ca ş e f al Guvernului.

“Nu cred că Mugur Isărescu îşi va lansa candidatura Ia sfîrşitul acestei săptâmîni. Nu an ţ stabilit încă o dată la care se va petrece acest eveniment şi avem opţiunile deschise, pentru că nici o prevedere legală nu arată că lansarea candidaturii trebuie să aibă loc înainte de data începerii cam pan iei electorale", a spus Vasilescu.

Petre Roman işi lansează

cartea la ClujPetre Roman, preşedintele

PD , va e fec tu a sâp tăm îna viitoare un turneu în judeţul Cluj. Miercuri va fi la Huedin şi Gilâu şi va vizita Combinatul „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii. Pe data de 12 octombrie. Roman îşi va lansa la Cluj- Napoca volumul „Libertatea ca datorie** şi va organiza o dezbatere despre „Libertate, autoritate si performanţă".

Azi, ,o delegaţie â PD Cluj participă la Bucureşti la lansarea programului pentru agricultură şi pentru mediul rural. -

A .M .

Ministerul Apărării Naţionale a adoptat. toate măsurile ce se impuri în situaţia / creată de evoluţiile recente din Iugoslavia

M inisterul Apărării Naţionale (MApN) a adoptat toate măsurileTe se impun în situaţia creată de evoluţiile recente din Iugoslavia, se arată într-un comunicat remis, vineri, presei, de către MApN.

Măsurile adopiate se încadrează în prevederile de normalitate pentru asemenea situaţii şi se referă, în special, la intensificarea supravegherii spaţiului aerian al Rom âniei, la " interdicţia ^şi sancţionarea _ oricărui survol neautorizat.

M ilitarii Armatei române îşi desfăşoară activitatea -conform programului de pregătire planificat, se arată în comunicat. : -

Generalul Constantin Degeratu, consilier prezidenţial pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a declarat anterior că România a luat toate măsurile “necesare şi specifice” în legătură cu situaţia determinată de evoluţiile din Iugoslavia, astfel îneît “să nu existe nici un pericol la - adresa siguranţei naţionale a României”.

El a dezminţit în acelaşi.tim p zvonurile potrivit cărora Slobodan

^Miloşevici ar încerca să fugă prin România, precizînd că Iugoslavia nu

'a formulat nici o cerere de acces în spaţiul aerian al României şi că nu s-a înregistrat nici o violare~a spaţiului aerian românesc.-"J âlOLlCJ|j__

CENTRALĂ U M ţ i v u t n r x

SisSa l-a. telicîBaî f @ Wsislau ' KoştunSfa pentru victoria Iu alegerile prezidenţiale

Rusia l-a felicitat pe Voislav Koştuniţa pentru victoria sa în alegerile prezidenţiale, într-un: mesaj din partea preşedintelui Vladimir Puţin care i-a fost remis, v ineri, la B elgrad, de către m inistru l rus al A facerilo r Externe, lgor Ivanov, informează AFP. “I-âm transmis un mesaj din partea preşedintelui Puti'n şi l-ara fe lic ita t pe K oştun iţa pentru v ic to ria sa.". în alegerile prezidenţiale”, a declarat Ivanov la încheierea întrevederii sale cu V oislav K o ştu n iţa , care* s-a

_ desfăşurat la sediul Guvernului federal. “Rusia a fost si va fi

- "a - A ..................... ’

întotdeauna alături de Iugoslavia, de poporul iugoslav şi dorim ca această perioadă dificialâ să fie depăşită, în interesul poporului iugoslav” , a adăugat Ivanov. “ S în tem in te re sa ţi ca toa te problemele care au apărut să fie rezolvate prin mijloace politice. în manieră paşnică şi fără violenţă”, a mai sp u s m in is tru l rus de Externe. “Este important pentru mine să am o evaluare a situaţiei din Iugoslavia de la Koştuniţa (...) Rusia a apărat întordeauna cu fermitate interesele Iugoslaviei pe scena internaţionala', a conchis şeful diplomaţiei ruse.

• A 2 i: Ga-'endarU ortodox: Sf. Mc. Serghie şi Vah-Ss‘ * * * * • ™ M t sec. IV); Preas. Fee. Maria. Regina Razarului.

â r t u r i s e s c i u n b o t e z s p r e

M îine: Calendarul ortodox: Cuv. Pelaghia; Sf. Taisia; Calendarul greco-catolic: S. Pelaghia, c. ( f sec. V).

PREFECTURA.CONSILIULJUDEŢEAN: 19-64-16

PR1MARIA CLUJ-NAPOCA: 1960-30 •PR1MAR1A DEJ: 21-17-90 •PRIMĂRIA TURDA: 31-3160• PRIMĂRIA Ci-MPLA TURZ11:36-8061• PR1SLARLA HUEDIN: 25-1548 •PRIMĂRIA GHERLA: 24-19-26

POEIŢLA CLUJ-NAPOCA:„ 955 şi 43-27-27POLITIA FEROVIARĂ CLUJ-NAPOCA: 1349-76 POLITIA DEJ: 21-21-21 PO irrtA TURDA: 31-21-21 POLITIA CÎMPIA TURZI1: 36-82-22 POLIŢIA HUEDIN: 25-15-38 POLITIA GHERLA: 24-14-14 POMPIERII: 981 PROTECŢIA CIVILĂ: 982 GARDA FINANCIARĂ CLUJ:

19-52-23 şi 19-16-70. int 158 DIRECŢIA GENERALĂ A MUNCII ŞI PROTECŢIEI SOCIALE: 979 SALVAREA: 961 SALVAREA CFR 19-85-91 INTERNATIONAL 971 INTERURBAN: 991 INFORMAŢII: 931 DERANJ AMENTE 921 ORA EXACTĂ: 958 R.A TERMOF1CARE 19-8748 SC MONTENAY SA: 41-51-71 RA APĂ CAN AL 1963-02 S C *SALPREST* S A.: 19-55-22 SCPRIVAL 174346 DISTRIBUŢIA G AZELOR NATURALE: - INTERVENŢII GAZE

928;433424JANDARM I: 956 GARA Ooj-Nipoca: 952 AC.l-Nn.A CFR;

- trSîrvKio'ul 134(309; .- tr.WT> - 43-2001;

T sn i» -31-1762.Dej - 21-20-22A l) ANT A ANT1SU7Cir>. 19-1647

IA R Q M : 26.04.1999-2&102000luni

C iul-» Boc. Bae. Clol07JO 0830 09.15 10,4516,45 1735 19,45 20,4518.00 19,00

m arţi07,00 08,00 0830 09,00 •15.25 16,15 19,45 20,45

m iercuri .0730 0830 09,15 10.1518.00' 19,00 12.00 12,451835 19,45 19,45 20,45

ifll0730 0830 0830 09,001535 16,15 17,00 " 18,4019,00 20.00 19,15 20,1520,45 21.45 *

vineri09,15 10.15 07,45 08,4520.45 21.45 14,00 14.452035 21.45 19.15 20.15

sîm bătă1930 2030 11,00 12,00 1

dum inică• 1430 15.05• 20.15 21.15

Preţ bflet: 955.000 l e i respectiv 960.000 lei

Lob CkJ-Mofegiu KDO-IZ05 Bc*ţn->0»j . 1155-16,40

10JO-I1Q5 B4iţai-30oj 115 5-1630 CfcJ-FBolopu 1030-1105 BoWgu-Kl^ 1155-16.40.

Preş N ilrî CloJ - Bojogn» - C lu j: 235J TELEFON: 13-01-16.

itiw l:

CURSE INTERNATIONALE ' dinA utogir.il:

• Cliţ-Nsţxxa - Bixbpcsu. cu pjccarcdm Cluj- Njşccain rilclcdc luni, m ani joi şi vineri ta ora 7.00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de maro. miercuri. i meri şi simMta la ora 11.00.

• Ouj-Naprca • Budapesta, cu plecare în zilele de /oi ora 22.00 şi înapoiere din Budapesta in zilele de vineri ora 16.00.INFORMAŢII:

, Autogara!: 14-24-26 ________ Autogara II: 43-52-78_____

R epub lica - F u rtu n a p e r fe c tă ,.SUA, prcnverâ (10,30; 13; 15.30; 18: 20,30); vineri, sîmbâtâ, duminica - spectacole de noapte cu ta r ii rqdus do la o ra 23 * V ic to ria • O escapadă super, SUA - premieră (11; 13;

15. 17. 19)’ Arta E urim age» - ZILELE FILMULUI FRANCEZ: Am anţii seco lu lu i - v tren . luni - joi (13 .30 ; 16 .18 .30 ), sîm bâtâ (13.30); duminică (1 3 .3 0 .16 ). C ad jo D II o - vineri," luni-joi (21); sîmbătă (16): A sterix ş l Obellx contra Iu l C eza r - sîm bătă (18 .30); Un a lrd e fam ilie - sîmbâtâ (20,45); Qa com m ence aujourd 'hul- duminică (18.30); P rom enons-nous dans le bois dumir»că (20.45) ’ F avorit - N ott/ng Hill. Anglia (12; 14,30; 17; 19,30) * M ir iş ti - De bunâvolo ş l nesilită do nim eni - SUA (13; 15; 17; 19).

TURDA - Fox - Patriotul. SUA (13; 16; 19) ■DEJ - A r ta - Misiune Imposibili 2. SU A (13; 15,15; 17.30; 19,45);

vineri, sîmbătă. duminică - spectacolo de noapte cu ta rif redus de la ora 22; G H E R LA - Pacea - Patriotul. SUA (15; 18: 21) - jo i închis.

F A R M A C I I *. Farm acii de serviciu: s îm bă tă ,

7 octom brie: Farm acia nr. 3 ’ Hygieia A esariap*. P-(a Unirii nr. 10. telefon 1 3 6 3 6 4 . o ra r 6-20. Farm acia nr. 1, P-(a Unini nr. 31. te lefon 1946-06, orar 8-16, Farm acia nr. 8. str. Hbrea nr. 83(87, te le fon 13-04-13. o rar 8- 16. Farm acia nr. 115, str. N. Pascaly nr. 7, te le fon 14-58-98. o ra r 8-14, Farm acia nr. 116, str. Bucegi nr. 5, te lolon 16-18-21, o rar 8-14; PF nr.3 (Gară). P -ta Gării nr. 3. tel. 13.04.26, orar 8-14, Farm acia nr. 68. str. Traian Vuia nr. 26, te lefon 41-50-71, o ra r 8- 14. Farm acia ’ F torafarm ". Com plex F lora, te le fo n 1 6 -1 8 6 8 , Farm acia ’ ZeaL P-(a Unirii n r . 27, telefon 19- 75-96.orar 9-15. Farmacia "Certa", str. C lâbucet nr. 5. M ânâştur, telefon 16- 4 7 -3 7 . o r a r 8 -1 4 ; F a rm a c ia T e n a fa rm *,'B -d u i 21 Decem brie nr. 4, orar 9 -14 , Farm acia "AliVia’ , P-ţa M. Viteazul nr. 26. te lefon 1 3 6 2 6 8 , orar 8-14, Farm acia "Rem edium ", B- dul 21 Decem brie nr. 150, telefon 41-

2 9 6 1 , orar 8-20, Farmacia "Elixir’ , str. Fabricii nr. 5, telefon 4 1 4 1 -2 9 , orar 8- 20, F a rm a c ia ’ E lix ir -P lu s ’ , s tr. Dorobanţilor nr. 21, te lefon 1968-38, o ra r 8 -20 , F a rm a c ia ’ Europharm Union’ , str. Bucegi nr. 13-15, orar 8- 21;

Duminică, 8 octombrie: F a rm a c ia "R e m e d iu m ", B -d u l 21 Decem brie nr. 150, te lefon 41-2961, orar 8-20, Farmacia "Elixir"", str. Fabricii nr. 5 . te lefdn 41-41-29, o rar 8-20, Farm acia "E uropharm U nion", str. Bucegi nr. 13-15, orar 8-14.

Farm acii cu serviciu permanent: Farm ada "Corafarm", str. I. Meşter nr. 4, telefon 4 2 6 5 4 0 : str. Napoca nr. 25, te le fo n 19*C 0-74 , Fa rm a c ia "Cynara", Calea Floreşti nr. 75, telefon 42-62-72, o ra r non-stop.

Farm acii cu serviciu prelungit: Farmacia "Interpharm", str. Primăverii nr. 5, te le fon 42-71-95, o ra r 8-22, Farmacia "Ctematisfarm", P4a Unirii nr. 10, telefon 19-1363, o rar 8-22.

Garda de noap te: Farm acia nr. 3 ‘ Hygie ia A esculap", P -ţa Unirii nr. 10, telefon 136 3 -6 4 , o rar 2 0 6 .

Sîm bătă, 7 octombrie- 7 ,0 0 O ve de tă ...

i populară (r); 8,00 Oameni ca n o i; 8 ,3 0 U rs u le ţu l

W innie; 9,00 Zorro (s); 10,00 Totul la vedere (taikshow); 12,30 Casa mea;13.00 Auto-club; 13,30 De vorbă cu te lesp e c ta to rii; 14,00 Jurnalu l de prînz; 14,10 A r ta M a rin e i... în Ţara Soarelui Răsare (I); 16,00 Concursul h ip ic internaţional de şărituri peste o b s ta c o le ; 1 7 ,00 O ra G; 18,00 Te leenc ic loped ia ; 19,00 Garantat 100% ; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,30 S urprize, surprize ,..; 21,40 Fotbal Prelim inariile CM:. Italia - România; 23,50 Jurnalul de noapte; 0,00 C rash, (dramă SUA 1996).

P u m in ic ă , 8 o c tom brie7 .00 C e a su l' deş tep tă tor; 8,00

Universul credlhţei; 9,00 Regele Leu, Timon şi Pumbaa (d.a.); 9,30 Kiki Riki M ik i; 10,30 V ia ţa sa tu lu i; 12,00 Tezaur folcloric; 13,00 De luni pînă dum inică; 13,45 Jurnalul de prînz;14.00 Naţioonal TV Bingo Liberty;17.00 Concursul h ip ic Internaţional;18.00 Lord o f theDance; 19,OOTrupa de şoc; 20,00 Jurnal. Meteo; 20,25 Sport; 20,30 Ştirile de sîmbâtâ asta;21.00 Faimosul paparazzo (dramă Rom ânia 1999); 22,30 Fotbal show;2 3 .2 0 J u rn a lu l d e noap te ; 0 ,00 Profesioniştii.

f v r iŢ l Sîm bătă, 7. octombrie ^ 7,00 Povestea lui Audrey

Hepbum (f/r); 8,35 Toţi, împreună;9.20 Labirintul (f. SU A 1986); 11,30 Sally, vrăjitoarea (d.a.); 12,00 Piatra m agică (s); 12,30 Trupa DP 2 (mag. pentru tineret); 14,00 Atlas; 14,30 Ştiri; 14,35 M inunile lumii; 15,25 Top TV R 2; 16,30 Parohia Dibley (s); 1 7 ,0 0 'P a ra le le in e g a le ; 1 8 ,30 T e le ju rn a l T V R 2; 1 8 ,45 S upranaturalu l. Seria l docum entar despre- fenom enele supranaturale; 19,40 Avocata (s); 20,40 P lina şi trandafiri (s); 21,30 Familia Porter (s);2 2 .0 0 Ş t ir i ; 2 2 ,4 0 T e a tru l ir ic .T rubadurul"; 0,35 TVM Mesager. •

D um in ică , 8 oc tom brie7 .00 Para le le inega le (r); 8 ,30

Tradiţii; 9,00 Ferma; 10,00 Medalion de in te rp re t: D an V o in icu ; 10,30 Cronici votive; 11,00 Laboratorul Iul N ew ton : 11,30 S a lly vră jitoa rea;12.00 Piatra m agică (s); 12,30 Tip Top, Mini-Top) 13,05 Lumea naturii;14.00 Arta apărării; 14,30 Ştiri; 14,40 In numele sportului; 15,15 Adevărate p o ve ş ti h o llyw o o d ie n e : C hris lian Brando; 16,10 S tar Trek - Voyager (s); 17,00 Lumea de mîine; 18,30 Te le ju rna l T V R '2; 18,40 Sţâpînul dom eniulu i (s); 19,30 Spectacolul lumii văzut de loan Grigorescu; 20,00

.V ia ţa de la capăt (dramă SUA 1995); 21,30 Familia Porter (s); 22,00 Ştiri; 22,05 Teatru: Don Carlos; 0,10 TVM Mesager.

-0t Sîmbătă, 7 octombrie ■ " • " i * 7,00 Tot înainte - Luaţi-vâdupă cămilă! (co.Anglia 1967); 8,30

DispensarulPoliclinic cu Plată s

2• instituţie cu vechi H renume în asigurarea

consultaţiilor: medicale, angajează medici de toate specialităţile.

Adresa: Ştefan Ludwig Roth (fosta M âloasa) nr. 19.Tel.: 130.330 sau 432.557.

Mari regizori - John Avildsen (do);9.30 Aventuri în junglă (s); 10,00 Casa de piatră (mag.); 10,30 Roata - de rezervă (m ag.); 11,00 M arele blond cu un pantof negru (co.Franţa ' 1972); 13,00 Viitorul începe azi (s);14.00 Sub soarele Africii (s); 15,30 Insp ira ţia C aro line i (s); 16,00 O pacoste de frate (s); 16,30 Fashion C lub; 17,00 Orient expres; 19,00 Observator; 19,45 Phoenix (dramă SUA 1998); 21,45 Observator; 22,00 Nash Bridges (s); 23,00 A m e rica n , K ic k b o x e r ( f.S U A 1 9 9 0 ); 0 ,30 Răsturnare de situaţie (f.SUA 1997);2.00 Plăcerea e un lucru serios (f. erotic Franţa 1974).

.Duminică, 8 octombrie7.00 Sub soarele Africii (s/r); 9,00

Suflete rătăcite (s); '10,00 Animax (s); 10,50 Bărbaţi în negru (s); 11,20 Pantera roz (s); 11,45 RoboCop (s);12.10 T înă ru l Indiana Jones (s);13.00 Pe cont propriu (s); 14,00 Totul va fi bine (div.); 16,00 Roswell (s);17 .00 R ăzbunarea (d ram ă SU A 1994); 19 ,00 O bserva to r; 19,50 TeleEurobingo Show; 23,00 Alegere d isperată (dramă SUA. 1996); 1,00 Substitu irea (dramă Franţa 1973);3 .00 Totul va fi bine (div./r).

Sîmbătă, 7 octom brie7.00 Şoimii călători: 7,20

Domniţa cu zulufi (d.a.); 7,40 Dex, m ascatul (d.a.); 8,00 Micii războinici (s); 8,30 Aventurile lui EB (s); 10,00 U ţjpşul Harry (s); 10,30 Poveşti cu surprize (s); 11,20 Gillette - lumea s p o rtu ju i; 1 1 ,35 w w w .a p ro p o .ro (m ag.); 12,00 Bucătăria lui Radu; 12,25 ProMoton 13,00 Ştirile P roTV ;13.10 Ze ro (r); 14,00 D ragu l de Raym ond (s); 14,30 Cybill (s); 15,00 Profashion (mag.); 15,30 Mica fugară ( f. ro m a n tic S U A 1936); 1 7 ,00 C ă lă to ria fan tas tică (c o .S F SU A 1987); 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 Steaua ta norocoasă; 21,30 Ultimul

' m ohican (dram ă SUA '92); 23,50' C lubul Soprano (s); 0,45 Fantezii erotice.

Duminică, 8 octombrie7.00 Şoim ii călători; 7,20 Domniţa

cu zulufi (d.a.); 7,40 Dex, mascatul (d.a.); 8,00 Diabolik (d.a.); 8,30 Auto MP de Formula 1 al Japoniei; 10,30 U riaşu l Harry (s); 11,00 Legende ale secolului 20; '12,00 Profeţii despre trecut; 12,50 Ştirile Pro TV; 13,00 B e v e rly H ills ;, 14,00 D rag u l de Raymond (s); .14,30 Primii paşi (s);15.00 Hercule (s); 16,00 Superbingo Pro TV; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,30 AHy McBeal (s); 20,30 Vacanţa mare la Pro TV; 21,30 Fără vorbe (co.SUA 1994); 23,20 Procesul etapei; 1,00 Fotbal Magazin Liga Cam pionilor;2.00 Fantezii erotice (s); 2,30 Steaua ta norocoasă (r); 4,30 Hercule (s/r).

Sîmbătă, 7 octom brie7.00 Program pentru copii;

10.00 Creaturi sălbatice (do); 11,00 Sport magazin; 14,00 Motor (r); 14,30 Exploziv; 15,00 lubeşte-ţi duşmanul (co.SUA ’90); 17,00 Comisarul Rex (s/r); 18,00 Focus -ştiri. Meteo; 19,00 Real TV; 19,30 Impact; 20,00 Vrei să fii m iliardar?; 21,00 Perechea potrivită; 21,30 21 -popice, cărţi şi fete frumoase; 22,00 Aeroportul (s); 23,00 Impact; 23,30 Comisarul Rex; 0,30 Sex cu Nadine; 1,30 Clona (f. SF SUA '78); 3,00 Focus - emisiune de ştiri (r).

Duminică, 8 octombrie. 7,00 Program pentru copii; 10,00 C re a tu r i să lb a tic e (d o ); 1 1 ,pO Rom ânia@ large (r); 11,30 Stil (r);12.30 Cinemagia; 13,00 Pet Show;13.30 Poză la minut (s); 14,00 Clubul de duminică; 18,00 Focus - emisiune

de ştiri; 18,30 Real TV; 19,30 Impact;20.00 Vrei să fii m iliardar?; 21,00 Escrocii (thriller SUA 1990); 23,00 Im pact (r); 23,30 Furia unei m ame (dram ă SUA 1991); 1,30 Focus - em isiune de ştiri (r).

w / Sîmbătă, 7 octom briez2btoc 8,00 Dan Diaconescu în

direct (r); 9,00 Ţara spiriduşilor, 10,00 M otor extrem (r); 10,45 Economic A B C ; 11,00 Ţara d e d in co lo de

-B ucureş ti (r); 12,30 Gura lumii (r); 12,35 Documentar, 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Week-end ABC; ,15,30 Dreptu l la apărare; 16,30 Lum ea m isterelor; 17,00 R endez-vous la Tele 7; 18,00 Lumea în clipa 2000;19.00 Telejurnal; 19,45 Derrick (s);21.00 Docum entar 21,30 O noapte cu Adrian'Păunescu; 1,30 Rendez- vous la Tele 7 (r); 2,30 Telejurnal.

Duminică, 8 octom brie 8,00 Lumea în clipa 2000 (r); 8,15

M otor extrem; 9,00 Domino; 10,00 Dreptul la apărare (r); 11,00 In justiţie . (r); 12,00 Lumea îrr clipa 2000 (r);1 3 .0 0 O ra unu a v e n it; 1 5 ,4 5 C ine tour 16,15 Cutia muzicală; 17,00 Forţa destinului; 18,00 Gala Tele 7; 18,50 Pariu T rio - LO TO ; 19,00 Telejurnal; 19,30 D ocum entar 20,00 D ocu m e n ta r 21,00 Iţi m ai aduci aminte, Doamnă?; 21,55 Pariu T rio - L O T O ; 2 2 ,00 C e n a c lu l .T o tu ş i iubirea"; 1,15 Ora unu a venit (r).

CABINET MEDICAL ONCOLOGICC L U J N A P O C A ,

str.P F tO F C IO R T E A hr.9 (c a rtie r G rig orescu ) ..

Prof.dr. LUCIAN LAZÂR(G inecologie . Chirurgie, O nco log ie)

L , M i: 1 5 - 1 8 ; M a , J : .1 6 ” - 1 8 ”

Dr. V A LEN TIN P O P E S C U (C h iru rg ie , O nco log ie )

M a , J : 1 '4 ” - 1 6 : V : 1 5 ^ 1 7S : 9 - 11

Dr. DAN-SORIN POPESCU(U rologie) -

L, M i: 1 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 “ - 2 0 V : 1 6 - 2 0

P R O G R A M A R E : ' tel/fax (064) 18.76.04

în timpul orelor de funcţionare. • . a cabinetului ..

Sîmbătă, 7 octom brie10,00 Ştirile de Acasă (r);

10.35 Acasă lâ bunica (r); 10,45 D rag o s te ş i pu te re (s ./r) ; 11 ,10 F io re lla (s /r); 1 2 ,0 0 9 0 -6 0 -= 9 0 Fotomodele (r); 12,50 La casa de vis (mag.); 13,25 Doctorul casek 14,00 Acasă cu Ruxandra Săraru; 15,00 înge r sălbatic (s); 15,45 M iracolul iubirii (s); 16,35 Căsuţa poveştilo r 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s); 18,30 Ramona (s); 19,20 Al şaptelea cer (s); 20,15 Acasă la ro m ân i; 22,00 P rie ten i pe v ia ţă (co.SUA 1982).

Duminică, 8 octombrie 10,00 Căsuţa poveştilor (r); 10,30

Doctorul casei (r); 11,05 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 Fiorella (s/r); 12,15 A casă la rom âni; 13,30 V e rd ic t: crimă! (r); 14,30 Trei femei (s); 16,00 la -m â acasă! (r); .16,35 C ăsu ţa poveştilo r 17,00 Dragoste şi putere (s); 17,30 Fiorella (s); 18,30 Ramona (s); 19,20 Al şaptelea cer (s); 20,15 Columbo: reacţie negativă (f. SUA ’74); 22,00 Pămîntul speranţei (s);23.35 Acasă la români.

Redacţia nu îşi asumă responsa­bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

^ POLICLINICA^ INTERSERVISAN

str. Pascaly nr.5, cart. Gheorgheni INTERNE ♦ CARDIOLOGIE ♦ NEURO­LOGIE ♦ PSIHIATRIE ♦ ENDOCRINO­LOGIE ♦ REUMATOLOGIE ♦ ECOGRA- FIE ♦ ALERGOLOGIE ♦ DERMATOLO­GIE ♦ CHIRURGIE ♦ ORTOPEDIE ♦ O.R.L. ♦ OFTALMOLOGIE ♦ GINE­COLOGIE ♦ ONCOLOGIE ♦ PEDIATRIE

♦ UROLOGIE ♦ ACUPUNCTURA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

EC0GRAF1E • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru ste rilitate feminină

T ratam ente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacteriologic tmunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină) ZILNIC, in c lu s iv DUMINICA

o re le 7 - 2 1 Medic dc gardă: orele 21- 7 ‘ ■ • R e z e rv a re , c o n s u l ta ţ i i

I a t e i . 4 1 .4 1 .6 3 . \ >

CABINET M EDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea M oţilor nr, 106, ap. 5 , . Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamento stomatologica complexa:

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie jrezecţii, implante) Programări zilnic la tisL: 430.028

ORAR \ . ;Lonl - Vineri: 9-19

Sîmbâtâ: 10-13

s îm b ă tă , o ra 20 ,30:

Babei derniere fatigue .

Dr. PETRE § MUREŞAST |

Str. I. P. Voiteşti nr. 2-4 , A p. 31 Tel.; 134.167 sau 094/660 .771.

(V ezi pag, de publicitate)

S îm bătă, 7 octom brie — 5 6 0 -8 :0 0 Lupta cu Som nul8:00-

K Î4C T ţo :0 0 S u p er weekend (ştiri dew eekend, re com a n d ă ri cu ltu ra le , horoscop, d e d ic a ţii) ; 1 0 :0 0 -1 1 :0 0 B ă tă lia n i tu r i lo r (em isiune concurs în d irect cu" ascultătorii, un jurnal d in shcrw-biz, ştiri); 11:00 - 12:00 Studio M - re a liza to r Sorin M ocanu; 12:00 - 15:00 W eekend în do i: Tu ş l N o i - realizator Sorin Mocanu; 15:00 - 16:00 Fabrica de H lturi - realizator Dom inique lancu; 16:00 -18 :00 Super 50 - realizator Tony Tesiu. 18:30-19:00 Contact Film - rea liza to r U ana S tancki; 19:00 - 22:00 Seară de s e a ră ; 22 :00 - 5 :00 Pînă m îine dimineaţă - realizator Manuel Armând. Program de discotecă la R adio C o n ta c t

D u m in ic ă , 8 O ctom brie 5:00 - 8 :00 Lupta cu Som nul 8:00 - 10:00

. Super w eekend (ştiri de weekend, recomandări cu ltura le , horoscop , ded ica ţii); 10:00 -11:00 Bătălia N itu rilo r - rea lizator Râzvan Popescu;. 11:10 - 11:25 Trucuri pentru fem ei - realizator Laura hrăndo iu ; 11 :50 - 11:55 Cheie Contact M otor - rea liza to r R ăzvan Ungureanir, 12:00- 13:00 H it-in terv iu - realizator Sorin Mocanu; 13:00-15:00 W eeken d în D o i: Tu ş i N oi - realizator S orin M ocanu; 15:00-19:00 Contact FM; 19:00 - 22.00 Seară de seară; 20:10 -

. 20:15 F ir d irect cu A m erica - realizator Aurelia Boriga; 21:00-22:00 Ora de Fo tba l - realizator

■ Bogdan" D ragom ir ş i Horia Ivanovici.

UNIPLUS Radio | ™ r ie7 5,00 U n ip lu s d e d im in e a ţă ; 8,00 Program inform ativ BBC ; 8 ,30 S in d ro fia de W eekend; 1260 P op -P lus ; 14,00 Program informativ BBC; 14,30 P ro g ra m m u z ic a l; 1 8 ,0 0 'P ro g ra m

inform ativ BBC; 18,30 Dance - m a ch ln e i 21,00 Program inform ativ BBC; 21,30 Party.

D u m in ică , 8 o c to m b rie5 .00 U n ip lu s d e d im in e a ţă ; 8 ,00 Program inform ativ BBC; 8,20 S ind ro fia d e W eekend;14.00 Program informativ BBC; 15,00 P rogram m u z ica l; 18,00 Program inform ativ BBC; 18,30 Dacă d ragos te nu e, n im ic nu e; 21.00 Program inform ativ BBC; 21,30 U n ip lu s n o c tu rn ; 23,00 Program inform ativ BBC.!-------— ------ 1 S îm bătă, 7 o c to m b rie

K t r 111 • 8 .0 0 -8 .3 0 B B C ; 8 .3 0 -1 0 .0 0 l — î i C a fe a u a de d im in e a ţă ; 10.00

c o u T iu f-U lu b (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptăm înă; 14.00 BBC; 14.30 N o i titluri de la casele de discuri, 15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC, 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.

D um in ică , 8 o c to m b rie 8.00-8.30 B B C ; 8.45-9.00 Evanghelia de

.dum inică; 9.00 Cafeaua de dimineaţă; 10.00 D oar o poantă să-ţi m ai spun (Ucu Florea şi O vid itiR a ţiu ); 11.00 Sport FM (George Ciotlâuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r)14.00 BBC; 16.00 Country Club; 17.00 Top şi- aşa (r); 18.00 BBC ; 19.30 Hitmix; 21.00 Taxi Music.

: Sîm bătă, 7 o c to m b rieE3 C D ' P rim u l salut 8 :00 -11 :00 ; Ş tiri: E A a i î I J 09:00, ‘ 10:00, 13:00, 15,00-, 2 ’1:00; S alu t8 60 ; Meteo, utilitare 8:10; Revista presei 8,20; Horoscop 8:50,9:50; Ce m ai crede lumea 9 ;2 0 ; P ro g ra m cinem a 1 0 :2 0 ; ‘ P ro g ra m in form ativ B B C 11:00 - 11:15; C inem am a - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - A nca Micheti 11:30; Club 2000 - muzică de film - C ristian M u re ş a n u 1 2 .0 0 ; A n tid o t -

contemporary christian m usic - Ştefan Coroian 13:20; Lanţul slăbiciunilor - top de noutăţi m uzicale- Horaţiu Nicoară 14:00; Divertis Radio Blitz - retrospectiva săptămînii 16:00; Hei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 17:00; P rogram In fo rm a tiv B B C 18:00 - 18:30; Noaptea cu CD Radio 22:00 - 02:00.

D um in ică , 8 o c to m b rie . Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00, 13:00,15,00, 21:00; Salut 8:00; Meteo, utilitate 8:10; Revistă presei 8,20; Horoscop 8:50,9:50; Ce m ai crede lumea - retrospectiva săptămînii 9:20; Program inform ativ B BC 11:00 -11 :15 ; H ei rup - muzică românească - Ştefan Coroian 11:30; D ivertis R adio B litz - retrospectiva săptămînii (r.) 12:30 ; Lanţu l amintirilor - top al celor mai frum oase cîntece din anii '40, '50, '60, '7 0 , '80 z T ib e r iu C rişa n (r ); A n tid o t - contemporary christian-m usic - Ştefan Coroian 15:20; Cinemania - cultură cinematografică şi noutăţi pe ecrane - Anca Micheti 16:30; Club 2000 - muzică de film - Cristian Mureşanu (r.) 17:00; Program inform ativ BBC 18:00 -18:30; Lanţul s lăbiciunilor - top de noutăţi muzicale - Horaţiu Nicoară (r.) 19:00; Miracolul sunetelor - muzică electronică - Cristian Mureşanu 21:20.

______ -___ S îm b ă tă , 7C R A D I O C L U J J ' o c to m b r ie -

. 6 ,0 0 B unădimineaţa - un program matinal de informaţii şi muzică prezentat de Anca Băltan. 8,00 -1 0 ,0 0 Emisiunea în limba m aghiară. 10,00 Buletin

. de ştiri. 10,05 Sesam deschide-te. Prezintă , Livia Inceu. 11,00 Transmisie directă; Fotbal,

Divizia B, seria â ii-a; 13,00 Radiojurnal. Bucureşti. '1 3 ,1 5 Lum ea m uzicii. Prezintă

■ Ciprian Rusu. 14,00 Program m uzical pe staţia de unde ultrascurte cu frecvenţa de 95,60

MHz, 16,00 Emisiunea in limba .maghiară. 18 ,00 Ş tir i. 18,05 A cu s tlc o n - ce na c lu radiofonic. Redactor Radu Săpiăcan. 19,00 Radiojurnal Radio România Actualităţi. 19,15 Din grădina cu flori multe, dinte ce şi jocu ri p o p u la re , m u z ică p o p u la ră la c e re re a ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron V îrtic . 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului.

Duminică, 8 octom brie "6,00 Program muzical pe staţia de unde.

ultrascurte cu frecvenţa de 95,6 MHz, 8,00 Ştiri. 8,05 La izvor de cînt ş i dor. Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 _ A p ă ră to r ii g l ie i tran s ilvane . E m is iu n e a " Armatei. 10,00 Mileniul III. Emisiune realizată de p u b lic is tu l C onstantin M usta ţă . 11,00 R adiodum inica. Emisiune de divertism enL Prezintă: Cornel Udrea. 13,00 R adio jurnal Bucureşti. 13,15 Diligenta de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Ştiri.18.05 Peluza, radio. Ta lk s h o w 'p e tem e s p o rt iv e : R e d a c to r M ih a i G o ţiu . 1 9 ,0 0 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Univers enigmatic • enigmele Universului. Redactor; Lucia Stana Sevianu. 20,00 Mesaje spirituale.20.05 Din grădina cu flori multe. Prezintă C o d ru ţa A ro rt V îrtic . 2 1 ,5 0 Ş tir i. 2 2 ,0 0 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA

91,2 MHz FM

CABINET MEDICUL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

Cluj-Napoca, ,str. Observatorului nr. 13, ap. 12 ,

(autobuze; 35, 43, 46)

* Consultaţii, tratamente::

CH IRURG IE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19 ' /

Pediatrie;'L: 16 - 21; Ma J: 19-2); Mi, V; 14-21; .S: 9-11.

: Medicină generală:- ,ACUPUNCTURA 'Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30.. H0ME0PATIE: Ma, Mi, J: 9-12. •

informaţii/programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. UNIV.Dr. MIHAI CĂLUGĂED

Dr. ANGELA CÂLUGĂRDStr. Prahovei nr. 11

(lîtigâ biserica Bob)PROGRAM OFTALMOLOGIE . L , M i , V - 1 7 - 2 0

S - 8 - 1 2 . /

te l . : 42.56.18; te l/fa x :1 9 .l4 .6 8

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UliORlTORIl DE SMTATE MIKT.Ul flJ'J stă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile ia numărul 186864.

ar putea fi reclama dumneavoastră

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

(“International Herald Tribune”)

în condiţiile în care preţurile , la petrol au atins cel mai înalt

nivel din ultimul deceniu, iar politicienii de la Paris şi Washington sînt în căutarea unor ţapi ispăşitori, a venit vremea ca atenţia să se îndrepte

. strict spre propria ţară. Pentru actualele preţuri mari ale petrolului se face mai puţin vinovată OPEC (organizaţia ţărilor producătoare de petrol), această situaţie fiind în mai mare măsură consecinţa unei reflectări a eşecului din ultimul deceniu de a re.duce dependenţa de petrol. Dacă nu se va profita de acţuala criza pentru a se am eliora econom iacombustibilului şi diversificarea resurselor energetice, atunci atît sănăţatea economiei mondiale, cît şi cea a mediului ambiant global vor fi expuse riscului.

După reducerea dependenţei de petrol în anii ’70 şi ’80,

•comunitatea internaţională a beneficiat de o adevărată abundenţă a acestei resurse în ultim ul „deceniu, crescînd consumul cu 9 milioane de barili pe zi. Trecerea la vehicule autoutilitare sport pe bază de benzină în SUA, boomul înregistrat de transportul cu camioane în Europa şi dublarea transportului aerian global în ultimii ll-an i au jucat un rol deoseb it . în c re ş te rea - consumului de petrol. SUA.

care reprezintă 4 la sută din populaţia mondială, consumă aproximativ un sfert din petrolul mondial şi importă în prezent

„peste jumătate din necesar., în urma creşterii cererii, consumul de petrol a început, din nou să facă presiuni asupra plafonului global al producţiei. Chiar preşedintele OPEC a declarat recent că membrii acestui cartel deţin rezerve petroliere limitate, neputînd să îe asigure chiar şi atunci cînd doresc să o facă. Totodată, toate aceste rezerve se „află efectiv în ' Arabia Saudită. în acest timp; economiile în plină dezvoltare din Asia şi. America Latină depun eforturi majore pentru a. copia modelul economiei bazate

'pe petrol din Nord. „Un caldul îngrijorător arată că

dacă China singură va consuma o cantitate tot atît de mare de ţiţei pe cap de locuitor cît SUA în prezent, producţia mondială de petrol se va dubla.. Dar ea este deja în scădere în multe ţări şi nici un geolog care se bucură de credibilitate nu va putea susţine că omenirea va ajunge vreodată să o dubleze. Cifrele arată că în timp ce resursele de , petrol sînt suficient de abundente pentru a satisface astăzi necesităţile energetice ale unui-miliard de persoane din ţările industrializate, ele nu vor putea satisface necesităţile a peste 6 miliarde de consumatori c ît vor exista peste cîteva decenii.

: ‘ Dacă dependenţa de petrol tot mai mare este nerealistă: din perspectiva resu rselo r disponibile, dintr-o perspectivă ecologică ea este iraţională. Combustia unor cantităţi mari de petrol contribuie la creşterea cantităţii de bioxid de carbon în atmosferă, un circuit ce trebuie oprit curînd dacă nu se doreşte distrugerea: efectivă a fiecărui ecosistem şi economii ale planetei. Preţul real al petrolului nu este 30 dolari barilul, pe care îl plătesc în prezent consumatorii, ci cel al pierderilor imense generate de top irea .calo te i arctice sau distrugerea continuă a numeroase recifuri tropicale de corali - un prejudiciu legat de încălzirea globală pe care' generaţiile Viitoare nu vor putea să o . anihileze oricît de multe eforturi ar depune în acest sens.

T o t,aşa cum economiile secolului al XX-lea au fost alimentate de petrol, acest secol trebuie alimentat cu o nouă generaţie de resurse energetice. Aceeaşi revoluţie tehnologică care a creatTntemetuI şi- multe alte minuni poate fi utilizată pentru a stăpîni eficient şi alte resurse energetice ca cea eoliană, biomasa şi alte forme de energie solară. Aceste noi instalaţii .vor putea transforma fluxurile extrem de bogate, dar difuze, de energie recuperabilă în hidrogen concentrat ce poate fi utilizat pentru a completa rezervoarele mondiale de

benzină. Deja piaţa acestor tehnologii este în creştere şi. fabricanţii de automobile, care pe vremuri păreau să fie fixaţi definitiv asupra motoarelor cu combustie internă, dezvoltă în prezent o nouă generaţie de maşini pe bază de. hidrogen. Daimler-Chrysler, unul dintre cei mai mari producători, a investit 1,5 miliarde dolari

.'pentru a lansa pe piaţă lOO.ObO de asemenea vehicule pînă în 2004. Pentru primă dată de la cal şi trăsură există speranţa ca

’ parcul de transport mondial să poată fi.eliberat de dependenţa. de motoarele cu combustie internă pe bază de petrol.

■ British Petroleum a anunţat că susţine noua denumire “Beyond Petroleum” (Dincolo de Petrol). A venit vremea pentru companiile energetice să îşi plaseze investiţiile în dolari acolo, unde le dictează interesele corporatiste, iar pentru

-consum atori să pună capăt “jeluirilor” privind preţurile petrolului şi să înceapă să achiziţioneze mai nlulte autom obile' pe bază de

. combustibil eficient. Totodată; a venit vremea pentru politicieni

■ să înceteze să mai facă oficjul de intermediar între producători.> şi consumatori prin reducerea impozitelor pe combustibil. în loc şă procedeze astfel ar trebui ‘ să acorde stimulente fiscale care., vor impulsiona piaţa în direcţia unei noi generaţii .d e combustibili şi motoare. »

■ 1 ~1 ■ -

(The Washington Post)

La finele primului său summit de după 1975, Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol a afirmat că ţările bogate care se plîng de preţul ridicat al petrolului ar trebui să scadă impozitele pe,benzină şi să ajute lumea în curs de dezvoltare, să facă faţă preţurilor Ia combustibil, prescriindu-i

, datoriile'.Prin “Declaraţia de la Caracas” , un

manifest în 20 de puncte, care stabileşte obiectivele organizaţiei, membrii OPEC au urmărit să-şi adjudece un atu moral în disputa cu ţările industrializate asupra responsabilităţii pentru creşterea preţurilor petrolului pe plan mondial. Grup cunoscut mai mult pentru averea sa decît jfentru conştiinţa, sa socială, OPEC s-a erijat în avocatul lumii în curs de dezvoltare şi a îndem nat “ţările industrializate şă recunoască faptul că tragedia cea mai mare cu care se confruntă omenirea este sărăcia”.

Documentul se constituie într-o poziţie de negociere pentru cele 11 ţări ale OPEC, care au dat dovadă de o neobişnuită unitate în faţa presiunilor crescînde de pe plan internaţional de a reduce preţul ţiţeiului, în prezent .de circa 30 dolari barilul. înainte de summit, SUA şi Uniunea Europeană au cerut organizaţiei să mărească ̂ producţia pentru a determina scăderea preţurilor, care ajunseseră să depăşească 35 dolari barilul în septembrie, nivel nemaiîntîlnit după războiul din Golf din 1991. Liderii OPEC, care controlează două treimi din exporturile mondiale' de petrol, s-au limitat însă la a-şi lua un angajament general de a “asigura consumatorilor livrări adecvate, punctuale şi sigure de petrol la preturi corecte si stabile’.

Mai explicit, declaraţia şi comentariile ulterioare ale membrilor OPEC au dat vina pentru creşterea preţurilor, la benzină şi

combustibil de locuinţe pe impozitele stabilite de ţările industrializate, cerîndu-le să le reducă “în beneficiul consumatorilor”. Documentul notează că “dezvoltarea economică şi socială şi eradicarea sărăciei trebuie să fie prioritatea nr. 1 pe plan global” . Membrii OPEC s-au angajat totodată să analizeze crearea unei bănci şi a unei universităţi ale organizaţiei şi au lansat un apel în favoarea “iniţiativelor de reducere a datoriilor din partea comunităţii donatorilor internaţionali”. “Povara grea a datoriilor blochează dezvoltarea în măsură m ult mai mare decît preţurile circumstanţiale ale petrolului lâ un moment dat”, a declarat în încheierea summit-ului preşedintele venezuelean Hugo Chavez, lider, militant ce şi-a asumat-rolul de purtător de cuvînt al lumii a treia.

; R ezultatul summ it-ului lase piaţa mondială a petrolului.în suspensie;probabil pînă în noiembrie,'cînd .miniştrii OPEC se vor întîlni la Viena, iar ţările producătoare de petrol urmează să se întîlneascâ la Riad, în Arabia Saudjtă, cu reprezentanţii celor consumatoare. în documentul final, liderii OPEC au convenit să organizeze din cinci în cinci ani reuniuni la nivel de şefi de stat pentru a consolida legăturile naţionale.' Summit-ul anterior al OPEC, cel de acum 25 de ani, a avut loc în Algeria-într-o perioadă similară de creştere, a preţurilor petrolului.

Pe parcursul celor trei zile ale reuniunii de la Caracas, OPEC a afişat o unitate pe care preşedintele Chavez şi alţi membri ai cartelului speră să o Iasă drept moştenire pentru vremurile viitoare. In particular s-au ivit însă unele disensiuni între ţările membre, care în cei 40 de ani de istorie a organizaţiei şi-au încălcat frecvent cotele de producţie şi s-au angajat în conflicte reciproce.

O propunere a Irakului'de a susţine

ridicarea embargoului comercial impus de ONU după războiul din Golful Persic a fost blocată de Arabia Saudită şi Kuweit. Irakul a acuzat în septembrie Kuweitul că îi foloseşte rezervele de petrol, acuzaţie ce a împins în sus preţurile de teama unei noi invazii.

Al doilea şi ultimul semn de neînţelegere l-a avut ca sursă pe prinţul_ Abdullah al Arabiei Saudite, care a afirmat câ ţara sa este “pregătită şi dispusă” să-şi mărească producţia pentru a readuce preţurile între limitele de 22-28. dolari barilul. Arabia' Saudită este singura.ţară din OPEC capabilă să îşi m ajoreze producţia în mod' semnificativ, ceea ce ar afecta însă în mod negativ situaţia financiară a alto; ţări- • membre. în condiţiile în care petrolul a ajuns la o valoare cvadruplă în decurs de un an, membrii OPEC au colectat venituri, neaşteptat de mari, care au susţinut majorarea cheltuielilor guvernamentale, proiecte de lucrări publice şi alte investiţii foarte necesare pe plan naţional.

în general, membrii „OPEC au respins pe un ton unanim afirm aţiile ţărilor industrializate, potrivit cărora organizaţia lor este responsabilă pentru creşterea preţurilor la petrol. Şi, în ciuda simpatiei manifestate faţă de lumea în curs de dezvoltare, documentul final a pus pe loc de frunte “protejarea intereselor ţărilor membre ale OPEC”. în declaraţiile lor publice, liderii OPEC au acuzat globalizarea economică pentru proliferarea inegalităţilor dintre ţările bogate şi cele sărace şi şi-au reiterat dreptul de a stabili preţul resurselor naturale proprii. La conferinţa de presă de

, la sfîrşitul reuniunii, Hugo Chavez a afirmat că vina pentru problem ele cu care se confruntă lumea în curs de dezvoltare o poartă nu OPEC, ci “sistemul economic mondial diabolic”.

ACCIDENTE ECOLOGICE -protecţia şi

administrarea Dunării(A d u n a re a p a r la m e n ta r ă a C o n s i l iu lu i lE u ro p e i)

(extrase)- După poluarea accidentală produsă la Aurul Baia Mare,

Ministerul roman al Apelor, Pădurilor şi Mediului a depus plîngere penală în instanţa teritorială împotriva direcţiei- societăţii mixte Aurul Baia M are/care are*capital majoritar australian; Ancheta este în curs de desfăşurare.' - Statele vecine cu România, Ungaria, Ucraina, Bulgaria,.

Ca şi Comisia internaţională pentru protecţia Dunării au fost informate imediat şi în mod operativ. . • • , 1 .

- Ministerul român a l. Apelor, Pădurilor şi Mediului a elaborat un proiect de' lege privind securitatea barajelor (cupjinzînd aici şi depozitele industriale şi locurile artificiale de decantare),.supus procedurii juridice de transmitere către Parlament, procedurile‘de autorizare în vederea construcţiilor

-'şi exploatării fiind radical revizuite şi corectate.' - Au fost luate decizii la nivel, guvernamental urmărind o sporire a gradulu^ de securitate în exploatarea depozitelor de reziduuri şi, a lacurilor artificiale de decantare.

- După accident a fost instituită o unitate “task forcc” sub egida Comisarului European, d-na M argot W allstrom ; reprezentanţii ONU, ai M inisterelor pentru Mediu din Rom ânia şt Ungaria, ai U niunii Europene, C om isiei internaţionale pentru protccţia-Dunării şi ai Fondului Monetar pentru Natură sînt angajaţi la rindul lor in ancheta asupra

; accidentelor. Concluziile anchetei nă au fost încă finalizate. De asemenea, nici elaborarea şi publicarea concluziilor

• Inventarului surselor de poluare care comportă riscuri în industria minieră extractivă şi în exploatările industriale din bazinul hidrografic al Tisei nu au fost deocamdată încheiate.

. - Lista revizuită a surselor dc poluare, în cadrul Programului de reducere a poluării pe fluviul Dunăre, a fost realizată cu participarea guvernelor român, ungar şi ucrainean, avînd în vedere o cooperare transfrontalieră operativă.

- Măsurile luate dc autorităţile române după accident şi măsurile preventorii au lat ut obiectul unei analize a delegaţiei Ministerului german al Mediului, condusă de secretarul dc stat d-na Gila Altman. •

i - în perioada actuală, procedurile legale dc aderare â României la Convenţia asupra responsabilităţii civile pentru pagubele produse de activităţi periculoase pentru mediu,

. semnată la Lugano în 1993, ca şi la Convenţia asupra protecţiei ' mediului prin legea penală sînt în curs dc pregătire.

• - Date fiind anumite afirmaţii lansate în dezbaterile Comisiei şi în mass-media europene, doresc să precizez câ o comparaţie între accidentul de la SC Auml Baia M art şi accidentul dc la Ccmobîl este foarte departe de adevăr, pentru câ, din 'nefericire, accidentul de la Ccmobîl a avut şi va avea timp dc cîteva decenii efecte globale asupra mediului şi vieţii oamenilor. Au existat, de asemenea, un marc număr dc victime umane. Dar. accidentul de la SC Aurul Baia Mare nu a produs nici o victimă umană, iar mediul bioacvatic a început să se refacă în scurt timp după trecerea undei poluante. Pc dc altă parte, însă, sînt conştient câ orice nouă cantitate dc'substanţe toxicte şi poluante ar putea accentua starea avansată de degradare a mediului în bazinul Fluviului Dunăre, avînd drept

... consecinţă afectarea bazinului Mării Negre.Pagubele produse au fost limitate pe teritoriul României

(cîţiva peşti morţi) şi încă nedovedite pe teritoriul, ungar şi cel iugoslav. Concluziile, mai m ultor specialişti sînt că

I mortalitatea piscicolă apărută pe cursul inferior al Tisei a fost •■urmarea introducerii de hipoclorit în ape pentru a neutraliza cianura. Consider că este bizar faptul că, în pofida mortalităţii

. piscicole ridicate raportate de autorităţile ungare şi iugoslave, pe întregul sector românesc al Dunării nu s-â găsit nici un peşte mort. - • : „. Aşadar, în această situaţie, nu putem trage decît două concluzii: fie autorităţile ungare şi iugoslave au reuşit să îndepărteze toţi peştii morţi (inclusiv pe cei mici), fie m ortalitatea piscicolă nu : a âvut am ploarea declarată, Autorităţile române au exprimat în repetate fînduri opinia că peştii morţi prezentaţi de media ca peşti proveniţi din Tisa erau în realitate peşti care nu populează în mod natural cursul apelor din regiune, ci provin dintr-o fermă piscicolă.• Mulţumind pentru analiza extrem de competentă realizata de dl Zierer şi Sir Chapman, doresc să remarc, în calitate de parlamentar român, importanţa a două prevederi din proiectele de rezoluţie şi recomandare: 1. Reluarea examinării proiectului de Cartă a Bazinului: Dunării, avînd în vedere adoptarea sa

■rapidă, Oferta României, stipulată în'Recomandarea 1330/1997 (referitoare la Carta Europeană a Bazinului Dunării), de a înfiinţa Secretariatul permanent al Cartei râmîne valabilă; 2. Invitaţia adresată Parlamentului şi Guvernului României de a reactiva, în virtutea Pactului de Stabilitate pentru Europa de sud-est, discuţiile cu statele riverane asupra proiectului de Cartă Europeană a Bazinului Dunării.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

.1993 - Mircea Dinescu şi-a d a t demisia din funcţia de preşedinte al

Uniunii-Scriitorilor.

Actualitateaculturală

Concurs de epigrame

U niunea E p ig ram iştilo r din Rom ânia organizează concursul U.E.R. - trim . IV/ 2000 cu teriia “CO R UPŢIA ” . Vor fi trimise 3 epigrame la tema impusă şi 5 epigrame la tema liberă, dactilografiate în '2 exemplare, format A 4, cu m otto şi un pliculeţ cu iden tita tea au to ru lu i. T E R M E N - 25 octombrie 2000. Materialele pentru-concurs se exped iază pe adresa: C orpeliu COSTÂCHESCU, str. Vlaicu Vodă nr. 15, Bl. V. 64, sc. 1, et. 4, ap. 19. Sector 3, cod 74285. O.P. 4 -• VITAN - BUCUREŞTI. Telefon - 01-322.20.09.

Simpozion Cultural NIPPONICA__________________

F u n d a ţ ia NIPPONICA i n v i t ă p u b l i c u l c l u j e a n interesat la un s i ni p o z i o a cultural care va avea loc m i e r c u r i ,

U octombrie a.c.. cu începere de la ora 17, la sediul Forumului Democrat German din Cluj-Napoca. str. Memorandumului nr. 8. Potrivit programului anunţat, organizatorii contează pe prezenţa următorilor invitaţi: Nicolae Bcnca - publicist; Paul Diaconu - Preşedintele Fundaţiei NIPPONICA din B ucureşti; R odica F rcn ţiu - as isten t universitar la Universitatea “Babcş-Bolyai"; Cornelia Gorud - reprezentant al Fundaţiei NIPPONICA la Cluj-Napoca; dr. Paul J. Poir, tra m a T âm âianu - coordonatorul program ului d e . lim ba japoneză la Universitatea “Babeş-Bolyai”. .

Cursuri deCEREMONIA CEAIULUI

Tot Fundaţia N IP PO N IC A a n u n ţ ă a p r o p i a t a începere a cu rsu rilo r de C e r e m o n i a ceaiu lu i - opractică străveche pe care japonezii au transformat-o în artă. Lecţiile se vor desfăşura în sala Forumului Democrat German din Cluj-Napoca, str. Memorandumului nr. 8, în zilele de m arţi, m iercuri şi joi, între orele 10-12 şi 15-17, şi vor fi susţinute de doamna Kazuko Diaconu.

“Latino Angels” se bucură de mare succes_______ _

Gherlenii sînt mari amatori de dans. Odată cu înfiinţarea clubului de dans-de societate “ Latino Angels” , afirmaţia se confirmă.- Cursul iniţiat în câdrul Casei de Cultură se bucură de mare popularitate. Tinerii din municipiu au luat cu asalt repetiţiile conduse cu multă pricepere şi răbdare de’ prof. Alexandru Miheştean din Dej. O serie a absolvit cursul la începutul acestei veri, iar zilele trecute 50 de amatori de dans din localitate au făcut primii paşi în. ritm de... dans. 15 tipuri de dans de societate şi sportiv se află în repertoriul cursului, organizat într-una din sălile Casei de Cultură, instituţie culturală ce găzduieşte pe amatorii dansului din Gherla. Cel mai tinăr participant la curs abia a împlinit 10 ani, iar cel mai “vîrstnic” are 40 de ani. Cu toţii iubesc dansul, mişcarea şi ritmul muzical. La Gherla elevii .ştiu să danseze, dar nici cei trecuţi de prima tinereţe nu se lasă mai prejos. Cel puţin acest lucru ni-1 dovedeşte succesul cursului de dans de societate organizat recent -

SZ. Cs.

Rubrică realizată de M. BOCU

ĂÎ l bătă-CJua is /v â iK a s s ' s n u '3:e t t t n X e t e * * . - - •

m edicul ş i muzicianul George FREURDIiUCI) -eliyeanul din m alheson

în fiecare toam nă, doctorul George Freundlich din Matheson (Canada) revine la Cluj, în oraşul copilăriei, adolescenţei şi studiilor universitare de medicină, în casă părinţilor de care se simte foarte legat şi pe care îi venerează. Revine pentru a-şi regăsi prietenii şi amintirile, atmosfera şi valorile sufleteşti de acasă, zilele însorite şi aleile tomnatice, de-altădată sau norii vînturilor de apus... Doctorul Freundlich, director medical aî Bingham Memorial Hospital din Matheson - în care descoperim cu plăcere un spirit aproape expresionist, care simte şi trăieşte într-o, mişcare continuă, care ştie că pînă şi imensa inerţie a lumii şi a destinului reprezintă o mişcare - e, prin natura sa, un om aî artelor şi al' ştiinţelor, apreciat în ţara sa de adopţie pentru performanţele sale medicale dar şi artistice (ordinea poate fi, oricînd, inversată!).

Muzicianul rafinat, produs al Liceului de Muzică din Cluj-Napoca (absolvent al clasei de trombon),

.membru ăl Orchestrei Simfonice din Timmins şi membru al Direcţiunii Orchestrelor Canadiene, a participat la Conferinţa anuală a Orchestrelor Canadiene 2000 - eveniment care a reunit la Montreal participanţi din întreaga lume, solişti, compozitori, directori de orchestre, profesori, consilieri, sponsori, persoane implicate în lumea muzicii simfonice. Nu a fost vorba însă de-o • participare formală, pentru că,-la manifestarea amintită, dr. Freundlich a fost nu doar conferenţiar, ci şi-a adjudecat, pe lîngă recunoaştere internaţională, şi o importantă distincţie. A susţinut expunerea intitulată: Valoarea orchestrelor de tineret în ziua de azi: realizarea echilibrului între educaţie şl performanţă artistică şi a moderat seminarul cu tema: Orchestra pe scena mondială. Organizatorii i-au acordat Diploma de onoare din partea Asociaţiei Orchestrelor Canadiene' şi a Consiliului Canadian pentru Cultură şi Artă. Mai mult decît atît; în scrisoarea primită de dr. Freundlich din partea Directorului Executiv al Orchestrelor Canadiene se spune între altele: “In numele consiliului de conducere doresc să v l mulţumesc foarte mult pentru ajutorul nepreţuit acordat cu ocazia recentului « Festival al Orchestrelor de Tineret» . Este, in tr-adevăr, un privilegiu pentru noi să beneficiem nu doar de. ajutorul dv. financiar, ci şi d*e suport moral şi încurajare în calitatea dv. de mentor şl îndrumător al festivalului. (...) Domnule George, dumneavoastră nu sînteţl doar mentor şi sponsor al festivalului ci, prin

v. , r ^ x U l — - ‘ v î'*- - / - J i

• r i S k :I f T J l j j l / L *1

‘■m M • V/ - 7« ■ sr ■ ■■■ i

iv i1''

■ ^ ' 0 0

înalta .calitate a activităţii dumneavoastră, nu numai ca medic practician, ci şi ca interpret de muzică clasică-şi de jâzz cu Orchestra Simfonica din Timmins şi Formaţia de Jazz din Timmins, sînteţi un exemplu şi inspirator pentru numeroşii şi talentaţii noştri elevi muzicieni. (...) Dorim să vă asigurăm că prin dăruirea şi îndrumarea dumneavoastră, nu doar în privinţa festivalului nostru, ci şi prin . activitatea din Timmins, aduceţi o contribuţie semnificativă la viaţa culturală a Canadei”. -

La ora cînd apar aceste rînduri, dr. Freundlich se pregăteşte să se reîntoarcă în Canada: Orchestra Simfonică din Timmins şi-a' reluat repetiţiile în vederea, noii stagiuni pe care interlocutorul nostru, “Uncie George”, cum i se spune în Matheson, sau “doctorul prietenos” şi-o doreşte fructuoasă, cu concerte bune şi multe succese. De curînd, a fost angajat prin concurs * un nou şef de orchestră şi director artistic, în persoana lui Matew Jones; un. tînâr muzician entuziast, de' mare perspectivă, a cărui angajare dr. Freundlich a susţinut-o. Necesitatea unui dirijor stabil era de mar multă vreme resimţită, ştiut fiind faptul că personalitatea unei orchestre se formează şi se consolidează sub bagheta unui dirijor permanent. în' paralel, dr. Freundlich. va continua să cînte şi în orchestra de jazz “The Timmins AII Star Big Bând”, fiind printre puţinii

care se încumetă să cînte în orchestre de factură diferită, considerînd însă că lucrurile pot fi făcute la fel de bine, dacă investeşti pasiune, dăruire, inimă... Dr. George, dincolo de entuziasmul care îl caracterizează, a fost şi a rămas un, mare sufletist.. Prieten cu scriitorul şi gazetarul sportiv Ioan Chirilă, a participat în toamna anului trecut la lansarea de la Bucureşti a cărţii acestuia, Un veac de fotbal românesc. Din nefericire, la doar 5 săptămîni, scriitorul avea să părăsească această lume, ducînd cu el alte proiecte rămase nefinalizate. Dovedind că nu şf-a uitat vechii prieteni,’ dr. Freundlich şi-ă propus să sprijine reeditarea unora dintre cărţile lui Ioan Chirilă, detaliile urmînd să fie definitivate în aceste zile'. Pentru că şi o carte de sport se poate înscrie foarte bine în sfera faptului cultural, nu-i aşa?

Articolul pe care î-l consacră ziaruj The Mirror din Matheson se încheje cu o constatare care nu face altceva decît să confirme tot ceea ce am scris în anii din urmă despre “isprăvile” muzicale şi medicale (Premiul de Excelenţă în 1999! acordat de autorităţile medicale canadiene), ale doctorului George Freundlich, clujeanul din Matheson: “Sîntem, într-adevăr, norocoşi că în oraşul nostru, Black River Matheson, locuieşte doctorul George, un adevărat domn şi medic de elită”.

Michaela BOCU

P r e m i e r e c i n e m a t o g r a f i c e

După un caz realT ff --*i 1

Furtuna perfectăare la bază un caz real-din 1991. O realitate cruntă în

A ţ i i - I care şi-au pierdut iA , V " v f / " - ' ' ' ■' i viaţa şase pescari

f \ y ^ J> / y ■ Pentru că, să-l cite:W ’ f !__f c b -iîgagfeM

citezpe regizorul Wolfgang Petersen, .

i n d u s t r i a Furtuna perfectă pescuitului'este o'

afacere mai periculoasă decît aplicarea legilor, lupta cu flăcările sau orice altceva. Mai multe "persoane mor pe vasele de pescuit pe cap de locuitor decît în oricare alt domeniu de activitate în Statele Unite. Fiecare ieşire pe mare a unui vas de pescuit poate reprezenta totul sau nimic. Este viaţa în ce are ea mai interesant- sau înspăimântător". '

Filmul, bine realizat, scoate încă o dată în evidenţă importanţa efectelor speciale, de mare, mare clasă, pentru a crea furtuna dincolo de experienţele umane. Recreînd furtuna perfectă, confruntarea a trei fronturi ■ atmosferice turbulente intrate pe neaşteptate în coliziune. Intr-un loc, Gloucester, Massachusetts, Statele Unite, cunoscut nu numai ca zonă de pescuit, ci şi ca zonă de impact atmosferic.

Realizatorii merită cîteva rînduri. Regizorul şi producătorul Wolfgang Petersen s-a făcut cunoscut prin thriller-ul Das Boot, pentru oare a fost recunoscut'drept cel mai bun regizor, 1982, film . cu şase nominalizări la Oscar. Operatorul şef este John Seale, cunoscut prin The English Patient, pentru care a primit şi Oscar. Apoi, compozitorul. James Homer a iuat Oscar-ul pentru cea mai bună partitură şi cel mai bun cîntec în Titanic, plus Globul de Aur şi alte cinci nominalizări Oscar. în fine, Sebastian Junger, autorul romanului, a fost cu The Perfect Storm timp de doi ani pe lista de best selier în New York. (“Republica”)

T ră d a re , tr ă d a r e ,... trădareO escapadă super este un film relaxant, plăcut,

lejer, cu personaje haioase, termenul nu este deloc forţat, CU o intrigă cunoscută. Brodată pe tema trădării partenerului, adevărată tragedie la... 16, 17 ani. Este o comedie cu resurse nelimitate şi nebănuite, totul întîmplîndu-se într-o excursie pe şosea, în colegii americane, în familii mai mult sau mai puţin conservatoare, reacţiile fiind diferite. (“Victoria”)

La Cinematograf ARTA - EURIMAGES/6 -1 2 octombrie

Zilele Filmului Francez•Ambasadă Franţei în

România şi Institutul Francez din Bucureşti, cu sprijinul fondurilor Eurimages, Consiliul Europei şi . Europa Cinemas propun cinefililor: titluri'importante, incitante prin tematică, abordări,

'interpretări şi viziuni •- regizorale. Vor putea fi vizionate:' A m an ţii;-, . , .,secolului (luni-jor, 12 m Aşterne si Obclixoctombrie, v sîmbătă contra '9' Ce2ar 7 octombrie, cu Juliette Binoche şi Benoit Magimel), Gajdo Dilo (vineri, 6 octombrie, sîmbătă 7, luni şi joi, cu Valentin îepdosiu, Rona Hartner, Romain Duris), Asterix şi Obelix contra lui Cezar (sîmbătă 7 octombrie, regia Claude Zidi, în rolurile principale Gerard Depardieu, Roberto Benigni), Un air de Familie (sîmbătă, 7 octombrie, ' regia Cedric Klapisch, cu Jean Pierre Bacri, Agnes Jaoui, Claire Maurier), ţ a commence aujourd’hui (duminică, 8 octombrie, regia "Bertrand Tavemier, cu Philippe Torreton, Maria Pitarresi) şi Promenons-rrous dans Ies bois (duminică, 8 octombrie, regia Lionel Delplanque, cu Clotildş Courau, Clement Sibony).

Demostene SOFRON

Gerard Depardieu

Zilele Europene la Cluj-NapocaM u l t i c u l t u r a l i s m ,

t o l e r a n ţ ă , i n t & g r a r e e u r o p e a n ă

eurFondul Cultural Europşan pentru România

Ideile simpozionului internaţional Zilele Europene (a Cluj-Napoca vor. cunoaşte, amploarea astăzi, 7 octombrie. Cînd sînt prevăzute deschiderea festivă (ora 9, sala “Jeân Monnet” - Facultatea de Studii Europene), conferinţa Problemele integrării etniei rromilor (sala-Aula Magna / UBB, începînd cu ora 10.30), laribarea cărţii La face cachee des choses de Doina Comea, apărută la editura pariziană Le Felin (ora 13), recitalul polifonic - poezie / muzică pe scenă Naţionalului clujean înregistrat direct de canalul France Culture şi de Studioul teritorial de radio Cluj, momentul Foc peste Someş sau aprinderea podului virtual în- continuarea aleii Fără Nume, instalaţie a artistului francez Denis Tricot (ora 24, Casa Tranzit, strada Bariţiu), proiecţiile video pe zidul Casei Tranzit,' o selecţie de scurt metraje realizate de regizoare est-europene.■ Ultima zi, duminică, 8 octombrie, are

înscrise în program lansarea cărţii-Despre .poporul nomad al rromilor de T i von WlislockiŢora 18), recitalul de dansuri şi muzică realizat de grupul Rom po drom din Almaşu, Sălaj (ora 20.30), programul EuroArt Roma Nati V.

< Demostene SOFRON

Aici ar putea firtclama dumneavoastră

1996 - Secretarul perpetuu al Academiei Franceze. Maurice Druon, a fost distins cu titlul de membru de

, onoare al Academiei Romane.

Asociaţia Epigramiştilor Clujeni “SATIRICON” a jurizat Concursul naţional de epigramă, organizat de Uniunea Epigramiştilor din România - trim'. 111/2000. Juriul concursului a fost format din: Ioan Pop,. Mihai Teognoste şi Marian Popescu - coordonator şi a acordat următoarele premii:

I - TEMĂ IMPUSĂ - “ALEGERI 2000”

Titu Ionescu-Boeru - Bucureşti Se formează tandemuri de politicieniPot să se împcrecheze,Dacă altă cale nu-i; ‘ -Totu-i să nu genereze După chipul lor, şi pui.

PREMIUL I -V asile Larco Unui realesN’u-i un tip sări pui; pe rană, , Nu munceşte nici pe brînci, • Dar e ca o buruiană...Are rădăcini adinei. •

Iaşi PREMIUL II - Dan Căpruciu - Galaţi Un mare investitor străinDacă ajunge stînga la putere,,

^.Dolarii nu-i vom mai cerşi haihui ; * Şi vom răbda de foame, cu plăcere, .

Că vine Marx cu “Capitalul” lui! . ..

PREM IULUI - nu s-a acordat.

Vasile Nelu - Tg. Jiu Proclamaţia lui Iliescu

către ţarăVreau să ştie România Că doresc Preşedinţia, ;; ;

, SLo. servesc ca berea Ciuc: încă una si... mă duc!- ,

Nicolae Bunduri - Braşov Alegerile din

controversatul an 2000Intr-un an aşa bizar,Mă întreb, pe tonul glumii: Iese Iliescu iar,Sau e doar sfirsitul lumii?!.

Emil Ianus - Horodnic de 'Sus

Unui ţăran Ia alegerile 2000:; Mulţi ţărani au azi, vă juru,

Peteciţi nădragi i-n TURU, Ceea ce Ia Dorohoiu Se numeşte... TURU doiu!

Ioan Toderaşu - Bîrlad A leg ă to ru l rom ân şi

candidaţiiFără pic de inhibiţii,

j i sortează ca la carte: .Bagă-n urne favoriţii, ■ ‘ Iar pe reştu-n altă parte.

Mihai Moleşag - Tulcea ’ Rugă electorală

Te rog, îndeplineşte-mi vrerea

De sus, din cer, slăvite Crist: ■'

Lui Mircea Quintus dă-i puterea

D e-a fi din nou . epigramist. ’

I- PREMIUL I -.Cornelius Enescu - Bucureşti

Recorduri...' De neatins părea Infernul," - ■

rDin anii ce i-am dus în spate...Cu străduinţa lui, Guvernul -

~ Ne dovedeşte că se poate.- ; . . v i !PREMIUL I I - Nicolae Ivan - Sibiu D estin;Românii - de-obicei isteţi - Sînt urmăriţi de o năpastă:Deşi în piept au şapte vieţi,Ei o-trăiesc pe cea mai proastă.

PREMIUL III - Gheorghe Păun - Bucureşti Critici severe la o 'şedinţăDomnul demnitar

'Face-o mutră sumbră, 'Că pe trotuar ■ _L-am călcat pe umbră. v

; Emil Ianus- Horodnic de Sus • .

Familia, telula vieţii.'■.El, cu soaţa şi băieţii,:. Au format celula vieţii;'

Dar, primind soacra-n formulă ■

• ^ z ^ ^ s in g u r în c e ^

Jean Buhman laşi Linia fierbinte (hot-line)Cu-mbătătoarele-i cuvinte Să ştii că vocea de pe fir Nu-i chiar atîta de fierbinte Pe cît te arde lâ... chimir!

M E N Ţ IU N L ~~^>

Florina Dinescu - Ploieşti Transplant de inimă

• E operat cum se cuvine Şi nu a fost deloc

ghinionist: ?.îi bate inima mai bine - . (Căfi prevalată dintr-un

■poliţist). - ■ .

Nicolae Mihu - Sibiu Izvorul geloziei

: Cum sta Adam sub bolta- albastrâ

-'■■ Şi-şi m îngîia absent o 'coastă, —

l-ar fi spus Eva, cu trufie: - Bărbate, tragi a bigamie!.

Stclian loncscu - Braşov.'Noul Director .Prinzîndu-1 cu al linguşelii,

viciu,Organizară treaba-n plan

intern...Şi n-ă rămas în trust un

subaltern: ;Cu toţii sînt acum... şefi

de serviciu. c- ■ . i

Mihai Doru Lungescu - Tg. Jiu

U nei su p e rb econtracandidate

Are şanse cinci din trei însă. Doamne, fic-ţi milă. Să pot fi deasupra ci,. Fă-m â-n zi dc vot...

ştampilă!

Marian POPESCU, PREŞEDINTELE CENACLULUI "SATIRICON''

CIOACE la “ SATIRICON «

( L l d

ACTUALĂ :: La noi e-n mare căutare

, Sintagma hoţi de drumul mară;Azi nu şe fură doar un pic, ’S-avem şi hoţi de drumul mic.

Ion BINDF.A

“CAR FRUMOS CU PATRU BOI...”, L-aş cînta, dar îl găsesc

Metamorfozat puţin --■ ~ /Carul încă-i românesc, ;

. Jugul însă e străin!...Eflm TARI.APAN

Selecţie de Silvia POPESCU

(L(M) J ! (MOVIS DIPLOMATIC • .

/ Pensia-ntr-atît îmi creşte, •Că mă simt aproape-n Rai.Dar Petrică mă .opreşte:“Viză Schengen ai sau n-ai?” — ,

Mihai TEOGNOSTE

CINEGETICĂ ’Nu-s pescar, că-i prea. umflată - / -Cotizaţia (-nţelegi...) însă practici (fără plată) ’Vînătoarea de... colegi.

‘ : Cornelia COCÎŞ

■ .Ta n d e m ' v .■•'' .•Isărescu - Stolojan - ; ■ ' 'Veritabil Cal Troian ;Vai de ţara care-ajunge . ;Să nu aibă... cai pur sînge! -

Marian POPESCU

EVOLUŢIE ÎN AGRICULTURĂPe-o păşune, cît un petic,

' Păşteam vaci în gard electric.. Azi, ogorul e sinistru . Că-i electric doar MINISTRU. ;

Iulia TATOM IR

O S T 0 ( L ©DEMNITAR AL SĂRĂCIEIAm o-alurâ de profet - • -Cînd visez, privind la stele.- ......Doar la pungă sînt poet, .,Că-s cobzar, răbdării mele!

Alexandru BĂEŢAN

DEŞTEAPTĂ-TE, ROMÂNE! V 'Imnul nostru e în stare - Să producă deşteptare 'Doar atunci cînd fiecare îl cîntăm la fel de tare.

A urel’BUZGĂU.

“FETIŢA”. , ; 'Căsătoriţii, fariseiiîmi par mai mult decît penibili _Cînd vor să-mi scoată chiloţeii! 'Rabar nu au că-s comestibili...

Ioan POP

MĂRTURISIREAm învăţat, ca depresivă,Că-n viaţă, MULŢI sînt în derivă;Nătîngâ viaţă, eu nătîngă,.Eu rid, ca toţi ce vor să p lîngă .' ;

-DESPRE NOISînt mult-prea-mulţi cei care ştiu Să spună: “asta” vreau să fiu!Tot, dînd din coate, au aflat Că au şi mîinL. precum PILAT.

Iulia TATOMIR

Invitaţie pentru

mileniul trei

Parleneriateleşcolare*

în p e r io a d a 7 -1 1 o c to m b rie a .c ., L ic eu l T e o r e t i c . “ N ic o la e B ă lc e s c u ” d in C lu j - N apoca este gazda unei în tîln iri In ternaţionale a p ro fe so ri lo r şi şc o lilo r c u p r in s e în A c ţ iu n e a C o m e m u s I din cadru l pro iectu lu i P a r te n e r ia te ş c o l a r e , in c lu sP r o g r a m u l u i S O C R A T E S . în cel de a l t r e i l e a an a l parteneria tu lu i - ap robat d e A g e n ţia N a ţio n a lă S O C R A T E S - p artic ipă la în tîln irea de la C lu j-

„N a p o ca p ro fe so r i d in : ' I ta lia , C eh ia , F in landa . S p a n ia , P o r tu g a l ia , G re c ia ş i R o m â n ia ; c o o r d o n a t o r u l p r o g r a m u lu i e s te profcsonil N icola C occia de Ia T o rin o ( I ta l ia ) . T e m a tic a în tîln ir ii d in acest an sc circum scrie

•unui generic cît se poate de interesant: M o d e rn şl t r a d i ţ i o n a l , o a s p e ţi lo r f i in d u - lc r e z e r v a t u n p ro g ram p ro fesio n a l şi d c r e la x a r e c a rc să r ă s p u n d ă c e r in ţe lo r a c e s te i te m a tic igeneroase .

Î n c e p în d d c lu n i, 9 o c to m b rie , la L iceul “ N ico lae B âlccscu”, vor fi v iz i t a t e c la s e le p rim a re , unde cei m ai m ic i a u p r e g ă t i t o a s p e ţ i lo r c î tc v a surprize; va avea loc apoi o în t î ln i r e cu e le v i i c lase lo r liceale. în cadrul căreia tinerii vor putea p u n e în tr e b ă r ip ro feso rilo r participanţi la proiectul P a r te n e ria te şc o la re despre sistem ele de învâţăm înt din ţările p e c a re le re p re z in tă . V iz i ta r e a s p a ţi i lo r d e în v â ţă m în t va fi coriipletatâ cu asistenţă la o re, în specialităţi legate de dom eniile de interes ale profesorilor vizitatori, as tfe l în e ît cunoaşterea rea lită ţilo r Tomâneşti în dom eniu l învâţâm întului să fie c ît m ai aproape de adevăr. Profesorii invitaţi şi gazdele lo r clu jene se vo r reun i în cadrul uno r a te liere de lucru în care vo r fi d iscutate proiectele ac tiv ită ţilo r ce u rm ează să fie dezvo lta te în cel d e a l t r e i l e a a n a l p r o ie c tu lu i d ţp a r t e n e r ia t e ş c o la r e i n t e r n a ţ i o n a l e . P rog ram ul m ai cuprinde v iz ite de docum entare la o b ie c t iv e d e in te r e s i s t o r i c , c u l tu r a l s a u tu ristic d in C luj-N apoca, d in ju d e ţu l Cluj şi d in c e le în v e c in a te , o~ în tîln ire c u au to rită ţile m unic ip iu lu i etc.

Michaela BOCU

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1995 - PDSR a respins oferta CDR privind susţinerea parlamentară în cazul în care

renunţa să guverneze alături de PUNR, PSM şi» . - - . - *p r m .:

I & •o Jl

Mugurlsărescu eaza sw .£ *w ip ,m tw— i— l a m i i , i n ir n • iii riftu.

Aprobarea calendarului electoral a (ost amînată din cauza divergentelor între PNTCD si PNL

r , * j » »

I

Premierul KJugur Isărescu- a declarat, vineri, că Guvernul a amînat aprobarea calendarului acţiunilor prem ergătoare aiegerilor. din cauza opiniilor diferite pe această tem ă, exprimate în special de miniştrii' PNŢCD şi PNL.

*Au fost păreri deosebite. în special între PNL şi PNŢCD’. a spus şeful Executivului. De asemenea. Isărescu a exclus posibilitatea decalării alegerilor parlam entare de cele prezidenţiale.

Guvernul a am îpat pentru marţi, 10 octombrie, aprobarea calendarului acţiunilor p-emergătoare alegerilor, după ce. In şedinţa de joi seara, ţărăniştii au solicitat ca acest subiect să fie discutat după înscrierea la tribunal a CDR

2000, ceea ce a generat discuţii aprinse între miniştrii PNTCD şi cei liberali. Ministrul ţărănist al Agriculturii, Ioan Mureşan, i-a reproşat ministrului liberal al Justiţiei, ^Vaieriu Stoica, dificultăţile întîmpinate de CDR 2000 în ceea ce -priveşte înscrierea la Tribunal.

Ulterior, prim-vicepreşedintele PNL. Vaieriu Stoica, a apreciat drept ‘ regretabil’ faptul că PNŢCD foloseşte interesele de partid pentru a pune sub semnul întrebării- bunul mers al procesului electoral. Vaieriu Stoica a precizat că partidul său nu a contestat înfiinţarea CDR 2000, ci doar a vrut să se ia act de faptul că CDR nu mai există. ‘Dat fiind că Tribunalul ne-a dat dreptate, ar fi absurd să contestăm înfiinţarea CDR

2000", a spus Stoica. în replică, prim-vicepreşedintele PNŢCD, Ioan Mureşan, a declarat că în şedinţa de guvern de joi a cerut amînarea dezbaterii hotărîrii guvernamentale ' pentru adoptarea calendarului electoral pînă se va scurge termenul de cinci zile în care înscrierea CDR 2000 mai poate fi contestată la tribunal şi a avertizat că, în cazul în care PNL va continua să conteste în justiţie .înscrierea Convenţiei, iar PNŢCD nu va mai avea posibilitatea să înregistreze alianţa la Tribunal, miniştrii ţărănişti vor fi nevoiţi să solicite amînarea alegerilor.

El a arătat - că, deja, intervenţia PNL faţă de înscrierea CDR 2000 a dus la proceduri juridice care amînă înregistrarea.

Ţărăniştii voi solicita amînarea alegerilor dacă va mai fi contestată

cererea de înscriere ă CM 2MPrim-vicepreşedintele.PNŢCD, Ioan Mureşan,

a declarat, vineri, agenţiei MEDIAFAX, 'că în şedinţa de guvern de jo i a . cerut amînarea dezbaterii hotărîrii guvernamentale pentru ■ adoptarea calendarului electoral pînă se va scurge termenul de cinci zile în care înscrierea CDR 2000 mai poate fi contestată la tribunal şi a avertizat că, în cazul în care PNL va continua să conteste în justiţie înscrierea Convenţiei, iar PNŢCD nu va mai avea posib ilita tea să înregistreze alianţa la Tribunal, miniştrii ţărănişti vor fi nevoiţi să solicite amînarea alegerilor.

Ioan Mureşan a arătat că, într-o declaraţie politică rostită în Guvern, a precizat că, dacă PNL atacă din nou înscrierea CDR 2000 în cele cinci zile în care mai pot fi depuse contestaţii, vor fi declanşate alte proceduri juridice avînd termen de 15 zile, iar CDR 2000 nu-şi va mai putea depune semnul electoral la-data de 21 octombrie, ceea ce va face ca această alianţă să

nu se mai poată înscrie în cursa electorală.Prim-vicepreşedintele PNL, Vaieriu Stoica,'a

apreciat, vineri, drept “regretabil” faptul că PNŢCD foloseşte interesele de partid pentru-a pune sub semnul întrebării bunul mers ăl procesului electoral, referindu-se la decizia Guvernului de a amîna aprobarea calendarului acţiunilor premergătoare alegerilor, după ce,-în şedinţa de joi seara, ţărăniştii aii solicitat ca acest subiect să fie discutat după înscrierea la tribunal a CDR 2Q00. Referindu-se la acuzaţiile ţărăniştilor potrivit cărora PNL şi Ministerul Justiţiei sînt responsabile pentru dificultăţile întîmpinate de CDR 2000 în ceea ce priveşte- înscrierea la Tribunal, Vaieriu Stoica a precizat că partidul său nu a contestat înfiinţarea‘CDR 2000, ci doar a vrut să se ia act de faptul că CDR nu mai există. “Dat fiind că Tribunalul ne-a dat dreptate, ar fi absurd să, contestăm înfiinţarea CDR 2000”, a spus Stoica.

Deputatul PNL Cluj Anton I loncscu. membru in Comisia pc.itru- Invâlâmint a Camerei Deputaţilor, a declarat vineri cîLi a f**M iniţiala o anchetă privind !

U n i v e r s i t ă ţ i l e d i n » R o m â n i a v o r f i v e r i f i c a t e l a s î n g eeliberarea diplomelor false dc către universităţile particulare pentru studenţii străini. Comisia dc Acreditare a universităţilor va verifica toa te d ip lom ele emise dc aceste instituţii dc învâtâmint superior, dar numai in ceea ce priveşte studenţii străini. Liderul clujean al PNL a spus că, la o anchetă iniţială, nimeni nu s-a declarat vinovat dc falsurile comise şi, din acest motiv. Comisia dc Acreditare va iniţia un control general j n universităţile din România.

M.LÂPUSAN

PrezentatdircctorilorldintPrimărieiînfa- uMf

Prim arul G heorghe Funar a dat publicităţii un protest împotriva noilor consilieri locali, pe care îi acuză de „lipsă de in teres faţă de problem ele municipalităţii", pentru că vor să modifice structura consiliilor de administraţie ale celor trei regii subordonate Consiliului local: RAT, RATUC şi RADP.

Horea U ioreanu, consilie r PNL, a declarat vineri că este normal ca noii consilieri să-şi preia locurile în CA-urile

’ regiilor autonome şi 11 acuză pe Funar că

luptă împotriva celor trei institu ţii. Consilierii din opoziţia locală au pregătit un proiect de hotărire prin care numărul membrilor CA să se reducă la şapte. Uioreanu explică împotrivirea |ui Funar prin faptul că, astfel, directorii din Primărie nu ar mai avea dreptul să fie membri ai conducerii RAT, RATUC sau RADP. “Oricum nu făceau mare lucru şi erau

. spioni", afirmă consilierul PNL. i Un alt subiect de d ispută este

indemnizaţiile consilierilor membri ai CA.

Funar susţine că aceştia îşi vor lua cître trei milioane pe lună numai de la CA-uri, iar, cu sumele luate ca indemnizaţiei de consilier local, vor „devaliza11 bugetul cu mai mult de 6, 5 miliarde de lei pe întreg mandatul. Consilierul Uioreanu a declarat că indemnizaţia de membru în conducerea regiilor este de un milion pe lună. Conform legii, indemnizaţia unui membru al CA poate ajunge la pînă 20 la sută din salariul managerului.

Andreea MARCU

Ultimele pregătiri de campanie în PNL ClujLiberalii se lansează i n punct a campaniei. La sfîrşitul

com petiţia e lec to ra lă sâptâmînii viitoare, PNL Cluj îşisîmbâtâ, Ia Bucureşti, după ~va lansa, în mod oficial, ce va avea loc o întîlnire candidaţii-pentru Parlament, tehnică pentru punerea la în altă ordine de idei* PNL

Cluj continuă programul de donare a calculatoarelor, început în urmă cu doi ani. Ieri, un calculator a ajuns la Grădiniţa nr. 74 din Zorilor. Săptămîna

viitoare, joi şi vineri, cîte un calculator va fi donat şcolilor din Geaca, respectiv Q tina.

A . M .

Pensionarii militari în rezervă protestează

împotriva GuvernuluiMembrii Uniunii Naţionale a

Cadrelor Militare în Rezervă, Organizaţia Cluj, protestează, printr-o scrisoare deschisă, împotriva Guvernului României. Protestul lor se referă la: nivelul scăzut al pensiilor şi la impozitarea lor, în special a pensiilor suplimentare: la diferenţele mari între pensii, în funcţie de categorie şi grad; la hotârîrea ministrului Apărării Naţionale prin care soţiile cadrelor militare în rezervă şi retragere nu mai beneficiază de reduceri la cazare în spaţiile MApN. Protestul cadrelor’ militare în rezervă vrea. să atragă atenţia organismelor legislative cu privire la Legea pensiilor militare, pentru a elimina discrepanţele existente între membrii aceleiaşi categorii sociale.

M.Lăpuşan

Cine vrea să rămînă în România?Preşedintele PD Cluj, Emil

Boc. a declarat, în conferinţa dc presă de vineri, că.organizaţia pc care o conduce a desfăşurat un program - concurs intitulat „C etăţenii în con tac t cu democraţia”, în colaborare cu Radio Uniplus. în cadrul acestui concurs participanţii trebuiau să răspundă la întrebări legate de cultu ra c iv ică . Au fost desem naţi cinci c îştigâtori, fiecare primind un premiu în

valoare de 250.000 lei. Pe plan naţional Partidul Democrat derulează programul „Eu vreau să râm în în R om ânia”. Preşedintele Organizaţiei de Tineret a PD Cluj, Gabriel Chlfa, a declarat că prin acest program se urm ăreşte identificarea motivelor care-i determ ină pe rom âni să emigreze. în cazul în care răspunsul este negativ, adică se alege emigrarea, problema va fi

supusă atenţiei conducerii, partidului,'care poate hotărî ca soluţia rezolvării problemei em igrării să fie inclusă în

'program ul .,de guvernare propriu. Emil Boc a adăugat că PD a derulat un program asemănător, în colaborare cu fundaţia IREX, pentru atragerea în ţară a studenţilor români care au beneficiat de educaţie în străinătate.

M .LÂPUSAN

Partidul Social-figror al pensionarilor are peste 200 membri

Pensionarii gherieni sînt şi ei nemulţumiţi de actuala situaţie soaal-economică a ţării. Nu au scăpat de griji nici oamenii de vîrsta a treia, confruntaţi cu multe probleme financiare. Majoritatea dintre ei s-a înscris în Partidul Pensionarilor, o formaţiune care se bucură de popularitate în rîndul oamenilor vîrstnid din localitatea de pe Someş. Imediat după constituirea filialei locale, zeci de.pensionari s-au înscris în partidul condus la Gherla de doamna Ana Chendrian. în prezent, formaţiunea politică a pensionarilor gherieni numără 240 de membri, mulţi

'dintre ei, oameni cu vastă experienţă în viaţa organizatorică a vîrstnidlor. Lunar ei dezbat cele mai arzătoare probleme (sînt destule!) ale pensionarilor; dar şi aspecte politice ale ţării. De cînd, însă, partidul a fuzionat cu Partidul Agrar al lui Victor Surdu,.

" membrii filialei gheriene nu sînt întru totul de acord cu prindpiiie politicii de la Bucureşti. Chiar de aceea, în campania electorală vor fî alături de cei care îi sprijină pe bătrînii ţării.

.La Gherla va conta şi votul pensionarilor, dar partidul lor nu e sigur că va ’eînta” după dirijorul de Ia... centru. ’ ’ '

, SZ.Cs.

Uniunea Sîrbilor din Rnmânia îşi exprimă salislacjia faţă de tăria şi înţelepciunea de care

dă dovadă poporul sirbUniunea Sîrbilor din România (USR) îl

salută pe noul preşedinte al Iugoslaviei Voislav Koştuniţa şi îşi'exprimă satisfacţia’ că poporul sîrb a dat dovadă de “tărie şi înţelepciune” şi a făcut singur primul pas spre libertate, salvînd astfel liniştea şi pacea în această ţară, a declarat, vineri, deputatul Slavomir Gvozdenovici, reprezentant al Uniunii. Slavomir Gvozdenovici a spus că toţi sîrbii din România se solidarizează cu poporul sîrb şi sîn t bucuroşi că acest prim pas în transformarea democratică s-a petrecut fără vărsare de'Sînge.

El a afirmat că USR a transmis un mesaj în acest sens, prin. consulatul general de la Timişoara, pentru preşedintele Koştuniţa.:

. Deşi copiii ăştia 'm ai tineri (optzccişti, nouăzccişti) n-au să mă creadă,-multă vreme n-am ştiut ce-i aia grevă dccît din cartea de istorie, unde, într-un fel'de ilustraţie ştearsă, ni-i arătau la Atelierele Griviţa pe Vasile Roaită atîmat de.sirena anului 1933 şi pe jandarmii care, prin gardul de fier forjat, trăgeau fără milă în el. Prima grevă adevărată am văzut-o la Roma, într-o duminică blîndâ din iunie 1980. Abia Scăpat de la un congres european de SF, treceam întîmplător prin faţa altui gard de fier forjat, dincolo de care muncitorii îşi pregăteau liniştiţi banerele culozinci adecvate durerii Tor, în vreme cecarabinierii îi aşteptau să termine, jucînd septic pe genunchi, în, nişte maşini parcate la poarta fabricii, în stradă. Reacţia mea a fost să trec imediat pe trotuarul celălalt şi să mă îndepărtez din zonă, -pînă nu .începea să urle sirena vreunui alt Roaită, italian, pe care să-l găsesc apoi - Doamne fereşte! - ciuruit' de gloanţe în ziarele de a doua zi. Opt ani mai tîrziu, la Paris, mi-a fost dat să mai văd la TY vreo două greve 'din ăstea, cu care se jucau senin capitaliştii. Pe mine, ca spectator inocent de dincoace de Cortină, mă uimeau din cale-afară, fără să-mi lase impresia că le înţeleg pe deplin.

Poate că erau, totuşi, prea subtile pentru prejudecăţile în care crescusem. Din fericire, experienţa mea privitoare la greve nu s-a oprit însă aici, îmbogaţindu-se substanţial după ’89. Vedeam acum grevele chiar la mine acasă, iar ochiul meu răbdător a avut, recunosc, multe de învăţat. Am învăţat să recunosc mecanismul economico-social care ltf produce şi le întreţine aici, în România, după o jumătate de secol în care a trebuit să ne descurcăm cum puteam, fară ele. Am înţeles, de, pildă, că ţara ajunsese o imensă maşină de tocat, foarte activă de altfel, în care pe sus introduci reformă, iar pe lateral iese obligatoriu grevă. Fără

{« ip y p M j

nici o excepţie. Am pîndit un deceniu să văd ieşind măcar o dată altceva şi n-am avut noroc. E drept că în tot acest răstimp n-am auzit nici rafale de împuşcături, dar, pe de altă parte, am văzut atîtea lucruri surprinzătoare, îneît acum, cu atîta experienţâ-ln domeniu, afirm categoric că grevele italiene şi cele franţuzeşti ar trebui să se ascundă din faţa greveloT noastre, de fade şi plate şi rutinate ce-sînt. Au greviştii lor culoarea exotică şi patima disperată a greviştilor români? Au originalitatea scandărilor versificate, în care nu ne întrece nimeni

în lume? Le vine lor în minte să-şi plaseze saltelele în - uşa primăriilor- şi prefecturilor, pentru ca săptămâni în şir

să se poticnească primarii, prefecţii şi Ceilalţi funcţionari insensibili de trupuri Ia fel de dîrze şi de neclintite? Şi oare sînt ei în stare să prelungească o grevă a foamei, în subteran, ca minerii noştri, sau la suprafaţă, o lună, şase luni, doj ani, oricit ar fi nevoie? Toate acestea sînt minunate. Am certitudinea că inteligenţa românească a adils şi în domeniul universal al grevei, ca în tot ce atinge,, contribuţii importante şi unice, în formă, ca şi în conţinut: îmi amintesc, de pildă, grevele şi defilările postrevoluţionare ale elevilor revendicînd insistent nu reforma învâţămîntului comunist, ci legalizarea bordelurilor. Sau grevele de tip french cancan al păgubitelor de la Fondul Naţional de Investiţii. Pitorescul grevelor noastre nu e egalat decît de indiferenţa celor ce ar trebui să reacţioneze la ele. Încît-îmi vine să cred că tot noi, românii, am reformat nu doar reforma, ci şi grevele ce decurg- inevitabil din ea. Am brevetat, pe lingă atîtea circuite de întrajutorare, şi un circuit închis de grevă, în care indiferent ce îndesi în maşină, tot. grevă iese. Poţi să şi inversezi fluxul tehnologic, să îndesi direct grevă în loc de reformă, va ieşi o grevă reformată!- _ - • -

Mircea OPRITĂ

A i c i ar putea fi l i reclama dumneavoastră

1993 - T e o d o r M e le ş c a n u asemnat, la Viena, Statutul

Consiliului Europei şi Convenţia Europeană a drepturilor omului.

C riza iugoslavă după alegerile din 24 septembrie (CRONOLOGIE)

Curtea Constituţională iugoslavă a anulat, joi, alegerile prezidenţiale din data de 24 septembrie, în timp ce în Serbia se amplifica m anifestaţiile pentru ‘ recunoaşterea victoriei candidatului opoziţiei, V oislav Koştuniţa, în faţa preşedintelui iugoslav, Slobodan relatează AFP.

Peste 300.000 de persoanb s-au reunit, jo i, la B elgrad, într-o demonstraţie de forţă fără precedent împotriva regimului lui Slobodan Milosevici.

obţinut 44 la sută, respectiv 41 la sută din voturi. . - ..

- 25: Peste 40.000 de simpatizanţi ai opoziţiei se reunesc la Belgrad , pentru “a celebra victoria”.

Ţările occidentale ,îl acuză pe M ilosevici că vrea să întoarcă

M ilo şev ic i,, .rezultatul scrutinului în favoarea sa şi' fac din ee în ce mai multe presiuni

.-^S E P TE M B R IE —...-2 4 : Alegeri generale în Republica Federală Iugoslavia: opoziţia asigură, pe baza rezultatelor parţiale; că principalul său candidat, Voislav K oştuniţa, a obţinut m ajoritatea absolută la alegerile prezidenţiale, cu 57 la- sută din voturi, în timp ce Miloşevici a întrunit 33 la sută din sufragii. Puterea revendică avantajul lui M iloşevici în faţa lui Voislav Koştuniţa, afirmînd că aceştia au

pentru a-1 determina să renunţe la putere. Europenii, urmaţi, cîteva zile mai tîrziu, de Washington, se pronunţă

iîn favoarea ridicării sancţiunilor imediat după instalarea urnii guvern ~ democratic lâ’Belgrad. , . .

- 2 6 : Comisia Electorală Federală. (CEF) îl 'cred itează pe Voislav Koştuniţa cu 48,96 la sută din voturi, iar pe Slobodan Miloşevici cu 38,§2 la sută din sufragii, şi anunţă convocarea unui al doilea tur de scrutin. Koştuniţa respinge această perspectivă, acuzînd puterea de “fraudă evidentă”. •

Rusia, care a apreciat că alegerile s-au defulat fără “nereguli serioase”, cere ridicârea sancţiunilor, “indiferent cine va ieşi învingător”.

- 27: “Nu va exista nici Un com prom is” cu puterea, declară Voislav Koştuniţa în faţa unei mulţimi de circa 200.000 de persoane venite să salute victoria sa, la Belgrad.

- 28: CEF convoacă un al doilea tur de scrutin pe 8 octombrie. Unul dintre liderii Opoziţiei Democratice din Serbia (DOS), Zoran Djindjici, cheamă la o vastă m işcare,de nesupunere civică, . ;

M untenegru, • j Biserica şi ultranaţionaliştii sîrbi recunosc victoria

\1 u i Koştuniţa.\ Rezultatele oficiale ale alegerilor

' 'legislative arată că majoritatea absolută a fost obţinută de coaliţia lui

;: M ilbşeyieii^, ţ - / :; ,

~ -“̂ 2 9 : Koşfunîţă'afirmă_c l ă cîştigat Slobodan Miloşevici " '“ alegerile cu peste 52 la sută dm.sufragii

şi cere renumărarea voturilor. DOS depune plîngere la Comisia electorală şi ameninţă să declanşeze o grevă generală pe 2 octombrie. :

Manifestaţii _au loc în cîteva zeci de oraşe sîrbe. .' Aproximativ 7-.500 de mineri din

bazinul Kolubara, care alimentează principalele centrale term ice din regiunea Belgradujui, declanşează o grevă pentru recunoaşterea victoriei lui Koştuniţa. - .

30: CEF resp inge plîngerea opoziţiei şi îşi menţine decizia de organizare a celui de-al doilea tur de scrutin. -

—OCTOMBRIE—- 1: Poliţia in te rv ine în mina

Kolubara.- 2: Contestaţiile se amplifică în

prima zi a campaniei de nesupunere lansată de opoziţie.1 Adresîndu-se naţiunii, Miloşevici'

l i

ţ4 ;

; ;■- . . .* .?

/ ' V ' A l - t.

r* - 1* v „ . *r*

- * ' * V ' t‘ ♦ ^ * i

< ■ 4,r*

l w ; , v I A "

r , « V LTS t f

t < ‘ 4 w? «r • f „ T -» ■; •i i ; ' , ;**& ,. V r : ' i } ,~ t;

|4 : -s «î • .t v» •» ' 44-* v;.* t. » t

V * f / tI v f / - i? - L i * ' ■■■ î > 1 / ■■■■................. ^

Voislav Koştuniţa

acuză DOS că “v rea sâ p la seze regiunea B alcanilor sub contro lu l puterilor occidentale”. •

V lad im ir P u ţin p ropune să-i primească pe Slobodan Miloşevici ş i . Voislav Koştuniţa la Moscova.

- 3: Slobodan Miloşevici trebuie sâ fie arestat şi predat Tribunalului Penal Internaţional (TPI) dacă m erge în Rusia, declară un purtător de cuvînt al Departamentului de Stat american.

Mobilizarea este generală în toatâ ţara.

- 4: Forţele de poliţie intervin în mina Kolubara, unde mii dc persoane au ven it în sp rijin u l m inerilor. Koştuniţa îi. asigură câ îi va sprijini pînă la recunoaşterea victoriei sale.

DOS îi dă tcnncn lui Miloşevici pini joi, la ora 15.00, sâ recunoască victoria Iui Koştuniţa.

Voislav koştuniţa refuză invitaţia dc a m erge Ia M oscova în viitorul apropiat. .

Peste 300.000 de sîrbi au manifestat în peste douăzeci de oraşe.

- 5: Curtea Constituţională anulează a legerile p rez iden ţia le şi anunţă

, organizarea unui nou scrutin.Peste 300.000 de simpatizanţi ai

opoziţiei se reunesc la Belgrad in faţa Parlamentului federal, unde au loc violente incidente cu forţele dc ordine. M anifestan ţii ..in tră în c lăd irea Parlamentului.

Incidentele de la Belgrad

s-au soldat cu doi morţi

*Două persoane şi-au pierdut viaţa în urma

incidentelor care au izbucnit, joi; la BelgradŢa anunţat agenţia Tanjug, citind un bilanţ furnizat de,centrul de urgenţă din capitala iugoslavă, informează AFP.

Momcilo Stakici, născut în 1943. şi lasmina Iovanovici, născută în 1961, şi-au pierdut viaţa în cursul acestor incidente,: precizează Tanjug; care nu dă nici un detaliu despre circumstanţele în care au intervenit aceste două decese.

Centrul de urgentă a anunţat, pe de altă parte, că a acordat îngrijiri unui număr de 65 de răniţi, între: care doi poliţişti.. Zece dintre ei_.au fost spitalizaţi. ." .

Anterior, clinica privată Anlave, citată de agenţia BETA, anunţase că o tînără a murit, iar 103 persoane sînt rănite. '

Informaţiile furnizate de cele două agenţii nu permit să se stabilească dacă .femeia şi tînăra sînt una şt aceeaşi persoană sau este, vorba despre două victime separate. Clinica Anlave a mai: anunţafccă trei persoane, au fost rănite prin împuşcare. . ■

Cancelariile Internaţionale se pronunţă asupra evenimentelor de la Belgrad

Cancelariile internaţionale s-âu pronunţat, vineri, asupra- evenimentelor care s-au produs la Belgrad în ultimele 24 de ore:

W ASHINGTON “intenţionează să recunoască” noua putere din Iugoslavia şi să contribuie la integrarea Iugoslaviei în regiune şi în sînul Europei” a anunţat, vineri, purtătorul de cuvînt al'Departamentului de Stat, Richard - Boucher.

“Facem tot ce ne stă în putere pentru a ajuta, pentru a face posibilă ridicarea sancţiunilor şi pentru a integra noul guvern în sînul Europei”, a adăugat Boucher.

PODGORIŢA - Preşedintele: Republicii Muntenegru, parte a Federaţiei Iugoslave, ̂ Milo Djukanovici, a salutat, joi seara, “victoria, cetăţenilor Serbiei” şi a “opoziţiei democratice din Serbia”, se arată într-o declaraţie a agenţiei Montena Fax. •

“Salut victoria cetăţenilor Serbiei şi a opoziţiei democratice care au

transformat'enorma lor energie pozitivă,-acum ulată în timpul anilor, • într-o victorie asupra ultimei dictaturi din Europa”. • ̂ TOKYO - Japonia a precizat, vineri, că doreşte sa vadă că “democraţia triumfă repede în Iugoslavia”, a declarat- secretarul general al Guvernului japonez, Hidenao Nagakawa.

“Sperăm să vedem triumful rapid al dem ocraţiei în Iugoslavia condusă de Koştuniţa”. . '

BERLIN - Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe â Parlamentului European, Elmar- Brok, a propus, vineri, asocierea rapidă a Iugoslaviei la UE pentru a ajuta poporul sîrb să avanseze pe calea democraţiei.

Parlamentul European a sugerat deja “propunerea unor alte forme de asociere, pentru a ajuta ţara, atîta timp cît integrarea ca un stat membru al UE nu este posibilă”, a declarat, pentru Radio Deutschland, Elmar Brok.

H E LS IN K I - M inistrul * finlandez de. Externe, Erkkî . Tuomioja, â declarat vineri câ stabilitatea în Iugoslavia nu poate

■ fi asigurată decît prin recunoaşterea victoriei lui Koştuniţa în alegerile^ prezidenţiale.

“Evenimentele din ultimele ore de la Belgrad au arătat clar că pacea şi stabilitatea nu pot fi garantate decît dacă se recunoaşte fără echivoc dorinţa alegătorilor din Iugoslavia” , a declarat şeful diplomaţiei finlandeze. El a mai p rec iza t,că V oislav K oştuniţa trebuie confirmat ca preşedinte.• BERLIN - Şeful diplomaţiei

germane, Joschka Fischer, a cerut Rusiei şâ accepte să îl susţină pe Koştuniţa. “Sper ca Rusia sâ ia imediat o' decizie clară în favoarea lui Koştuniţa”, care, după părerea lui F ischer,^“reprezin tă voinţa dem ocratică” a poporului sîrb. Ceea ce noi încercăm să obţinem este un acord la nivel internaţional şi în special cu Rusia pentru ca la

Belgrad sâ se producă o tranziţie paşnică, fără război civil”. .

PARIS - Preşedintele Franţei, Jacques Chirac, a precizat, vineri, într-un comunicat de presă, că a luat act de victoria lui Koştuniţa. ,

Chirac a declarat că i-a confirmat “p reşed in te lu i K oştun iţa” câ “ridicarea sancţiunilor va însoţi reîn toarcerea la dem ocraţie” a Iugoslaviei. “într-un elan magnific, poporul sîrb şi-a cucerit libertatea. In numele Franţei, al UE, şi al meu .personal, îi aduc un omagiu. îl salut acum pe preşedintele Koştuniţa şi îi confirm câ ridicarea sancţiunilor va în so ţi re în to arce rea la democraţie”.

*Minsitrul francez al Apărării, Alain Richard, a declarat, vineri, că Slobodan Miloşevici trebuie să compară în faţa Tribunalului Penal Internaţional de la Haga.

“Vom alege m om entul” , a adăugat Richard, într-o declaraţie făcută pentru postul privat de radio RTL.

•OnnroMWKB®®

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

M IN IS T E R U L F IN A N Ţ E L O R D irec ţia G en e ra lă a F .P .C .F .S . a jud. Cluj 'A d m i n i s t r a ţ i a F i n a n c i a r ă C l u j - N a p o c a ■ cP - ţ a A . l a n c u n r . 1 9 - ' fD o s a r d e e x e c u t a r e n r . 3 4 7 2 / 2 2 . 0 4 . 2 0 0 0 1

PUBLICAŢIE DE VÎNZAREB U N U R I M O B IL E .6 octom brie 2000

In temeiul art. 55 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată prin Legea nr. 108/1996, sc face cunoscut prin prezenta câ în ziua de 19 octombrie 2000, ora 12,00, in localitatea Cluj-Napoca, P-ţa A. lancu nr. 19, se vor vinde prin licitaţie publică următoarele bunuri mobile:

Denumirea bunului mobil: Preţul minim de Ia care; se porneşte licitaţia (lei)

AUTOTURISM DACIA 1310 11.000.000AUTOTURISM DACIA 1302 14.700.000APARAT SUDURĂ 12.600.000PRESA CONF. FURTUN . 73.185.000

5. MOBILIER BIROU 2.100 0006. APARAT SUDURĂ 10.500.0007. MASĂ DEBITAT TABLĂ 31.500.000S. CRIC HIDRAULIC 13.650.0009. COMPRESOR AER 7.875.00010. AEROTERMĂ .2.100.00011. FOARFECĂ TĂIAT 3.150.00012. MAŞINĂ DE GĂURIT ■ 5.250.00013. MAŞINĂ DE GĂURIT 3.675.00014. MIN1STRUNG 13.650.000

S .C "G & B M A C H IN ER Y IM P O R T -E X P O R T " S .R X . C lu j- Napoca, firma romano-olandeză cu profil de vînzări de utilaje noi şi second- hand, angajează, prin selecţie de oferte, D irector V înzări, în condiţii de salarizare atractive. Cerinţele minime sînt: studii superioare, cunoştinţe temeinice de limba engleză şi/sau germană, cunoştinţe operare PC, aptitudini pentru activitatea de vînzări, permis de conducere auto cat. B, disponibilitate pentru munca de teren, vîrstă maximă 40 ani. Scrisorile dp intenţie, însoţite de un Curriculum Vitae şi o scrisoare de recomandare se vor depune de candidaţi pînă la data de 13 octombrie 2000, ora 14, la secretariatul societăţii din Cluj-Napoca, str. Migdalului, nr. 20, candidaţii selecţionaţi vor susţine un interviu, unrţînd a fi contactaţi telefonic.

Persoana de contact: dna Ionescu Carmen, zilnic între orele 9-12 Ia tel. 064-433.006, 432.895. 1 : (3974661)

m arţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

I La cererea publicului călător, începmd cu |Jdata de 8.10.2000, linia 42 (Cluj-Napoca -j

|com. Baciu) va circula. şi duminică,. după|

J următorul orar: ■ / - - v v *

|P lecări din P-ţa M. Viteazul: 6,30 - 13,30 - 20,30 |

I Plecări din com. Baciu:— _ _ _ _ _

.7,00- 14 ,00-21 ,00 j

D r. PETRE . MEREŞAISr .

CONSULTAŢII $1 TRATAMENTE DE MEDICINA GENERALĂ (ÎN SPECIAL)

• coxartrozc, artroza genunchiului, dureri pe coloana vertebrală (spondiloze), dureri de cap, ameţeli, dureri ale umărului şi cotului, artroze Ja încheieturile mTtnilorşipicioarelor, sciatică, pinteni calcaneeni, poliartriti, artrită gutoasâ, nevralgii, dureri dupâ fracturi, entorse şi intervenţii chirurgicale, osteoporoză:

.• ulcer varicos, hemoroizi, varice, psoriazis; •prostată, tulburări sexua/e.Cabinet: str. Voiteşţi nr. 2-4, Ap. 31 (îo Piaţa

Mihai Viteazul - staţia autobuzelor 31 şi 36) şiUdomidlinlpacieQtuIuL ORAR: g

Luni-Miercuri-Vineri 9-13 £5MartiJoi 9-12 şi 18-20 §

~ Sîmbătă 10-12 2 .Telefon: cabinet 134.167, mobil: 094-^60.771.

de Cluj \*4r ‘i- * *

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Pomicolă Cluj cu sediul în str. Horticultorilor nr. 5

p u n e în vînzare p o m i altoi, m ateria l dendrologic,

trandafiri, tu fe încep înd cu data de 09.10.2000, p r in

m a g a z in u l s i t u a t p e s tr a d a L .' R e b r e a h u (ca r t.

G heorgheni) Ia capătul lin ie i autobuzelor 33, 34, 48.

In fo rm a ţii suplim entare la telefon 147.138 int. 2 4 sau

int. 76, - - ■ ■ (3g74061)

P-t a U n ir i i 4 -5 T e l . / F A X : 0 6 4 - 4 3 0 .4 2 3

RECONDIŢIONĂRI CARTUŞE IM PRIM ANTE

L A S B U E T

mm

TRANSPORT SAPTAM INAL. CU AUTOGARUL ^ ^

A R A D - ' V E R O N A - A R A D '

In fo rm a ţii: ' ^ A R A D : s tr . G -ral D ra g a lin a

vv Tel.: 0040+57+210.866* ' Fax: 0040+57+214.044

^G tŢ JJ: s tr . H orea, n r . 46, ap . 3Tel.: 0040+64+130.205

’ 094/842.311V E R O N A : via C A L A B R IA n r . 8

Tel.: 0039+45+8901081Fax: 0039+45+8919168

MICA...,DAR DE NĂDEJDE!!!

SC SNOOKER GAMEBILL SA

MUSICPUB -a n g a j e a z ă ş e f s a l ă , 'o s p ă t a r i

ş i c o n t a b i l ă c u c u n o ş t i n ţ e

P C ş i c o n t a b i l i t a t e p r i m a r ă .

I n f o r m a ţ i i l a M u s i c P u b , H o r e a n r . 5 ' s a u t e l e f o n

4 3 2 . 5 2 2 . (3 9 7 4 0 6 5 )

S.C. s * w - S.R.L.SERVICII DE MULTIPLICARE RAPIDĂ

Î N C O N D I Ţ I I A V A N T A J O A S E PE FORMAT A4 (ALB-NEGRU)

• «oN.nB-dul 21 Decembrie nr. 42 I

Tel. 094-901.450 (URGENŢE - NON STOP)

INTERNATIONAL COMPUTER SCHOOL deschide noi serii de cursuri■ IN IŢ IE R E O PE R A R E COPII 20h - 150.000 lei

O PERA TO R ‘ CALCULATOR 60h - 590.000 Ici* PROGRAM ARE BA ZE DE DATE 50h - 740.000 Iei■ CONTABILITATE TEORETICA SI COMPUTERIZATA 75h - 690.000 lei• R E L A Ţ II CU PUBLICUL- SECRETARIAT lOOh -1.200.000 lei■ MEDITAŢII MATEMATICA COPII 15.000 lei/h rdotare modema,preturi minime, piaţa 3 rate.DIPLOME AVIZATE DEMIMSTERUL EDUCAŢIEI" NATIOTî ALEt^ ^ ^ 'Inform aţii: str.HOREA nr.4 , ap.15. Tel:130.502, între orele 8.30-20.30.. _____________________ - . (3683959J

P R O C E R S A plasează în firme din SUA,

ELECTRICIENI, ING. ELEC TR IC , TEHNICIENI

CABLU TELECOM, FIBRE OPTICE,

SALARIU 8-10 S/h. CERINŢE: ENGLEZA CONVERSAŢIONAL,

EXPERIENŢA 5-10 A N I^ TEL. 095/065.741, 1FAX 068/217.625. |

I s t r . B R A N U L b l N r . 2 3 I

T e l . : 4 1 6 .7 4 3

V IN D E

II I

I

| E N G R O S Ş I E N D E T A I L g

j H Î R T I E I G I E N I C A D E j

P R U N D U L B Î R G Ă U L U I J

Pentru a vă asigura în continuare un abonament la ziarulv ă p u t e ţ i a dre sa d ire c t la re d a cţia z ia r u lu i , s tr .N a p o c a n r . l 6.

A D E V Ă R U L 'd e C l u j

" ; ? n i

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax' 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16; marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

fe te ijgfeî'Su.i,..

• Vînd garsonieră în Mănăştur, confort 1, etaj intermediar, finisată, pret. 150 milioane negociabil. Tel.' -430423.(Agă.):

• Vînd . garsonieră în zona Gării, confort 1, parter, preţ 100 milioane negociabil. Tel. 430423. (Ag.i.)

. 'V • Vînd apartament 3 camere, confort 1, etaj intermediar, finisat, preţ 240 milioane, pe str. Parâng. Tel. 430423. (Ag.i.) ; . . .' • Vînd apartament 2 camere, în Zorilor, confort 1, finisat, etajul 4/4, izolat recent, preţ 200 milioane

.- negociabil. Tel. 430423. (Ag.i.).• Dau în chirie apartament 3 camere

pe str. Observator, finisat, mobilat, preţ 150 USD. Tel. 430423. (Ag.i.).• Dau în chirie apartament 2 camere

pe str. Răşinari, mobilat, finisat, pret 100 USD.' Tel. 430423. (Ag.i.).• Dau în chirie apartament 2 camere, pe str. Lunii, finisat, mobilat, parcare,- preţ 110 USD. Tel. 430423. (Ag.i.)

- • Dau în chirie garsonieră, mobilată,, pe str. Pasteur, pret 150 DM. Tel. 430423. (Ag.i.)> Dau în chirie apartament 2 camere pe str. Arinilor, mobilat, finisat, pret 110 USD. Tel. 430423.(Ag.i.).• Dau în chirie spaţiu în Piaţa Mihai Viteazu, 20 mp, finisat, cu vitrină, preţ 400 USD. Tel. 430423. (Ag.i.).

MATRIMONIALE• Văduv, 70 ani, cu pensie şi

locuinţă, doresc să cunosc doamnă serioasă, pentru alungarea singurătăţii. Tel. 16-03-26 sau 16- 08-31. seara. (1 115776)________

VÎNZĂRICUMPĂRĂRI

" • ' Vînd dulapuri, canapea pat, candelabru, haine, bibelouri. Tel. 19-34-01. (1193878)

'• Vînd poartă de garaj nouă, telecomandată. Preţ convenabil. Tel, 058-81-32-07. (1193940) .

• Vînd pat o persoană, 2 saltele Relaxa, 200 cărămizi. Tel -14-65- 81, (1193947).

• Vînd mdrmîrit în Cimitirul Central. Tel. 44-06-51. (999461) ;

• Vînd car mortuar (dric) cu tracţiune pentru doi cai. Tel. 15-71- 56. (1115793)

DIVERSE

• V înd convenabil teren (600 m p- gaz, curent, apă, telefon) id e a l p e n t r u o ric e t ip de c o n s tru c ţie , cen tru M ă ră ş ti . Tel. 094-56-71-08. (1193912)

• V în d casă 5 c a m e re u l t ra f in is a tă . T el. 13-95-45. (1193859)

• .Vînd 3 c a m e re , s t r . C e h o slo v a c ie i, f e re s tr e n o i, gara j tab lă , et. 2 ,290 m ilioane. Tel. 094-50-99-23. (1193910)

.• V în d sau în c h ir ie z a p a r t a m e n t cu 4 c a m e re , fin isat, m obilat şi alte u tilită ţi, pe s tr . N . Titulescu. Tel. 14-14- 18, 0 9 4 -4 7 -4 4 -4 7 . P la ta în va lu tă . (1193962)

• A g e n ţie a u to r iz a tă solicităm personal fem inin 20- 30 ani, studii m edii, aspect fizic p lă c u t , v o rb ito a re de lim b a e n g le z ă . C o n tr a c t 2 a n i în E m iratele A rabe A bu-D habi în d o m e n iu l a d m in i s t r a t iv , cam pus un iversitar. R e la ţii la tel. 041-69-20-90; 092-50-02-65; 0 6 4 :1 5 -8 1 -0 5 . R u g ă m seriozitate. (999382)

• * A n g a je z o s p ă ta r ă cunoscătoare a lim bii italiene în restau ran t-p izzerie ita liană . C ondiţii avantajoase. Tel. 094- 11-83-45. (999475)

• F u n d a ţ ia « In o c e n ţi 'angajează: psiholog cu diplom ă un iversitară p e n tru C en tru l de su p o rt pentru copil şi fam ilie în B is t r i ţa . C o n d i ţ i i : -experienţă în m unca cu copiii (0-10 a n i) şi f a m ili i , în efectuarea evaluărilo r copilului şi în te rap ii de re m e d ie re a deficienţelor; • cu n o ştin ţe de bază ale limbii engleze. Se oferă sa lariu com petitiv şi beneficii. D epuneţi o scrisoare de in tenţie cu re fe r in ţe şi u n C . V . la a d r e s a de m a i jo s : A m y C on ley -te l/fax 063-23-63-68 , m o b il: 095-01-67-84 , e m a il: amy@eIcom. ro , ad resa O. P. 1, C. P. 110 B is triţa 4400, ju d . B istriţa N ăsăud. (1115547)

• ■ Vînd ultracentral apartament 2 .camere, construcţie 1985, confort,! finisaje, 56mp, orientare sudică, balcon închis, pod, beci, loc propriu parcare în curte, multiple utilizări, etaj 2 din 4. Tel. 19-13-94, seara. (1135876) . t

• Vînd apartament 2 camere confort mărit pe’ str. Pata et. 5/8. Tel. 15-33-60,(999482)

•. Vînd apartament 4 camere, etaj 2/4, Grigorescu şi casă modestă central. Tel. 18-75-89. (1115798)

• V înd ecograf Toshiba SAL V 38 . T e l. 0 9 2 -2 9 -5 4 -1 5 . (1115700) ,

• Vînd Lexus GS 300, m odel 1998, full option şi BM W 750 M m odel 1989. Tel. 092-29-54- 15. (1115701)

• V înd tra c to r U850 D T, an 1992, p re ţ 57 -milioane lei. Tel. 12-14-57; 41-68-40. (1115761)

Vînd ARO M461C model armată, stare perfectă, înscris persoană fizică 2000, 8000 km. Tel. 42-77-01,"'-------

• Execut zugrăveli, vopsitorii şi alte finisări în construcţii. Tel. 12- 82-62.(999467)

• Institutul Inimii “Nicolae Stăncioiu” Cluj-Năpoca anunţă •scoaterea la concurs, în data de 24.10.2000, a unui post de asistent medical radiologie.'. Relaţii suplimentare, zilnic, la. Biroul Resurse Umarie, tel. 19-95-77 între orele 8-15. (1115800)

• Administator unic al SC. Transaghireş SA convoacă Adunarea Generală Ordinară şi Extraordinară a acţionarilor pentru data de 23.ld.2000; ora 10, la sediul societăţii din Aghireş Fabrici, str. Uzinei nr. 326, pentru toţi acţionarii înregistraţi la sfîrşitul zilei.de 16.10:2000, avînd drmătoarea ordine de zi: 1. Modificarea structurii acţionariatului în urma celui de-a 2- a etape de privatizare a societăţii _ (vînzare acţiuni de către F. P. S.;). 2. Aprobarea închirierii de active din patrimoniul societăţii. 3: Aprobarea gajării cu active din patrimoniul societăţii în favoarea SC Euromilk SRL, în vederea contractării de către acesta a unui credit, 4, Diverse. Dacă Adunarea nu va fi valabil constituită, se va întruni în data de 24.10.2000 la ora 10, la sediul societăţii. (1115802)

PIERDERI• Pierdut contract cumpărare

apartament cu nr. 38148 pe numele Carp Dando. îl declar nul. (1193954)

• Pierdut certificat de înmatriculare J-12-1287-1998 RM- Auto-Servicom Cluj. Se declară nul. (999469) ;

• Pierdut legitimaţie de serviri pe numele Măiereari Comei. .0 declar nulă. (999483) -

DECESE \ v ' COMEMORĂRI

' • C u n e ţă rm u rită d u re re anunţăm trecerea în etern ita te a m a m e i n o a s t r e M IH U M ARIA, în v îrstă de 90 de ani. în h u m a r e a v a a v e a lo c în C im itirul de pe s tr . C rişan , azi, 7 octom brie , o ra 12. Să-i fie ţă rîn a u şo a ră . A chim şi A na M ihu. (1 1 9 3 9 5 0 ).' /

• S întem p ro fu n d m îhniţi de trecerea în veşnicie a bunicii şi s t r ă b u n ic i i n o a s t r e M IH U M A R IA . D u m n e z e u s-o odihnească în pace. C renguţa, D an, D ănu ţ şi C risia T ăbăcaru . (1193951)

• C u n e m ă rg in ită d u re re anunţăm încetarea d in viaţă a celei m ai iubite soţii, m am e şi bunici, C R IŞA N M A R IA , în vîrstă de 51 de an i. Ai plecat f u lg e r ă to r d in t r e n o i, d a r sufletele noastre te vor plînge cît vom tră i. În m o rm în ta rea va avea loc dum inică, 8 octom brie 2000, o ra 13, la B iserica din c a r t ie ru l S o m e şe n i. S o ţu l Artem e, fiicele D ana şi Ioana, H oria, C ris ti şi cea m ai iubită nepoată A lexandra. (1193956)

• S întem profund în d u re ra ţi p e n tru p ie r d e re a d r a g u lu i nostru fiu ŞC H IO P T EO D O R , om plin de bunăta te şi om enire, în aceste m om ente grele sîntem a lă tu r i de voi, Ica , D o ra şi B ogdan. F ie-i ţă r în a u şo a ră . N aşii d in O r a d e a , I o n ic ă , Fiorica şi Cosm in. (999470)

• Cu adîncă d u re re în suflet anunţăm încetarea d in v ia ţă , la vîrsta de 68 an i, d u p ă o lungă şi grea su ferin ţă , a scum pului nostru soţ, ta tă , bun ic şi fra te m ult iubit, DĂNESCU IOAN. Dum nezeu să-l od ihnească în pace. A m intirea Iui va râm îne veşn ic în su f le te le n o a s tre . C erem onia în rn o rm în tă rii va avea loc luni, 9.10.2000, o ra 15, Ia C im itiru l C e n tra l. Fam ilia îndoliată şi în veci nem îngîiată. (1115806) - . ~

„ • Un ultim .om agiu celui care a fost b u n u l n o itru coleg şi prieten,- p ro c u ro r c r im in a lis t ŞC H IO P T E O D O R . S in ce re c o n d o le a n ţe fa m ilie iîndurera te , pe ca re o asigu răm că-i sîntem ală tu ri. C onducerea P o liţie i M u n ic ip iu lu i C lu j- Napoca. (1193948)

• Cu n e m ă rg in ită d u re re s în te m a l ă t u r i d e f a m ilia în d u re ra tă a fo stu lu i n o s tru coleg şi p r ie te n , p r o c u r o r criminalist ŞC H IO P TEO D O R . Colectivul B irou lu i C e rce tă ri Penale a Poliţiei M unic ip iu lu i Cluj-Napoca. (1193949)

• Colectivul P archetu lu i de pe lîngâ C u rtea de A pel C luj aduce un p ios o m ag iu celu i c a re a fo s t, p r o c u r o r crim inalist ŞC H IO P TEO D O R , bu n coleg şi p rie ten , devo ta t familiei şi profesiei. D ispariţia Iu i la să u n g o l , în su fle te le n o a s tre . S în te m a l ă tu r i de familie. (1193953)

• T ra n s m i te m s in c e re condoleanţe şi sîntem a lă tu ri de fam ilia prof. d r . A chim M ihu , Ia m area d u re re p ric in u ită de plecarea în e te rn ita te a m am ei dragi. D orina şi Ş tefan L an ţoş. (1193955)

• S întem a lă tu r i de colegul n o ştru L igiu U iorean , în m area d u re re p ric inu ită de trecerea în e t e r n i t a t e a t a t ă l u i d r a g . S in ce re co n d o le a n ţe fam iliei îndoliate. Colegii de la SC IPA - C IF A T T . C lu j-N a p o c a . (1193957)

• S în tem a lă tu r i de colegul n o stru Sabo V iorel, în m area d u re re p r in p ie rd e re a soţiei d rag i. Colegii de serviciu de ia C. H . E. Som eş C ald . (1193958)

• L e n u ţa d r a g ă , s în tem a l ă tu r i d e vo i în a c e s te m om ente grele, Ia despărţirea de scum pul v ostru soţ, ta tă şi bunic. L iviu şi E lu ţa . (1193960)

• S incere condolean ţe d-nei L en u ţa D ănescu, la p ierderea s o ţu lu i d r a g . A s o c ia ţia de lo c a ta r i , s t r . B o rse c n r . 2. (1193961)

• S în tem a lă tu r i ,d e dom nul rec to r A chim M ih u , în m area s u f e r in ţă p r o v o c a tă de p ie r d e r e a ..m a m e i d r a g i . C o n d o le a n ţe fa m ilie iîn d u re ra te . C ad re le didactice şi studen ţii de Ia F acu lta tea de S o c io lo g ie , J u r n a l i s t i c ă şi F ilo so f ie a U n iv e r s i tă ţ i i “ A vram la n c u ” . (1193964)

• S in c e re c o n d o le a n ţe fam ilie i P o p , la tr e c e r e a în nefiin ţă a celui ce a fost ROP G A V R IL Ă . A s o c ia ţ i e ' d e locatari, s tr . F red eric J . C urie n r. 2-4. (1193965)

• S întem a lă tu r i de fam ilia U iorean L igiu, în m area du rere la t r e c e r e a în e t e r n i t a t e a sucm p u lu i lo r t a t ă . Fam iliile Sfoian şi M arch iş . (1193966)

, • A plecat în tr-o lum e mai b u n ă şi m ai d r e a p tă , b u n u l n o s tru p r ie te n şi co leg , p rocu ro ru l T E O D O R ŞC H IO P (o fiţer de po liţie în rezervă), care în lr-o v iaţă p re a scu rtă a s lu j i t cu c r e d in ţă id e e a de dreptate-şi ad ev ăr. S p iritu l său f r ă m în ta t a c ă u t a t m e re u liberta tea conştiinţei de acţiune şi ap ro p ie rea sentim entu lu i de ju stiţie de o rd inea firească dată de C rea to r. Fie ca înţelegerea şi p ac e a v eşn ică să -i adu că liniştea h ărăz ită celor d rep ţi şi cu h a ru l lui D um nezeu. Sîntem a l ă tu r i d e f a m ilia p ro fu n d în d o l ia tă . C a d re leIn sp e c to ra tu lu i d e P o liţie al Ju d e ţu lu i C luj. (999468)

• C orpu l p rofesora l, studenţii şi p e r s o n a lu l F a c u l tă ţ i i de Pedagogie Socială, tran sm it d- lui p ro f. univ. d r . Achim M ihu, rec to ru l U niversităţii “A vram iancu” sin c e r^ c o n d o le a n ţe I a ' decesu l m am ei dom niei sale. (999473)

• L a tr is tu l p rile j al decesului m a m e i, , t r a n s m ite m condo lean ţe d -lu i p ro f. univ. A c h im M ih u , r e c to ru l U niversită ţii “A vram Ian cu ”. F a m il ia p r o f . V . L ăscu Ş . (999474) •

• U n ultim om agiu celei care a fo s t c u m n a ta n o a s t r ă CR IŞA N M A R IA . N u te vom u i ta n ic io d a tă . S in c e r? c o n d o le a n ţe f r a te lu i n o s tru . F a m il ia D a v id V e r o n ic a şi Sabin . (999478)

• S în tem a lă tu r i d e voi D ana şi Io a n a în aces te clipe grele p ric in u ite d e m o a rte a m am ei v o a s t r e C R IŞ A N M A R IA . S in ce re co n d o le a n ţe . F am ilia T a n ţă n L igia şi V asile. (999479)

• S în tem a lă tu r i de colega n o a s t r ă Ş c h io p V e ro n ic a în aces te m om en te a t î t de g re le p ric in u ite d e p ie rd e re a so ţu lu i d rag . C o n d o lea n ţe fam iliei şi în tre a g a n o a s tră com pasiune . S a la r ia ţ i i şi S in d ic a tu l l ib e r A rta C u lin a ră . (999480)

• D r a g u l n o s t r u T E O d rag o stea şi stim a pe ca re ţi- am p u r ta t-o va răm în e vie în a m in tire a n o a s tră . S în tem şi vom fi a lă tu r i de to ţi cei c a re ţi-au fost d ra g i. Fam ilia L u n g E lena , S ilviu, V ic to r şi M ihnea.- (1115788)

• S în tem a lă tu r i de verişoara n o a s t r ă I c a ş i d e c o p iii ei B ogdan şi D o ra , Ia trecerea în e te rn ita te a so ţu lu i şi ta tă lu i d r a g , T E O D O R Ş C H IO P . V a ie r , M a r i a n a , I o a n a şi A lex an d ra Suciu . (1115789)

• S în tem a lă tu r i de fam ilia Ş c h io p în a c e s te c lipe g re le d a to ra te p ie rd e rii celui c a re a fo s t Ş C H IO P T E O D O R . O dihnească-şy în pace! Fam ilia Şoim lo a n . (1115790)

S în tem a lă tu r i de v e rişo ara şi naşa n o a s tră I c a j i dc copiii ei B ogdan şi D o ra , la tre c e re a în e te rn ita te a so ţu lu i şi ta tă lu i d ra g , T E O D O R Ş C H IO P . lo a n şi M a ria S uciu . (1115791)

• C olec tivu l L a b o ra to ru lu i I n t e r ju d c ţ e a n d e E x p e r t iz e C r im in a l i s t i c e C lu j r e g re tă t r e c e r e a p r e m a tu r ă în e t e r n i t a t e a d i s t in s u lu i c o l a b o r a t o r , p r o c u r o r u l crim inalist T E O D O R ŞC H IO P, t r a n s m i ţ î n d c o n d o le a n ţe fam iliei în d u re ra te . (1115792)

• D atori să (rccem în nefiinţă, spunem m ereu “ nelim pului” să ne în râ u re a sc ă ex isten ţa , d a r fă ră o p r ire si fă ră încetare nc vom gîndi veşnic câ D ivinitatea ceai a t î t d c des in v o c a tâ 'v a veghea a su p ra celui ce a fost şi va râm îne în am in tirea n oastră câ bun coleg şi prieten ŞCH IO P T E O D O R . C o le c tiv u l J u d e c ă to r i e i C lu j-N a p o c a . (1115794)

■ S în tem a lă tu r i de fam ilia Ş c h io p în m a r c a d u r e r e p r i c in u i t ă d e t r e c e r e a în n e f i in ţă a ce lu i c a r c a fost b u n u l n o stru coleg şi p rie ten T E O D O R ŞC H IO P. Dumnezeu s ă - l o d ih n e a s c ă în p a c e ! C olectivul Serviciului C ercetări Penale d in cad ru l I. P . J . C luj. (1115795)

• S în tem a lă tu r i de dom nul d ire c to r genera l in g .M u re ş a n V a s ile în . m a r c a d u r e r e p ric inu ită de m oartea unchiului d r a g . S in c e r e c o n d o le a n ţe fam ilie i în d o lia te . C olectivul S e r v ic iu lu i A p ro v iz io n a re - L iv r ă r i -T ra n s p o r t de la SC R em aru l 16 F eb ru arie SA C luj- N apoca. (1115799)

• , C u in im a z d ro b i tă d e d u r e r e a n u n ţă m m o a r te a .fu lgerătoare a scum pei noastre , s o r ă ş i m ă tu ş ă , C R IŞ A N M A R IA , la v îrs ta de 51 ani. N u te vo m u i ta n ic io d a tă . V ei r ă m în e v e ş n ic î n in im ile n o a s tre . S o ra L u c ica , nepo ţii F lo r in şi R a m o n a cu s o ţu l L iv iu . (1115805)'

• S in c e r e c o n d o le a n ţe fam ilie i p ro f. d r . A chim M ih u , re c to r a l U n iv e rs ită ţii “ A vram I a n c u ” , l a m a r e a s u f e r in ţă p r i c in u i t ă d e î n c e ta r e a d in v ia ţă a m am ei sale. Colectivul F a c u ltă ţii d e Ş tiin ţe A plicate . (1115807)

S lntC m a lă tu r i de d o m n u l r e c t o r A c h im M ih u în m o m en te le g re le p ric in u ite d e m o a r te a m a m e i sa le . S in c e re c o n d o le a n ţe . P e r s o n a lu l A d m in is tra tiv a l U n iv e rs ită ţii “ A v ra m Ia n e u ”. (1115808) -

• C u in im a î n d u r e r a t ă a d u c e m la c u n o ş t in ţă c â se îm p lin esc 5 a n i de cînd a tr e c u t în e te rn ita te , cel ce a fost o f i ţe r p o m p ie r E R D E L Y I IO A N . O d ih n ească-se în pace. S o ţia şi f iu l, (1193927)

S e îm p lin eşte un an d e c înd in im a iu b ite i n o a s tre m a m e , s o a c r e ş i b u n ic i P E T R U Ţ IL E A N A a în c e ta t s ă b a tă . N im eni n u p o a te ş te rge d o ru l im ens şi d u re re a d in su fle te le n o a s tre . C o m e m o ra re a va av ea loc în d a tă d e 8 o c tom brie 2000, o ra 12, la B ise rica O r to d o x ă d in c a r t ie ru l I r is . D um nezeu să o o d ih n ească în pacc . F am ilia în veci n em în g îia tă . (1193959)

• A u tr e c u t 6 s ă p tă m în i d e la d e s p ă r ţ i r e a d e d ra g u l n o s tru so ţ, ta t ă , so c ru şi b u n ic P O P L E O N T 1 N . I u b ire a n o a s tră tc va în so ţi în d ru m u l tă u sp re veşn ic ie . M e re u ne s-a fi d o r de tin e şi te vom p ă s tra în su n e te . P a ra s ta su l d e pom en ire v a av ea loc d u m in ic ă 8 o c to m b rie 2000 o re le 12 la B is e r ic a “ S f in ţi i C o n s ta n tin şi E le n a” d in s t r . M o |iio r . F a m ilia . (999450)

• S -a u sc u rs 6 lun i dc lac rim i d e c în d iu b itu l şi b u n u l n o stru so ţ, ta tă , b u n ic şi socru BICA E M IL (M F .L U ) n e -a p ă ră s i t p e n tru to td e a u n a . P a ra s ta su l d c p o m e n i r e v a a v ea loc s îm b â lâ 7 o c to m b rie 2000 orele 17 ,30 la B is e r ic a “ N a ş te re a D o m n u lu i” d in c a r t i e r u l

'G h e o rg h e n i ( l în g â H c rm c s) . F a m i l i a v e ş n ic î n d u r e r a t ă . (999471)

• C u p ro fiin d â d u re re în su fle t ca şi a tu n c i c înd i-am în s o f i t p c u l t im u l d r u n t , a m in te s c c e lo r c a r c i - a u cunoscu t că se îm plinesc 10 ani dc la t r e c e r e a în veşn ic ie a m am ei P E T R 1Ş O R M A RIA şi a ta tă lu i P E T R IS O R M IH A I. C ît a -ţi t r ă i t v -am iub ii, cît voi t r ă i v ă v o i .p l în g e . în v ec i n e m în g î ia tă f i ic a C o r n e l ia B ulugca . (999477)

• T r i s t ă e s te z iu a d e 5 o c to m b rie , c înd sc îm p lin eşte un an d e la tre c c rc a în nefiin ţă a d r a g u lu i n o s t r u u h c h i şi c u m n a t , P R I P O N 'D A V I D . C h ip u l Iu i b u n va r â m în e veşn ic în a m in t i r e a n o a s t ră v I r in a , R a re ş , G ab i şi C laud ia . (1115763)

în 6 o c to m b rie s-au îm p lin it 20 a n i de c în d sc u m p a n o a s tră soţie, m a m ă şi b u n ic ă , M A R IA PA V E L , a p le c a t pe d ru m u l lă r ă în to a rc e re . Deşi in im a ei nu m a i b a te , p r iv ire a m e re u z î m b i t o a r e , c in s te a şi c o re c titu d in e a n u o p u tem u ita . P ios o m ag iu d in p a r te a so ţu lu i Io n , a fice lo r P a u la şi L ilian a , a g in e r e lu i G h e o r g h e , a n e p o ţ i l o r B ia n c a , D ia n a , M irc e a şi S a n d ra . (1115796)

• S -a u îm p lin it tre i a n i de su fe r in ţă , d u re re şi d o r , de c în d d r a g u l n o s t r u s o ţ şi t a t ă , G H E O R G H IŢ Ă G A V R IL , a p leca t la cele Veşnice. C â t vom tr ă i vom v ă rsa lac rim i şi fio ri pe m o rm în tu l tă u . O d ihneşte- te în p a c e . S o ţia A d rian a şi fiul G â b i ţ i . (1115797)

A idrţ -CX1 V 1 a r putea fi *2 reclama dumneavoastră

S u c c e s

t r i c o l o r i !Azi, la Milano, tricolorii susţin, o grea bătălie în cadrul

preliminariilor pentru C.M. 2002, întîlnind formaţia Italiei, multiplă campioană mondială şi recentă vicecampioană a Europei. La EURO 2000, “squadra azzurra” ne-a întrecut într-un joc în care căpitanul Gicâ Hagi a fost cu extremă' uşurinţă eliminat din joc. Acum, Gicâ Hagi s-a retras de la naţională, iar “squadra azzurra”, sub comanda lui Giovanni Trapatoni, joacă acasă. Asta nu înseamnă că am înclinat din. start steagul victoriei în favoarea italienilor. Cu jumătate de gură au fost rostite chiar vorbe despre o revanşă pentru înfrîngerea de la EURO 2000. Au mai fost inventate şi vorbe despre importanţa unei “remize" la care tricolorii trebuie să se betoneze în defensivă. Au fost inventate felurite vorbe, puse de reprezentanţi ai presei scrise, văzute şi auzite pe seama unor jucători convertiţi şi pregătiţi pentru astfel de declaraţii.

Un lucru este clan astă seară, tricolorii, sub conducerea lui Ladislau Boloni, întîlncsc la Milano puternica echipă a Italiei. Se cade să fim cu inimile alături de Stelea, Lobonţ, Dan Pctrcscu, Bclodcdici, Chivu, Ciobotarju, Cătălin şi Dorinei Munteanu, Gîlcă. lonuţ Lupcscu, Mutu, Ionel Ganea, Viorel Moldovan şi toti ceilalţi tricolori, să stringent pumnii pentru ci. Din inimă. SUCCES TRICOLORI! „

Victor MOREA

CătălinHâldan

C ît de im previzib ilă şi nedreaptă este uneori viaţa cu tră ito r ii ei. In p lin ă ascensiune, în zborul spre îm p lin ire, a rip ile iţi s in t fr in te ş i te inscrii în imensa eternitate, devii o amintire p e n tru ce i p e care i-a i pă ră sit - fa m ilie , colegi, prieteni

L a doar 24 de ani, C Ă T Ă L IN H Â L D A N a p le ca t ~ in etern ita te , aştemindu-se lin p e gazonul unei partide de antrenament, gazon p e care I f i bătătorit de la virsta cop ilărie i n ev in o v a te ş i p în ă . la înfrăţirea pe vecie cu e i A crescut în curtea lu i Dinamo şi s-a şco la t av îndu-l ca învăţător ce i-a deschis larg a rip ile spre m area p e r fo rm a n ţă p e lo n u ţ Chirilă. A rămas legat de Dinamo şi colegi chiar dacă învăţătorul a plecat, a fost

KccÎRcfrai SPCMTTel:' 19.21.27

m m w m s S mbătă-duminica, 7-8 octombrie 200 I ® "

SUPER LOTO 5/40119 ) M ) ( 3 5 )

Valoarea omo

5 octombrie 2000 ( 3 € |

Fond de ctştiguri: 364.429.783 lei

3at. I Cat. a ll-a

a t a lll-a

REPORT7

705

ogata a ciştigurilor:

variante a variante a

109.328.935 13.015.349 - 232.614

JOKER Fond de cîştiguri: 22.120.033.600 lei

5 din 45 1 din 20( 3 3 ) f 3 5 ) f T 3 ) r » 9 | f 3 q - £ ]

Cat. 1 (5+1) - REPORT , 20.000 000.000-Cat a ll-a (5) REPORT 383 148.800Cat. a lll-a (4+1) 1 192 987.200'Cat a IV-a (4) 25 - . 7 719.488Cat. a ■V-a (3+1) 117 ~ 1 649.4637Cat. a Vl-a (3) 2.157 ’ 178.940Cat a VI l-a (2+1) 2.178 88.607Cat a Vlif-e1(1+1) ' 10.336 56.014

de orizont cu echipei®

Ş e r i a "a^V I l-a ' " : /• CFR Cluj - Viromet Victoria. Nu văd

cum pe stadionul din Gruia feroviarii clujeni ar putea să pericliteze victoria. în balanţa disputei nu există decît talgerul victoriei.

• T ex tila P re jm e r - In d . S îrm ei C. Turzii. “Sîrmarii” au vechime şi valoare com parativ cu aceşti “textilişti” nou- promovaţi în eşalon. “Sîrmarii" au şanse de a veni cu toate trei punctele de la

Prejmer. Numai de ei depinde. " -• Şoimii Sibiu - Olimpia Gherla. După

rateul de acasă e greu de crezut că olimpicii gherleni.vor reuşi un rezultat bun în urbea de pe Cibin. Noi le urăm o comportare burţă, dar nu prea sînt şanse.

• Arieşul T urda - Gaz Metan Tg, M ureş. După isprava de la Iara, de> duminica trecută, turdenilor nu le rămîrie decît să-i pună la punct şi pe găzarii din Tg. Mureş. Cuvîntul de ordine nu poate fi decît victoria!

• Rom radiatoare B ra ş o v - M inerul Iara. Teoretic, ţinînd cont de avantajul terenului propriu, gazdele au prima şansă. Ortacii din Iara, “şcoliţi” de G. Boca, pot demonstra, la o adică, făptui că baldnul e - rotund... -

Pe lîngă aceste cinci partide în care sînt implicate formaţiile clujene, mai au loc partidele Nitramonia Făgăraş;- Chimica Tîmăveni şi Laminorul Beclean - Cimentul Hoghiz. Nu stă nici o echipă pentru simplul motiv că; în conformitate cu programul seriei în această etapă, ar fi Jrebuit să se întîlnească în meci direct Carpaţi Mîrşa şi Voinţa Mărişel, formaţii care s-au retras din campionat.

Seria a Vlll-a• Someşul ,Satu M are - “ U” C lu j-

Napoca. Foarte greu examen pentru ambele echipe. Sătmărenii au de partea lor avantajul terenului propriu, de partea lui “U” fiind plusul de valoare şi bogata tra d iţie competiţională şi. ne-âm bucura ca ele să aibă cîştig de cauză. Ţinem strins pumnii pentru “U”. • -• • Unirea Selena Dej - Telecom A rad . Fruntaşa clasamentului seriei poposeşte în oraşul '<je la confluenţa Someşurilor, d a r nu va fi primită cu flori pentru că uniriştii au demarat şchiopătînd ediţia şi acum se găsesc pe locul 12 în ierarhia “la z i” . Dejenii au neapărat nevoie de toate punctele şi pentru faptul că în v iitoarea 'e tapă urmează o deplasare grea-la Cluj-Napoca, pentru partida cu “U”. ■, ‘ ‘ 7

• O ţelul Ştei - M inerul Ocna D ej. Avantaj pentru “oţelari”, care evoluează în ograda proprie. Ortacilor le-ar prinde bine şi un egal numai de-ar ţine un pic şansa şi cu ei. Sentim ental şi în calitate de conjudeţeni le-o dorim. , ;*

Victor E. ROMAN

înnobilat cu titlul de căpitan al echipei, a debutat şi la naţională unde a ju ca t de opt ori înscriind şi un gol, iar la echipa iubită a adunat peste 130 de prezen ţe . Aceasta ar f t , foarte pe scurt, b iogra fia u n u i ta len ta t fo tb a lis t, răpus de un presupus anevrism cerebral Cit de stupidă ş i ciudqtă- totodată această stingere din viaţă la doar o săptămînă d u p ă -u n riguros control medical care l-a găsit apt pentru fotbal. Or, această m oarte p u n e sub sem nul întrebării calitatea actului m ed ica l ş i valoarea aparaturii fo lo s ite pentru depistarea u n o r ascunse anomalii ce grevează asupra stării de sănătate. Lipsa de valoare duce la pierderea de valori umane. Păcat!

De pe meleaguri clujene un creştinesc DUMNEZEU să -l ie r te p e C Ă T Ă L IN HĂLDAN.

Departamentul SPORT al ziarului "Adevărul _

de Cluj" I

Nume: CĂTĂLIN GEORGE HÂLDAN Post: Mijlocaş - .Născut: 03.02.1976 (Bucureşti)înălţime/ Greutate: 1,76 m / 72 kgDebut în Divizia A: 02.10.1994 / Steaua - Dinamo 2-0

1994-1995:1995-1996:1996-1997:

' 1997-1998:1998-1999:1999-2000:2000-2001:

Dinamo: 3 jocuri / - ' • Dinamo: 13 jocuri / - , Dinamo: 28 jocuri / 3 goluri Dinamo: 29 jocuri / 1 gol Dinamo: 29 jocuri / 1 gol Dinamo: 29 jocuri I 1 gol Dinamo: 7 jocuri '

Jocuri/ Goluri în Divizia A:138 jocuri / 6 goluri.

în echipa naţională:8 jocuri / 1 gol(debut: 03.03.1999 / România - Estonia 2-0)

în cupele europene:7 jocuri / - / ; 7 ,.:7 ; . -7 -7 7 7(debut: 23.07.1997 / KR Reykjavik - Dinamo 2-0)

La alte loturi naţionale:U 21: 17 jocuri / 0 goluri

Performanţe:Campion naţional: cu Dinamo (1999-2000) 7Cupa României: cu Dinamo (2000). ' ,

în timpul meciului amical de fotbal S.N. OLTENIŢA -F.C. DINAMO BUCUREŞTI, desfăşurat jo i la Olteniţa, jucătorul dinamovist Cătălin Hăldan a suferit un accident, vascular, cerebral în urma căruia a,decedat. Din relatările medicului echipei, Mircea Lucaciu, în jurul orei 16.30-16.45, jucătorul Cătălin Hăldan a dus mina la cap şi a căzut pe teren fără să fie lovit şi fără. să f ie înconjurat de alţi jucători. Aufost începute imediat manevrele de resuscitare cardio-respiratorie şi manevrele de acupunctură Ia care, după aproximativ 1-2 minute, jucătorul a reacţionat deschizînd ochii, moment în care a fost urcat în maşina salvării.

A fo s t continuată resuscitarea în maşină, pînă la spital, jucătorul nemairăspunzînd însă la stimuli. Jucătorul a fo s t transportat la Spitalul Municipal Olteniţa unde a fost intubat de urgenţă cu sondă traheală şi ventilat cu oxigen pe sondă. S-a continuat masajul cardiac extern, administrîndu-se adrenalină intracardiac şi s-aii aplicat patru şocuri electrice. Manevrele s-au efectuat timp de o oră şi, cu toate acestea, jucătorul nu a schiţat nici un • element de revenire. în această perioadă, Cătălin Hăldan s-a aflat sub observaţia unui monitor EKG. în jurul orei 17.45 s-a constatat decesul, la Spitalul Municipal Olteniţa.

Jucătorul Cătălin Hăldan efectuase, marţea‘trecută,, alături de ceilalţi componenţi ai lotului dinamovist, un control medical la clinica particulară Medsaha, în urma căruia fusese declarat fizic sănătos. De asemenea, la toate controalele periodice efectuate la Institutul Naţional de 'Medicină Sportivă a fo st declarat clinic sănătos, nefiind 'su spec t niciodată de o boală coronariană.. Decesul lui Cătălin Hăldan reprezintă o tragedie pentru fotbalul dinamovist şi pentru fotbalul românesc.

î * - * \ 1 ’ ’

i n

I v -

f *«~

: 4 >

T--ntfrirr wi'HMUM i im i i i -■i"-r^ ^ &. _&t -arz. x. » ţ* '*. i »w»<.

tAici ar putea fif! reclama dumneavoastră

J M k c |m S F O L O g ^ Tel: 19.21.27

F i ' * ' v ’ r l ' . S i a S S l a t o l î S l * . ; " r : ; Adevărul d

Se limpez n i

iîngrijorător şi controversat

debutul echipei Arieşul în această. _ ediţie a campionatului Diviziei' “C” de fotbal.-Echipa fanion a fotbalului turdean, de ani buni, nu-şi mai respectă obiectivele propuse în avanpremieră, ba mai mult, provoacă mari griji celor ce o vor din' nou în eşalonul, secund ăl fotbalului nostru. Puţine au fost echipele care

.după patru etape să nu agonisească nici un punct în clasament şi să piardă la formaţii fară nici o pretenţie în această serie a Vll-a din “C”. Aparenta degringoladă se pare că părăseşte Arieşul, fapt confirmat atît de primarul municipiului, dl Virgil Blasiu, dar şi de ultimele evoluţii ale echipei. Preşedintele Blasiu motivează sincopele din acest sezon cu întinerirea echipei care numără opt tineri sub 18 ani, între care şi juniorul Virgil Cocoarâ, de 15 ani, care a fost cooptat în lotul naţional de juniori şi cu situaţia financiară a clubului care a primit în acest an doar 400 milioane lei de la bugetul local. Deşi echipa este a municipiului, puţine sînt societăţile comerciale ce vin în sprijinul ei. De fapt, mai adăugăm şi noi, nici la meciuri nu se prea înghesuie spectatori. La meciul cu Hoghiz, cînd Arieşul a simţit gustul primei victorii, deşi .porţile frumosului stadion municipal au fost larg deschise, fară casierii, doar 120-200.de localnici şi-au asistat echipa; Jocurile mediocre, lipsa de motivaţie pentru performanţă este sancţionată prompt -dc publicul din Turda. Acum ceva se leagă în evoluţia echipei, antrenorul Ghe. Mîlnâ forţează pe toate planurile, lucrează metodic cu toate liniile, mai ales că au revenit în formaţie Bozdog ş'i Căpuşan care şi-au încercat şansa jocului la FC Argeş. Sosirea celor doi a dat deja culoare şi fantezie atacului care a reuşit cinci goluri în ultimele trei etape, din care patru au fost marcate - în deplasare. Victoria.cu 2-0 de la Iara aduce echipa Arieşul din nou în jocurile seriei, chiar dacă are numai şase puncte, un golaveraj negativ 'şi un “adevăr” zero. Discuţiile purtate cu factori responsabili din anturajul echipei ne-au pronosticat zile mai bune pentru Arieşul Turda. Atît echipa, cit şi unii factori economici vor apăsa pe accelerator, astfel incit returul să-l încheie în prima jumătate a clasamentului. Sperăm şi noi în reviriment. Oricum, Turda are suficiente resurse-umane şi materiale pentru a domina seria, ureînd etapă de etapă din zona

' “lanternei roşii”. Cit despre schimbarea antrenorului, nici vorbă, turdenii dorindu-şi doar o schimbare în-: mentalitatea jucătorilor.

Dumitru VATAU

Fundaşul Zah a părăsit"corabia" gherlcană

Trupa antrenorului gherlean, Mihai Pop se scufundă tot mai mult în. anonimat. După ce în această vară au părăsit “corabia” patronului Ionel Curt nu mai puţin de... 5 titulari (la care recent s-a adăugat şi mijlocaşul Fericean), zilele trecute

' Olimpia a mai rămas şi fară cel mai bun fundaş, inimosul Radu Zah, un om de bază, care cu greu poate fi înlocuit. El a fost nemulţumit de unele probleme financiare, dar şi vîrsta şi-a spus cuvîntul. Nu de mult ne-a mărturisit că vrea să se lase de fotbal. însă, Ia mijlocul turului...? ; -

La Gherla ceva e putred. Nu ştim dacă în jurul echipei sau în altă parte trebuie căutate cauzele, dar un-singur lucru e cert; cu lotul actual tot .mai greu se-descurcă tehnicienii clubului de pe Someş.. -

sz: cs.

Drapelul olimpic a fost primit la Atena de membriai Guvernului elenGuvernul eten şi primarul oraşului Atena aii

organizat, marţi, o ceremonie de primire a drapelului olimpic şi a sportivilor care au reprezentat Grecia la Jocurile Olimpice de îa Sydney.

Atena va fi gazda Jocurilor Olimpice din anul 2004. : ' . : :

în prezenţa unor membri ai Guvernului Greciei şi a primarului oraşului Atena; Dimitris

, Avramopoulos, cei patru sportivi eleni medaliaţi cu aur la JO de la Sydney au coborît din avion desfăşurînd drapelul olimpic. Acesta a fost înmînat reprezentanţilor eleni în cadrul ceremoniei de închidere a JO din Australia. Ceremonia a avut un caracter solemn, drapelul fiind întîmpinat cu salve de foc? v

Pyrros Dimas, triplu campion, olimpic la. haltere, i-a înmînat drapelul primarului Avromopoulos, care i-a felicitat pe toţi sportivii

eleni pentru performanţele obţinute la Sydney, Grecia a cîştigat 13 medalii la JO de la Sydney.

“în 2004, vom demonstra că un stat mic poate organiza un eveniment mondial. Grecia doreşte să pună în valoare umanismul şi doreşte să trimită un mesaj pentru o lume multiculturalâ, liberă şi fără constrîngeri", a spus premierul elen Costas Simitis.

Primarul Atenei a pus accent pe faptul că toţi locuitorii Greciei trebiiie să contribuie la organizarea JO din 2004. /

' La sfîrşitul ceremoniei, Pyrros Dimas a dedicat medaliile cîştigate de sportivii eleni celor

- 79 de victime de pe feribotul Express Samena, care a naufragiat, în urmă cu o săptămînâ, în apropierea Insulei Pharos. ____________

M a r e l e P r e m i u a l J a p o n i e i ( a v a n p r e m i e r ă )

Hai să ne-ntflnim pa arătură!în conferinţa de presă organizată joi ţigări vor fi global şi definitiv interzise

la Suzuka, cei doi combatanţi angrenaţi în Formula 1. Tot la Sevilla, forulîn lupta pentru titlul mondial al piloţilor mondial a anunţat cîteva modificări aleau sugerat, din punct de vedere al "'regulamentului. Pentru 2001, numărul strategiei, atitudini diferite faţă de cursele seturilor de cauciucuri ce vor putea fi rămase. Dacă Mika îşi face planul de folosite în antrenamente creşte de la 8bătaie (din lipsă de variante) luînd în la 10. Noile cauciucuri de ploaie vo*r

R 5 \FORMULAIW O R LD

’ -C H A M P IO N S H IP '

W i

considerare comportarea pe ansamblu în cele două manşe, Michael vrea să facă abstracţie de cursa malaeziană,'preferind să clarifice lucrurile în Japonia. Ceea ce, tradus în plan tactic, înseamnă că ambii vizează victoria în Grand Prix-ul nipon.

avea o'suprafaţă de contact cu 5% mai mică decît specificaţia în vigoare pentru 2000. Sesiunea de 15 minute prevăzută- pentru teste înaintea cursei, în cazul unor schimbări bruşte ale condiţiilor meteo, a fost abandonată. Testul de rezistentă

s i r - :-

într-un duel al declaraţiilor, finlandezul Ta impact al structurii posterioare a fosta afirmat că va încerca sâ frîneze cu 3 metri mşi repede decît normal. Replica lui Schumi a fost “Atunci eu voi frîna cu 5 metri mai devreme!”, la care campionul en-titre i-a pronosticat “Te voi vedea în prundişul din afara pistei!” Germanul nu a rămas dator: “Ne vom întîlni împreună acolo!”

SchimbăriLa înfîlnirea de miercuri a Consiliului

Mondial al sportului, FIA a confirmat că - începînd din 2006— reclamele la

f ? f

î

“supralicitat la 50 KN (anterior fiind de 12 KN), fiind introdus şi un test de rezistenţă la impact lateral • a monococului. Aripa-spate va fi limitată la trei secţiuni aerodinamice. Pentru a preveni acvaplanajul în condiţii de ploaie torenţială , diam etrul cauciucurilor “umede” a fost mărit cu 10 mm. Din 2002, testele de rezistenţă la impact se anunţă şi mai severe. FIA a decis, de asemenea, limitarea mai severă a testelor “private” pe diferitele circuite, în cursul sezonului competiţional.

:— ~ — nsiv-'— t;:-

" \v. •

Tl

— 1 I V ” '

Calendarul 2001Deşi părea să-şi piardă locul după

haosul de la ultima ediţie, disputată in aprilie, Silverstone a rămas şi anul viitor în calendarul competiţional. Pe termen mai lung, însă, ameninţarea Brands Hatch-ului este serioasă. După ce, cu cîteva luni în urmă, FIA anunţa că sezonul se va deschide la Scpang, în februarie,proteste unanime au făcut forul mondial să bată în retragere şi Australia păstrează onoarea dc a ridica cortina stagiunii. Iată cum arată ultima variantă dată publicităţii:

4 martie: MP a) Australiei - Albert Park, Mclbourne (Start: 03:00 GMT)

18 m artie: M P al M alayeziei - Sepang, Kuala-Lumpar ((Start: 07:00 GMT)

30 m artie: MP al Braziliei an - Interlagos, Sao Paulo (S tart: 17:00 GMT) '

15 aprilie: MP al San M arino - Imola, Bologna (Start: 12:00 GMT)

29 a p r i l ie : , M P al S p an ie i - Catalunya, Barcelona (S tart: 12:00 GMT)

13 mâi: M P al Austriei - AI-Ring. Spielberg (S tart: 12:00 GMT)

27 m ai: M P al Alonaco - Monte Cario (Start: 12:00 GMT)' 10 iunie: MP al Canadei - M ontrcal (Start: 17:00 GM T)

24 iu n ie : M P al E u ro p e i - N iirburgring (Start: 12:00 GMT)

8 iulie: M P al F ran ţe i - M agny Cours (Start: 12:00 GMT)

15 iulie: M P al M arii Britanii - Silverstone (Start: 12:00 GMT)

29 iu lie : M P al G erm an ic i - Hockenheim (Start: 12:00 GMT)

19 au g u s t: M P al. U ngarie i - Hungaroring, Budapesta (Start: 12:00 GMT)

2 septembrie: MP al Belgiei - Spa Francorchamps (Start: 12:00 GMT)

16 se p tem b rie : M P a l I ta lic i - Monza, Milano (S tart: 12:00 GMT)

30 se p te m b rie : M P al SUA - Indianapolis (S tart: 18:00 GMT)

14 octom brie: M P al Japoniei - Suzuka ŢStart: 05:30 GMT).

Radu C. MUNTEANU

Doi pugilişti kenyeni care au participat Ia 1.0. de la Sydney au refuzat să seîntoarcă în tară. . . , » ,

Doi pugilişti kenyeni care au participat laJocurile Olimpice de la Sydney au refuzat să seîntoarcă în ţaiă, fără să ofere explicaţii, a anunţatşeful delegaţiei Kenyef, Jackson Tuwei.

Peter Kariuki, categoria mijlocie, şi FrederickMunga, categoria super-uşoară, au părăsitdelegaţia kenyană, care a revenit, luni, la Nairobi.

Cei doi boxeri sînt medaliaţi cu bronz laJocurile Africane din anul 1999. Kariuki a cîştigatmedalia de bronz şi la JO de la Atlanta, din-anul1996. . : ; '

Ambasada Kenyei în Australia, va deschide oanchetă referitoare la dispariţia celor doi sportivi.Pugiliştii au fost eliminaţi în primul tur alcompetiţiei olimpice şri-au criticat pe tehnicieniilotului, considerînd că m etodele lor de

Şase sportivi străini participanţi la J.0. de la Sydney au refuzat să părăsească

AustraliaŞase sportivi străini participanţi la Jocurile Olimpice-de la Sydney au refuzat să se întoarcă în ţările lor de origine, după încheierea acestei competiţii, a informat presa australiană.

Conducerea Comitetului Olimpic Georgian (GOC) a anunţat, potrivit unei ştiri transmise de agenţia de presă Interfax, citată de un canal mass-media australian, că halterofilii Valeiy Sarava şi Mukhran Gogiya, scrimeurii Guram Mchedlidze şi Alexander Şertsvadze au d e c is ' să râm înă în A ustralia. “Responsabilii GOC nu cunosc motivele pentru care aceşti .sportivi nu au revenit în Georgia” , a declarat, la Tbilisi, secretarul GOC, David Kmtsurashvili.

Postul de radio australian ABC a informat că doi sportivi originari din Gabon ş i-Tunisia au dispărut d e xpe aeroportu l din Sydney, înainte de plecarea delegaţiilor naţionale din care

făceau parte. Reprezentanţi ai Serviciilor de Imigraţie australiene au afirmat că persoanele care au sosit în Australia cu ocazia Jocurilor Olimpice au primit, în majoritate, o viză specială, a l cărei termen de valabilitate nu g expirat încă. “Aceste vize sînt valabile pînă la data de 1 noiembrie 2000.

^ Prin urm are, cazurile celor şase sportivi nu ţin de competenţa noastră”, a declarat un purtător de cuvînt al S erviciilor de Im igraţie din Australia.

Preşedintele Federaţiei Australiene de H altere, Sam Coffa, a precizat că instituţia pe care o conduce nu va acorda sprijin h a lte ro fililo r străini care intenţionează sâ se stabilească în Australia. - -

Selecţie Ia Pro Baschet

Junior„ Pro Baschet Junior Cluj organizează înscrieri pentru băieţi născuţi 1989, 1990, 1991 la L iceu l de In fo rm a tică , . (ca rtie r Zorilor), zilnic între orele 18-21.

Ţinînd cont de succesele rep u rta te de tin e rii b a sc h e tb a lis t! ai Pro Baschet Jr., în ultimii ani, sînt convins că mulţi copir îşi vor îndrepta atenţia spre baschetul de performanţă la acest club, condiţiile de pregătire fiind dintre cele mai bune.

11 Dolar SUA = 24.341 lei l 1 Marcă germană = 10.866 lei

oO

H1 EURO = 21.253 leU

1 g AUR = 211.922 le i -

P lă c e re a g lo n ţu lu i p o a te costa în ju r de 2 0 m ilio a n e lei

' — 1"seg

E S E iB E S ... “ 7- 'Z Z m Z M Z

In România, numai bolnavii psihici şi cei cu antecedente penale nu au dreptul să poarte o armă de foc. Dacă ai trecut pragul majoratului, iar vistieria casei iti permite, oricind poţi deveni „frate cu codrul” purtînd la umăr o „juxtapusă” Ducheteau. Cum, de altfel, nu te îngrădeşte nimeni în alegere - o „Mauser 220" (din ţeava căreia poţi face ciur vînatul mărunt) sau o carabină „Savage -.Safari" (dotată cu ejector, în fata căreia nici cel mai ager căprior nu are şanse

'd e sc ăp a re ) pot rep rezen ta ortcînd dorinţa (ne)împlinită a unui purtător de armă.

La noi. vînătoarea se pare că este un lux practicat numai de cei pentru care pasiunea nu are limită în fata preţului. Căci pofta cinegetică nu se măsoară numai în calibrul arm ei, ci şi în banii daţi pe transport, cazare, autorizaţie, care, anual, îţi poate vitregi buzunarul de o sumă ce variază între 10 şi ,15 milioane de lei.

Ogarii şl „gaura de pîndă”Desigur, nu sc poate vorbi dc vînâtoare fără

deţinerea unui permis. O cerere depusă la Asociaţia Judeţeană a V inătorilo r şi Pescarilor Sportivi (AJVPS). la care sc adaugă un certificat medical, cazierul si recomandările a doi vînâtori cu o vechime minimă dc cinci ani iti pot înlesni exersarea legală a pasiunii. Aceasta, nu înainte dc a primi avizul Ministerului dc Interne în ceea ce priveşte numărul .' armelor ce pot fr deţinute, precum şi muniţia corespunzătoare. „Şi totuşi, nimeni nu poate sâ ajungă vinâtor pînă nu traversează un stagiu de un an, ca gonaci, intr-ale vînatului" - precizează Viorel Ionctccu, inspector dc specialitate în cadrul Direcţiei Silvice Cluj. Abia după ce nările ţi-au simţit îndeajuns mirosul prafului dc puşcă, după ce ai stat

iif- i >iore la rîntf cu sufletul la gură în „gaura de pîndă”, după ce ai văzut cum reacţionează un mistreţ rănit sau zbaterea fazanului cu aripa fiinţă, te poţi prezenta, onorabil, în faţa comisiei de atestare. Formată din reprezentanţi ai Ministerului de Interne, Ministerului Pădurilor şi .Mediului, comisia va- decide deţinerea unui permis de port- armă. Odată obţinut, acesta trebuie vizat, sistematic, la doi ani. Dar de aici, pînă la a fi cu adevărat vînător, mai este.

De la „Hunter - Up” la dureri de cap„Arma se alege în funcţie de forma.de relief în

care vînezi prepondrent, de tipul şi talia vînatului” - precizează inspectorul Ionetecu. De pildă, vînarea într-o zonă de cîmpie presupune o armă cu ţeavă' lungă, ce permite ochirea cu precizie la distanţă. La iepuri sau fazani glonţul este ineficient, cele mai potrivite fiind alicele. Pentru a transforma în trofeu un urs sau un cerb. cea mai indicată armă este carabina. Căci un „Lager” mediu variază între 8 şi 12 m ilioane, iar perform anta „Anschutz”. hate bine spre 13 milioane. O „Giller”-cu două ţevi,'din focul căreia nu scapă nici pasărea Colibri, ajunge pînă la 18 m ilioane, iar „Lager”-ul cu lunetă la-20 de milioane de lei. Firme de talia lui „Hanter - Up” sau „Kihnger” pot satisface cele mai pretenţioase gusturi în materie de vînătoare, numai buzunarul să te ţină.

„A fi «o puşcă bună» este o chestiune de har, dar şi de exerciţiu” - opinează Viorel Ionetecu. La începutul vînătorii, cadetul trage 7-8.000 de cartuşe pe an. Preţul acestor^ nu t.ste deloc neglijabil, o cutie fiind între 80 şi 220.000 lei. Numărul de gloanţe scoase pe ţeavă depinde de abundenţa vînatului, tipul acestuia, marca armei etc. Sînt cazuri cînd la o singură goană se pot trage şi 200 de cartuşe. La peste 100 de cartuşe scoase într-o zi pe ţeavă, vînătQrul sepoate trezi însă cu dureri de cap şi urechi înfundate. în timp, experienţa îşi spune cuvîntul, astfel că după doi - trei ani de „deget pe trăgaci”, cele 8.000 de cartuşe pot ajunge la jumătate,

1.200 DM pentru „happy - day”în judeţul Cluj se poate împuşca cerb, urs, căprior,

bizam, iepure, dar şi fazan şi raţe. Cei peşte 2.000 de purtători de armă din judeţ au la dispoziţie 40 de fonduri de vînâtoare şi peste 430.000 de hectare în care pot să-şi exerseze pasiunea. . .. *

Pentru plăcerea vînătorii se plătesc 2 milioane de lei la asociaţiile judeţene de vînătoare; sumă ce reprezintă taxa anuală de vînat. La aceasta se adaugă încă 2 milioane, valoarea permisului. Taxa achitată, de cetăţenii străini care vor să-şi satisfacă „pohtele” pe plaiurile mioritice variază între 500 - 1.200 DM pentru un mistreţ. Gustul vînatului în România mai poate însemna 15 DM pentru un fazan sau 20 DM pentru o raţă sălbatică. Pentru fiecare zi petrecută în codrii noştri, fără a trage cu arma, un străin trebuie

r

g. <

■ <Vv.. ' i i - .

»>,

•?x r

J f

<■■ .‘ .

X »» ",- * - S 'C \ ’.v - ' A vjp:;

să punajos 60 DM. Şi asta numai pentru organizarea vînătorii. >

Beniamin PASCU

s i K r f .

- W :

' m m e - s â

Tîrg internaţional de modă la Expo Transilvania

Expo Transilvania a_ inaugurat vineri a noua ediţie a Tîrgului internaţional de modă „Napoca 2000”. în perioada 6-10 octombrie 40 de expozanţi îşi vor prezenta produsele pe o suprafaţă totală de 350 mp. Marea majoritatea a firmelor participante sînt autohtone (22), dar există şi importatori sau distribuitori, ai unor companii din Italia, Ungaria, Turcia, Franţa, Bulgaria şi Egipt. Clujenii pot admira şi cumpăra dc aici confecţii, tricotaje, produse de marochinărie-şi pielărie, încălţăminte, bijuterii, cosmetice etc. O manifestare deja tradiţională este parada de modă, care va beneficia în acest an de participarea manechinelor de la Euro Model Agency. Acesta va avea loc duminică, 8 octombrie a.c., în Sala de conferinţe a complexului cxpoziţional. La deschiderea oficială a tîrgului au participat Harald Gehrig, consulul generai al Germaniei la Sibiu, subprefectul Somogyi Gyula, primarul Gheorghe Funar şi viceprimarul Boros Janos, precum şi cetăţeni finlandezi, germani şi englezi care participă zilele acestea, alături de CCIA Cluj şi de Universitatea Tehnică la programul Leonardo. . . ,

A. BLAGA

informaţiiidesprei

R esale 2001 - T îrg de echipam ente second handîn cadrul T îrgului internaţional

Napoca 2000 care se desfăşoară în această perioadă la Expo Transilvania, Cam era de Com erţ, Industrie şi Agricultură Cluj a organizat un' stand de inform are şi prezentare a manifestării expoziţionale Resale 2001.

Resale 2001 este un tîrg internaţional ..pentru maşini şi instalaţii'de mîna a ■ doua care se va desfăşura la . Nurenberg - Germania în perioada 30

aprilie-2 mai. . 'în cadrul standului de promovare se

vor găsi formularele pentru vizitatori' şi expozanţi. Prin completarea unui

. astfel de formular, cei interesaţi de cumpărarea echipamentelor second hand vor putea obţine informaţii direct de la expozanţii şi. furnizorii de astfeL

. de echipam ente, fiind posibilă o .prospectare foarte bună a pieţei, iar cu ocazia vizitaţii tîrgului Resale 2001 se

pot face tratative punctuale. La tîrgul de'la Nurenberg vor expune 519 firme din 28 de ţări, numărul estimat al vizitatorilor fiind de 10.000. Cu acest , prilej oamenii de afaceri români vor avea posibilitatea de â achiziţiona echipamente performante la preţuri mici şi de a stabili relaţii cu parteneri din 119 ţări. Vor fi expuse maşini pentru prelucrarea m etalelor, a ' lem nului, maselor, p lastice şi cauciucului, maşini de ambalat,-utilaje pentru industria uşoară, maşini pentru industria textilă, pentru tipărirea şi prelucrarea hîrtiei, tehnica - copierii, - tehnici de acţionare şi manipulare, echipamente de măsură şi control, tehnică energetică, echipamente pentru industria chimică şi farmaceutică, maşini şi instalaţii pentru reciclare,

. utilaje pentru construcţii, maşini agricole, autoutilitare etc. Vor putea fi.

vizitate şi standurile unor asociaţii, ’ Agricultură Cluj va organiza o vizită ■ organizaţii, reviste de specialitate şi de grup la Resale 2001 şi va avea un edituri. • -• stand propriu pentru tratative.

Camera de Comerţ, Industrie şi A.R.B.

•T jA L ţZ ff'1 ‘ ■ >♦1T4kK»

S£ŞAl§fJ2.!

Î4 ' r - r A ‘ * ' ‘

^ \ %

,r

- —r* t* ^ 7. \ i \ l- t

î ? rt uiVt <•

Incubator de afaceri lî pe piaţa

românească

NEST (www.nest.ro) va finanţa şi asista proiecte cu mare potenţial de creştere şi profitabilitate d in domeniul 1T şi software. Fiecare: proiect admis în program v a beneficia de o infuzie de. capital de pînă la de 250,000 USD, în prima rundă de finanţare, d e -su p o rt logistic (spaţiu dotat cu toa te facilităţile) şi de asistenţă de specialitate complexă (management, marketing, IT, resurse --umane). Selecţia pentru incubare se va face de către un Comitet de Avizare, format din specialişti,” ,ş i reprezentanţi ai ’ investitorilor,' pe baza unui plan de afaceri. în cazul în care companiile- găzduite de incubator se dovedesc, profitabile, investitorii pot decide 'runde ulterioare de finanţare, *» ■;

The Advantage Software Factory va îmbina -creativitatea şi competenţele specialiştilor români - cu experienţa şi buna cunoaştere a pieţei internaţionale şi a mecanismelor ei de către investitorii strategici. Adăugind acestor atuuri resursele financiare solide ale consorţiului de investitori se poate spune că drumul produselor “Made in Romania” către pieţele internaţionale de specialitate este^ deschis.. :' ' ..

“ în România sint de două ori mai mulţi specialişti IT la mia de locuitori decît în Statele Unite, ş i

. de cinci ori inai mulţi decît î n . Rusia. Acest potenţial‘al României ne-ji convins~ să . investim a i c i . într-un incubator, de. afaceri în IT.

, Dar, cum incubatorid este o afacere cu grad ridicat dc risc, am dorit să ■ contrabalansăm acest< r.isc cu o

■divizie generatoare de venituri,[ <fabrica-de software’f care să f i e înxsinergie ■- cw incubatorul As fe l , ; s-a născut conceptul The Advantage Software Factory. în timp ce divizia de software îş i

. propune-sădezvolte softwarepentru pieţele externe şi să beneficieze de alianţe strategice cu partenerii din UE, Israel şi America, ; incubatond oferă întreprinzătorilor din 'domeniul IT şi software, capital ş i , servicii cu valoare adăugată necesare dezvoltării afacerilor. Cred:că piaţa românească era în aşteptarea unui'astfel de concept, în special a incubatorului de afaceri, şi ne bucurăm că am reuşit să-l lansăm ”, a precizat dl Robert ,M. Luke, D irector General al Fondului Român Post-Privatizare.

Consorţiul de finanţatori este format din puternice . companii specializate în domeniu şi fonduri

, de investiţii: Fondul Român Post-, Privatizare, A-anacotn (Germania), Advantage Software; Corporation . (România), Roland - Berger & Partners (România) şi H ill International (România)..

. D.E.A.

'^ C y

l i l M î S i 11S % . J M i i - . • i^ î - v ft, vsi ’* {«i r ^» î-r- <A*$ . ̂ vc?£cs%j£-,y «3a**? > * » -

r r i r ; t t j . ţ i ,: TSTî < IdLLUJtiisJ8 " :

Cursuri pe piaţairaluteiă- Ie i -

jStnb - Dtntirtirt sec»bO » Jneh. I Var 0«sc. Han. ' Mvl Prjnd. Nr.acL VaLtebbOi)

Categorii l( 22 sociebti 1y * . .• '~

a u p , ALRO SLATINA ' SBC • 17500 0.0 173» 179» 177» , 17.792 2.457 43,714,5»

ARS* ARCTIC GĂIEŞTI . 1000 710 4.4 7» 730 7® .707 . 570,732 403,472,4»

ASP* RAFINĂRIA ASTRĂ POMANĂ R«s KXB SOC 59 - 850 - ~ SCO 8» 891 • - 5.240 .4.669,950

ATS" ANTIBIOTICE IAŞI "vjx 1400 o.o 1380 ■ 14» 1380 . 1,398 3,1» - 4,333,0»

AZO* A20MURES TG MUREŞ . 10X 750 119 690 - 750 - 690 . 740 22,974 . 16.9X.380

STR BANCA TURGO-ROMANA Buowm 1000 26X 0.0 2450 26» .24» 2,585 , 56,5» . 146,080,0»

CMP COMPA SIBIU WDO 550 -35 570 ■ 570 560 563 •10.400 5.859,0»

EU* ELECTRCAFAPATAi BUCUPEST 1QOO - .910 910 930 910 918 . - 14,244- - 13,072,6»

INX*. OTEUNOX TfcRGQVISTE 25000 33500 .00 0 ,0 0 30,0® 39 1,170.0»

OIL OII TERMINAL CONSTANTA io x . 451 -93 510 510 451 483 21,922 10,596.5»

OLT OLTCMIM RM. VALCEA . m - 750 -5.0 770 780 . 710 75d 56,980 43,077.3»RBR RULMENTUL BRAŞOV ' 1000 ■170 0.0 171 17.1 170 ' 170 8,300 ' 1,411,5»

RLS RDLAST PITEŞTI 1000 8X -t2 310 820 800 311 22,765 18,459,820

TEff* TERAPIA CLUJ NAPOCA 100C 1430 0.0 1420 14» 1420 1.426 ' 142.620 . 203,342.940

TLV* BANCA TRANSILVANIA ciu'fwoa 1000 2250 0.0 2250 23® • 22» 2.251 114,757 •. 258.323,2»

Total .. 1,053,031 1,174,578,190

Socfetati de Investiţii Financiare

-

Srnb D* menit» #oe*bb yn Vch. Vir Dtac. Uax. Mm. Przn*d. Nr.act •yalbbbnd

SIFt S.I.F. BANAT-CFJSANA ARAD 1000 ■470 ' -1.5 . 470 • 475 • 466 470 •- 291,642 . 137,141,893SIF2 S.I.F. MOLDOVA 6ACAU . ■1000 310 0 310 315 *. 3» 1 . 303 1.516,047 - 459,254,41731F3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 1QCC ' 540 -13 550 5» 540 548 196,189 107,485,280

ŢSIF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 1000 455 1.1 461 . 477 / 457 .. 467 351,057 163,9», 733

SIF5 S.I.F. OLTENIA CRAIOVA • 1000 420 17 412 420 410 412 ' 139,269 57,438,021

Total SIF. • 2,494,204 925,250,354

•. Cabgorij a l-a [ 101 socieiib) . .. •.

APS’ APSA BAIA MARE 1030 1250 -3.9 „125Q 12» 12» 1,247 £53 1,063.9».

BRC BERGEN! BUCUREŞTI TCOC e® 00 , 8» K» * e » 8» 4.795 3,833.0®

BRU BERMAS SUCEAVA 7000 4'5C -1.0 47» “ •47» 46» 4,749 54.748 259,985.6»

DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 100C 55C -35 570 570 560 565 • 32,626 18,418.760

ELN ALUED DEALS ELC0ND2.ALAU 1000 -485 -2.0 ■ 495 495 • 485 488 2.6» 1,270,0»EPT ELECTROPUTEFf CRAIOVA 10X 252 -16 260 260 * 252 256 7.5» 1.922,6»

GRX . GRIMEX TARGU JIU 250‘X 31100 146 250» . 311» 2X00 30,665 4,535 139,097.6»fflP IMPACT BUCURcSTI ' 1000 2000 -13 0 23» 23» 2000 2,155 14.2» 30,605,0»

INT INTERNATIONAL SINAIA m 55X 19 55» Î50C 5500 5.473 432 2,364,4»

MPF MOPAF VPANCEA FOCŞANI 1000 295 -140 3C3 303 295 3» 9,891 2.966,973

MPR MOPARJV RAMNICU VALCEA 1030 9X 0.0 390 WC . £90 697 2.653 . 2.376,620NVR C. N. F. R. NAVROM GALAT! 25000 '6500 ,00 ■ 0 c 0 .6.0» 1» ♦954,0»FEI PETROLEXPORTIMPORTbwwfi 150X0 99MC 42 99X0 990» S9C® 96,720 1» 9.872.0»

PPL PROOPLAST BUCUREŞTI 250X 33000 0.0 0 0 0 31,0» 40 1.240,0»

RCR ROCAR BXURESTI 10CC 321 146 . 320 321 320 320 6,6» 2.131.0»SCO SICOMEO BUCUREŞTI 100C 21» -23 2X0 21» 20» 2,057 6.705 13.790.500s ic SILC0TU9ZALAU 25000 50» 00 55» ?5» • 5000 5.036 280 1.413,0»SNC ' ŞANTIERUL NAVAL CONSTANTA 250X 55» -96 55» 55» 55» 5.5» . 7® 3.8»,0»SNO ŞANTIERUL NAVAL ORŞOVA 25000 105» 00 105» 105» 105» 10,5» 2» 2.1»,0»

TUR TOMIRIS IAŞI 25000 eooo 00 30» 8000 80» 8,033 - 1.0» 8.435,0»TRS TURJSM TRANSILVANIA OWK.VOC* 25000 43KC 0.0 f o 0 0 43,0» 120 5.163.0»

Total categoria a \\< - •. 1»,1Î2 ' 317,227 JMTotal categoria 11II (cxclutlv SIF) U 1 W II 1.WU56.J43

TOTALGENERAL v 3,706,417 2^17,056,437

C a p ita l iz a re b u rs ie ra (m i i le i) — 1 0 4 6 7 066S o c le ta t l c o m e rc ia la e x c lu s iv S IF ( m l l le i) — 0 -2 1 7 3 9 5SIF= (m ii. (e l) — 1 .249 671BET ROL ■ 490.10 puncte . Variaţie «• 3.69 puncte (0.75%)BET-C ROL.™ 502.04 puncte Variaţie,1* -2.32 puncte (-0.40%)C a p ita l iz a re b u rs ie ra (U S D ) ■ 4 3 0 0 1 7 925S o c le ta t l c o m e rc ia le e x c lu s iv S IF (U S D ) — 3 7 8 6 7 7 7 6 4S IR (U S D ) — 51 340 161SET USD ■ 154.10 puncte» Variaţie ™ 1 puncte (O.Ş5%) .BET-C USD « 173.43 puncte Variaţie * -0.95 puncta (-0.54%)

NOTĂ: Lâ: categoria a ll-a sînt prezentate cele mai'tranzacţîonăte 20 de societăţi ;

S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u jSIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE NR.

TRANZACŢIIVOLUMTOTAL

VALOARETOTALA PREŢ MEDIU

CITU ''CIMENTUL T U R D A -C J 8.58 ■ ■. 2 3 : ’ . 9280 463500000 49946-SANE S A N E X -C J 1.53, 4 18244 10919400 599NAPP NAPOLACT -C J . 0.42 6 - • . 1398 6738600 . • T 4o2G ' ,SALP ' SALPREST - CJ 0.00 ;1 814 1139600 1400SOCE ' SORETI S E R V IC E -C J -10.00 ■ ' ' • • 1 \ 1035 931500 900 'SOBA SOMES BALASTIERE - CJ 0.00 1 1038 778500 . 750ARGO. ........... A ^ G O S -C J -C J .0.00 1v 40 760000 . 19000AOOI - AGROMEC M O C IU -C J 50.00 1 3792 568800 150 -

ARGU ARTA C ULIN A R A -C J -23.0S . 1 / .5 5 5 - . 555000 • 1000 ..

MECL METALO-CHIMICE - CLUJ- NAPOCA- 0.00 • y 4Q 520000 13000

• SERJ SERVAGROMEC CLUJ.- CJ :• 0.00 :- 1 -7 9 v ™ -355500* , .4500

T O P 1 5S IM B O L SOCIETATE C O M E R C IA LA NR .

TR A N ZA C ŢIIVOLUMTO TAL

V A L O A R ETO TA LA PR E Ţ MEDIU

G E R O G e r o m e d - s b - 2 ' • -1034935 ..2 5 5 9 3 1 9 6 5 0 2473

RO FU ROMARC F U E L - BU v 5 3882146 1242971980 1 320

E LE T ' - ELECTROTIM1S - TM 8 25871 ’ 646385000 * 1 2 49 85 '

FABR * . FABRIS - NT y - 2 * ’k“ - 120000 480000000 4000

CITU.'. C IM ENTU L TU R D A - CJ - 2 3 . . 92§0 f - .4 6 3 5 0 0 0 0 0 " 499 46 '

S E B Z ' S E M B R A Z -S B • 7 ‘ 20200 353600000 17505

' D E C E ' D E C E B A L D E V A - HD ' ' 14 14860000 297200000 - 20 * j• E R C A H E RCU LES - CS 13 “ . 252779 208621080 825

R A D Y RAFIN A R IA DARMANEST1 - BC -1 ' 15800 - 183280000 . ' 11600; .

AG E C AGECOM - MM 7 33200 132800000 - % 4000

B R A D B R A D U L -H fî .3 1074 118818800 110632

S TAM STAM C DRA G A SA N l - V L 1 4100 117014000 - 28540 •

v M C M N M ECO NO M OCNA M U R E S - A B - 1 2800 96600000, 34500 "

B U TU . BU C U R EŞ TI T U R IS M -B U : .1 587 88050000 150000C E O N .C E M A C O N -S J - 4 15000 ' ' 75000000 . 5000 A i

D a t e s i t i t e t i c e . .N R . S O C IE T Ă Ţ I T R A N 2 A C Ţ IO N A T E .............................. 2 80

JSR. T O T A L A C Ţ IU N I . 2 0 950 .724V A L O A R E T O T A L A T R A N Z A C Ţ II ..... . ................. ..8 .1 5 0 .7 2 9 6 20 L E IIN D IC E R A S D A Q ;....... , 7 05 -3 5 P U N C TEV A R IA Ţ IA Z IL E I -5 .53 P U N C T EV A R IA Ţ IA P R O C E N T U A L A ................... _ •.................................. -O 78%

Informaţiile referitoare la Bursa de Valori Bucureşti sl la Piaţa eitrabursiert. RASDAQ. preria de la SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST S.A., str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.. ;

’ D E N U M IR E A * V A L U T E I

S im bolVariaţie

; faţă de zîua precedentă (%)

. CURSUL ■> ÎN LEI

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.76 i 12980

DOLAR CANAOA CAD 0.30 î 16281

FRANC ELVEŢIA CHF 0.36 i - 13932

COROANADANEMARCA DKK > K 0.07 Ţ * 2852

LIRA STERLINA GBP 041 l 35271

YEN JAPONIA JPY 045 î ; ' 223S2

COROANE NORVEGIA NOK 0.08 î V 2645

COROANE SUEDIA ’ SEK 044 Ţ ' 2490

tfOLARSUA usd ; 0.09 :;t -24341

DST * - ...v DST 0.02 l 31427

EURO ' • eur •; v ; - o.o6: t ' *• . •• 21253

Cursurile ţârilor participante la EURO " - "i ' - \ ' ;

SH1UNG AUSTRIA ATS 0.06 Ţ 1545

FRANC BELGIA BEF 0.00 527

MARCA GERMANA ; DEM 0 . 0 6 ' • ■ 10865

PESETAS SPANÎA ESP 0.05 î . 127.73

MARCA FINLANDEZA FIM ' “ 0.06 ţ M 3574

FRANCFRAN|A FRF 0.06 Ţ 3240

LIRA IRLANDA IEP 0.06 Ţ 26986

URA ITALIA ' LIT ' 0.09 î 10.98

GULDEN OLANDA NLG 0.05 Ţ 9644

ESCUDOS PORTUGHEZ , PTE 0.06 t 106.01

1 g AUR (preţ In tei) 0.11 J,- 211922

Casa de sch im b u s d v ; - - ' . ' ‘D=M ' }valutar* * •c . ,v . •, c - v.i; ;

. MACHOGROUP. 24^00 24.430 10.700 10.800

. PLATINUM 24.300 24̂ 450 10.650 10.760

•• CAMBIO • 24.300 24.4S0 10.630 10.780

PRIMA 24.270 24.470 10.670 10.780

Banca „ î / i * ** »*♦: ; Banc Post • 24^50 24.600 10.800 10.950 .

BRD 24.100 24-550 10.715 11.025

BCR 24.200 ' 24.450 10.587 * 11.024

. Transilvania • • 24.250 ' 24.470 . 10.600 10.770

* Cursuri afişate la ‘ora 15,00. La aceeaşi casă de sch im b va lu ta r, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

E V O l i l V l Ţ HI n u l t i m a - s A p t ă m î n

* Cursuri BNFJ • lei -

DATA

L un i, 2.10

Marţi, 3.10

M iercu ri, 4.10

Jo i, 5.10

V ineri, 6.10

EURO

21.277

21.373

21.242

21.227

21.241

DEM

10.879

10.928

10.861

10.853

10.860

G BP

35.400

35.693

35.447

35.258

35.344

USD

24.169

24.201

24.234

24.264

24.319

A U R

212.989

213.427

212.238

211.642

212.161

ir " i * r ■ i i ( r a t e fa n u a l e )- persoane fizice - % - persoane juridice - %

. Bând comerciala la vedere 1 lunâ 3 Iun) . 6 luni 9 luni 12 luniBCR* 10 30 31 32 33 34

BRD - G3Q • 9 - • 33 ' 34 34.5 30 - 36.59 33 35 37 39 43

BA nMnibU) («.exal9 31 > 32 33 34 349 31 32 - - -

Bene Post* 9 . •31 32 ■ 33 34 35ALPHA BANK{* - S . 30 33 . 34 34 35- Carpatica 10 . « 39 30 - ' 37 36 39Transilvania 9 34 f 35 35 36 36

Românească** 40 34 33 36 35 35ce c 9 35 36 36 - 35

ALIANŢA 10 • 35 36. 37 38 39ROMEXTERRA (dob. variabilă) 1° ' 32 35 37 39 40

TURCO-ROMANA s - . 34 . 35 34 33 33“ DACIA-FELIX” • 33 35 36 34 34

-ion Ţwiac" - . . 34 35 36 36 40.Română cte Scont 7 34 35.5 35 35 35

7 - 34.5 34 34 34Bând populare • la vedere 1 lunâ 3 luni 6 luni • luni -12 luni

NAPOCA 10 40 ' 42 46 ' ' 46.. SFINXCOOP 10 41 43 45 , •• -•

TREZOR 10 * 40 41 43 - 46-CLUJ- 10 ■ 35 37 - . -

MINERVA 12 33 40 42 - 43Concordia Credit A 41 45 - • -

Bănci comerciale -la vedera 1 lunâ 3 Nini • luni 9 «uni 12 lun iBCR* 10 30 31 32 33 34

BRD** - OSO • 30 31 31.9 37 3 2.9BA 9 31 33 33 34 34

Banc Po»l* - 9 32 34 • 39 39 39ALPHA BANKn S 30 33 34 34 3»

Carpatica 10 33 3S 39 33 37Transilvania 9 32 33 34 33 34

Românsască** 10 34 3* 30 39 39CEC 9 33 34 35 33 34

ROMEXTERRA 10v 30 33 33 37 39t u r c o -r o m An X 5 34 33 34 * 33 33

“ DACIA FELIX’ 9 30 29 17 29 79“ Ion Ţlriae” 4 34 35 39 38 40

Română da Acont 7 • ■34 33.3 39 35 397 ■ - 34.3 34 34 34

Oâttcl popularo ia vedera 1 lunâ 3 luni • luni • luni 17 luniNAPOCA 10 39 39 40 . * 43

SFINXCOOP 10 41 43 45 • •TREZOR 10 t 40 41 • 43 ■ • 49“ CLUJ" 10 35 * * - •

Concordia Credit A 3B 39 40 *Concord!» Crsdlt | S | 41 } 48 { » 1 - . * | Concord!* Crsdtf 8 3B______30 «0 » 4» ]

tfobînda se capitalizează; * • ca plata dofiinzii la expirare. N o i i M o d ific a re dobinzilor se comunică redacţiei. pinâ fa a n 1 2 " prin I a r 1 9 .7 4 .1 1

V A L U T A

■ /'B a n c a Valuta Vedere 1. lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 Iun BANCA Vaâita Vedere 1 lunâ 3 tuni 8 tuni t luni 12 luni

BCRDEM 3 3.3 3.7 4,1 DEM 3 3.3 3.7 4.1USD * 4 - 4,75 5 • 5,25 BCR

USD 4 4.75 5 325

BRD - GSGDEM 2,25 2.4 2.5 2.6 2.65 2.7

V BRD-OSO .DEM 2.75 2,4 2.5 2.8 2.63 2.7

USD 3 >4,15 4,25 4.4 4.5 4,65 USD 3 4,1 S «25 4.4 4.3 4.65

’ Banc PostDEM 2.25 - • 2.8 - 3 OEM 2.25 2.5 - 2.A • 3USD 4 - r 4.8 • 5 USD 3 4 - 42 4.5

B. AgricolăDEM 2.5 3 3,2 3.2 • 3.5 3.7

B, Agricoli •DEM 2.S 3 3.2 3.2 3.5 3.7 .

USD 4 5,2 5.3 5,5 5.5 5,85 USD 4 > 52 S.3 5.5 5.3 SAS

' Ion Ţlrlac . DEM 1,25 3.6 3.8 4,1 4.3 - 4.6 OEM 125 3.6 3.9 4.1 4A 423USO 2 5 5,25 5.5 4,85 5,75 USD 2 525 3.5 5.5 3.3 A

• TransilvaniaDEM 2,5 - . 3 3,25 3,75 4,25 t ■ Transilvania

OEM 2,3 3 125 3.75 4.23USD 3 • 5.5 5,75 6 0,9 USO 3 SA 3.75 6 8A

RomâneascăDEM 2,5 3,25 3.5 3,75 4 4,25 DEM 2.S 3.25 3.5 3.75 • 4 425USD 2,5 5 5.5 5.75 6 " 6 USO 2.30 S SA 3.75 6 8

Carpatica • DEM 2,5 . - . 3,5 • ' „ 4 , CarpaticaDEM 2,5 ■ • ' • 3.5 • 4

USD 3 •. - 4.5 r 5,5 USD 3 - - '• 4.S . - SAALPHA BANK DEM 2,1 2,5 2.5 2,5 2.5 2,5 ALPHA BANK DEM 2.1 2.5 2.5 2.S 2.5 2A(B. Bucureşti) USD 2,5 , 5 5,5 5.5 5.6 6 (B. Bucureşti) USD 2,5 5 5.5 S.S 5.6 A

Tureo-RomânâDEM 1. ■'.4 • 4,2 4,5 - 4,7 •“Turco-Română DEM 1 • 4 4A- '4.5 4.7USD 2 . 6,25 6,5 6.Ţ5 * 7.1 USD 2 8,25 8,5 8,75 7,1

■ Romexterra DEM 3 3,2 3,3 3,5 4 4.2 DEM 3 32 3A 3.5 4 42USD 3,5 5 5,2 SA 5,5 5.6 USO 3,5 S 52 S A SA 5.6

"DACIA FELIX”'OEM 2,5 > •, „• : 3 3,25 3,75 4,25 : “DACIA FEUIC: . DEM 2.5 3 325 3,75 425USD : •" .3 -• . . . . - 5,5 5,75 6 6,5 USD 3 . 3.5 5.75 8 8A

Română DEM 1.5 3,3 3,3 3,3 3,5 3,5 - Română de Scont DEM 1,5 3,3 3,3 3,3 3,5 3.5- de Scont USD 1.5 5 .5 S 5.5 5,5 -USD 1,5 5 . 5 S 5.5 5,5

N O T Ă : Sum a minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de c o m . precum şl comisioanele percepute d iferă în tunctie de bancă

* H * F 0 N D U R I M U T U A L E i * 2 O CTO M BR IE HADMINISTRATOR

%

BLQARS IA a

CREŞTERE ÎN 1999

CBESTÎ31E DE u i.01 30 0 0

NR. r. W YÎSnilHU . (31.033000)

ICTTY NET ^ (m lild )

(â.012)00)Active Jun io r Active Management Internationa! S.A. 2.496 81% 30,95% 481 0,820Active Ctassic A ctive Management Inte rnational S JL . 24.890 78,9% 31,73% ■ 521 0,748Active D inamic A ctive Management Inte rnational S.A. 65.691 82,8% 37,25% 938 2,362A rm on ia * * Real Fin Invest S.A. . . x 164.900 30,9% 34,07% 907 I 1321A lpha ^ A dm in is tra to r S A . 64,7% ' - 460 287,553ARDAF .. . S po r S A . 7 4550 8 7 ^ % ! 2 7 ,6 5 V 1.541 3,714Capita l P lus . ' " ' r . ' ' . C ertinvest S A . * I 20.544 1053% 50,54% - 9 3 1 0 1 43 92Fondu l pentru- Com erţ E x te rio r;; r ; J Sira S A . . 190340. 103,9% 40,87% 1.980. 40.061Fortuna C lassic * 4 - Capita l A sset M anagem ent S A . 777.420 92% 34,54% . 22.426 3 63 35Fortuna Goîd (19.01.2000} ; Capita l A sset Managem ent S A . 1343.760 - 3438% 75 636 2Fondu l de in ves tiţii f i Dezvoltare (26.01.1999) S.M.F. 2000 S A . 737.376 1053% 43.74% 578 11,019Fondu l de Investiţii G e lso r; . - G elsor A sset M anagem ent S A . ' 14.730. • - 43,92% 1 3379 200.614Fondu l M onetar Stabilo Q uadrant A sset M anagem ent S A . 309302 92,8% 38,96% 616 20,050Tezaur/

C ertinvest S A . ^ I 7 6 i n 273% "39,07% 84 4.582Fondu lM utua l'T ransitvam a , G lobinvest S A . 90.600 4230% 42,30% 541 42.051

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU ' PROTECŢIA CONSUMATORULUI- •131.367.

1998 - Ministerul Sănătăţii şi Colegiul Medicilor din România • au finalizat normele metodologice de aplicare a Legii

cabinetelor medicale, aprobată de Guvern în urmă cu aproape doua luni, prin Ordonanţa de urgenţă nr. 124/1998-

f M W l i f t U I BMV-

In acţiunile de supraveghere pe p ia ţă , e fec tua te" în conformitate cu prevederile OG 21/1992 aprobată prin Legea 11/1994 p riv ind ca lita tea produselor comercializate şi a se rv ic iilo r p res ta te către populaţie, au fost cuprinşi un număr de 140 agenţi economici, 45 dintre aceştia fiind în afara reşedinţei de ju d e ţ. .

In 112 de cazuri au fost întocmite Procese, Verbale de C onsta ta re - C on traven ţie pentru produse alimentare (44 cazuri), produse nealimentare (42 cazuri) şi prestări servicii (26 cazu ri) . Pentru nerespec tarea p revederilo r legale au fost aplicate un număr de 99 amenzi contravenţionale în valoare de 50 milioane lei.

150 milioane lei reprezintă \aloarea produselor constatate cu abateri de la prevederile legii priv ind p ro tec ţiaconsumatorilor, dîn carc au fost scoase defin itiv din reţeaua comercială produse în valoare de 11 milioane lei (preparate

•rfin came, băuturi răcoritoare,

" . I L ' ■ ' ' J' J ■ i - - ‘ ^ a i i î - S S ă î E L 1- - /

B ă ii PENTRU

cafea, zahăr şi produse zaharoase, produse de morărit şi panificaţie, lacuri, vopsele, diluanţi).

S-au înregistrat 78 sesizări şi reclam aţii din partea consumatorilor, din care pînă la sfîrşitul lunii au fost cercetate

.67, în 48 de situaţii reclamaţiile formulate de consumatori au fost concluzionate ca în tem eiate, - stabilindu-se măsurile prevăzute de legislaţia privind protecţia,consum atorilor: înlocuirea p ro d u se lo r . sau restitu irea contravalorii acestora (45 mii. lei), remedierea deficienţelor constatate , sancţionarea agenţilor economici care au comercializat produsele sau au prestat serviciile respective. Menţionăm că pentru produsele alim entare procentul, de reclam aţii este de 35% din totalul celor înregistrate, astfel: came şi* preparate din came cu modificări organoleptice, gust şi miros nespecific, termen de valab ilita te expira t (SC V1CTIANA SRL); lapte şi

produse lactate , expirate, alterate, pîine cu modificări' organoleptice sub gramajul declarat; zahăr cristal preambalat sub gramaj; cafea măcinată cu impurităţi şi gust nespecific; neasigurarea condiţiilor igienico-sanitare la com ercializare (SCCAROMAR SRL), neeliberarea bonului la casă, comportament necorespunzător al personalului de servire. în această perioadă se constată un număr mare de reclamaţii la prestaţii de servicii, ■ un procent de peste 40%, majoritatea privind lucrările necorespunzătoare pentru contorizarea individuală la apă rece, apă caldă (SC APACONT SERVICE SRL), suprataxare şi/ sau efectuare neconformă a serviciilor în turism (SC ST1LL TOUR SRL) şi alimentatia-f publică (SC RAMS1 LANKA SRL Huedin), precum şi cele cu referire la reparaţii pentru electrocasnice, electronice, autoturisme. O altă categorie de • reclam aţii au fost cele cu referire . la produsele

nealimentare, ponderea fiind la: telefoane mobile, calculatoare, electrocasnice, încălţăminte.

D orim să - inform ăm consumatorii că în cadrul ţărilor din centrul şi estul Europei s:a organizat şi funcţionează un sistem de informare rapidă, în situaţia în care. pe piaţă apar produse ce pot fi periculoase pentru viaţa şi sănătatea consum atorilor (sisfem ul TRAPEX). Ni s-a transmis că la ora actuală pe piaţa din România au pătruns, din vest, o serie de produse care sînt efectiv periculoase. OJPC - acţionează pentru depistarea şi scoaterea lor de pe piaţă. Considerăm însă util ca şi consumatorii să cunoască aceste aspecte, care pot fi de folos la iden tificarea şi evitarea achiziţionării acestor produse: •

* M ixer de mînă - marca TOKYO; ^paratul are cinci viteze, carcasa poate fi de culoare maron, roz sau alb; producător/im portator necunoscut, ţara de origine - necunoscută;

- Prăjitor de pîine - marca ELECTRA; carcasă de culoare albă. Uscător de păr - marca SOL1NEX SX-2350; carcasa

’ produsului de culoare. neagră; p r o d u c ă t o r / i m p o r t a t o r necunoscut, ţara de origine declarată Austria;

Toate aceste produse prin construcţie şi execuţie nu asigură protecţie îm potriva şocurilor electrice şi termice prezentînd pericol de electrocutare sau incendiu - fixarea necorespunzătoare a cablului conductor nu asigură evitarea răsucirii sau retezării, componentele active pot veni în contact unele cu altele, pericol de scurtcircuit, etc.

- Puşcă - jucărie - puşca este din plastic de culoare neagră, alimentatorul de muniţie este roşu şi fixat de puşcă printr-un telescop; lungimea puştii este de 730 mm; producător/importator necunoscut, ţara de origine declarată China;. Jucăria prezintă pericol de rănire a utilizatorilor.

Odată cu ridicarea la rangul de municipiu al oraşului G herla au crescut şi p re te n ţii le locuitorilor urbei. Cei cp re beneficiază de ajutorul social “aşteaptă” mult mai mult de la edilii urbei. Primăria locală este pusă pe fapte mari, dar pînă la rectificarea bugetului local m are lucru nu poate face. Dimpotrivă, nici cele mai e lem e n ta re pretenţii sociale nu p o t' f i onorate. D a su fe r it / su fe ră oamenii, dar de griji nu scap ă nici edilii. însă, în p riv in ţa ajutorului social sînt semne m a i bune. După cum ne-a s p u s primarul... municipiului G herla, domnul Nicolae Pop, "dispun în prezent de 40 milioane le i pentru ajutorarea oam en ilo r nevoiaşi din localitate”. L a Serviciul de Autoritate Tutelară sînt înregistrate 130 de familii, care au mare nevoie de aceşti bani. Desigur, nu pot fi onorate toate cererile, dar în caz d e “urgenţă” se pot da sume m ai mari. Oameni săraci/ disperaţi sînt destui în Gherla, Şi n u numai rromi, care deţin peste 50 (!) la sută .din ce re rile înaintate în vederea prim irii ajutorului social.

i n d o r u l l ^ B i i3 4 5 1 7 8 5 ; 10

2

3.

4 1

F * lV |5

5n

7□

8

3 '

10

Motto: - H ai Mărie iute-n şură..... -B a io nu, că vrei o gură..

' - Nunta gură vreu şi basta! - Apoi nunta pentru asta?,..

ORIZONTAL: 1. Dus de-acasă 2. Picate pe gheaţă 3. Demn de plîns 4. Scîndură la ortopedie - încurcate niţel la mijloc! 5. Vorba vacii!! - Din neamul icenilor 6. Cureluşe în Şiret! - Mediu istoric - Cute în stei! 7. Are urmaş - închide-uşa pe dinăuntru 8. Ăştia bagă fitile 9. Gînd la distanţă ’ •

VERTICAL: 1. A dat catastrofa peste el 2. Apropiate 3. Toţi oamenii - Radical chimic 4. Alţi compuşi chimici - Se fac ghem 5. Trage cu dinţii pînâ în pînzele albe - Adrian Păunescu 6. Cuza’ într-o mică măsură - A ocoli primejdia 7. Popă semit - Alegere Ia urne 8. Se întoarce Titi! - State 9. Urcă pe cablu.

Dicţionar: IRE, 1TIT ;

SYDNEY - 2 0 0 0(Soluţie)JOCURILE • T

• CUT1TE • TRAP • ICA • ATLETA

USA • ENORMI • D • LOCO -E A R • OE DE • C • ÎNTRECE «SA • NI • AR • ALAI MALURI « SUC « A « OLIMPICE .

2 loan POP

O . ; , f a t ă ia c e n z u r i i l• 16 decem brie 1983, Cu

cîteva sâptâmîni în. urmă am trimis la Bucureşti, la Uniunea Generală a S indicatelor, din România, piesa “ Ultim a dimineaţă de mai”. Sindicatele scoteau la xerox, în condiţii buhe, piese de teatru pentru formaţiile de amatori. Plăteau destul de bine respectiva achiziţie. Mai publicasem piesa într-un act Ultima aventură. Am încercat şi cu aceasta. Era vorba de o invenţie - un dispersor de . benzină, care facea importante economii realizată de un maistru. Invenţia- trebuia brevetată sus, în Capitală! Şi mai trebuia aprobată înainte de direcţia întreprinderii, de COM. Ca de obicei, la invenţie - ca să fie aprobată mai repede şi fără

'probleme - s-au... înfipt şefii maistrului. E rau ' mulţi colaboratori lîngă cel ce o inventase; iar elajunsese ultîmul între... autori! Era o comedie

amară şi plină de adevăr. Iată ce observaţii mi-a făcut, în scris, Com isia p en tru activitatea politică şi cultural educativă de masă. Cititorul va înţelege ce era cenzura!! Titlul scrisorii: “Unele. propuneri de îm bunătăţire a com ediei lu i Viorel Cacoveanu”./ * Pe pagina cir “personajele” să fie folosită numele şi prenumele personajelor, precum şi funcţiile (inginer şef, secretar de partid, preşedintele sindicatului, preşedintele comisiei inginerilor şi tehnicienilor, inventatorul etc.) f

- Piesa tratează probleme foarte serioase şi actuale de aceea noi credem că ea nu se poate înscrie în genul comic.

- Să se reformuleze caracterul relaţiilor dintre Micu şi celelalte personaje. Să evităm atmosfera de familiarism, lipsită de exigenţă şi combativitate.

Opinia colectivului faţă de

• faptele şi declaraţiile făcute de Micu să fie mai fermă, combativă, pe. tot parcursul

.piesei. 'Ş- Secretarul- de partid, Radu,

să fie mai puternic conturat,; chiar de la început. Să se insiste

,p e confruntarea de atitudini şi idei dintre secretarul de partid şi

- Micu, atît în ce priveşte invenţia respectivă, cît şi mentalitatea birocratică, retrogradă a lui Micu. Aceeaşi confruntare să fie şi între celelalte personaje.

, - Să se găsească soluţia ca în piesă să apară şi organizaţia de

• partid şi C.O.M.- Banu (autorul invenţiei) să

. fie prezentat ca un om cupersonalitate şi voinţă, să lupte pentru reuşita invenţiei, contra mentalităţii lui Micu şi a piedicilor ce i se pun. Inventatorul să fie prezent mai frecvent pe parcursul piesei.

- - Opinia colectivului să fie mai puternic prezentată...

“M uncile pa trio tice” revin în actualitate. Pe unde am um bla t zilele trecute, tot m ai m u lţi elevi

am văzut în ho tar! A devărul e că unităţile de învăţăm înt au m are nevoie de... bani. Ş i bine

procedează, c înd scot elevii la m uncă. Cei peste : 100 de elevi ai Şco lii profesionale Gherla au

participat la cu lesu l fructelor, p e dealul H abadocului ş i la recoltatul cartofilor la grădina legumicolă de la m arginea n o u lu i m unicip iu de

. . . p e Someş. , ■La fo s ta fe rm ă legumicolă aparţin înd S C

“Agricola” SA Gherla inginerul lo a n M olilovah este m u lţu m it de aportu l elevilor la recoltatul .1.

cartofilor. D acă în depozitele grădinii se a flă în prezent m ii de kilogram e de legum e, asta este ş i datorită copiilor gherleni, care p e lîngă că învaţă

o m eserie p e băncile şcolii, aduc şi venituriunită ţii de învăţămînt. . »

v SZEKELY Csaba "V ________________________________ ________

- Schimbarea lui Micu din funcţie să apară ca rezultatul firesc al activităţii creatoare a ' colectivului de muncă, receptivitatea colectivului în introducerea noului în procesul de .producţie, împotriva mentalităţii retrograde a lui Micu.

- Din piesă să nu reiasă câ întreagă centrală este împotriva invenţiei.

- Atenţie la folosirea alcoolului în incinta întreprinderii! <

- Să se găsească o soluţie firească în comportamentul iui Micu atunci cînd află că e schimbat din funcţie, iar această schimbăre să fie mai bine pregătită din punct de vedere dramaturgie.

Iată cele cîteva... observaţii. Ar fi trebuit să scriu o piesă nouă, un proces verbal al unei şedinţe de partid. Piesa a murit în... manuscris! Iar activitatea politică şi cultural educativă de masă a pierdut o... mare sansă!

Viorel CACOVEANU

4 % l f b f / 4 , R 4 M M V M

NIMSNI ti-A MURIT WNe/tugt1 MUMII.

ÎNf£li£G, INî/t V«ACf\ £0 fiu PUI M U . J

i / i e r i M t i

POLIŢIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981

. 1999 - Şeful DGIPI, generalul de b r i g a d ă V i r g i l Ardeleanu, a anunţat că Ministrur de Interne, Constantin Dudu lonescu. a

aprobat Regulamentul de organizdre ^ c t u r a deGenerale de Informaţii şi Protecţie Internă (DGIPI),, s tra ^ ra de

informaţii a Ml cunoscută şi sub denumirea de UM 0.- .

C o n c u r s d e p r o i e c t e e c o l o g i c e

Ford Motor Com pany Conservation and Environm ental Grants Program m e

; Intîmplător sau cu treabă, dacă treci ~ prin • zona': căminelor studenţeşti - d in ; - Complexul Haşdeu (câm. 14; 16 etc.’)' şi

- arunci o privire fugară. spre Ca unic reprezentant al Ford Motor Company în România, geamurile de la etaje, încerci un

Romcar SRL anunţă lansarea unui concurs cu premii, acordate de sentiment de nedumerire. Nu se respectiva companie celor mai bune proiecte ecologice şi de ; poate, exclami în gînd,“domnii”

. conservare a mediului înconjurător. Noul program continuă tradiţia , studenţi se plîng peste tot că nu programului Henry Ford European Conservation Awards, lansat în 1983, şi încurajează un număr tot mai mare de oameni să se

-iniţiere sau să se alăture unui program de protejare a mediului înconjurător, patrimoniului cultural şi resurselor naturale. în ultimii

geamurile de la etaje se montează îrrlumea bună, pentru acest scop. Nu-ţi vine a crede şi curiozitatea

■ te împinge mai aproape.Dar vai, vraja se destramă

treptat şi te apucă dezamăgirea

“inventivitate â românului” să nu funcţioneze/ _ .

Ca un paradox al contrastelor, unele dintre aceste camere “cu alizeul condiţionat” pe sub geam, au conectare la Internet şi pentru

r

17 ani, la acest program au participat peste 15.000 de organizaţii şi persoane fizice din peste 34 de ţări. r , La fel ca în anji precedenţi, persoanele fizice, organizaţiile ecologice şi orice instituţii de profil sînt invitate să participe la concursul intitulat Ford Motor Company Conservation and Environmental Grants Programme. Proiectele trebuie să se înscrie - în următoarele domenii: mediul n a tu r a lp r o ie c te pentru conservarea florei, faunei şi / sau habitatului respectiv; patrimoniu - proiecte pentru conservarea valorilor umane ale patrimoniului

, naţional sau european; ingineria mediului - proiecte care să aibă ca temă reducerea consumului resurselor naturale şi a poluării; proiecte făcute de copii sau'tineri pînă în 1Ş ani - orice proiect de

' conservare a mediului. ' •Potrivit unui comunicat al Romcar SRL, în -acest an premiul I

are valoare de 2.500 USD, premiul II - 1.500 USD, iar premiul III -'500 USD. Ultima zi de înscriere Ia concursul Ford M otor Com pany C onservation an d E nv ironm ental G ra n ts Programme este'l noiembrie 2000. în ceea ce priveşte festivitatea de premiere, aceasta va avea loc în a doua jumătate a lunii noiembrie. Evaluarea proiectelor se va face de către un juriu format din personalităţi din domeniul Ecologiei şi Patrimoniului, în funcţie de următoarele criterii: utilitate practică; implicare personală; originalitate; procent de interes ia scară internaţională.. Chestionarele (incluzînd şi condiţiile de participare) pot fi obţinute de la sediul Romcar din Bucureşti, B-dul Expoziţiei nr. 2, sector 1, sau de la Showroom-ul Ford din Calea .Moşilor nr. 272-274, sector 1, Bucureşti. Cei interesaţi pot obţine informaţii suplimentare la telefon 01/224-50-11. •

M.TRIPON

au condiţii civilizate, că au explodat preţurile de căminizare, că stau claie peste grămadă în camere, că au ruginit lifturile de cînd nu mai funcţionează etc. etc... şi cînd colo “ăştia” au camere cu... aer condiţionat. Păi da, cutiile ce se zăresc sub

Slănină si Internetcînd un student îţi explică sec că̂ acolo îşi ţin ei, pe post de frigider, 'slana şi borcanele cu untură (eventual şi alte alimente). Aş fi dorit, totuşi, ca măcar aici, în campus, proverbială

această vrajă bieţii studenţi sînt dispuşi să îndure peste poate. -

Fără să vrei să insinuezi, te întrebi cu ciudă, din ce PIB au construit • ăia _ Complexul studenţesc, că doar nu i-a ajutat

"Comunitatea Europeană - sovieticii?

Mircea ALEXEI P.S. D e fapt, dacă stau y

mă g îndesc bine, şapte s au nouă etaje urcate p e jo s de 3- 5 ori p e zi, mîncarea "a la cart” cartofi p a i cu cartofi p a i de la cantina de p e dea l ş i d o u ă -tre i drum uri p în ă la • terasa Moraru, de la poalele dea lu lu i, îi apără p e îm p ric in tiiţi de p er ico lu l... colesterolului, că de repetenţie nu m a i p o a te f i vorba şi...merkantiliştii să trăiască.

V rem să av em tin -o ra ş c u ra t, c iv i l iz a t , fru m o s . Şi împrejurimile oraşului , vrem să fie la fel. M ai ales zonele de agrement, refugiul nostru de linişte şi recreere diri puţinele deasuri libere. Iată că, la Făget, şi aşa destul de poluat de deşeurile pe care cetăţeni tară respect de natură şi de Dumnezeu le uită, de fapt, le lasă acolo unde au stat; gunoaiele acelea vorbesc despre demnitatea şi curăţenia lo r spirituală, despre primitivismul lor. - "

Recent, dincolo de aceste neajunsuri, n işte brute ati lăsat aproape de cabana Făget Pădure, la circa 1 kilometru, pe iarba ce m ărgineşte şoseaua, un camion de saci din plastic plini cu deşeuri tot de m ase plastice, care şi mirbs. E o neobrăzare crasă pentru care autorii iţiurdâriei ar m erita chiar închisoarea. Ar fi de dorit ca poliţia şi ecologiştii să cerceteze a cui e murdăria, cine şi-a bătut joc de natură şi de seriieni!

: Viorel CACOVEANU

L U M IN A M MU

9 i n n o u c u

O ceartă izbucnită între doi “colegi de pahar" aflaţi, miercuri seara, într-un bar din localitatea Şaulă s-a soldat cu cîteva împunsături de cuţit. David Ioan, în vîrstă de 47 de ani, din localitatea Huedin s-a dus la barul Crişul Repede din localitatea Şaulă unde l-a întîlnit pe Boldijan Mihai, în vîrstă de 25 de ani. După ce au consumat mai multe beri, spre miezul nopţii între cei doi a izbucnit o ceartă. Întrucît nu a reuşit să-i tempereze, personalul localului i-a învitat pe cei doi scandalagii să iasă afară. Boldijan, dornic de a-şi înfunta

adversarul mal în vîrstă, a scos un cuţit pe care l-a înfipt de trei ori în pieptul lui David. Bărbatul a căzut la pâmînt fiind găsit la cîteva minute de un trecător. Victima a fost transportată în stare de urgenţă la Clinica de Chirurgie I din Cluj-Napoca. Odată cu examinarea medico-legală s-a stabilit că în urma loviturilor suferite viaţa lui David a fost grav pusă în pericol. Parchetul de pe lîngă Tribunalul Cluj a emis pe numele lui Boldijan Mihai mandat de arestare preventivă de 30 de zile. El este acuzat de tentativă de omor iar dacă va fi găsit vinovat va sta în spatele gratiilor între 5 şi 15 ani.

Cosmin PURIS

Ieri, 5 octombrie 2000 Elena Moldovan de 34 ani, din comuna Triteni, a fost atacată de către un bărbat pe strada Emil Racoviţâ. Femeia a fost acostată de bărbat în jurul orelor 20. Individul a bruscat-o, a folosit forţa, a lovit-o cu pumnii şi picioarele în spate şl stomac. S-a mai ales şl cu un ochi

umflat, cu pârul smuls din cap. dar parcă nu era destul, a mal fost jefuită do un milion lei. Nu s-a găsit nimeni s-o ajute pe păgubită, degoaba a strigat şi s-a. împotrivit atacatorului. In cele din urmă individul a fugit lâsînd-o pe biata femeia în pragul disperării.

Paula POP

activitatea, ani _ în şir, - Restaurantul Opera. în urmă cu cîţiva ani, spaţiul a devenit sediul Partidului Alianţa pentru Unitatea Românilor fondat de Gheorghe Funar, spaţiu în care, în fapL partidul nil a funcţionat niciodată. în prezent, urmaşii lui Alexandru Vaida Voevod au devenit proprietari ai spaţiului de la parterul clădirii din Piaţa Ştefan cel Mare nr.18, drept pe care l-au cîştigat în instanţă. La_ scurt timp după acest moment, noii proprietari au închiriat spaţiul firmei SC Medora Impex

: SRL. Potrivit lui Mircea Vaida Voevod, nepot al marelui corifeu,'“spaţiul a fost foarte

' greu de închiriat întrucît, în ultimii ani Primăria a golit zidurile, pînă la tencuială. Cînd am preluat spaţiul se găsea într-o stare avansată de degradare. Noi nu ne puteam permite o investiţie atît de mare şi, în consecinţă, ne-am văzut puşi în situaţia de a-1 închiria. In contractul de închiriere sînt stipulate o serie de clauze care, pînă acum au fost respectate de chiriaşi. Noi, locatorii, nu ne putem perm ite să 'rezilierii contractul atîta timp cît nu - există o sentinţă judecătorească care să ne permită acest lucru. Problema p e . care o ridică locatarii este una directă, între aceştia şi chiriaşii noştri”.

SC Medora Impex SRL prin reprezentantul acesteia, Mircea Dan Medrea, administrator al

Clubului Opera susţine că, “iniţial, a existat acordul verbal al locatarilor care au permis demararea activităţii. Mai apoi, cînd au început discuţiile neprincipiale locatarii nu au mai vrut să semneze, nimic. Am iniţiat o d iscuţie- între reprezentanţii locatarilor şi noi dar, pînă în acest moment nu s-a concretizat în nici un fel. în urma repetatelor controale inopinate de care âm avut parte, ca urmare a apelurilor făcute de unele fam ilii care locuiesc deasupra noastră (n.r. către Poliţie, Gardienii publici sau Direcţia de Sănătate Publică)

s-a constatat că lucrurile nu stau, de departe, aşa cum spun locatarii. Au fost făcute m ăsurători ale nivelului de

"zgomot şi s-a constatat că acesta' se produce în limitele admise de normele în vigoare. De altfel, noi am izolat fonic atît pereţii, cît şi tavanele din acest spaţiu, în ceea ce priveşte zgomotul de pe stradă, nu este problema noastră”.

. La începutul lunii septembrie a.c., atît Direcţia de Control a Consiliului local municipal, cît si Direcţia de Sănătate Publică

Cluj au dec is suspendarea ac tiv ită ţii de cabaret şi reducerea oraru lu i dc funcţionare a activităţii de bar pînâ la ora 22.00. Cu tbate acestea, peste două săptâmîni, la 19 septembrie, Club Opera a fost sancţionat cu o amendă contravenţională de 50.000 de lei (?!?) tocm ai pentru că “ funcţiona fără respectarea, oraru lu i s tab ilit de că tre Prim ăria m unicipiului Cluj- N apoca” , cum de a ltfe l funcţionează şi în ziua (şi noaptea) de astăzi.

Cătălina VLAD

Locul do întîlnire al oliţelor de altâdatâ - azi, club de streapteaseRevolta locatarilor din

imobilul la parterul căruia funcţionează Clubul Opera (Piaţa Ştefan cel Mare nr.18) a atins apogeul. • Casa care “găzduieşte” în prezent clubul de streaptease a fost construită, la începutul acestui secol de A lexandru Vaida Voevod, parlamentarul transilvănean care a dat curs în anul 1918 declaraţiei de Unire a- Transilvaniei cu România, în faţa Parlamentului de la Pesta.

Potrivit locatarilor, “din data de 02 iunie a.c., locuinţa noastră a devenit o casă de tortură psihică. Noapte de noapte, familia noastră este obligată să- şi macine nervii fiind pusă în situaţia/în care' volens-nolens trebuie să asculte muzică la volumul maxim din spectacolele oferite de organizatori, în Fiecare noapte, începînd cu ora22.00, şi pînă dimineaţa la ora5.00.'Clienţii-clubului fluieră, aplaudă, trintesc.mobilierul. în faţa clădirii este un permanent dute-vino. Taxim etriştii şi p roprietarii de autoturisme trintesc portiere, claxonează - frenetic sau dau drumul casetofoanelor la maxim.Sîntem nevoiţi să dormim la vecinii mai puţin afectaţi de

^infernul generat de organizatoriispectacolelor de cabaret.. Am . ajuns ca, din cauza stresului la care sînt supusă zi de zi, să fiu internată la Laboratorul de Sănătate Mintală.- Soţul meu ■

este de asemenea bolnav, iar i starea sănătăţii lui se degradează pe zi ce trece”.- Spicuim din declaraţia unui alt locatar: “ ...Strigătele, -fluierăturile, scandalurile care, de cele mai multe ori, degenerează în bătăi, zgomotul infernal provocat de aruncarea'gunoaielor în curtea interioară a im obilului (în special sticle) şi nu în ultimul rînd, atmosfera generală creată de prezenţa la parterul locuinţelor noastre a unui astfel de local, cu program de streaptease ne creează coşmaruri. ' Considerăm inadecvată această atmosferă atît pentru noi, locatarii, cît şi pentru.climatul în care dorim să rie creştem copiii, încă minori”. Locatarii, î 2 familii, i-au avertizat fie în scris, fie verbal, pe doi dintre patronii Clubului, încă de anul trecut (noiem brie ’99) odată cu începerea lucrărilo r . de amenajare a clubului că, pentru schimbarea destinaţiei unui spaţiu este nevoie, potrivit legii în vigoare, de consimţămîntul tuturor locatarilor din imediata vecinătate. Or, - acordul'" colocatarilor nu a fost dat, de nici unul dintre aceştia. în context, se nasc o serie de întrebări referitoare la modul în care a fost obţinută autorizaţia de funcţionare a Clubului Opera.

Trebuie specificat că, în acelaşi spaţiu -şi-a desfăşurat.

^ "]®sa_Anne a Marii Britanii'se va afla într-o vratâ la Bucureşti, miercuri şi joi, cu ocazia redeschidem oficiale a Consiliului Britanic din România, eveniment ce va avea ioc în prezenţa preşedintelului român. Emil Constantinescu.

Preşedintele Constantinescu, a avut, joi, o întîlnire cu preşedintele

Republicii Italiene, Cario Azeglio Ciampi, cu care a discutat despre

situaţia din Iugoslavia.

VELŢAN SUSPENDAT, REINTRĂ PETRESGU C F R - B I R O M E T VICTORIAD um inică, pe S tad ionul

“CFR" din cartierul Gruia, cu începere dc la ora II echipa antrenată de Octavian Albu şi Horea G rlan întîlncşte în cadrul etapei a 8-a, se ria a 7-a a Diviziei C pe Viromct Victoria. C ele două com batan te sînt practic vecine dc clasament, oaspeţii ocupînd locul 9 cu 9 puncte, avînd totodată un golaveraj negativ (5-6) şi un 0 la adevăr, în timp ce feroviarii sc situează pe treapta a 10-a cu 7 puncte, golaveraj tot negativ (5-8), dar un +1 la adevăr. Viromct vine la Cluj cu un m oral rid icat ca urm are a succesului repurtat în etapa precedentă, respectiv 3-1 cu Laminorul Bcclean, în timp ce gazdele au suferit cel de al 3-lea eşec al sezonului (mai mult sau mai puţin meritat), cedind confruntarea de la Turda, scor 0-1 cu “sîrmarii” de la ISCT. A tm osfera din lotul clujean este destinsă, pozitivă şi nimeni nu concepe altceva decît victoria. Tavi Albu şi Horea G rlan nu îl vor putea

folosi pe Velţan suspendat pentru cumul de cartonaşe. în aceste cond iţii, în locul liberoului feroviar va fi introdus Cazan. Acesta va face pereche în defensivă cu Baci, Găvruş şi Kormos. O altă problemă pentru cei doi an trenori este introducerea la mijloc al lui Marius Marian sau Maier. Albu va opta se pare pentru primul. Va reintra şi atacantul Petrescu, un lucru îmbucurător dacă avem în vedere că la Turda alături de Turcu a jucat Baci, consacrat pe postul de fundaş. Aşa se explică şi zestrea săracă de goîuri marcate pînă acum. în condiţiile în care Velţan va urmări din tribune partida, banderola de căpitan va fi preluată pentru acest duel de Benke. Iată şi formaţia probabilă: F. Lăzăreanu - Baci, Cazan, G ăvruş, Kormos - Benke, Mz M arian (Maier)f Ghiorma, Becea - Turcu şi Petrescu. Preţul biletului Ia acest meci este de 10.000 de lei.

Cristian FOCŞANU

in această seară, în grupele prelim inare ale Cam pionatului M ondial de fotbal Coreea/Japonia 2002:

G rupa 1Luxem burg - S lovenia,

Iugoslavia - Rusia (derby-ul ind iscu tab il al grupei) şi E lveţia - Insu lele Feroe

' ( “ceasornicarii” mari favoriţi).G rupa a 2-a

. Portugalia - Irlanda (pe “Das Antas” lusitanii primesc replica echipei care a remizat, scor 2-2, pe “Amsterdam ArenA”), Andorra - Estonia şi Cipru - Olanda (Lamaca este oraşul ce va găzdui acest meci în care “portocala mecanică” porneşte favorită). ' '

G rupa a 3-aCehia - Islanda, Irlanda de

Nord - Danemarca şi Bulgaria - Malta

G rupa a 4-aM acedonia - Azerbaidjan,

Suedia - Turcia şi Moldova - Slovacia

G rupa a 5-aŢara G alilor - Norvegia,

Armenia - Ucraina'şi Polonia - Belarus.

G rupa a 6-aLetonia - B elg ia şi San

Marino - Scoţia.Grupa a 7-aLiechtenstein - Austria şi

Spania - Israel.G rupa a 8-aLituania - Georgia şi Italia -

ROMÂNIA. •G rupa a 9-a.Grecia - Finlanda şi Anglia -

Germania (m arele derby al etapei).

Cristian FOCSANU

Decebal Traian Remeş:

“ N u am o bligaţia de a găsi o soluţie poiftică Iu ca zu l F U ”

Ministrul Finanţelor nu are obligaţia de a găsi o soluţie po litică la problema despăgubirii investitorilor FN1, iar CEC şi Ministerul Finanţelor nu datorează nici un leu nimănui, a declarat, vineri, ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş.

“Soluţia cazului FNI va fi găsită de oamenii politici. Dar, dacă Parlamentul nu înţelege că despăgubirea investitorilor FNI nu are motiv să se facă din barii bugetari, care sînt banii cetă ţen ilo r, atunci voi da publicităţii listele nominale cu cei care au depus peste 500 milioane lei”, a precizat Remeş.

M inistrul Finanţelor a prezentat un raport al administratorului interimar al FNI - SOV Invest - privind situaţia activului net, a

numărului unităţilor de fond raportate CNVM şi constatate la controlul realizat de administratorul interimar şi valoarea unităţii de fond FNI comparativ cu valoarea cursului leu/dolar pentru perioada 1996 •«mai 2000.

Conform acestui raport, valoarea activului net raportat al FNI era în anul 1996 de 47,2 miliarde lei la un curs de 4.035 lei/dolar, respectiv 11,69 milioane dolari, iar în anul 2000 activul net era de 3.412,5 miliarde lei la un curs de 20.076 lei/dolar - 169,98 milioane dolari.

De asemenea, raportul arată că din 1996 şi pînă la căderea fondului din mai 2000, numărul unităţilor de fond raportate la CNVM a fost întotdeauna mai mic decît cel -constatat de

administratorul interimar în urma controlului. Astfel, în luna aprilie 2000 numărul unităţilor de fond raportate era de 34,2 milioane faţă de 75,6 milioane descoperite la control.

“Totul este o minciună, de la valoarea activului net mărit nejustificat pînă la comparaţia valorii unităţii de fond cu creşterea dolarului”, a precizat Remeş.

Ministrul Finanţelor a afirmat că a solicitat băncilor date privind sumele vehiculate în conturi şi titularii conturilor în perioada 1996-2000, în cadrul analizei cazului FNI realizate de corpul de control al Ministerului Finanţelor. “Am prim it un singur răspuns: secretul bancar. Consider că în astfel de situaţii nu poate prima secretul bancar”, a adăugat Remeş.-

PNL nu va contesta în

justiţie înscrierea CDR 2000

Partidul Naţional. Liberal nu va contesta în justiţie înscrierea CDR 2000, deoarece es te mulţum it de faptul că Tribunalul M uncipiului Bucureşti (TMB) a adm is cererea formaţiunii liberale privind radierea din registrul alianţelor politice a vechii Convenţii, afirmă preşedintele PNL Mircea Ionescu-Quintus, într-o scrisoare adresată, vineri, preşedintelui Secţiei a IV^a civilă a TMB. “Fiind în totul de acord cu această decizie şi în conformitate cu prevederile articolului 19 alineatul 2 din Legea partidelor politice, declar că nu formulez contestaţie împotriva sus-m enţionatei decizii, care din punctul d e vedere al partidului meu rămîne definitivă”, se arată în documentul citat. - • ,

Guvernul a aprobat, în şedinţa de joi, o a doua rectificare de buget, banii provenind din aprobarea a două acte normative privind reducerea accizelor la alcool şi din aplicarea linor stimulente pentru plata obligaţiilor la buget. ‘Suma totală a suplimentărilor de venituri estimate de Ministerul Finanţelor, în urma aplicării celor două ordonanţe şi din plata redevenţelor, este de 2.050 miliarde lei”, a declarat, vineri, ministrul Finanţelor, Decebal Traian Remeş.

Guvernul a alocat venituri suplimentare bugetelor Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei - 500 de miliarde de lei pentru • alocarea primei la grîu; Ministerului Industriei şi Comerţului - 300 de miliarde de lei; Ministerului Educaţiei Naţionale - 75 de miliarde de lei pentru burse şi cămine; Ministerului Apărării Naţionale - 200 miliarde lei pentru comenzi către industrie; Agenţiei

Naţionale pentru Ştiinţă şi Inovare - 200 de miliarde de lei pentru plata contractelor de cercetare; Ministerului Sănătăţii - 100 m iliarde.lei; Agenţiei de Dezvoltare Regională - 100 de miliarde de lei pentru proiecte specifice; Ministerului de Interne - 50 miliarde lei pentru comenzi către industrie; Ministerului Culturii - 50 miliarde lei pentru subvenţii instituţii; Academiei Române - 50 de miliarde de lei; Secretariatului General al Guvernului - 20 de miliarde de lei pentru subvenţii, • transferuri pentru relaţii cu românii de pretutindeni; Ministerului Muncii - 220 de miliarde de lei pentru transferuri la fondul de şomaj şi pentru plata şomajului tehnic în industria de apărare şi Ministerului Tineretului şi Sporturilor - 8 miliarde de lei.

De asemenea, Casa Naţională pentru Sănătate a primit 1.000 miliarde lei pentru

capitolul venituri, iar la cheltuieli au fost prevăzute 950 miliarde lei, restul de 50 miliarde lei reprezentînd banii necesari constituirii Fondului de Rezervă. Fondul drumurilor a primit 536 miliarde lei, Fondul aviaţiei civile - 9 miliarde lei, iar Fondul energetic - 290 miliarde lei. “Vom aproba şi creşterea indemnizaţiilor pentru academicieni şi pentru foştii deţinuţi politici", a mai spus Remeş.

Ministrul Finanţelor a afirmat că vor începe discuţiile cu patronatele pentru elaborarea Legii monopolului de stat în sectorul alcoolului. ‘în aceste condiţii, orice producător de alcool şi băuturi alcoolice va cumpăra alcool de la stat, fără o acciză fixată. Bugetul se va alimenta din diferenţa între preţul de cumpărare şi preţul de vînzare, în funcţie de evoluţia pieţei", a precizat Remeş.

Igor Ivanov s-a întîlnit cu membri ai Statului Major al armatei iugoslave

M inisţrul rus al A facerilor Externe, Igor Ivanov, s-a întîlnit, vineri, la Belgrad, cu ofiţeri din Statul Major al armatei iugoslave, au declarat surse diplomatice, citate de AFP. Imediat după întrevederea sa cu liderul opoziţiei, Voislav Koştuniţa, Ivanov s-a deplasat la o reşedinţă a armatei din cartierul Dedinie din Belgrad. ,

El urma apoi “sâ părăsească’ Belgradul cu elicopterul,, pentru a se întîlni cu preşedintele în exerciţiu, Slobodan Miloşevici”, undeva în afara capitalei iugoslave, au adăugat sursele citate. Fratele lui Slobodan M iloşevici, Borislav Miloşevici, ambasadorul Iugoslaviei la M oscova, declarase, pentru postul rus de’ televiziune NTV, că preşedintele în exerciţiu al Iugoslaviei se află la Belgrad.. Purtătorul de cuvînt al

Guvernului elen, Dimitris Reppas, a afirmat, vineri, că soarta lui Slobodan M iloşevici, inculpat pentru crime de război, “este în curs de negociere”. “Este foarte probabil să fie găsită o soluţie responsabilă, dar noul preşedinte iugoslav, Voislav Koştuniţa, şi colaboratorii săi sînt cei care vor tranşa această problemă”, a adăugat Reppas. întrebat dacă Grecia i-ar putea acorda azil lui Miloşevici, Reppas a răspuns că “nu se pune problema”. “Sosirea şi sejurul în Grecia al membrilor Guvernului Miloşevici nu este de dorit”, a afirm at purtătorul de cuvînt.

Premierul din Belarus, Vladimir Ermoşin, a declarat, vineri, că autorităţile de la Minsk vor examina o eventuală cerere de azil politic în cazul în care Slobodan Miloşevici va formula o asemenea solicitare:

Surse de Ia Belgrad, confirmă întîlnirea

lui Igor Ivanov cu preşedintele Iugoslav

în exerciţiu, Slobodan Miloşevici

: Ministrul rus de Externe, Igor Ivanov, s-a întîlnit, vineri, cu preşedintele iugoslav.în exerciţiu, Slobodan Miloşevici, au declarat surse din cadrul Patriarhiei Bisericii Ortodoxe Sîrbe, citate de AFP. .

Ivanov l-a asigurat pe Patriarhul Pavle că “va depune toate eforturile pentru menţinerea păcii în Iugoslavia”, precizînd că s-a întîlnit deja cu Miloşeviei în cursul vizitei sale la Belgrad." Patriarhul Bisericii Ortodoxe sîrbe i-a cerut, vineri, printr-o scrisoare deschisă, şefului Statului Major al Armatei iugoslave,' generalul Neboişa Pavkovici, “să accepte public voinţa electoratului, care l-a ales pe Voislav Koştuniţa drept preşedinte”. “Prin acest gest vă plasaţi de partea voinţei poporului, a adevărului, a dreptăţii, şi a legalităţii”, a adăugat Patriarhul Pavle. ■.

CASA DE EDITURĂ

,R .L.

Autorizată prin S.C. nr. 1 2 8 /1 9 9 1 . judecătoria Cluj- Napoca, înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj. sub nr. J / 1 2 /3 0 8 din 22 .03 .1991 cod fiscal R 2 0 4 4 6 9

ILIE CĂLIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Ţel. 19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia .E-mail: reclama_adevcj@mail.dntq.ro - publicitate

Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ 19.74.18

R E D A C Ţ IA : C lu j-N apoca, str. N apo ca 16

CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU;, SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: t e l .:19.-74.90 - RADU VIDA; ; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07-ALINTUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL:/FAX:19.73.04 * RÂUL SESTRAŞ;,DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELAPETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07 - LIVIA POP, SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 .SUBREDACŢIA DEJ: TEL/FAX: 21.60.75 __________________

■V'-tVjsl I"- i Fiu,0fy>

TIPARUL EXECUTAT LA G a ra m o n d