apostolul...cu prilejul sărbătorilor de iarnă, transmitem, în nu-mele sindicatului...

Cu prilejul Sărbătorilorde Iarnă, transmitem, în nu-mele Sindicatului Învăţământşi al Asociaţiei Învăţătorilordin Judeţul Neamţ tuturor ci-titorilor noştri, tuturor trudi-torilor pe ogorul Şcolii, urărilenoastre de pace, linişte şi pros-peritate. Ne dorim, şi vădorim, multă sănătate, înde-plinirea gândurilor bune şi atuturor aşteptărilor.

Crăciun fericit şi un AnNou binecuvântat!

La Mulţi Ani!

Redacţia APOSTOLUL

APOSTOLULREVISTA CADRELOR DIDACTICE

Editată de Sindicatul din Învăţământ şi Cercetare NeamţSERIE NOUĂ, ANUL XVI, NR. 172http://apostolul.slineamt.ro De

cembrie

2014

Zilele ColegiuluiNaţional „Petru Rareş”l O lansare de prestigiu: MOARA

LUI TUDORAN (Zilele – II) de MihaiEmilian MANCAŞ

ilele Colegiului Naţional PETRURAREŞ, ansamblu complex de mani-festări şcolare şi extraşcolare organi-zate de către profesorii şi elevii celeimai titrate instituţii de învăţământ dinjudeţul nostru, s-au desfăşurat deaceastă dată (noiembrie 2014, la împli-nirea a 145 de ani de la întemeiere), tot

conform tradiţiei şi totsub binefăcătoarea in-fluenţă a Cărţii în Să-getător. În plus, la felca în ultimii cinci ani,evenimentul a fost au-reolat de o nouă apa-riţie editorială a căreilansare publică a pri-lejuit întâlnirea, încancelaria liceului, areprezentanţilor mai

multor generaţii de rareşişti, pentru a oficiaîmpreună nostalgice aduceri aminte şi bene-fice îndemnuri întru viitor.

Nici nu se putea altfel! Consecvent pro-misiunii făcute anul trecut, la lansarea origi-nalului volum al amintirilor copilăriei sale laDobreni (Neamţ), Zilele – partea I (care se în-cheie cu admiterea în Liceul Petru Rareş a luiIţă – personajul central al cărţii), venerabilul

Semne bune anul are...n obicei de gospodar bun este acela ca lasfârşitul fiecărui an să tragă o linie. Şi săadune faptele bune. Şi să şteargă, sau sădea uitării necazurile pe care le-a depăşit.Anul 2014 a fost încărcat cu de toate – şipentru învăţământul românesc, şi pentrumişcarea noastră sindicală; ne vom opri

acum doar la câteva realizări importante ur-mând ca, în numărul următor al revistei, săfacem un bilanţ detaliat al muncii noastre, şi săpunctăm clar obiectivele şi perspectivele anului2015. Trebuie să ne gândim cum vom organizaactivitatea viitoare, în aşa fel încât, peste patruani când va veni Conferinţa Judeţeană, săputem spune cât am realizat din ceea ce ne-am

propus în 2013, şi ce rămâne eventual de făcutîntr-un nou mandat.

Din păcate foarte mult timp din activita-tea noastră a trebuit să se concentreze pe ho-tărârile judecătoreşti, pe acţiuni în Instanţă.Spun din păcate pentru că este trist ca într-oţară – despre care se spune că este un stat dedrept – dreptul tău, care se regăseşte într-o lege,să nu fie recunoscut de către autorităţi şi să fiinevoit să apelezi, pentru aceasta, la Instanţa dejudecată. Şi iarăşi din păcate, nici hotărârile ire-vocabile ale judecătorilor nu sunt întotdeauna

U

Z

Gheorghe I. BUNGHEZ(continuare în pag. 3)

„Dumnezeu îşi face treaba cu generozitate,avem resurse colosale de talent”

i-a plăcut sintagma Dvs.„desprins din cartea deaur a muzicii româneşti”,asociată numelui lui Ema-nuel Elenescu (ba chiaram şi preluat-o). Dacă arfi să nuanţaţi, cam la cecapitol aţi aşeza numele lui

Elenescu? Sau, mai direct:care ar fi vecinii de pagină aimuzicianului nostru?– Aş privi tema din două di-

recţii. Pe de o parte, din perspec-tiva vieţii de maestru în toateetapele devenirii sale, timp demulti, multi ani, 92. Emanuel Ele-

nescu (1911-2003) a avut timpulnecesar să ia cunoştinţă cu maimulte generaţii de „colegi descenă”, dirijori, interpreţi de marefaimă. Spre exemplu, de la IonelPerlea, George Georgescu, Anto-nin Ciolan, Constantin Silvestri,Ion Baciu, mai tânărul Ilarion Io-nescu Galaţi, ca să amintim doarcâteva nume sonore de dirijori ro-mâni, interpreţi precum IonVoicu, Ştefan Ruha, ValentinGheorghiu, până la tânărul FlorinIonescu Galaţi, violonistul solistal ultimului concert dirijat demaestrul Elenescu.

Pe de altă parte, din fotoliulpublicului, de unde foarte mulţimuzicieni şi melomani urmăreauconstrucţiile sonore solide, plinede culoare şi mesaj artistic ieşitdin grija pentru cele mai mici de-talii ale dirijorului Emanuel Ele-nescu. Dar şi din fotoliul deacasă unde, la radio, au putut şipot fi în continuare ascultate miide minute de muzică, exemplarînregistrată sub bagheta sa.

Am avut ocazia să fiu în salăla multe din concertele sale diri-jate la Filarmonica din Iaşi, eve-nimente adevărate. Pentru cine aavut ocazia, şi repetiţiile aurămas de neuitat.

A întrebat Mircea ZAHARIA(continuare în pag. 6)

Gabriel PLOSCĂ, Preşedintele S. L. L. I. C. S. Neamţ(continuare în pag. 3)

l Interviu cu muzicolog dr. Vasilica Stoiciu-Frunză,director artistic al Concursului de interpretare muzicală„Emanuel Elenescu”, Piatra-Neamţ

M

Ion Creangă, 125 de ani de nemurire

APOSTOLUL decembrie 2014Pag. 2

INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT r INFOCULT

Învăţătoarea „Tanti Ileana”a împlinit 105 ani!

Tanti Ileana” (învăţătoarea Elena Romanescu)a împlinit de curând 105 ani, ne-a anunţat cumândrie unul dintre nepoţii ei, pictorul MirceaTitus Romanescu din Bucureşti (născut la Pia-tra Neamţ). Născută în anul 1909, la data de 21noiembrie la Târgu Ocna, Elena Romanescueste descendentă, pe linie maternă, din familiaAlexandru Marghiloman, iar tatăl, Constantin

Frunzetti, a fost administratorul fabricii de zahăr Ri-piceni, pe Prut.

După ce absolvă Şcoala Normală „DespinaDoamna” din Botoşani, în anul 1928, devine învăţă-tor suplinitor iar mai apoi titular (1930), în judeţulBălţi. Prin căsătoria sa cu Emanoil Romanescu(1936), el hirotonisit ca preot în judeţul Neamţ, va

urma soţul la parohiile din Turtureşti, Verşeşti, Că-ciuleşti şi la Cârnu-Potoci, unde funcţionează pânăla strămutarea satului (1959), când se mută în co-muna Grinţieş. În anul 1964 se pensionează, după unapostolat de 36 de ani. La împlinirea vârstei de 105ani, nu ne putem gândi decât că suntem norocoşi şimândri de a fi contemporani cu doamna învăţătoareElena Romanescu, adevărată „doamnă a învăţămân-tului nemţean”, personalitate de reper a şcolii şi sa-tului românesc, o amintire vie a unei vieţi dedicateprofesiei dar şi oamenilor. La mulţi ani, Tanti Ileana!

Rotaract Piatra‐Neamţoferă premii pentru imagine

Vernisajul expoziţiei de fotografie a concursului„Atracţii turistice şi locuri inedite din judeţulNeamţ”, s-a desfăşurat în seara zilei de 21 noiem-

brie 2014, unde au fost prezenţi peste 100 de nem-ţeni nerăbdători să vadă fotografiile care onoreazăacest judeţ. În timpul vernisajului, s-a votat, de cătrepublicul prezent, fotografia preferată, 30% dinpunctajul final fiind dat de acest vot. Aşadar, artiştiifotografi, însoţiţi de prieteni, familie şi cunoscuţi auaşteptat momentul premiilor, anunţat de Elena Con-stantin – preşedintele clubului Rotaract Piatra-Neamţ şi Andrei Ceobanu – managerul proiectului.

Locul I – sponsorizat de clubul Rotary Piatra-Neamţ 2005, l-a obţinut fotografia „Vedere de pevârful Toaca”, cu 90 de puncte – fotograf SlătineanuOvidiu. Locul II – sponsorizat de clubul RotaractPiatra-Neamţ, şi Asociaţia pentru Dezvoltare şi Ino -vare în Europa, l-a obţinut fotografia „Poartă cătreLumină” cu 87 de puncte – fotograf Rusu Ionuţ.Locul III – sponsorizat de sociaţia „Lumina Mol-dovei”, l-a obţinut fotografia „Scântei de Piatră”, cu73 de puncte, fotograf Sava Cosmin-Constantin.

N. SAVA

„

Nu ştiu alţi cum suntu ştiu alţi cum sunt, dar eu, când măgândesc la locul naşterii mele, la casapărintească din Humuleşti, la stâlpulhornului unde lega mama o şfară cumotocei la capăt, de crăpau mâţele ju-cându-se cu ei, la prichiciul vetrei celhumuit, de care mă ţineam când înce-pusem a merge copăcel, la cuptiorul pe

care mă ascundeam, când ne jucam noi, bă-ieţii, de-a mijoarca, şi la alte jocuri şi jucăriipline de hazul şi farmecul copilăresc, parcă-mi saltă şi acum inima de bucurie!

Dragi mi-erau tata şi mama, fraţii şi su-rorile şi băieţii satului, tovarăşii mei de copi-lărie, cu cari, iarna, în zilele geroase, mădesfătam pe gheaţă şi la săniuş, iar vara înzile frumoase de sărbători, cântând şi chiuind,cutreieram dumbrăvile şi luncile umbroase,ţarinele cu holdele, câmpul cu florile şi mân-drele dealuri, de după care îmi zâmbeau zo-rile, în zburdalnica vârstă a tinereţii!Asemenea, dragi mi-erau şezătorile, clăcile,horile şi toate petrecerile din sat, la care luamparte cu cea mai mare însufleţire.

Când mama nu mai putea de obosită şi selăsa câte oleacă ziua, să se odihnească, noi,băieţii, tocmai atunci ridicam casa în slăvi.Când venea tata noaptea de la pădure din Du-mesnicu, îngheţat de frig şi plin de promo-roacă, noi îl spăriam sărindu-i în spate peîntunerec. Şi el, cât era de ostenit, ne prindeacâte pe unul, ca la „baba-oarba”, ne ridica îngrindă, zicând: „’tâta mare!” şi ne sărutamereu pe fiecare. Iar după ce se aprindeaopaiţul, şi tata se punea să mănânce, noi sco-team mâţele de prin ocniţe şi cotruţă şi le flo-căiam şi le şmotream dinaintea lui, de lemergea colbul; şi nu puteau scăpa bietelemâţe din mâinile noastre până ce nu ne zgâ-riau şi ne stupeau ca pe noi.

Aşa era mama în vremea copilăriei mele,plină de minunăţii, pe cât mi-aduc aminte: şi-mi aduc bine aminte, căci braţele ei m-au le-gănat când îi sugeam ţâţa cea dulce şi măalintam la sânu-i, gângurind şi uitându-mă înochi-i cu drag! Şi sânge din sângele ei şicarne din carnea ei am împrumutat, şi a vorbide la dânsa am învăţat. Iar înţelepciunea dela Dumnezeu, când vine vremea de a pricepeomul ce-i bine şi ce-i rău.

N

„În Creangă trăiesc credinţele, dati-nile, obiceiurile, limba, poezia, filosofia po-porului. Povestea valorează cât valoreazătalentul celui care povesteşte. Şi Creangă aavut aşa de mare talent, încât în toate poveş-tile sale oamenii trăiesc cu o individualitateşi cu o putere de viaţă extraordinare.”

G. Ibrăileanu (1920).Povestirile lui Creangă. Iaşi

„Realismul rezultat din cultivarea de-taliului şi punerea în evidenţă a unei indivi-dualităţi stilistice aparţine artei de scriitor alui Creangă. Întâi Creangă fixează o datăpentru totdeauna textul, făcând imposibilă oaltă ediţie. Secretul la Creangă stă în studiulefectelor, în cuvântul rar, în fixitate.”

G. Călinescu (1964).Ion Creangă. Bucureşti: E. P. L.

Ion Creangă către Mihai Eminescuceastă epistolie ţi-o scriu în cerdaculunde de atâtea ori am stat împreună,unde mata, uitându-te pe cerul plin cuminunăţ i i ,îmi poves-teai atâtealucruri fru-

moase... fru-moase... Darcoşcogemite om camine, gândindu-sela acele vremuri, aînceput să plângă...Bădie Mihai, nu potsă uit acele nopţialbe când hoină-ream prin Ciric şiAroneanu, fără pic de gânduri rele, dar din dra-gostea cea mare pentru Ieşul nostru uitat şi pă-răsit de toţi. Şi dimineaţa când ne întorceam lacuibar, blagosloviţi de aghiazma cea fără deprihană şi atât iertătoare a Tincăi, care ne pri-mea cu alai, parcă cine ştie ce nelegiuire amfăptuit şi noi. Ţi-aş scrie mai multişor, însă avenit Enăchescu şi trebuie să plec cu dânsul latipografie.

***Ce-i cu Bucureştiul, de ai uitat cu totul Ieşul

nostru cel oropsit şi plin de jidani? O fi musaiviaţă burlăcească pe acolo, dar nu se cade săne uiţi prea de tot. Veronica a fost azi pe la mineşi mi-a spus că şi cu dânsa faci ca şi cu mine.De ce? Ce rău ţi-am făcut noi?! De Crăciun teaşteptăm să vii. Tinca a pregătit de toate şi maiales „sarmalele”, care ţie îţi plăceau foartemult. Eu am început, de, ca prostul, să scriu,dragă Doamne, o comedie. Când voi isprăvi-o,

nu ştiu. Atâta ştiu, că subiectul e copiat, aşa cumprea bine ştii că pot copia, e luat din viaţa demăhăla, unde stau de când am părăsit Humule-ştii. M-am întâlnitcu fratele Conta.La Ieşi ninge fru-mos de ast-noapte,încât s-a făcutdrum de sanie. Ci-ricul e mai frumosacum. Vino, frateMihai, vino, căcifără tine suntstrăin.

***Slavă Domnu-

lui c-am primitveşti de la tine! Eu te credeam mort şi mă luamde dor cu amintirile, când eraţi în jurul meu, tu,Augură, cel blestemat, Conta şi alţii, cari acumvă fuduliţi prin capitală, alături cu ciocoii,mânca-i-ar cânii, că sunt fiii lui Scaraoţchi, şipe voi norocul şi binele. De ce laşi pe Veronicasă se zbuciume? Te-am aşteptat de Crăciun săvii, dar... beşteleu, feşteleu, că nu pot strigavăleu, şi cuvântul s-a dus, ca fumul în sus, şi devenit n-ai mai venit... Aferim... Dar noi, adicăIenăchescu, Răceanu şi alţi muşterii pentrumâncărică şi băuturică bună, am tras un bai-ram de cel turcesc, cu vin grecesc de la Amira.Apoi ne-am dus cu sania afară din oraş, şi acolopune-te din nou masă! A doua zi la fel; de-abiaa treia zi ne-am zburătăcit, ca vrăbiile, fiecarepe la vatra lui. Acum stau lângă horn cu pisicelemele şi mai pun rânduială în cele însemnări. Tu,te cerţi cu politicienii prin Timpul; ce-ai păţit dete-ai făcut aşa războinic?

A

espectate. Hotărârile judecătoreşti nu se aplică nici elede la sine, cum par să creadă unii dintre colegii noştri.Este un mare neadevăr şi numai cine nu vrea nu vededrumul anevoios al întocmirii documentaţiilor şi al ar-gumentării lor în Complexul de judecată. Îmi place săspun că aproape toate acţiunile iniţiate de noi au avutcâştig de cauză în sala de judecată şi această reuşită

se datoreşte bunei pregătiri a acestora. Iar aici nu pot să nuremarc rigurozitatea colegei noastre Gabriela Grigore, im-plicarea Biroului Operativ şi a Consiliului Judeţean al Sindi-catului în efortul permanent pentru remedierea unor sincopesau disfuncţionalităţi ale acestei activităţi. Deşi lucrurile nus-au rezolvat în procent de 100% sunt bucuros să constat că,urmare a presiunii noastre şi a unei conjuncturi favorabile –excedentul bugetar de anul acesta –, plata hotărârilor judecă-toreşti pentru anul 2014 este în curs de finalizare chiar dinaceastă lună. Nu e vorba de „saci de bani”, aşa cum a apărutîn presă, dar este vorba de sume considerabile şi ne propunemca şi în continuare să obţinem şi să aducem acasă toate drep-turile recunoscute prin lege, dar neluate în seamă de guverneleprecedente.

Un alt lucru important pe care l-am finalizat spre sfârşitulanului 2014, a fost Acordul asupra unor măsuri care ur-mează a fi adoptate în domeniul învăţământului, acord ne-gociat cu Guvernul României, timp de mai bine de un an şijumătate. Ceea ce este foarte important în legătură cu acest actnormativ este că unele dintre prevederile lui încep deja să seaplice. Atât în ceea ce priveşte plata hotărârilor judecătoreşti,a echivalentului sutei de euro alocată pentru dezvoltarea pro-fesională (şi există semnale că acest lucru se va întâmpla şi înanul viitor), cât şi a măririlor salariale din 2015: – 5% începândde la 1 martie, şi alţi 5%, din septembrie. Şi când fac acesteafirmaţii mă bazez pe faptul că sumele au fost prinse în pro-iectul de buget pe 2015 şi sperăm să rămână acolo şi dupăaprobarea Parlamentului. Aş zice că există câteva semne clarecă se doreşte ca, împreună – guvernanţi şi sindicate –, să facemceva constructiv pentru învăţământul românesc. Aceasta măbucură şi îmi dă o oarecare doză de optimism, oarecare pentrucă prezentul climat politic e destul de agitat.

Nu pot să închei fără a aminti aici semnarea unui Con-tract colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitateînvăţământ preuniversitar un document foarte important, şiel îndelung negociat, şi care reglementează relaţiile de muncăîntre angajatori, adică unităţile şcolare, şi angajaţi, adică mem-brii de sindicat. Prevederile acestui contract se aplică la nivelnaţional, la toate unităţile de învăţământ preuniversitar dinţară, aşa că un contract la nivel de judeţ este fără obiect. Des-igur, în momentul în care se va schimba Legea Dialogului So-cial, lucru pe care îl dorim a se petrece cât mai curând, înmomentul în care vom şti că angajatorul nostru este şi cel carene plăteşte, vom putea discuta despre încheierea Contractuluicolectiv de muncă la nivel de judeţ sau chiar de unitate şcolară.Aici ar trebui să ajungem, de fapt.

Anul 2014 n-a fost un an uşor, dar semnarea celor douădocumente menţionate mai sus poate fi dătătoare de speranţăîndulcind perspectiva asupra viitorului şcolii româneşti. Înceea ce ne priveşte, nu vom obosi niciodată să milităm pentruaceastă cauză, pentru condiţii mai bune de viaţă pentru colegiinoştri, pentru salarii corecte, pentru condiţii omeneşti demuncă.

Aş vrea, acum când se încheie anul, când vin Sărbătorile,când se apropie o binemeritată vacanţă, să le spun tuturor co-legilor noştri că avem nevoie acum, mai mult ca oricând, demai multă solidaritate, că nădăjduiesc să rămânem uniţi în de-mersul nostru, şi să le doresc tuturor

Sărbători Frumoase. La mulţi Ani!

Cărţile profesorilor noştri

APOSTOLULdecembrie 2014Pag. 3

Zilele Colegiului Naţional „Petru Rareş”

criitor de astăzi, fostul elev, pro-fesor şi director (între anii 1969-1975) – cel care a patronatfestivităţile centenarului din1969, distinsul intelectual MihaiMancaş, a ţinut să consacre ceade a doua parte a cărţii sale anilorde liceu, dar cu un titlu insolit:

Moara lui Tudoran. Dacă în primulvolum (Zilele- I), dedicat cu bun temeimamei, universul satului românesc(moldovenesc) aşezat (!), este cu gingă-şie, dragoste, pasiune, dar şi cu deose-bită acurateţe evocat, chiar şi atuncicând cataclismele zdruncină rânduialadin moşi-strămoşi a satului (războiul),sau a familiei (boala), în cel de al doileavolum, ce poate fi considerat, tot cu buntemei, un roman distinct, autorul depă-şeşte fulminant cadrul introspecţiilor şiabordează, cu mână sigură şi talent in-contestabil, o multitudine de aspectesocio-umane.

Dacă, aparent, romanul debuteazătot sub semnul rural al nălucii morii luiTudoran, cea zămislită să macine zile şivieţi şi se încheie, semnificativ şi opti-mist, cu dragostea ce se înfiripă şi seconsolidează odată cu prăbuşirea înneant a aceleiaşi năluci, acţiunea dincele 27 de capitole ale acestei cărţi deautentică referinţă, se derulează, tot apa-rent dar social interşanjabil, în mediuldistinct urban, dar cu destule amprenterurale, ale Rareşului din anii de după AlDoilea Război Mondial.

Dedicat explicit Colegiului Naţio-nal PETRU RAREŞ din Piatra-Neamţ şicolegilor (mei), bacalaureaţii din anii1951 şi 1952 (dintre care şapte au parti-cipat la această lansare), romanul seconstituie nu numai într-o frescă a vieţiişcolare (cu amintiri din clasă şi din afaraei şi a şcolii, cu şotiile inerente vieţiişcolare, cu exuberanţe şi inhibiţii speci-fice vârstei adolescentine etc. – cu toa-tele savuroase la lectură), ci într-oautentică şi sinceră ilustrare a valoriispiritualităţii unui aşezământ menit săeduce şi să formeze intelectuali autenticişi cetăţeni care să ducă mai departe tra-diţiile statornicite din veac.

Fără a intra în detalii (căci nu acesta

este rostul prezentei note), semnalămcalitatea artistică deosebită a portretelorliterare făcute, cu dar şi har, de cătrescriitorul Mihai Emilian Mancaş, mari-lor personalităţi de dascăli iluştri, careau fost, între alţii, Aurel A. Rotundu,Victor Savin, Vasile Velea, ConstantinBorş, Haralambie Mihăilescu. Chiarmerită a fi citite cu interes de cătrevârst nici, dar şi de către cei tineri, acestereverenţioase rememorări, pentru a în-ţelege, mai ales în condiţiile îndoielnicede astăzi, locul şi rolul excepţional pecare l-au avut în viaţa comunităţii pie-trene (şi nu numai), asemenea bărbaţiparadigmatici, care, instruind şi educândpe cei tineri, au dat profil urban şi civi-lizator, întregului univers citadin al epo-cii lor.

Totodată, trebuie remarcate şi puseîn atenţia tuturor cititorilor, calităţile do-cumentar-istorice şi valoarea literar-mo-rală a fragmentelor de jurnal de front,aparţinând unchiului autorului, dar care,selectate şi adaptate timpului şi limbiide azi, fac nu numai corp comun cu ro-manul, ci slujesc memorabil ideaticiiacestuia.

Desigur, s-ar mai putea spune multedespre conţinutul şi calităţile acestei noiopere literare a lui Mihai Mancaş şi nuputem să omitem (pentru că aminteamşi mai sus), stăpânirea şi folosirea uneiexemplare limbi româneşti, având cafundament atât filonul autentic al graiu-lui din strămoşi, cu profunzimile şiumorul său, cât şi permanenta îmbogă-ţire a patrimoniului lexical al autorului,

prin lectură şi dialog elevat şi profesio-nist. Toată lauda!

Dincolo de cele menţionate şi dealte multiple calităţi ale romanului îndiscuţie, pe care cititorii vor avea satis-facţia să le descopere la fiecare pagină,cred că mai trebuie adăugat un fapt plinde multiple semnificaţii: odată cu lansa-rea de Carte din acest an, Colegiul Na-ţional PETRU RAREŞ a adăugatvalorosului său tezaur literar-artistic şiştiinţific, moştenit de la generaţiile deaur ale îna intaşilor, o nouă şi valoroasăoperă ce va contribui, incontestabil, laperpetuarea tradiţiilor şi faimei care vorîmbogăţi spiritual generaţiile de azi şi demâine, ale acestei prestigioase şcoli.Lectură plăcută!

s

(urmare din pag. 1) (urmare din pag. 1)

Semne bune anul are...

r

Cărţile profesorilor noştri

APOSTOLULPag. 4decembrie 2014


Cele mai frumoase poeziiale anului 2013

e 22 noiembrie a.c., în cadrul Târgului In-ternaţional Gaudeamus a avut loc lansareavolumelor „Cele mai frumoase poezii aleanului 2013” şi „Cele mai frumoase prozeale anului 2013”, publicate de editura „Ade-nium”, două antologii realizate de Alexan-dru Petria.

Moderatorul evenimentului a fost scrii-torul Liviu Antonesei. De menţionat că dintre ceivreo treizeci de poeţi antologaţi fac parte şi nem-ţenii Nicolae Sava şi Vlad A. Gheorghiu.

Redăm din prefaţa scrisă de Alexandru Petria:Antologiile sunt ca văzutul părţii pline a paharu-lui. Sigur, mă refer la cele serioase, alcătuite cugândul la cititor, nu pentru măgulirea orgoliului

unor autori. Şi sunt tribu-tare gustului antologatori-lor, pe umerii cărora stăselecţia. De aceea, dincapul locului, ţin să preci-zez că responsabilitateapentru alcătuirea acestorîmi aparţine în întregime.

La poezie am selectat34 de poeţi din 264, câţi mi-au trimis texte, iar la proză26 din 114. Criteriul prim afost ca poemele şi prozelescurte să fi fost publicate înreviste, format paper sauonline, ori pe situri literareîn 2013. Nu au contat apar-tenenţa sau neapartenenţala vreo uniune de creaţie

sau generaţie, simpatiile ideologiceori coteriile literare, dacă era vorbade debutanţi sau consacraţi. A cântă-rit doar valoarea materialelor.

„Sfârşit de sezon”,Biblioteca Judeţeană

Miercuri, 26 noiembrie 2014, Bi-blioteca Judeţeană „G. T. Kirileanu”Neamţ, în colaborare cu Editura „Po-lirom”, au adus în atenţia publiculuinemţean cel mai recent volum al scrii-torului Marius Chivu, cartea de prozăscurtă „Sfârşit de sezon”. Argumentepentru proza lui Marius Chivu au oferit,în seara lansării, scriitorii Emil Nicolae,Adrian G. Romila şi Vlad A. Gheor ghiu,

P

Vasile Postolică la onouă apariţie editorială

rofesorul universitar Vasile Postolică,concitadinul nostru mai cunoscutpeste hotare decât la Piatra Neamţşi-a înscris încă o lucrare ştiinţifică înbogatul său palmares: o carte publi-cată în limba engleză, de către Ben-tham Science Publishers, intitulată „O

introducere în trigonometrie şi aplicaţii”. Recunoscut

de mult pe plani n t e r n a ţ i o n a lpentru excepţio-nalele sale lu-crări despecialitate, Va-sile Postolică,profesor titularal Catedrei dematematică aFacultăţii de Şti-inţe din Univer-

sitatea Bacău, a primit din partea InstitutuluiBiografic American titlul de „expert în ma-tematică” şi figurează ca atare în The WorldPremier Edition of a „International Direc-tory of Experts and Expertise”. Este membrutitular al Academiei Oamenilor de Ştiinţădin România, Societatea de Ştiinţe Matema-tice din România, Societatea Americană deMatematică, Societatea pentru MatematicăAplicată, Philadelphia (PA, USA), Societa-tea Internaţională de Inginerie Optică (Was-hington, USA), Universitatea din Georgia(USA), Societatea Internaţională de DeciziiMulticriteriale şi The Planetary Society (Pa-sadena, USA). A elaborat peste 150 de lu-crări ştiinţifice, a scris şi publicat cărţi despecialitate (şi nu numai), multe dintre elefiind lucrări de referinţă în domeniul mate-maticilor superioare. La 24 februarie 2005,Vasile Postolică a primit titlul de „Cetăţeande Onoare” al municipiului Piatra Neamţ.Să-l felicităm pentru noua sa reuşită edito-rială!

(N. S.)

P

Ce tom, domnule Tomşa, ce tom!oamna anului 2014 a fost deosebit de rod-nică pentru un „împătimit de lectură”, cri-ticul şi istoricul literar Constantin Tomşa,prin apariţia la editurile Crigarux şi CetateaDoamnei a unui tom de referinţă: „Un dic-ţionar al literaturii din Judeţul Neamţ – dela copişti la suprarealişti – (secolul al XV-lea – 2012)”. Şase veacuri „scotocite” de

rigurosul cronicar pentru a expune pe simeza va-lorilor zeci de nume, şi mai ilustre, şi mai de plu-ton, crescute la umbra Ceahlăului mitic. Dacă seadmite sintagma – ghilotină că fiecare literat esteautorul unei singure cărţi într-o viaţă, atunci acestDicţionar se va prezenta la „judecata de apoi” alliterelor române ca piesa de rezistenţă a criticului.Gestul său este de mare generozitate şi sacrificiude sine, hotărând să se dedice ani în şir cercetăriioperelor (molipsindu-mă de modestia maestrului...şi „operetelor”) condeierilor nemţeni de pe ma-

lurile Ozanei,Bistriţei, Taz-lăului. Şi pen-tru a nu fibănuit măcarde parti-pris-uri localiste,C o n s t a n t i nTomşa are ca-pacitatea de-ontologică dea ataşa păreri-lor sale sinteză(niciodată exa-gerat lauda-tive, dar niciî n c o n d e i e r itrufaşe), în

afară de titlurile de autor, o colecţie de croniciapărute în diverse reviste literare, unde vei des-coperi şi alte opinii. E o muncă de ocnaş, profe-sorului trecându-i prin faţa ochilor sute de mii depagini scrise. Bacăul lui Bacovia, Iaşii Junimii şiVieţii româneşti, Fălticenii lui Sadoveanu şi Lo-vinescu, sau Botoşanii Eminescului dau impresiaunei reclame mai luminoase la parada valorilor,dar nici cu acest Creangă nemţean... universal nupoţi să nu te lauzi cu argumente copleşitoare. Ci-titorul are privilegiul de a urmări giuvaericaleleNeamţului literar, într-o diversitate neaşteptată:de la umorul cosmic al humuleşteanului la comi-cul absurd al lui Grigore Cugler-Apunake dinRoznov; de la spumoasele secvenţe din „Tulie

Radu Teacă” ale lui Mironescu la best-seller-ulmondial „ora 25” al preotului Constantin VirgilGheorghiu (ecranizarea romanului, cu un An-thony Quinn memorabil, a avut un impact mai te-ribil decât al lui Ionesco, Cioran, Eliade, Istratiîn epocă); se trece prin notabilii „clasicizaţi” Vir-gil Gheorghiu sau Ion Sofia Manolescu; nefi-indu-i de loc indiferentă umbra Luceafărului laAgapia, Văratec, mănăstirea Bistriţa sau partidelede vânătoare şi pescuit (cerbi, lostriţe şi capodo-pere) ale lui Sadoveanu în liniştea sihastră a Vo-videniei; simfonicul Hogaş, atât de apreciat decel care a plasat acţiunea celebrei sale epistole laPiatra Neamţ, nenea Iancu Caragiale; viguroasaiar, la un moment dat, sfidătoarea şcoală de poe-zie, aş numi-o „durii de la Durău”: AAG (care vaavea pretenţia să i se culeagă numele corect,Adrian Alui Gheorghe), Nicolae Sava, Vasile Ba-ghiu, „cantonierul” Liviu Ioan Stoiciu; poeţi dintoate azimuturile, cu operă şi premii literare, dar,relativ, ocoliţi de „boierii minţii” (a se citi „aicelor care mint”), ca Nicolae Boghian (un „HerrCuliţă” al Siberiilor metaforice”), Radu Florescu,Dorin Ploscaru, Ioan Vieru; critici de rezistenţăprecum Cristian Livescu (ce titluri poate lansa ră-tăcitorul prin constelaţia Ipoteştilor şi galaxia di-letanţilor, parcă ecou la „Simfonia fantastică” deBerlioz: „Voluptatea labirintului” sau „ÎntâiulEminescu”!), Nicolae Ciobanu, Savin Bratu,Constantin Crişan, ieşenizatul Constantin Dramsau ofensivul Adrian G. Romila; consistenţii cri-tici de artă Valentin Ciucă, Corneliu Ostahie, Lu-cian Strochi, Emil Nicolae; istoriograful literarNicolae Scurtu; suprarealistul tragic Max Ble-cher (Heidegger şi Breton îi expediau scrisori laRoman) şi prozatorii Sergiu Dan, ConstantinMunteanu, Virgil Răzeşu, Constantin Cucu; cumsă nu pomenim şi de „prinţul reportajelor” Bru-nea-Fox sau musafirii dragi ai Neamţului Vero-nica Micle, Ibrăileanu, fraţii Teodoreanu, ZoeDumitrescu Buşulenga? Parazitând munca sisi-fică a domnului profesor (la care se adaugă au-tomat „cu dragoste”), am constatat o linie declasament ca număr de personalităţi pe localităţi:Roman (46), Piatra Neamţ (45), Târgu-Neamţ(11), plus satele Borleşti, Tazlău, Blăgeşti. Con-chizând: criticului Constantin Tomşa îi este datsă rămână „craiul de Ghindă” (oani) al unei lite-raturi în care şi „aşii”, şi „şeptarii” râvnesc mereula potul gloriei.

Constantin ARDELEANU

T

Arte şi meserii

APOSTOLUL Pag. 5decembrie 2014


ntr-un dialog cu şi despre literatură, moderatde scriitorul Adrian Alui Gheorghe. MariusChivu (născut la 20 septembrie 1978, la Ho-rezu, Vâlcea) este un scriitor, traducător şicronicar literar român. În 1997, a absolvit Li-ceul Economic şi Şcoala de Arte din RâmnicuVâlcea, apoi Facultatea de Litere din cadrulUniversităţii Bucureşti, secţia română-fran-

ceză. A debutat publicistic cu recenzii şi cronici lite-rare în anul 2000 în revista România literară şieditorial cu volumul de poezie Vântureasa de plastic(2012). A obţinut Premiul pentru debut al USR, Pre-miul pentru debut al revistei Observator cultural, no-minalizări la Premiul „Cartea Anului”, acordat derevista România literară şi la Premiul „Cartea dePoezie a Anului”, acordat de Radio România Cultu-ral. Eseurile sale despre proza şi poezia româneascăcontemporană au fost traduse în limbile engleză, sue-deză, spaniolă, italiană, cehă şi franceză.

Premiile PEN Club România La ultima adunare anuală a PEN Club Ro-

mânia, la care au participat scriitorii Ana Blan-diana, Magda Cârneci, Denisa Comănescu,Daniel Cristea-Enache, Gabriel Liiceanu, Romu-lus Rusan, Gheorghe Schwartz, Cassian MariaSpiridon, Alex Ştefănescu ş. a. a fost prezentatRaportul de activitate şi cel contabil pe perioada2013-2014, s-a acordat premiul anual şi s-a com-pletat colectivul de conducere. Premiul PEN Ro-mânia 2014 – iniţiat în 2013 este acordat uneicărţi din orice gen literar care abordează cu prio-ritate o problematică specifică PEN (libertateacuvântului, recuperarea memoriei colective, apă-rarea scriitorilor împotriva cenzurii şi tiraniei po-litice, drepturile minorităţilor). În 2013, premiula revenit cărţilor publicate de Fundaţia Academia

Civică. În 2014, premiul a revenit cărţii Dragulmeu turnător de Gabriel Liiceanu.

î

N. SAVA(continuare în pag. 6)

Aa XXIV‐a ediţie a Concursului internaţional de interpretare muzicală „Emanuel Elenescu”

„O frumoasă formă de iubirepentru Maestrul Emanuel Elenescu”

espectând cu rigoare continuitatea uneitradiţii, între 27 şi 29 noiembrie, la Pia-tra-Neamţ, s-a desfăşurat cea de-a XXIV-a ediţie a Concursului internaţional deinterpretare muzicală „Emanuel Ele-nescu”, competiţie organizată de Liceulde Artă „Victor Brauner”, în parteneriat

cu Primăria Piatra-Neamţ, Ministerul Educaţieişi Fundaţia „Friendship Ambassadors Româ-nia”.

În calitate de iniţiator şi manager al Con-cursului Internaţional de Interpretare MuzicalăEmanuel Elenescu sunt, de fiecare dată, emo-ţionat. Cele douăzeci şi trei de ediţii desfăşu-rate până acum, au creat un fenomen artisticcu tradiţie, unic în România, de care ar trebuisă fim mândri, pentru că s-a consolidat cumultă dorinţă, efort şi perseverenţă. Respectulpe care îl avem pentru cel al cărui nume pe bla-zonul concursului stă garanţie a seriozităţii şiprofesionalismului. Emanuel Elenescu ne res-ponsabilizează. Grija permanentă pentru edu-caţia întru frumos a copiilor noştri nedisciplinează. Bucuria fiorului artistic, energiacreatoare, performanţele, ne dau încredere pen-tru a continua, declara în prefaţa evenimentuluiProf. Mihăiţă Albu, managerul proiectului.

Iar despre personalitatea şi rosturile mani-festării Prof. dr. Luminiţa Moscalu, director alLiceului de Arte „Victor Brauner” Piatra-Neamţ, a comentat: Unic în ţară prin modelulpe care-l propune, Concursul de InterpretareMuzicală „Emanuel Elenescu” este un eveni-ment care stă sub semnul tenacităţii unor orga-nizatori, al „încăpăţânării” de a pune învaloare talentul şi creativitatea tinerilor parti-cipanţi. Dedicat Zilei Naţionale, concursul esteşi o expresie a solidarităţii româneşti, a gându-lui că muzica poate însemna dăruire, încredere,generozitate. Nu poate fi o mai frumoasă formăde iubire pentru Maestrul Emanuel Elenescu,decât aceea de a-l rememora muzical, la Pia-tra-Neamţ, în fiecare început de iarnă.

Emblematic prin faptul că omagiază perso-

nalitatea unui nume desprins din cartea de aura muzicii româneşti (metafora aparţine doamneiVasilica Stoiciu-Frunză) – dirijorul şi compozi-torul Emanuel Elenescu –, dar şi prin calitateaparticipanţilor, din bănci sau de la catedră, con-cursul se adresează tinerelor talente din dome-niul interpretării muzicale din ţară şi dinstrăinătate. Pentru ediţia din acest an, organiza-torii au operat câteva modificări, renunţând lasecţiunile de folclor şi coregrafie dans popular,şi structurând competiţia pe şapte secţiuni: in-strumente de suflat, instrumente tradiţionale,percuţie, vioară, corzi grave, canto clasic, mu-zică de cameră. Juriul a fost alcătuit din profe-sori de specialitate din licee de muzică, dinmediul universitar şi cel artistic.

Şi în acest an, preşedintele juriului a fostprof. Wolfgang Klos de la Universität fürMusik und Darstellende Kunst, Wien (Austria),preşedinte al Asociaţiei europene a profesorilorde instrumente de coarde, ESTA.

Au participat câteva sute de elevi din Re-publica Moldova (Chişinău şi Bălţi) şi din maitoată România: Iaşi („Octav Băncilă”), Suceava(„Ciprian Porumbescu”), Braşov („Tudor Cior-tea”), Vaslui („Vasile Alecsandri”), Botoşani(„Ştefan Luchian”), Roman („Sergiu Celibida-che”), Bacău („George Apostu”), Odorheiul Se-cuiesc („Pallo Imre”), Galaţi („DimitrieCuclin”), Cluj („Sigismund Toduţă”), Bucureşti(„Dinu Lipati”) ş. a.

Finaliştii acestei ediţii, care au urcat şi pescena Concertului de Gală au fost, în ordineaintrării în reprezentaţie: Cojocari Ecaterina –flaut, Chişinău; Bişoc Anton Alexandru –vioară, Iaşi; Bârsan Cătălin – clarinet, Suceava;Ştiucă Nicolae – acordeon, Chişinău; Baciu Al-bert – trompetă, Chişinău; Lupaşcu Clara Sofia– violoncel, Iaşi; Păduraru Ionuţ – trombon,Galaţi; Adâguzel Samuel Alper – canto, Bucu-reşti; Ciobanu Paul Bogdan – percuţie, Piatra-Neamţ.

Marele Premiu a revenit lui Adâguzel Sa-muel Alper, elev cl. XI, canto clasic, Liceul„Dinu Lipatti”, Bucureşti (prof. Cristina Măgu-reanu).

Alături de Concursul naţional de pian „CarlCzerny” (23 de ediţii), alături de Festivalul na-ţional de muzică uşoară pentru copii şi tineri„Camena” (7 ediţii), Concursul internaţional deinterpretare muzicală „Emanuel Elenescu” (24ediţii) demonstrează că la Liceul de Artă „Vic-tor Brauner” din Piatra-Neamţ se lucrează bineasupra prezentului, cu perspective ferme asupraviitorului. Ceea ce înseamnă o gândire limpede,racordată la secol, la tradiţiile şi ambiţiile euro-pene care, de cele mai multe ori, în România,devin simple deziderate. Ceea ce înseamnă căvorba despre omul care sfinţeşte locul nu-i ovorbă goală. Şi cu aceasta, i-am citat pe toţi ceicare, preluând o iniţiativă a profesorului Mi-hăiţă Albu, au pus-o cu strălucire în practică,dându-i amploare academică naţională şi rezo-nanţă europeană.

Mircea ZAHARIA

R

Preşedintele juriului – prof. WolfgangKlos şi câştigătorul – Adâguzel Samuel Alper

Dubito, ergo cogito



n urma retragerii lui Constan-tin Abăluţă din a funcţia devicepreşedinte al PEN Româ-nia, din cauza unor motive desănătate, poeta Magda Câr-neci a propus ca Adrian AluiGheorghe să preia această

atribuţie, până în noiembrie 2015,când vor avea loc noi alegeri. Adu-narea generală a votat în unanimi-tate. Adrian Alui Gheorghe aacceptat şi a propus, între altele, or-ganizarea unei manifestări interna-ţionale PEN la Piatra-Neamţ încursul anului 2015, redefinirea acti-vităţii PEN România în spiritul carea generat constituirea acestei orga-

nizaţii scriitoriceşti internaţionale.

Pictorul Ioan Popei,în Slovacia

Centrul pentru Cultură şi Arte„Carmen Saeculare”, în colaborarecu Perla Invest şi Ambasada Româ-niei în Slovacia, au sărbătorit anulacesta Ziua Naţională prin vernisareaunei expoziţii plastice la Bra tislava.Astfel, în perioada 30 noiembrie – 7decembrie, pictorul Ioan Popei aexpus pe simezele din capitala Slo-vaciei cele mai noi lucrări ale sale, te-matica abordată fiind unadiversă. Pictorul care ne-a reprezen-

tat la Bratislava este cel mai impor-tant artist plastic de icoane de la noi,din Neamţ. După expoziţii avute înFranţa şi Olanda, icoanele sale creş-tin – ortodoxe pe lemn s-au bucuratde mare succes în străinătate. A obţi-

nut numeroase premii la diferite ta-bere de creaţie – Marele Premiu, laBotoşani, Premiul pentru portret laConcursul „Arthur Verona”, PremiulII pentru pictură la Sibiu etc.

Antologia scriitorilorromâni contemporani

În cadrul unei noi ediţii a mani-festării „Antologia scriitorilor românicontemporani”, joi, 4 decembrie, înSala „Teatrul de Joacă” din Biblio-teca G. T. Kirileanu, scriitorii GabrielChifu (Bucureşti), Cassian MariaSpiridon (Iaşi) şi criticul literar DanCristea (Bucureşti) au oferit din nou

Î

(urmare din pag. 5)

aptul că numele muzicianului se află şi îndocumentele de stare civilă ca fiind născutla Piatra-Neamţ, este un adevăr pe care,poate, ar fi bine să-l subliniem nu numaiîn contextul concursului muzical în discu-ţie. Ce aţi spune de o instituţie de artă caresă îi poarte numele?

Ştiu că în calitatea Dvs. de director ar-tistic al Concursului, aţi avut un cuvânt greude spus în regândirea orientării şi structuriiconcursului, în modificarea regulamentuluisău. Au dispărut nişte secţii, au apărut altelenoi? Cu ce criterii aţi operat şi argumentat?– Întotdeauna cu criterii profesionale, de

competenţă. De la prima colaborare la acest con-curs, am descoperit detaliile care i-au asiguratlongevitatea: tenacitatea organizatorilor, Liceulde arte „Victor Brauner” din Piatra-Neamţ, prinprof. Mihăiţă Albu, iniţiatorul determinat şi mo-torul celor, astăzi, douăzeci şi patru de ediţii; ape-tenţa profesorilor, greu de imaginat de multe ori,de a lucra cu elevii pentru şi în spiritul competi-ţiei; izvorul, aş spune nesecat de talente ce se ex-pune an de an proaspăt, surprinzător, dătător de

bucurie şi satisfacţii artistice; receptivitatea pă-rinţilor, unii nepregătiţi pentru acea superbă si-tuaţie care spune că, atunci când un copil începesă studieze un instrument muzical, începe toatăfamilia. Până la urmă nu avem voie să înăbuşimacel „talant” cu neputinţă de măsurat obiectiv,sau să „tăiem aripile”.

Din perspectiva celui neintegrat în sistemulînvăţământului preuniversitar, mi-a fost chiarfoarte greu să înţeleg, spre exemplu, mecanismuljurizării în două zile (!) a peste 500 de concu-renţi. Realitatea a dovedit că se poate face bine,cu temei.

Sesizam, însă, şi câteva detalii de organizare,de regulament, pe care eu le vedeam altfel. Ple-când de la premisa că, pentru a reprezenta întra-devăr ceva în cariera unui viitor muzician, nunumai o diplomă sau un posibil trofeu, acest con-curs e bine să capete o înfăţişare profesională ba-zată pe principii de talia altor competiţiiinternaţionale, păstrându-şi, evident, particulari-tăţile. De anul acesta s-a făcut o necesară sepa-raţie între componenta academică – categorii deinstrumente, repertoriu – şi folclor.

Aceasta devenise necesară pentru a ne con-centra atenţia asupra prezentului şi, de ce nu, a

viitorului artei muzicale interpretative instrumen-tale – de anul acesta, toate instrumentele orches-trei simfonice – şi vocale – canto clasic. Unstimulent firesc a fost oferit şi celei mai rafinateforme de comunicare sonoră, muzica de ca-meră.

Văzând în juriu numele lui ConstantinStanciu, care a debutat în urmă cu peste 40de ani la Piatra-Neamţ cu Cvartetul „Voces”,m-am gândit că emulaţia şi efervescenţa pro-vocate de Vacanţele muzicale, par a fi pre-luate, la alt nivel desigur, de această nouăgeneraţie. Cât de tare trebuie crezut înaceastă idee?– Puţin adevăr istoric nu strică. Cu 41 de ani

în urmă lua fiinţă cvartetul ieşean Voces Contem-poranae, devenit celebrul, inconfundabilul,Voces. În 24 iunie 1974 tinerii, pe atunci studenţiai Conservatorului „George Enescu”, susţineauprimul concert la Vacanţele muzicale de la Piatra-Neamţ (la Biblioteca judeţeană) în prima compo-nenţă, Bujor Prelipcean (vioara I), Adrian Anania(vioara a II-a), Gheorghe Haag (violă), Dan Pre-lipcean (violoncel). Maestrul Constantin Stanciua devenit membru al cvartetului după 10 ani, în1983 (după rămânerea în Germania a bracistuluiGheorghe Haag) şi, fără întrerupere, şi-a urmatdestinul muzical pe teritoriul fascinant al muziciide cameră. De câţiva ani, trei dintre membriicvartetului sunt profesori în mediul academic mu-zical ieşean.

Cu trei ani în urmă am avut plăcerea ca prof.univ. dr. Constantin Stanciu să răspundă cu bu-curie invitaţiei pe care i-am făcut-o de a ni sealătura în juriul concursului despre care vorbim.Mai mult decât atât, cu generozitate şi respon-sabilitate exemplară, a venit cu idei, a susţinutredimensionarea regulamentului, ridicarea şta-chetei valorice a repertoriului şi, bineînţeles, aexigenţelor.

Dacă riscăm să aducem în discuţie Vacanţelemuzicale, în esenţă, fenomen artistic unic în Ro-mânia, şi dacă ţinem cont – ar fi chiar obligatoriu!– de paginile deloc îngălbenite ale istoriei lor, neputem da seama cu uşurinţă de faptul că sunt unconcept cu totul diferit şi e bine să rămână aşa(dacă vor rămâne...).


F

(urmare din pag. 1)

Vasilica Stoiciu‐FrunzăA absolvit studiile universitare de muzicologie la Conservatorul„George Enescu” din Iaşi (Universitatea de Arte) şi studii docto-rale la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti unde, înanul 2006 a susţinut public teza cu titlul Opera Naţională Ro-mână Iaşi – viziune cultural-istorică.

Este pasionată de mai multe domenii culturale, spre exempluadministraţie artistică/ management cultural, în calitate de se-cretar muzical, apoi consultant artistic al Operei Naţionale Ro-mâne Iaşi (1990 – 2012); consultant artistic al unor evenimentemuzicale cu impact public major, cum ar fi concertele Clasic 300în anii 2012, 2013, Festivalul internaţional al educaţiei Iaşi, ediţia2013; director artistic al Concursului de interpretare muzicală„Emanuel Elenescu”, Piatra-Neamţ (din anul 2010) etc.

In ipostaza de pianist acompaniator are un repertoriu foartevariat, bucuria mobilităţii stilistice fiind remarcată de fiecare dată

când cântă cu solişti instrumentişti sau cântăreţi de operă.Din 1991, Vasilica Stoiciu-Frunză este cadru didactic asociat la Universitatea de Arte

„George Enescu” din Iaşi în calitate de profesor acompaniator şi profesor la discipline teoretice(estetică, management artistic)

Subscrie ideii că „viaţa e prea scurtă ca să fim mediocri”.

Cogito, ergo sum



rgumente pentru lectură şi literatură. Ga-briel Chifu, vicepreşedinte al Uniunii Scrii-torilor din România, este un scriitorpolivalent, poet, prozator, eseist, redactorşef al revistei „România literară”. CassianMaria Spiridon este preşedintele FilialeiIaşi a Uniunii Scriitorilor din România, re-

dactorul şef al revistei „Convorbiri literare”, poetşi eseist redutabil. Dan Cristea este o voce criticăde autoritate, director al revistei „Luceafărul dedimineaţă”. Portretele invitaţilor au fost realizatede confraţii Gellu Dorian (Botoşani), Adrian G.Romila şi Emil Nicolae (Piatra-Neamţ). Mode-rator şi iniţiator al manifestării, scriitorul AdrianAlui Gheorghe, directorul bibliotecii a argumen-tat: Încercăm să invităm la manifestările biblio-tecii din Piatra Neamţ tot ce are mai valorosliteratura momentului. Invitaţii acestei noi ediţii

sunt scriitori din prima linie a literaturii române,spirite polivalente care contribuie decisiv la re-comandarea culturii noastre într-un dialog euro-pean.

Salonul de iarnăAşa cum ne-au obişnuit în ultimii ani, Uni-

unea Artiştilor Plastici din România – FilialaNeamţ şi Complexul Muzeal Judeţean Neamţne-au invitat din nou la vernisajul expoziţiei „Sa-lonul de iarnă”, care a avut loc la Galeriile deArtă „Lascăr Vorel” joi, 4 decembrie 2014.

Au fost prezenţi pe simeze artiştii plasticinemţeni, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici dinRomânia: Grigore Agache, Mihai Agape, Pa-rasca Agape, Dumitru Bezem, Dumitru Bos-

tan, Monica Carp, Mircea Ciacâru, GheorgheCuciureanu, Laurenţiu Dimişcă, Violeta Dinu,Lucian Gogu Craiu, Ştefan Iaută, Cristina Petra-riu, Ştefan Potop, Mihaela Pravicencu, CristinelPrisacaru, Arcadie Răileanu, Mircea Titus Ro-manescu, George Romila, Gheorghe Vadana,Florin Zaharescu. În deschiderea expoziţiei, pro-fesorul Ştefan Potop, preşedintele UAP Neamţ,a salutat prezenţa unui public numeros la acesteveniment: în mare parte un public consacrat şiavizat, participant mereu la viaţa culturală a ora-şului, dar şi a publicului tânăr, elevi ai Liceuluide Artă „Victor Brauner”, şi nu numai. Esteaceasta rodul muncii pictorilor şi artiştilor de lacatedră, o preocupare care se întregeşte atât însălile de expoziţii cât şi a celor de le Teatru, Bi-bliotecă sau Muzeu.

a

reluarea de către generaţianouă se poate face, dar pe cutotul alte criterii, de la alte ni-veluri, căci Vacanţele muzi-cale se adresează, pe de oparte, perfecţionării, măies-triei artistice a celor formaţi

în mediul academic – studenţi, mas-teranzi, doctoranzi –, pe de altăparte spectatorilor ce pot deveni, întimp, cunoscători cu discernământartistic. Nu poate fi uitat publiculmeloman în cea mai frumoasa ipos-tază a noţiunii, un public-barometruîn faţa căruia artişti de renume îşidoreau să apară. Este impresionantsă vezi public numeros, dar câţisunt, într-adevăr cunoscători... caodinioară? Şi nu mă refer doar ladomeniul muzical, ci la arte în com-plexitatea şi anvergura lor. E doar ochestiune de memorie vie, nu denostalgie prăfuită...

Desigur, tema întrebării poate fianalizată mult mai profund, într-unalt cadru; după părerea mea, fiecaredin cele două subiecte, concursulElenescu şi Vacanţele, e sănătos sărămână entităţi distincte, bine fă-cute. Voi sublinia ori de câte ori voiavea ocazia, aşa cum am făcut, dealtfel, la deschiderea concursului şila Gala laureaţilor, faptul că oraşu-lui nostru îi stă bine în haine cultu-rale de marcă şi are nevoie deprimenire, pentru că oamenii con-tează. Privind cu atenţie, oarecumînapoi, sesizăm existenţa în memo-ria colectivă a unor repere care auamprentat multe generaţii de inte-lectuali, ediţiile de anvergură naţio-nală şi internaţională reală aVacanţelor muzicale, Festivalul deteatru (ce frumos!...), întâlnirile li-terare, cele din domeniul artelorplastice, Festivalul filmului pentrucopii ş.a.m.d. Revenind la „cefacem acum”, constatăm că eveni-mentul muzical de la cumpăna ano-

timpurilor friguroase este Concursulinternaţional de interpretare muzi-cală „Emanuel Elenescu”.

Mi-am aruncat ochii pe re-zultatele concursului. Dintre ceiopt finalişti, trei erau de la Chi-şinău. Şi fraţii moldoveni maiadjudecaseră vreo treizeci şicinci de premii I, şi alte nume-roase şi elocvente locuri de po-

dium. Cum explicaţi disproporţiadintre numărul premianţilor depe cele două maluri ale Prutu-lui?– Înainte de toate, aş spune că,

în noua configuraţie, la ediţia recentîncheiată am fost foarte plăcut im-presionată de numărul participanţi-lor veniţi din toate zonele ţării şi dinRepublica Moldova.

O spun cu mare bucurie, dar şicu îngrijorare, pentru că, privind cuatenţie viaţa de zi cu zi, derapajelesistemului în care ne tot mirăm cumde nu ne-am prăbuşit definitiv, rătă-cirile şi experimentele fără de sfârşitale aşa-numitului sistem de învăţă-mânt, realizăm ce resurse colosalede talent avem, de prea multe oriîntru nepăsarea celor care, ori au ni-merit într-un loc nepotrivit, ori şi-au

asumat ce nu pot duce.Dumnezeu îşi face treaba cu

generozitate, cu conştiinciozitate. Din nefericire, sistemul a fost

lăsat în derivă şi a distrus reflexelebune; concret, lucrul cu răbdare şitemei, calm, modelarea cu grijă acaracterului, sensibilităţii, gândiriicopiilor cu calităţi artistice, atmos-fera generală de seriozitate şi atitu-

dine profesionistă. Desigur, suntmulte excepţii, confirmate de numă-rul şi nivelul premiilor. De multe ori,din conştiinciozitate, dăruire sau in-terese strict administrative, profeso-rii fac eroism înotând împotrivacurentului; de fapt, demonstrează căse poate face performanţă şi fărăcondiţii specifice, uşurează de răs-punderi şi implicare pe cei desprecare vorbeam mai sus. Am întâlnitcazuri similare şi în alte domenii...Oare nu e straniu că încă vorbim,după 25 de ani, despre condiţii vi-trege, modeste, din alt secol?

Atunci să nu ne mirăm că pre-miile pleacă pe alte meleaguri.

Păstrând proporţiile, este ca şiîn cazul concursului GeorgeEnescu, secţiunea vioară, la care, cunişte ani în urmă în etapa finală

ajungeau 4-5 români, iar anul acestanu a fost nici unul...

Desigur că numele preşe-dintelui juriului – prof. Wol-fgang Klos de la Universitätfür Musik und DarstellendeKunst, Wien (Austria), este unnume sonor şi dă bine oriunde(mai ales că tot se poartă nem-ţii). În afară de glorie, ceaduce implicarea sa în aceastăacţiune? Ce şanse de a devenicu adevărat internaţional areConcursul Elenescu?– Profesorul Wolfgang Klos a

acceptat să vină la Piatra-Neamţ în2012 din raţiuni strict profesionale(atunci, moda nemţească – aus-triacă în acest caz – era mai dis-cretă...), fiind solicitat nu pentru că„dă bine”, ci pentru că am gândito posibilă nouă etapă în viaţa con-cursului. În calitate de preşedinteal ESTA Austria (Asociaţia inter-naţională a profesorilor de instru-mente de coarde), poate avea înatenţie desfăşurarea de forţe artis-tice de la Piatra-Neamţ, însemnândatât elevi, cât şi profesori; a aduspremii, este un „cap” obiectiv, cuexperienţă în circuitul muzical eu-ropean. Pas cu pas (de multe ori oatitudine benefică, devenită, desi -gur conjunctural... titlu de carte,dar nu la asta mă refer), dar într-unritm mai alert, susţinut, încercămsă lărgim orizontul internaţional,să stimulăm interesul pentru acestconcurs, bineîn - ţeles, cu acceptuldomnului profesor Mihăiţă Albu şia conducerii Liceului de Artă„Victor Brauner”. Ştiu că merită,ştim că se poate. Când? vomvedea.

M-am mai luminat. Mulţu-mesc mult şi succese străluci-toare în continuare.


P

În prag de sărbătoare colectivul Casei Cor-pului Didactic Neamţ este cu gândul alături detot personalul din şcolile judeţului Neamţ. Vădorim ca anul ce vine să vă aducă pace şi pros-peritate, să aveţi calea luminată, iar clinchetulclopoţelului să vă vestească un an mai bun!

Sărbători Fericite şi La mulţi ani!

Director – prof. psih.Florentina VASILIU MOISE

Pagina Casei Corpului Didactic


Şcoala Drăgăneşti:trecut – prezent – viitorMotto: Şcoala cea mai bună e aceea în care în-

veţi înainte de toate să înveţi! (N. Iorga)

e 4 decembrie 2014 se sărbătoresc 150 deani de dăruire, de artă în educaţie, de luminăşi speranţă, iar de pe băncile şcolii, în timp,s-au ridicat oameni de valoare.

Învăţătura cărţii în acest sat datează depe la anul 1826 când funcţia de învăţător oîndeplineau cântăreţii bisericeşti care erauplătiţi de părinţi. Copiii erau învăţaţi să ci-

tească după psaltire, ceaslov, la biserică în lunilede iarnă şi în zilele de sărbătoare. Frecventau 20-30 de elevi cu vârstele între 10-30 de ani. Dascăliiau fost Simion Bendrea, Iordache Mircea, domnulToader etc. Şcoala Drăgăneşti funcţionează oficialdin 4 decembrie 1864, după Legea Învăţământuluidată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza în no-iembrie 1864. Anuarul general (statistic) al In-strucţiunilor Publice din 1864-1865 publicat de V.A. Ureche, arăta că la 4 decembrie 1864 a fostnumit învăţător la Şcoala Drăgăneşti, AlexandruŞtefănescu, în vârstă de 25 de ani, care era plătitde stat.

Încrustarea pe răbojul vremii a unui veac şijumătate de existenţă a şcolii noastre nu putea fitrecut cu vederea, acest eveniment constituind unbun prilej, pentru absolvenţii acestei şcoli şi pen-tru zeci de profesori, din trecut şi de azi, să-şi în-drepte gândurile spre şcoala care le-a luminatcalea vieţii, le-a oferit posibilitatea de a deveni oa-meni de caracter, preţuiţi şi respectaţi la locurilelor de muncă şi în viaţa socială.

Retrăind cele mai plăcute crâmpeie din viaţade elev sau de profesor, mai tineri sau mai vârst -nici, ne bucurăm că am ajuns să sărbătorim acesteveniment şi să constatăm ca Şcoala GimnazialăDrăgăneşti este o şcoală cu tradiţie, un arbore alvieţii cu un TRECUT – remarcabil cu un AZI aflatsub zodia înnoirii şi cu un MÂINE – al nădejdii.

„Elevilor noştri de acum şi celor care vor veniîn timp le lăsăm însemne durabile despre creati-vitate, competiţie, performanţă, afirmare profesio-nală şi socială”.

Director, Prof. Cristina ONOFREI

P

Repere ale istoriei proiectelorpe teme de mediu din şcoală

1. Proiectul „Micii Ecologişti”

nceput de primăvară a anului 2007. În ca-drul activităţilor practice cuprinse în pro-grama cursului opţional „Geografiaorizontului local” desfăşurat la ŞcoalaGimnazială Telec – Bicazu Ardelean s-aderulat o amplă acţiune de ecologizare înzona de confluenţă hidrografică Valea Bra-dului – Bistra, în care au fost antrenaţi ele-

vii claselor V-VIII, sub îndrumarea subsem na -tului, profesor de geografie şi a doamnei profesorde biologie Marcela Duculescu. Pe lângă scopulpractic, această acţiune a avut şi un caracter edu-cativ privind necesitatea protecţiei mediului în-conjurător, dar şi de cunoaştere a valorilor şitradiţiilor locale, luând naştere astfel un proiectce s-a dorit a fi de intervenţie pentru un mediu

de viaţă curat şi sănătos, intitulat „Micii ecolo-gişti”. Printre obiectivele acestui proiect s-au nu-mărat:

– identificarea zonelor poluate şi a surselorde poluare a aerului, apelor şi vegetaţiei de peraza satului Telec (comuna Bicazu Ardelean);

– includerea tuturor elevilor claselor V-VIIIîn activităţile proiectului;

– stabilirea unui program de intervenţie pri-vind acţiunile de ecologizare în orizontul local;

– dezvoltarea conştiinţei ecologice a elevilorşi optimizarea relaţiei om-natură;

– transmiterea de mesaje ecologice cu sco-pul educării întregii comunităţi locale.

În vederea atingerii acestor obiective, s-audesfăşurat o serie de activităţi practice, precum:amenajarea grădinii şcolii Telec, aplicaţii geogra-fice şi biologice în orizontul local, cunoaşterea şi

Î

Creativitate şi educaţien zilele noastre există o cursă nebună pen-tru îmbogăţire. Cei bogaţi îşi doresc să acu-muleze şi mai multe bogăţii, iar cei săracivisează şi ei la diverse lucruri necesare vie-ţii. Într-o viaţă extrem de scurtă pentru atrăi experienţe cât mai multe, suntem aca-paraţi de goana după bunuri materiale.

Există însă şi un altfel de bogăţie, pecare foarte puţini dintre semenii noştri o desco-peră şi o apreciază cu adevărat: bogăţia inte-rioară. Atunci când o dobândeşti pe aceasta, tepoţi considera bogat din toate punctele de vedere.

Una dintre căile sigure de dobândire a bogă-ţiei interioare este creativitatea. Aceasta este oformă de energie care, pe măsură ce ţi-o cultivi,îţi sporeşte forţa vitală şi-ţi asigură fericirea.

Creativitatea este adânc înrădăcinată în ge-nele umane, stimulează energiile latente ale fiin-ţei, îi dă sens şi forţă destinului individual şi celuicolectiv. Prin creativitate, fiecare dintre noi oferăo deschidere discernământului şi imaginaţiei sale,se conectează cu sinele său superior.

Energia creativităţii influenţează în mod di-rect şi profund starea emoţională a fiinţei. Persoa-nele creative depăşesc mult mai uşor stărileemoţionale negative, fac mai repede faţă dificul-tăţilor, se adaptează mai eficient stresului inerental vieţii.

Creativitatea are şi o putere vindecătoare,

atunci când viaţa ne oferă unele stări de suferinţă(fizică, morală, emoţională). Dobândim, în acestecazuri, resurse pentru a ne umple golurile sufle-teşti, pentru a găsi motive de împlinire şi a ne des-coperi potenţialul nebănuit.

În şcoală, nu numai cea românească, eleviiînvaţă să se conformeze, adesea mecanic, unorprincipii, reguli, modalităţi de viaţă, fără partici-parea propriei conştiinţe, a voinţei lor. Exersează,în general, să gândească după cum au gândit alţii,înaintea lor. De unde în primii ani de viaţă copiii

„mustesc” de creativitate şi văd enorm de multeposibilităţi de combinare a lucrurilor şi de rezol-vare a unor situaţii de viaţă, odată cu intrarea laşcoală cei mai mulţi îşi însuşesc un mod de agândi cât mai „cuminte”, mai uniform cu tipareledate. În felul acesta, spiritul lor creativ este îngro-pat cât mai adânc în subconştient. Aşa se explicăfaptul că cei mai mulţi dintre adulţi devin „morţi”din punct de vedere creator, se obişnuiesc să gân-dească după şabloane şi îşi pierd pentru totdeaunacuriozitatea şi pasiunea din mica copilărie.

Iată de ce, la simpla întrebare pe care o adre-sez, frecvent, elevilor mei, către sfârşitul progra-mului şcolar, „Cum a fost astăzi la şcoală?”, obţinde multe ori răspunsuri scurte şi deprimante:„greu”, „obositor”, „plictisitor”, „neinteresant”etc. Iar aceste cuvinte cu puternică încărcătură ne-gativă sunt completate de comunicarea nonver-bală, prin mimică şi gestică, care exprimăsecătuire de energie, plictiseală, acceptare neaju-torată a situaţiei cu care se confruntă zi de zi.

Această stare de lucruri exprimă faptul că dinprogramul şcolar al zilei a lipsit sâmburele decreativitate. Elevii au învăţat din obligaţie, şi nudin dorinţă, a precumpănit efortul, în dauna plă-cerii, motivaţia extrinsecă, în locul celei intrin-seci. Putem spune că, în această secvenţă de viaţăa elevului, s-a solicitat cu predilecţie intelectul şi,în cea mai mare parte memoria, ceea ce conducela oboseală şi lipsă de satisfacţie.

Prin învăţare creativă elevii vin cu drag laşcoală şi aşteaptă cu nerăbdare să revină, se simtinspiraţi şi îşi clădesc convingerea că şcoala leeste cu adevărat folositoare. O zi de şcoală trăităprin creativitate îi oferă elevului o „oboseală plă-cută”, dar este mişcat în interior şi se încarcă cuo energie provenită din satisfacţia că a făcut cevaminunat pentru viaţa lui.

În şcoală, activitatea creatoare poate îmbrăcao multitudine de aspecte. Ea poate implica inspi-raţia şi expresivitatea lingvistică, pentru compu-nerea unei poezii sau al unui eseu original, oripoate însemna propunerea sau rezolvarea în modcu totul nou al unei probleme de matematică, orimici inovaţii în domeniul fizicii ori al chimiei, gă-sirea unor surse inspirate la istorie sau la geogra-fie, creaţii în domeniul picturii, al dansului, miciinvestigaţii în domeniul autocunoaşterii etc. Defapt, ca o concluzie, a învăţa creativ pentru unelev înseamnă orice activitate şcolară pe care oface cu plăcere, cu pasiune, cu încredere în forţeleproprii.

Î

Prof. psih. Dan AGRIGOROAE(continuare în numărul viitor)

ediatizarea traseului turistic montan Bistra Mare – La Scaune – Cur-mătura Stănilelor – Jgheabul lui Vodă – Cabana Dochia, marcat cubandă albastră, elaborarea de mesaje ecologice, vizita la Biserica Sf.Dumitru de la Pârâul Caprei – monument istoric de la 1692 aflat în pa-trimoniul naţional ş. a.

Sintetizat în format electronic şi într-un film de prezentare, pro-iectul „Micii ecologişti” a fost expus în cadrul unei activităţi de men-torat, sub îndrumarea doamnei profesor Niculina Niţă, la Şcoala

Gimnazială nr. 1 Bicazu Ardelean. Proiectul a primit sincere aprecieri şi so-licitarea de a fi prezentat la un simpozion pe teme ecologice organizat şi des-făşurat sub egida ISJ Neamţ la Colegiul Tehnic-Administrativ Piatra-Neamţcu ocazia zilei de 1 iunie 2007, obţinând locul I la secţiunea „Acţiuni ecolo-gice”.

2. Taberele „Ranger Junior”

Verile anilor 2007 şi 2008. Au urmat invitaţiile din partea AdministraţieiParcului Naţional Ceahlău de a participa cu grupuri de elevi de gimnaziu aişcolilor din comuna noastră, la două tabere montane organizate la cabana Do-chia din masivul Ceahlău în perioadele 7 -14 august 2007 şi 8 – 15 august

2008, alături de alte grupuri de elevi care au desfăşurat proiecte asemănătoarenouă. Cele două tabere cu titulatura generică „Ranger Junior”, au fost orga-nizate şi finanţate de WWF (Fondul Mondial pentru Natură), în cadrul pro-iectului european „Life – Nature 2000 Habitate Prioritare Alpine, subalpineşi forestiere în România”, în colaborare cu Administraţia Parcului NaţionalCeahlău, Serviciul Salvamont Neamţ, implementat de Universitatea Transil-vania din Braşov.

Reţeaua Natura 2000 este mai mult decât un termen ştiinţific, iar publi-cul din România o poate percepe şi dintr-o perspectivă mai interesantă şi plinăde culoare: tabere de educaţie ecologică pentru elevi şi expoziţii foto cu tema„Natura 2000”. Cei 16 elevi ai şcolii noastre, pasionaţi de biologie, geografie,ştiinţe ale naturii, alături de alţi elevi din localităţile limitrofe parcului, auparticipat la cursuri de salvamont, cursuri de orientare, educaţie ecologică,observaţii floră-faună şi de prezentare a reţelei Natura 2000. Pe lângă acestea,elevii au învăţat să monteze cortul, să se orienteze cu ajutorul busolei, să pro-tejeze natura.

(continuare în numărul viitor)

Pagina Casei Corpului Didactic


Pagini coordonate de profesor – metodist Niculina NIŢĂ

Repere ale istoriei proiectelor pe teme de mediu din şcoală

m

uncţionarea bibliotecii şcolare în era digi-tală presupune adaptarea acesteia la noilecerinţe. Scopul bibliotecii este acela de avalorifica şi transmite informaţia, de a oferiutilizatorilor datele solicitate în timpul celmai scurt. Nevoia de obţinere rapidă a in-formaţiilor obligă bibliotecile şcolare să-şi

informatizeze baza de date, să reuşească să ofererapid răspunsuri la întrebări legate de subiecteletratate de orice carte din fondul bibliotecii. Orga-nizarea şi funcţionarea bibliotecilor şcolare pre-supune să luăm în calcul mai multe aspecte:privind politica de constituire a colecţiilor, o po-litică de achiziţii a resurselor infodocumentare învederea dezvoltării colecţiilor, completării şi ac-tualizării fondului documentar în raport cu ne-voile de informare şi formare ale utilizatorilor, opolitică de gestionare, organizare şi punere la dis-poziţie a informaţiei şi a fondului documentar, deasigurare a accesului liber la informaţie, o poli-tică de formare în domeniul infodocumentar prinintermediul acţiunilor pedagogice, culturale şi alparteneriatelor.1 Dacă în ceea ce priveşte organi-zarea spaţiului de depozitare a documentelor şi aspaţiului de afişaj, lucrurile nu prezintă schimbărimajore, nu putem spune acelaşi lucru despremodul de realizarea a achiziţiilor, de organizarea cataloagelor de bibliotecă, a lucrului cu uti-lizatorii (elevi, cadre didactice), a promovăriiactivităţilor de bibliotecă.

A devenit imperios necesară organizarea ca-taloagelor de bibliotecă în sistem informatizat.Utilizatorii sunt „bombardaţi” cu informaţii pro-venind prin diverse canale foarte rapide. Lipsa ca-taloagelor de bibliotecă precum şi folosirea încontinuare a sistemului tradiţional de cataloagecu fişe de catalog tipărite şi ordonate în sertareeste un pericol pentru biblioteca şcolară. Acestepractici descurajează şi îndepărtează utilizatorii.În era digitală, informatizarea bibliotecii şcolareşi constituirea bazei de date în sistem informatizatvine in sprijinul elevilor obligaţi să-şi dezvoltecompetenţe infodocumentare şi să-şi formeze ocultură informaţională care să contribuie la reuşitalor şcolară. Acest lucru se poate realiza prin im-plicarea bibliotecarului şcolar în aplicarea unuiplan de formare a elevului, în special a competen-ţei de „a învăţa să înveţe”. Planul presupune rea-lizarea de activităţi metodice şi culturale în urmacărora elevii vor explora şi utiliza documente şiechipamente din dotarea bibliotecii şcolare, vorlucra în echipă, îşi vor forma competenţe de co-municare. Aceştia vor fi antrenaţi în exploatareadirectă a resurselor infodocumentare (cărţi, CD-

uri, DVD-uri) în operaţiuni de căutare, selectare,analizare, sintetizare, investigare, argumentare şiprezentare a rezultatului subiectului cercetat.Modul şi gradul de implicare a bibliotecii şcolareîn formarea elevilor vor fi cuprinse în Planul deactivitate al şcolii. Bibliotecarul şcolar îşi poateforma utilizatorii prin intermediul animaţiilorculturale (animaţii-lectură, cluburi, ateliere decreaţie etc.) ţinând cont de nivelul de vârstă al uti-lizatorilor. Astfel, pentru preşcolari şi şcolari miciva organiza activităţi în care să-i apropie pe aceş -tia de obiectul şi spaţiul de lectură, respectiv car-tea şi biblioteca. Vor descoperi drumul cărţii pânăsă ajungă în mâinile cititorilor, vor descoperi lo-curile din care informaţia poate fi obţinută: biblio-teci, centre de informare, muzee, librării. Pentru

elevii de gimnaziu şi liceu bibliotecarul va orga-niza activităţi în urma cărora aceştia vor reuşi săse orienteze singuri în bibliotecă, să cunoascăprincipiile de clasare şi aranjare a documentelor,cât şi elementele de sprijin în orientare (sistemulde afişaj, signalectica, serviciile de informare).Toate acţiunile derulate în parteneriat bibliotecaşcolară – alte instituţii, vor conduce la dezvoltareaunor cunoştinţe şi deprinderi care vor contribui lareuşita elevilor, la o bună orientare şcolară şi pro-fesională, la integrarea lor socială.

Biblioteca C.C.D. Neamţ, prin planul mana-gerial anual, antrenează biblioteci şcolare dinjudeţ în realizarea de activităţi metodice ştiinţificeşi culturale, pornind de la realităţile şi specificulfiecărei biblioteci implicate (mediul din care pro-vin utilizatorii, gradul de uzură al documentelorexistente, tipul de cataloage). Ţinând cont deacestea, biblioteca C.C.D. Neamţ s-a implicat încampania iniţiată de Fundaţia „Mereu aproape”şi este beneficiarul programului de granturi decarte BOOKS FOR YOUTH II prin proiectul„Lectura începe cu A,B,C”.

Acesta îşi propune să atragă elevii către lec-tură, să le dezvolte gustul estetic, să stimulezecreativitatea şi lucrul în echipă prin activităţi cul-tural b- metodice desfăşurate în biblioteci şcolare

şi centre de documentare şi informare. Principa-lele activităţi propuse vizează promovarea scrii-torilor clasici români prin realizarea animaţiilorde lectură grupate cu următoarele teme, respec-tând un calendar cultural: Drumul cărţii, Sărbă-toriţii lunii, Cartea preferata, Am citit şi vărecomandăm!

În urma derulării activităţilor vor rezulta di-verse produse ale muncii elevilor: referate, pro-iecte, afişe, pliante, bibliografii, prezentări powerpoint, fişe, articole, fotografii, scrisori, dosare te-matice, biografii, expoziţii, producţii multimedia,site-uri web. Acestea vor trebui permanent pro-movate astfel încât utilizatorii vor fi stimulaţi săparticipe în continuare la activităţi asemănătoare.Modul de promovare va fi unul modern, atractiv,bazat pe utilizarea noilor tehnologii. Se vor realizaafişe, se va folosi site-ul instituţiei, (în cazul de faţăwww.ccdneamt.ro), se vor scrie articole în revistecu apariţie on line şi articole la ziarele locale în carevor fi prezentate activităţile ce au fost derulate cusprijinul bibliotecii şcolare şi al elevilor.

A ţine pasul cu noile tehnologii înseamnă adepăşi criza ce ameninţă bibliotecile şcolare ne-informatizate. Apare un efect în lanţ: bibliotecarneinstruit în utilizarea unui soft de bibliotecă ducela lipsa cataloagelor de bibliotecă în sistem infor-matizat care mai departe înseamnă bariere în des-coperirea unor informaţii, a unor subiecte cheiesolicitate de utilizatori. Efectul este îndepărtareautilizatorilor de bibliotecă şi reorientarea către In-ternet unde vor obţine cu mai mare uşurinţă in-formaţia. Rolul nostru este de a atrage atenţiaasupra pericolului folosirii informaţiilor eronatece pot circula pe diverse site-uri. Documentele dinbibliotecile şcolare oferă informaţii pertinente, ve-rificabile. Şi cum informaţia este o marfăscumpă… singura resursă care se regenereazăprin utilizare, pentru că este singura direct de-pendentă de structura creativă a creierului umanmerită efortul informatizării bibliotecilor şcolare.

Ana MACOVEI,Bibliotecar la Casa Corpului Didactic Neamţ

Bibliografie1) ORDIN nr. 5556 din 7 octombrie 2011 pri-

vind aprobarea Regulamentului de organizare şifuncţionare a bibliotecilor şcolare şi a centrelorde documentare şi informare.

STOICA, Ion – Criza în structurile infodo-cumentare: Sensuri şi semnificaţii contemporane.Constanţa: Ex Ponto, 2001, p166.

F

„Lectura începecu A,B,C”

şi în biblioteca şcolarădin era digitală!

Ultima oră la Roman


GIS Day, la „Petru Poni”GIS Day”, ziua internaţională a sisteme-lor geografice informatice, a fost marcatăla Colegiul Tehnic „Petru Poni” prinprezentarea implicaţiilor pe care folosireasistemelor geografice informatice le areasupra vieţii de zi cu zi şi prin inaugurareaClubului GIS al şcolii, care reuneşte elevipasionaţi de tehnică şi de geografie, sub

coordonarea profesorilor Petronela Chelaru şiMihai Ignat.

GIS Day este un eveniment global, pentrumii de utilizatori ai tehnologiei GIS, ce are cascop educarea a milioane de copii şi adulţi des-pre cum geografia aduce ceva nou în viaţa noas-tră prin tehnologia GIS. GIS – sau sistemulinformatic geografic –, reprezintă software pen-tru calculator, date şi soluţii care sunt culese şiidentificate de specialişti şi sunt folosite de sutede mii de oameni în întreaga lume în aplicaţiiguvernamentale, educaţionale, de afaceri şi co-tidiene. Sistemele informatice geografice ne in-fluenţează în fiecare zi, ne pot ajuta să luămdecizii mai bune în afaceri, în educaţie şi pentrua îmbunătăţi calitatea generală a vieţii, a spusprofesoara Mihaela Stan, care a coordonat acti-vitatea de la Colegiul Tehnic „Petru Poni”.

După prezentarea sistemului GIS şi a im-plicaţiilor acestuia, a fost făcută şi o prezentarea activităţilor ce vor fi organizate în cadrul cer-cului.

Aplauze la „Buchiniştii”e 28 noiembrie, la Biblioteca Municipalădin Roman a avut loc obişnuita întâlnirelunară a liceenilor pasionaţi de lectură,membri ai Cercului „Buchiniştii”. Pelângă temă zilei – discuţii pe margineaoperei scriitorului romaşcan Max Blecher– liceenii au avut parte şi de un momentinedit – lansarea volumului de versuri

„Paznicii pereţilor – secundus” semnat de poetulromaşcan Cornel Paiu.

Nu poate fi o onoare mai mare pentru un cercde lectură decât aceea de a crea cadrul potrivitpentru transmiterea mesajului poetic, a spus pro-fesoara Roxana Gârbea. Cartea pe care v-o pro-pun astăzi este continuarea volumului de debut,«Paznicii pereţilor – răstimp de poezie» şi repre-zintă un exerciţiu liric pentru aflarea tainelorlumii. Mă bucur că am fost primit în cadrul clu-bului şi că primii cărora mă adresez sunt tinerii,viitorii noştri cititori, a spus poetul Cornel Paiu.

La eveniment au fost prezenţi şi câţiva din-tre obişnuiţii evenimentelor literare ale Roma-nului, profesorul Gheorghe A. M. Ciobanu,poeţii Cecilia Pal şi Mircea Bostan, preotulEugen Răchiteanu, scriitorul Alexandru Mihăilă,profesorul Ion Dobreanu, medicul Emanuel Na-zaretian, care au prezentat impresii „la cald”despre volumul preotului poet Cornel Paiu.

Reuniune de proiectla Zonguldak

echipă reprezentând Colegiul Tehnic„Danubiana”, formată din profesoareleCristina Păun şi Gabriela Aioanei şi eleviiCostin Gabriel Micu şi Alexandru Marcu,a participat la cea de-a şasea reuniune aproiectului Comenius multilateral „Sciencearound us along history”, desfăşurată, între10 şi 15 noiembrie, la Zonguldak, Turcia.

La această întâlnire care a avut ca temă poluareaşi protecţia mediului au participat echipaje dintoate cele nouă ţări participante în proiect: Spania,Anglia, Franţa, Suedia, Polonia, Austria, Italia,Turcia şi România.

Activităţile desfăşurate au fost diverse şiatractive. Au fost prezentări ale elevilor din fie-care echipă pe tema propusă, am vizitat Univer-sitatea din Zonguldak şi am participat la osesiune de informare pe tema poluării în zonaoraşului gazdă şi a modalităţilor de monitorizare.Am vizitat, de asemenea, Muzeul Ştiinţei şi alTehnologiei, tunelul Aquavega, din Ankara, pa-latele Dolmabahce şi Topkapi, Hagia Sophia şiMoscheea Albastră. De asemenea, participanţiila reuniune au fost primiţi de primarul oraşuluiZonguldak, a spus profesoara Gabriela Aioanei,care coordonează echipa română de proiect.

Următoarea reuniune va avea loc în martie2015, în Italia.

Săptămânaeducaţiei globale

ema propusă în acest an pentru activităţiledin „Săptămâna educaţiei globale”, desfă-şurată în întreaga lume între 17 şi 21 no-iembrie, a fost un bun prilej pentru eleviiliceelor romaşcane de a afla mai multedespre ce înseamnă un stil de viaţă sănătosşi despre importanţa alimentaţiei echili-brate.

Astfel, la Colegiul Tehnic „Miron Costin”,elevii au participat la prezentări organizate de co-legi de-ai lor pe tema alimentaţiei sănătoase şi ainformaţiilor „ascunse” în termenii de pe etiche-tele produselor procesate. Activitatea a fost coor-donată de profesoarele Ana Maria Agape şi AnaMaria Zăloagă şi însoţită de o expoziţie de fructeşi legume, menită să evidenţieze necesitatea men-ţinerii unui echilibru alimentar.

La Colegiul Tehnic „Petru Poni”, elevii auprezentat modelul pe care îl propun pentru a co-respunde maximei „minte sănătoasă, în corp să-nătos”. Activitatea a fost organizată de ConsiliulŞcolar al Elevilor, coordonată de consilierul edu-cativ Marius Michiu şi psihologul Iulia Tălmaciu.

Temele propuse spre dezbatere: cum arată uncorp sănătos, cum ar trebui să ne alimentăm înacest sens. Un punct important al discuţiilor l-aureprezentat şi tulburările alimentare des întâlnitela adolescenţi, bulimia şi anorexia.

Stil de viaţă sănătospentru liceeni

e 20 noiembrie, la Colegiul Tehnic „PetruPoni”, a fost lansată cea de-a treia ediţie aproiectului „Stil de viaţă sănătos”, derulatîn parteneriat de elevii de la Colegiul Teh-nic „Petru Poni”, Colegiul Tehnic„Miron Costin”, Liceul Teologic Fran-ciscan şi Şcoala Sanitară Postliceală„Moldova”.

Prin abordarea unei teme de interes major –Sănătatea şi securitatea alimentaţiei – activitateadesfăşurată s-a bucurat de o largă participare şi aavut un impact extrem de benefic asupra partici-panţilor prin subiectele abordate. Materialele in-formative, „Ghid de combinare a alimentelor”,„Relaţia dintre pH-ul alimentelor şi starea de să-nătate sau boală”, „Liste cu alimente acide, ne-utre, bazice”, au contribuit la diseminareainfor ma ţiilor în cadrul colectivităţilor de elevi şinu numai.

Este pentru prima dată când abordăm într-odezbatere mai amplă aspecte privind studiile şiobservaţiile referitoare la risipa de alimente lanivel mondial şi naţional şi consecinţele acesteiaasupra generaţiilor viitoare. De asemenea, eleviis-au documentat şi, plecând de la raportul reali-zat de specialiştii în domeniu «Alimentele lumii»,au propus «Sfaturi pentru a limita risipa de ali-mente», a spus profesoara Emilda Butnaru, coor-donatoarea activităţii.

Cinema‐Edu, un proiectpe gustul tinerilor

inema-Edu, cel mai mare proiect naţionalde educare nonformală a tinerilor folosindcinematografia, s-a încheiat pe 27 noiem-brie la Colegiul Naţional „Roman-Vodă”,după trei zile de „filme altfel”, urmărite decâteva sute de liceeni. Proiecţiile au avutloc la Colegiului Naţional „Roman-Vodă”,în proiect fiind implicaţi elevi şi profe-

sori de la Colegiul Naţional „Roman-Vodă” şiColegiul Tehnic „Miron Costin”.

În program au fost trei filme, deosebite de fil-mele cu final previzibil, cu care sunt obişnuiţi li-ceenii: „Wasteland” (regia Lucy Walker), „Beastsof the Southern Wild” (regia Benh Zeitlin), şi „Ioe Te”, în regia cunoscutului regizor Bernardo Ber-tolucci. Vizionarea filmelor a fost urmată de dis-cuţii pe tema subiectului filmului, conduse deRodica Dominteanu, scenaristă şi speaker Cinema-Edu, care a susţinut: Un proiect de educaţie cine-matografică este esenţial în dezvoltarea apetituluivizual al liceenilor. Acum, când se formează gus-turile, este momentul cel mai potrivit pentru a facecunoştinţă cu filmele de artă, care, de cele maimulte ori, din lipsa puterii de promovare, nu ajungla ei. În plus, proiectul Cinema-Edu îşi propune,într-un oraş fără cinematograf, redescoperirea ci-nematografului ca spaţiu social, loc de întâlnire şideclanşator de discuţii între tineri.

„

P

T C

O

P



Romaşcane la olimpiadanaţională de lingvistică

ouă romanvodiste, Georgiana Bârjo-veanu, din clasa a XII-a A (profesor Ro-xana Prisacaru), şi Carina Ghiorghiţă,din clasa a VIII-a B (profesor Paul Ale-xandru), s-au calificat la etapa naţională aolimpiadei de lingvistică. Pentru CarinaGhiorghiţă, aceasta este cea de-a doua par-ticipare la faza naţională a competiţiei,

după ce, la concursul de anul trecut, a obţinut omenţiune la secţiu-nea de exerciţiu,destinată elevilordin clasele a VII-a şia VIII-a. Concursulare şi o secţiune deperformanţă, desti-nată elevilor deliceu. Olimpiada delingvistică este unconcurs mai spe-cial, care are caobiectiv descoperi-rea şi înţelegerea decătre elevi a algorit-mului în baza că-ruia se dezvoltă competenţa de comunicarelingvistică, indiferent de idiom, grai şi dialect.

Elevii sunt provo-caţi la o abordaretransdisciplinară acomunicării, dinpunct de vedere lin-gvistic şi cultural,ce presupune lo-gică, perspicacitate,analogie, conexiuniculturale şi, evi-dent, inteligenţălingvistică. Comi-sia de elaborare asubiectelor şi deevaluare a lucrări-

lor a fost formată numai din profesori ai Facultăţiide Litere. Faza naţională a concursului se va des-făşura în 2015.

„Alege să fii sănătos!Alege să nu fumezi!”e aduce o ţigară fumată, dar, mai ales, ceia, pe nesimţite, acest viciu, a reprezen-tat tema discuţiei pe care elevii de laColegiul Tehnic „Miron Costin” auavut-o joi, 20 noiembrie, cu medicul Ga-briela Popovici, medic primar pneumo-log, şi cu medicul Emanuel Nazaretian,şeful Compartimentului de Sănătate Pu-

blică din Roman. Întâlnirea a fost dedicatăZilei Naţionale fără Tutun şi s-a desfăşurat subsloganul „Alege să fii sănătos! Alege să nu fu-mezi!”. Le vom prezenta elevilor efectele ne-gative ale fumatului asupra organismului, cusperanţa că astfel de activităţi educative voraduce, într-un final, diminuarea consumuluide tutun, ştiut fiind faptul că fumatul se începe,de obicei, din tinereţe, a spus medicul GabrielaPopovici, care a adăugat că dependenţa de ni-cotină, aşa cum este numită ştiinţific boala fu-matului, este singura suferinţă împotrivacăreia sunt dedicate două zile în fiecare an:Ziua Internaţională Împotriva Fumatului, pe31 mai, şi Ziua Naţională fără Tutun, în luna

noiembrie. O activitate asemănătoare a maiavut loc şi vineri, 21 noiembrie, la Liceul Teh-nologic „Vasile Sav”.

Diplomă de excelenţăpentru un pianist romaşcan

tefan Buzdugan, elev în clasa a VII-a laŞcoala de Artă „Sergiu Celibidache”, aprimit Diploma de excelenţă la cea de-apatra ediţie a Festivalului concurs„Prietenii pianului”. Concursul a fost or-ganizat de Fundaţia „Pro piano” şi s-a des-făşurat la Iaşi, între 5 şi 7 decembrie. Înconcurs au intrat 158 de pianişti din în-

treaga ţară, pe categorii de vârstă, juriul care aapreciat evoluţia participanţilor fiind format dinprofesor universitar doctor Stela Avesalon, pre-şedintele Fundaţiei „Pro Piano” şi preşedintelejuriului, profesor doctor Roxana Ota, profesorCarmen Şoltuz şi profesor Stela Şerpeanu. Per-formanţa lui Ştefan este cu atât mai valoroasă cucât, la ediţiile desfăşurate până acum, a reuşitdoar premiul II. Juriul a apreciat şi perseverenţalui Ştefan, acest lucru fiind remarcat de preşe-dintele juriului în momentul în care i-a înmânatpremiul. Ştefan Buzdugan se pregăteşte la Şcoalade Artă „Sergiu Celibidache” cu profesoara LiaVoinea şi este unul dintre elevii maestrului IulianArcadi Trofin, cu care studiază în mod regulat laBudeşti. Portofoliul său cuprinde diplome şi pre-mii obţinute la concursurile şi olimpiadele des-tinate pianiştilor, dar şi diplome obţinute laconcursurile şcolare, Ştefan Buzdugan fiind unelev de 9 şi 10 în catalog.

Elevii nemţeni au donat 7,5tone de fructe şi legume

proape 7,5 tone de fructe şi legume adu-nate, 3.000 de elevi şi 400 de profesoridin 42 de unităţi şcolare din judeţ, im-plicaţi în proiect, reprezintă bilanţulediţiei din acest an al „Săptămâniifructelor şi legumelor donate” în ju-deţul Neamţ. Activitatea s-a desfăşuratîntre 17 şi 21 noiembrie, sub auspiciile

Strategiei Naţionale de Acţiune Comunitară(SNAC), fiind dedicată persoanelor aflate îndificultate. Beneficiarii acestei activităţi de vo-luntariat au fost 560 de copii cu probleme so-ciale, familiile acestora şi persoane vârstnice.De asemenea, au fost făcute donaţii şi către:Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă „Ale-xandru Roşca” din Piatra Neamţ, Centrul Şco-lar pentru Educaţie Incluzivă Roman, grupeleCristal şi Condor de la Complexul de servicii„Elena Doamna” Piatra Neamţ, Centrul mater-nal Turtureşti, Centrul Social „Pietricica” Pia-tra Neamţ, Centrul Social „Familia mea”,Asociaţia „Iubire şi speranţă” Roman, Cantinasocială „Sfinţii Trei Ierarhi” Piatra Neamţ,Fundaţia Filantropică „Omenia” Târgu Neamţ,Căminul pentru Persoane Vârst nice Roznov,Centrul de Recuperare şi Reabilitare a Persoa-nelor cu Handicap cu sediul în Păstrăveni, In-stitutul Campostrini Tămăşeni şi altele. Maimulte şcoli şi licee din Roman s-au implicat înproiect: Colegiul Naţional „Roman-Vodă”,Colegiul Tehnic „Miron Costin”, Şcoala Gim-nazială „Calistrat Hogaş”, Colegiul Tehnic„Danubiana”. Elevilor şi profesorilor li s-aualăturat voluntari din partea Asociaţiei „Ma-gister Educationis” Neamţ şi a Casei CorpuluiDidactic.

Elevii liceelor teologiceîi colindă pe romaşcani

ineri, 12 decembrie, la Casa de Cultură aavut loc tradiţionalul concert de colindesusţinut de elevii Liceului Teologic Or-todox „Episcop Melchisedec” şi ai Li-ceului Teologic Romano-Catolic„Sfântul Francisc de Assisi”. Au urcatpe scenă membrii corului „Laudamus” di-rijat de profesor Gheorghe Gozar, „Melo-

zii Romanului”, dirijat de preotul profesor IonuţAlexandru Amărinei, de la Liceul Teologic Or-todox, şi ai corului „Schola Cantorum”, dirijatde preotul profesor Cristian Dumea.

Colindul este o nepreţuită zestre spiri-tuală, pe care o moştenim din moşi-strămoşi.El este sfânt, pentru că transmite un mesaj ce-resc, o veste de la Dumnezeu prin intermediulcăreia omul este pus în legătură cu elementultranscendent al minunii Naşterii. Dar colinduleste şi bun, pentru că această veste are menireasă slujească vieţii, să aducă bine în lume şiîntre oameni. Din vremuri vechi, colindele, da-tinile şi obiceiurile noastre de Crăciun au fosto adevărată şcoală de virtuţi morale, întărindsimţămintele de frăţietate şi de bună înţelegere,spectacolul nostru reprezentând încă un pas înpregătirea sufletului pentru marea sărbătoarea Naşterii Domnului nostru Iisus Hristos, aspus preot profesor Gheorghe Smerea, directoral Liceului Teologic „Episcop Melchisedec”.

Sărbătoarea bobocilorfranciscani

obocii Liceului Teologic Romano-Cato-lic „Sfântul Francisc de Assisi” au avutposibilitatea de a-şi demonstra talentul şiabilităţile joi, 27 noiembrie, în cadrul unuieveniment în premieră pentru liceul lor.Festivitatea bobocilor franciscani”, va-rianta „Balului bobocilor” din liceelelaice, adaptată la rigorile unui liceu teolo-

gic, s-a dovedit a fi un succes şi are toate şanselede a deveni o tradiţie a şcolii.

Pe scenă, 13 elevi din clasa a IX-a, şi-au pre-zentat dorinţele şi aşteptările de la anii de liceu,dar şi calităţile de actor, de cântăreţ sau abilităţilesportive. Probele pe care le-au avut de trecut aufost variate şi au început cu o prezentare a lor şia motivaţiei care i-a determinat să aleagă acestliceu. A urmat apoi o probă de cultură generală,urmată de o demonstraţie a talentului artistic.

Premiul de excelenţă a fost acordat lui PaulBalint, elev în clasa a IX-a B, ceilalţi laureaţifiind, în ordine: Cornelius Lucaci, Narcis Mi-clăuş, Daniel Ciobanu. Juriul a fost format dinpreotul Cristian Sociu, directorul Liceului Teo-logic Franciscan, preşedintele juriului, preotEugen Răchiteanu şi profesorii Maria Cârjan şiIoan Dămoc. Spectacolul a fost pregătit de eleviîmpreună cu diriginţii Monica Grosu şi AureliaBalaşcă.

Grupaj de Cosette ZANOCEA

B

Ş

A

C

VD


APOSTOLULPag. 12

Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r Arte [i meserii r

decembrie 2014

DECEMBRIE

1991– A apărut primul număr al RevisteiAsachi, seria nouă (a doua), din iniţiativa prof.Gheorghe Bunghez, la început săptămânal,apoi, bilunar şi lunar. Au semnat aici: scriitori,membri şi nemembri ai USR, cadre didactice,medici, ingineri, cercetători din Neamţ, dar şidin ţară (scriitori, cadre universitare, oameni deştiinţă), revista bucurân -

du-se de aprecieri elogioase. Su-plimente: „Didactica” şi „Asachijunior”.

■ 4/1894 – se împlinesc 120de ani de la naşterea lui OctavDessila, la Bucureşti (d. 3. 08.1976, Bucureşti) E demn de ştiutcă acest cunoscut scriitor a fostelev al prestigiosului Liceu„Roman-Vodă” din Roman.

■ 4/1949, se împlinesc 65 de ani de la înfiinţa-rea Filialei Neamţ a Societăţii de Ştiinţe Mate-matice, la stăruinţa ilustrului matematicianConstantin Borş, cu sprijinul academicianul Gri-gore Moisil.

■ 5/1934 – se împlinesc 80 de ani de la naşterealui Vasile Ţifui, la Ceahlău, Neamţ (d.? ), profesorde matematică, absolvent al Liceului „Petru Rareş”din Piatra-Neamţ şi al Facultăţii de Matematică-Fi-zică a Universităţii din Iaşi, care a profesat la Liceuldin Bicaz (1958-1971), apoi la Liceul de Informaticădin Piatra-Neamţ. Colaborator cu studii şi articole laRevista de Matematică, seria B. Autor, în colaborare:„Matematica. Manual pentru clasa a IX-a”, „Lecţiide analiză matematică pentru clasa a XI-a”, „Lecţiide analiză matematică pentru clasa a XII-a”, „Ana-

liză matematică pentru clasa a XI-a”, „Analiză ma-tematică pentru clasa a XII-a.

■ 5/2009 se împlinesc 5 ani de la decesul profe-sorului Florin Florescu, la Pia-tra-Neamţ, lider sindical,absolvent al Facultăţii de Biolo-gie. El este cel care a militat pen-tru înfiinţarea Sindicatului Liberal Lucrătorilor din Învăţământ(1990) şi, împreună cu profesoriiDumitriţa Vasilca, Lucian Cor-neanu şi ziaristul Mircea Zaharia,a hotărât publicarea, din martie1999, a revistei „Apostolul”(seria nouă), care apare şi în pre-zent ca publicaţie a cadrelor di-dactice din Judeţul Neamţ, editată de Sindicatul dinÎnvăţământ şi Cercetare Neamţ, al cărui preşedinte afost Florin Florescu. Dumnezeu să-l odihnească în îm-părăţia Sa.

Rememorări nemţene

n

Şcoala „Vasile Alecsandri”a adunat „comori”

ale istorieicoala Gimnazială „Vasile Alecsandri” a găz-duit pe 19 noiembrie cea de-a treia ediţie asimpozionului interjudeţean „Incursiune înistoria învăţământului românesc”. Eveni-mentul a fost onorat de participarea confe-renţiar universitar doctor Mihai Lazăr, lectoruniversitar doctor Vasile Demciuc, confe-renţiar universitar doctor Radu Florian Brujaşi lector universitar doctor Vlad Gafiţa, toţi

de la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii„Ştefan cel Mare” din Suceava. Manifestarea s-abucurat de o participare numeroasă, la cele douăsecţiuni fiind înscrise 45 de lucrări semnate de pro-fesori şi învăţători din judeţele Neamţ, Sălaj, Con-stanţa, Călăraşi, Mureş, Buzău, Caraş Severin,Bihor, Cluj, Bacău, Argeş, Alba, Suceava, Hune-doara, Prahova şi municipiul Bucureşti. Deşi ma-nifestarea este dedicată dascălilor, o apariţiespecială a reprezentat-o participarea unui grup deelevi de la Liceul cu Program Sportiv din Roman,care au venit cu o scurtă prezentare.

Am considerat foarte important pentru elevisă fie prezenţi. Noi, ca profesori, cunoaştem mareparte din ceea ce se prezintă, modelele dascăliloraduse la lumină, dar, pentru ei, reprezintă o expe-rienţă inedită, care să-i facă să cunoască figuri deexcepţie din istoria învăţământului şi menirea das-călilor, a spus profesoara Carmen Diaconu, de laLiceul cu Program Sportiv din Roman.

Un moment special l-a constituit prezentareavolumului „Amintiri. Evocări. Reflecţii” al autoru-lui romaşcan Petru Chirica, adus în faţa publiculuide editorul preot Tiberiu Roşu.

Simpozionul nu se adresează doar profesori-lor de istorie, ci tuturor celor care sunt pasionaţide cercetare şi doresc să vină cu lucruri inedite des-pre începutul educaţiei în ţara noastră. Evenimen-tul îşi propune să ofere oportunitatea deschideriiunei cercetări cu scopul descoperirii comorilor tre-cutului, pe care şcolile le posedă şi vor să le dăru-iască semenilor, a spus profesoara de istorieCristina Aruxandei, iniţiatoarea şi coordonatoareaevenimentului.

Simpozionul s-a desfăşurat pe două secţiuni.Prima secţiune a cuprins prezentarea de lucrări mo-nografice, reunite sub genericul „Contribuţii la dez-voltarea învăţământului românesc”, iar cea de-adoua secţiune a reunit o serie de modele de bunepractici, proiecte, parteneriate, schimburi de expe-rienţă, prezentate sub genericul „Tradiţional şi mo-dern în şcoala românească”. Organizatorii nuexclud posibilitatea introducerii, începând cu ediţiaviitoare, a unei secţiuni-concurs, destinată elevilor.

Ş

La mulţi ani, România!iua naţională a României, sărbătorită la 1 de-cembrie, a fost marcată de elevii din şcolileşi liceele romaşcane vineri, 28 noiembrie. In-diferent de activităţile organizate şi de modulîn care elevii şi-au transmis sentimentele, me-sajul lor a fost exprimat la unison: „La mulţiani, România!”.

La Şcoala Gimnazială „Mihai Emi-nescu”, indiferent dacă au avut sau nu istoria în orar,elevii şi-au început ziua discutând despre momentulde la 1 Decembrie 1918. Elevii mai mari au partici-pat, apoi, la prezentarea „Unirea de la 1 Decembrie,visul tuturor românilor”, urmată de sesiunea de re-ferate şi comunicări „Personalităţi marcante care aucontribuit la realizarea marii uniri”, pregătită de pro-fesoara Ana Maria Ivan. Atmosfera de sărbătoare afost completată de o expoziţie de desene şi o expo-ziţie de carte cu tematică istorică.

O zi specială a fost, vineri, pentru elevii claseia V-a de la Şcoala „Mihai Eminescu”. Elevii au venitîmbrăcaţi în culorile naţionale, alcătuind un drapelnaţional viu, apoi au participat la o dezbatere petema Zilei naţionale.

La Colegiul Naţional „Roman-Vodă”, de ZiuaNaţională s-a purtat ia. Costumul tradiţional a luatlocul ţinutei obişnuite a elevilor, la iniţiativa membrilorAsociaţiei de Voluntari „Muşatinii”, care au dorit săreaducă în atenţie în această zi tradiţiile populare ro-mâneşti.

La Liceul Teologic „Episcop Melchisedec”, eleviiau fost invitaţi să îmbine patriotismul cu creativitatea.Profesoara de geografie Felicia Hopulele a provocatelevii la o întrecere între clase, scopul fiind exprimareasentimentului patriotic. Pentru o zi, clasele şi-auschimbat înfăţişarea, fiind invadate de steaguri, de ba-loane sau transformându-se în muzee ad-hoc.

Tot la Liceul Teologic „Episcop Melchisedec” aavut loc manifestarea intitulată „România mare, visulde veacuri al românilor”, pregătită de profesorii PetruFlenchea, Gheorghe Gozar şi preot profesor Ioan Bâr-liba. Evenimentul, care a început cu intonarea imnuluide stat al României, a cuprins momente artistice şi oprezentare a evenimentelor de acum 96 de ani, făcutăde profesorul Petru Flenchea şi elevii Iustin Lehonschişi Silviu Chelariu.

Sărbătoarea teatrului şcolar, la Casa de Culturăala mică a Casei de Cultură a fost luni, 24 no-iembrie, gazda celei de-a treia ediţii a Festiva-lului interjudeţean de teatru „În lumeateatrului”, organizat de Şcoala Gimnazială„Vasile Alecsandri”. Au evoluat 20 de trupeşcolare şi artişti individuali, reprezentând şcoliledin: Pildeşti, Trifeşti, Sagna, Barticeşti, Buruie-neşti, Ion Creangă, Gâdinţi, „Mihai Eminescu”,

„Vasile Alecsandri”, „Calistrat Hogaş” şi „AlexandruIoan Cuza” din Roman, Liceul cu Program Sportiv dinRoman, Liceul cu Program Sportiv din Piatra Neamţ,Şcoala „Dimitrie Sturdza” din Tecuci, judeţul Galaţi şiŞcoala Gimnazială Ungureni, judeţul Galaţi.

Teatrul, pus de ctitori alături de şcoală ca insti-tuţie de îndreptare a moravurilor şi de formare spiri-tuală, a devenit – şi prin munca pe care o desfăşurămnoi, toţi cei prezenţi astăzi aici – ceea ce voia Emi-nescu: un institut de înălţare spirituală. Putem spunecă ediţia a treia s-a bucurat de succes. Succesul a fostremarcat şi de Ministerul Educaţiei, care a acordat,în acest an, festivalului, nivelul de eveniment de inte-res regional, după ce am fost manifestare judeţeanăşi interjudeţeană. De asemenea, putem spune că, faţăde prima ediţie a festivalului, numărul participanţilors-a dublat. Acest succes a fost posibil datorită munciişi dăruirii dumneavoastră, datorită pasiunii pentruarta dramatică a multor slujitori ai catedrei, a spus,în deschiderea evenimentului, profesoara LilianaMoldoveanu, iniţiatoarea şi coordonatoarea festiva-lului „În lumea teatrului”.

Juriul care a apreciat evoluţia artiştilor de pescenă a fost format din profesor doctor GheorgheBrânzei, profesoara Maria Campău, directorul Şcolii„Vasile Alecsandri”, directorul Casei de Cultură, psi-holog Marcela Ursu, şi profesorul romaşcan Alexan-dru Lezeu, actor în trupa de teatru a Casei de Cultură.

Trofeul Festivalului a fost obţinut, cu prestaţii deacelaşi nivel calitativ, de trupa Şcolii „Mihai Emi-nescu”, coordonată de profesoara Ana Maria Băetanu,şi de cea a Şcolii „Vasile Alecsandri”, coordonată deprofesoara Liliana Moldoveanu. La secţiunea mono-log, o diplomă de excelenţă a fost decernată CarineiMihăilă, de la Şcoala Barticeşti, profesor coordonatorCătălina Bostan.

Premiul I la secţiunea scenetă a revenit trupei„Cheer up Junior”, de la Liceul cu Program Sportivdin Piatra Neamţ, coordonată de profesoara MădălinaVoicu, şi trupei „Mirage”, de la Şcoala „Dimitrie Stur-dza” din Tecuci, profesor îndrumător Claudia Ghica.La monolog, premiul I a fost obţinut de Elena Bujo-reanu, de la Şcoala „Dimitrie Sturdza” din Tecuci,profesor îndrumător Claudia Ghica, şi de Ioana AnaMaria Leancă, de la Şcoala „Vasile Alecsandri”, pro-fesor îndrumător Liliana Moldoveanu.

Premiile pentru cea mai bună interpretare femi-nină, respectiv masculină, au revenit Simonei Miron,de la Şcoala „Mihai Eminescu” şi lui Cosmin Lăpuş-neanu, de la Şcoala „Vasile Alecsandri”.

Grupaj de Cosette ZANOCEA

Z

S


Cogito, ergo sum


6/1864 – se împlinesc 150 de ani de la naşterealui Nicodim Munteanu (prenumele, Nicolae),la Pipirig, Neamţ (d. 27. 02. 1948, Bucureşti),absolvent al Seminarului „Veniamin Costachi”din Iaşi (1890), unde l-a cunoscut pe G. T. Ki-rileanu, apoi al Academiei din Kiev (1895).Tuns în monahism, la Mănăstirea Neamţ(1894), hirotonisit arhimandrit şi numit vicar al

Mitropoliei Moldovei (1898-1902), vicar al Episco-piei Dunării de Jos (1902-1909) şi director al Semi-narului „Sfântul Andrei”, Galaţi (1903-1909), episcopla Huşi (1912), stareţ la Mănăstirea Neamţ (1924-1935), mitropolit al Moldovei (19351939), patriarh(1939-1948), membru de onoare al Academiei. Nu-meroase cărţi originale şi traduceri: „Noul Testament”(cinci ediţii), „Psaltirea” (trei ediţii); „Biblia ilustrată.Locuri alese, însoţite de ilustraţii de artă şi lămuririştiinţifice”, 1936, colab. cu I. D. Ştefănescu.

■ 6/1949 – se împlinesc 65 de ani de la naşterealui Paul Chiribuţă, la Buhuşi, actor. După absolvirea

I. A. T. C. Bucureşti (1972), a fost repartizat la T. T.Piatra-Neamţ, unde a debutat în spectacolul „Harap-Alb”. A interpretat numeroase roluri în spectacolelemontate la T. T.: „Nastratin Hogea”, „Farsa jupânuluiPathelin”, „Zigger-Zagger”, „Valea Râsului”, „Romeoşi Julieta”, „Slugă la doi stăpâni”, „Nevestele vesele

din Windsor”, „O noaptefurtunoasă”, „Dragonul” ş.a. În 1984, s-a transferat laTeatrul „Bulandra” din Bu-cureşti, apoi, din 1994, de-vine consilier al Fundaţiei„Tofan”. În 1996, a fostnumit de Silviu Purcăretedirector al Şcolii de Actoridin Limoges, Franţa. Lamulţi ani, maestre!

■ 7/1894 – se împlinesc 120de ani de la naşterea lui IonLuca, la Roman (d. 30. 01. 1972,Bucureşti), scriitor. A absolvitprimele două clase primare laRoman, apoi la Bacău, unde aurmat şi primele două clase se-cundare. Licenţiat în Drept, se în-scrie la Facultatea de Teologie;doctor în filozofie şi teologie(1919), se stabileşte la Bacău.Cariera didactică: profesor supli-nitor de limba latină, profesor şi director la ŞcoalaNormală de Învăţători de unde va fi transferat laŞcoala Normală de Învăţătoare, până în 1948. I sejoacă piesele, inclusiv la Bucureşti şi obţine premii na-ţionale. A fost deputat, 1927. După 1948, a fost scosdin teatru şi se retrage, în 1952, la Vatra-Dornei.


Constantin TOMŞA(continuare în pag. 14)

n

ectura inegalabilului Dicţio-nar al literaturii din JudeţulNeamţ, apărut de curând şisemnat de ConstantinTomşa, ne dezvăluie fără tă-gadă că, de la copişti la su-prarealişti, pe meleagurile

judeţului nostru s-a consumat de-alungul vremii, şi continuă săexiste, o autentică viaţă spirituală,cu precădere în câmpul artelor şimai ales al literaturii.

Dar alături de artă şi litera-tură, nemţenilor nu le-a lipsit, dupăcum vom vedea, nici vocaţia pen-tru ştiinţă. Cartea domnului Con-stantin Tomşa înserează, din acestpunct de vedere, doar demersul şipromotorii studiilor de istorie şi ar-heologie, domenii în care preocu-pările nemţenilor înscriu priorităţinaţionale de mult recunoscute.

Dacă am încerca o replică adicţionarului amintit în plan ştiin-ţific, adică al investigaţiilor careprivesc cunoaşterea sub raport na-turalistic a teritoriului judeţuluinostru, am descoperi destule per-sonalităţi şi instituţii care, în răs-timp de aproape două secole, şi-auadus obolul la desăvârşirea imagi-nii acestui spaţiu, evaluat din punctde vedere geologic, geografic saubiologic.

Un destin a făcut ca primiicare au început descifrarea tainelornaturii nemţene să fie străini – bo-tanişti şi mai ales geologi. Estevorba de cercetători botanişti dinimperiul habsburgic, precum Fro-nius şi Shur care au făcut cunos-cută lumii ştiinţifice, floramasivului Hăghimaş încă de acumdouă veacuri. Dar cea mai fai-moasă rămâne expediţia austriacu-lui Frantz Herbich, finanţată de osocietate literară vieneză. Geologautodidact, acesta ajunge în 1866în valea Bicazului, unde descoperădouă puncte fosilifere cu faună

mezozoică, sub masivul Ghilcoş şila Ciofronca, de la obârşia pârâuluiOii.

În timp, cele două situri audevenit celebre, numele lor regă-sindu-se astăzi în toate tratatele degeologie din lume. Punctele suntinvocate şi vizitate cu ocazia mul-tor congrese şi simpozioane deprofil, naţionale sau chiar mon-diale, şi constituie una din valorileştiinţifice emblematice ale Parcu-lui Naţional Cheile Bicazului-Hăş-maş împărţit, după cum se ştie,între judeţul nostru şi judeţul Har-ghita. Parte din această faună cele-bră se află azi la Muzeul Imperial

din Viena, Universitatea Cluj, laBudapesta şi la Muzeul de ŞtiinţeNaturale din municipiul nostru.

Au urmat ulterior specialiştiiromâni Ion Atanasiu şi Ion Băncilăsemnatari în secolul trecut a douămonografii vizând geologia Mun-ţilor Tulgheş şi ai Hăghimaşului.Atanasiu a semnat şi studiul geo-logic comandat de Dimitrie Leo-nida pentru fundamentareaproiectului viitoarei hidrocentralede la Stejaru, în timp ce Băncilă asupravizat din punct de vederegeotehnic lucrările barajului şi tu-nelului de aducţiune; ambii au fostmembri ai Academiei Române iarultimul, după terminarea lucrărilor,a şi fost distins cu premiul de stat.

În domeniul geologic nu tre-buie uitate însă personalităţile au-tohtone. Este vorba de doctorulGrigore Alexandrescu (1924-1994) din localitatea Galu, cu stu-dii vizând Munţii Stânişoarei şiapoi Dragomir Romanescu geofi-

zician, profesor dr. al Universităţiidin Bucureşti, fiul celebrului învă-ţător Costică Romanescu, ultimuldascăl de tip haretist, bun tovarăşde pescuit şi vânătoare al lui Mi-hail Sadoveanu. Un portret al învă-ţătorului este înserat de scriitor înAnii de ucenicie sub titlul, Domnulînvăţător vrea motor.

Mai trebuie reţinute numele luiDimitrie Cădere (1876-1941), mi-neralog, fiu de învăţător din co-muna Hangu, ajuns profesoruniversitar la Iaşi cu studii de mine-ralogie, şi al lui Virgil Ianovici(1900-1990), romaşcan la origine,membru al Academiei Române, ale

cărui investigaţii s-au oprit în spe-cial asupra cristalinului din creastaDămucului.

Trebuie menţionat şi faptul căŢinutul Neamţului a dat o pleiadăde botanişti de mare valoare, aple-caţi atât asupra florei şi vegetaţieilocale dar cu sinteze şi asupra altorareale carpatice. Sunt de amintit,Ion Grinţescu (1874-1963), IonRăsmeriţă (1907-1987), ConstantinBurduja (1906-1983) şi Mihai Ră-văruţ.

Ion Grinţescu era din Broşteni,absolvent al Liceului Rareş, elev alui Calistrat Hogaş şi cu doctorat laGeneva; slujise în tinereţe la Farma-cia Vorel, motiv pentru care va de-veni până la urmă un marespecialist în plante medicinale; afost promotorul pe plan mondial alculturii algelor şi răsplătit cu titlulde membru al Academiei Române.Mihai Răvăruţ s-a născut în Grumă-zeşti iar Cnstantin Burduja în Bor-niş-Dragomireşti. Primul a fost

rectorul Institutului Agronomic dinIaşi, iar cel din urmă profesor alUniversităţii Cuza. Ambii au fostpreocupaţi cu precădere de floraMuntelui Ceahlău. Ion Răsmeriţă,născut la Grumăzeşti a lucrat la Clujşi a fost cel mai mare specialistromân în amenajarea şi întreţinereapajiştilor alpine.

Dar, dintr-o posibilă listă a cer-cetătorilor naturalişti nemţeni, nupoate lipsi, în primul rând savantulentomolog şi filozof, Aristide Cara-gea, cel care în secolul trecut a făcutdin Grumăzeşti ceea ce Tolstoi fă-cuse din Iasnaia Poliana, Goethedin Weimar şi celebrul Fabre dinSerignan.

Dacă ne-am opri puţin şi asu-pra studiilor de ordin geografic pri-vind teritoriul judeţului nostru, amconstata că, fără îndoială, pioniera-tul aparţine vrednicului institutor C.D. Gheorghiu, autorul Dicţionaru-lui geographic al Judeţului Neamţ,publicat în anul 1895. Lucrarea aprimit Premiul Societăţii Regale deGeografie, deşi, hâtru şi cu modes -tie, autorul se confesase în prefaţăcă n-a scris în niciun caz cu intenţiade a da buzna-n posteritate.

Dar un posibil Vademecum cutematică naturalistică nu poate ocolişi câteva instituţii nemţene care aupolarizat asemenea investigaţii, elefiind Muzeul de Ştiinţe Naturale,Staţiunea de Cercetări Agricole IonIonescu dela Brad de la Secuieni,dar mai ales Staţiunea de CercetăriStejarul de la Pângăraţi. Ultima din-tre ele a fost ctitoria UniversităţiiAl. I. Cuza din Iaşi, fiind uneori su-pranumită drept Pionul din Munţi alAlmei Mater. Cu o istorie a acesteia,dar şi a contribuţiei sale la îmbogă-ţirea patrimoniului ştiinţific nem-ţean, şi mai ales românesc, vomreveni.

Prof. univ. dr. Constantin GRASU

L

Pionul din Munţi al AlmeiMater (I)

Reviste şcolare

APOSTOLULPag. 14


decembrie 2014

upă 1960, revine cu greu pe scena teatrală.Membru al U. S. (1948). Cu piesa „Icarii de peArgeş” a debutat editorial (1933). Debutează laTeatrul Naţional din Bucureşti cu piesa „Iudadin Cariot” (19. 03. 1934). A lăsat pentru pos-teritate: 48 piese de teatru, multe jucate, maiales înainte, dar şi după 1945 la: Bucureşti,Cluj, Iaşi, Botoşani, Bârlad, Bacău, Ploieşti,

Arad, Reşiţa. Sunt inspirate din legende („Iuda din Ca-riot” şi „Icarii de pe Argeş”), din istoria EgiptuluiAntic („Amon-Ra”) şi a Bizanţului („Femeia Cezaru-lui” şi „Năframa iubitei”), din istoria poporului român:„Alb şi Negru”; „Cele patru Marii”; „Rachieriţa”;„Leana Vrăjitoarea”; „Dumitra” ş. a.

■ 9/1946 – n. Elena Vulcănescu, la Focşani, sta-bilită cu familia, încă din copilărie, la Piatra-Neamţ,unde a fost profesoară de limba şi literatura românăaproape întreaga sa carieră. Poetă, prozatoare, istoricliterar, membră a U. S. Publicistic a debutat în Revista

„Luminiţa” cu poezie, iar editorial cu „Dor de zei”(2000). După mai multe cărţi de poezie, a publicat ocarte impresionantă, „Bucureşti – Paris via Mirceşti”.A colaborat şi publică versuri şi articole de istorie li-terară în: „Acţiunea-press”; „Apostolul”; „Asachi”;

„Convorbiri literare”; „Cronica”;„Luceafărul”; „Poezia”; „La Taz-lău” ş. a. Alte cărţi: „Cain”;„Poemul din călcâi”; „Catrenul şiumbra”; „Gabion”; „Azil pentrumelci”; „Veronica Micle – muzadintre Eminescu şi Caragiale”.La mulţi ani!

■ 12/1904 – se împlinesc110 de ani de la naşterea lui Vic-tor Andrei, la Bahna, Neamţ (d.

20. 08. 1996, Bucureşti). Profe-sor doctor (1946), a urmat şcoalaprimară în satul natal; Liceul„Roman Vodă” din Roman, Fa-cultatea de Litere şi Filozofie aUniversităţii Bucureşti. Membruîn conducerea Revistei „Aposto-lul”. Împreună cu Vasile Gabo-reanu şi Constantin Luchian,elaborează Statutul Cercului Di-dactic din Judeţul Neamţ cu se-diul la Piatra-Neamţ. Lucrarea„Încercare asupra climatologiei Oraşului Piatra-Neamţ” este căutată şi astăzi de specialişti. Cetăţeande onoare post-mortem al Municipiului Piatra-Neamţ.

■ 13/1859 – se împlinesc 155 de ani de la naşte-rea lui Gheorghe Nicolau, la Români, Neamţ (d.1924, Piatra-Neamţ), institutor, revizor şcolar, publi-cist, deputat (1914 şi 1919). A absolvit Şcoala Nor-mală „Vasile Lupu”, Iaşi (1880). A predate la: Dăneşti,


(urmare din pag. 13)

D

La sfârşitul lunii noiembrie, a avut loc, la Şcoala Gimnazială Nr.2, lansarea revistei „Generaţia 9”, publicaţie ajunsă la numărul 26.Alături de „sufletul” acestei reviste – doamna profesoară Monica Cris-tea – au participat la eveniment numeroşi copii, cadrele didactice aleşcolii, părinţi şi bunici, pentru care, prin tradiţie, lansarea a devenitun moment presărat cu multe surprize, cu muzică, dans şi voie-bună.

„Aici sunt nişte boabe de grâu. Ele sunt acum adormite. Ce ar tre-bui să fac eu ca aceste boabe să învie?”, a întrebat prof. Monica Cris-tea. „Trebuie să avem grijă de ele, să le dăm apă, soare…”, a răspuns

o fetiţă. „Foarte bine. Aici am alte boabe, încolţite, de data aceasta.Iar aici, nişte spice de grâu, care au crescut din nişte bobiţe. Copiiidin revista şcolii noastre sunt bobiţele acestea de grâu. Când au venitla şcoală, ei au primit aer şi apă şi soare, dar şi un lucru fără de carenu poate să crească nicio fiinţă. Care este acel lucru?”. „Iubirea!”, aurăspuns toţi copiii într-un glas. „Aşa este, copii. Fără iubirea doamneiînvăţătoare şi a domnilor profesori, voi, bobiţele, nu puteţi creşte ar-monios. Dar să ştiţi că şi bobiţele de grâu au o revistă a lor, numită …«Germinaţia 9»!”.

„Generaţia 9”- revista bobiţelor de grâu

O revistă care aducebucurie

esigur, cele mai talentate „bo-biţe de grâu” ale şcolii au fostevidenţiate, în cadrul lansării.Elevi premianţi la diferite con-cursuri, elevi merituoşi, elevitalentaţi, elevi conştiincioşi.Alături de ei, au fost prezenţifoşti elevi ai Şcolii Nr. 2, care

fac deja performanţă în diferite do-menii şi care reprezintă adevăratemodele pentru „bobocii” claselorpregătitoare.

Această revistă este o minunepentru noi! Nu numai lansarea pro-priu-zisă, ci şi ceea ce se întâmplă înjurul ei. Este o modalitate de a scoateîn evidenţă rezultatele copiilor, pen-tru că fiecare lansare înseamnă, defapt, o trecere în revistă a rezultatelorobţinute în ultima perioadă. Rubri-cile sunt cele pe care le-am gândit laînceput, dar dacă mai apar nişte ele-mente de noutate, le facem loc în re-vistă. Sperăm ca revista să meargămai departe, pentru că aduce multăbucurie celor mici, şi nu numai, ne-aspus doamna profesoară MonicaCristea.

Invitata de onoare a acestuinumăr al revistei este directorul Şco-lii Nr. 2, prof. Ermilia Chiruţă, carea vorbit celor prezenţi despre dragos-tea faţă de şcoală şi faţă de copii. Iatăşi câteva dintre rubricile numărului26 al revistei „Generaţia 9”: „Exce-lenţa la ea acasă”, „Pagina credin-ţei”, „Pagina de originalitate”, „Pitici

cu condei”, „Atelier literar”, „Miste-rele Terrei”, „Pasiuni şi perfor-manţe” şi multe, multe altele. Unconţinut divers şi atractiv, o revistărealizată cu pasiune şi dăruire, dinredacţia căreia fac parte, bineînţeles,elevi ai şcolii.

Fetiţalui Moş CrăciunToţi copiii sunt foarte talentaţi şi

merită să fie încurajaţi, dar nouă ne-au atras atenţia două fetiţe, care sem-nează la rubrica „Pitici cu condei”.

Iată ce spune „fetiţa lui MoşCrăciun”, Raluca Berbece, din clasaa II-a: „Mirela şi Cristian sunt doi ti-neri frumoşi, deştepţi, harnici şi iu-bitori de copii. Pentru că au fost

cuminţi, Moş Crăciun le-a adus douădaruri minunate: un băiat şi o fetiţă.Cei doi copii norocoşi îşi serbeazăaniversarea în prima zi de Crăciun,odată cu Naşterea pruncului Iisus.Eu sunt nespus de bucuroasă cu suntfetiţa lui Moş Crăciun!!!! P.S. Mirelaşi Cristian sunt părinţii mei”.

De asemenea, Sorina Haraba-giu-Leporda, din clasa a IV-a, se re-marcă printr-o imaginaţie bogată,dublată de talent narativ şi multumor: „Ştiţi proverbul «Orice naş îşiare naşul»? Nouă ni se potriveşte deminune, fiindcă doamna ne dă poeziilungi de memorat: «Luceafărul»,«Scrisoarea III», «Rapsodii de pri-măvară», «Rapsodii de toamnă» şimulte altele. Într-una din zile, Poetu’a venit cu o propunere provocatoare:doamna să înveţe poemul «Mistreţul

cu colţi de argint», ca să recite îm-preună. Doamnei nu i-a venit săcreadă ce auzise, dar, ţinând la glu -mă, s-a apucat de învăţat. În secret,însă, doamna i-a dat şi lui George sămemoreze această poezie, iar cânds-a împlinit termenul, ne-au încântatcu o dramatizare pe cinste: Poetu’era autorul, George era prinţul, iardoamna era slujitorul. Au mai venitşi alţi colegi cu astfel de propuneri.Cosmin a spus că el va memora «ElZorab», la întrecere cu doamna. –Soarta! A zis doamna. Şi s-a apucatde învăţat”.

Amintim şi colectivul redacţio-nal al revistei, alcătuit din prof. co-ordonator Monica Cristea, prof.Senina Mihai şi elevii: Teodor IoanRâtan, cl. a III-a C, Daniel Nedelcu,cl. a IV-a, Antonia Florina Chiruţă,cl. a VI-a B, Paul Afloarei, cl. a VI-a B, David Luca, cl. a VI-a C, Scu-taru Vlad, cl. a VII-a A, BogdanIulian, cl. a VII-a A, Apetrei Ana-Că-tălina, cl. a VIII-a C şi Ştefania Ga-vrilă, cl. a VIII-a C.

Şi în final, un îndemn pentru toţielevii: nu renunţaţi la visele voastre!Fiţi creativi şi perseverenţi, munciţi,dedicaţi-vă idealului vostru! Şi nuuitaţi că primul redactor al revistei„Generaţia 9” a fost un şcolar îndră-gostit de matematică, pe nume Fla-vian Georgescu. În prezent, el esteprofesor de matematică la un colegiude profil din Bucureşti şi antreneazăechipa de olimpici ai României. Esteun argument destul de puternic, nu-iaşa?

Irina NASTASIU

D

Arte şi meserii



omâni, Piatra-Neamţ (şcolile nr. 1, 2 şi 3); asprijinit construirea a peste 40 de localuri deşcoală (Şcoala Nr. 3, inaugurată în prezenţa luiSpiru Haret; 20. 09. 1898; şcoala din Români,azi, îi poartă numele), a înfiinţat: internatul Li-ceului „Petru Rareş”; 30 de biblioteci; 33 deşcoli pentru adulţi; Corul Învăţătorilor dinNeamţ (mai 1902); a activat cercurile culturale;

cu Zulnia Isăcescu, a pus bazele Revistei Corpului Di-dactic din Judeţul Neamţ („Pro-păşirea”); a fondat băncile„Pietricica” şi „PrincepeleCarol”.

■ 16/1949 – Ioan Dănilă,la Târgu-Neamţ, împlineşte 65de ani de la naşterea, A absolvitLiceul „Ştefan cel Mare”,Târgu-Neamţ, Institutul Peda-gogic de 2 Ani, Suceava, Facul-tatea de Filologie şi Istorie,

Craiova. Cariera didactică: învăţător suplinitor şi ca-lificat (Oglinzi, Piatra-Neamţ), director al Casei Cor-pului Didactic şi cadru universitar (în Bacău). Doctorîn filologie (2004). A pus bazele Fundaţiei „VasileAlecsandri”. Redactor-şef al Revistei Studii şi cercetăriştiinţifice a Facultăţii de Litere din Bacău. Debut pu-

blicistic, „Ramuri” (1978). Colaborări: „Deşteptarea”,„Agora”, „Ateneu”, „Limba şi literatura română”, „Pa-gini bucovinene”, „Cartea”, „Ziua”, „Sinteze”, „Vitra-liu”; „Vestitorul”. Cărţi în colaborare, volume colectivesau coordinate: cursuri, manuale şi auxiliare didactice(peste 50 de titluri). În nume propriu: „Limba română,algoritmii analizei gramaticale”; „Fonetică şi fonolo-gie”; „Studii şi cercetări ştiinţifice”; „Limba românăîn graiul ceangăilor din Moldova”.

■ 22/1934 – n. Minodora Ursachi, la Negrea,Comuna „Lascăr Catargiu”. Galaţi, muzeograf, publi-

cist, a absolvit Liceul de Fete„Mihail Kogălniceanu”, din Ga-laţi, (1953) şi Facultatea de Isto-rie-Filologie-Filozofie de laUniversitatea din Iaşi (1957); în-cadrată la Muzeul de Istorie dinRoman (1957-1968), A fondatMuzeul de Artă din Roman(1970), instituţie pe care a con-dus-o timp de 30 de ani, până înanul 2000. Colaborări: „Car-pica”; „Clepsydra”; „Cronica ro-maşcană”; „Gazeta de Roman”; „Ceahlăul”,„Monitorul”; „Melidonium”, „Memoria antiquitatis”;„Ziarul de Roman”. Cărţi: „Muzeul de Artă Roman –50 de ani, monografie”, 2007; „Identităţi artistice laRoman – dicţionar”, 2013. Îndelungata activitate cul-turală şi artistică i-a fost răsplătită cu premii şi diplomede recunoştinţă. La mulţi ani!


R

(continuare în pag. 16)

La mulţi ani, Arcadie! Simţică ţi s-au adunat atât demulţi ani, vreo 64, pe care îiîmplineşti mâine?(N.R. – 28nov.) Ai visuri din acestea cudatul vârstei înapoi, cu reve-nirea la copilărie, adoles-

cenţă, la tinereţe? Te împaci cuvârsta?

– Dacă faci referire la un cân-tec din repertoriul Irinei Loghin, aşspune că obişnuim să credem că emai bine acolo unde nu suntem şi,dacă ar fi să o luăm de la început,am răsturna munţii. În ce mă pri-veşte, sunt departe de aşa ceva.Cred că fiecare vârstă are farmeculei, indiferent dacă vom rămâne tri-butari unor greşeli din etapa prece-dentă. Parafrazându-l pe Brâncuşi,aş spune că şi o vârstă mai înain-tată este o stare de spirit.

– Ce mai face Arcadie Ră-ileanu, basarabeanul mutat laPiatra Neamţ? Ce îţi mai facneamurile de dincolo de Prut?Vă vedeţi des? Nu ai nostalgialocurilor în care ai crescut?– Dincolo de Prut am fost din-

totdeauna, fie că eram pe malulstâng, fie pe cel drept. Am afirmatşi cu alte ocazii că ţara ta este ţaracare îţi oferă posibilitatea de a teafirma. Piatra-Neamţ a fost o ale-gere foarte reuşită când, acum cin-cisprezece ani, mă stabileamîmpreună cu familia, în acest oraş.Evident, am multe rude şi prieteniîn Basarabia şi, de câte ori am oca-zia de a trece Prutul, fac un tur pela Chişinău, trecând prin Petreni,Drochia, Donduşeni sau Mere-seuca, de pe malul Nistrului. Nufac parte din categoria nostalgici-lor. Aceasta se datorează probabilfaptului că de copil am plecat dinsatul natal pentru a urma o şcoalăde arte la Chişinău.

– Ce mai face Arcadie Ră-ileanu, pictorul?– Îşi imaginează că e pictor şi

că ceea ce face ar putea fi de folossau interesant şi pentru alţi membriai societăţii. Cel puţin o dată în anorganizez o expoziţie de pictură deşevalet sau de acuarelă. Trebuie săremarc că la Piatra avem un publiciubitor de arte şi literatură destul derafinat. Acest lucru impune o jalo-nare mai severă şi mai profundă aprocesului de creaţie din partea ar-tiştilor noştri.

– Ce mai face Arcadie Ră-ileanu, profesorul care îi în-vaţă pe copiii nemţeni (şi nunumai) cum să ţină penelul înmână?– Bănuiesc că ai în vedere

ceva mai important decât însuşireade către elevi a procedeelor teh-nice. A învăţa pe cineva cum seţine un creion sau o pensulă în-seamnă de fapt să-l iniţiezi în mi-racolul artelor. Aici cred că echintesenţa predării artistice. Dedouăzeci şi şase de ani încerc săfac acest lucru.

– Dacă ţi s-ar propune unpost bine plătit, măcar cu vreomie de euro mai mult la sala-riu, în care ţară din Europa aidori să lucrezi? Să nu spui Re-publica Moldova că nu te cred.– Este o vorbă precum că ne-

mulţumitului i se iau darurile. Pânăla pensionare mai am un an de

lucru aici, acasă. Dacă aş fi fosttentat de un salariu mai consistentaş fi emigrat demult. Ceva nu m-alăsat. Din curiozitate, aş dori să vi-zitez câteva ţări din Europa, mai cuseamă cele nordice.

– Ce ţi-a venit să aduci pesimeze, în aceste zile, două ex-poziţii – una formată din câ-teva tablouri stil Răileanu,rece, stilizată, alta alcătuită

din acele acuarele deosebit defrumoase, în tonuri calde, li-niştitoare, clasice? Prima ar fia profesionistului din tine iara doua a părţii tale de suflet,a lui Arcadie cel tandru şi ne-liniştit?– De bună seamă am riscat

într-un fel, atunci când pe aceeaşisimeză am expus lucrări diferite,nu numai ca gen, stil, dar şi ca teh-nică. Scriitorul Emil Nicolae, carea fost prezentatorul acestei expozi-ţii, a înţeles intenţia mea de a faceo legătură între ce numim arta non-figurativă şi realism. Paradoxal,formele inventate de om, cum ar ficele din domeniul designului sau alarhitecturii, au devenit atât de fa-miliare, încât ne punem întrebareadacă nu concurează într-un fel rea-litatea creată de natură.

– Care e anotimpul tăupreferat şi de ce?

– Toamna. M-am născut înacest anotimp. Îmi place mult cro-matica naturii oferită de toamnă şi,ca rezultat, muncesc mai bineacum.

– Ce îţi doreşti de la viaţăîn viitorul sfert de secol?– Să ajung sănătos până

atunci, adică până în 2039.– Fiindcă eşti şi profesor,

o întrebare finală care cred căte va supăra: de ce voi, profe-sorii de pictură, nu daţi arteiplastice nemţene măcar câteun tânăr talent, două, pe dece-niu? Întreb acest lucru pentrucă pe simezele pietrene nu auapărut foarte mulţi importanţicreatori în arta plastică nem-ţeană din rândul celor tineri,şi, de vreo zece ani, pe lista ex-pozanţilor de la „LascărVorel” vedem cam aceiaşi oa-meni.– Nu văd nici un motiv de su-

părare, chiar dacă sunt profesor.Acest trist fenomen nu poate fiasumat de către cadrele didactice.Nu pot să cred că cineva dintre co-legii mei conspiră pentru a-i privape cei din generaţia tânără de cu-noştinţele necesare, sau că nu s-ardori o promovare mai vizibilă lanivelul U. A. P. Faptul că tinerii ta-lentaţi urmează o facultate dupăabsolvirea unei instituţii de arte lanoi, este un lucru firesc. Întrebareaeste, câţi dintre absolvenţii acelorfacultăţi îşi vor găsi un serviciu înjudeţul nostru şi dacă nu vor fi în-dreptăţiţi să îşi încerce norocul aiu-rea (unde, cum bine spuneai maisus, vor primi un salariu cu vreo1000 de euro mai mult). Rezolva-rea acestei probleme presupune,desigur, un efort susţinut şi din par-tea societăţii civile, a administra-ţiei locale şi judeţene.

A consemnat Nicolae SAVA

-

Arcadie Răileanu,la 64 de ani:

Nu fac partedin categorianostalgicilor

APOSTOLULPag. 16

Arte şi meserii


decembrie 2014

22/1954 – n. GeorgeTănsănică, la Roman.Persecutat politic, înaintede 1989, nereuşind să gă-sească un loc de muncăca să-şi poată întreţine fa-milia, a plecat din ţară.Ajuns în S. U. A. (1982),

s-a stabilit în California şi-a re-făcut viaţa, pictează (se consi-deră iniţiatorul unui stil, intitulat„arta liniară”), scrie şi, după1989, a revenit periodic în ţară, publicând la Iaşipeste 34 de volume într-o tematică diversă. Scrieri:„Filosofia unei lumi „; „Scoot Palmer”; „EdenisYork”, „Ansa”, „Swallow”, „Etern”; „Quasar”;„Reptila cea hapsână”; „Eden şi Feerie”; „Iepurilepăzitor”; „Un crăciun fericit”; Romane: „Locnec”;„Noellyz”; „Adallya”; „Trandafirul negru”; „Eve-

lyne”; „Crimă la Vest de Roman”; „Sonia Bergamo”;„Noelliz” ş. a.

■ 24/1945 – n. Cristian Livescu, ziarist critic şiistoric literar, editor, a absolvit Facultatea de Filologie,Bucureşti. Debut în „Viaţa studenţească” (1965), Re-

dactor la Ziarul „Ceahlăul”(1968-1989), consilier la In-spectoratul pentru Cultură,consilier judeţean; membrual U. S. (1989), al U. A. P.,preşedintele S. S. Neamţ.Membru fondator al reviste-lor: „Credinţa neamului”,„Poezia”, „Antiteze”, direc-tor-fondator al Editurii „Cri-garux”; redactor asociat la

Revista „Convorbiri literare”. Distins cu medalia „150de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu” şi cu Ordi-nul Meritul Cultural în Grad de Cavaler. Debut edito-rial: „Introducere în opera lui Ion Pillat” (1980). Altecărţi. „Scene din viaţa imaginară”; „Voluptatea labi-rintului”, „Întâiul Eminescu”; „Ascuns într-o lojă”;„Magiştri & hermeneuţi”; „Eminescu şi enigmele«Caietului vienez». Ediţii de autor: „Calistrat Hogaş,«Pe drumuri de munte»”; „Ion Creangă, Opere”, ree-ditare a ediţiei lui G. T. Kirileanu(1939) ş. a.

■ 28/1949 – Botez Mihai,la Filioara, Văratec, Neamţ, îm-plineşte 65 de ani de la naştere.Profesor doctor, poet, prozator,publicist, absolvent al Liceului„Ştefan cel Mare” din Târgu-Neamţ, al Facultăţii de Filologie,Secţia franceză-română a Uni-versităţii „Alexandru Ioan Cuza”


(urmare din pag. 15)

n

Îngerii lui Tonitza de la Schitul Durăuun fapt îndeobşte cunoscut

că Mănăstirea Durău, vecheaşezare monahală situată lapoalele Ceahlăului, păstreazăzugrăvită pe zidurile bisericiisale o capodoperă a mareluipictor Nicolae Tonitza. Cânda început lucrarea, Tonitza

avea deja experienţa picturii biseri-ceşti: nevoi materiale stringente îlsiliseră ca împreună cu Ştefan Du-

mitrescu, Constantin Bacalu, Dimi-trie Pavlu şi alţii să participe lazugrăvirea unor biserici (Grozeşti–Bacău,1904; Poieni –Vaslui,1911;Netezeşti –Ilfov,1914; Sf. Gheor-ghe –Nou –Constanţa, 1931; ş.a.).Iar hotărârea de a picta Durăul s-apârguit în timp, talentul „zugravu-lui” fiind pe deplin stimulat de spi-ritul locului.

Neîndoielnic, măreţia Ceah-lăului l-a fermecat pe Tonitza carea cunoscut bine spaţiul, dar şi oa-menii acestor locuri, şi a realizatmulte desene (din păcate pierdute)având ca modele localnicii şi copiiiacestora.

Într-o carte poştală adresată luiIonel Teodoreanu, pictorul îşi ex-prima bucuria de a fi desenat chi-

puri de un pitoresc încă neîntâlnitpe alte locuri, şi frumoşi, minunealui Dumnezeu. Mai ales copiii îm-brăcaţi de la trei ani în costumeomeneşti: pălărie de muntean,opinci, iţari, chimir...

Străbătând Valea Bistriţei şi în-noptând la un sătean, impresionatşi inspirat, Tonitza realizează o ade-vărată frescă literară: La luminaplăpândă a opaiţului silueta omu-lui, a femeii lui şi decorul interio-rului, mi s-au înfăţişat frumoasepeste fire. Peste tot şi toate dominafranc şi odihnitor albul. Ieşit dingroaza şi întunericul pădurii albulacesta m-a mângâiat pe suflet şim-a liniştit ca o vorbă iubitoare demamă. M-a impresionat îndeosebiîmbrăcămintea acestor oameni. Dela opinca din picior a femeii şipână la năframa de pe cap, de laiţarii bărbatului şi până la pălărialui cu borurile largi, ca o streaşinăde schit, totul se înfăţişa armonioscu ce văzusem eu până atunci înpeisajul aşa de caracteristic româ-nesc, al acestui ţinut...

Ajutat de Nicolae Iorga, careera preşedintele Comisiei Monu-mentelor Istorice şi care-i dă apro-barea (Se va încredinţa zugrăvireadomnului Tonitza ... E neadmisibilsă se trateze chestiile de artă prinvulgare străjuiri), artistul trece latreabă şi se hotărăşte să picteze înceară, tehnică neutilizată pânăatunci la noi. (Tehnica encausticii,similară cu cea a pictorilor de laPompei, consta într-o preparare(impregnare) iniţială a zidurilor cuo ceară fierbinte. Pigmenţii de cu-loare au fost amestecaţi cu ceara,înlăturându-se pericolul oxidării şidând rezistenţă şi strălucire deose-bite picturii.)

Folosind această tehnică şi în-călcând cu bună ştiinţă vechile ca-noane iconografice, N. Tonitza aconcentrat întreaga desfăşurare pic-turală în câteva scene mari, în carea introdus, cu un deosebit curaj,

personaje şi elemente laice preluatedin peisajul, din portul şi din tipo-logia umană locale. În locul portre-telor tradiţionale, transfigurate deirealul transcendentalităţii, Tonitzapune oameni de la poalele Ceahlău-lui, plini de viaţă şi demnitate, con-ştienţi de atotputernicia luiDumnezeu dar şi de trăinicia cre-dinţei lor.

Ajutat de câţiva ucenici, înluna septembrie a anului 1935 aco-peră cu ceară fierbinte pereţii bise-ricii.

În vara anului următor începecreaţia, însoţit de studenţii săi de laAcademia de Arte Frumoase dinIaşi, de Corneliu Baba, Petru Har-topeanu, Calin Alupii, Serafim But-nariuc şi alţii, cărora li se alătură şiToader Varahil Moraru, localnic, peatunci frate la mănăstire, căruia To-

nitza i-a descoperit vocaţia pentrupictură.

Tonitza îşi dovedeşte pe deplinvirtuţile de artist, om, pedagog, ac-

tivitatea de la Durău constituindu-se dintru început ca o adevăratăşcoală de pictură. Acest lucru e de-monstrat de mărturiile studenţilorsăi care au considerat momentul dela Durău definitoriu în formarea lorartistică. Astfel Corneliu Baba măr-turisea: …mi-a fost dascăl, îi vene-rez memoria pentru tot ce m-aputut învaţă; de la respectul pentrumeserie pană la copilăreasca reco-mandare de a-mi face bilanţul zileiîn fiecare seară înainte de aadormi. Ştiu de la maestru nebă-nuit de multe lucruri legate de meş-teşug…

Concepţia lui Tonitza şi carac-terul ei insolit se manifesta multila-teral în pictura de la Durău. Astfel,divinităţii nu i se mai caută o pozi-ţie de unde poate exercita o adevă-rată autoritate, ci este tratată ca un

personaj apropiat credincioşilor.Picturile de pe cupole (SfântaTreime, Iisus Pantocratorul, Fe-cioara cu pruncul) nu îşi propun

E

Durău, 1936. Toniza și părintele Mătasă împreună cu „echipa”: Călin Alupi,Corneliu Baba, Serafim Bodnariuc, Mihai Cămăruţ, Al. Clavel, I. L. Cosmovici,Nicolae Popa, I. Ţolea ș. a.

APOSTOLUL Pag. 17

Arte şi meserii


decembrie 2014

in Iaşi. Beneficiind de o bursă a Statului fran-cez, a urmat cursuri intensive la Avignon. Asusţinut examenul de doctorat cu teza „Mal-larmé. l’Admirable e la «divine tragédie» du li-téraire” (1998). A debutat cu volumul de proză„Jocul de-a cine pierde câştigă” (1986). A pu-blicat şi volume ce conţin lucrări didactice, că-rora li se adaugă numeroase articole de critică

literară în presa din Moldova.Alte cărţi; „Litérature fran-çaise”; „Le texte et son double”ş. a. La mulţi ani!

■ 30/1934 – Vasile I. Ur-sachi, la Havârna, Botoşani,împlineşte 80 de ani. Profesorde istorie, arheolog, doctor înistorie (1986). Director al Mu-zeului de Istorie din Roman,considerat fondatorul şi iniţia-torul colecţiei acestei instituţii.

Membru al Institutului Naţional de Tracologie, al In-stitutului de Preistorie şi Protoistorie Cluj-Napoca şial A. O. Ş. din România. A descoperit peste 300 deaşezări din diferite epoci istorice din zona Roman, acondus 25 de şantiere arheologice, a participat la peste180 de sesiuni ştiinţifice, la 5 congrese internaţionale.

Colaborări: „Materiale şi cercetări arheologice”, „Car-pica”, „Memoria antiquitatis”, „Hierasus”, „Thraco-Dacia”, „Inventaria archeologica”, „Cercetări denumismatică”, „Magazin istoric”, „Arheologia Mol-dovei”. Scrieri: „Roman. Mic îndreptar turistic”; „Mo-numente din judeţele Bacău şi Neamţ” (colab.);„Zargidava – cetatea dacică de la Brad” ş. a. La mulţiani!

■ 31/1939 – n. Ioan Cărăuş, la Chişinău, împli-neşte 75 de ani. Biolog, cercetător, a absolvit Faculta-

tea de Biologie a Universităţii din Iaşi (1962), doctorîn biologie (1973). Premiul Academiei Române(1983), pentru „Tratatul de Algologie”. Cercetător laLaboratorul de Cercetări pentru Acvacultură şi Eco-logie Acvatică din Piatra-Neamţ. Colaborator la maimulte publicaţii de specialitate. A semnat peste 100 delucrări ştiinţifice. Scrieri: „Influenţa trecerii apei printurbinele Hidrocentralei de la Stejaru asupra plancto-nului conţinut”; „Observaţii asupra macrofitelor ac-vatice din lacurile de acumulareBicaz şi Pângăraţi”, „Algele înlacurile de baraj”, „Cultura lascară mare a algei spiralina: pro-bleme şi preocupări actuale”,„Observaţii ecologice asupra La-cului Amara” ş. a. La mulţi ani!

■ 31/1889 – se împlinesc125 de ani de la decesul lui IonCreangă, la Iaşi. Dumnezeu să-lodihnească în împărăţia Sa.


d

Îngerii lui Tonitza de la Schitul Durăuecât să acopere suprafeţedestul de dificile şi inegale,cu trăsături umanizate, ex-presive.

Îngerii lui Tonitza numai sunt săvârşiţi după tipa-rul mistic, ci sunt desprinşidin realitatea imediată de un

firesc ce exclude orice convenţio-nalism.

„Pogorârea Sfântului Duh”pare o adunare de oameni simplicare aşteaptă răspuns unor dificileprobleme de existenţă. Pe peretelenordic al pronaosului se afla scenaBotezului în care Iisus, umil şiparcă stânjenit, se lasă dominat deforţa şi autoritatea Sfântului Ioan.Se remarcă elemente ale florei depe Ceahlău şi peisajul inspirat deabrupturile din Ocolaşul Mare.

Scena „Adormirii MaiciiDomnului” se remarcă prin dificul-tatea încadrării scenei în spaţiul se-micircular în partea de jos şiinscripţia scrisă de Tonitza cu pri-lejul terminării lucrărilor: Sub Mi-tropolitul Nicodim, prin strădaniadr. Paul Gotcu, s-a făcut pictura decătre studenţii şi diplomaţii Acade-miei de arte frumoase din Iaşi subcălăuza dascălului lor, zugravul N.Tonitza – încheiat la 14 septembrie1937.

,,Naşterea Domnului” din ab-sida sudică, întruneşte toate ele-mentele novatoare, caracteristicepicturii de la Durău. Scena se des-făşoară în aer liber, la poaleleCeahlăului care se profilează pe uncer înstelat. Păstorii care se închinăFecioarei ce ţine în braţe PrunculSfânt poartă costumele specificmuntenilor de pe Valea Bistriţei, cubundiţă înflorată şi fustă scurtăpeste iţarii strânşi pe picior. Ei numai sunt prezentaţi în spiritual mis-tic al martiriului şi al spiritualizăriihieratice, descinzând dintr-o reali-tate imediată de un firesc ce ex-clude orice convenţionalism.

Absida nordică adăposteşte„Învierea lui Iisus”, scenă cu trăsă-

turi ferme, ample şi viguroase. Os-taşii se odihnesc cu o expresie deistovire de parcă ar vrea să acuzemomentul de slăbiciune umană fi-rească.

De altfel, în fiecare dintre celeopt scene care împodobesc interio-

rul bisericii întâlnim o structurăplastică deosebită şi acelaşi spirit

laic, răsfrânte din optica tonitzianăasupra artei în general şi a specifi-cului naţional. Pictura lui Tonitzade la Durău nu trebuie deci eva-luată în sine, ea impunându-se maiales prin originalitatea ideilor pecare le afirmă, prin îndrăzneala de

a eluda unele precepte picturaleconsacrate prin practica atâtor vea-curi şi printr-o tradiţie ce adeseas-a dovedit mai puternică şi maidurabilă decât efemera trecere a ge-neraţiilor.

Elementele de artă popularăprelucrate ca elemente decorativedau valoare unică creaţiei de laDurau, iar „Îngerii lui Tonitza” re-prezintă o iniţiativă de proporţii şirezonanţă naţională, rămasă, dinpăcate, singulară.

Elisabeta AZOIŢEI, Filip AZOIŢEIŞcoala Gimnazială

„C-tin. Panţiru”, Grinţieş

Bibliografie: Barbu Brezianu,Irina Fortunescu - Tonitza . N. – Co-respondenta /Editura Meridiane, Bucu-reşti 1978 * Constantin Matasă –Călăuza judeţului Neamţ –Bucureşti1979 * Nicolae Tonitza –Scrieri despreartă, Editura Meridiane, Bucu-reşti,1964 * Tudor Arghezi – Cuvântintroductiv – Scrieri despre artă, Edi-tura Meridiane, Bucureşti,1964

d

Aniversări culturale, decembrie1. PARDĂU, PLATON (1934–2002) poet, prozator; 80 ani de la naştere 02. SADE, DONATIEN ALPHONSE FRANÇOIS, MARCHIZ DE (1740–1814) scriitor francez;200 ani de la moarte 05. STANCU, ZAHARIA (1902–1974) scriitor, academician; 40 ani de la moarte /06. NICODIM (MUNTEANU), PATRIARH AL BISERICII ORTODOXE ROMÂNE (1864–1948) academician; 150 ani de la naştere08. CLAUDEL, CAMILLE (1864–1943) sculptor francez; 150 ani de la naştere 10. BĂLĂNUŢĂ, LEOPOLDINA (1934–1998) actriţa; 80 ani de la naştere

12. BROWNING, ROBERT (1812–1889) poet englez; 125 ani de la moarte 14. SAHAROV, ANDREI DMITRIEVICI (1921–1989) fizician, laureat Nobel; 25 ani de la moarte 20. APOSTU, GEORGE (1934–1986) sculptor; 80 ani de la naştere /20 dec20. CARTOJAN, NICOLAE (1883–1944) istoric literar, academician; 70 ani de la moarte 20. CĂPRARIU, AL. (1929–1988) poet; 85 ani de la naştere 21. RACINE, JEAN (1639–1699) dramaturg francez; 375 ani de la naştere 22. BECKETT, SAMUEL (1906–1989) scriitor irlandez, laureat Nobel: 25 ani de la moarte 24. CRAINIC, NICHIFOR (1889–1972) teolog, scriitor, filosof, academician; 125 ani de la naştere24. ROMANESCU, ARISTIZZA (1854–1918) actriţa; 160 ani de la naştere /24 dec26. DUCA, I.[on] G.[heorghe] (1879–1933) memorialist; 135 ani de la naştere30. PĂUN-PINCIO, ION (1868–1894) scriitor, academician; 120 ani de la moarte31. CREANGĂ, ION (1839–1889) scriitor, academician; 125 ani de la moarte. (M. Z.)

0

APOSTOLULPag. 18

Parte de carte

decembrie 2014

SUMAR

an AGRIGOROAE – Creativitate şi educaţie (pag. 10)Constantin ARDELEANU – Ce tom, domnule Tomşa, ce tom!(pag. 4)Elisabeta AZOIŢEI, Filip AZOIŢEI – Îngerii lui Tonitza de laSchitul Durău (pag. 16-17)Gheorghe BUNGHEZ – Zilele Colegiului Naţional „PetruRareş”. O lansare de prestigiu: MOARA LUI TUDORAN (Zi-lele– II) de Mihai Emilian Mancaş (pag.1-3)

Ion CREANGĂ – Nu ştiu alţii cum sunt... (pag. 2)Cornel DUCULESCU – Repere ale istoriei proiectelor pe teme demediu din şcoală (pag. 8-9)Mihai FLOROAIA – O istorie a asasinatelor politice din România(pag. 18)Constantin GRASU – Pionul din Munţi al Almei Mater I (pag. 13)Ana MACOVEI – „Lectura începe cu A,B,C” şi în biblioteca şcolarădin era digitală! (pag. 11)Raluca NACLAD – Un spectacol ratat, pe scena TT (pag. 20)Irina NASTASIU – Generaţia 9”– revista bobiţelor de grâu (pag. 18)

Cristina ONOFREI – Şcoala Drăgăneşti: trecut – prezent – viitor (pag.10)Gabriel PLOSCĂ – Semne bune anul are... (pag. 1-3)Nicolae SAVA – Vasile Postolică la o nouă apariţie editorială (pag. 4)* Infocult (pag. 2, 4, 5, 6, 7) * Arcadie Răileanu, la 64 de ani: Nu facparte din categoria nostalgicilor (pag. 15)Constantin TOMŞA – Rememorări nemţene (12, 13, 14, 15, 16, 17)Gheorghe alu` TRĂSNEA – Să învăţăm ortografia plângând: â din asau î din i? (pag. 19)Mircea ZAHARIA – „Dumnezeu îşi face treaba cu generozitate, avemresurse colosale de talent”, Interviu cu muzicolog dr. Vasilica Stoiciu-Frunză (pag. 1- 6, 7) * „O frumoasă formă de iubire pentru MaestrulEmanuel Elenescu” (pag. 5) * Aniversări culturale – luna decembrie(pag. 17) Cosette ZANOCEA – La mulţi ani, România! (pag. 12) * Sărbătoarea teatrului şcolar, la Casa de Cultură (pag. 12) * Şcoala „Vasile Alec-sandri” a adunat „comori” ale istoriei (pag. 12) * Ultima oră laRoman (pag, 10-11)*** Pluguşorul strămoşesc (pag. 19)

D

Să învăţăm ortografia plângând:â din a sau î din i?

ai zilele trecute, am primit de la un distins domnprofesor un text în care scrierea cu â din a la finalulcuvintelor devenise aproape regulă generală. Cumlucrurile nu şăd chiar aşe, ne-am gândit să-i tragemo recapitulare generală; două bătăi strică, două re-capitulări, niciodată.

Regulile ortografice care prevedeau scrierea cuî din i în toate cazurile, în afară de cuvintele român,

România şi a derivatelor acestora, au fost aprobate încă în1953.

Mai anii trecuţi însă, ortografia română a fost modi-ficată, trecându-se la scrierea cu â din a, care este maiaproape de principiul etimologic. În conformitate cu noilereguli, a fost editat în 2005 „Dicţionarul ortografic, ortoe-pic şi morfologic al limbii române” (DOOM), după carese conduce acum toată lumea care scrie cu â din a. Darunele persoane, luând lucrurile la grămadă, au înţeles căde acum înainte peste tot se va scrie cu â, aşa cum se scriacândva doar cu î.

În actuala ortografie sunetul î poate fi redat în scrisşi prin î din i şi prin â din a. Există însă nişte reguli clarecare despart apele de uscat: se scrie î la începutul cuvinte-lor: început, înger, însă etc., neadmiţându-se forma: „ân-ceput”, „ânger”, „ânsă”; tot î apare la sfârşitul cuvintelor– a coborî, a hotărî, a zăvorî, a izvorî, aşa că e greşităscrierea „coborâ”, „hotărâ”; se scrie â doar în interiorulcuvintelor – pământ, cuvânt, tânăr, când etc. Aici maiexistă însă o chichiţă de neneglijat: dacă la cuvintele careîncep cu î se adaugă un prefix, atunci se păstrează literalor iniţială î chiar şi după prefix, astfel că î apare şi în in-teriorul cuvântului, de exemplu neînţeles, a reînvia etc. Lafel î apare în interiorul cuvintelor compuse, în care al doi-lea element începe cu î, de ex. bineînţeles.

Însă ne putem da seama că multă lume nu prea cu-noaşte aceste reguli, încă se mai scrie „reântoarcere”, „ne-ântrerupt”, „reântregire” ş. a. Toate aceste cuvinte trebuiescrise cu î, pentru că, fără prefix, ele încep anume cu î –întoarcere, întrerupt, întregire etc.

În interiorul cuvântului â se scrie şi în cazul gerun-ziilor formate cu sufixul – ând: a lucra – lucrând, a trece– trecând. Din aceste motive de poziţie a sunetului, în unulşi acelaşi cuvânt pot apărea şi î din i, şi â din a, de exem-plu: în cuvântul neînţelegând, primul î este motivat de po-ziţia iniţială din înţelege, iar al doilea â se scrie în sufixul– ând.

Tot noile reguli mai prevăd şi modificarea formelorverbului a fi: se scrie sunt, suntem, sunteţi (la rostire ac-centul se pune pe u), iar nu sînt, sînteţi, sîntem şi bineîn-ţeles că nu se admite sântem.

Gheorghe ALUI TRĂSNEA

M

O istorie a asasinatelor politicedin România

emnalăm apariţia, la Editura Criga-rux Piatra-Neamţ, a cărţii SecolulXX, veacul însângerat al români-lor, semnată de către distinsul profe-sor Dragomir Oprea, autor allucrărilor Durerea vine de la răsărit(2006) şi Doamne, ocroteşte-i pe ro-

mâni (2011). Activitatea didactică şi managerială a

autorului (peste 45 de ani ca profesor, diri-ginte şi director de liceu) i-a oferit posibi-litatea întâlnirii cu zeci de mii de elevi îndiverse conjuncturi de la lecţiile de la clasăpână la numeroase competiţii, concursuri,olimpiade, examene etc. Toate acestea l-audeterminat să privească evenimentele isto-rice nu doar prin prisma formării sale inte-lectuale şi a experienţei de viaţă, ci şi prinochii elevilor pe care i-a educat, format şiinstruit.

Studiul domnului profesor Oprea îşipropune prezentarea şi analiza a 11 asasi-nate politice care au avut loc în Româniaîn perioada 1933 – 1989, de la asasinareaprimului ministru I.G. Duca până la împuş-carea cuplului Ceauşescu.

În ciuda faptului că secolul XX a avutprivilegiul de a fi cel mai spectaculos în ne-numărate domenii ale ştiinţei, artei, ener-giei nucleare, tehnologiei etc., şi-a dobânditstigmatul de a fi şi cel mai sângeros din is-toria umanităţii. A fost secolul celor douărăzboaie mondiale soldate cu sute de miide victime, al lagărelor de concentrare dela Auschwitz, Maidanek Treblinka şi Bu-chenvald în care s-au petrecut cele maigroaznice barbarii. După cum relatează în-suşi autorul, „…într-un clasament al dureriişi al numărului mare de victime, şi Româ-nia ocupă un loc de neinvidiat…” . Nu estedeloc simplu să scrii pagini din istoria tre-cutului nostru, unele chiar trăite, şi să leprezinţi cu obiectivitate şi detaşare con-form dictonului Sine ira et studio (fără urăşi fără părtinire), având totodată în vedereşi contextul politic internaţional al vremii.

Lucrarea porneşte de la faptul că asa-sinatele interbelice au fost săvârşite în Ro-mânia ca urmare a conflictelor dintre celedouă tabere: naţionalistă, având ca expo-nent principal mişcarea legionară şi tabăraconstituţională, democratică, reprezentatăde partidele politice tradiţionale şi monar-hie.

Autorul citează numeroase surse,unele în premieră pentru literatura de spe-cialitate (de la presa vremii, rapoarte, lu-crări generale şi monografii care ilustreazăevenimentele consemnate, procese-verbaleşi sentinţe ale condamnărilor, documente,memorii etc.), care atestă modalităţile încare s-au desfăşurat tragicele evenimente.

Bine documentat din punct de vedereistoric şi atent sintetizat, studiul oferă spe-cialiştilor informaţii inedite referitoare lacontextul şi modalitatea execuţiei unor per-sonalităţi politice precum I.G. Duca, Ar-mand Călinescu, Virgil Madgearu, NicolaeIorga, Ion Antonescu, Lucreţiu Pătrăşcanu,Gheorghe I. Brătianu, Nicolae Ceauşescuetc. Totodată, concepută ca o lucrare decultură istorică generală, cartea este acce-sibilă unui public larg şi divers. În prezen-tarea fiecărei personalităţi politice s-auavut în vedere câteva repere: succinte datebiografice, cariera politică, modalitateaprin care a „căzut” victima diverselor com-ploturi, conjuncturi, contexte, descriereaexecuţiei, urmările acesteia etc. Numeroa-sele trimiteri către documente, memorii şiarticolele din presa vremii ne determină săretrăim groaznicele şi gravele evenimenteca şi cum am fi contemporani ai desfăşură-rii acestora.

Recomand călduros lucrarea domnuluiprofesor Dragomir Oprea nu doar specia-liştilor în domeniu, ci mai ales celor inte-resaţi de o pagină din istoria neamuluinostru despre care se învaţă foarte puţin laşcoală.

Prof. dr. Mihai FLOROAIA

S

APOSTOLUL Pag. 19

Pluguşorul

decembrie 2014

una sara la fereastrîLa boeri, la dunevoastrî!Mîncaţ, beţ, vă chercheliţ,Di noi nu vă sinchisiţ,Cî, di cîn` n-am măi urat,Şî plugu’ ni s-o strâcat.Ie viniţ, copchii şi fraţ,

Lângî boi v-alăturaţŞî cuvînt bun ascultaţ!

S-o pornit acu măi an,Bădica nostru, Trăian,Într-o sfântî mari, joi, Cu plugu` cu şăsî boi,Boi balani şî bourei,În frunti cu ţântăţei,În trup di-o mie di lei.

La urechi, clopoţăi,Pi schinari, zurgalăi,Îndemnaţ boii, flecăi!Hăi! Hăi!

Ş-o plecat el la arat,La câmpu’ mari, rotat.Plugu’ merge scârţâindŞî ficiorii hăulind,Cotiuga pi douî roati,Obezâli nilegati,Cu schimboaia la o parti,Grindeiu făcut din carpânCu potângu di mastacân,Cu bârsa din lemn di brad,Brazdî neagr-o răsturnat.Da’ cârceaua s-o strâcat,Mai nicuţa n-o arat.Pisti brazdi-o samanatGrâu mărunt şî grâu di varîSî rasarî pânî-n sară,Grâu mărunt, cu arnăut,O dat Domnu s-o făcut.

La urechi clopoţăi…

La lună, la săptămână,Ş-o umplut cu aur mânaŞî s-o dus pe câmp, sî vadîDi i-o dat Dumnezău roadîŞî di-i câmpu înfloritŞî di-i grîu aurit.Apoi el o-ncălecatPi-un cal negru ne-nvăţat,Pi un cal cu nume Graur,Cu tătî şaua din aurŞî cu frâu di matasî,Din nouă târguri aleasî,

Cu potcoavi di argint,Ci bat ghini la pământŞî cu hacuri di aramî,Ci bat ghini la corhanî.Pi undi mări calca,

Valuri di scântei varsa,Broasca făce oacaca!Fugiţ, măi, cî v-o mînca!

La ureche clopoţăi…

Grîu-i mare şî frumosCa şî faţa lui Hristos!Nalt în pai ca trestiaŞî în spic ca vrabia!Răpidi ’napoi s-o-ntorsC-un mănunchi di grâu frumos:Măi, fimei, măi, fimei,Grîu nostru a sî chei !Nu ti temi, măi barbati,Lasî grija la o parti,Cî om face zâua noaptiŞî om face noaptea zi,Grîul nostru n-a cheri!Cumpârî din tîrg oţăli,Ca sî facî săcereli,Săcereli mărunţăli,Cu zimţâi di chipăreli,Cu mănunchi di vioreli,Di drag sî săceri cu eli.


Ş-o strîns feti frumuşăliŞi neveste tinereli,Ca sî săceri cu eli.Cu dreapta săcera,Cu stînga poloc făceaŞî în snopi li aduna.Apoi li făce în clai`Şi din clai`, hurdubai`.Cu carăle le cara,

Mîndră arii făcea,În geliştea vîntulu`,Unde-i drag voiniculu`.Şî din grajdi el îmi scote`Nouă iepi, suri iepi,Di nouî ani erau stărpi. Cu copitili treiera`,Cu nărili vântura`,Cu urechi în saci punea`,Nouî cari încarca`,Nouî cari mocăneştiLa moarî la Ivăneşti.


Dară hoaţa cea di moarî,Cînd zăreşte-atâtea carî Încarcate cu povarî,Puni coada pi schinariŞ-apucî la Lunca mari.Lunca mari frunzî n-ari,Lunca nicî frunza-i chicî,Săi voinici ş-o ridicî!Iar murarul, meşter mari,Batî-l toaca cui îl ari!C-o ghibî mari-n schinari,C-un cojoc mari, niţos,Ş-aceala întors pi dos,Puni mîna pi scăciţîŞî c-o mânî di tărîţî,Ptru, ptru, ptru şi na, na, na!Moara sta şi sî uitaŞ-înapoi sî-ntorcea.Îi tragi-un ciocan în şăliŞ-o aşazî pi măsăli,Îi dă un ciocan în capŞ-o aşazî pi dulap.

Murăriţa turna-n coşGrâu mărunt, di-acela roş,Cu ochi negri se uita,

Pi murar l-înspăimînta,Dară nu curge făinîPi teica di sub hughinî,Ci curgea mărgăritari,Sî vî nieraţi, boieri mari!

La urechi…

Acasî, cum să-nturna`,Şăpti feti-i aştepta`Şî vo trii babi bătrâni,Care ştiu rându la pâne.Bat în sâtă şî-n covatîŞî fac colacii îndatî,Pi lopatî şî-n cuptiori

Şî colaci de nouă ori,Să-i deie la urători.

La urechi…

De urat am mai ura,Ne temem c-om însaraLa curţili dunevoastrî,Departe de casa noastrî.Da mai bini să plecăm,Cu colacii ce-i avemŞî cu plugu’ cel de lemn,Pe la bordeili noastriTuchiliti şi hâitiŞî cu baligă lichitiŞî cu stuh acoperiti.Rămâi gazdî sănătoasî,Ca o garoafî frumoasî!Rămâi stăpîn sănătos,Ca un trandafir frumos!

La anu şi la mulţ ani!

Dragi prieteni, iubitori ai tradiţiilor care vor dispareprea repede luând cu ele trecutul, vă dăruiesc acest plu-guşor din veacul al nouăsprezecelea, cules din Dobrenide către bunicul meu, învăţătorul Gheorghe Cojocaru.

Regret că nu pot reproduce cu exactitate pronunţiade atunci, calculatorul neavând semnele care exced al-fabetul latin comun.

Aş fi fericit dacă un copil de azi l-ar rosti la ferestreleluminate în seara de 31 decembrie 2014 !

La mulţi ani !Mihai-Emilian MANCAȘ

PLUGUŞORUL STRĂMOŞESC

B

Arte şi meserii

APOSTOLUL – revistă a cadrelor didactice din judeţul Neamţ, serie nouă, apare prin colaborarea SindicatuluiÎnvăţământ Neamţ şi Asociaţiei Învăţătorilor din judeţul Neamţ (martie 1999).

FONDATORI l noiembrie, 1934: C. Luchian, V. Gaboreanu, V. Scripcaru, M. Stamate, I. Rafail, M. Avădaneil martie, 1999: Florin Florescu, Ştefan Corneanu, Gheorghe Amaicei, Dumitriţa Vasilca

CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE: Gabriel PLOSCĂ – director general, Iosif COVASAN – director economic,Gheorghe AMAICEI, Liviu RUSU, Gabriela GRIGORE.

CONSILIUL DE REDACŢIE: Mircea ZAHARIA – redactor şef, Constantin TOMŞA – redactor şef adjunct, Mihai FLOROAIA, Nicolae SAVA, Cosette ZANOCEA (subredacţia Roman), A. OPRIŞ, Dorian RADU – DTP;

Florin MOLDOVANU – editor online.

ISSN - 1582-3121Redacţia

şi administraţia:str. Petru Rareş nr. 24,

Piatra Neamţ.Tel/fax:

0233.22.53.32revista_apostolul

@yahoo.com

TEATRUL TINERETULUIPIATRA NEAMŢ

Stagiunea 2014‐2015

PROGRAM AGENŢIA TEATRALĂ:Marţi – Vineri: 11-12 şi 16-

19; Sâmbătă – Duminică: 16-19 lSe pot rezerva bilete la adresa de e-mail: [email protected](de luni până vineri) sau la numerelede telefon: 0752.149.735,0233.211.036 l Pentru a fi valabile,biletele aferente rezervărilor trebuieachitate cu două zile îna intea specta-colului.

Un spectacol ratatdupă Daniil Harms

În distribuţie: Victor Giurescu Da-niel Beşleagă, Loredana Grigoriu FlorinMircea jr.

Regia şi scenografia: Horaţiu Mi-haiu

Dacă literatura ar avea calendarulei cu martiri, numele lui Daniil Harmsar străluci cu litere îngroşate. DaniilIvanovich Yuvachev (1906 – 1942), aşacum e numit în actele civile, a avut ne-şansa de a trăi în perioada celei mainegre terori staliniste, dublată de flage-lul celui de-al Doilea Război Mondial.Cu studii universitare de electrotehnicăşi de istoria artei neterminate, se va im-plica activ în cercurile avangardiste dinLeningrad, suportând represaliile auto-rităţilor sovietice care respingeau litera-tura absurdă promovată de acestea. Aapucat să publice doar câteva poezii şipovestiri pentru copii, interzicându-i-sedefinitiv editarea după a ce a fost arestatîn 1931 şi 1932. A murit probabil defoame, în iarna în care trupele germaneau înconjurat Leningradul, fiind închisîntr-un spital de boli mintale, din consi-derente politice. Ţara natală l-a redes-coperit abia prin 1967, când au începutsă i se publice scrierile; în România,prima carte tradusă a fost „Un spectacolratat” (Editura Junimea, 1982), volumde proză scurtă, o adevărată revelaţiepentru acel cenuşiu deceniu al dictaturiiceauşiste.

Horaţiu Mihaiu ne readuce în aten-ţie acest volum, apelând la câteva texte,care nu sunt decât pretextul pentru unspectacol despre miracolul imaginaţiei,

„Un spectacol ratat” este spectaco-lul vieţii de zi cu zi, care ne dovedeştecă avem nevoie de foarte puţin pentru afi fericiţi, cu condiţia ca acel puţin săţină de esenţa fiinţei noastre.

Raluca NACLAD

REPERTORIULstagiunii 2014‐2015l Gărgăriţele se întorc pe

pământde Vasili Sigarev, regia: Ale-

xandru Mâzgăreanul Ai grijă ce-ţi doreştiun spectacol de Tudor Tăbăcaru

l O ... Ladăcreaţie colectivă după Ion

Creangă; text: Genţiana Ionescu;regie: Alexandru Dabijal Hippolytosdupă Euripide; regie şi sceno-

grafie: Horaţiu Mihaiu; mişcarescenică: András Lóránt l Jurnalul unor nebunidupă Anton Pavlovici Cehov

şi Nikolai Gogol; un spectacol deun spectacol deLouise DănceanuLouise Dănceanul Contra iubiriide Esteve Soler; regia: Bobi

Pricop; scenografia: Adriana Di-nulescul Vicleniile lui Scapinode Molière¸ regia: Alexandru

Mâzgăreanu; scenografia: Romu-lus Boicul Un spectacol ratatdupă Daniil Harms; regia şi

scenografia: Horaţiu Mihaiu

Victor Giurăscu, Daniel Beşleagă

Daniel Beşleagă

Loredana Grigoriu

Florin Mircea jr., Loredana Grigoriu

apostolul...cu prilejul sărbătorilor de iarnă, transmitem, în nu-mele sindicatului...

Documents