m a r m & ţ p m d m t

( 3 H ) [ http://www.dntcj.ro/adevarulA N U L X N R . 2 9 9 3 I S S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

S IM B Ă T Ă -D U M I N I C Ă , 9 -1 0 S E P T E M B R IE 2 0 0 0 1 6 P A G I N I 2 . 0 0 0 L E I

Polul Democrat Social din RomâniaILIE CALIAN

el mai important eveniment al tj acestor zile pare a fi încheierea

discuţiilor dintre PDSR şi PSDR privind colaborarea postelectorală şi, apoi, fuziunea într-un singur partid - PSD. PSDR, un partid cu puţini membri, încercase încă de acum cinci, ani sâ-şi găsească un'partener mai puternic. Prima soluţie a fost alianţa cu PD, ceea ce i-a permis să intre în Guvern. Totuşi colaborarea colegială cu orgoliosul Petre Roman s-a dovedit, imposibilă. Noul preşedinte al PSDR, Alexandru Athanasiu, a luat taurul de coame şi s-a hotărît să se apropie de-partidul lui Ion Iliescu. Negocierile au durat destul de mult, încheindu-se cu constatarea că programul celor două partide este compatibil. Joi, cele . două partide social-democrate au semhat două protocoale. Primul statuează colaborarea postelectorală şi participarea, pe liste comune la alegeri. în această perioadă, adică pînă după alegeri, PDSR şi PSDR şi Partidul Umanist Român vor forma Polul Democrat Social din România. Protocolul referitor la fuziunea celor două partide într-unul singur, care se va numi Partidul Social Democrat

. (PSD), prevede câ PDSR şi PSDR vor forma cîte un singur grup parlamentar şi la Camera Deputaţilor, şi la Senat, PSDR urmînd a primi 15 locuri eligibile pe liste.

Cele două protocoale, împreună cu constituirea Polului Democrat Social din România, consfinţesc un fapt deosebit de important. în timp ce dreapta s-a divizat, prin abandonarea de către PNL a-CDR, stînga s-a coagulat într-o formulă mai

-puternică, de natură să se impună cu fermitate în viaţa politică românească. Dacă şi aşa, pînă acum PDSR conduce detaşat în preferinţele electoratului, de acum înainte, pînă la alegeri, are şanse de a-şi consolida poziţia. în această situaţie, cea mai vulnerabilă poziţie o ocupă Partidul Democrat. Politica lui Petre Roman - de a face orice pentru a ajunge la guvernare şi, totodată, de a lovi orbeşte şi-n stînga, şi-n dreapta - l-a condus la o veritabilă izolare atît faţă de celelalte forţe social-democrate, cît şi faţă de cele de dreapta şi centru-dreapta. De altfel, •

Foto : I. PETCU

peţcare)liderii|sihdicali£clujeni|9.îădreseazăttuturoNromâriilo

A î n c e p u t l a l a s i . C i n e v a f i

M C u tremuratiĂde>tragediaĂlideruluitdelsindicat|d e |la iT e proţ!aşljicare)ă|fost»asasinat»;cu

iTeZi):.

“Asasinatul comandat, petrecut în dimineaţa zilei - de 7 septembrie 2000 la Iaşi dovedeşte încă o dată (dacă mai era necesar), faptul că societatea românească a ajuns sâ trăiască o “democraţie” pe care, după ce am mîncat-o pe pîine, acum ne iese pe ochi şi pe urechi sau chiar mai rău, ne iese odată cu sufletul.

lată că fărădelegea (adusă la rang de realitate de către cei care şi-au asumat răspunderea de a lupta împotriva corupţiei, de a instaura supremaţia legii, de apune 15.000 de “superspecialişti ’ în slujba, binelui României) - îşi arată, “roadele” prin acţiuni de forţă ca aceea petrecută la Iaşi.

. Iată avertismentul la modul extrem: “Cei care încearcă să încurce planurile şi socotelile pe care şi le-au făcut unii potentaţi au soarta pecetluită”! Se încearcă astfel sâ se acopere şi să rămînă uitate jaful şi distrugerea la care economia României a fost supusă.

Milioane de români au ajuns să trăiască în mizerie si suferinţă

continuă. în zadar reprezentanţii celor expuşi direct suferinţei au spus lucrurilor pe nume, în zadar s-a spus despre distrugerea programată a economiei româneşti, despre condamnarea la o viaţă sub limita subzistenţei, a celor mai mulţi dintre români, pentru ca atunci cînd aceste

continuare în pagina a 6-a

Apel la solidaritateîn sem n de p ro te s t, so lid a rita te ş i o m ag iu fa c e m apel la

conştiinţa dum neavoastră ca luni, ;11. 09. 2000, în tre orele 8,30 - 8,40, oră la care a fo s t asasinat Ingineru l V IR G IL SĂHLEAN U - liderul de s in d ica t de la TEPRO laşi, să păstrăm un m om ent de reculegere. Fie ca această jertfă um ană să nu fi fo s t în zadar.

• i . B iro u rile execu tive ale u n iu n ilo r s in d ica le jud e ţen e C lu j

PNL se delimiteazăabsolut de PNICD»

Căile de colaborare între PNL şi PNŢCD sînt, după toate aparenţele, închise definitiv. “PNL va împiedica prin toate mijloacele legale înscrierea grupuscului y Remeş, considerînd demersuî neîndreptăţit şi plin de tupeu”, spune liderul PNL Cluj,

.deputatul Anton Ionescu, membru al Biroului Permanent Central al .partidului. Dacă CDR-2000 nu va renunţa la a integra grupul Remeş în alianţă, “se va analiza cu mare atenţie relaţia cu PNŢCD”, spune Ionescu^ . precizînd că “partidulyi, în, acest caz, i se aduc prejudicii, si atunci ei . (PNŢCD-n.r.) - vor fi consideraţi, în campanie, pur şi simplu adversari”.

Nesemnarea pactului de neagresiune propus de liberali pentru actualii componenţi ai arcului guvernamental, are în opinia deputatului clujean, o explicaţie evidentă: “PNŢCD are o reacţie de NU la orice propunem noi”.

La rîndul său, Valentin Naumescu (chiar vineri devenit lector universitar), candidat pentru deputăţie din partea PNL Cluj, ne-a declarat câ “deducţia logică a nesemnării p ro to co ­lului e un semn clar că ţărăniştii intenţionează să ne atace în campania electorală, avînd în vedere tendinţa evidentă a electoratului de centru-dreapta de a vota liberalii şi nu ţărăniştii. Ei simt cum. le

T itu s CRĂCIUNcontinuare în pagina a 16-a

„Calitatea produselor si serviciilor face diferenţa între bănci”

L i s

F3t‘

&m m

-dt'-n .

Aceasta este părerea preşedintelui Băncii Comerciale „Ion Ţiriac”, dl Anthony van der Heijden, exprimată vineri, la Cluj-bhipoca; cu ocazia inaugurării oficiale a noului sediu al sucursalei clujene a băncii.

Domnia sa a-mai adăugat că evenimentul la care participă este „ ... un alt important succes,-după' lansarea noului plan de afaceri al băncii, în luna martie 2000. Noul sediu al Sucursalei Cluj este primul care reflectă noua imagine instituţională introdusă cu cîteva luni iii urmă şi a fost proiectat ca o „ clădire multifuncţională”. Astfel, alături de spaţiile destinate

!operaţiunilor cu clienţii, clădirea mai cuprinde şi săli special amenajate pentru activităţi de training şi organizarea de conferinţe. _________________ Alin TUDOR

continuare în pagina a 12-a

O R G A N I 2 E U A

CONCURS DC AD M ITER Ep e n t r u a n u l u n i v e r s i t a r 2 0 0 0 - 2 0 0 1

p e n t r u s p e c i a l i z ă r i l e :

£Rmu4PItir -

* M A N A G E M E N T C lu j-N a p o c a* F îM A N T E -B Ă N G I-B U R S E C lu j-N a p o c a* IN F O R M A T IC Ă E C O N O M IC Ă

C lu j-N a p o c a* D R E P T B a ia M a re • D R E P T C lu j-N ap o c a

‘ S T IIN T E P O L IT IC E Cluj-Napoca* â tftN A & E M E N T Baia-M are' E D U C A ŢIE F IZ IC Ă s i M A N A G EM EN T j

i n S P t iR T B aia M are ► E D U C A Ţ IE F IZ IC Ă ş i M A N A G EM EN T I• In S P O R T C luj-N apoca j

’ ÎNSCRIERI: 11-22.IX.2000DATA A FIŞĂ RII REZULTATELOR: 24.1X.2000;TAXA DE ÎNSCRIERE L A A D M IT ER E ESTE DE 150.000 L E I TAXA D E ŞCOLARIZARE ESTE DE 410 USD LA ÎNV. D E ZI ŞI 360 USD LA-ÎNV F F CO N D IŢII DE A D M IT ER E ) * Pentm FACULTĂŢILE/SPECIALIZĂRILE: MANAGEM ENT FINANŢE-BĂNCI-BURSE, ŞTIINŢE POLITICE, DREPT, INFORMATICĂ ECONOMICĂ adm iterea se va face în funcţie de media de BACALAUREAT; * Pentru FACULTATEA DE EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI MANAGEMENT IN SPORT: 35% - deprinderi motrice; 35% - măiestrie sportivă;30% - m edia de BACALAUREAT;ÎN SC R IER I 5-12.IX.2000; EXAM EN 14-15.IX.2000

SEDIILE UNIVERSITĂŢII:BAIA MARE: Str. Universităţii nr. 23A, tel. 082 -2 1 5.530, 3 1

CLUJ-NAPOCA; str. Moţilor nr. 119, tel. 084-431.628; 191.830 (3974493)C E B TR A L Ă U 8 W I

# * i n i K i m

T ^ u l T * 3? ' T ^ S f in ţ i i ? i d r e p ţ i i d u m n e z e ie ş t i p ă r in ţ i l o a c h i m ş i A n a ; C u v . T e o r a n M ă r t u r is i t o r u l ; C alendaru l g recoca to lic: S îm b ă t ă d i n a in t e a în ă l ţ ă r i i S . C r u d : S s . l o a c h i m ş i A n a , p ă r in ţ i i P r e a s . F e e . M a n a ; S . S e v e r ia n , m . ( 3 2 3 ) .

• M î i n e : Calendarul ortodox: S f . M u c e n i ţ e M i n o d o r a , M i t r o d o r a ş i N i m f o d o r a ; C alendarul greco-catolio: D u m in ic a d i n a in t e a în ă l ţ ă m S f in te i C r u c i ; o s . M i n o d o r a ,

M i t r o d o r a ş i N im f o d o r a , m m . ( t , s e c . IV ) . .

V S a J i Q y . l î i * 4 s r A v J J i ' i J

• P R E F E C T U R A , C O N S I L I U LJ U D E Ţ E A N : 1 9 - 6 4 - J 6

• P R I M Â R I A C L U J - N A P O C A ; 1 9 - 6 0 - 3 0 • P R I M Â R I A D E J : 2 1 - 1 7 - 9 0 • P R I M Â R I A T U R D A : 3 1 - 3 1 - 6 0 • P R I M Â R I A C Î M P I A T U R Z I I ; 3 6 - 8 0 - 0 1 • P R I M Â R I A H U E D I N : 2 5 - 1 5 - 4 8 • P R I M Â R I A G H E R L A : 2 4 - 1 9 - 2 6

P O L I Ţ I A C L U J - N A P O C A :- 9 5 5 s i 4 3 - 2 7 - 2 7

• P O L I T I A F E R O V I A R Ă C L U J - N A P O C A : 1 3 4 9 - 7 6

• P O L I T I A D E J : 2 1 - 2 1 - 2 1• P O L IT IA T U R D A : 3 1 - 2 1 - 2 1• P O L IT IA C Î M P I A T U R Z I I : 3 6 - 8 2 - 2 2 .• P O L IT IA H U E D I N : 2 5 - 1 5 - 3 8• P O L IT IA G H E R L A : 2 4 - 1 4 - 1 4• P O M P IE R I I : 9 8 1• P R O T E C Ţ I A C I V I L Ă : 9 8 2• G A R D A F I N A N C I A R Ă C L U J :

1 9 - 5 2 - 2 3 s i ! 9 - 1 6 - 7 0 , i n t 1 5 8• D I R E C Ţ I A - G E N E R A L Â A M U N C I I Ş I

P R O T E C Ţ I E I S O C IA L E : 9 7 9 ;• S A L V A R E A ; 9 6 1• S A L V A R E A C F R ; 1 9 - 8 5 - 9 1 *• I N T E R N A Ţ I O N A L : 9 7 1• I N T E R U R B A N : 9 9 1

I N F O R M A Ţ I I : 9 3 1• D E R A N J A M E N T E : 9 2 1• O R A E X A C T Ă : 9 5 8• R .A . T E R M O F I C A R E : 1 9 - 8 7 4 8• S C M O N T E N A Y S A : 4 1 - 5 1 - 7 1• E A . A P Â C A N A L : 1 9 - 6 3 - 0 2• S .C . " S A L P R E S r S .A . : 1 9 - 5 5 - 2 2

S C P R I V A L : 1 7 4 3 - 8 6• D I S T R I B U Ţ I A G A Z E L O R

N A T U R A L E : - I N T E R V E N Ţ I I G A Z E9 2 8 : 4 3 3 4 2 4

• J A N D A R M I : 9 5 6 G A R A C lu j - N a p o c a : 9 5 2

• A G E N Ţ I A C F R :- i n t e r n a ţ i o n a l 1 3 4 0 - 0 9 ;- in te r n - 4 3 - 2 0 - 0 1 ;

T u r d a - 3 1 - 1 7 - 6 2 ;D e j - 2 1 - 2 0 - 2 2

• ALIANŢA ANTÎSU1C1D: 19-1647

XAROM: 26.04.1999-28.10.2000luni

07,30 - 16,45 18,00 .

- 08,30 09,15 • . 1735* 19.45

19,00 -

10.4520.45

m arţi07,0015,25

08,00 0830 16,15 - 19,45

09,0020,45

m iercuri '07 jO 18,00 18,55

0830 09,15 19,00 12,00 19,45 ^ 19,45

10,1512.4520.45 '

ifli0730153519,0020,45

08,30 ' 0820 '16,15 17,00 - 20,00 19,15 21,45 ' -

09,0018,4020,15

vineri09,1520,452055

10,15 07,45 21,45 14,00

. 21,45 19,15

08.4514.45 ţ 2b,15

sîmhătă11930 2030 11,00 12,00 1

duminică- • -14,20

- 20,1515,05' . 21,15

^ Preţ bilet: 955.000 lei, respectiv 960.Q00 leii.nni:

nwmm."

vineri:

Ouj-> Bologna 1030-12,05 Botognt-9Guj 1235-16.40 Cfoj*9Botogni 1030-1205 Bologna-Kluj 1255-16.40

, Cluj-) Bologna 1030-12,05 Bologna-KJuj 1255-16.40

Preţ bilet C luj - Bologna - C luj: 235$TELEFON: 13-01-16.

CURSE INTERNAŢIONALE > din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj- Napoca în zilele dc luni. marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta în zilele de marţi, miercuri, vineri şi simbâtâ la ora 11.00.• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare în zilele

dc joi ora 22,00 şi înapoiere din Budapesta în zilele dc vineri ora 16.00, , INFORMAŢII:

Autogara 1:14-24-26 _______Autogara II: 43-52-78_____

F I L M E1. 14 SEfTtMBRIE

R e p u b l i c a - M i s i u n e i m p o s i b i l ă - 2 , S U A - p r e m i e r ă ( 1 3 , 3 0 ; 1 6 ; 1 8 , 3 . 0 ; 2 1 ) ; v i n e r i , s î m b ă t ă , d u m i n i c ă - s p e c t a c o l e d e n o a p t e c u t a r i f r e d u s d e l a o r a 2 3 , 3 0

• V i c t o r i a - S h a o l i n c o w b o y , S U A - p r e m i e r ă ( 1 2 ; 1 4 , 3 0 ; 1 7 ; 1 9 , 3 0 ) ; A r t a - E u r i m a g e s - P a c t c u d / a v o î u / , S U A ( 1 1 ; 1 4 ; 1 7 ; 2 0 ) ‘ F a v o r i t

P la ja , S U A ( 1 3 ; 1 5 ; 1 7 ; 1 9 ) ‘ M ă r ă ş t i - A i s a s e / e a s i m ţ , S U A ( 1 5 ; 1 7 ) ; C r u c e a d e p ia t r ă - U l t i m u l b o r d e l , F t o m â n i a ( 1 9 )

T U R D A - F o x - P i e r d u ţ i î n s p a ţ i u , S U A ( 1 3 ; 1 5 , 1 5 ; 1 7 , 3 0 ; 1 9 , 4 5 ) DEJ - A r t a - A s f a l t t a n g o , R o m â n i a ( 1 7 ) ; P o v e s t e a n o a s t r ă ,

S U A ( 1 5 ; 1 9 ; 2 1 )G H E R L A - T e r o a r e n e v ă z u t ă , S U A ( 1 7 ) ; O m u l d i n l u n ă , S U A

( 1 9 ; 2 1 ) - j o i î n c h i s . ____________________________________________________________ ___________

F a rm a cii d e s e r v ic iu : s î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e : F a r m a c i a n r . 5 'C l e m a t i s * . P - | a Unirii nr. 10, te le fo n 1 9 - 1 3 - 6 3 , o r a r 8 - 2 0 . F a r m a c i a n r . 1 , P - ţ a U n i r i i n r . 3 1 , t e l e f o n 1 9 4 8 - 0 6 , o r a r 8 - 1 6 , F a r m a d a n r . 8 , s t r . H o r e a n r . 8 3 / 8 7 , t e l e f o n 1 3 - 0 4 - 1 3 , o r a r 8 - 1 4 , F a r m a c i a n r . 1 1 5 , s t r . N . P a s c a l y n r . 7 , t e l e f o n 1 4 - 5 8 - 9 8 , o r a r 8 - 1 4 , F a r m a c i a n r . 1 1 6 , s t r . B u c e g i n r . 5 , t e le f o n 1 6 - 1 8 - 2 1 , o r a r 8 - 1 4 ; P F n r . 3 ( G a r ă ) , P - ţ a G ă r i i n r . 3 , t e l . 1 3 . 0 4 . 2 6 , o r a r 8 - 1 4 , F a r m a d a " Z e a \ P - ţ a U n i r i i n r . 2 7 , t e l e f o n 1 9 - 7 5 - 9 6 , o r a r 8 - 1 5 , F a r m a d a " C e r t a ” v s t r . C t ă b u c e t n r . 5 , M ă n ă ş t u r . t e l e f o n 1 6 4 7 - 3 7 , o r a r 8 - 1 4 ; F a r m a d a T e r r a f a r m " , B - d u l 2 1 D e c e m b r i e n r . 4 , o r a r 9 - 1 4 , F a r m a d a ‘ A lm a " , P - ţ a M . V i t e a z u l n r . 2 6 , t e ie f o n 1 3 - 0 2 - 6 8 , o r a r 8 - 1 4 , F a r m a c i a ■ R e m e d iu m " , B - d u l 2 1 D e c e m b r i e n r . 1 5 0 , t e l e f o n 4 1 - 2 9 - 0 1 , o r a r 8 - 2 0 ,

F a r m a d a ‘ E l i x i r ” , s t r . F a b r i d i n r . 5 , t e le f o n 4 1 4 1 - 2 9 , o r a r 8 - 2 0 , F a r m a d a

" E lix i r -P lu s " , s t r . D o r o b a n ţ i l o r n r . 2 1 , t e le f o n 1 9 - 0 8 - 3 8 , o rar 8 -2 0 , F a rm a d a ‘ E u r o p h a r m U n i o n " , s t r . B u c e g i n r . 1 3 - 1 5 , o r a r 8 - 2 1 ;

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e ; F a r m a c i a n r . 5 " C l e m a t i s ” , P - ţ a U n i r i i n r . 1 0 , t e l e f o n , 1 9 - 1 3 - 6 3 , o r a r 8 - 2 0 ; F a r m a c i a ' R e m e d i u m " , B - d u l 2 1 D e c e m b r i e n r . 1 5 0 , t e l e f o n 4 1 - 2 9 - 0 1 , o r a r 8 - 2 0 , F a r m a d a " E lix ir ” , s t r . F a b r id i n r . 5 , t e l e f o n 4 1 4 1 - 2 9 , « r a r 8 - 2 0 , F a r m a d a " E u r o p h a r m U n i o n ” , s t r . B u c e g i n r . 1 3 - 1 5 , o r a r 8 - 1 4 .

F a rm a cii c u s e r v ic iu p e r m a n e n t: F a r m a d a " C o r a f a r m ” , s t r . I . M e ş t e r n r . 4 , t e le f o n 4 2 - 6 5 4 0 ; s t r . N a p o c a n r . 2 5 , . t e l e f o n 1 9 - 2 0 - 7 4 , F a r m a c i a " C y n a r a ” , C a l e a F l o r e ş t i n r . 7 5 , t e le f o n 42-62-72, o r a r n o n - s t o p .

F a rm a c ii c u s e r v ic iu p r e l u n g i t F a r m a d a T n t e r p h a r m ” , s t r . P r im ă v e r i i n r . 5 , t e l e f o n 4 2 - 7 1 - 9 5 , o r a r 8 - 2 2 , F a r m a d a " C le m a t is f a r m " , P - ţ a U n i r i i n r . 1 0 , t e l e f o n 1 9 - 1 3 - 6 3 , o r a r 8 - 2 2 .

G arda d e n o a p te : F a r m a c i a n r . 5 " C le m a t is ” , P - ţ a U n i r i i n r . 1 0 , t e l e f o n

• 1 9 - 1 3 - 6 3 , o r a r 2 0 - 8 .

S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e7 , 0 0 P l o a i a d e s t e le ( r ) ;

8 , 3 0 D i s n e y . p r e z i n t ă :* U r s u l e ţ u l W i n n i e ( d . a . ) ;

9 . 0 0 W o o d y , c i o c ă n i t o a r e a b u c l u c a ş ă ( d . a . ) ; 9 , 3 0 Z o r r o (s ) ; - 1 0 , 2 0 R o m â n i f ă r ă f r o n t i e r e ; 1 1 , 1 0 M ă n ă s t i r e a B is t r i ţ a : 6 0 0 d e a n i d e la c t i t o r i r e ( d o ) ; 1 1 , 4 0 C o l ţ A l b ( f .a . S U A 1 9 9 1 ) ; 1 3 , 0 4 - F . B . I . C - 1 6 ; 1 4 , 0 0 A r c ă M a r i n e i . . . ; - 1 6 , 0 0 A u t o C lu b ; 1 6 , 3 5 S p e c t a c o l u l l u m i i v ă z u t d e l o a n G r i g o r e s c u ; 1 7 , 0 5 D i n a s t i a S t r a u s s ( s ) ; 1 8 , 0 0 . T e l e e n c i c l o p e d ia ;1 9 . 0 0 J e n n y ( s ) ; 1 9 , 3 0 A i v r e a tu l ;2 0 . 0 0 J u r n a l . M e t e o ; 2 0 , 2 5 S p o r t ; 2 0 , 3 0 S u r p r i z e , s u r p r i z e . . / ( d i v . ) ; 2 2 , 3 0 , S t u d i o u l O l i m p i c S y d n e y 2 0 0 0 ; 2 3 , 3 0 J u r n a l ; 2 3 , 3 5 F u g a <f. S U A 1 9 9 6 )

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e . 7 , 0 0 * C e a s u l d e ş t e p t ă t o r ; 8 , 0 0

U n i v e r s u l c r e d i n ţ e i ; 9 , 0 0 D i s n e y p r e z i n t ă : . R e g e l e L e u , T i m o n ş i P u m b a a " ; 9 , 2 5 K i k i R i k i M i k i . . . ;1 0 . 2 5 K ik i R i k i M i k i . . . ; 1 1 , 0 0 V ia ţ a s a t u lu i ; 1 2 , 3 0 T e z a u r f o l c l o r ic ; 1 3 , 2 0 D e l u n i p î n ă d u m i n i c ă ; - H 4 , 0 0 N a ţ i o n a l T V B i n g o L i b e r t y ; 1 7 , 0 0 F o t b a l C a m p i o n a t u l N a ţ i o n a l ; 1 9 , 0 0 F e l i c i t y ( s ) ; 2 0 , 0 0 J u r n a l . M e t e o ;2 0 . 2 5 D u m i n i c a s p o r t i v ă ; 2 0 , 4 0 M e t r o ( f . S U A 1 9 9 7 ) ; 2 2 , 4 0 L a m u l ţ i - a n i , T i n a T u r n e r ! ( s p e c t a c o l , a n i v e r s a r ) I n v i t a t s p e c i a l B r i a n A d a m s ; 2 3 , 3 5 J u r n a l ; 2 3 , 4 0 S t u d i o u l . O l im p i c S y d n e y 2 0 0 0 .

t v r € > S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e 7 , 0 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a

(s ) ; 7 , 5 0 B J a n k e n e s e ( s / r ) ; 8 , 3 5 T o ţ i , î m p r e u n ă ; 9 , 2 0 O s i a l u m i i ; 9 , 5 0 T ib e r iu B r e d i c e a n u ( d o ) ; 1 0 , 3 5 O m u l i n v iz ib i l ( f . h o r r o r S U A 1 9 9 5 ) ; 1 1 , 4 5 C ă l ă t o r i a lu i N a t t y G a n n ( f . a . S U A 1 9 9 5 ) ; 1 3 , 2 5 A n i m a l e î n p e r ic o l (d o ) ; 1 4 , 2 0 U n î n g e r a d o l e s c e n t ( s ) ; 1 4 , 4 5 Ş t i r i ; 1 4 , 5 0 A t l a s ; 1 5 , 2 0 G h i d u l - c â l ă t o r u l u i i n d e p e n d e n t : D u b l i n ( d o ) ;1 6 . 1 5 D ' a l e l u ' M i t i c ă ; - 1 6 , 5 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s ) ; 1 7 , 4 0 B l a n k e n e s e ( s ) ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l T V R 2 ; 1 8 , 4 0 L u m i n i ş i u m b r e ; 1 9 , 3 5 T o p T V R 2 ; 2 0 , 3 5 A d e v ă r a t e . p o v e ş t i h o l l y w o o d i e n e : Anna-N ico le S m i t h ; 2 1 , 3 0 P r im u l v a l ( s ) ; 2 2 , 2 0 Ş t i r i ; 2 2 , 2 5 S t a r T r e k - V o y a g e r (s ) ;2 3 . 1 5 C l i p a m o r ţ i i ( t h r i l l e r S U A 1 9 9 1 ) ; 0 , 4 5 T V M M e s a g e r .

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e 7 , 0 0 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s / r ) ;

7 . 5 0 B l a n k e n e s e ( s / r ) ; 9 , 3 0 O r i z o n t u l s p i r i t u a l ( d o ) ; 1 0 , 0 0 F e r m a ( r e p . ) ;1 1 . 0 0 U n p o p a s p e s ă p t ă m î n ă ;1 1 . 1 5 A n i m a l e î n p e r i c o l ( d o / r ) ; 1 2 , 1 0 A r c a lu i N o e ; 1 2 , 4 0 S t a r t R e c ( m a g . ş t i i n ţ i f i c ) ; 1 3 , 2 5 A r t a a p ă r ă r i i ;1 3 . 5 5 M i z e r a b i l i i ( d . a . ) ; 1 4 , 2 0 U n î n g e r a d o l e s c e n t ( s ) ; 1 4 , 4 5 Ş t i r i ;1 4 . 5 0 V e d e r e a - o e x p e r i e n ţ ă s u b i e c t i v ă ( d o ) ; 1 5 , 3 0 G h i d u l c ă l ă t o r u l u i i n d e p e n d e n t S e y c h e l l e s ( d o ) ; 1 6 , 2 5 1 6 , 2 5 M e d a l i o n d e i n t e r p r e t : S a v e t a B o g d a n ; 1 6 , 5 5 D o m n i ş o a r a A n d r e a ( s ) ; 1 7 , 4 5 B l a n k e n e s e ( s ) ; 1 8 , 3 0 T e l e j u r n a l T V R 2 ; 1 8 , 4 0 T r a n s ( s y l v a n i a ) in s o li t ; 1 9 , 2 5 R e t r o ( d r a m ă R u s i a 1 9 9 8 ) ;2 1 . 0 0 P r i m u l v a l ( s ) ; 2 1 , 5 0 Ş t i r i ;2 1 . 5 5 B e a v i s & B u t h e a d ( d . a . ) ; ' 2 2 , 2 0 T e a t r u T V : . N i m i c d e s p r e H a m le t " ;2 3 . 5 5 T V M M e s a g e r .

T E A T R U L M A G H IA R- sîmbătă, 9 septembrie, ora 19: Mizantropul de Moliere- duminică, 10 septembrie, ora 19: CĂSĂTORIA deN.V, Gogol

S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e .7 . 0 0 P o r t r e t u l u n e i n a ţ iu n i ; 8 , 5 5

A e r o b i c S h o w ; 9 , 0 0 A v e n t u r i î n j u n g l ă ( s ) ; 9 , 3 0 M a r i r e g iz o r i - J a m e s

• C a m e r o n ( d o ) ; 1 0 , 3 0 C a s a ă n t a / f ? d e p i a t r ă ; , 1 0 , 3 0 T e n i s ;

1 3 , 0 0 î n c ă u t a r e a g lo r ie i ( s ) ;” 1 4 , 0 0 T o t u l d e s p r e S y d n e y ( d o ) ;

1 4 , 3 0 N e b u n i d e l e g a t ( c o , S U A 1 9 8 0 ) ; 1 6 , 3 0 F a s h i o n C lu b ; 1 7 , 3 0 S u b s o a r e l e A f r i c i i ( s ) ; 1 9 , 0 0 O b s e r v a t o r ; 1 9 , 4 5 A f a c e r i în c u r c a t e

. ( f . S U A ’ 9 0 ) ; 2 1 , 4 5 O b s e r v a t o r ;2 2 . 0 0 N a s h B r i d g e s ( s ) ; 2 3 , 0 0 L a n ţ u l p u t e r i i ( f . S U A 1 9 9 5 ) ; 0 , 5 0 M ă d o ( d r a m ă F r a n ţ a 1 9 7 6 ) ; 2 , 3 0 E v a d a r e î n p a r a d i s ( f . S U A ) ; 4 , 0 0 P o r t r e t u l . u n e i n a ţ i u n i ( r ) .

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e7 . 0 0 S u b s o a r e l e A f r ic i i ( s / r ) ; 8 , 3 0

K e l l y ( s ) ; 9 , 0 0 S u f l e t e r ă t ă c i t e ( s ) ;1 0 . 0 0 R o b o C o p - ( s ) ; 1 0 , 3 0 T o t u l d e s p r e S y d n e y ( d o ) ; 1 1 , 0 0 T e n i s ;

* 1 3 , 0 0 î n c ă u t a r e a g l o r i e i ( s ) ; 1 4 , 0 0 O p a c o s t e d e f r a t e ( s ) ; 1 4 2 0 L a î n ă l ţ i m e ( f . S U A 1 9 9 7 ) ; 1 6 , 0 0 R o s w e l l ( s ) ; 1 7 , 0 0 T e r a p i ep e r i c u l o a s ă ( d r a m ă S U A 1 9 9 7 ) ;1 9 . 0 0 . O b s e r v a t o r ; 1 9 , 5 0T e l e E u r o b i n g o S h o w ; 2 3 , 0 0 D o v a d a ( t h r i l l e r S U A 1 9 9 5 ) ; 1 , 0 0 In o c e n ţ i c u m î i n i m u r d a r e ( t h r i l l e r G e r . / F r . / I t . 1 9 7 5 ) ; 3 , 0 0 L a î n ă l ţ i m e ( f / r ) ; 5 , 0 0 K e l l y ( s / r )

S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e" * * * « 7 , 0 0 . Ş o im i i c ă lă t o r i ( d . a . ) ;7 , 2 0 V i t e a z u l T h o r ; 7 , 4 0 D e x , m a s c a t u l ( d . a ) ; 8 , 0 0 L a d y L o v e l y a r i d t h e P i x i e t a i l s ( d . a ) ; 8 , 3 0 A v e n t u r i l e lu i E B ( s ) ; 1 0 , 0 0 U r i a ş u l H a r r y ( s ) ; 1 0 , 3 0 W i l l i a m , S h a t n e r ' s :A T w i s t in t h e T a l e ( s ) ; 1 1 , 2 0 G i l l e t t e- L u m e a s p o r t u l u i ; 1 1 , 3 5 w w w . a p r o p o . r o ; 1 2 , 0 0 B u c ă t ă r i a iu i R a d u ;1 2 . 2 5 P r o m o t o r . E m i s i u n e a u t o ; 1 2 , 5 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 1 3 , 0 0 Z e r o ( s ) ;1 4 . 0 0 D r a g u l d e R a y m o n d ( s ) ; 1 4 , 3 0 C y b i l l ( ş ) ; 1 5 , 0 0 P r o f a s h i o n ( m a g ) ;1 5 . 3 0 R e v i s t a v e s e l i e i ( f . m u z . - S U A ’3 4 ) ; 1 7 , 0 0 F o t b a l D i v i z i a N a ţ i o n a lă ;1 9 . 0 0 Ş t i r i l e P r o T V ; 1 9 , 3 0 S t e a u a t a n o r o c o a s ă ( t a l k s h o w ) ; 2 1 , 3 0 H ă r ţ u i r e s e x u a l ă ( f . S U A 1 9 9 4 ) ;2 3 . 2 5 G o l u r i l e e t a p e i ; 2 3 , 3 0 C lanul S o p r a n o ( s ) ; 0 , 3 0 F a n t e z i i e r o t i c e ( s / e r ) ; 1 , 0 0 C y b i l l ( s / r ) .

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e 7 , 0 0 Ş o i m i i c ă l ă t o r i ; 8 , 0 0 D i a b o l i k

( d . a ) ; 8 , 3 0 J _ a d y L o v e l y L o c k s a n t h e P i x i e t a i l s ( d . a ) ; 9 , 0 0 S u p e r A b r a c a d a b r a ; 9 , 3 0 U r i a ş u l H a r r y ( s ) ;1 1 . 0 0 C o n f l i c t e l e o m e n i r i i : V i e t n a m ( d o . , u l t i m u l e p i s o d ) ; 1 2 , 0 0 P r o f e ţ i i d e s p r e t r e c u t ; 1 2 , 5 0 Ş t i r i l e P r o T V ;1 3 . 0 0 B e v e r l y H i l l s ( s ) ; 1 4 , 0 0 S u p e r b i n g o P r o T V ; 1 5 , 0 0 A u t o M P d e F o r m u l a 1 a l I t a l i e i ; 1 6 , 4 5 . S u p e r b i n g o P r o T V ; 1 9 , 0 0 Ş t i r i le P r o T V ; 1 9 , 3 0 A l l y M c B e a l ( s . e p . 1 ) ;2 0 . 3 0 F o t b a l D i v i z i a .N a ţ io n a lă ; 2 2 , 3 0 P r o c e s u l e t a p e i ; 2 3 , 0 0 V a c a n ţ a M a r e ; 2 3 , 4 5 ’ N e b u n d u p ă t i n e ( s ) ; 0 , 1 5 F a n t e z i i e r o t i c e ( s . e r ) ; 0 , 4 5 A u t o M P d e F o r m u l a 1 ( r ) ; 2 , 3 0 S t e a u a t a n o r o c o a s ă ( s ) ; 4 , 1 5 B e v e r l y H i l l s ( s / r ) .

S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e7 , 0 0 P r o g r a m , p e n t r u

c o p i i ; 1 0 , 0 0 C r e a t u r i s ă l b a t i c e ( d o ) ;1 1 . 0 0 S p o r t m a g a z i n ; 1 4 , 0 0 M o t o r ( r ) ; 1 4 , 3 0 E x p l o z i v ; 1 5 , 0 0 In f e r n u l î n d i r e c t ( f . I t a l i a ’ 8 5 ) ; 1 7 , 0 0 C o m i s a r u l R e x ( s / r ) ; ' 1 7 , 0 0 F o c u s - ş t i r i . M e t e o ; 1 9 , 0 0 R e a l T V ; 1 9 , 3 0 ■ I m p a c t ; 2 0 , 0 0 V r e i s ă f i i m i l ia r d a r ? ;2 1 . 0 0 P e r e c h e a p o t r i v i t ă ; 2 1 , 3 0 2 1- p o p i c e , c ă r ţ i ş i f e t e f r u m o a s e ; '2 2 . 0 0 A e r o p o r t u l ( s ) ; 2 3 , 0 0 I m p a c t ;2 3 . 3 0 C o m i s a r u l R e x ( s ) ; 0 , 3 0 S e x

o u N a d i n e ; 1 , 3 0 C r i m ă î n s f i i - e n g l e z e s c ( d r a m ă . S U A ’9 1 ) ; 3 , 0 0 F o c u s - e m is i u n e d e ş t i r i ( r ) .

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e 7 , 0 0 P r o g r a m p e n t r u c o p i i ; 1 0 , 0 0

C r e a t u r i s ă l b a t i c e ( d o ) ; 1 1 , 0 0 S t i l ( r ) ;1 2 . 0 0 C i n e m a g i a ; 1 2 , 3 0 T r a d i ţ i i ;1 3 . 0 0 P e t S h o w ; 1 3 , 3 0 P o z ă la

- m i n u t ( s ) ; 1 4 , 0 0 C lu b u l d e d u m in ic ă ;1 8 . 0 0 F o c u s - e m is i u n e d e ş t i r i ;1 8 . 3 0 R e a l T V ; 1 9 , 3 0 I m p a c t ; 2 0 , 0 0 V r e i s ă f i i m i l ia r d a r ? ; 2 1 , 0 0 A u r ş i

. d i n a m ic ă ( w . S U A ’9 8 ) ; 2 3 , 0 0 I m p a c t ;2 3 . 3 0 T r e i b ă n u ţ i î n f î n t î n . ă ( f . r o m a n t i c S U A , '9 0 ) ; 1 , 3 0 F o c u s - e m i s i u n e d e ş t i r i ( r )

S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i el / a o c 8 , 0 0 D a n D i a c o n e s c u î n

d i r e c t ( r ) ; 9 ,0 0 Ţ a r a s p i r i d u ş i l o r ;1 0 . 0 0 M o t o r e x t r e m ( r ) ; 1 0 , 4 5 E c o n o m i c A B C ; 1 1 , 0 0 Ţ a r a d e d in c o l o d e B u c u r e ş t i ( r ) ; 1 2 , 3 0 G u r a l u m i i ( r ) ; 1 2 , 3 5 D o c u m e n t a r ; 1 3 , 0 0 O r a u n u a v e n i t ; 1 3 , 0 5 S t u d i o u l T u d o r ' V o r n i c u ; 1 5 , 0 0 C l u b A B C ;1 5 . 3 0 D r a p e l l a a p ă r a r e ; . 1 6 , 3 0 L u m e a m i s t e r e l o r ; 1 7 , 0 0 R e n d e z - v o u s l a T e l e 7 ; 1 8 , 0 0 L u m e a î n c l ip a 2 0 0 0 ; 1 9 , 0 0 T e l e j u r n a l ; 1 9 , 4 5 D e r r i c k ( s ) ; 2 1 , 0 0 D o c u m e n t a r ;

- 2 1 , 3 0 O n o a p t e c u / A d r i a nP ă u n e s c u ; 1 , 3 0 R e n d e z - v o u s l a T e le 7 ( r ) ; 2 , 3 0 T e l e j u r n a l .

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e 8 , 1 5 M o t o r e x t r e m ; 9 , 0 0 D o m i n o ;

1 0 . 0 0 D r e p t u l l a a p ă r a r e ( r ) ; 1 1 , 0 0 î n j u s t i ţ i e ( r ) ; 1 2 , 0 0 L u m e a î n c l ip a 2 0 0 0 ( r ) ; 1 3 , 0 0 O r a u n u a v e n i t ; 1 5 , 4 5 C i n e t o u r ; 1 6 , 1 5 C u t i a m u z i c a l ă ; 1 7 , 0 0 F o r ţ a d e s t in u lu i ;1 8 . 0 0 G a l a T e l e 7 ; 1 8 , 5 0 P a r i u T r i o- L O T O ; 1 9 , 0 0 T e l e j u r n a l ; 1 9 , 3 0 "

. D o c u m e n t a r ; 2 0 , 0 0 D a n D i a c o n e s c u î n d i r e c t ; 2 1 , 0 0 C î n t e c u l ş i c a s a lu i; 2 1 , 5 5 P a r i u T r i o - L O T O ; 2 2 , 0 0 C e n a c l u l . T o t u ş i i u b i r e a ” ; 1 , 1 5 O r a u n u a v e n i t ( r ) ; 4 , 0 0 T e l e j u r n a l .

S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e ,1 0 . 0 0 Ş t i r i l e d e A c a s ă ( r ) ; 1 0 , 3 0

A c a s ă l a b u n i c a ( r ) ; 1 0 , 4 5 C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ( r ) ; 1 1 , 0 0 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s / r ) ; 1 1 , 3 0 F i o r e l l a ( s / r ) ;1 2 . 1 5 9 0 - 6 0 - 9 0 F o t o m o d e l e ( r ) ; 1 3 , 0 0 L a c a s a d e v is ( m a g ) ; 1 3 , 3 0 D o c t o r u l c a s e i ; 1 4 , 0 0 A c a s ă c u R u x a n d r a S ă r a r u ; 1 5 , 0 0 î n g e r s ă l b a t i c ( s ) ; 1 5 , 4 5 M i r a c o l u l iu b i r i i ( s ) ; 1 6 , 3 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i lo r ; 1 7 , 0 0 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s ) ; 1 7 , 3 0 F io r e l l a ( s ) ; 1 8 , 3 0 R a m o n a ( s ) ; 1 9 , 2 0 A l ş a p t e l e a c e r ; 2 0 , 1 5 A c a s ă l a r o m â n i " V r e m e a d e a c a s ă ; 2 2 , 0 0 P iscina u c i g a ş â ( f . S U A 1 9 7 5 ) . , '

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e1 0 . 0 0 C ă s u ţ a p o v e ş t i lo r ( r ) ; 1 0 , 3 0

D o c t o r u l c a s e i ( r ) ; 1 1 , 0 0 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s / r ) ; 1 1 , 3 0 F i o r e l l a ( s / r ) ;1 2 . 1 5 A c a s ă l a r o m â n i ; 1 3 , 3 0 V e r d i c t : c r i m ă ! ; 1 4 , 3 0 T r e i f e m e i ( s ) ; 1 6 , 0 0 l a - m ă a c a s ă ! ( r ) ; 1 6 , 3 0

- C ă s u ţ a p o v e ş t i l o r ; 1 7 , 0 0 D r a g o s t e ş i p u t e r e ( s ) ; 1 7 , 3 0 F i o r e l l a ( s ) ; 1 8 , 3 0 R a m o n a ( s ) ; 1 9 , 2 0 A l ş a p t e l e a c e r ( s ) ; 2 0 , 1 5 C o l u m b o : U n

p r i e t e n î n a c ţ iu n e ( S U A 1 9 7 4 ) ; 2 2 , 0 0 M a l i b u R o a d 2 0 0 0 ( d r a m ă S U A 1 9 9 2 , p . l l ) ; 2 3 , 3 0 A c a s ă l a r o m â n i .

Redacţia nu iţi asumă responsabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune..

D r . P E T R E § M U R E Ş A N 1

Str. I. P. Voiteşti nr. 2-4, Ap. 31 Tel.:-134.167 sau 094/660.771.

(Vezi pag, de publicitate)

_ S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e 5 : 0 0 - 8 : 0 0 L u p t a c u S o m n u l

u n e i 8 ; o o - 1 0 : 0 0 S u p e r w e e k e n d

UNIPLUS Radio

( ş t i r i d e w e e k e n d , r e c o m a n d ă r i c u l t u r a l e , h o r o s c o p , d e d i c a ţ i i ) ; 1 0 : 0 0 - 1 1 : 0 0 B ă tă l ia H itu r i l o r ( e m i s i u n e c o n c u r s î n d i r e c t c u a s c u l t ă t o r i i , u n j u r n a l d i n s h o w - b i z , ş t i r i ) ; 1 1 : 0 0 - 1 2 : 0 0 S t u d i o M - r e a l i z a t o r S o r i n M o c a n u ; 1 2 : 0 0 - 1 5 : 0 0 W e e k e n d în d o i: T u ţ i N o i - r e a l i z a t o r S o r i n M o c a n u ; 1 5 : 0 0- 1 6 : 0 0 F a b r i c a d e H i t u r i - r e a l i z a t o r D o m i n i q u e I a n c u ; 1 6 : 0 0 - 1 8 : 0 0 S u p e r 5 0 '- r e a l i z a t o r T o n y T e s i u . 1 8 : 3 0 - 1 9 : 0 0 C o n ta c t F ilm - r e a l i z a t o r L i a n a . S t a n c i u ; 1 9 : 0 0 - 2 2 : 0 0 S e a r ă d e s e a r ă ; 2 2 : 0 0 - 5 : 0 0 P în ă m î in e d i m i n e a ţ ă - r e a l i z a t o r M a n u e l A r m â n d . . P r o g r a m d e d i s c o t e c ă l a R a d i o C o n t a c t .

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e 5 : 0 0 - 8 : 0 0 L u p t a c u S o m n u l 8 : 0 0 - 1 0 : 0 0 S u p e r w e e k e n d ( ş t i r i d e w e e k e n d , r e c o m a n d ă r i c u l t u r a l e , h o r o s c o p , d e d i c a ţ i i ) ; 1 0 : 0 0 - 1 1 : 0 0 B ă tă l ia H i tu r i lo r - r e a l i z a t o r R ă z v a n P o p e s c u ; 1 1 : 1 0 - 1 1 : 2 5 T r u c u r i p e n t r u f e m e i - r e a l i z a t o r L a u r a I v â n c i o iu ; 1 1 : 5 0 - 1 1 : 5 5 C h e i e C o n t a c t M o t o r - r e a l i z a t o r R ă z v a n U n g u r e a n u ; * 1 2 : 0 0 - 1 3 : 0 0 H i t - i n t e r v i u - r e a l i z a t o r S o r i n M o c a n u ; 1 3 : 0 0 - 1 5 : 0 0 W e e k e n d î n D o i: T u ţ i N o i - ' r e a l i z a t o r S o r i n M o c a n u ; . 1 5 * 0 0 - 1 9 : 0 0 C o n ta c t FM : 1 9 : 0 0 - 2 2 . 0 0 S e a r ă d e s e a r ă ; 2 0 : 1 0 - 2 0 : 1 5 F ir d i r e c t c u A m e r ic a - r e a l i z a t o r A u r e l i a B o r i g a ; 2 1 : 0 0 - 2 2 : 0 0 O ra d e F o tb a l - r e a l i z a t o r B o g d a n D r a g o m i r ş i H o r i a I v a n o v i c i .

S îm b ă t ă , 9 s e p t e m b r i e 5 , 0 0 U n i p l u s d e

d i m i n e a ţ ă ; 8 , 0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ; 8 , 3 0 S i n d r o f i a d e W e e k e n d ; 1 2 , 0 0 P o p - P l u s ; 1 4 , 0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ; 1 4 , 3 0 P r o g r a m m u z i c a l ; 1 8 , 0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ; 1 8 , 3 0 D a n c e - m a c h i n e ; 2 1 , 0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ; 2 1 , 3 0 P a r t y .

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e >5 . 0 0 U n i p l u s d e d i m i n e a ţ ă ; 8 , 0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ; 8 , 2 0 S i n d r o f i a d e W e e k e n d ; 1 4 , 0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ;1 5 . 0 0 P r o g r a m m u z i c a l ; 1 8 , 0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ; 1 8 , 3 0 D a c ă d r a g o s t e n u e , - n i m i c n u e ; 2 1 . 0 0 P r o g r a m i n f o r m a t i v B B C ; 2 1 , 3 0 U n i p l u s n o c t u r n ; 2 3 , 0 0 P r o g r a m i n f o r r h a t i v B B C .i--------- — — : S î m b ă t ă , 9 s e p t e m b r i ei C t f T l l ! ' 8 . 0 0 - 8 . 3 0 B B C ; 8 . 3 0 - 1 0 . 0 0 ' i — - { C a fe a u a d e d im in e a ţă : 1 0 . 0 0 t o u n i r y v i / u b ( r ) ; 1 1 . 0 0 - 1 4 . 0 0 L a s f î r ş i t d e s ă p tă m în ă : 1 4 . 0 0 B B C : 1 4 . 3 0 N o i t i t lu r i • d e la c a s e l e d e d is c u r i: 1 5 . 0 0 A u d i o s e l e c t ,1 6 . 0 0 T e h n o m a n ia : 1 7 . 0 0 T o p -T e n : 1 8 . 0 0 B B C ; 1 9 . 3 0 S n e r g i a u 2 0 . 3 0 - 0 4 . 0 0 R a d i o d i s c o t e c a - D a n B r a d .

D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e 8 . 0 0 - 8 . 3 0 B B C : 8 . 4 5 - 9 . 0 0 E v a n g h e l i a d e

d u m i n i c ă : 9 . 0 0 C a fe a u a d e d im in e a ţă :1 0 . 0 0 D o a r o p o a n t ă s ă - ţ i m a i s p u n ( U c u F l o r e a ş i O v i d i u R a ţ i u ) ; * 1 1 . 0 0 S p o r t F M ( G e o r g e C i o t l ă u ş ş i ' A l i n B o ţ i o c ) ; 1 3 . 0 0 F o n o t e c a d e s u f l e t ( r ) 1 4 . 0 0 B B C : 1 6 . 0 0 C o u n t r y C lu b : 1 7 . 0 0 T o p ţ i - a ţ a ( r ) ; 1 8 - 0 0 B B C ; 1 9 . 3 0 H itm ix , 2 1 . 0 0 T a x i M u s ic .

G D R A D I O

Calea Turzii-, 134- 34+00 C lu j —Napoca

t e l e f o n u l , , p e n t r u , c o n c u r s u r i

■ t e l / f a x4 + 3 8 0 4 0 4 3 8 5 9 1

c c T r a d i-O ® e c t r a d i - O - r o - w w w . c d j r a d l o j r o

Ş î m b â t ă , 9 s e p t e m b r i e - r — § 0 0 B u n ă

R A D I O C L U J j j ) d i m i n e a ţ a - . u n

p r o g r a m m a t i n a l d e i n f o r m a ţ i i ş i m u z i c ă p r e z e n t a t d e A n d r e i H u ţ a n u . 8 , 0 0 1 0 , 0 0 *E m is iu n e a in l im b a m a g h ia r ă . 1 0 , 0 0 B u le tin d e ţ t i r i . 1 0 , 0 5 S e s a m d e s c h id e - te . P r e z i n t ă L i v ia I n c e u . 1 1 , 0 0 T r a n s m is ie d ir e c tă : F o tba l, D iv iz ia B , s e r ia a ll -a ; 1 3 , 0 0 R a d io ju r n a l B u c u r e ţ t i . 1 3 , 1 5 L u m e a m u z i c i i . P r e z i n t ă C i p r i a n R u s u . 1 6 , 0 0 E m i s i u n e a în l im b a m a g h ia r ă . 1 8 , 0 0 Ş t i r i . 1 8 , 0 5 A c u s t i c o n - c e n a c l u r a d io f o n ic . R e d a c t o r R a d u S ă p l ă c a n . 1 9 , 0 0 R a d io ju rn a l R a d io R o m â n ia A c tu a li tă ţi . 1 9 ) 5 D in g ră d in a c u flo r i m u l te , c î n t e c e ş i

j o c u r i p o p u l a r e , m u z i c ă p o p u la r ă l a c e r e r e a a s c u l t ă t o r i lo r . P r e z i n t ă G e l u F u r d u i . 2 1 , 5 0 Ş tiri. 2 1 , 5 8 în c h id e r e a p ro g ra m u lu i.

" D u m i n i c ă , 1 0 s e p t e m b r i e . „ ' 6 , 0 0 P r o g ra m m u z ic a l p e s ta fia d e u n d e

u ltra s c u r te c u fr e c v e n ţa d e 95,6 M H z, P r e z in t ă F lo r in P r u t e a n u ; . 8 , 0 0 Ştiri. 8 , 0 5 L a iz v o r d e c în t ţ i do r. M u z i c ă p o p u la r ă . P r e z i n t ă : G e l u F u r d u i . 9 , 1 5 A p ă r ă to r i i g lie i tr a n s i lv a n e . E m is i u n e a A r m a t e i . 1 0 , 0 0 M ileniul III. E m is iu n e r e a l i z a t ă d e p u b l i c is t u l C o n s t a n t i n M u s t a ţ ă . 1 1 , 0 0 R a d i o d u m i n i c a . E m i s i u n e d e d i v e r t i s m e n t . P r e z i n t ă : C o r n e l U d r e a . 1 3 , 0 0 R a d io ju r n a l R a d io R o m â n ia A c tu a lită ţi. 1 3 , 1 5 D ilig en ţa d e B iza n ţ . E m is iu n e d e m u z i c ă f o lk , p r e z i n t ă F lo r in S ă s ă r m a n . 1 4 , 0 0 E m is iu n e a în l im b a m a g h ia ră . 1 8 , 0 0 Ştiri. 1 8 , 0 5 P e lu z a ra d io . T a l k s h o w p e t e m e s p o r t i v e . R e d a c t o r M i h a i G o ţ i u . 1 9 j 0 0 R a d io ju r n a l R a d io R o m â n ia A c tu a li tă ţ i . 1 9 , 1 5 - 2 0 , 0 0 U n i v e r s e n ig m a t ic - e n ig m e le U n iversu lu i. R e d a c t o r : L u c i a S t a n a S e v i a n u . 2 0 , 0 0 M esa je sp ir itu a le . 2 0 , 0 5 D in g r ă d in a c u flori m u lte . P r e z i n t ă ' C o d r u ţ a A r o n V T r t i c . - 2 1 , 5 0 Ş t i r i . 2 2 , 0 0 în c h id e r e a p r o g ra m u lu i . ■ , '

C A B IN E T M E D I C A L O N C O L O G I CC L U J - N A P O C A ,

s t r . P R O F C / O R T E A rtr.9 (c a rt ie r G r ig o r e s c u )

C O N S U L T A Ţ II:

P ro f .d r . L U C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie)

L, Ml: 15-18; Ma, J: 16”-18™D r. V A L E N T IN P O P E S C U

(Chirurgie, Oncologie)Ma, J: 1430-16; V: 15-17

S: 9 - 11D r. D A N -S O R IN P O P E S C U

( U r o l o g i e )L, Mi: 18-20; Va, J: IB^O

V: 16-20 P R O G R A M A R E :

tel/fax (064) 18.76.04 în timpul orelor de funcţionare

a cabinetului

^ P O L IC L IN IC A ^ IN T E R S E R V IS A N

s t r . P a s c a ly n r . 5 , c a r t . G h e o r g h e n i

IN T E R N E ♦ C A R D IO L O G IE ♦ N E U R O ­L O G IE ♦ P S IH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O ­

L O G IE ♦ R E U M A T O L O G IE ♦ E C O G R A ­

F IE ♦ A L E R G O L O G IE ^ D E R M A T O L O ­

G I E ♦ C H I R U R G IE ♦ O R T O P E D IE

♦ O .R .L . ♦ O F T A L M O L O G IE ♦ G IN E ­

C O L O G IE ♦ O N C O L O G IE ♦ P E D IA T R IE

♦ U R O L O G IE ♦ A C U P U N C T U R A RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE •

ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVA - GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalografie - Electromiografie - Examinări

Doppîer - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină

Tratamente LASER L A B O R A T O R C O M P U T E R I Z A T (B io c h im ie - B a c te r io lo g ic Im u n o lo g ie - P arazito log ie D e te rm in a re R h - Teste de s a r c in ă - A n t ig e n H B S - E lis a T e s t - E x a m in ă r i c ito lo g ice p e n tru d e p is ta re a c anceru lu i de col u te rin - In ves tig a ţii p entru

s te rilita tea fem inină ; i m ascu lin ă)

Z I L N I C , i n c l u s i v D U M I N I C A

o r e l e V - 2 1

M e d i c d c g a r d ă ; o r e le 2 1 - 7

R eze rv are , c o n s u lta ţ i i , la te l. 4 1 .4 1 .6 3 . ’ J

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 166, ap. S Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr. Socolov Mihaela - medic primar

Tratamente stomatologice complexe:

• t e r a p ie• p r o t e t ic ă (c e r a m ic ă )• c h i r u r g ie ( r e z e c ţ i i , im p la n t e )

Programări zilnic Ia tel.: 430.028ORAR

Luni • Vineri: 9-19 Sîmbătă: 10-13

P e n t r a s t o d e n t i / ţ n e n s i o h a r i : ş o m e r i i l e d u c d r e f z O V

CABINET MEDICAL PRIVATProf. Dr. loan HUŢANU

C l u j - N a p o c a , s t r , O b s e r v a t o r u l u i

n r . 1 3 , a p . 1 2

( a u t o b u z e : 3 5 , 4 3 , 4 6 )

j C o n s u l t a ţ i i ; t r a t a m e n t e :

C H IR U R G IE IN F A N T IL Ă ,O R T O P E D IE , U R O L O G IE P E D IA T R IC A ,

M A L F O R M A Ţ I I C O N G E N I T A L E .

L: 1 4 ,3 0 - 1 6 ; M a , J: 1 7 -1 9 ^

P e d i a t r i e ; :

L : 1 6 - 2 1 ; M a J : 1 9 - 2 1 ; M i , V :

1 4 - 2 1 ; S : 9 - 1 1 . V

M e d i c i n ă g e n e r a l ă ;

A C U P U N C T U R A . '

M a , J ; 1 5 - 1 7 ; S : 1 1 , 3 0 - 1 3 , 3 0 .

H O M E O P A T IE : M a , M i , J : 9 - 1 2 . In fo rm a ţii, p r o g r a m ă r i, te le fo n : ( 0 6 4 )

1 2 - 4 6 -7 5 , z i ln ic în t r e o r e le 9 - 2 1 .

RADIO RENAŞTERE/

91,2 MHz FM

PROF. DM Dr. MIHAI CALUGARD Dr. ANGELA CĂLU6ĂRU

S t r . P r a h o v e i n r . 1 1 .(lingă biserica Bob)

. L, Mi, V - 17-20S ” . - 8-12. .

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.68

L in ia te le fo n ic ă d e in te r v e n ţ ie în c r iz ă ş i p r e v e n ţ ie â s u ic id u lu i in iţ ia tă d e

L M I IU T O U a DU sM t a t e m iv t a iJ c u :.i

s tă la d is p o z iţia d v s . d e lu n i p în ă v in e r i , î n t r e o r e ie 8 - 2 2 . Vă a ţte p tă m apelurile la num ărul 186864.

Aici ar putea fireclama dumneavoastră Ku:/a \

Ziaail nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

R O M P R E S şi M EDIAFAX.

: i l S l g l l S g if tâ V Ş

!n ciuda prosperităţii economice, ii nu sînt mulţumiţi

(‘‘The New York Times”)“Polonia o duce mult mai bine,

dar polonezii nu simt acest lucru; cu toate acestea este cert că polonezii o duc mai bine decît cred ei câ o duc”, a declarat dl Jacek Kuchaerczyk, director adjunct al Institutului de Relaţii cu Publicul - o organizaţie poloneză independentă de sondare â opiniei publice;

Intr-o ţară de circa 42 de milioane de locuitori, există deja 2 milioane de întreprinderi private mici şi mijlocii. Cu toate acestea, polonezii par să nu ţină cont prea mult de rapidul progres economic, considerînd că acesta nu corespunde totuşi orizontului lor 'de aşteptare. Dacă tinerii polonezi sînt mult mai plini de încredere, populaţia adultă se teme mai ales de marginalizarea ei, pe de o parte ca indivizi, în cadrul societăţii poloneze, pe de altă parte ca naţiune, ca urmare a eforturilor Poloniei de a intra în pasta comună a ţărilor Uniunii Europene'. Sondajele efectuate de organizaţia mai sus amintită arată că 50 la sută dintre polonezi cred că Polonia o duce mult mai bine comparativ cu starea în care se afla acum zece ani, doar 30 la sută dintre ei neadmiţînd înregistrarea vreunui salt economic.

Schimbările socio-economice i-au îngrijorat mai ales pe cei aflaţi în jurul vîrstei de 40 de ani; paradoxal, reformele masive de descentralizare a sistemului economic aplicate de guvemu} Solidarităţii'în sectorul educaţiei, sănătăţii şi asistenţei sociale au avut şi ele un impact neaşteptat, generînd o inexplicabilă anxietate în rîndul polonezilor.

Un alt motiv de îngrijorare invocat este legat de siguranţa

- personală a cetăţenilor şi de rata

criminalităţii; în acest context, polonezii sînt nemulţumiţi de activitatea poliţiei, care în unele cazuri nu reuşeşte să facă faţă situaţiilor-limită.

Nu în ultimul rînd, polonezii nu şe arată foarte îneîntaţi de perspectiva de a se integra în UE din mai multe motive; fie exigenta competiţie la care vor fi provocaţi, fie deoarece resimt integrarea ca pe un factor de; diluare a identităţii etnice, pentru care polonezii s-au lupta secole întregi. Aşadar, care este de fapt coşmarul polonezilor? Acela ca ţara lor să fie “Mexicul Germaniei: mult prea mîndru ca să se lase bătut, dar în dezavantaj evident în vecinătatea , unui stat mult mai bogat şi mai mare decît el”, a apreciat comparativ un ambasador european.

“Poionezii sînt prea pesimişti în zilele noastre”, a declarat dna Halina Binczak - redactor pe probleme economice, la un respectabil cotidian polonez, “RzeczpOspolita”. In sondaje, doar 8 la sută dintre polonezi cred că procesul de reformă este pe drumul cel bun. Cu cinci ani în urmă, polonezii erau mult mai optimişti decît acum, a mai adăugat acesta.

Aşa cum se întîmplă în toate ţările fost comuniste, corupţia şi birocraţia joacă în continuare un rol important mai ales în aranjamentele politice. Guvernul polonez a cerut anul trecut chiar intervenţia Băncii Mondiale în rezolvarea unor cazuri de corupţie; concluzia celor de la BM a fost aceea că principala problemă este la nivelul miniştrilor şi a judecătorilor.

Pe plan economic, cea mai acută problemă a Poloniei, de asemenea, tipică ţărilor ex-comuniste, este cea

'a deficitului bugetar, creşterea consumului intern, implicit a importurilor este neacoperită de exporturi şi productivitate, în timp ce datoriile externe cresc cu

repeziciune. Deficitul declarat în prezent este de circa 8 la sută. De aceea guvernul polonez trebuie să-i încurajeze mai mult pe exportatori, acordîndu-le credite şi scutiri de taxe; în caz contrar, guvernul riscă declanşarea unei deprecieri masive a monedei naţionale, fapt ce ar atrage după sine diminuarea injecţiilor de capital străin care în prezent reuşesc să acopere deficitul bugetar.

In pofida dezechilibrului dintre importuri şi exporturi, acestea din urmă s-au mărit în ultimii zece ani; acum, 70 la sută dintre ele se îndreaptă spre statele UE şi doar 10 la. sută spre Rusia, a declarat dl Witold M. Orlowski, din partea Centrului Independent de Studii Economice. în acest ritm, creşterea .economică poloneză a fost de 5 la şută anual, pe parcursul ultimilor şapte ani., Pentru acest • an, guvernul estimează că investiţiile de capital străin vor fi de circa 12 miliarde de dolari, comparativ cu cele 8 miliarde' de dolari de anul trecut. Este un vot cert de încredere al unor importanţi oameni de afaceri străini.

'“Este o realitate copleşitoare - Polonia chiar merge pe drumul cel bun; şi nu avem de-a face cu'o mică ţară est europeană care se străduieşte din răsputeri să îşi ţină capul deasupra apei, ci cu o ţară care încearcă sâ îşi ocupe locul ei în Europa”, declara un ambasador occidental.

Agricultura rămîne se pare cea mai serioasă provocare, la nivel structural, în cadrul procesului de modernizare a Poloniei. Circa 25 la sută dintre agricultori trăiesc în sate sărace, în ferme, iar din cele 2,1 milioane de ferme doar jumătate au reuşit sâ îşi vîndă produsele pe piaţă.

Sfîrşit de drum pentru unul dintre ultimii dictatori din Asia(BBC News)

' Procesul de corupţie al liii Suharto marchează, sfîrşitul drumului pentru ex- preşedintele indonezian, într-o ţară şi o îume care s-a schimbat radical de la venirea sa la putere, în 1966. Deja înaintea lui, majoritatea dictatorilor din regiune - sprijiniţi de SUA şi celelalte ţări occidentale în epoca războiului rece - au părăsit scena, umiliţi, iar alţii în închisoare. Fostul preşedinte filipinez Ferdinand Marcos, forţat să fugă din ţară, conducătorul Bangladeshului Muhâmmad Ershad şi sud-coreeanul Chun Doo Hwan, răsturnaţi de la putere prin mişcări democratice, au fost tîrîţi astfel injustiţie, fiind acuzaţi de corupţie. La 79 de.ani, aceeaşi soartă îl aşteaptă pe Suharto,

" indiferent dacă s e . prezintă sau mi la proces, Dar avocaţii săi susţin că suferă de* sechele neurologice ireversibile, în urma unui atac cardiac, ceea ce îl face .inapt de a-fi judecat.

Unii dintre apropiaţii săi susţin că ^adevărata cotitură datează de fapt din

1986, cînd a murit soţia sa Tien, cel mai apropiat confident, poreclită de detractorii săi “Madame 10 la sută”.

Aviditatea celor şase copii ai lui Suharto, aflaţi în fruntea- unor imperii industriale, nu mai „cunoştea limite. “Nimeni nu putea demara un proiect în Indonezia fără acceptul unuia dintre copii”, povesteşte un diplomat.

Cariera fostului general se va distruge definitiv după zece ani. Criza asiatică din 1997 a îngenuncheat ţara. Corupţia şi nepotismul au devenit atunci cu atît mai. şocante. Studenţii au manifestat pentru

'mai multă democraţie. Revoltele s-au extins. Suharto, părăsit de armată, a demisionat la 21 mai 1998.

în orice caz procesul afectează foarte puţin moştenirea lui Suharto, fără a se atinge de partea cea mai sumbră a celor 32 de ani de putere, apărută în momentele

-tulburi ale represiunii din 1965-1966 a unei tentative de lovitură de stat, atribuită puternicului partid comunist, din rîndurile căruia 500.000 de- membri sau simpatizanţi vor fi ucişi, iar alţi 700.000 azvîrliţi în închisoare.

Supravieţuitorii lagărelor de detenţie - între care celebrul scriitor Pramoedya Ananta Toer, ţinut în închisoare timp de

14 ani fară a fi judecat - pot vorbi acum.în Timorul oriental, invadat în 1975

din ordinul lui Suharto, teatrul unei teribile represiuni timp de 25 de ani, laureatul premiului Nobel pentru pace Jose Ramos Horta cere în continuare ca Suharto să fie judecat pentru genocid.

Numeroşi indonezieni, îndeosebi din rindurile armatei, apreciată că Suharto - în cazul Umorului oriental, unde gherila de inspiraţie marxistă proclamase independenţa în 1976 - a suportat “efectul domino-ului” al unei “contaminări comuniste”, după înfrîngerea americană din Vietnam.

Dar, în acelaşi timp, Suharto, ca şi autocratul sud-coreean Park Chung-Hee, le-a lăsat numeroase realizări celor 210. milioane de indonezieni. Sub autoritatea “părintelui dezvoltării”, Indonezia - care a înregistrat rate de creştere economică de peste 7 la sută, în anii ’80 - practic şi-a asigurat necesarul de orez din producţie proprie şi şi-a dezvoltat industria. O asemenea reglementare îi va permite lui Suharto să-şi sfîrşească zilele în linişte, în vila sa din Jakarta.

Procesul fostului preşedinte indonezian a fost, însă, amînat cu două săptămîni, pînă la 14 septembrie, la cererea avocaţilor, care au invocat câ Suharto (79 de ani) este prea bolnav pentru a se prezenta la proces. El trebuia să apară la tribunal la 31 iulie, la ora locală 10,00 (13,00 GMT), dar avocaţii lui au ‘declarat că starea de sănătate mentală şi fizică pun sub semnul întrebării capacitatea lui de a compărea în faţa justiţiei.

Suharto este învinuit că a delapidat sute de milioane de dolari din fondurile statului în timpul celor 32 de ani cît s-a aflat la putere. Judecarea lui este considerată un test-cheie de către actualul guvern indonezian în ce priveşte stoparea crimei. Cîndva un om puternic, Suharto riscă închisoarea pe viaţă dacă dste găsit vinovat, deşi actualul preşedinte indonezian, Abdurrahman Wahid, a declarat că intenţionează sâ-1 ierte dacă va fi inculpat. Suharto; care în ultimele luni a suferit cel puţin două infarcturi, respinge acuzaţiile formulate împotriva lui şi s-a oferit să retumeze orice fonduri în legătură cu care procurorii pot dovedi câ au fost obţinute ilegal.

Poziţia Chinei fală de multiple probleme interne si internaţionale, explicată de preşedintele Jiang Zemin(CBS)

în continuare, Jiang Zemin a deschis subiectul Spionului chinez Wen Ho Lee, acuzat că ar fi lăsat să se scurgă informaţii tehnologice secrete aparţinînd SUA, liderul chinez subliniind că acesta nu lucru pentru China.

Zemin: Vă pot spune sincer că, în cazul Wen Ho Lee, China nu are nici un amestec. Ştim doar că este un foarte bun cercetător. Nu ar trebui să pară cuiva suspect faptul că acesta a venit în China pentru a se întîlni cu colegii de breaslă, este ceva normal printre cercetătorii chinezi care circulă sau lucrează în afară. Nu ne putem pronunţa care sînt adevăratele motive politice din spatele acestui caz, dar cert este câ Wen Ho Lee este considerat de chinezi un om de ştiinţă renumit.

într-un moment de relaxare, Jiang Zemin i-a spus reporterului că, în vremea cînd era elev în ciclul gimnazial, a studiat discursurile lui Thomas Jefferson şi Abraham Lincoln, ba chiar s-a oferit să recite din memorie un paragraf dintr-un astfel de discurs, referitor la libertatea şi egalitatea oamenilor, Mike Wallacel-a întrebat de ce a reţinut tocmai această bucată. „

Zemin: M-a fascinat afirmaţia “toţi oamenii sînt creaţi să fie egali” şi

trebuie să vă spun că a avut un mare impact asupra generaţiei noastre. De asemenea cred că spusele lui Abraham Lincoln, împreună cu un alt paragraf memorabil - “guvernul poporului, pentru binele poporului- şi reprezentînd puterea poporului nu va dispărea de pe Pămînt” - continuă să fie un ţel urmărit de liderii americani.

Wallace: De ce poporul american îşi poate alege liderii prin vot liber, iar dumneavoastră nu aveţi încredere în poporul chinez în ceea ce priveşte alegerea liderilor naţionali?' Zemin: Eu sînt un preşedinte ales, chiar dacă SUA şi China au sisteme electorale diferite, ceea ce este, nu-i aşa firesc. Fiecare ţară are propriul său sistem politic, electoral etc, deoarece avem de-a face cu culturi şi mentalităţi diferite, tradiţii proprii şi diferite nivele de educaţie şi. dezvoltare economică. .

(Amintim că preşedintele Jiang Zemin a fost ales de către liderii Partidului Comunist. Alegeri publice au loc doar în anumite sate sau mici oraşe, iar candidaţii trebuie sâ fie membri ai Partidului Comunist Chinez sau independenţi).

Wallace: De ce China are un singur partid de guvemămînt?

Zemin: De ce să avem partide de opoziţie? încercaţi să grefaţi valorile americane şi sistemul politic american pe structurile celorlalte state ale lumii,

ceea ce nu mi se pare foarte-înţelept. Aş vrea să fiu sincer: SUA şi China diferă substanţial în privinţa sistemului de valori. Americanii interpretează mereu situaţiile

ainternaţionale prin prisma propriului cod de valori, ceea ce inevitabil conduce la neconcordanţe. Vrem să învăţăm de la occidentali tehnologia şi progresele ştiinţifice,'m odele economice, dar importurile trebuie neapărat adaptate condiţiilor noastre specifice. Este de altfel metoda prin care am reuşit, să progresăm considerabil în ultimii 20 de ani.

Standardul de viaţă al chinezilor a crescut simţitor în ultimul timp. Şi aici, ca şi în SUA, prosperitatea economică determină gradul de satisfacţie şi încrederea pe care populaţia le are faţă de activitatea guvernamentală. Jiang Zemin pare convins că majoritatea" chinezilor apreciază monopolul unui singur partid drept garanţia coeziunii naţionale şi a bunăstării. Supremaţia Partidului Comunist este percepută în termeni de stabilitate, apreciată uneori în defavoarea respectării drepturilor şi libertăţilor omului.

Wallace: Ce părere aveţi de cum sînt respectate drepturile omului în China şi, în acest context, cum se

justifică acţiunea de persecutare a sectei religioase Falung Gong de către guvern?

Zemin: Liderul lor, Li Hongzhi, pretinde că este reîncarnarea lui, -Buddha şi a lui Iisus Hristos, avertizînd că se apropie apocalipsa şi

‘ că Pămîntul va exploda. Impactul pe care l-a avut asupra multor familii a fost dezastruos: fie s-au destrămat, fie au fost pur şi simplu ruinate. Cît despre persecutare, vă spun că deocamdată nici un membru al sectei nu a fost condamnat. Dimpotrivă, doctrina sectei i-a împins pe mii de membri ai ei să se sinucidă.

Wallace: Ce ne puteţi spune despre persecuţia, dacă există, a creştinilor care locuiesc în China.

Zemin: Nu este vorba de nici o persecutare a creştinilor de aici, deoarece noi respectăm diferenţele interconfesionale, Constituţia însăşi fiind cea care protejează libertatea religioasă. Nu trebuie făcută vreo legătură cu secta Falung Gong: ea nu este o confesiune religioasă, ci un cult malefic, care nu are nici . o legătură cu creştinismul. '

Wallace: Vă întreb acum despre gradul de libertate a presei, cunoscut fiind faptul că permiteţi guvernului să controleze strict presa chineză.

Zemin: Presa trebuie sâ fie un soi de purtător de cuvînt al Partidului. Cred că fiecare ţară şi fiecare partid

din lume ar trebui să aibă o publicaţie în paginile căreia sâ îşi facă publică ideologia. în China există o libertate a presei, dar care se subordonează intereselor naţiunii. Cum poate fi tolerată, în general, o libertate care se opune intereselor poporului?

Wallace: Ce credeţi - este viaţa din SUA mai decadentă decît cea din China?

Zemin: Date fiind diferenţele specifice dintre naţiuni - cod de valori, tradiţie, credinţă religioasă etc, ceea ce americanii nu consideră a fi decadent în SUA, noi aici le-am putea percepe însă ca fiind decadent şi invers. De aceea v-am şi spus adineaori că trebuie să fim. selectivi.

Ajuns în SUA pentru a participa la Summit-ul Mileniului, Jiang Zemin se va întîlni cu oameni de afaceri americani, pentru a-i convinge câ merită să îşi mărească investiţiile de capital din China, cunoscînd că marile corporaţii americane au rîvnit dintotdeauna la imensa piaţă de consum creată de cele peste 2 miliarde de locuitori. Preşedintele chinez îşi doreşte construirea unor relaţii comerciale normale cu SUA, aprobate şi de către Senatul american. .

Jian Zemin a încheiat interviul spunînd că este convins câ acesta va contribui în felul său la promovarea prieteniei şi înţelegerii reciproce dintre cele doua popoare.

A i c i ar putea fi 8 rec lam a dum neavoastră

1828 - S-a născut scriitorul rus Lev Nicolaevici Tolstoi

(m. g 0 .X I.1910).

•■zsmM U bătă-duminică. 9-10 septem b * * W ; î:sW

P rezen ţă e liyeană la Festivalul de Trom bon de la dtreeht

N u cu miilt timp în urmă s-a desfăşurat la Utrecht (O la n d a ), F e s t iv a lu lInternaţional de Trombon, care a reunit peste 600 de participanţi din peste 35 de ţâri.

R om ân ia a fost reprezentată la festival de doi artişti d in diaspora: clujeanul (aciim şi cetăţean can ad ian ) G e o rg eF reu n d lich şi A lexandru L ă s c a ie - d ir ijor al O rchestrei de Cam eră şi v io lo n is t al O rch estrei S im fo n ic e d in H aga (Olanda). .

Nu au lipsit cei mai'buni trombonişti ai lumii: Alairi Trudei (Canada), Christian Lindberg (Suedia), Joseph A lle s s i (S U A ), C arsten

Svanberg (Danemarca) etc.A şa cum ne-a obişnuit în

u ltim ii ani, clujeanul s-a situat şi de această dată la în ă lţ im e . Ca urm are, a evoluţiei sale, George a fost invitat, împreună cu Alain Trudei (incontestabil unul dintre primii 2-3 trombonişti ai lum ii), sâ ţînă mai multe p re leg e r i pentru tineri m uzicieni olandezi.

M en ţion ăm că artistul G e o rg e F r e u n d lic h . face parte d in C onducerea Orchestrelor Canadei, este m em bru al, O rchestrer S im fo n ic e d in Tim m ins (Ontario) şi al formaţiei de jazz “The^Timmins AII Star B ig Band”, fiind premiat de n en u m ărate ori pentru evoluţiile sale la saxofon,

trom bon şi pian, dar, deopotrivă, si pentru întreaga sa im p licare în viaţa muzicală canadiană.

Pe de altă parte, doctorul George Freundlich, director m ed ica l la Bingham M em orial H ospital din M atheson. (Ontario), este deţinătorul “Premiului de Excelentă” pc 1999 pentru rezultate excepţionale pe tărîm medical.

Emil LUCA

D octoru l s i artistul c lu jean G e o r g e F R E U N D L I C H

(stîn ga), alături de m aestrul

A la in T R U D E L ; unul dintre ce i m ai m ari

trom bonişti ai lu m ii

" P i e s e & C k ir A S u t e

Iris - Cristi Minculescu / voce, D oru B o b e ică / bas, N e lu D u m itrescu I tobe, V a lte r P o p a / ch - în cei peste 23 de ani de existenţă a trecut şi a depăşit exam enul motivaţiei artistice, devenind în timp grupul a cărui longevitate se explică, din ”n" puncte d e v e d e re , prin ca lita tea actu lu i interpretativ şi a creaţiilor, prin legătura şi relaţia cu publicul. Legături afective strinse, exprim ate la fiecare concert prin diferite m ijloace, de la aplauzele la scenă deschisă la dans sau / şi cîntec.

Am regăsit sound-ul Iris şi în concertul de joi seara, inaugural pentru aniversarea celor patru ani de muzică, de cea m ai bună calitate, zicem noi, de la D iesel C lub , practic, un minifestival ce se vrea şi ce este reprezentativ. Am vorbit despre sound -u l Iris, sim ţit în com poziţiile grupului, N o a p te a , De v e i p leca , Să nu crezi n im ic , S tra d a ta , p iese ce ş-au impus conştiinţelor noastre, piese care vorbesc despre o carieră solidă a celor de la Iris , care fac din Iris o p rezen ţă em blem atică.

D e m o ste n e SOFRON

^ .e c tc c tc c o tid ie n e

( J n d i c ţ i o n a r . . . d e t o t h a z o lD E FIN IŢ II EPIGRAM ATICE.

D icţionar - culegere. Selecţia epigramelor şi îngrijirea ediţiei: V alerian 'L ică . Prefaţă: George C o rb u . Ploieşti, Ed. Premier, 2000 (Seria: “Epigrama 2000"); a p ă ru tă sub egida Uniunii E p ig ram iş tilo r din. R om ânia, cuprinde 91 de autori cu 468 de catrene, publicate în ultimii 30 de a n i.’

George Corbu, în prefaţă, ne spune că “Alături de Dicţionarul in te lectu alilo r, al lui Şofronie Ivan o v ic i şi de D ic ţio n a ru l u m o ris tic ă l lim bii rom âne, alcătuit de Tudor Muşatescu, D ic ţ io n a r u l de d e f in iţ ii epigram atice al lui Valerian Lică (precum şi cel mai vechi, al lui Mircea Trifu) reprezintă apariţii b in even ite în tre lexicoanele academice ale autorităţii datorită caracterului lor ludic". ' . ;

în final, în loc de postfaţă, Valerian Lică (inginer), ca şi în a in taşu l său M ircea Trifu (p ro g ram ato r), reafirm ă că epigram a a devenit un gen literar,-cu mai multe specii, avînd în comun poanta. Lăsîndu-i, , totuşi, pe teoreticienii literari să lămurească lucrurile, să înşirăm aces te “specii" - e p ig ra m a c la s ic ă , “cu toate atributele g en u lu i”, şi din care derivă ce le la lte : e p ita fu l, d e fin iţ ia epigram atică, replica şi duelul

epigramatic, epigram a la titlu, fab u la ep igram atică şi, mai nou, minipastelul epigram atic, p a ro d ia e p ig ra m a t ic ă , p a ra fra z a e p ig ra m a tic ă şi a n ecd o ta v e rs ific a tă , toa te incluzînd unul sau mai multe din următoarele elem ente: c ritic , com ic, sentenţios, om agia l. Lăsînd la o parte confuziile

UNIUNEA EPIGRAMIŞTILOR DIN ROMÂNIAD C F I N I T I I

€ P I G n n M f t T I C €

*imla B S i !

teoretice, tabloul explică totuşi cam c e .e s te e p ig ra m a , ce urmăreşte ea; deci să vedem la . concret ce ne spun epigramiştii.

Ei sînt, cum am văzut, mulţi, domină bucureştenii, ploieştenii, ieşenii, braşovenii, clujenii, dar mai apar 16 localităţi din ţară,

plus doi b a s a ra b e n i şi un munchenez (român de-al nostru, plecat spre' zări m ai ca lde). Vîrstă de la 41 la 89 de ani, iar definiţiile ep igram atice explică printr-un catren (rar un distih) cu . poantă noţiunile obişnuite ale dicţionarelor serioase.

Vom exemplifica şi acum cu, autorii clujeni: A devăru l istoric - “Adevăr dintr-o întinsă / Ţară cu minciună unsă: / Nu e lumina stinsă, / Ci ascunsă”. (E fim T a r la p a n ), A d m ira ţ ia - “E starea cam ciudată / C e prinde pe oricine / în forma avansată / A dragostei de şine". (Eugen Pop), Arheologii - “C e paradox, te ia fio ru l, / T re c u tu l 'n i- I dezgroapă, / Să construiască viitorul / Chiar şi atunci... cînd sapă!" (T e o f il V o in e s ţ u - A m a d e u s ), B iro c ra tu l - “Dumnealui, cu m înecuţe / Şi dosarele morman, / S-a desprins dintre m aim uţe / S ă d e v in ă , şobolan”, (loan Pop), Juriştii - “Tipi cu elocinţa fină / Care scot în to td eau n a / A d evăru l la lumină, / Folosind abil minciuna”. (Eugen A lbu) etc.■ Amuzant, nu? Şi o definiţie a ep igram ei: "P o ligonu l care absoarbe / Numai trăgători de soi, / Ce la trei cartuşe oarbe / M ai trag unul de rş z b o i”. (Marian Popescu).

lo a n PO P

; / - ' u / i i t i a * - " 1 ‘ î i A C I V A L I T A T U A C U L I U U A L / l

Recitalul Corului DEJUVENTUTE

Reamintim publicului clujean câ Universitatea “Babeş-Bolyai”, în colaborare cu Academia de Muzică “Gh. Dima” din Cluj-Napoca invită melomanii duminică, 10 septembrie a.c., ora 18, în Sala. mare a Casei Universitarilor, la recitalul Corului de cameră DE JUVENTUTE al Universităţii. Dirijorul corului: Vladim ir Lungu. în programul recitalului lucrări de: C. Monteverdi, G. di Venosa, J. Haydn, A. Bruckner, C. Rîpă, A. Pop, T. Jarda, A. Paşcanu, G. Firea, V. Heiman, H. Badings, C. Velasques, J. Lennon; coordonator Alexandru Stănescu. Publicul va putea ascultă' în avanpremieră programul coral cu care DE JUVENTUTE va participa, în perioada 15-25 septembrie a.c., la Festivalul Coral International de la

V alencia,. Spania. Sponsori: Universitatea “Babeş-Bolyai”, Consiliul local şi Primăria municipiului Cluj-Napoca, Ministerul Culturii şi Inspectoratul pentru Cultură ăl judeţului Cluj, Banca Transilvania, Academia de Muzică “Gh. Dima”. Intrarea la concert este liberă.

JUBILEUL 2000 ~în "calendarul jubiliar, luna

septembrie notează: duminică, 3 septembrie, beatificări. Dintre cei cinci noi “fericiţi” îi amintim pe “Papa cel bun”, Papa loan XXIII, care â dat un avînt înnoitor Bisericii prin convocarea Conciliului Vatican II; la 10 septem brie, tot duminică, se încheie cu o liturghie pontificală Ju bileu l > cadrelor didactice universitare. E o noutate în modul de abordare a universităţilor, pentru că, de obicei, se insistă asupra studenţilor.

De data aceasta, tineretul şi-a avut jubileul propriu. Acum, prin discuţii în cadrul multor secţiuni, profesorii examinează etica fiecărei discipline; să nu se mai ajungă la utilizarea spre distrugerea omului a ceea ce era considerat o “cucerire” a ştiinţei. Să ne gîndim doar la cercetările în domeniul geneticii, care deschid porţile atîtor aberaţii! După o săptămînă, la 17 septembrie, se va celebra Jubileul vîrstei a treia. Dacă Domnul ajută, voi fi acolo, reprezentîndu-i pe “codanii? mei din România. La întoarcere voi relata mai multe; pînă atunci, propun spre meditaţie rîndurile scrise nu demult sub genericul DE SENECTUTE.

V .L A S C U

Fotoclubul NAPOCA din nou la drum

Anunţăm pe toţi cei interesaţi că

Fotoclubul NAPOCA din cadrul Casei Municipale de Cultură Cluj- Napoca îşi reia activitatea în 14 septembrie a.c., la ora 17 JO. Membrii fotoclubului sînt invitaţi să se prezinte la data anunţată, întrucît în cursul lunii septembrie va fi organizată o excursie, gratuită, la. Cheile Rîmeţului şi Mănăstirea situată în aceeaşi zonă. Fotoclubul aşteaptă membri , noi sau simpatizanţi care să i se alăture, în fiecare zi'de joi, la ora 17,30, la sediul său din Piaţa Unirii nr. 24, etaj I. Pentru, excursie pot fi obţinute informaţii la numărul de telefon: 16- 72-00. Rugămintea organizatorilor este ca doritorii să se prezinte, de preferinţă, în zilele de 7 şi 12 septembrie a.c.

Spectacol folcloricAm intrat în sezonul de toamnă, cînd

la Gherla se înmulţesc şi activităţile culturale. Nu face excepţie nici Casa

de Cultură, unde în aceste zile se fac pregătiri intense în vederea organizării unui mare spectacol folcloric, ce va avea loc la sfîrşitul lunii septembrie pe stadionul din parcul oraşului. După cum ne-a declarat domnul Constantin Istici, de la Casa de Cultură, spectacolul va fi onorat de prezenţa unor cunoscuţi solişti de muzică populară. Printre interpreţii invitaţi se află şi Cristian Pomohaci, o prezenţă obişnuită deja pe scenă gherleană, el onorînd invitaţia gazdelor şi cu alte ocazii. Vor evolua şi dansatorii cunoscutului Ansamblu “Ardealul” a Casei de Cultură, dar şi talentaţii copii ai Grupului “Colindiţa”, condus de apreciata interpretă de muzică populară, Marinela Zegreanu-Istici, învăţătoare la Liceul Teoretic “Ana Ipătescu”, o şcoală cu rezultate foarte’ bune în instruirea artistică a elevilor.

SZ. Cs.

R u b r ic ă re a liz a tă d e M .

A • • ,̂ -...,,,,,̂ 1

A IC I ar putea fi reclama dumneavoastră

1898 - A încetat diri viaţă Stephane Mallarme, podt şi eseist francez (n. 18 1111842).

V im E l H S i i 2 l

C a r t e a t e h n i c a

Mircea : IN LUMEfi MflSURfl

(152 pagini, 13 capitole, 2 figuri, 48 tabele; Editura AGIR Bucureşti, 2000)

Autorul, despre ale cărui realizări ştiinţifice, didactice şi editoriale am mai avut plăcerea să scriem, este doctor inginer, profesor universitar la Catedra de Rezistenţa materialelor din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca; a publicat cinci cărţi, peste 200 de articole şi studii în reviste de specialitate din ţară, în volumele editate cu ocazia unor manifestări ştiinţifice, precum şi în ziare; are la activ rezolvarea a peste 40 de contracte de cercetare. Ing., dr. Mircea Bejan a redactat şi editat cinci volume de lucrări ştiinţifice şi tehnice sub egida Academiei Române şi a Asociaţiei Generale a Inginerilor din România (AGIR). Este membru al unor societăţi si

asociaţii ştiinţifice naţionale şi internaţionale.

Cea mai recentă carte a profesorului clujean - ÎN LUMEA UNITĂŢILOR DE MĂSURĂ - este binevenită, mâi ales că acest domeniu important pentru ştiinţă, economie, învăfămînt etc. este supus multor inexactităţi, confuzii şi chiar greşeli. Sistemul internaţional de unităţi face ca “indiferent de loc şi ţara în care s-a oficializat, rezultatul măsurării sau formulării unei mărimi să fie exprimat prin acelaşi număr, în aceeaşi unitate de măsură,-scrisă cu acelaşi simbol”. Acest sistem simplu, practic, coerent'şi raţional structurat, adoptat în anul 1960, este folosit în peste . 125 de ţări. Enumerarea capitolelor lucrării: Sistemul metric; Unităţi SI; Unităţi SI derivate; Unităţi care nu fac parte din sistemul internaţional (unităţi folosite împreună cu SI, unităţi CGS, unităţi menţinute temporar şi diverse alte unităţi de măsură); Multipli şi submultipli zecimali ai unităţilor SI; Reguli de scriere şi folosire, a simbolurilor unităţilor SI; Tabele pentru transformarea unităţilor de măsură; Din istoricul unităţilor de măsură româneşti; Unele unităţi de măsură folosite în tipografie;

Abrevieri ale unităţilor de măsură specific american^ şi englezeşti; Pledoarie pentru un limbaj tehnic unitar; Note şi standarde române privind unităţile de măsură legale (standardizarea, standardizareainternaţională, standardizareaeuropeană, standardizarea naţională) - pune în evidenţă modul inedit de tratare a problemelor privind unităţile -de măsură.

Din parcurgerea lucrării se desprind cîteva aspecte care merită subliniate: prezentarea noilor standarde româneşti privind unităţile de măsură egale şi noţiuni utile-privind standardizarea internaţională, europeană şi naţională'• sistematizarea tabelară (33 de tabele) a transformărilor unităţilor de măsură privind: lungimea, aria, unghiuri, forţa; volumul şi capacitatea, presiunea, eforturile, puterea, energia, masa, mărimile electromagnetice, unităţile astronomice, radiaţii şi radioactivitate etc. • definirea şi prezentarea alfabetică

-a peste 120 de noţiuni privind diverse unităţi de măsură din lume (acru, arşin, boit, cuntar, grim, hamlah, keel, kun, perch, picul, pole, rod, pud, tdw etc.)• pledoaria (mai mult decît necesară) pentru utilizarea unui sistem ştiinţific şi tehnic unitar privind unităţile de

M IR C E A B E J A N

ÎN LUMEA U N I T Ă Ţ I L O R

■ DEMĂSURĂ,;

- . * „ r ip e t a iu ta u . -»<? ra tie *â reu ta te *fo rtă - - -

f e * p u te r e f r e c v e n p T s a r c in a ’ t e te n s fe n e '< x }n d u e îa n |ă ‘ flux - =

• ,d u c tîv }1 a te 4d e p S ă s a r e ^ 9 r m e a b i i i t a k p y f ie r e * f fu x * m in u t * o fă ’'2 i* g ra d *m în u tk i

. . n u t l î t r u ^ n a ’ e r g ^ d y n ă ^ p c îs e 'S t e l t e s ^ i iu s 3 *C 5 fs ^ e d *m e x y /ft ! t*s 8 il3 *6 h o î* rn îlă ':D t^ i & r n c 4 * s f f ie c ta f*b a m *G U r ie * r o n îg e n !jp b * î d ^ e m 's f ş m 'b a r r e f b o t t ^ a r a f c h a î n ^ u ţ : ) - h a în * c H n f a r d c e r o * c o f c u a d r a f c j t ! a r t e r , u ă f l« r V u n t ă r 'c r a h m â 'rd f £ m >e !1î,,fa tb o r ;

' e r ^ r g ? l ! c n V - r ‘ fo n 'n i ic rG n *p e rc !T’ - .u n a * n 2-i)d ‘ g îa in s * s te r ‘ s to n e * t a r

n e w i o r f p o u n d 'a i r - '5 !m o s< erâ , m îi !m e ir î 't • '

P ';a' y-ri- 'a" -'- "■ . v -

- EDITURA AGIR

măsură, simbolurile folosite, scrierea şi utilizarea corectă a acestora • prezentarea grupată a principalelor unităţi de măsură , folosite în trecut în Ţara Românească, Transilvania, Moldova, Muntenia • abrevieri ale unor unităţi de măsură specific americane şi englezeşti, aspeţte inedite' privind unităţi de măsură folosite în lume şi altele în “notele” care însoţesc volumul. Prezentat într-un stil clar şi

concis, volumul se adresează inginerilor, studenţilor,cercetătorilor, tuturor celor care în activitatea lor realizează produse de calitate, competitive, pe care trebuie să le şi comercializeze. Autorul a pus la îndemîna cititorilor un foarte util şi necesar instrument de lucru vizînd unităţile de măsură - domeniu cu largi rezonanţe în viaţa cotidiană.

M ichaela BOCU

I T I * Â S C I D E A N I - . .‘Trecut-au anii ca nori lungi pe şesuri / Şi niciodată n-or să vie iară,./ Căci nu

mă-ncîntă azi cum mă mişcară / Poveşti şi doine, ghicitori, eresuri...” •

F oto : I. PETCU

tA l;

W :*tls ■ ■ ^

’ ’ -m » '">*6V . ■' lU - v . ' a ' ^ \ j U

f r '’s& N îi5 tv ■- ’ ‘ iV"

Clujul universitar a cunoscut, la acest final de săptămînă, întîlniri ale unor promoţii a căror vîrstă se măsoară de-acum într-o viaţă de om. O jumătate . de veac de la absolvirea facultăţii, o jumătate de veac cu prea puţine oaze de linişte... Joi,7 septembrie 2000, la apelul făcut cu Ocazia întîlnirii de 50 de ani de la ..absolvirea Facultăţii de Agronomie din Cluj, promoţia 1950, au răspuns “prezent” 19 agronomi: Ionel Năstase, Olimpiu Luca, Ion Radu, Aurel Timaru, Pancraţie Mureşan, Octavian Matcaş, Traian Codreanu, Mihai Winkler, Mihai Colgiu,

Viorel Paşca, Ion Vâcla, Tiberiu Mureşan (fost preşedinte al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice), Ioan Puia (fost rector al Institutului Agronomic din Cluj-Napoca), Gheorghe Tărău, Âurel Pop, Teodosie Perjn, Dinu Doboş, Zeno Meteş, Mihai Popescu.. Porneau la drum, în 1946, nu

mai puţin de 106 tineri, pentru ca în 1950 să termine 62. Despre promoţia de acum 50 de ani, profesorul Negruţiu, unul dintre foştii rectori ai “Agronomiei” clujene, spunea la acea vreme că aceasta a atins apogeul în istoria instituţiei.

A fost alcătuită din tineri care au făcut armata şi au avut de înfruntat frontul, care au privit cu cea mai mare seriozitate pregătirea 'profesională, demonstrîndu-şi de-a lungul anilor competenţa şi profesionalismul, atît în activitatea desfăşurată în agricultură, cît şi pe plan civic. Anii. au demonstrat că profesorul Negruţiu a avut dreptate. în vremuri neprielnice pentru agricultura românească, aceşti specialişti-- unii în. învăţămîntul superior, alţii în cercetare; iar alţii în producţie - au ţinut piept greutăţilor, înscriind în dreptul numelor lor

soiuri noi sau ameliorate, performanţe ştiinţifice şi de producţie reale, cercetări de mare valoare strînse în zeci, chiar sute de tomuri de specialitate, .titluri academice dobîndite în ţară şi în străinătate, care le onorează cartea de vizită. Toţi cei prezenţi la întîlnirea de 50 de ani au depănat amintiri din anii de

'studenţie, şi-au prezentat împlinirile la ora bilanţului şi au exprimat gîndurile lor bune pentru perioada care urmează.

Şi totuşi,- am putut remarca amărăciunea din alocuţiunea profesorului Tiberiu Mureşan - unul dintre absolvenţii acestei promoţii de elită - care spunea: “Ne uităm cu regret la situaţia

. din agricultură, pentru că, poate şi din cauza vîrstei, nu măi putem participa efectiv la îndreptarea unor lucruri. Există, totuşi, speranţe ca agricultura să se redreseze şi să dea roadele de care are nevoie populaţia, astfel îneît în pieţele noastre să nu mai predomine într-o asemenea proporţie produsele importate. Din punctul de vedere al ecosistemului în care trăim, există posibilitatea de redresare a situaţiei”. Nu putem decît să-i dăm dreptate distinsului profesor, dar, oare, (acolo unde trebuie) are cineva urechi ca să-l asculte?

Deşi au trecut anii, cît o viaţă de om, noi spunem LA MULŢI ANI! unei promoţii de aur.

M ich aela BOCU

la 7 5 de a n i . . .

Ş i azi, la 90 de ani, Susana Coman Bosica, mezzosoprana de Qdinioară a Operei Române, este o fem eie frum oasă. Scrie , pictează, este o prezenţă vie în viaţa culturală a Cetăţii, păstrindu-şi umorul şi harul de a povesti întîmplâri de altădată...

• Cîţi spectatori s-au îndrăgostit dedumneavoastră?

- Cred câ puţini. Colega mea Lya Hubic avea însă succese extraordinare. Nu

era oraş în care să nu fie cerută de nevastă... Rolurile mele nu erau de aşa natură îneît să trezească acest entuziasm.

• Este adevărată “legenda” cu iubitul care şi-a declarat sentimentele chiar soţului dumneavoastră?_ - A, s-a întîmplat prin ’85, cînd aveam 75 de ani! într-o zi, acasă la noi, în “Gheorgheni”, a sunat un bărbat. I-am deschis, s-a dus la soţul meu şi i-a spus, pe nerăsuflate, câ s-a îndrăgostit de mine. L-am privit înlemnită...

• Şi soţul dumneavoastră?- A rămas imperturbabil. Se priveau ochi în ochi, fară a

se vedea ceva pe chipul lui. Era ca o statuie de piatră. Cam aşa i-a spus vizitatorul: “Eu mă numesc Câmpeanu... Vreau să vă spun că m-am îndrăgostit de soţia dumneavoastră. E mai cinstit să v-o spun aşa. Poate-mi va trece!”

• Dar cînd s-a îndrăgostit?- La o expoziţie de pictură, la care am fost prezentă şi am

comentat, între prieteni, evenimentul.... Aşa â fost. Un domn, Câmpeanu, şi-a luat inima-n

dinţi, a aflat adresa mezzosopranei Susana Coman Bosica, a urcat la primul etaj al unui bloc turn din cartierul Gheorgheni, spre a-i declara domnului dr. Bosica un adevăr: se îndrăgostise de mezzosoprana, scriitoarea şi artista plastică. Susana Coman Bosica...

C on stan tin M USTATĂ

Aici ar putea fi re c la m a dum neavoas tră

17»^ !» M «IfTiB g g [ . | 4 l | B . M H . l -J IU /

"Cei din PNŢCD Cluj trebuie şi să colaboreze”

:73£SS33EI3â£

1997 - Prezenţa preşedintelui Emil Constantinescu la Beijing s-a concretizat prin semnarea a două contracte

comerciale destinate să aducă României peste 80 de - milioane de dolari anual.

îmbătâ'duminică, 9-10 septembrie

sa se supunăVarujan Vosganian consideră

că unii lideri ai PNŢCD ignoră UFD ca partid politic la Cluj. „Am obţinut al doilea loc la Camera Deputaţilor la Cluj şi cei din PNŢCD Cluj trebuie să se supună şi să colaboreze11, a declarat liderul UFD. Pentru acest post obţinut de UFD prin negocierile de la centru, sînt avute în vedere mai multe persoane, dintre care, în poziţie mai avansată, este preşedintele organizaţiei c'lujene Mircea Maniu, a afirmat Vosganian.

. Pentru fiecare dintre candidaţi vor avea loc discuţii separate, a declarat liderul UFD, care consideră că, la Cluj, CDR 2000 are şanse să obţină un post de senator şi două de deputaţi.

In ceea ce priveşte alcătuirea . conducerii clujene a CDR 2000,

Alianţa Civică Cluj a lansat o invitaţie la discuţii, pentru data de 15 septembrie.

-V arujan Vosganian cpnsideră că CDR 2000 este singura formaţiune în stare să se angajeze într-o dispută cu

PDSR. Pentru liderul UFD, alianţa cu PNŢCD a „fost genială pentru că era singura”) In ceea ce priveşte dorinţa grupului Remeş să adere la

, Convenţie, Vosganian este împotriva colaborării cu o formaţiune cu denumirea de Partidul Liberal Monarhist. Dacă formaţiunea îşi va- schimba denumirea, aderarea va deveni- posibilă, iar în caz contrar, vor avea loc discuţii individuale cu unii lideri, a declarat co-prCşedintele UFD.

A n d reea MARCU

Gavra promită tinerilor locuri eligibile pe listele filianţei

NaţionaleV . < «

Deputatul Ioan Gavra a declarat că listele Alianţei Naţionale PUNR-PNR vor'conţine foarte mulţi tineri, pe locuri eligibile. Acest lucru este necesar pentru ca listele să se „asorteze” cu candidatul pentru Preşedinţie, Marian Munteanu. -

In organizaţia Cluj, listele AN nu au fost încă alcătuite şi se află în stadiul adunării propunerilor din teritoriu. Gavra a criticat clasa politică, în care actorii sînt aceiaşi de zece ani şi a declarat că se simte nevoia unei reforme. De asemenea, deputatul AN crede că tinerii vor intra în politică, în urma „încrederii date de M. Munteanul

Mai mult decît atît, senatorul Costică Ciurtin, prezent Ia conferinţa de presă, a declarat că este sigur de faptul că Munteanu va fi preşedintele României în 2004.

A. M.

Ministrul Muncii şi-a dat demisiaM inistrul M uncii şi

Protecţiei Sociale, Smaranda Dobrescu, membră a PSDR, i-a solicitat jo i premierului Mugur Isărescu să-i primească dem isia din funcţie, • în semn de solidaritate cu colegii săi de partid, funcţionari ai administraţiei publice locale carc au fost eliberaţi din funcţie în urma unor hotâriri adoptate îp şedinţa Guvernului.

Executivul a aprobat eliberarea din funcţie a Iui Apostu Sorin din funcţia de prefect al judeţului Hunedoara, a lui Popescu Mircea din funcţia de subprefect al judeţului Caraş-Sevcrin şi a lui Munteanu Valentin din funcţia de subprefect al judeţului Galaţi.

Premierul a declarat că a luat act de solicitarea Smarandci Dobrescu şi că va avea o d iscuţie cu aceasta după încheierea şedinţei de Guvern de joi.

Evacuarea magazinului „Ulpia” a fost un abuzPreşedintele PD Cluj, .Emil

Boc, a anunţat vinerPcă a primit sentinţa judecătorească prin care organizaţia judeţeană a democraţilor are dreptul să reintre în spaţiul de pe G, Doja nr. 9, de unde a fost evacuat magazinul „Ulpia” . Este vorba de o ordonanţă preşedinţială, prin care Jucătoria Cluj-Napoca stipulează că plîngerea depusă de PD Cluj este întemeiată şi că prin aplicarea sigiliilor, Primăria a încercat sâ rezplve

litigiul fără a" face apel la competenţa orgaiîelor abilitate. „Aplicarea sigiliilor de către pîrît este o măsură abuzivă care nu poate rămîne nesancţionată întrucît în acest fel s-ar încuraja abuzul, ignorîndu-se principiul conform căruia oricine are d e, valorificat un bun trebuie să se adreseze justiţiei”, se specifică în motivaţia sentinţei. Prin acest act, PD Cluj are toate drepturile să intre şi să folosească spaţiul de pe Doja nr.9.

Boc afirmă că Iuni, la prima oră, spaţiul va fi deschis, iar în cazul în care Primăria nu va da curs sentinţei, PD Cluj are posibilitatea să apeleze la executorii judecătoreşti. Emil Boc se mai gîndeşte încă dacă va înainta un denunţ penal împotriva Consiliului local, consilierilor locali şi funcţionarilor din Primărie care au. fost implicaţi în sigilarea- magazinului. Aceştia ar putea fi acuzaţi de abuz în serviciu

împotriva intereselor persoanelor, iar dacă nu vor da curs sentinţei Judecătoriei, s-ar face vinovaţi de infracţiunea de nerespectare a deciziei instanţei, a declarat Emil Boc.

Menţionăm că Primăria a evacuat magazinul „Ulpia”. pe data de 30 octombrie, justificînd acest fapt printr-o decizie a Consiliului local.

A ndreea MARCU

Preşedintele PD Cluj se împotriveşte abrogăriiarticolului 2 0 0 din Codul Penal

PD Cluj va solicita senatorilor democraţi să nu voteze proiectul de lege prin care se abrogă articolul 200 din Codul Penal, cel privitor la homosexualitate, a anunţat preşedintele organizaţiei

judeţene, Emil Boc. Liderul PD Cluj consideră că societatea românească nu este pregătită pentru abrogarea acestui articol din CP şi câ nici una dintre ţările membre ale Uniunii Europene nu au, în legislaţie, o specificare clară asupra acestui subiect. Boc îi va invita pe toţi parlamentarii clujeni la o întrevedere, în cadrul căreia să se discute problema

homosexualitării şi să se ajungă la o părere unitară ţentru judeţul Cluj asupra acestui fapt.

Proiectul de abrogare a articolului care interzice manifestarea homosexualităţii în public a trecut deja de Camera Deputaţilor. _ Asaltat de- jumalişti, deputatul PD de Cluj Iuliu Păcurariu a recunoscut, în cele din urmă, că a votat „pentm”, dar a ţinut să specifice

că a fost vorba de o decizie politică luată de întreg grupul PD din Cameră. Vicepreşedintele PD Cluj, consilieul judeţean Ioan Hârdău a intervenit si a specificat faptul că în organizaţia clujeană are loc un proces de regenerare, prin „idei noi şi diferenţe de păreri”. ,

A ndreea MARCU

A început Ia laşi. Cine va fi

următorul?urmare din pagina 1 - -

voci au d even it, prea supărătoare , s-a dat semnalul reducerii la tăcere prin orice mijloace.. A început la Iaşi şi

întrebarea care s-a născut şi circulă cu repeziciune; este: Cine va fi următorul?

Şi pe bună dreptate s-a născut această întrebare, care rezultat al nepăsării şi neputinţei acelora pe care cu încredere i-am ales, a- acelora de la care aşteptam să fim conduşi prin tunel pentru a ajunge la “luminiţa” care ar fi însemnat un pic mai bine' pentm noi. Acum după 10 ani modalităţile la care se apelează pentm îngroparea adevărului, pentru transformarea în masă de manevră a populaţiei, pentru transformarea României într-o ţară de milogi,-pentru ca însăşi România este mereu cu genunchii pe pămînt şi cu mîinile întinse - spre ce oare?

lată că atît de trîmbiţata schimbare ne-a adus de fapt teroare în loc de linişte şi nici un pic de mai bine. Probabil ca vă aşteptaţi la mulţumiri, domnilor!

Spunem aici şi acum că dincolo de suprimarea vieţii unui om, asasinatul de la Iaşi se constituie într-un atentat lâ adresa dreptului de asociere, împotriva dreptului de a-ţi apăra" interesele social- economice şi este o întoarcere, la proceduri dictatoriale, de această dată sub culorile creştin- democraţiei” - se arată în încheierea comunicatului.

Ne plac sau nu simbolurile europene?O entitate politico-economicâ atît de complexă cum este Uniunea

Europeană are nevoie de simboluri care să o identifice în raport cu alte structuri internaţionale şi să permită, totodată, cetăţenilor săi să-şi conştientizeze apartenenţa la această construcţie unică în lume. Începînd cu anul 1986, Uniunea Europeană (în acel moment Comunitatea Europeană) utilizează drapelul cu cele 12 stele aurii aşezate în cerc, pe fond albastru (adoptat iniţial de Consiliul Europei de la Strasbourg), numărul stelelor simbolizînd perfecţiunea.

Dar să încercăm să creionăm impactul acestora asupra cotidianului, îmi amintesc de o întîmplare interesantă din perioada stagiaturii de la Parlamentul European (Bruxelles, iulie 1996) cînd aveam pe cap la sfîrşit de săptămînă şapca albastră cu steluţe europene. Eram mîndru că puteam arăta că ader la ideea europeană prin purtarea simbolurilor comunitare, pînă cînd mai în glumă mai în serios, un prieten belgian. mi-a zis că fac o mare greşeală. "Populaţia capitalei europene nu est un suporter al agresivităţii Uniunii Europene, ba chiar mai mult, este împotrivă!" mi-a precizat. Şi am început să înţeleg cînd am văzut impactul celor peste 100.000 de mii de "europeni" prezenţi în capitala Belgiei. Preţurile mari şi restructurările care au condus la şomaj populaţia belgiană sînt doar dintre cele cîteva consecinţe. Cu timpul am observat că unii funcţionari europeni, care au dreptul să îşi înmatriculeze maşinile personale pe un număr special în care apar steluţele europene, refuză acest lucru, preferind varianta camelionică a numerelor belgiene. Dacă pînă acum cîţiva ani coperta dosarelor oficiale ,erau dominate de galbenul şi albastrul european în ultimul timp o reticenţă în folosirea acestora, ajungîndu-se chiar la evitarea intenţionată a lor.

Dar să vedem care este impactul acestor simboluri în România? Chiar dacă nu sîntem încă o ţară a Uniunii Europene, în multe cadre prezentate de diferite televiziuni personalităţile româneşti au în fundal alături de steagul nostru naţional şi cel european. Iar dacă privesc simbolurile electorale şi PDSR-ul, şi CDR 2000 şi PNL-ul au inserate simbolurile europene. Concluzia este deosebit de clară, integrarea electorală este bună, dacă nu pentru cetăţenii de rînd măcar pentru dasa politică românească. Şi îmi permiteţi o speculaţie, nu cred că steluţele vor mai fi prezente în campania electorală din 2004, chiar dacă 'România va fi mult mai aproape de integrare.

D an LUCA

Tabletat

C a p ita lis m p e sp rln csa siăRecent mi-a căzut în mînă,

din pură întîmplare, un manual de economie politică după care s-ar putea să fi învăţat chiar eu, cîndva, lucruri ce nu m-au interesat în mod real niciodată. Un fel de dinozaur al domeniului, reapărut la lumină nu doar sub formă de două-trei oscioare, ci chiar întreg. Că înţelepciunile cuprinse între filele acelei cărţi mi-au fost străine la timpul respectiv mi se pare acum evident, măcar . prin faptul că le-am uitat aproape imediat. Am rămas doar cu un fel de dezgust irepresibil care, de la problemele economice ale socialismului, tinde - printr-o dilatare excesivă - să ,se răsfrîngă asupra oricărei forme de economie. Ceea ce, recunosc,

-nu e tocmai bine, atîta vreme cît nici o societate nu se poate lipsi de motorul ei economic, ca să-şi admire doar suprastructurile mai“sofisticate”. în caz contrar, s-ar trezi în situaţia naufragiatului pe o plută cu catarg improvizat dintr-o vîslă şi cu propria cămaşă zdrenţuită

pe post de pînză în vînt. Revenind la manual,- mărturisesc că l-am răsfoit acum cu sentimente amestecate (curiozitate, , repulsie), ca pe o relicvă stînjenitoare. Şi totuşi, ce minunat se criticau acolo racilele unui capitalism care, pentru mine şi colegii mei de odinioară, exista doar ca un fel de basm ce începe invariabil cu formula somnolentă “dacă n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit”. Îndîrjirea mînioasă din unele file ţinea de-a dreptul de artă. Dar am avut noi, oare, destulă inteligenţă încît să-i punctăm pe atunci nu la categoria prestaţii ştiinţifice (“exerciţii impuse”), ci la impresia artistică? Şi toate acele speculaţii privitoare la ştergerea socialistă a diferenţelor dintre sat şi oraş, ori la dezvoltarea cu prioritate a industriei grele, cu ramurile sale de bază, industria extractivă şi cea constructoare de maşini, le-am citit noi, oare, aşa cum s-ar fi căzut, ca pe nişte fraze de delir suprarealist extrase dintr-o piesă de teatru al absurdului? Mi-e teamă că nu. Poate că în subconştient am

rămas marcaţi, totuşi, de atingerea unor idei indigeste, chiar dacă nu toţi, le-am vînturat mai departe, care într-o rugăciune rostită mecanic. Dar e limpede că unii au şi crezut în regulile de fier al economiei de stat, practicîndu-le atîta vreme cit a ţinut “jocul”, adică pînă la prăbuşirea şandramalei sub propria şubrezenie utopică. Nu ştiu cîţi mai tînjesc astăzi după modul dirijist şi comandat în care se facea exploatarea resurselor, sau redistribuirea produselor şi veniturilor într-un mecanism economic pe care comunismul şi-l proiectase din superstiţii, convins că o face “raţional”. Poate nu mulţi tînjesc, fiindcă alte jocuri se joacă astăzi, iar economia de piaţă dă năvală de peste tot, într-o viteză ce nu lasă mult timp de reverie nostalgică. în mod chinuit,-capitalismul acela “ipotetic” răsare, totuşi, teribil de concret, în toate punctele cardinale. Oamenii fac afaceri, falimentează, se îmbogăţesc. Sau poate că ’asta-i doar o aparenţă, sub care descoperi, la altă scară, tot apucături

comuniste? Ce economie de piaţă? ai putea spune uneori, contrariat. Unde-i libera iniţiativă şi-concurenţa reală? Ce dacă unele industrii cad, iar altele trec din .mină în mînă? Oare Fondul Proprietăţii de Stat pe cine îmbogăţeşte? Nu cumva metodele vechi, politica lui se bagă şi se dă încă mai funcţionează? Atîta doar cum nu se dă tot pachetul de unt, puiul congelat sau punga cu faină Se dă o fabricuţă, un hotel pe litoral, o stradă centrală cu magazine. Şi tot “la dos”, ca pe vremea lui Ceauşescu. Şi nu oricui, tot ca pe vremea aceea. Am ajuns s-o vedem şi pe asta: cum se dă capitalism pe alese. Pe sprinceană. Că doar n-o să se dea la tot satul! “De ce nu-mi dă mie, sau ţie?” mai întreabă, naiv, cîte unul. Ei bine, uite de ce: pentru că marfa asta, capitalismul, nu numai şe dă, ca în comunismul distributiv: Ea se şi smulge. în noile manuale de economie, datul “pe sprinceană” ar trebui descris şi analizat în paralel cu stilul smuls. J -

M ircea OPRIŢA

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-1

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75. _______ ,________

a U u li 1 î t'i i' ; î i c

D I S C O T E C AIBianco&Nero

Angajează urgent:• b a r m a n i • §

:. • o s p ă ta r i . ţ• picoli• p e r s o n a l p e n t r u c u r ă ţe n ie

V ă a ş te p tă m în 14 s e p te m b r ie o r a 12 Ia s e d iu l f i r m e id in s t r . U n iv e r s i tă ţ i i n r . 7 -9 .

FACULTATEA DE DREPT DIN CLIMAPOCAa U n iv e rs ită ţii C re ş tin e "D im itr ie C a n te m ir"

. A u to r iz a tă p rin H o tă râ rea de G u v e rn nr.568/1995;35/1997 şi 442/1998

A c re d ita tă la n iv e lu l S e n a tu lu i ş i în cu rs de a c re d ita re _ la C am e ra D e p u ta ţilo r

Organizează admiterep e n t r u a n u l u n i v e r s i t a r 2 0 0 0 -2 0 0 1

A diniterea 'se face pe baza rezultatelor de la bacalaureat în ordinea descrescătoare a m ediilor şi în lim ita locurilor de: 150 pentm curs de zi, 1,00’pentni cîirs fără frecvenţă şi 50 de locuri peiiini cei care urmează a doua facultate.

înscrierea se efectuează îu intervalul 15-29 septem brie 2000 la sediul din Cluj-Napoca, str.Burebista nr.2- Pentru dosarul de înscriere suntnecesare urm ătoarele acte:• di plomă de ba ca la urea t;• certificat de naştere (copie xerox); _• certificatdecăsătorie(copiexerox); g• adeverinţă m edicală; ; &• 3 fotografii tip buletin; >• uudosarp lic ; . ■ -•ce re re tip de înscriere (fo rm ulând se prim eşte de la facultate).

Cursurile se desfăşoară îu sediul propriu a l Facultăţii de Drept d in Cluj-Napoca, str.Burebista nr.2, facultatea dispunând de săli de cursuri şi seminarii, laborator de criminalistică şi inform atică cu acces Ia INTERNET, bibliotecă, sală de sport m odern utilată, p recum şi de un corp profesoral format din cadre didactice de a leasă com petenţă p ro fes io n a lă , cu p restig iu in te rn şi internaţional.

Facidtatea prom ovează relaţii internaţionale cu alte facultăţi de drept, acordă burse de studii celor m erituoşi şi se bucură de rem arcabile succese înregistrate de absolvenţii săi carc astăzi ocupă importante posturi de procurori, judecători, avocaţi, notari etc. -' In fo rm aţii su p lim e n ta re sc po t obţine d c la se c re ta r ia tu l

facultăţii, te lefon 432211, zilnic în tre o re le 8,30-14,00.

!:a d e v a r u lh d e C l u j s s z a r i n d e p e n d e n t

h u iţ ii ramnrruxB - d u l E r o i l o r n r . 1 6 / c a m 1

Şcoala Postliceală SanitarăJ ' CSJ

a u t o r i z a t ă M . E . N . §

anunţă înscrierea pentru anul şcolar

2000-2001 la următoarele profite: „

->as is ten tgcnera Iis t->as is tcn trad io Iog ic ,

-> asistent p e d ia tru -> asistent ge ria trie .

A dm ite rea se va face pe baza m ed ic i de

bacalaureat, în o rd in e descrescătoare.

P e n tru a b so lve n ţii de liceu sa n ita r se

organizează clase speciale.

In fo rm a ţii la te i.: 196.317 sau 095-525.547.

U N I V E R S I T A T E A C R E Ş T I N Ă “ D I M I T R I E C A N T E M I R ” • F A C U L T A T E A D E Ş T I I N Ţ E E C O N O M I C E

C L U J - N A P O C A Str. T . M ihali f.n.; T el. 064-414,668

1 """".................. " ""‘■NA D M IT E R E f ă r ă . EXAMEN

pentru tonul universitar2000-200116 SEPTEMBRIE 2000 ^

Facultatea- -de Ştiin ţe Econom ice d in Cluj-Napoca d in cad ru l Universităţii Creştine “D im itrie Cantem ir’' Bu cu reş ti anunţă înscrieri pentru admitere în

rff l I l f S g

j" Bijuteria "j | HOLDMANN&CHARLES || SRL, P-ţa M. Viteazul nr. 40 ■ .M ag az in specializat în

I

S p e c ia liz a re a /N um ăru l de lo c u ri'

Înv. de ZI înv. Frecventă Reduşi

Management turistic şi com ercial 150 ' IOOManagement financiar - bancar 125 IOOContabilitate 125 IOO

A d m ite rea la facultate se face p e ’baza F a c u lta te a pregăteşte specialişti în dom eniul M anagem entului turistic ş i '

; com ercial, a l M ariagem entuhil fin an ciar - bancar şi a l C ontab ilităţii, în decurs de 4 an i la învăţăm ântu l de zi ş i de 5 ani la cel cu fre c v e n ţă re d u să .

în tre a g a a c t iv ita te d id a c tic ă se desfăşoară în-c lăd irea no u ă , p ro p rie , construită potrivit standardelor europene (str.T .M ilia li - fostă Cehoslovaciei), în 3 am fiteatre ş i 27 să li de sem inar, laboratoare, b ib liotecă, acces la IN T ER N ET etc. /

Pentru d iscip linele cuprinse în p lanu l de învăţăm ânt se asigură m ate ria led id ac tic e p ro p rii şi a c h iz iţ io n a te .■ C orpul p ro feso ra l — de ţin u tă academ ică îna ltă ,.îm b ină experienţa şi acum ujările vârstei cu dorin ţa ş i setea de cunoaştere a tinereţii.

. T axa de şco la riza re a n u a lă de 450 de dolari la Z I ş i 400 de dolari la F Rse plăteşte în două rate ş i cuprinde ş i p r im a p rogram are la exam en e .

în sc r ie r ile pentru adm itere se fee in perioada '1 0 - 15 se p te m b rie 200 0 în tre •o re le 9 -14 la sed iu l facu ltăţii. C and idaţii vor prezenta, într-un dosar plic, a c te le n ecesare ( diplom a de bacalau reat - orig inal sau copie legalizată; certificatul de naştere - copie legalizată: certificatu l de căsătorie - copie legalizată - dacă este cazul de schim bare de num e; adeverinţă m edicală pentra înscriere la facultate; adeverinţă

• d e ', recru tare , sa u livret m ilitar. 2 -poze tip buletin).A bso lven ţii d e liceu , p ro m o ţia 2 0 0 0 pot prezenta la înscriere, în locul diplomei

de bacalaureat, a d ev e rin ţă eliberată de liceu d in • care să rezulte că au absolvit cursurile liceale şi m ed ia g e n e ra lă o b ţin u tă la ex am en u l d e baca lau rea t.

L is ta c a n d id a ţilo r-d e c la ra ţi ad m işi va fi afişată în ziua de 16 s.eptem brie 2000.*

(Taxa p e n tru în s c r ie re la admitere* e s te d e 1 5 0 .0 0 0 le i) ■

( A l t e i n f o r m a ţ i i l a t e l e f o n u l 0 6 4 / 4 1 4 . 6 6 8 . )

comercializarea şi execuţia iB IJU T E R IIL O R din A U R ţ / l l A RG IN T . |

S: 1 0 -1 4Tel: 432.789. . § j

R E C O L T A T U L Ş I D E P O Z IT A T U L

V Ă C R E E A Z Ă P R O B L E M E ?

Noi vă putem ajuta cu:

• G ăleţi de 5 ,1 0 ,1 5 litri şi

• L ăzi de d im ensiunile 600x400x1 lO m m

• 600x400x210 m m )Ia preţuri prom oţionaie .

A pelînd Ia noi, econom isiţi tim p şi bani! §

N U E Z IT A Ţ I; S U N A Ţ I-N E ! I

SC HARPLAST S A

M iercu rea C iuc, Jud. H arghita , str. H arghita , N r. 105

T el. 066 171 .4 6 8 ,1 7 1 .2 4 2 ,1 7 1 .5 3 6 ,1 7 1 .7 1 3 .

SC UNIMET CUG SA B-dul Muncii, nr. 18b

. angajează de urgenţă prin transfer sau repartiţie OFM:

-SUDORI - minim categoria 3, cel puţin 5 aniexperienţă în sudura MIG-MAG, autorizaţi în sudura MIG-MAG, (CO) vîrstă între

' " 25-40 ani. -- BOHRWERKIŞTI - minim cat. 3 ' - : ,- INGINER , - specialitatea SUDURĂ - vechime minim

3 ani în specialitate.Informaţii la telefon 415.240, interior 1130. - z-omoso)

[mari N.C"r r.w el"]CLUJ-BUCUREŞTI Complex EUROPA ■ Plecare spre Bucureşti . Luni, Miercuri, Joi, Vineri* ora 22.00 IPlecare spre Istanbul | Duminică ora 12.00 |Inf. Tel. 064-413.847 ■

^ 095j$07 j43^ J3974406]ţ

SC T R A N S G E X S A C L U J, C lu j-N apoca , str. B uftea , n r. 7 , în c h ir ia z ă sp a ţ ii

p en tru b ir o u f i, sed ii de

firm ă, situate în str. B uftea ,

nr. 7 . - - - : ' ■

In form aţii sup lim entare

la te l. 06 4 /4 3 0 .9 0 6 , 0 6 4 /

430.854. (3974522)

• V înd garsonieră în Zorilor, fin isată , preţ 7.500 USD. Tel. 430423.(Ag.i.).• Vînd apartament 1 cameră, etaj

intermediar, confort I , superfinisatâ, balcon închis, beci, preţ 7.300 USD. Tel.. 430423.(Ag.i.). - •

• Dau în chirie apartament 2 camere pe str. Lunii, superfinisat, mobilat, telefon, preţ 120 USD. Tej. 430423. (Ag.i.)

• Vînd apartament 2 camere pe Calea Floreşti, confort l r finisat, etaj intermediar, parcare, apometre, preţ 265 milioane. Tel. 430423. (Ag.i.).

• Vînd apartament 2 camere, în Zorilor, confort 1, finisat, etajul 4/ 4, izolat recent, preţ 200 milioane negociabil. Tel. 430423.(Ag.i.)

• Dau în chirie apartament 3 camere pe str. Primăverii, mobilat, preţ 100 USD. Tel. 430423. (Ag.i.).

• Dau în chirie apartam ent 2 cam ere, pe str. H ercu lane, nemobilat, finisat, preţ 120 USD. Tel. 430423! (Ag.i.)

'• Dau în chirie apartament 3 camere pe str. A. Vlahuţă, finisat, mobilat, p arcare , p reţ 140 U SD . Tel. 430423. (Ag.i.)

• Dau în chirie apartament 2 camere pe str. Herculane, mobilat, finisat, etaj intermediar, preţ 150 USD. Tel. 430423.(Ag.i.). ‘

• Dau în chirie spaţiu 35 mp, pe str. -Napoca, fin isat, e ta ju l 1,

.nem obilat, preţ 150 USD. Tel. 430423. (Ag.i.).

D r . P E T R E M U R E Ş A N

CONSULTAŢII şl TRATAMENTE DE MEDICINĂ GENERALA (ÎN SPECIAL)

• coxartroze, artroza genunchiului, dureri pe coloana vertebrală (spondiloze), dureri de cap, ameţeli, dureri ale umărului şi cotului, artroze la încheieturile mîinilorşi picioarelor,sciatică,pinteni calcaneeni, poliartrită, artrită gutoasâ, nevralgii, dureri după fracturi, entorse şi intervenţii chirurgicale, osteoporoză;

• ulcer varicos, hemoroizi, varice, psoriazis;• prostată, tulburări sexuale.Cabinet: str. Voiteşti nr. 2-4, Ap. 31 (în Piaţa

Mihai Viteazul - staţia autobuzelor 31 şi 36) şi Ia domiciliul pacientului ORAR:

Luni-Miercuri-Vineri 9-13 Marţi-Joi 9-12şi 18-20Sîmbătă 10-12

Telefon: cabinet 134.167, mobil: 094-660.771.

A N I V E R S A R I ,

M U L Ţ U M I R I

• S în t S an d o r Io n d in O radea, doamnă E lena după cum v edeţi m ă ţ in de p ro m is iu n e a fă cu tad u m n ea v o as tră de a vă m ulţumi prin intermediul unui ziar, la rezolvarea cazului meu şi tot pe această cale vreau sâ vă mulţumesc de mii de ori pentru binele pe care mi l-a ţ i . fă cu t v in d ecăn d u -m ă de a lcoo lism . D a to r itădum neavoastră mi-am regăsit fam ilia de m ult p ie rd u tă . Mulţumesc. (999025)

M A T R I M O N I A L E

• Inginer american/român, ca lită ţi şi situaţie m ateria lă excelente, caut doamnă tînără, atractivă, serioasă, vîrstă 45-55 ani, cu situaţie m aterială bună, fără obligaţii, pentru prietenie, căsătorie. Răspundeţi cu C.V., fo to şi tele fon la : s t r . Progresului nr. 40, bloc D19/ 20, ap. 36 Oradea, ju d . Bihor 3700. Veţi locui în O radea? (3973941)

V I N Z A R I

C U M P Ă R Ă R I

• Vînd grădină în Bâişoara. Tel. 13-69-76. (1115362)

• De vînzare casă familială şi un autoturism B M W 316. Tel. 13-47-93, 093-48-08-75. (1135651)

• C um păr urgent apartam en t 2 c a m e re M ă ră ş t i c e n tr a l , dispun de banii necesari, p la ta pe loc. Tel. 44-53-99 sau 23-18- 03. (999049)

• V înd casă la ţa r ă sau schimb cu locuinţă în C luj. Tel. 13-89-58. (1115295)

• Vînd, central, apartam ent 1 cam eră, confort. Tel.'13-02- 24. (1115324)

PeV,

P e n t r u a v a a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u lvă puteţi adresa direct la redacţia ziarului, str.Napoca nr.16. de City

LhrljLidfateCLUJ-NAPOCA: luni-vinerj 8-16; sîmbătă 9-14;

tel/fax 19-73-04;U SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;

SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

« « s s a s s s

CEA MAI BO GATĂ O F E R TA Ş I LA CELEMAI A V A N TA JO A S E 'PREŢURI - - -"V" f ’ *» * jP-ţa Unirii nr. 2 4 * * ^ „ < f r>;t e l / f a x : 0 6 4 - 1 9 . 6 8 . 5 8 ^ ;

• Vînd urgent casă 170 mp zona Traian. Tel. 092-23-84-52. (998977)

• Vînd casă 3 camere, str. Vasile Lucaciu 30A. Tel. 092-88-68-34. (999039)

• Vînd casă 2 corpuri de clădire cu grădină de 600 mp în cartierul Andrei M ureşanu. Tel. 41-43-04. (999056)

• Vînd apartamfcnt 2 camere, confort I, sem idecom andat, din cărămidă, parter înalt, cu parchet, bucătărie m ărită, balcon închis, contor de apă şi gaz. Tel. 14-88-25. (1115332)

• V7nd puicuţe ouâtoare. Tel.43-60-63; 0 9 3 -5 1-25-78 ; 093-44-58-35. (999058)

• Vînd apartament 4 camere, "parter, 100 mp pe B -dul 21 D ecem brie, p o s ib ilită ţi pentru privatizare sau locuinţă. Tel. 14-45- 13 scara. (998934)

• Vind 2 tonete Piaţa Flora. Tel. 094-56-54-04 ; 0 9 4 -8 4-24-67 . (999029)

• SC vinde oţel beton cu diametru 6,8,10 mm. 7500 lei/kg. Tel. 094- 18-86-79. (999076)• Vînd cn gros încălţăminte, haine

sortate. Zalău. Tel. 094-77-66-18. (1115271)

• Vînd garaj din prefabricate central, 22 mp, curent trifazic, preţ negociabil. Tel. 19-37-74 sau 19-09-08. (1135666)

. / Vînd congelator Zankcr, 3 sertare. Tei. 19-91-17. (1115347)

Î N C H I R I E R I

• înch iriez apartam ent două camere, mobilat, în Grigorescu. Tel. 18-04-61 sau tel. 190A M ihai Viteazu. (999047)

• închiriez 1 cameră, dependinţe, ultracentral sau schimb chirie cu Oradea. Tel. 13-69-76. (1115361)

• închiriez 2 camere în apartament echipat ca şi cabinet medical pe str. Observator nr. 13. Informaţii tel. 19- 25-92; 12-46-75. (999069)

• Cedez contract de închiriere magazin alimentar în funcţiune. Vad comercial foarte bun. Preţ avantajos. Tel. 19-69-65. (1115323)________

D IV E R S E

• P re z ic ă to a re a E lena, această m inunată făcătoare de m inuni, în toarsă de curînd din Israel, lucrează cu magie albă şi lu cru ri sfinte, moştenitoare a p u te r i lo r s u p ra n a tu ra le , a s ig u ră , r e u ş i ta d in p rim a şedinţă la u rm ătoarele cazuri: d e z lea g ă c u n u n i legate, îm preunează persoane care se iu b esc , . re d ă v ir il i ta te a bărbaţilo r, aduce prosperitate şi s p o r în a fa c e r i , scoate argintul viu din corp. Lucrează la c a b in e tu l său d in C lu j. Sunaţi şi v iaţa vi se va schimba în b in e . T e l. 095-90-18-68. (999024)

• A n g a jă m fa rm a c is t spec ia lis t, fa rm acie publică. Asigurăm sa la r m otivant. Tel. 092-59-11-30. (999037)

> A ngajăm coafeză, frizer. Inform aţii la tel. 44-03-29 sau 094-93-36-04. (999045)

• C ăutăm femei pentru cusut feţe d e m asă, f ire tra s e şi p e n tru c ro şe ta t p u lo v ere . M uncă la dom iciliu . Oferim 900.000 lei/set, respecliv 80.000 lei pulover. Inform aţii la tel. 15-10-27. (999046)

Angajez farm acist cu liberă practică-de preferinţă specialist şi îngrijitor curăţenie. Tel. 094- 56-71-18; 19-72-82. (1115356)

• Reparaţii tapiţerie. Tel. 44-59- 27.(1115264) ,

• M editez m atem atică orice nivel. Tel. 42-72-24 sau 094-60- 01-20. (999074)

• O fe r 2 lo c u r i p e n tru excursie în Florida-SUA. Tel. 093-75-29-89 sau 067-32-55-13. (999053)

• C e tă ţea n g e rm an ofer transport avantajos cu maşina p e rso n a lă sp re D u se ld o rf. P lecarea pe 13.09.2000. Tel. 093-42-32-60. (999061)

• F irm ă de construcţii cu c a p ita l in te g ra l s t r ă in , a n g a je a z ă • C O N T A B IL Ă . P ro f i lu l c a n d id a ţ i lo r : -e x p e rien ţă în co n ta b ilita tea financiară; -bune cunoştinţe de o p e ra re P C ; -se rio zita te . Se oferă un salariu atractiv , bune c o n d iţii de m u n că , o p o r tu n ita te a une i c a r ie r e sob'de. CV se depun la sediul firmei în P-ţa F ra tern ită ţii n r. 4 pînă Ia 15 septem brie 2000. Inform aţii Ia tel. 064-41-87-22 sau 064-41-87-33, fax: 41-87-17. (1135680)

en grtfss-en detail

Tel./fQair«*0ţ64-TM.265 fcifobil: m 094-S34.5f̂

_• Kertesz Alexandru, cheamă in judecată pe pîrîţii: Bazso Gyorgy, Bazso Istvan, Bazso Marton, Bazso Ianos, Bazso Katalin, Bazso Irnre, Bazso Pete, Szilagyi Marton Puscas, Bencze Lina, Laszlo Komives Ilona, Laszlo Komives Mari, Bazso Ilona măritată Vincze Peter, Bazso Ilona

_ lui loan, Bazso Ferencz, Kiss Ilona, K is K atalin , B alla loan, Balla Ş tefan , B azso M artin , Bardos M artin, Bazso Varvara, Kis B. Gheorghe, Kis Alexandru, Kiss Ileana, Szilagyi Alexandra,' Frakas Piroska, Kis Adalbert, BazsoTsţvan, soţia lui Bazso Ferencz născută Gebe Fugi Ileana, Bazso Ştefan, Balla loan, văduva lui Tamas loan, născută Tamas Elisabeta, toţi cu domiciliul necunoscut, în dosar civil 3076/2000, a fla t pe rol la Judecătoria Turda, cu termen la12.09.2000. (1115341)

• Dioseghi Maria fostă Turdean p en tru sora decedată Turdean Valeria, se înştiinţează toţi cei care p re tin d d rep tu ri reale asupra apartamentului nr-1 situat în Cluj, str. Calea Turzii nr. 31, încrişi în Cartea Funciară nr. 126147 Cluj, să se prezinte Ia Judecătoria Cluj', se rv ic iu C. F. , în vederea reconstituirii Cărţii Funciare cu numărul de mai sus, în data de11.09.2000.(1115343)

• Persoanele interesate de Cărţile Funciare nr. 1014 şi 1015 sînt rugate să se adreseze Judecătoriei Cluj, camera 53, în data de 15 septembrie, ora 11. (1115348)

• Num ita Szabo Susana cu domiciliul necunoscut este chemată, în calitate de pirită, în dosarul cu nr. 4635/2000 , cu termen de judecată la 03.10.2000, ora 8,30, sala 95, în p roces cu Chaikh Sulaim an Abdul Basset pentru acţiune în constatare, la Judecătoria Cluj-Napoca. (1115350) •

• Stoian Ovidiu şi soţia Stoian Edita cheamă în judecată pe soţia lui Gury Tarsaly Gheorghe născută Sobieschi A na cu domiciliul necunoscut, Iluţiu Vasile şi soţia Iluţiu Letiţia născută Matei Letiţia, ambii cu dom iciliu necunoscut cheamă în judecată la Judecătoria Turda în dosarul civil nr. 2394/2000 aflat pe rol cu termen la 11.09.2000. (3690408)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC CST Impex SRL anunţă în ce p e re a 'd em ersu rilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Fabricarea obiectelor sanitare” situat în comuna Floreşti F. N. Hala 3 . Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul A PM C lu j, Calea Dorobanţilor uri 99. (999048)

• Numitul Angyalosi Alexandra cu ultimul domiciliu cunoscut în satul Chidea comuna Vultureni, judeţul Cluj, este chemat în judecată în data de 19.09.2000 la ora 8, Ia Judecătoria Gherla în calitate de pîrît în dosarul 2001/2000 în proces cu Beke Alexandru. (999077)

*. Angajez dispeceră taxi, cu o vechime de minim 3 ani. Ţel. 092- 26-32-84.(1115326) '

• Companii americane oferă lucru la dom iciliu. Trimiteţi p lic Ia C .P . 1015 C raiova. (3683900)

P I E R D E R I

• - P ie rd u t dum inică 3.09 .2000, c îin e C iobănesc G erm an în zona Becaş Gheorgheni. Cîinele se află sub tratam ent. O fer recompensă. Tel. 095-25-84-07. (1135673)

• Pierdut titlu de proprietate nr. 27766119 cod 13054975. îl declar nul. (999052)

• Pierdut carnet de student pe numele Maticiuc Marius Cristian. îl declar nul. (1115330)

• Pierdut legitimaţie de călătorie eliberată de RATUC pe numele Bus Alexandra. O declar nulă. (1115346)

m bătă - duminică, 9 -10 se

D E C E S E

C O M E M O R Ă R I

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă după o lungă şi grea suferinţă a scum pei noastre m am e, so a c ră şi bunică MURA MARIA, în vîrstă de 79 ani. Înm orm întarea va avea loc în data de 9 septembrie 2000, ora 13 în comuna Zimbor. Familia, îndurerată. (999054)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre soţii, mamă, bun ică SIM ON MARIA, în d a ta de .7.09.2000. T ru p u l neînsufleţit va fi dus spre locul de veci de la domiciliu în data de 9.09.2000, ora 14,30. Vei ră m în e veşnic în su fle te le noastre. Familia. (999075)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm decesul, după o lungă şi grea suferinţă, a iubitului nostru soţ, tată , socru şi bunic, col. ( r ) BARNA V A SILE. Înm orm întarea va avea Ioc la data de 10.09.2000, ora 13, la Cim itirul M ilitar. Odihnească- se în pace. Familia îndurerată. (1115334)

• Cu adîncă durere;în suflet anunţăm încetarea din viaţă a d rag u lu i nostru tată , socru, u n ch i, b u n ic şi s tră b u n ic , HORVATH FERENC, în vîrstă de 89 de ani. Înmormîntarea are loc azi, 9 septembrie 2000, ora 14, la Cimitirul M ănăştur, C ap e la V eche. F am ilia îndurerată . (1115339)

• C u in im a zdrob ită de d u re re a n u n ţă m în ce ta re a f u lg e ră to a re din v ia ţă a iubitului nostru soţ, tată, fiu şi f ra te , GĂLDEAN IOAN, în v îrs tă de 48 . an iÎn m o rm în ta re a va avea loc dum inică, 10 septembrie 2000, o ra 13, în localitatea Ceanu M a re . F am ilia în d u re ra tă . (1115352)

• C u in im a zd rob ită de d urere aducem la cunoştinţă tu tu ro r cunoscuţilor că iubitul n o stru p ro f. univ. d r . ing G O B E S Z FERDINAND, a în c e ta t din , v ia ţă . În m o rm în ta rea va avea loc luni, 11 septembrie 2000, ora 13, Ia C im itiru ld in str. Crişan. Familia îndurerată. (1115353)

• Conducerea şi salariaţii SC “Tehnofrig” SA aduc un ultim om ag iu in g in e ru lu i CUC A LEX A N D R U d irec to r al in tr e p r in d e r i i în p e rio ad a anilor 1973-1988, om de aleasă om enie şi corectitudine. Ne d esp ărţim cu du rere de un m are om . S incere şi alese condoleanţe familiei îndoliată. D um nezeu să-l odihnească. (999050)

• Sîntem alături de familia C ă tin a ş în m area d u re re p ricinuită de .decesul soţului d ra g CĂTINA Ş A U R EL. Sincere condoleanţe familiei îndurerate. Familiile Sia Oltean şi Suflarszki. (999051)

Sîntem alături de colega noastră Susana Gherghina în m area d u re re p ricinu ită de trecerea în eternitate a soţului p lt. a d j. (r) M ARIAN GHERGHINA. Personalul U. M . 02295 C lu j-N apoca. (999055) '

• Profund în d u re ra ţi de m o artea fu lg e ră to a re d ra g u lu i n o stru p rie ten LU PU Ţ IOAN, tran sm item sincere condoleanţe famiţiei şi colegei noastre C ru c iţa . Dumnezeu să-l odihnească în pace. Din partea lui Ilarie şi a colectivului Hotel-Restaurant Delta. (999059) ~ .

• Pioasă şi tristă aducere aminte la împlinirea celor 10 ani de la despărţirea de mult iubitul nostru soţ, ta tă şi bunic GA LO Ş VA SILE. Ne îndreptăm gîndurile şi inimile m ereu spre tine. D orm i în pacelFamilia. (999060)

• Ne exprimăm compasiunea şi sîntem a lă tu ri de colega noastră ing. Liana Cuc şi a familiei sale în încercarea grea cauzată de încetarea din viaţă a p ă r in te lu i d rag , S incere condoleanţe. Colegii de birou. (999062) . -

. • Sîntem alături de colega n o a s tră Angela Ş e rb an în aceste grele clipe pricinuite de p ierderea mamei sale dragi. T ransm item condoleanţe şi întreaga noastră compasiune. Colegele de la Serviciul de S ta tis tic ă din P o lic lin ica Judeţeană: (999066) '

• Condoleanţe familiei Antal Emeric pentru pierderea soţiei dragi. Asociaţia de Proprietari Alexandru Vlahuţă n r. 37 bloc' C6. (999067) *

• . Sîntem alături de familia Barna în aceste momente triste p r ic in u ite de tre c e re a în veşnicie a fostului nostrn coleg colonel (rezervă) V A SILE BARNA. Colegii din U. M. 02565-T Cluj-Napoca. (999068)

• Sîntem alături de colegul nostru M arina Vasile în marea d u re re pricinuită de decesul tatălui drag. Colectivul de Ia Uzina Mecanică Cluj-Napoca. (999071)

• Cu regret şi durere în suflet ne luăm rămas bun de la cel care a fost căpitan LUPUŢ IO A N . Colegii din c ad ru l Serviciului Criminaljstic din IPJ Cluj. (999072) -

Conducerea IPJ Cluj aduce un ultim omagiu celui care a fost căp itan LUPUŢ IOAN. Sincere condoleanţe. (999073)

• G în d u ri fru m o asej recu n o ştin ţă şi d rag o ste în memoria celui care a fost soţ şi tată lt. col. (r) SĂTMĂREANU TIBERIU Ia' 7 ani de lâ deces, ii vom păstra o vie şi dragă a m in tire . C om em orarea va avea loc sîmbătă 9 septembrie, ora 9 la Biserica Sf. Dum itru. Familia. (999079)“

> C onsiliu l p ro fe so ra l, personalul didactic şi studenţii F acu ltă ţii de C onstrucţii îşi exprim ă profundul reg re t la decesul distinsului profesor dr. ing. FERDINAND GOBESZ, eminent dascăl, om de aleasă nobleţe sufletească, îndrăgit şi respectat de toţi cei care l-au cunoscut. Un pios omagiu celui plecat d in tre noi şi în treaga compasiune familiei îndoliate. (999080)

• C olec tivu l ca ted re i C onstrucţii civile şi fundaţii aduc un u ltim om agiu distinsului profesor d r. ing. FERDINAND G O B E SZ şi transm it sincere condoleanţe familiei îndurerate. (999081)

• Colegii de catedră aduc un ultim omagiu celui care a fost prof. d r. ing. FERDINAND GOBESZ şi tra n s m it condolean ţe fam ilie iîn d u re ra te . C a te d ra de M ecanica C o n s tru c ţiilo r . (999084) .

• La plecarea doamnei ANA VĂŢULESCU din m ijlocul celor dragi, sîntem alături de în treag a fam ilie c ă re ia îi tran sm item ' sin cerecondolean ţe . A so cia ţiaLocatarilo1' Aleea Firiza nr. 10. (999085) •

• S in cere co n d o lean ţe familiei Gherghina M arin ;Ia pierderea iubitului soţ, tată şi bunic. F lo rin e la şi A d ria n p ăs tra ţi cu d ra g am in tire a tatălui care va iubit. Vecina Szasz Ana. (1115325)

• Personalul U. M. 01607 Som eşeni ad u ce un . u ltim omagiu celui care a fost col. (r) BARNA VASILE. Condoleanţe familiei îndurerate. Dumnezeu să-l «od ihnească în pace (1115327)

• Sîntem alături de voi la m area d u re re p ric in u ită de moartea bunei voastre soţie, m am ă şi b u n ică , KUN SUSANA. D um nezeu să o odihnească în pace. Familiile Sorcoi şi Băţan. (1115328)

• Sîntem alături de familia B arna în m area d u re re pricinuită de decesul celui care a fost soţ şi tată drag, col. (r) BARNA VASILE. Transmitem sincere condoleanţe. Fam ilia Vătăşescu. (1115333)

• Ziua de 9 septembrie va fi de acum încolo ziua în care vom comemora plecarea dintre noi a iu b itu lu i v e r işo r ALEXANDRU ,P E T R U Ţ . Sîntem alături de Ram ona şi Angela şi Ie transmitem sincere condoleanţe Ia m o artea fulgerătoare a “ticului”. Fie am intirea lui b inecuvîn ta tă . Dumnez*eu să-l ierţe. L ili şi Cornel Neagotă. (1115335)

• Sincere condoleanţe Ia trec e re a fu lg e ră to a re în nefiinţă a celui care a fost ing. PETRUŢ ALEXANDRU, fost şef depou adj. exploatare Dej. F ie-i ţă r în a u şo a ră . C onducerea şi s a la r ia ţ i i Sucursalei Reg. CFR M arfă, Cluj. (1115336)

• Un u ltim om agiu cam aradului nostru col. (r) VASILE BARNA. F am ilie i sincere condoleanţe. C adrele M ilita re în reze rv ă din Garnizoana Cluj. (1115342)

Sincere condoleanţe colegei noastre Kanyaro M ariana în aceste m om ente1 tr is te pricinuite de decesul tatălui, drag. Colegii de la Cooperativa Foto-Optica. (1115349)

/'

ică, 9-10 septembrie 2

• Sîntem alături de domnul Aurel Neţin, director general al firmei Sistec SA, în aceste clipe de su fe rin ţă p r ic in u ite de m oartea tatălui drag. Sincere condo lenaţe fam ilie iîndurerate . Colectivul Firm ei Sistec SA. (1115351)

• în aceste momente de grea în c e rc a re p ric in u ite de pierderea mamei dragi, sîntem a lă tu r i de colega n o a s tră Crişan Oltean Elena. Colectivul Grădiniţei nr. 22. (1115354)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm dispariţia prem atură a finului nostru drag, LUPUŢ IO A N şi tran sm item co n do lean ţe ' ■ fam ilie iîn d u re ra te . Naşii Vasile şi Susana cu familia. (1115357)

• C olectivul C a ted re i Construcţii de Beton Arm at şi Construcţii Metalice, regretă trecerea în veşnicie a distinsului p ro f. d r, ing. FERDINAND GOBESZ. Sincere condoleanţe. (1115358)

• Sîntem alături de familia M a rin a în .m area d u re re pricinuită de moartea soţului şi ta tă lu i d rag , M A RIN A V A SIL E. D um nezeu să-l odihnească. Vecinii din str. C- tin Brîncuşi nr. 188, bl. M, scara VIII. (1115359)

- * S-a scurs un an de lacrimi şi durere în suflet, de la trista despărţire de cea care a fost’ cea mai bună mamă, ŢIMBULI ROZALIA. îţi vom păstra pe veci în sufletul nostru amintirea chipului drag şi a bunătă ţii ta le . D um nezeu să teodihnească în pace şi linişte. S o ţu l, copiii şi n ep o ţii. (1135620)

• Un gînd de neuitat soţului m eu , - CIM BRU DEAN NICOLAE, la 10 ani de la trista despărţire. Soţia. (1115283)

• S-au scurs şase săptămîni de. cînd cel care a fost lector u n iv e r s i ta r ' D U M ITRU CÂRSTOCEA trăieşte doar în sufletul şi gîndurile celor carel-au iubit şi l-au preţuit. Cei care i-au fost apropiaţi în viaţă ne pot fi a lă tu ri sîm bătă, 9 sep tem brie,, -ora 10 Ia parastasul ce va avea loc Ia m orm înt, în C im itiru l M ăn ăştu r. D um nezeu să-i dăruiască lumina lui veşnică. Familia. (999044)

• Se împlinesc patru ani de cînd ne-a - p ă ră s i t p e n tru totdeauna scumpul nostru soţ, tată, socru şi bunic STANCIU NICOLAE. A m intirea sa va rămîne veşnic vie în sufletele noastre . S o ţia A na, fiica Adriana şi fiul Nicu cu familia. (999063)

• Cu aceeaşi durere şi dor nemărginit anunţăm împlinirea a doi ani de cînd a p ă răs it această lumle, lăsînd în urm ă un gol de neînlocuit, scumpa noastră ANI URSU, p lecată d in tre noi Ia num ai 46 ani. Mamă dragă nu te vom uita n iciodată şi te vom p lînge mereu, te vom iubi la fel de mult şi ne vom gîndi cu aceeaşi d rag o ste şi d o r la c lipe le frumosre petrecute îm preună, î n veci n e m în g îia ţi, so ţu l Mircea, copiii M ihai, M ircea şi M oni. D um nezeu să te odihnească în pace. (1115331)

• în 10 septem brie trăim aceeaşi du rere Ia îm plinirea a 6 săptăm îni de c înd so a rta nemiloasă ne-a d e sp ă rţit de iubitul nostru soţ, ta tă , socru şi bu n ic , N IL O Ş IO A N . Păstrîndu-i vie am in tirea ne rugăm lui Dum nezeu pentru odihna sufletului său bun şi generos. Slujba de pom enire va avea Ioc d u m n ică , 10 sep tem brie, Ia B iserica din sa tu l C o ru ş . F am ilia îndurerată. (1115338)

: • Rugăciuni, lacrimi şi flori pe mormintele dragilor noştri părinţi: PETRUTA IOSIF şi M A R IA ,' f ra ţ i ,IOAN şi ALEXANDRU, sorăFLO A REA ‘ şi nepoată MARIANA, din Căpuşu-Mic. Dormiţi în pace suflete curate. Familia. (1115340)

• Au trecut 7 ani de lacrimi şi dor de cînd iubitul nostru soţ, ta tă şi so c ru , VESCAN- CRISTEA NICOLAE, a trecut la cele veşnice . S lu jb a de pom enire are loc la Capela In s titu tu lu i O ncologic, azi, 9.09.2000, orele 19. Familia. (1115355)

• Cu adîncă durere anunţăm că azi se împlinesc 6 săptămîni de cînd scum pul nostru soţ, ta tă , socru şi b u n ic , POP IOA N, a p leca t d in tre noi. Slujba de pom enire va avea loc duminică, 10 septembrie 2000, în sa tu l B o ju . Fam ilia îndurerată. (1115360)

• M u lţu m im d in suflet tu tu r o r ce lo r c a re p rin rugăciuni, prezenţă, lacrimi şi flori, au condus pe ultim ul drum pe iubitul nostru soţ, tată şi b u n ic-p ro feso r DRAGOŞ COJOCARU. Im aginea sa va răm îne vie, cu b u năta tea şi voioşia care l-au caracterizat. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurera tă şi în veci nemîngîiată. (1115321),

1 Mulţumim tuturor rudelor, vecinilor, cunoştinţelor care au fost alături de noi la despărţirea de scumpul nostru KOZMA ANDREI. Familia. (999078)

G re şe a lă d ip lo m a tic ă

• M embrii filialei Dej a PRM - D ej, co p leşiţi de d u re re anunţă stingerea fulgerătoare din v ia ţă a - dom nului ALEXAN DRU PETRUŢ, consilier m unicipal. Sîntem a lă tu r i de fam ilia greu încercată, a iub itu lu i nostru coleg. D um nezeu să-l odihnească în pace. (2372597)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centrală mai -simplunu se poate!

fonstanţa

A D E V Ă R U L d e C l u j ,

str.Napoca nr.16, tel/fax: 064/19-73-04

Iordania şi Norvegia au comis o greşeală diplomatică trimiţînd doi reprezentanţi în loc de unul singur la fotografia de grup a Summitului Mileniului,' cea mai mare reuniune de şefi de stat din toate timpurile, informează AFP.

Şefii delegaţiilor ţărilor participante la summit au pozat, miercuri, pentru o fotografie destinată celebrăriievenimentului. Iordania şi Norvegia au sărbătorit astfel de

două ori manifestarea. “După părerea mea, nu a fost vorba de ceva deliberat”, a afirmat- purtătorul de cuvînt al summitului, Therese Gastaut. Ea a amintit că este vorba de un incident care se petrece deseori în cazul marilor adunări şi că responsabilii ONU nu au făcut'mare caz de acest lucru. “A fost vorba de o simplă neînţelegere în delegaţiile respective privind persoana care trebuie să apară în fotografie”,

a explicat Gastaut. Iordania .a fost astfel reprezentată de regele Abdallah al II-lea şi de premierul Aii Abu Ragheb, în timp ce regele Harald al V-lea şi . prim-ministrul ■ Jean Stoltenberg au reprezentat Norvegia.

Alte trei ţări, San Marino, Finlanda şi Namibia, au avut 'şi ele doi reprezentanţi în fotografia oficială, dar acest lucru era deja foarte clar stabilit în protocol.

I p o t e z a t e r o r is t ă

în a t e n t a t u l d in

P i a ţ a P u ş k in p a r e

s â f i e p u ţ in

p la u z ib i lăAtentatul din Piaţa

Puşkin din data de 8 august, soldat_cu 12 morţi, este motivat mai degrabă de raţiuni economice sau personale decît de o intenţie teroristă, au declarat surse din cadrul Biroului Procurorului general al Rusiei, citate de agenţia Interfax, relatează AFP. M otivaţiile economice"sau personale “sînt două ipotezd de interes major”, au declarat sursele citate, precizînd totuşi că “nu este respinsă complet teza teroristă”. Poliţia a declarat după atentat că privilegiază pista cecenă,' fară a aduce însă argumente concrete în favoarea acestei ipoteze. O altă ipoteză, cea a unei reglări de conturi, fusese, de asemenea, avansată, întrucît în pasaj se aflau numeroase magazine. Atentatul, petrecut într-un pasaj subteran foarte

' frecventat din Piaţa Puşkin, din centrul Moscovei, s-a soldat, de asemenea, cu circa 100 de. răniţi.

Yasser Arafat nu este un interlocutor

receptiv, a afirmat premierul israelianPremierul israelian, Ehud Barak, a apreciat că pînă în prezent

preşedintele Autorităţii Palestiniene, Yasser Arafat, nu s-a dovedit un "partener receptiv” în cadrul negocierilor de pace israelo- palestiniene, relatează AFP.

în cadrul unei conferinţe de presă organizate la sediul ONU, şeful Executivului israelian şi-a manifestat dezamăgirea pentru faptul că în ciuda unor gesturi de bunăvoinţă din partea Israelului, partea palestiniană s-a menţinut pe aceleaşi poziţii inflexibile. ”Pînă la această oră, noi n-am găsit în .cealaltă tabără un partener cii adevărat receptiv”, a declarat el.: Rugat să precizeze care sînt, în opinia sa, motivele concrete ce blochează încă procesul de pace, Ehud Barak a afirmat că întreaga problemă se învîrte acum în jurul statutului Ierusalimului de Est, şi îndeosebi în jurul problemei Esplanadei Moscheilor, aflată în acest sector al oraşului.

"Esplanada Moscheilor, care găzduieşte atît locurile sfinte ale musulmanilor, cît şi pe cele ale evreilor, rămîne singurul subiect în dispută în cadrul negocierilor de pace”, a subliniat el.

Ehud Barak a mai dezvăluit, în acelaşi cadru, câ în iulie, Ia Camp David (SUA), liderul palestinienilor, Yasser Arafat, a respins o propunere a preşedintelui Bill Clinton privind amînarea cu 10-15 ani a soluţionării problemei statutului Ierusalimului de Est, în schimbul semnării unui acord parţial de pace, care ar fi dat un răspuns celorlalte probleme aflate în negociere.

fiirbasul fi-320 al companiei Galffîir nu su prăbuşit din cauza unor defecţiuni tehnice

" Primele Informaţii furnizate de cutiile negre ale avionului Airbus A-320 apartlnînd companiei Gulf Air, care s-a prăbuşit în data de 23 august in mare, înainte să aterizeze în Bahrain, nu au relevat nici o disfuncţionalitate a avionului, sugerînd că pilotul a putu t fl victima unei dezorientări spaţiale, informează AFP, citînd o su rsă oficială americană. Eljpiinind problemele tehnice şi ţlnind cont de starea bună a vremii, primele concluzii tind să acorde prioritate ipotezei unei erori umane care se află la originea acestei catastrofe, care s-a soldat cu 143 de victme.

Submarinul Kursk a fost lovit de o rachetă rusă, afirmă

cotidianul german “Berliner Zeitung”, citînd surse ale FSBSubmarinul nuclear Kursk, la

bordur căruia au dispărut, în luna august, 118 marinari, a fost lovit de o rachetă antisubmarin lansată de crucişătorul rus “Petru cel Mare” în timpul unui antrenament, afirmă cotidianul german “Berliner Zeitung”, în ediţia de vineri, citînd un raport al serviciilor secrete ruse, relatează AFP.

Potrivit unui comunicat al cotidianului, difuzat înaintea apariţiei ştirii, aceste concluzii, aparţinînd unei comisii de anchetă conduse de şeful FSB, "Nikolai Patruşev, i-au fost prezentate, pe 31 august,preşedintelui Vladimir Puţin.

Potrivit ‘‘raportului detaliat” al FSB, crucişătorul “Petru cel Mare” a lansat, pe 12 august, în cadrul unui exerciţiu militar, o rachetă antisubmarin de tip “Granit”, echipată cu un sistem foarte nou de căutare. După lansarea rachetei s-au auzit două detonări,' una la bordulcrucişătorului, urmată de o a doua, se arată în raportul citat. “Cele două detonări ar fi fost vizibile de pe punteacrucişătorului”, scrie jurnalul. “La bordul crucişătorului s-a'

crezut iniţial că cea de a doua explozie făcea parte din exerciţiu. Comisia de anchetă a FSB scrie în acest raport câ s-a aflat prea tîrziu faptul că poziţia submarinului Kursk şi cea a rachetei Granit coincid perfect, la 400 de metri” distanţă, continuă jurnalul. Raportul nu dă nici o explicaţie despre modul în care racheta a atins submarinul Kursk, precizează “Berliner Zeitung”.

Preşedintele Puţin nu doreşte să facă publice concluziile anchetei, care riscă să discrediteze conducerea forţelor armate, decît după întoarcerea sa de la Summitul Mileniului, de la New York, scrie “Berliner Zeitung”, citînd “surse de la M oscova”. Contactat de cotidian, serviciul de presă al FSB a afirmat, joi, că nu ştie nimic despre existenţa acestui raport. “La rîndul său, Nikolai Patruşev nu. a luat încă o poziţie”, a adăugat cotidianul german. Vladimir Puţin intenţionează să discute, mai întîi concluziile FSB în cerc' restrîns cu Statul Major al armatemse, fără reprezentanţii FSB, a adăugat “Berliner

Zeitung”. Crucişătorul “Petru cel Mare” se pare că lansează zilnic rachete Granit începînd din data de 2 august. Pe 12 august, în Marea Barents, exerciţiul crucişătorului consta în testarea rachetei pe rază scurtă de acţiune, în cadrul unei manevre a flotei, scrie jurnalul. Se pare că amiralul Viaceslav Popov, comandantul Flotei de Nord, şi viceamiralul Mihail M ozak. se aflau la bordul crucişătorului în - ziua accidentului fatal. Adjunctul comandantului Statului Major rus, generalul Valeri Manilov, a declarat, luni, că ipoteza unei coliziuni cu un submarin străin este în continuare considerată principala explicaţie a accidentului. Teza privind producerea a două explozii a fost deja avansată Ia sfîrşitul lunii august de responsabili americani, care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Potrivit unui' raport american, prima explozie s-a produs la ora 7:28:26, iar cea de â doua la 7:30:42. “A doua explozie a fost de 45, pînă la 50 de ori mai puternică decît prima”, st arată în document

A ici ar putea fi reclama dumneavoastră

1 i

Tur de orizont cu echipele clujene

Duminică etapa cu numărul 4 în Divizia C. Vă propunem un "tur de orizont” cu cele opt echipe clujene prezente în acest eşalon a l fotbalului divizionar.

Seria a VII-a• I.S.G.T. - Olimpia Gherla. Derby-ul seriei între două

conjudeţene situate la polii opuşi ai ierarhiei după trei etape: “sîrmarii” jos pe locul 12, gherlenii sus, pe locul 2, ambele cu cîte două partide la activ care au însemnat două deplasări pentru gazdele de mîine, ambele pierdute, respectiv două victorii, ambele acasă şi 6 puncte. Acord prima şansă sîrmarilor.■ • Şoimii Sibiu - Minerul lara. Ambele cu cîte două victorii şi 6 puncte, vecine pe scara clasamentului, gazdele pe 5, iar oaspeţii pe 4 (golaveraj superior). Avantaj gazde.

• Laminorul Beclean - Arieşul Turda. Alte două vecine pe scara clasamentului, ocupantele ultimelor două locuri, ambele cu zero puncte după două etape (cîte una au stat). Turdenii s-ar mulţumi şi cu un egal. Măcar de l-ar obţine.

• C.F.R. Cluj stă.

Seria a VlII-a• “U” Cluj-Napoca - Astra Arad. Duminica trecută, lâ

Negreşti, cu Oaşul, *-*U”-iştii s-au remarcat printr-o dominare consistentă şi... ineficacitate prin ratarea a numeroase ocazii de gol. Mîine, pe Stadionul “Ion Moina”, am prefera uniformitate: dominare insistentă şi eficacitate maximă. Se aude băieţi? “Cooperativa” arădeană trebuie demolată. Primul punct pe “ordinea de zi”: victorie în faţa Astrei Arad.

• Unirea Dej - Minerul Ocna Dej. Cel de al doilea derby judeţean, între două vecine foarte apropiate, ambele dornice de puncte. Uniriştii au prima şansă.

V ictor E. ROMAN

Reda dm Sl1 C) J Ht Î 9 J A J . J

m m .

S e l e c ţ i e#F.C. Universitatea Cluj organizează selecţie pentru copiii născuţi în anul 1991.

Acţiunea de selecţie se va desfăşura la baza sportivă IRA (cartierul" Gheorgheni) în zilele de 12, 13 şi 14 septembrie a.c., de la orele 10,00 şi 14,00.

Octavian Ştreng se destăinuie la Gherla

că. 9-10 septembrie

- Delegat ca observator la meciul de cupă Olimpia Gherla - Steaua Bucureşti, orădeanul Octavian Ştreng nu a scăpat ocazia de a rememora unele momente importante din activitatea lui fotbalistică. I-a făcut o deosebită plăcere să revină pe marginea terenului, unde la începutul anilor ’70 a debutat ca arbitru în Divizia “C” la un meci aLfostei echipe locala OLL (învingătoarea în 1970 a renumitei Rapid!). Tot de, la Gherla are amintiri plăcute de la întîlnirea de baraj susţinută de astă dată de Olimpia în 1982

împotriva formaţiei Electromureş Tg. Mureş, meci care a însemnat, după o pauză de patru ani, repromovarea gherlenilor în Divizia “C”. Cele două partide au fost arbitrate foarte bine de Octavian Ştreng. - ' ~ ‘

De ’ asemenea, Ştreng a rămas plăcut impresionat de schimbările radicale survenite în ultimii ani la stadionul din parc, unde dotările nu sînt mai prejos decît cele ale divizionarelor “A”,‘ lucru remarcat şi de stelisti. :

SZ. Cs.

încep întrecerile şi fotbaliştii juniori

■ La sfîrşitul acestei săptămîni începe o nouă ediţie a Campionatului republican al juniorilor. Olimpia Gherlă este repartizată în-seria a XXII-a împreună cu echipe din judeţele Cluj, Bihor şi Bistriţa Năsăud.

Din serie fac parte doaT opt formaţii, însă cea mai lungă deplasare a gherlenilor este la Aleşd. Curios, echipele din Turda şi Cîmpia Tuzii sînt repartizate în alte-serii. Ca la noi, nicăieri!?

■ Micii fotbalişti gherleni-s-au pregătit cu mare ambiţie în vederea reluării campionatului, Sub conducerea tehnicienilor Elemer Osztian şi Mircea Coroi, cele două formaţii - juniorii I şi II - s-au antrenat zi de' zi, în .cursul lunii august jucînd şi cîteva meciuri de

verificare. Lotul a fost reîmprospătat' cu cîteva

' elemente noi, mulţi jucători ai echipelor de juniori ai Olimpiei provenind de la centrul de iniţiere proprie. Conducerea clubului va sprijini şi în viitor formaţiile de juniori, fiind asigurate mijloacele de transport pentm deplasări.

Păcat că terenul de joc se află într-o ’ avansată stare de degradare, tot acolo efectuînd antrenamentele şi seniorii Olimpiei: ' :

SZ. Cs.

9 septembrie• Jocurile Olimpice de vară de

la Roma (1960), mare senzaţie: după medalia de argint obţinută de floretista clu jeană O rb an Olga, la J.O. de la Melbourne (1 9 5 6 ) şi la patru z ile .d u p ă - medalia de bronz cucerită de studenta b u c u re ş te a n ă ,' L ia M anoliu, timişoreanca lo landa B a la ş a reuşit cea m ai importantă performanţă sportivă: le-a devenit campioană olimpică în proba de săritură în înălţime! Ea le-a devansat cu nu mai puţin de 1 Acm (!) pe vicecampioanele probei, “loli” a stabilit, cu 1,85 m, un nou reGord olimpic. Pe locul doi s-au clasat Jaroslaw a Jozw iakow ska din Polonia şi D o ro th y S h erlea din M area Britanief ambele cu .1,71 m.

10 septembrie• Şi tot la J.O. d e la Roma: în

această zi a luat sfîrşit turneul final de fotbal. în finala mică, selecţionata Ungariei a dispus de cea a Italiei cu 2-1. Finala mare a avut loc între echipele Iugoslavie i şi D a n e m a rc e i, “plavii” cîştigînd cu 3-1, obţinînd a s tfe l, după tre i titlu ri de vicecampioni (în 1948 la Londra, în 1952 la Helsinki şi, în 1956 la Melbourne) mult rîvnitul titlu de campioni olimpici! , ,

LÂSZL6 Fr.

SUPER LOT O 5/40 7septembrie 2000( 1 3 (§ 2 ) S â -dOD d t ă

Fond de c îş tiguri: 384.492.837 lei

V a lo area om ologată a cîştigurilor:Cat. 1 1 variantă a 115.347.851C at. a ll-a 6 variante a 16.020.534Cat. a lll-a 685 variante a 252 .586

Cîştigătorul turneului masculin de tenis din cadrul IO va primi 8 0 de puncte în clasamentul ATP

Cîştigătorul turneului masculin de tenis din cadrul, Jocurilor Olimpice de la Sydney va primi 80 de puncte'în clasamentul ATP, cu 20 mai puţin decît cîştigătorul unui turneu de Masters Series. Finalistul turneului olimpic va fi recompensat cu 56 de puncte, medaliatul cu bronz va primi 41 de puncte,- în timp ce celălalt semifinalisiva acumula 31 de puncte. Un jucător care este eliminat în primul tur va primi un singur punct în ierarhia mondială masculină. In urma unui acord încheiat între Comitetul Internaţional Olimpic şi Federaţia Internaţională de Tenis, pentru

prima oară în istoria: Jocurilor Olimpice, jucătorii de tenis care vor participa fa turneul din cadrul Olimpiadei de la Sydney vor

■ primi puncte în clasamentul ATP. ,România este reprezentată în turneul masculin de tenis din

-cadrul JO de Andrei Pavel, care va concura atît în proba de simplu, cît şi în cea de dublu şi de Gabriel Trifu, care va juca numai la dublu. Turneul de tenis din cadrul Jocurilor Olimpice de la Sydney se va desfăşura în perioada 19-28 septembrie, tragerea la sorţi a tablourilor urmînd să aibă' loc pe 15 septembrie.

m n• A C N a p o li - •

S a m p d o ria G enova0 - 0 ( 0 - 1 ) •

Ultima partidă din cadrul “16”- imilor Cupei Italiei a stabilit şi cea de a 8-a trupă calificată în “optimi”. Evoluînd pragmatic, la adăpostul acelui unic gol marcat în tur pe Stadionul “Luigi Ferraris”, Sampdoria a obţinut biletele pentru a întîlni o forţă a fotbalului din Peninsulă, Lazio Roma. Marea echipă a Sampdoriei, cu Mancini, V ailli, Lana, Salsano, C arboni,'şi-a respectat blazonul aliniindu-se în rînd cu marile forţe ale

calcio-ului italian (Milan, Inter, Juventus, Parma, Fiorentina, Roma).

m iu'J 111 ujhbu

• A C M ila n - A S R om a

2 - 2 (5 -4 , d u p ă p en a lty -u ri)Pe “Giiiseppe Meâzza”, Milan şi-a

adjudecat trofeul “Berlusconi” dispunînd, după loteria penalty-urilor, de AS Roma antrenată de Fabio Capello, omul care a îmbogăţit vitrina de trofee a lombarzilor cu patru cupe ale campionilor: Pentru “rossonerri” a marcat, în timpul regulamentar, ucraineanul Andrei Schevchenko (8 şi 35 pen.). Pentru “gialorossi”, a izbutit o doppietta ex-genovezul Montella (5 şi 67 pen.). Coluccini a fost singurul

• '-oi-

jucător care a ratat penalty-ul ce a “îndoliat” Roma.

*Super^Gupa*ltâlie^SS Laz io R o m a - In te r M ila n o •

\-

V-

* * ~ 4 ^ tS c ,'-» * 1 ’•

confruntarea din tribune, iar argentinianul Vampetta nu a fost, titularizat; Rezultatul final nu ne-a parvenit pînă la ora închiderii ediţiei.

§)M»Frânta1ili* Viorel Moldovan va juca în această seară în Burgundia, cu Auxerre, fosta trupă a lui Guy Roux. “Canarii” au primit amenzi substanţiale după umilinţa suferită în faţa lui Bordeaux (0-5).

■ Dan Petrescu dispută în această seară, pe propriul teren, o partidă crucială pentru echipa sa. Bradford, “păruită” de Manchester etapa trecută (0-6), va primi replica “tunarilor” de lâ Arsenal. /

o m

'•''«Str--*. "•Art (aVni-f 4̂||~ 11 m a ffyi I /

Vineri seara, arena “Olimpico” din cetatea eternă agăzduit cea de a 13-a ediţie a Super Cupei Italiei. în finală s-au duelat campioana "en-titre şi deţinătoarea Cupei Italiei, Lazio şi finalista ultimei ediţii, Inter Milano. Sven Gorran Erikssori, antrenorul “bianco-celeştilor” nu i-a putut folosi pe Salaş şi Simone Inzaghi. în atacul romanilor şi-a făcut debutul oficial argentinianul Hernan Crespo. Din “ H ’Me “nerroazziirrilor” au lipsit Ronaldo, Vieri, Cirillo, Zanetti şi Brochi. Lippi a preferat un atac cu Siikur şi Recoba. Englezul adus pe bani grei, Robbie Keane, a urmărit

Ionel Ganea are şanse minime ae a fi titularizat în. disputa Stuttgart - Bayem Munchen. Anul trecut, românul a fost artizanul victoriei “lăptarilor” în faţa bavarezilor. Foarte probabil, în atacul gazdelor vor juca Hosny şi Dundee. * ,

Munteanu este anunţat titular pentm jocul Wolfsburg - Hertha Berlin. Dorinei a fost rezervă în' partida precedentă, Bayern - Wolfsburg. Reghenkamp şi Miriuţă nu vor lipsi dn “l l ”-le lui Cottbus pentru duelul cu Eintracht Frankfurt. _

Panduru. Salgueiros joacă acasă cu Madeira..

zmm

Duminică, Ajax dispuţi? pe “Amsterdam Arena” confruntarea cu Groningeh. Chivu este anunţaf titular, iar Lobonţ rezervă. Pe adresa clubului olandez Ajax a sosit un fax în care Barcelona se arată interesată de serviciile românului' Cristian Chivu.

Hagi şi Popescu nu vor lipsi din “1 l”-le Galatey pentm confruntarea de pe “Aii Sami Yeh” cu Samsunspor.

Dan Stîngaciu este anunţat titular între buturile lui Kocaelispor pentru deplasarea de la Trabzon.

Ex-dinamovistul Ionuţ Lupescu va - juca duminică pentru Bursaspor la Erzummspor. • ■■■jHjţw-—— .......... .......

fe js® f i

: Sub semnul incertitudinii sia prezenţa, în primul “ 11 , a lui Salgueiros, â românului Basarab

■iSîî

•wm

A ici ar putea fi reclam a dum neavoastră

1 , ; | ^ *„ ^ ^ ş g v s « > * * 5 ».<•■» »<S *■»** />'*&>* «V «?*■»♦ • •

Redacţia S P O J O V ^T e l: 1 9 . 7 X 7 . 7 $

rie 20 devărul de CI1-

H L i X £• J L i . - i s ' l C

Emil Constantinescu a primitviza de Australia

nici un fel dezacord bilateral în materie de vize, nici în ceea ce priveşte paşapoartele

• turistice şi nici în cazul celor diplomatice sau de serviciu, au precizat surse diplomatice române.

Pentru a putea călători fară viză, chiar şi în cazul demnitarilor, care posedă paşapoarte diplomatice, trebuie ca statele respective să aibă încheiat un acord bilateral în acest sens.

Delegaţia condusă de Emil Constantinescu a primit viză în baza unei note remise Consulatului General de către Preşedinţie.

Consulatul General al Australiei la Bucureşti a fost deschis la începutul acestei veri. Solicitările de vize se fac tot la Ambasada Australiei din Belgrad, care s-a ocupat pînă acum de relaţia cu România, misiunea din Iugoslavia transmiţînd răspunsul, negativ sau pozitiv, consulatului de la Bucureşti. In funcţie de răspuns, consulatul aplică sau nu ştampila

- de viză în paşaport. Preşedintele României, Emil Constantinescu, va fi însoţit, la Jocurile Olimpice de la Sydney, de soţia sa, Nadia, precum şi de fiul Dragoş şi de nora Sana Constantinescu, au afirmat surse din cadrul COR.

Din suita preşedintelui urmează sâ mai facă parte un medic şi o gardă de corp. Totodată, preşedintele Constantinescu va invita, în suita sa, o serie de personalităţi ale vieţii culturale, precum şi din cadrul Executivului.

* I

Tenismanul american Andre Agassi nu va participa la JO de la Sydney

Tenismanul american Andre'Agassi a anunţat că nu va participa la Jocurile Olimpice de la Sydney, ca urmarea a stării de sănătate a mamei şi a surorii sale, care suferă de cancer la sîn.

“Din motive personale, în urma problemelor de sănătate pe care le au unii membri ai familiei mele, nu voi putea participa la JO de la Sydney. Timpul şi atenţia mea vor fi îndreptate către cei apropiaţi mie. Le doresc sportivilor americani să aibă numai reuşite”, a spus Agassi, care este deţinătorul titlului olimpic.

Agassi, în vîrstă de 30 de ani, a fost eliminat, în turul al doilea al turneului US Open, de tenismanul francez Amaud Clement. Andre Agassi a cîştigat turneul de la Wimbledon (1 9 9 2 ) , In te rn a ţio n a le le A u s tra lie i (1 9 9 5 „şi 2 0 0 0 ), Internaţionalele Statelor Unite (1994 şi 1999) şi turneul de la Roland Garros (1999), fiind unul dintre cei cinci tenismeni americani care au reuşit să cîştige toate cele patru turnee de Grand Slam. în finala turneului de tenis din cadrul JO din anul 1996, de la Atlanta, Andre Agassi l-a învins pe spaniolul Sergi Bruguera.

Preşedintele Emil Constantinescu şi delegaţia care îl va însoţi la Jocurile Olimpice de la Sydney au primit viza de Australia la sfîrşitul lunii august, urmînd sâ li se acorde acreditările pentru competiţie la intrarea în această ţară, a declarat Irina Buzilâ, reprezentant al Consulatului General al Australiei la Bucureşti.

Acreditările se acordă de către organizatorii competiţiei, a precizat Buzilă. - •

Preşedintele are nevoie de viză pentru a merge la Sydney, la Jocurile Olimpice, întrucît între România si Australia nu există

B a g a j e l e a t l e t e i r o m â n e G a b r i e l a S z a b o

s - a u r ă t ă c i t p e t r a s e u l B u c u r e ş t i - S y d n e yBagajele atletei române Gabriela Szabo s-au

rătăcit pe traseul Bucureşti-Sydney, a declarat secretarul general al Federaţiei R om âne de Atletism (FR A), Nicolae Mărăşescu;

Oficialul FRA a adăugat că Szabo a ajuns, miercuri dimineaţă, pe Aeroportul din Sydney, unde a fost aşteptată de şeful delegaţiei României la JO, Alexandru Lăzărescu. “A stat aproximativ trei ore în aeroport, timp în care a rezolvat problema acreditării, însă bagalele ei nu sosiseră. Acelaşi lucru a păţit şi Lăzărescu, căruia i-au

venit bagajele după o zi", a precizat Mărăşescu.Imediat după rezolvarea problemei acreditării,

Gabriela Szabo, îm preună cu antrenorul şi soţul său, Zsolt Gyongossy, au plecat spre Brisbane, unde vor rămîne pînă în data de 19 septembrie, după care vor reveni la Sydney,

Gabriela Szabo şi Zsolt Gyongyossy au plecat, m arţi, în juru l o re i 7 .0 0 , de pe A eroportu l Internaţional Otopeni, cu o cursă a companiei K L M ,.p e traseu l B ucureşti .- A m ste rd am - Singapore - Sydney.

Obiectivul echipei feminine de. handbal a României la JO de la Sydney este cîştigarea unei medalii

Antrenorul principal al echipei naţionale feminine de handbal a României, Bogdan Macovei, a. declarat, joi, în cadrul unei conferinţe de presă, că obiectivul singurei formaţii din România care va fi prezentă la Jocurile Olimpice de la Sydney este cîştigarea unei medalii. Macovei a adăugat că se ţinteşte medalia de aur, însă la JO, alături de echipa României, in postura de favorite mai pornesc şi reprezentativele Ungariei, Norvegiei, Danemarcei, Franţei, Austriei, Coreei de Sud şi, nu in ultimul rînd, Australiei şi Braziliei. "Este o onoare pentru noi să intrăm în familia olimpică română şi trebuie să ne facem datoria”, a spus Macovei.

Tehnicianul naţionalei române a precizat că singurul lucru pentru care îşi face griji este situaţia interului stînga Carmen Amariei, care a suferit, în urmă cu 10 zile,, o operaţie de menise. “Nu ştim, încă, dacă ea va putea evolua la parametri maximi. în funcţie de cum se va recupera şi reintegra în echipă, vom stabili strategiile de joc. Ceva probleme, o întindere la gamba dreaptă, are şi Steluţa Luca, care este, în prezent, în faza de refacere”, a mărturisit Macovei.

Căpitanul echipei României,

Alina Dobrin, a spus că la JO va dreptul din cameră şi iese a cinceatrebui să se îmbine tinereţea unor din vestiar. Extrem a dreaptăfete cu experienţa altora. “Numai Cristian Vărzaru a afirmat că pentruaşa vom putea obţine o medalie, ea numărul 13 pe care îl poartă pe

pe care ne-o dorim din tot sufletul", a : spus Dobrin. Căpitanul reprezentativei tricolore a adăugat că are o mulţime de superstiţii, a fost Ta biserică, are iconiţe şi iese întotdeauna în aceeaşi ordine din vestiar. Carmen Amariei a spus că, înainte de fiecare meci, păşeşte cu

i A

tricou îi aduce noroc.Preşedintele Comitetului Olimpic

Român, Cristian Gaţu, a menţionat că la în toarcerea de la JO, handbalistele române se vor întîlni cu primii lor profesori. “Cred că fetele se vor clasa cel puţin pe treapta a treia a podiumului”, a

declarat G aţu. Conducătorul delegaţiei de handbal, Cornel Oţetea, care în ultimul moment i-a luat locul Elenei Frîncu, le-a îndemnat pe jucătoare să nu uite să ia în bagaje şi buna dispoziţie de joc. Handbalistele şi staff-ul •tehnic au mers, joi, la biserica “Sf. Gheorghe” din Capitală şi s-au întîlnit, în jurul prînzului, la Casa Vemescu, cu reprezentanţii celor 14 sponsori ai formaţiei.

Lotul olim pic de h an b a l.a l R om âniei are urm ătoareacomponenţă: Luminiţa Huţupan, Cristina Dogaru-Cucuian, Talida Tolnai-portari, Alina Dobrin, Ramona Farcău-extreme stîngi, Cristina Vărzaru-extremă dreapta, Victorina Bora, Elena Năpar-pivoţi, Carm en Am ariei, LidiaDrăgănescu, Valeria Motogna-interi stînga, M ihaela Ignat, Aurelia Stoica-conducători de joc, Steluţa Luca şi Gabriela Tănase-interi dreapta. Colectivul tehnic este alcătuit din Bogdan Macovei- antrenor principal şi Dumitru Muşi- antrenor secund. Medicul formaţiei este loan Străuţ, iar fizioterapetit, Nicolae Mătăsaru.

Delegaţia olimpică de handbal a României a plecat spre Sydney, vineri, de pe Aeroportul Internaţional Otopeni, la ora 23.10.

Preşedintele FRA consideră că excluderea unor atlete chineze din lotul olimpic nu o

favorizează pe Gabriela Szabo

Preşedintele Federaţiei Române de'Atletism (FRA), lolanda Balaş, a d ec lara t câ atleta rom ână Gabriela Szabo nu va avea o cursă mal uşoară la Jocurilor Olimpice de la Sydney în urma excluderii din lotul olimpic a cîtorva atlete chineze cu şanse la medalii în proba de 5.00Q m.

Preşedintele FRA a adăugat că nu se cunoaşte valoarea reală a sportivelor chineze, din cauza faptului că ele nu au participat, în acest an, la concursuri în Europa, însă atletele din Africa sînt foarte valoroase. “Eu am, însă, mare încredere în Gabriela Szabo că ea îşi va face datoria, indiferent de ce adversari va avea”, a spus Balaş.■ lolanda Balaş a mai precizat că în China sînt peste 100 de atlete valoroase în probele de semifond,

însă autorităţile din această ţară şi-au dat seama de severitatea

. controalelor antidoping care vor fi la JO şi, pentru a preîntimpina surprizele neplăcute, au recurs la excluderea mai multor sportivi din delegaţia olimpică.

Atletele chineze Ll Jingnan, Lan Lixin, Dai Yanyanb, Dong Yanmei, Song Liqing şi Lili Yin, antrenate de Ma Junren, care aveau şanse de a cuceri medalii în probele de5.000 m şi 10.000 m, nu se află pe lista delegaţiei participante la JO, publicată; miercuri, de agenţia de

. presă “China Nouă". Atleta Li Ji este singura dintre elevele lui Ma Junren care a fost selecţionată în vederea participării la întrecerile olimpice de la Sydney.

Agenţîa chineză a precizat că anumiţi sportivi au fost excluşi din lot pentru că suferiseră accidentări,

■ se aflau în scădere de formă sau din cauza unor probleme legate de controalele sanguine la care au fost supuşi înainte de a se deplasa la Sydney.

"Pentru a le proteja sănătatea şi pentru a ap ăra p rinc ip iu l competiţiei corecte, aceşti sportivi nu vor pleca la Sydney”, se arată în ştirea transmisă de "China Nouă”.

M e m b r i i d e l e g a ţ i e i R o m â n i e i s - a u d e c l a r a t

n e m u l ţ u m i ţ i d e c o n d i ţ i i l e d i n s a t u l o l i m p i c

Membrii delegaţiei române sînt nemulţumiţi de condiţiile din satul olimpic de la Sydney, a anunţat cotidianul australian “The Advertiser”. Sportivii români consideră că satul olimpic de la Sydney are un aspect urit, este lipsit de modalităţi de divertisment, iar camerele sînt friguroase şi lipsite de confort. Antrenorul secund al lotului român de box, Grigore Bondavali, a descris camerele în care au fost cazaţi sportivii ca fiind prea mici şi amenajate necorespunzător. “Este un spaţiu prea strimt şi nu reuşim să dormim în aceeaşi cameră cu sportivii”, a precizat BondaVali. Antrenorul principal al lotului român de box, Francisc Vaştag, a declarat că este de acord cu afirmaţiile făcute de secundul său, adăugînd că încăperile sînt “foarte mici şi foarte, reci”. Una dintre'membrele lotului olimpic de judo al României, Simona Richter, s-a arătat, de asemenea, nemulţumită de condiţiile de cazare de la Sydney. “Am fost cazaţi nouă sportivi în două dormitoare, la etajul întîi. Nu

avem suficient spaţiu ca să ne depozităm hainele, ceea ce nu e bine”, a subliniat sportiva româncă. Richter şi-a exprimat insatisfacţia în legătură cu modalităţile de petrecere a timpului liber puse la

, dispoziţia sportivilor de administraţia satului olimpic, criticînd modul cum este asigurat accesul la Internet şi la jocurile video. Richter a precizat că nu poate să se deplaseze în oraş, deoarece nu înţelege modul cum funcţionează sistemul de transport în comun din satul olimpic. “Este foarte greu să ajungi în oraş. La Atlanta era simplu, dar aici nu este aşa”, a spus Richter.

Un alt membru al delegaţiei olimpice a României, Alexandru Mogoş, s-a plîns de faptul că un al treilea pat a fost introdus în unele dormitoare şi că nu există săli de baie pentru fiecare cameră. “Din nefericire, ni s-au repartizat cinci căsuţe care arată ca nişte containere industriale”, a comentat oficialul Comitetului Olimpic Român. ■

U n s p o r t i v r o m â n a r a t a t

p a r t i c i p a r e a l a c o n c u r s u l v h i p i c

d i n c a d r u l J O , p e n t r u c ă a f o s t

c o n f u n d a t c u u n h o ţ d e c ă iS i n g u r u l s p o r t i v r o m â n c u ş a n s e d e p a r t i c i p a r e l a c o n c u r s u l h i p i c d i n

c a d r u l J o c u r i l o r O l i m p i c e d e l a S y d n e y , V i o r e l B u b ă u , a r a t a t c a l i f i c a r e a

p e n t r u c a a Ţ o s t c o n f u n d a t c u u n h o ţ d e c a i . V i o r e l B u b ă u , m u l t i p l u

c a m p i o n n a ţ i o n a l ş i b a l c a n i c l a h i p i s m , m a i a v e a n e v o i e d e ş a s e p u n c t e

p e n t r u a s e c a l i f i c a l a J o c u r i l e O l i m p i c e . P e n t r u a l e o b ţ i n e , e i t r e b u i a

s a p a r t i c i p e l a u n c o n c u r s p r e o l i m p i c o r g a n i z a t î n G e r m a n i a ! B u b ă u n u

a p u t u t p a r t i c i p a , î n s ă , l a a c e a s t ă c o m p e t i ţ i e , d i n c a u z ă c ă , l a g r a n i ţ a

n t r e U n g a r i a ş i A u s t r i a , c a l u l i - a f o s t r e ţ i n u t , s p o r t i v u l f i i n d c o n s i d e r a t

o d e c a i . V i o r e l B u b ă u a f o s t r e ţ i n u t t i m p d e ş a p t e o r e , i a r c a l u l a f o s t

' A m î ! S ln , f * 3<n ' H J ^ p f y â r a a . A j u n s î n G e r m a n i a , s p o r t i v u l a a p e l a t l a a s a d a R o m â n i e i , d a r n u a f o s t a j u t a t , f i i n d u - i s u g e r a t ă s o l u ţ i a

d e p u n e m u n e i p l î n g e r i l a M i n i s t e r u l r o m â n a l A f a c e r i l o r E x t e r n e . ’

1 Dolar SUA = 23.339 lei \ 1 M arcă germană = 10.398 lei

1 EURO = 20.336 lei 1 gAUR = 205.675 Iei

a?:rtş^".rr r* - j ' U Ă'U?

România va primi da zece ori mai mulţi bani de la Comisia Europeanammtm

In cursul acestei săptămîni s-a desfăşurat la finanţării. în Cluj-Napoca Consiliul Regional al Agenţiei de ceea ceDezvoltare Nord-Vest. Pe ordinea de zi a şedinţei p r i v e ş t es-a aflat aprobarea criteriilor pentru selecţia proiectele deproiectelor în cadrul Programuluj Phare '98, care turism, cel maivor fi aplicate la licitaţia din această lună, numirea bine punctate sîntmembrilor Comisiei de Selecţie pentru proiectele - u t i l i z a r e adin cadrul Programului Phare '98 şi aprobarea resurselor locale,componenţei Comitetului de Planificare numărul de locuriRegională (42 de persoane, reprezentînd anumite domenii importante în planificarea regională).

Leontin Bordaş, preşedintele Consiliului Regional a afirmat că în cadrul întîlnirii „au fost adoptate hotărîri foarte importante care stau la temelia organizării şi desfăşurării activităţii

. Consiliului Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Vesf ̂ „S-au stabilit şi nominalizat criteriile pentru selecţionarea proiectelor Phare '98, ajungîndu-se lă adoptarea unui proiect care sintetizează criterii viabile pentru selecţionarea

. corectă a proiectelor”, a mai afirmat Leontin Bordas.

F o n d u r i l e v o r f i f o l o s i t e p e n t r u d e z v o l t a r e e c o n o m ic ă ş i s o c i a l ă •că o astfel de comisie ar fi resurselor umane, dar şi proiecte mari care vor echitabilă din punctul de duce la dezvoltarea mediului de afaceri, vedere al reprezentării începînd cu anul 2000 au fost alocate României tuturor celor implicaţi. - sume importante (circa 630 milioane euro/an),

Pentru a fi asigurată o distribuite pe trei programe: Phare - 250 milioane, mai bună activitate a îspa - 250 milioane şi Sapard - 150 milioane pe Agenţiei, atît din punct an. Potrivit celor declarate de Aura Răducu, cel

de vedere cantitativ (ca puţin o treime din fondurile Phare vor fi destinate

.***.k.VOT, vre Z I J : fţţrt w rw -.

s

Criterii pentru acordarea finanţăriiCele mai importante criterii în ordinea

descrescătoare a ponderilor acordate sînt pentru proiectele de investiţii locale utilizarea resurselor îocale, numărul de locuri de muncă create şi costul pe loc de muncă, experienţa firmei şi

de muncă , şi costul pe loc de muncă, creşterea numărului şi a calităţii atracţiilor turistiqe şi gradul de viabilitate a şi autosusţinere. în proiectele destinate resurselor umane se. punctează îri principal dezvoltarea structurilor educaţionale şi de instruire, numărul de persoane instruite şi costul pe persoană instruită, creşterea cooperării între întreprinderi şi organizaţiile educaţionale şi de cercetare şi menţinerea în zonă a persoanelor cu studii superioare.

ADR NV va avea un director adjunctîn ceea ce priveşte numirea membrilor

Comisiei de Selecţie a proiectelor s-a stabilit căcapabilitatea managerială, introducerea inovării, - din aceasta vor face parte personalităţi bine- sprijinul local şi regional al proiectului şi gradul cunoscute, cîte una din fiecare judeţ inclus în de viabilitate şi autosusţinere după terminarea Agenţia de Dezvoltare Nord-Vest. S-a considerat

număr de persoane), cît şi calitativ, au fost aduse unele . m o d i f i c ă r i organigramei. Cea mai importantă schimbare este

crearea unui post de director adjunct al

Agenţiei, prin activitatea căruia să se îmbunătăţească relaţiile de

informare reciprocă dintre Agenţie şi judeţe.

Bani pentru dezvoltarea mediului de afaceri

Reprezentanta Comisiei Europene, Aura Răducu, a afirmat că în prezent sînt alocate pentru

. finanţarea proiectelor mici din această regiune 2,4 milioane euro, dar începînd cu programul Phare 2000 bugetul va fi de zece ori mai mare.' Din aceşti bani vor fi finanţate proiecte destinate dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii,

■ dezvoltării economice şi sociale din cele 8 regiuni de dezvoltare regională. Bugetul statului va contribui în .proporţie de 25 la sută la implementarea acestor proiecte de infrastructură.

Mecanismul de creditarePotenţialul beneficiar al unei finanţări din

partea Comisiei Europene trebuie să intre mai întîi în posesia pachetului informativ care cuprinde un ghid de completare, o cerere de finanţare şi un plan de afaceri. Acestea trebuie trimise Agenţiei de Dezvoltare, unde se va face o selecţie în mai multe etape (deschiderea, evaluarea conformităţii datelor, evaluarea tehnică şi verificarea pe teren). Fiecare proiect va primi un punctaj, în urma căruia se vor stabili proiectele cîştigătoare.

Raportul de evaluare întocmit cu acest prilej -va trebui aprobat de delegaţia Comisiei Europene, după care se poate trece la faza de contractare. Plăţile se fac pe măsura realizării obiectivelor proiectului.

A n ca BLAGA

R e zu lta te le pozitive obţin ute de eco n o m ia ro m â n e a s c ă în prim ul semestru permit menţinerea obiectivului Guvernului privind atingerea, ,în acest an, a unei creşteri economice de 1.5%, dar în rîndul analiştilor economici există temeri că aceste calcule a r putea fi răsturnate în a doua jumătate a anului, cînd vor fi resimţite efectele secetei din v ară şi s în t p re c o n iza te cheltu ie li bugetare mai ridicate.

*ln partea a doua a anului, efectele secetei o să ducă la un m inus în agricultură şi nu se ştie dacă industria v a putea să c o m p e n s e z e aces te pierderi. în pius, importurile de ţiţei care se realizează, de regulă, în ultimele luni a le anulu i, vo r în s e m n a cheltuieli bugetare m ai m ari. D e asem enea, c a m p a n ia e le c to ra lă p resupu ne cheltuieli tot de la buget. Ideal ar fi ca veniturile la bifget să se menţină pe acelaş i trend", a dec lara t Gabriela Şendroiu, director general al CA IB Securities Rom ania. Totuşi, Şendroiu cred e că ţin ta E xecutivulu i privind atingerea unei creşteri economice de

1,5% în acest an este încă realizabilă. De aceeaşi părere este şi Lucian Albu, •directorul Institutului de Prognoză al Academiei Rom âne, care nu exclude posibilitatea ca la sfîrşitul anului să fie consemnată <f creştere a PIB cuprinsă între 1,5% şi 2% .

"Se pare că FM I a agreat renunţarea la ţinta inflaţiei de 27% pentru acest an, c eea ce es te foarte important. Acum era şi firesc să se obţină o creştere econom ică puţin mai m are. Această creştere putea fi chiar mai ridicată, dacă nu ar fi fost seceta din vară", a spus Albu. Pe. de altă parte, directorul In stitu tu lu i de Prognoză consideră că relansarea economică din primul semestru al anului reprezintă o tem ă grea pentru autorităţi, întrucît a c e s te a tre b u ie s ă ia m ăsuri de gestionare eficientă a rezultatelor din economie. “Creşterea economică este naturală, provine din mersul economiei, iar sem nalul a fost dat cu mult timp în urmă. Guvernul s-a calat pe această creştere, însă nu a .fost pregătit să o gestioneze. Acum, autorităţile sînt în

curs d e rea ju s ta re a po litic ilo r m acroeconomice bazate pe această creştere", a adăugat Lucian Albu.

Anunţul privind creşterea P(B cu 2 ,1 % în prim ul sem estru in tră în rezonanţă cu discuţiile dintre autorităţile române şi echipa de experţi a i,F M I, aflaţi în această perioadă la Bucureşti în v e d e re a ana liză rii re z u lta te lo r

-o b ţin u te de C ab in etu l Is ă re s c u . D ire c to ru l g en era l de la C A IB Securities, Gabriela Şendroiu, este de părere că prelungirea acestor discuţii d e n o tă ex is ten ţa unor puncte divergente, dar în acelaşi timp reflectă şi suspiciunile reprezentanţilor FM I, generate 'de apropiatele alegeri.'

G u vern u l a an u n ţa t, recen t, că intenţionează să obţină de pe piâţa externă finanţare pentru plata pensiilor, iar această decizie a nemulţumit echipa FM I. Gabriela Şendroiu apreciază că o ieşire pe piaţa de capital în acest moment este neinspirată, la fel cum nu poate fi o soluţie fericită susţinerea plăţii pensiilor dintr-un împrumut extern.

O altă problemă pe care autorităţile

de la Bucureşti doresc să o rezolve în această perioadă este cea a deprecierii accentuate a m onedei naţionale în raport cu dolarul. O soluţie în acest sens, a n u n ţa tă m iercuri de reprezentanţii Cabinetului Isărescu, ar fi creşterea atractivităţii depozitelor în lei, prin practicarea unor dobînzi mai ridicate. “Aceasta ar fi o supapă pentru a stopa trendul de creştere a cursului, în condiţiile în care există presiune pe dolar, deşi leul se devalorizează mai aproape de euro. Probabil că se va merge pe piaţa interbancară, unde BNR reglează jocurile”, a spus Şendroiu.

Purtătorul de cuvînt al BNR, Adrian Vasilescu, afirm ă că dobînzile sînt stabilite de piaţă, care are un cuvînt decisiv de spus. "BNR intervine pe piaţă ca orice participant la joc. Guvernul g estion ează econom ia şi îşi face propriile calcule privind evoluţia dobînzii şi înaintează pe direcţia pe care o crede favorabilă pentru dinamica economiei", a adăugat Vasilescu, precizînd că acest lucru se întîmplă în toate ţările unde există economie de piaţă.

Economisirea reprezintă un factor sens ib il pentru s is tem ul b an car. “România are dificultăţi mari la acest cap ito l. în s istem ul b an car, economisirea joacă un rol important”, a spus Vasilescu.

El afirmă că dobînda are şi va avea şi o com ponentă de a trac tiv ita te . "Aceasta se ataşează la umbrela care apără economia de inflaţie şi la umbrela

• care le apără de risc”, a spus Vasilescu.Componenta de atractivitate tinde să

urce în ce tu l cu încetu l pentru câ oamenii să fie îndemnaţi să vină cu banii în bănci, afirmă Vasilescu. “Cred

■ că to am n a aceasta ne va- o feri u rm ăto ru l tablou , c a re să facă^ economisirea în lei atractivă. Nivelul de': sus va fi ocupat de dobînda în lei, nivelul de mijloc de deprecierea leului în raport cu dolarul, iar nivelul de jos va fi rata inflaţiei. Acest lucru înseamnă că economisirea, în general, în lei şi v a lu tă , va rep rezen ta o p ro tecţie împotriva inflaţiei, dar economisirea în lei va fi mai avantajoasă", a spus Vasilescu.

Ministrul Agriculturii, loan Mureşan, a declarat că pînă la sfîrşitul funii octombrie Ministerul Agriculturii intenţionează să privatizeze 200 de IAS şi săconcesioneze 250.000 de hectare de teren agricol.

MAintenţionează să privatizeze 200 de tflS

Mureşan a spus că dacă acest obiectiv va fi îndeplinit România va primi ultima tranşă din sumele acordate prin acordul ASAL, încheiat cu Banca M ondială. El a precizat câ pînă în prezent au fost privatizate circa 50 de IAS, iar la 12 septembrie va fi scos la privatizare un nou “pachet” de 50 de IAS.

în c o n d iţiile în c a r e o fe rta e s te , în g e n e ra l, a c e e a ş i, " " 'i V

„C a lita tea produselor şi serv ic iilo r face d ife ren ţa

în tre bănci” __________ - urm are din pagina 1 . -- Directorul BCIŢ Cluj, dl Virgil Neagoş, susţine că în momentul de faţă Sucursala clujeană a băncii - devenită operaţională în mai 1996 - administrează un portofoliu de aproximativ. 4.000 de conturi ale societăţilor comerciale şi circa 15.000 de conturi aparţinînd clienţilor persoane fizice. Totodată, în cadrul reţelei de 40 de sucursale şi agenţii ale băncii, Clujul se situează printre cele mai importante, dispunînd de unul dintre cele mai mari potenţiale de dezvoltare pe termen lung. .

în ceea ce priveşte strategia globală a băncii, Anthony van der - Heijden a adăugat că „ ... Obiectivul nostru major este să devenim o bancă privată de prim rang în România, care vine în întîmpinarea cerinţelor de servicii financiare ale clienţilor”. îri acest sens, banca va lansa servicii de electronic-banking (la sfîrşitul lunii septembrie a anului în curs), va oferi noi facilităţi de creditare pentru

- persoanele fizice, produse standard de creditare pentru IMM-uri şi va continua dezvoltarea serviciilor prin intermediul cârdurilor (inclusiv a celor conexe - automate bancare, comercianţi acceptanţi de cărţi de plată).

d ţ d BANCA TURCO-ROM ANA: Sucursala Cluj■ X * . . B.dul 2 i Decembrie 1989,hr. 16,Cluj-Napoca Tel.: 190.203,197.700; Fax: 199.281

oferă clienţilor săi

D E P O Z IT E LA T E R M E N :

COD VAL. SUMA MINIMĂ 1 LUNĂ 3 LUNI 6 LUNI .9 LUNI 12 LUNI

P e rs . fiz. P e r s . ju r id .

ROL 5 mii. 25 mii. 34% 35% .. 34% - 33% 33%USD 500 ' 3.000 6,25% 6,50% 6,75% .' 7,10%

EUR şi DEM 500 U SD ' 3<000 USD 4,00% 4,20% 4,50% .4,70% '

Avantaje: .. . ... .- Dobînzile sînt fixe pe toată perioada depozitului -

- Comisioanele pentru deschiderea şi retragereaunui depozit la termenul stabilit: 0

C ER TIFICA TE DE D E P O Z IT LA P U R T Ă T O R C U PAROLĂ

COD VAL 1 LUNA 3 LUNI 6 LUNI 9 LUNI 12 LUNIROL 34% 35% 34% .33% .33%USD 6,75% ■- 7% * , '7,25% . 7,5% 7,8%

DEM 4,5% 4,7% 5% 5,2% . 5,5%

Avantaje: ....- Comisioanele pentru cumpărare şi răscumpărare: 0* -' - La răscumpărare înainte de termen se primeşte 60% din dobîndă, în funcţie de perioada de deţinere* - Valoarea certificatului poate f i aleasă de.către dumneavoastră -Puteţi alege termene fixe sau orice alt termen -Pot f i cumpărate fără a avea cont în bancă* Dacă perioada de deţinere a certificatului depăşeşte 30 de zile. ■ (3683917)

I 1n ,Q -

j % - ' ' CS*

¥ 1 ® i ) i j j j f - j ;: j ; î' ■V - - • •ijssm;* Ţ* j «fi'ii’A* a;

p j j l M . I J

£* 'v •p j', V s -

i ’

ucuresti

Ctfrg»rb l(22sooefeti)ATS* ANTIBIOTICE IAŞI 10» 1200] 10,l| ■ 1160 1220 11» 1,195 51,804ARC* ARCTIC GĂIEŞTI 10» 590 ■6.4 64C 650 590 612 429,608 262,836,8»ASP RARNARIA ASTRAfic«Mim«CT m 950 0.0 940 950- 900 929 3.167 • 2,941,9»A33* AZOMURES TG. MUREŞ nxo 620 1.6 620 620 620 620 • 8,4» 5,208,000BTR BANCA TURCOfiOMANA eu*«m 10»l 2300 22 23» 23» 23» ' 2,3» 19,039 - - 43,785,8»CUP* COMPA SIBIU 10» 47Q| 4.4 . 45C 470 450 486 8,894 3,214,240EU* ELECTR3APARATAJ BXURESTI 10» 970 7.8 95C 990 9» 986 401,270 395,566,820EXC EXCELENT BXURESTI 10» ■ -640j 3.2 640 • 640 640 639 ,521 333,020|NX‘ CTEUNOX TARGCVISTE 25000 415X1 0.0 ' 0 0 0 36,170 - 47 - 1,700,000OIL OIL TERMINAL CONSTANTA 1000 360 •1.3 380 335 3» 382 ' 16.4» ' 6:253,200OLT* CLTCHIM WJL VALCEA 10» 1090 14.7 1050 1090 1030 1.082 57.866 62,605,840RSR RULMENTUL BRAŞOV 10» ' 155 [ 8.4 143 155 ' 143 152 16.2» 2,462,500RLS ROLAST PITEŞTI 1000 8001 6.7 ■ 750 6» 750 769 ■ 1,283 987.250TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA . 10» "140oj O.Oj 1380 + 14» 1350 1,398 1.374,350 1,921,898,5»

Total ‘2,385,849 2,771,723,330

Societati de investiţii FinanciareSrob 0»mmîr*soc»bb V» Inch. Var Diac.' Ha*. Min. Prm*d. Nr.act VjLtobb(ki)GIF! S.l F. BANAT-CR1SANA ARAD : 10» 5» - 0 5® 520 494 ‘ 5» - 412,138 206,129,688SIF2 S.l F. MOLDOVA BACAU 10» 360 0.3 356 365 346 358 223,515 79,975,5375IF3 S.I.F. TRANSILVANIA BRAŞOV 10» ■ 580 ' 0 570 580 ' 570 578 ‘ ' 164.293 94,927,5»SiF4 S.I.F. MUNTENIA BUCUREŞTI 10» ■ 51£ 0 510 ' 520 500 • 507 217,147 110,179,9»SIF5 S.I.F. OLTENIA CRAIOVA 1»0 425 0 411 ' 435 , 411 430 938,924 404,150,182Total SIF - 1,956,017 895,372,905

•

Cjtvgerb a Il-a (101 ) ; rAPS APS A BAIA MARE 10» 1150 0.0 1150 1150 11» 1,147 2,662 - 3,052,0®BRC BERCENI. BUCUREŞTI 10» 8» 6.7 8» 8» 6» 8® 2,877 2,301,6»BRM BERMAS SXEAVA 70» 4150 . *1-2 40» 41» 40» 4.006 4,190 16,7B4,000DAC AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI 10» 520 0.0 510 5» 510 520 60,019 31,185,895ELN ALUEDDEALS ELCOND 2ALAU 10» 780 4.0 780 780 770 • 780 421,098 328,427.440EPT ELECTROPUTERE CRAIOVA 10» 260 6.1 250 260 .250 257 6,800 1,747,0»ETN ELECTROTEHNICA BXURESTI 250» 240» 9.1 223® - 245» 220» 22,633 978 22,135,0»FOR FORAJ SONDE CPAIOVA 10» 590 13.5 580 - 5» 580 588 4,472 2,631,730FTN FORTUNA BXURESTI 250» 114» 10.7 113® . 114» 113» 11,088 340 3,770,0»GRX GRIMEX TARGUJÎU 250» 140® -7.9 130® 140» 130» 14,364 2,230 * 32,008,7»IMP IMPACT BXURESTI 10» 1640 0.0 1640 - 1640 1640 1,640 1.4® 2,296,0»INT INTERNATIONAL SINAIA 10» 68» 0.7 70» 70» 68» 6,903 1,395 9,629,1»NVL NA VOL OLTENIŢA 10» ' 400 . o.o 390 4» 3» 396 4.954 1,964,060NVR C. N. F.RNAVROM GALAŢI 250» 75® 5.8 te® 75® - 65® 7.189 3,663 ‘ 26,333,6»PCL POUCOL0R BXURESTI • 10» 2250 2.3 22» 23» 22» 2,272 6,576 14,941,6®PEI PETROLEXPORTIMPORTeuctfun 15»» 830® 1.2 820® 630» 820» ,82,2» 24 1,974.0»SCO* SICOMEO BXURESTI ‘ 10» 20® 0.0 1950 20® 19» 1,975 . 11.907 23,516.720SNT ŞANTIERUL NAVAL TULCEA 250» 172® 9.6 172» 172» 172» 17,2® 1® 1,720,0»STZ SINTEZA ORADEA 10» 272 4.6 260 290 260 ' 266 54,748 14,564,9®TRS TURISM T RANSILVAN/A aniN-WCA 25000 402® 00 0 0 D 39,380 1» 4,134,9»zm 2IMTUB ZIMNICEA 250» 110® 0.0 0 0 . 0 — 11,0® 120 1,320,0®

Total catagorta 4 lUa 396,877 693,664,829Total categoria11II (exclU3lvSIF) 2,983,726 3,329.405,159

TOTALGENERAL * 4,939,743 4,220,781,060Capitalizare bursiera <mll lot) » S 795 417Societati com erciale exc lus iv S IF (mii lei) — 7 442 896S IF (m ii. lei) ■» 1 312 521B ET ROL = *490.OS puncte V/artaU© » 8.66 puncte <1.77%)BET-C ROL ■» 486.58 punct© Variaţi© *= 6 .93 punct© (1 .-4-4%)Capitalizare bursiera (USD) ■* 375 141 066S ocletatl com erciale exclusiv S IF (USD) « 318 903 813S IF (USD) ■ 56 237 253B ET USD « 160.75 puncte Variaţia * 2.53 puncte (1.6% )BET-C USD •* 175.02 puncte Variaţie « 2 .2 punct© (1.27% )NOTĂ: La categoria a ll-a sînt prezentata cele mai tranzacţionate 20 de 'societâţi ?

S o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C l u j

SIMBOL SOCIETATE COMERCIALĂ VARIAŢIE N R . . TRANZACŢU V O LU MTOTAL VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIUC1TU ; ; ■ CIMENTUL TURDA - CJ • : ' : .11.53 15 V-"‘' 3144.-. :133252200 42383NAPP NAPOLACT-CJ 0.00 3 2913 . 11652000 4000STLU : ■ STICLA LUCSJL-CJţ i Ş - v 50.00 - 520 r 7800000 : ■ 15000 'FLAO FLACARA - CJ 19.05 1 79 1975000 25000

: ; INPR , • INSTITUT PROIECT- CJ . . .:%;:0.00:.' 518:,: 1813000 • 3500SANE SANEX-CJ -6.56 2 2238 1275660 570

..VNAOP - vi NAPOCA T2.50r. <■■■ 351 - v, 1228500 3500 *NAFA PHARMAFARM (NAPOFARM FARMACEUT -9.47 l 1000 860000 860AL/8 ALIANŢA - CJ -78.12 - 1 80 560000 7000REFE REMARUL 16 FEBRUARIE - CJ 0.00 . 1 79 434500 - 5500VlCi - CAPRICE :(VITADULCI). - CJ.:; 0.00 1 8 116000 ‘-14500 'IRNA IRIS CLUJ NAPOCA-CJ Q.00 . 1 286 105820 370TEMR .1 ERMOROM CLUJ NAPOCA- CJ -5.88 * t. 40 • 32000 800

TO P 1 5SIMBOL SOCIETATE COMERCIALA NR.TRANZACŢII VOLUMTOTAL VALOARETOTALĂ PREŢ MEDIU

HEPJ HEPITES * GL 1 205000 512500000 2500

FRMT FEROM -TL 1 15567 467010000 30000AGFA: AGROMEC FAUREl - £R 6 558419 398152747' 713.....LETA LETEA-BC 2 5755 345300000 60000STAM ' STAMC DRAGASANl-VL , 3 ' '28000 22250000Q 7948GERO GEROMED-SB 3 121895 208411800 1710ALUT ALUTUS RM.VILCEA - VL 3 138244.. 207366000 ' 1500CMRB COMOREX-BR 2 5000 202000000 40400VICQ VICTORIA PRAHOVA - PH 5 22600 - -169500000 ' 7500CITU CIMENTUL TURDA - CJ 15 3144 133252200 42383ARIS ARIS-MM 4 22613 101732500 ' 4499 •COCR COCOR-BU 2 476 95200000 200000

- 'CHIN CH1NOIA-DB * - 3, * ' 99000 87615000 '• ' 885COLK CONEX PRAHOVA - PH 1 3400 66300000 19500

' SALO BALNEOCLIMATERICA s M S ■ 2 / - ' 3138 - 64348500 ‘ 20506 }

I * n \ sO « n -AV KCfl

Informaţiile referitoare Ia Bursa de Valori Bucureşti şi la Piaţa extrabursieră RASDAQ provin de Ia SVMINTERDEALER CAPITAL INVEST SA, str. Constanţa nr. 7, Cluj-Napoca Tel. 433.212.

DENUMIREAVALUTEI S i m b o l

< V a r i a ţ i e f a ţ ă d e z îu a

p r e c e d e n t ă (% )

C U R S U L Î N L E I

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.00 , 13061DOLAR CANADA CAD 0.66 Ţ 15809FRANC ELVEŢIA CHF 0.83 Ţ 13142COROANA DANEMARCA DKK 0.78 T 2727URA STERLINĂ . ' GBP 0̂ 7 4,; 33243YEN JAPONIA JPY * 0.00 221.12COROANE NORVEGIA NOK 0.52 T . - *2532COROANE SUEDIA ' SEK 1.12 î 2443DOLAR SUA USD 0.17 Ţ - 23339DST OST 024 l 30252EURO EUR 0.71 Ţ 20336Cursurile ţărilor participante la EUROSHILING AUSTRIA . ATS 0.75 Ţ ,1478FRANC BELGIA BEF 0.60 Ţ 504MARCA GERMANA DEM . , 0.72 Ţ ’ 10398PESETAS SPANIA ESP - 0J1 t 12222marcafinlandezA FIM 0.71 î 3420FRANC FRANŢA ' FRF 0.71 T 3100URA IRLANDA IEP 0-71 T 25821URA ITALIA U T — 0-67 î 10.5GULDEN OLANDA NLG 0.7! î 9228ESCUDOS PORTUGHEZ PTE 0.71 Ţ 101.441 g AUR (preţtn lei) 0.59 T ' 205675

-lei-, C a s a d e s c h i m b U S D D E M

v a l u t a r . c V . C V

M A C R O G R O U P 23.450 . 23.650 - 10.320 10.500

P L A TIN U M 23.400 23.700 10.250 10.400

C A M B iO 23.500 23 .7 00 - 10.250 10.400

PR IM A - 23 .500 23.680 106 70 10.400

B a o c â x

B a n c P o sf 23.250 23.600 10.200 10.400

.B R D 23.150 23.600 10621 10.525

B C R 23.210 23.450 10.107 1 0 6 2 5

......T ransilvan ia 23.450 23.750 10620 10.400

* C u r s u r i a f i ş a t e l a o r a 1 3 , 3 0 . L a a c e e a ş i c a s ă d e s c h i m b v a l u t a r ,

c u r s u r i l e p o t v a r i a d e l a u n p u n c t d e lu c r u l a a lt u l .

E V O I I I I T I Ii N U L T I M A S Ă P T Ă M l N Â

* C u r s u r i B N R - lei -D A T A E U R O D E M :: G B P U S D A U R

L u n i , 4 . 0 9 2 0 . 4 7 3 1 0 . 4 6 8 3 3 . 3 7 1 2 3 . 0 1 9 2 0 4 . 7 0 5

M a r ţ i , 5 . 0 9 2 0 . 7 9 2 1 0 . 6 3 1 3 3 . 7 6 3 2 3 . 0 7 8 2 0 5 . 5 2 7

M i e r c u r i , 6 . 0 9 2 0 . 6 5 3 - 1 0 . 5 6 0 3 3 . 6 5 6 2 3 . 1 4 9 2 0 5 . 5 2 8

J o i , 7 . 0 9 2 0 . 5 3 4 1 0 . 4 9 9 3 3 . 7 3 5 2 3 . 2 4 0 2 0 5 . 6 9 9

V i n e r i , 6 . 0 9 2 0 . 1 9 2 1 0 . 3 2 4 3 3 . 4 3 2 2 3 . 3 0 0 2 0 4 . 4 7 0

j i i? - k >LEI

- p e r s o a n e f iz ic e - % - p e r s o a n e ju rid ice - %BAncI comercial» la vadara 1 lunA 3 Iunl 6 luni < 9 luni 12 lUnl Bănci comerciala la vedere 1 lunâ •- 3 hmi : 6 luni 9 lunf 12 luni

BCR* 10 30 31 32 33 34 BCR* 10 30 31 32 33 34BRD - 9 30 . -- 31 32 ... 33. 34 BRO" r . ■ 9 .. 27 29 • 30 31 32*■» » 30 . 32 ..34,5... 32 33BA (d. rvvtcutoMtÎS. 9 31 32 33 34 34 (dob. r*vl*ulbi4)

9 31 32 ■ - - , Banc poat* . 9 32 34 35 36 38Bane Poat* 9 .... - .31. ■-..32 r - 33 '-■34 ••. - 35 ALPHA BANK 30 33 34 34 35o 33 34 34 39 ra. BucorefU)

(B. Bucura»U) Carpatica : - 10 33* 35 • 35 , 33 32■ Carpatica - ' 10 . ; 34 35 329 32 33 35 36 34Româneasca** 10 33K 35 34 , 34' 35 Românească** 10 33 33

CEC 9 32 33 33 - 33 CEC 9 31 32 33 33 33ALIANŢA. 10 <- 35 36 37 35 39 B.I.R. . 10 . 38 3« 40 '41 . 42B.I.R. 10 42 45 46 47 47 10 30 33 35 37 38• ROMEXTERRA ■ - - . . 37 39 40 ' ,d«b. vadabUl(dob. variabilă) 1 '.... ' ■ + ■ TURCO-ROMANA . . 5 • - 34 35 34 33 33

turco-romAnA. 5 34 35 34 33 33 "DACIA FELIX” • 9 30 2B 27 26 25“Ion Ţiriac“ 33 34„ 29 31 36 36 30 *

■ 7 34‘ 35,5 33 35 35 Română da Scont 7 34 35.3 35 357 - .... . 34.5 34 34 34 ** 7 • 34.5 34 34 34

Bănci populara ia vadara 1 lună 3 tuni 6 Iunl 9 luni 12 Iunl .Bănci popular* ' la veder* 1 lună 3 luni 6 luni 9 Iunl 12 IunlNAPOCA .(den. nuenxr»*) -io ,4Q 42 . - 46 ' . “ ‘ 48 N A P O C A 10 se 38 40 *- 42■ •• - • TREZOR IO.. _. 40 , 41 . 43. • » . .. 46 10“CLUJ’* 10 35 37 - . . TREZOR 10 ‘ 40 41 43 *MINERVA • :--12 - 35 ‘ 40 42 43 -CLUJ" 10 3S • -•Concordia Credit . • 8 ■ - 41 45 " “ * .. * Concordia Credit 8 38 39 40 . 4l.J

* dobîndâ se capitalizează;" co plata dobînzii la expirare. Hotă: M odilicarealoblnzilor se comunică redacţiei, pmă la era 12" prin l a t" " - VAlîiIITĂ'

BANCA ValutaVedere ^ lună 3 tuni 6 funl 9 tuni 12 iunlBCR OEM 3 3,3 3,7 - 4,1

USD 4 - 4,75 5 5,25BRD DEM 2,25 2,4 ,< 2,5 2,6 2,65 2,7

USD 3 4.15 4,25 4.4 4,5 4,65Bane Post DEM 2,25 - 2.8 3

USD 4 - - 4,8 5B. Agricolă. DEM 2,5 3.2 3.2 3,5 3.7

USD 4 s a 5,3 5.5 5.5 5,85Ion Ţlrlac DEM 2,25 3,2 3,3 3,75 4 4,25

USD 3.5 s 5,25 5,5 4,85 5,75B.I.R. ' DEM 3,5 3,75 ; .4 4,25 4,75 -.••5 .

USD - 4 4,75 _,.:5 :r 5,25 5,75 •- Sf.;'

Transilvania DEM 2,5 - 3 3,25 3,75 4,25USD 3 - 5.5 5.75 6 6,5

Românească : DEM •' • ;3-.;;. •.r- ..3 - 3̂ 5 3,5 3,75 ■ 4 • -USD ..2,5 O- S ■ 5,50 5,75 J6 ■ . 6- -

Carpatica DEM 2,5 - - 3,5 - 4USD 3 - - - 4,5 - 5,5

ALPHA BANK ■ . (B. Bucureşti).DEM 2(1 2,5 2,5 2,5 2,5USD 2,5 5,5 ' 5.5 5.6 6 .

Turco-Română DEM 1 4 4 a 4,5 - 4,7USD 2 6,25 6.5 6,75 - 7,1

- Romexterra <: DEM ■■ 3 : 3,3 - 3,5 -4 .. 4,2USD 5: . 5,2 5 * 5.5 + 5.6

♦'DACIA FELIX" DEM 2,5 - 3 3,25 3,75 4,25USD 3 , - 5.5 5.75 6 6.5

Română de Scont DEM 1,5 3,3 3̂ 3,3 3,5 3,5USD 1,5 5 5 ' 5 5.5 - 5,5

' BANCA Valuta Vadara 1 lună 1 luni 6 luni 9 tuni 12 luntBCR DEM 3 . 3.3 3.7 4.1

USD 4 4.75 5 - 525■ BRO ■ ' ' DEM 2,25 2,4 2.5 2.6 2.65 2.7

USD 3 4.15 425 4 A 4.5 425Banc Poat DEM 2.25 2.5 2.8 - 3

USD 3 4 4.2 • 4,5Agricolă'. DEM 2,5 3 3.2 3.2 3.5 3.7

USD 4 5,2 5,3 5,5 S.S 5.05ton Ţiriae DEM 2.25 1 32 ' 3.3 3.75 4 425

USO 3,5 ' 5,23 5.5 5.5 5,5 e. B.I.R. DEM 3 3,5 " 4.- 4.25 425 4,5

USD 3.3 5 8 6.5 6.75 7Tranailvanla DEM 2.5 • 3 3,25 3.75 425

USD 3 5.5 5.75 6 6.5Românaaacâ DEM -"3 3 325 3.5 3.75 4

USD .2,50 • ■ 5 ' 5.50 5,75 6 6 .Carpatica ** OEM ' 2,5 - « 3.5 4

USD 3 t - 4.5 5.5-. ALPHA BANK (Bv Bucuraştl). DEM 2.1 2.5 2.5 2.5 2,5 2.5-

USD 2.5 5 5.5 5,5 5.6 6Turco-Română DEM . 1 4 42 4.5 4.7

USD 2 625 6,5 6.75 - 7,1r Romexterra OEM 3 32 3.3 3.5 4 42

* USD 3.5 - - 5 52 5.4 5,5 5.6 .-DACIA FELIX" DEM 2.5 - 3 3.25 3.75 425

USD 3 - 5.5 5.75 6 6.5. Română da Scont OEM - 1,5 3,3 3,3 3,3. 3.5 3.5

USD 1.5 ■ ■ 5. : 5 S 5,5 5,5HOTA: Suma minimă peniru constiluirea depozitelor, laxa de deschidere de cont, precum şi comisioanele percepute diferă în lunctie de bancă

D a t e s m t e ţ i c e , , . , . . ' ; ' ^NR. SOCIETĂŢI TRANZACŢIONATE ................................................. ■■■■■■■■■ 27®NR. TOTAL acţiuni:..... 1................................1.866.822VALOARE TOTALA TRANZACŢII ........... 4'2405?9A ^ ^ !INDICE RASDAQ.................................. L... ..... ;....... 705.66 PUNCTEVARIAŢIA ZILEI .............. +2-16 PUNCTEVARIAŢIA PROCENTUALA................ '■........ ..+0.31%

fM F O N D U R I M U T U A L E I SEPTEMBRIE E000■ - - ADMINiSTRăTOR W10ARE

U Z ZCREŞTERE

ÎN 1999CREŞTERE DEu i .0 1 2 0 0 0 :

- >T tINVESTITORIţa .0 i2 0 (W )

i ACT3V NET ‘ -- (m ld-Iel) ;

(31.03^)000)A c t iv e J u n io r A c tive M a n a g e m e n t In te rn a t io n a l S .A . 2 .4 6 3 8 1 % 2 9 ,2 2 % 481 . 0 ,8 2 0A c tiv e C la s s ic - , A c tive M a n a g e m e n t In te r n a t io n a l S .A . 2 4 .5 6 0 7 8 ,9 % 2 9 ,9 8 % 521 0 ,7 4 8A c t iv e Q In a m ic 1: >• * A c tiv e M a n a g e m e n t In te rn a t io n a l S .A . 6 4 .3 4 2 8 2 ,8 % 3 4 ,4 3 % 9 38 2 ,3 6 2A rm o n ia R e a l F in In v e s t S .A . 1 6 1 .5 0 0 3 0 ,9 % 3 1 ,3 0 % 9 07 1 ^ 2 1A lp h a - v . ' . >- A d m in is tra to r S A . - 6 4 ,7 % „ - 4 60 2 8 7 ,5 5 3AR^AF S p o r S A . 7 3 .3 0 0 8 7 ,2 % 2 5 ,5 1 % 1.541 3 ,7 1 4 'C a p ita l P lu s - • * C e r t ln v e s t S A . 1 9 .9 4 3 1 0 5 ,8 % 4 6 ,1 3 % 9 .9 1 0 | 1 4 ,8 9 2F o n d u l p e n tru C o m e rţ E x te r io r - •• :< • ', -+ • | S l r a S A . 1 6 6 .4 3 0 1 0 3 ,9 % 3 7 ,9 7 % 1 .9 8 0 4 0 ,0 8 1 •F o r tu n a C la s s ic :: i C a p ita l A s s e t M a n a g e m e n t S A J 7 6 3 .1 4 0 9 2 % 3 1 ,5 8 % 2 2 .4 2 6 ! 3 6 ,3 3 5F o rtu n a Gcrid (1 9 .0 1 2 0 0 0 ) * [ C a p ita l A s s e t M a n a g e m e n t S A . 1 1 ,3 1 5 .8 2 0 i 3 1 ,5 8 % 75 6 ,2 6 2F o n d u l d e In v es tiţii ş l D e z v o lta re < 2 6 ,0 1 .1 9 9 9 ); 1 S .M .F . 2 0 0 0 S A .

i -■ ? 7 îS .9 A 9 1 0 5 ,2 % 4 0 ,1 5 % 5 7 8 1 1 ,0 1 9F o n d u i d e In v es tiţii G e ls o r I u e is o r A s s e t M a n a g e m e n t S A . ¥ 1 1 4 .4 0 0 ,; | . 4 0 ,6 9 % 1 3 .3 79 2 0 0 ,6 1 4F o n d u l N a ţio n a l d e A c u m u la re * p .0 2 .1 9 9 9 ) 1 S o v In v e s t S A . • i '¥ 1 3 4 % . 1 7 .9 66 1 2 5 ,5 2 6F o n d u f N a ţio n a l d e In v e s tiţ ii* . ■ <:ţF o n d u l M o n e ta r S tab ilo

T e z a u r

F o n d u f M u tu a l T ran s ilvan ia

' ' + • *

i S o v In v e s t S A . .

| Q u a d ra n t A s s e t M a n a g e m e n t S A .

C e r t ln v e s t S A .

G lo b in v e s t S A .

3 0 2 .1 5 8

1 7 3 .4 1 3

8 8 .0 3 0

2 2 1 ,B % .

9 2 ,8 %

2 7 ,2 %

6 8 ,9 %

3 5 ,7 5 %

3 6 ,3 5 %

3 8 ,2 6 %

2 7 0 .8 6 0

6 16

84

541 V

3 .1 3 2 ^ 1 1 -2 0 .0 5 0

4 ,5 8 2

4 2 .0 5 1 V

Fond blocat, ultimele valori com unicate (24 m ai 2000)

O F I C I U L J U D E Ţ E A N P E N T R U

P R O T E C Ţ I A C O N S U M A T O R U L U I -4 3 1 .3 6 7 .

" . I1996 - Guvernul român şi Comisia Europeană au semnat

documentele privind asistenţa nerambursabilă PHARE pentru România: Programul Indicativ Multianual - 1996-

1999 şi Programul Operaţional de Ţară -1996.

M ite

u " de e?ti tu, Banffy Denes?!

Fina la restaurare, castelul din Bonţida rămîne adăpost pentru... curci!

K -* »/{!?* J #K t ; v - \ i B - l f

;-K H r f P g r ţ ; / .

ÎBWSSf»8WP4

rfsfeîPU

i » ; ^ M l t P

~( «iSa

; . - - A ' . c y > r ? ^ y i c t - s ^ ^ T i y

* 3 k S îr ij hS'bSI r l c l c i p f l » „ s , " . i , 5 n ; i 1 , ^ , -1 3 i 3 * 5 s ' t -1 «S s 1 M lDin c e le b r u l c a s te l al fam ilie i B an ffy nu a m ai răm as d e c ît un m aldăr d e fr a g m e n te d e piatră tra in ică ş i b îrn e d eco lo ra te d e v rem e. Şi o tă cere fa tid ică , c e t e s c o a te din m inţi. E c iu d at că o a s e m e n e a co n stru cţie v en era b ilă a a ju n s d em n ă d e c o m p a siu n e ...P e r ă m ă şiţe le unor ziduri m a s iv e tron ează to t felu l d e inscripţii:„P rod igy" , „ llie“, „Mara“ e tc . In scrip ţiile nu s e lim itează ia o n o m a stic ă : „ lo “, „T e iu b e sc " , „Fuck y o u “.în tr-unul d in tre corpurile d e c lă d ire a c c e s u l e s t e in terzis: zidurile s e dărîm ă s u b o c h ii tăi. O ricum , n im en i nu m ai tr e c e p e la ca ste l. J u st: d o a r n-a m ai ră m a s n im ic d e furat. în sc h im b , interiorul e plin d e cu rci. S e a d ă p o s t e s c d e p loa ie . Prin p arc s e plim bă în v o ie ca ii loca ln icilor.A m lă sa t în urm ă, la B o n ţid a , un c a s te l v ăd u v it d e p o d o a b e . Ş i-am luat ■cu n o i un p ic din aerul ja ln ic ş i părăgin it...

d l a S n S aB a l m i sa3 iu2 .'.43 rJ i i d aJl r. 3 &s2 ®?3 i~,* u i **3 *: 1 tJÂ i .« s"*l r 1 «■ J . -3

P e vrem uri, in terioru l ş i exteriorul» c a s te lu lu i - f a s t ş i lux

m

Ce spun documentele vremii...

O primă intersectare a istoriei familiei Banffy cu proprietatea de la Bonţida a fost localizată în a doua jumătate a secolului al X lV -lea , pe vrem ea cînd regele N agy Lajos I şi-a donat fragmente din domeniul regal. S e ştie, de asem enea, că B onţida e ra c e a m ai p o p u la ră lo ca lita te a comitatului D âbîca. înainte de anul 1650, foarte mulţi latifundiari au primit, pe lîngă moşit titluri nobiliare, pentru a se accentua diferenţa între ei şi moşieri, in acest context, familia Banffy a primit dem nitatea de grof (conte).

D e -a lungul istoriei, o practică izolată se

şi nouă creng i, simbol al rangului de grof. D ecorarea interioarelor s -a făcut după tiparul palate lor Schonbrunn şi Versailles: mobilă tip Ludovic al XVI-lea, candelabre din cristal, o imensă tablă de şah, cu figuri umane sculptate, cele negre reprezentîndu-i pe turci, cele albe - pe austrieci... O bibliotecă imensă, pe care clanul a creat-o pentru instruirea copiilor de viţă nobiliară. în acelaşi scop, la castel existau arhivari şi educatori angajaţi.

P arc u l e n g le z a rupt concepţia form elor geometrice dictate de tiparul francez. Aleile drepte, poziţionate în formă de raze, au fost presărate cu arbori şi buşteni plasaţi artificial. Avem imaginea unui parc aristocrat, cu statui, colibă vînătorească, urne tip Ludovic al XVI-lea şi copaci seculari. Flora luxuriantă avea în componenţă o mulţime de

-rv

! « " 3' ” J ' ' , * - l 4

imn

j g ţ m y ţ ş vI \ - S ± S : l

î ir t i

specii rare, printre care chiar şi salcîm încetăţeneşte: extinderea domeniilor prin viclenii ţje siberia.asupra posesiunilor fraţilor şi rudelor, ca urmare ' Grajdurile, în forma literei „u“, au fost a decesului sau ruinării economice a acestora, - concepute după modelul celor de la

u_. - i i... „ a H o fb u rg . A ic i c reş teau . ca i d e ra s ă

Banffy Gyorgy a-in trat în graţiile curţii vieneze pentru că era fiul lui Denes, cel „căzut la datorie pentru vederile sale austrofile“.Fiul a continuat drumul tradiţional al politicii austrofile, început de străbunicul său.

Structura castelului a suferit multiple modificări pînă în anul 1850. După 1850, castelul şi-a păstrat stilul arhitectonic aproape un veac. P înă la... m area încercare. .

Răzbunarea nemţilorîn toamna anului 1944, incendiul provocat de

trupele hitleriste în retragere a distrus o mare parte din splendoarea de la Bonţida. Flăcările au înghiţit mobilierul de stejar, uşile şi ferestrele. Apoi au venit oamenii, care au luat tot ce se p u te a lua:, o b ie c te de m o b ilie r, ' s ta tu i dezm em brate, cărămăzi. Localnicii mărturisesc câ aproape jurnătate dintre casele de la Bonţida au cîte ceva din castel: o cărămidă, o bucată de lemn... „N-a pus nimeni nici o bază pe el. Mi- aduc aminte că prin '58-’59, cînd eram copil, mă jucam prin caste l. în beciuri, erau fotolii şi canapele lăsate în paragină, carfe.au dispărut cu timpul", susţine paznicul castelului, Vasile Haitău.------------------- 1 L ipsa de în ţe legere a valorilor

Starea a c tu a lă , / arhitecturale de către localnici, dar a c a s te lu lu i * "I mai ales a forurilor superioare, a dus paragina M / l a situaţia actuală.

1

RestaurareaO primă restaurare s-a încercat în anii ’64-’65,

cînd întregul acoperiş a fost schimbat. Un timp, castelul a constituit sediul SMA-ului, după care construcţia a fost abandonată definitiv.

Abia acum se încearcă o altă restaurare. Un corp dintre cele şase a fost acoperit , şi renovat parţial, lucrare ce a necesitat o investiţie de trei miliarde de lei. „N-are nimeni bani să-l termine. Un an de zile o să dureze numai să scoată tot» molozul de prin ruine", afirmă acelaşi paznic.

Cert este că acum castelul a fost inclus în Programul Naţional de Restaurare, finanţat de Ministerul Culturii şi Ministerul Patrimoniului Cultural din Ungaria. Primarul comunei Bonţida, Vasile Bodocan, spune că speră să obţină construcţia în patrimoniul Primăriei: „Mult mai uşor ar ajunge fondurile la castel dacă nu ar mai trece prin minister, ar fi mult mai simplu". Transylvania

•Trust este firma de construcţii care a cîştigat licitaţia, P înă în decem brie vor fi definitivate lucrările de restaurare la un corp de clădire.

Peste 15-20 de ani, castelul va fi un centru de restauratori, cu participare din întreaga lume, unde se va studia ansamblul de stiluri arhitectonice folosite, afirmă Bodocan. Şi asta numai dacă resursele financiare vor fi suficiente...

S im on a DUMITRU

N id unul dintre membrii danului nu au ezitat să u zeze de această metodă.

Din 1387, familia Banffy a locuit la Bonţida a p ro a p e n e în tre ru p t, d e u n d e a coordonat administrarea moşiilor din foarte multe localităţi din Transilvania şi .Ungaria. 1638 este anul naşterii celui mai influent nobil de la curtea Prindpatului. Banffy Denes şi-a început ca ie ra ca prefect al com ita te lo r D o b o ka şi C lu j, apoi a deven it sfătuitor secret al împăratului / is t r ie i şi căpitan regent al Clujului. Documente h vrem ii spun că Denes a acaparat prin violenţe şi samavolnidi o mulţime de moşii. In a doua jum ătate a secolului al XVII-lea, castelul de la Bonţ c a era apredat ca u n a dintre ce le m ai p u te m ,c e fortificaţii din Transilvania.

Fast la BonţidaFotografiile dih vrem ea aceee orezintă un castel

construit după modelul unguresc, patrulater, cu turnuri, colţuri şi turn partal. Interiorul era ornat asem enea altarelor din. C luj. Blazonul familiei figura deasupra porţii prindare: două pajuri, scutul

purardelenească, aceştia fiind cotaţi ca a treia rasă, în lu m e . D ocum ente le v rem ii şi reg is tre le , administrative ale domeniului vorbesc despre nişte sum e im ense puse în joc pentru lucrările de la castel.Un lux şi o opulenţă greu de imaginat...

înălţări şi prăbuşiriAflate în posesia lui Denes, Gyorgy, Mihaly sau

Farkas, domeniul şi castelul de la Boţida au avut parte de suişuri şi coborîşuri în egală măsură. Proprietatea, extinsă în perioada lui Banffy Denes, nu a m ai cunoscut nidodată, după anul 1674, străludrea din acea perioadă. Banffy Denes a fost suspectat de o rg an izarea unui complot - împotriva voievodului Appafy I şi condamnat la moarte. Fiul său nu a reuşit, în pofida favorurilor de mai tîrziu, să readucă domeniul la stadiul de dezvoltare iniţial. în plus, a id a fost teatrul unor lupte încrîncenate, clădirile au fost prădate, iar zidurile şi fortificaţiile au început să se ruineze.

Strălucirea familiei Banffy a reînviat însă în p erio ad a dom niei îm păratu lu i Leopold , cînd

POLITIA CLUJ; 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIER»: 981

1999 - Ministerul Transporturilor a decis blocarea tuturor navelor aflate sub pavilion iugoslav care staţionau în

portul Constanţa, ca răspuns la comportamentul autorităţilor iugoslave faţă de flota fluvială românească.

Anchetă pentru un videocasetofon!

Joi, 28 ianuarie 1988. Sînt anunţat oficial şi grav că la ora 17,30, trebuie să mă prezint la primul secretar al Comitetului municipal de partid, Costicâ Chirilă, unde va fi şi Costică Dâscălescu, secretar cu probleme organizatorice Ia judeţ. De ce? Nimeni nu ştie! Mă duc liniştit. Acolo aşteptau directori de instituţii şi fabrici, şi amicul meu de o viaţă, Constantin Cubleşan pe atunci director la Teatrul Naţional. Tăcere. Nu se ştie de ce am fost chemaţi. Iese directorul de la poştă şi telefoane, Cristea. E cam roşu, nu îndrăzneşte’să ne spună ce e... înăuntru. E rîndul meu; intru. La masa lungă de şedinţe stau: Dăscălescu în capul ei, de o parte Chirilă,-de cealaltă Ioan Pop, secretar cu economicul la municipiu. Dâscălescu începe grav şi direct:

- Ce relaţii ai cu Buhoiu?- De nici un fel. ■- îl cunoşti? De unde? De cînd?- Am fost colegi la Filologie cinci ani. Am fost colegi şi prieteni:- Unde e? îi scrii? : '- în USA! Nu-i scriu. A sunat la mine o singură dată şi a vorbit

cu soacră-mea. Era un telefon de Anul Nou. ’ , ,' ■- Ai anunţat securitatea? ,- Nu. / . ' • ... ‘- Pe Timotei Ursu îl cunoşti?- Toţi trei am fost colegi la facultate; e şi el în USA.- Tovârâşu’ Cacoveanu de unde ai video?! De la Buhoiu?!- Nu. De Ia Emil Bunea din Germania!- De unde, de cînd îl cunoşti?- Din studenţie; a terminat medicina; e stomatolog îji Germania, lucrat Ia Tribuna ca redactor.- Mă, tu eşti activist de partid ca şi mine. De ce ai relaţii cu

străinii? Ştii că e interzis? -- El are cetăţenie şi română şi nemţească. Aşa scrie în paşaport.

Şeful vămii mi-a spus că pot primi de la el un video.,- Ai încălcat legea, ai schimbat lef în valută...- Nici vorbă. I-am dat lei. El ne dă nouă valută. - -- Cum, mă? Se miră Dăscălescu. Cum?!- Are un fiu student.la stomatologie. El plăteşte studiile în

valută. Eu i-am dat Iei! Fiul lui are nevoie de bani.-, - De ce' ţi-ai complicat existenţa? •

- Sînt scriitor, gazetar, am şi eu nevoie de un video. (îmi venea sâ urlu: aşa cum aveţi şi dumneavoastră toţi cei de faţă). De ce să nu văd un film bun, un meci de fotbal, un program de divertisment!? . •

- Ce-ai văzut, ce film? Unul bun! ..- Amadeus a lui Peter Scaffer..- Cît i-ai dat lui Bunea? ■ _- 40.000 lei. ■ ■ '- Vama ai plătit-o?! \ ■ .- Dă. 8.130 lei.- / '- De ce nu 6.200?! Atît au plătit şi alţii!?- Eu am avut şi 10 casete puse în pachet!- Cu cine schimbi casete?- Cu o seamă de amici. .(Schimbam, culmea ironiei, chiar cu

prietenul meu Pop Ionică şi de două ori, cu grijă, chiar cu Chirilă!Âveau şi ei videocasetofoane).

- Cacovene,.pînă sîmbătă dimineaţa aduci o declaraţie scrisă! Scrii tot ce mi-ai spus, cu cine schimbi casete, tot, tot... Răspunzi!

O zi din viata unui gazetar în minunata epocă de aur!Viorel CACOVEANU

fiSR c«re Guvernului să intervină în rezolvarea crizei

financiare din sistemul sanitar ̂ Asociaţia Spitalelor din România (ASR) a adresat Guvernului,

în numele directorilor celor 413 spitale, o scrisoare prin care solicită luarea unor masuri urgente pentru rezolvarea crizei financiare din sistemul sanitar. . :

în scrisoare sînt menţionate, ca principale cauze ale actualei crize: neaplicarea, în spiritul şi litera ei, a Legii asigurărilor sociale de sănătate; finanţarea insuficientă, neraţională şi inechitabilă a serviciilor spitaliceşti şi din ambulatoriile de specialitate ale spitalelor; alcătuirea neraţională, fară baze obiective, a normelor de aplicare a Contractului cadru; necorelarea principalilor decidenţi din sistemul sanitar: Ministerul Sănătăţii, CNAS şi Colegiul Medicilor din România; excluderea ASR din procesul de consultare privind spitalele; inconsecvenţa în elaborarea şi aplicarea programelor naţionale de sănătate; tergiversarea, pînă la jumătatea anului, a elaborării Contractului cadru şi a Normelor de aplicare a acestuia. . .

în vederea rezolvării crizei din sistemul sanitar, ASR solicită: finanţarea de urgenţă a spitalelor cu sumele necesare desfăşurării activităţii în condiţii normale (alocarea unor sume care să acopere datoriile spitalelor, cheltuielile curente şi pregătirea pentru sezonul, rece); acoperirea datoriilor actuale să fie făcută pînă la semnarea noilor contracte; bugetul de stat să suporte în întregime cheltuielile pentm programele naţionale de sănătate; asigurarea transparenţei totale a felului în care au fost cheltuite de către CNAS fondurile colectate de la populaţie. Alte măsuri cerute de ASR vizează: începerea de urgenţă a negocierilor pentm aducerea la realitate a costurilor calculate de CNAS, astfel îneît acestea sâ concorde cu costurile reale şi corectarea lor cu indicele de inflaţie; analizarea cheltuielilor de administrare a.sistemului sanitar şi luarea unor măsuri urgente pentm eficientizarea utilizării resurselor disponibile; deblocarea de urgenţă a sumei de 3.500 miliarde lei - bani colectaţi în anul 1999 de la populaţie şi rămaşi la dispoziţia Ministerului de Finanţe; renunţarea la algoritmul politici în domeniul sanitar şi luarea de măsuri pentm ca acest domeniu să fie condus profesionist.

“Eşecul sistemului de Finanţare a spitalelor a devenit evident. Supravieţuirea sistemului sanitar este posibilă datorită salariilor foarte mici ale personalului medical, precum şi reducerii volumului şi calităţii îngrijirilor medicale acordate populaţiei. Considerăm câ măsurile sus-menţionate reprezintă o urgenţă maximă” - se. mai arată în scrisoarea ASR, adresată Guvernului.

M.TRIPONpipi, «WVWIWIW

□Toamnă bogată pentru boti in... pungăşii

V i a t ă & s ă n ă t a t e>Sub genericul “Viaţă & Sănătate”, World Vision România -

Biroul Cluj a programat, pentm această lună, o serie de activităţi destinate educaţiei pentm sănătate şi igienă, în beneficiul copiilor din mediul rural. O primă acţiune se va desfăşura luni, 11 septembrie, cu începere de la ora 12, la Şcoala cu clasele I-VIII din comuna Apahida, unde o echipă WV, în colaborare cu personalul de la dispensaml medical local, va organiza o întîlnire cu aproape 650 de copii din şcoală şi grădiniţa din localitate. în cadml acesteia se vor desfăşura concursuri pe teme de sănătate, se vor organiza grupuri de discuţii, iar în final copiii vor primi vitamine şi pachete cu fulgi de cereale şi fructe. Lă acţiune sînt invitaţi şi reprezentanţi ai autorităţilor locale.

A doua acţiune va avea loc joi, 14 septembrie, ora 9, la şcoala din Mociu. Biroul Cluj al World Vision-România va sprijini : dispensaml local şi Spitalul Mociu într-o iniţiativă de combatere a paraziţilor intestinali şi de educaţie pentm igiena alimentară, destinată copiilor din localitate. Se vor distribui medicamente pentm circa 330 de copii, dar şi pentm adulţi din familiile cu risc sporit de îmbolnăvire. . . ..

World Vision România - Biroul Cluj intenţionează ca, tot în această lună, să sprijine, alături de Primăria. Mociu, deschiderea unui cabinet de ginecologie şi planificare familială, complet dotat, în cadrul spitalului, comunal.

M .TRIPON

Studiu şi practică în penitenciare

Poliţiştii gherleni se confruntă mai nou cu un fenom en infracţional interesant. Hoţii din îm prejurim ile oraşului de pe Someş atacă zi de zi, noapte de noapte cîmpu), furînd tot ce pică în cale: cartofi, roşii/ardei şi porum b. G răd in ile gospodarilor gherleni (mai ales cele de la periferia urbei) sînt “vizitate" tot mai des de infrac- fori. Infractorii soşiţi din toate părţile. P e m arginea şoselei naţionale Cluj-Napoca - Dej se distrug culturile, lucrate toată vara de posesorii terenurilor

agricole. Se fură ca în codru. Pe piaţa gherleană persoane “îndoielnice” valorifică în flecara d im in eaţă p ro d u se le furate . Poliţiştii au şi. dat de urma lor-şi

' au întocmit procese verbale. Unii au fost amendaţi. Cu asta, însă, nu se rezolvă în totalitate cazul hoţilor de pe cîmp. Paza oraşului în aşa fel trebuie asigurată, ca şi periferia sâ fie... ocrotită. Nu de alfa, dar bieţii oameni se trezesc la toamnă fără nici o roşie sau cartofi, o sursă de ex is ten ţă pen tru agricultorii gherleni. SZ. Cs.

Periodic, în penitenciarele româneşti se realizează sondaje de opinie în rîndul deţinuţilor privind calitatea hranei şi a asistenţei medicale, igiena în camere şi atelierele de. producţie, respectarea programului de plimbare, eventualele abuzuri ale personalului. Rezultatele sînt dezbătute cu multă răspundere de personalul închisorilor, luîndu-se măsuri de remediere dacă este cazul. Deţinuţii apreciază această consultare a lor în probleme esenţiale pentru perioada executării pedepsei.

Numeroase organizaţii neguvernamentale care apără drepturile omului au acces în penitenciarele noastre, discută confidenţial cu deţinuţii, iar rapoartele lor sînt prezentate administraţiei » centrale. Condiţiile de detenţie sînt deseori ilustrate în presă şi Ia diverse posturi de.radio şi canale de televiziune, astfel îneît publicul român are o imagine» destul de corectă asupra instituţiei penitenciare din ţara noastră! Poate astfel se explică rezultatele unui studiu recent

privind percepţia familiilor deţinuţilor asupra instituţiei penitenciare: 79% consideră penitenciarul o instituţie necesară pentru societate, 58% apreciază câ închisoare îi face totuşi mai răi pe deţinuţi, 71% spun că deţinuţii trebuie să trăiască în condiţii decente, dar recidiviştii în condiţii mai aspre decît nerecidiviştii, 51% cred că munca personalului este grea,. iar 23% câ este plină de pericole.

în fiecare an, foarte' mulţi studenţi de la facultăţile de ştiinţe socio-umane şi facultăţile de drept fac stagii de practică sau lucrări de diplomă în penitenciarele noastre (444 de studenţi în cursul anului 1999).

• Reprezentanţi ai instituţiei “AVOCATUL POPORULUI” se deplasează frecvent (aproape lunar) în penitenciare pentru a asculta plîngerile deţinuţilor. în- ultimii ani, în toate închisorile din ţară au fost distribuite broşuri şi pliante care informează deţinuţii despre rolul acestei instituţii şi adresa unde pot fi trimise scrisorile lor.

/ SZEKELY C sab a

Poate capitalismul dur să ofere soluţii problemelor romantice pe care le creează?("The E conom ist")

Puneţi această în trebare oricărei persoane necăsătorite aparţinînd clasei de mijloc, suprasaturată de sarcini de serviciu şi aflată în căutarea dragostei, şi vă va răspunde (eâ sau el) că nu există nici o speranţă. Găsirea “jumătăţii” pare mai grea decît oricînd. îri anii ’50,‘ vîrstă medie a căsătoriei la femeile din SUA era 20 de ani şi nu cu mult mai mult cea a bărbaţilor. Majoritatea femeilor cu studii superioare îşi întîlneau viitorul s8ţ la facultate, unde dispuneau de o gamă vastă de opţiuni. Bărbaţii procedau similar, dacă nu' se căsătoreau cu o fostă vecină de cartien sau cu o colegă de serviciu.

De atunci, vîrstă medie a căsătoriei a mers încet, dar sigur, în sus. Categoria Ally McBeal îşi încheie mai întîi studiile şi abia apoi începe să se gîndească serios la găsirea unui partener de viaţă. Creşterea ratei divorţurilor se traduce la rîndul ei prin faptul că tot mai mulţi oameni trecuţi de prima tinereţe îşi caută a doua - ori a treia - dragoste. Iar în ultimii 25 de ani nu prea mai există instituţii sigure unde să-ţfpoţi căuta un partener,’arată sociologul Befnard Beck de la Universitatea din Evanston, Illinois: Locuri ca barurile pentru persoane singure sau cluburile de sănătate lasă mult de dorit. . ■ V-

Desigur, există locul de muncă, unde atîţia americani par:să, petreacă tot mai mult timp din viaţă. Avocaţii sînt însă pe cale să compromită şi această posibilitate: militanţii împotriva hărţuirii sexuale încep

să impună companiilor politici care interzic întîlnirile de “altă natură" între angajaţi. Şi

. chiar şi angajaţii care consideră asemenea restricţii orwelliene au ezitări faţă de flirtul la birou. Uneori relaţiile se mai şi’destramă, şi singurul lucru mai rău decît un coleg ostil este un coleg ostil care ţi-a fost şi iubit.

Deci, ce poate să facă o persoană singură? Răspunsul se pare, este să adopţi o gîndire de “firmă. Trebuie să-ţi “cesionezi” calendarul social uneia din tot mai multele companii de servicii care asigură “întîlniri asistate". It’s Just Lunch (IJL) este o firmă care aranjează “întîlniri la. masa de prînz” pentru cei foarte ocupaţi cu serviciul. Clienţii IJL plătesc 1.000 de dolari pe an pentru minimum 12 întîlniri. După fiecare

, “prînz asistat", clientul raportează firmei în ce măsură alegerea a fost potrivită. Teoretic, cu fiecare întîlnire clientul se va. apropia de partenerul său perfect imaginabil.

UL lucrează în mod tradiţional, faţă în faţă. în schimb intemetul va cuceri aproape sigur o parte importantă din piaţa industriei de căutare a partenerului ideal. De exemplu, Match.com declară că are 3 milioane de membri şi, că numărul lor creşte cu 38.000 în fiecare săptămînă. Match.com percepe o taxă de 40 dolari lunar pentru a stabili prin computer perechi compatibile!

Afacerea â început, fireşte, să se -specializeze. Goodgenes.com primeşte doar absolvenţi ai celor mai bune

universităţi şi colegii. Jdate.com lucrează pentru clienţi evrei. Silgleswithscruples.com se declară Lsite de întîlniri pentru oameni cu un înalt simţ al moralei şi onoarei”,

Dar garanţii ’nu există.; Probabilitatea unei decepţii este foarte mare”, afirmă Norvai Glenn, sociolog la Universitatea din Texas. Multe site-uri nu folosesc numele reale decît după ce un client al lor s-a apropiat de un 'altul. Sfatul pe care directorul unei asemenea firme îl oferă pentru prima întîlnire faţă în faţă pare preluat dintr-un manual de spionaj din timpul războiului rece: întîlniţi-vă doar în public, conduceţi-vă singur maşina, anunţaţi pe cineva unde vă duceţi. ~ *

Problema cea-mai mare este însă mult mai banală. Cum majoritatea întîlnirilor astfel aranjate au mari sorţi de eşec, firmele on-line nu pot, în general, decît să crească numărul întîlnirilor între persoane care nu se plac în mod deosebit. “Dai peste tot feful de indivizi”, mărturiseşte Laurie, în vîrstă de 37 de ani, angajată la o firmă din Sillicon Valley, care a recurs la Match.com după ce colega ei de cameră s-a-măritat cu un bărbat cunoscut prin Internet. Unul dintre partenerii propuşi era pasionat de muzica gregoriană, altul a rugat-o să se identifice cu un personaj din “Simpsons”, în sfîrşit, altul purta ceas Budweiser şi ghiul.

“S-ar putea să nu te ajute prea mult să faci economie de tip”, avertizează sociolo­gul Glenn, Mai curînd seamănă cu cumpă­răturile. Te duci după ceva şi te întorci cu altceva. Dar persoanele singure care tînjeşc- după un partener potrivit au cel puţin la dispoziţie încă o cale de a-l căuta

P o v e s t iMotto:Basmele care se spun cînd copilăria trece _ V şi pe coş nu iasă fum, căci e soba foarte rece.ORIZONTAL: 1. K fost

odată ca niciodată; 2. Elena Cuza - Coada prinţesei - Moş de adormit copiii; 3. Actorul de aproape (Răutu) - La poarta palatului (var.); 4. Lapte bătut - Pagina cărţii care înşiră poveşti - Xenia Marcu; 5.Vasile Olteanu - Una care îţi face gura“pungă - Cîntece la operă; 6. Nu dă boala în ei - Tudor Opriş - Frontul Salvării Naţionale; 7. Nicolae / Ioana - a anula o lege - Teodor Ardeleanu; 8. Trustul de Construcţii Montaj - Are un cal putere (fem.)! - Repriză la volei; 9. Adrian Oprea - îndoituri presate -^Nicolae Olaru; 10. A vopsi în dungi - însemnare; 11. Soră zăpăcită! -' Interpret de eroi; 12. Acceptare.

VERTICAL: 1. Erou de fabulă; 2. Unele care strîng la ciorap;'3. Livia Tătara - Se înroşeşte la fiert; 4. Făcute ghem - Eroina Meşterului Manole - Regretat critic literar Alexandru); 5. Unele cărora le sare uşor ţandăra; 6.

Petru Emil - Ulpiu Radu - iărîm de basm biblic ■- Anişoara Odeanu; 7. Expresie imitînd sunete; 8. Mia Albu- Slab la vînătoare - Traian Sav; 9. Duşmănie - Sport acvatic; 10. Cafea solubilă - Radu Frunză - Ceasuri întregi; .11. Ca şi cum n-ar fi; 12 Perechea unui erou de film justiţiar.

Dicţionar: USER, OSAR, PIRU lo a n POF

Vraja verii (soluţie) ADEMENITORI-SUDAT-MORAF

- ERIC - NAIADE - MAL - RAS - TAS- AT - LAT - CORP - N - CAMATAF - 1 - AFON - TOP - LR - TEN - LIN CEA - OL - FEE - ROIB - R1RIA SORTI - INTELIGIBIL.

Federa ţia N a ţio n a la a T ra n s p o rta to rilo r R u tie ri (FN TR ) principalul sindicat patronal al camionagiilor francezi a soliataţ ndicarea blocajelor la depozitele petroliere şi la

t a a z â ACFRrat' " neri’ Pre?edintele ™ TR’ Rene Petit

Ministrul rus al A părării, Igor Sergheev, a anunţat, vineri, că efectivele armatei ruse vor fi redus

350.000 de persoane pînă în anul 2003, a informa agenţia Interfax, citata de AFP.

Polul Democrat Social din România

urm are din pagina 1dezertarea sistematică a unor fruntaşi ai partidului era un semn ca în PD se practică o politică greşită. Privind lucrurile cu luciditate, concluzia ce se impune ar fi aceea câ Partidul Democrat nu are şanse de viitor decît dacă lasă la o parte orgoliile şi aroganţa şi se uneşte cu noua formaţiune politică. Un asemenea drum va fi foarte dificil şi, dacă se va ajunge la astfel de negocieri, lui Petre Roman îi va fi foarte greu, mai ales câ este posibil ca foştii săi colegi care au dezertat din partid sâ se înscrie in noul Partid Social Democrat şi să-l “lucreze” cu abilitate pe Petre Roman.

Pînă atunci sâ mai semnalăm că protocolul de neagresiune electorală a fost semnat doar de PNL şi UDMR, în timp ce restul dreptei, adică CDR 2000, în frunte cu PNŢCD, au refuzat - semn câ viitoarea campanie electorală va fi foarte dură.

Liga Naţională a Primarilor şi Consilierilor PDSR s-a reunit, vineri, la. Bucureşti, ocazie cu care au fost prezentate raportul de activitate al Ligii pe perioada iunie ’99 - august 2000, programul referitor : la obiectivele' reprezentanţilor^ PDSR în administraţia locală. A avut loc şi validarea’ Consiliului Naţional \de Coordonare al Ligii.

-în Consiliul de Coordonare, din organizaţia clujeană fac parte şi preşedintele Consiliului judeţean Cluj, Ioan Rus, Şerban Graţian, vicepreşedintele C.J., precum şi Nicolae Pop de la filiala Gherla.

în alocuţiunea sa care a dat startul lucrărilor, Adrian Năstase, prim-vicepreşedintele PDSR, a ţinut să precizeze necesitatea restructurării partidului şi a imaginii partidului, subliniind în acest - context importanţa rolului pe care trebuie să-l joace fiecare primar social-democrat în a dovedi cetăţeanului că poate administra diferit de cei care gestionează puterea actuală.

în acest sens, a afirmat că trebuie să se stabilească o relaţie funcţională permanentă cu cetăţeanul şi sâ răspundă la cerinţele specifice fiecărei localităţi. In afara nevoilor uzuale (apă caldă, iluminat,- drumuri, securitateaindividului), el a menţionat că înfrăţirea cu localităţile Străine trebuie să aibă ca prim obiectiv atragerea de investiţii din afară.

Pe un ton mai degrabă moderat decît entuziast, Năstase a declarat că “avem certitudinea

- că:vom participa la viitoarea guvernare”, adăugind eă experienţa politică din anii de guvernări, cît şi din opoziţie îi va ajuta să rezolve problemele majore cu care se confruntă ţara.

Ion Iliescu* preşedintele PDSR, şi-a lansat programul electoral "Aproape de oameni,, pentru oameni". Punctele cuprinse în program se referă la combaterea sărăciei, a birocraţiei, a monopolurilor şi lupta pentm o reformă fiscală.

Candidatul PDSR la Preşedinţie a ţinut un discurs' marcat de momente patetice, care dovedesc că liderul social- democrat întîmpină dificultăţi în renunţarea la anumite clişee învechite. El a zugrăvit, imaginea dezastruoasă în care se află România la ora actuală, menţionînd irieficienţa şi indiferenţa de care dă dovadă actuala guvernare.

Mulţumit de încrederea acordată atît de reprezentanţii Ligii, care au validat în unanimitate candidatura sa în cursa prezidenţială, cît si de PUR şi PSDR, liderulincontestabil, I. Iliescu, a declarat că în următorii ani “mă voi bate pentru combaterea sărăciei”.

Convins că a învăţat mult d in . anii petrecuţi în opoziţie, a afirmat că acceptă criticile care i se aduc şi nu minimalizează greşelile pe care Ie-a comis pe

timpul cînd era preşedinte. Ion Iliescu şi-a ‘ manifestat încrederea că este mai pregătit ca niciodată să ocupe funcţia supremă în stat. ,

Replica la recentele atacuri ale lui E. Constantinescu; care. vizează implicarea PDSR în mineriade şi evenimentele de la Tg. Mureş, a fost că “trebuia să ne concentrăm asupra mesajului şi programului nostru şi să nu răspundem acestor provocări”. •

Lucrările reuniunii s-au desfăşurat într-o atmosferă sobră, lipsită de opoziţie, “austeritate tipică partidelor din opoziţie”, dar pînă să lipsească aplauzele furtunoase şi scandările la adresa liderului ■ favorit..

Acestea au făcut referiri la criza actuală prin care trece ţara. .

Printre obiectivele principale fixate de PDSR sînţ adopfate la acquis-ul comunitar înlăturarea birocraţiei, cheltuirea eficientă a banului public şi asigurarea unui trai decent. „

în cadrul acestui eveniment, PDSR a prezentat programul legislativ privitor la administrarea publică locală, care are în vedere concordanţa cu Constituţia şi reglementările UE. Acesta se referă la: modificarea şi completarea Legii administraţiei publice locale, îmbunătăţirea Legii finanţelor publice. locale, aprobarea Legii taxelor şi impozitejor locale etc.

Adriana CIOTI

Arestaţi pentru înşelăciune*

Trei tineri din Dej, judeţul Cluj, au fost arestaţi pentru înşelăciune, fiind acuzaţi câ au obţinut, cu ajutorul unor acte false, 8,5 tone de sare de la Salina Ocna Dej

Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Biroului de Presă al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Cluj, Adrian N icolae David, în vîrstă de 26‘ de ani, angajat al Salinei Ocna Dej, şi-a procurat o delegaţie în alb, purtînd ştampila unităţii. Delegaţia a fost completată de Anghel Cenuşă, de 22 de ani, şi a fost folosită de un al. treilea membru al grupului, Florin Daniel Qmpean, în vîrstă de 20 de ani. Atribuindu-şi o identitate falsă, acesta s-a prezentat Ia Salina Ocna Dej, de unde a obţinut cantitatea de 8,5 tone de sare ambalată în cutii.

Cei trei sînt cercetaţi 'în stare de arest.

PRIVI l-ar putea susţine pe Mugur Isărescu In turul doi al alegerilor prezidenţiale

Preşedintele PRM, Comeliu Vădim Tudor, a declarat, vineri, într-o conferinţă de presă, că în cazul în care nu se va califica în turul al doilea al alegerilor prezidenţiale, partidul său l-ar putea sprijini pe Mugur Isărescu.

CV Tudor a precizat însă că

un fel, fiindcă noi nu datorăm nimic acestui partid şi (te-am săturat să-l vedem pe Ion Iliescu facînd grimase de jenă atunci cînd e întrebat de o posibilă alianţă cu PRM”, a declarat CV Tudor. “Am vrut să-i arătăm PDSR-ului pisica”, a afirmat liderul PRM, opinînd că

PRM ia în calcul doar “la modul , România trebuie guvernată deipotetic” sprijinul- pentru premier în Ultima fază a scrutinului prezidenţial.

“Oricum, eu nu îi voi ceda voturile mele lui Isărescu, pentru un singur şi binecuvîntat motiv, şi anume pentru că mi le va ceda el mie”, şi-a nuanţat liderul PRM afirmaţia.

El a mai spus că speculaţiile legate de un eventual sprijin acordat de PRM în turul al doilea Iui Isărescu au fost determinate şi de “aroganţa” cu care, unii lideri ai PDSR au început să se şi vadă “stăpînii absoluţi” ai viitorului Parlament - şi ai viitoarei' Puteri. .

“Acest comportament aberant al PDSR trebuia sancţionat într-

oameni mai tineri şi mai capabili” decît Ion Iliescu..

“Fireşte că Mugur Isărescu are numeroase păcate, dar

măcar el s-a comportat civilizat faţă de PRM. Nu ne-a numit niciodată extremişti, fiindcă are proprietatea termenilor şi, în definitiv, noi nu sîntem aşa ceva şi nu vedem de ce ar trebui să dăm examen după examen în fata PDSR”, a adăugat liderul PRM.

Potrivit lui Comeliu Vădim Tudor, PRM reprezintă a doua forţă politică a ţării şi nici un guvern nu se poate alcătui fară acest partid. . :

Alexandrau Ciocâlteu a fost revocai din funcţia de preşedinte al CNASS■ Premierul Mugur Isărescu I-a

revocat, vineri, pe Alexandrau Clocâlteo din funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie al Casei Naţionale de Asigurări Sociale de Sănătate,, în locul acestuia fiind numit Virgil Păune seu, a anunţat purtătorul de cuvînt al Guvernului, Gabriela Vrînceanu-Fireai înlocuirea lui Alexandru Ciocâlteu a fost determinată de propunerile făcute de mihistrul Sănătăţii, Hajdu Gabor, şi de către ministrul Finanţelor'; Decebal Traian Remeş. • ’ / \

Ungaria asta intarasatâ da formaraa unui guvern român cara sâ continua politica axtarnâ actuală a României

Secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe din Ungaria, Nemeth Zsolt, spune că Ungaria e interesată de formarea unui guvern român care să continue politica externă actuală a României şi să promoveze valorile asumate în ultimul timp, relatează MTI. - Declaraţia a fost făcută joi, la finalul discuţiei purtate cu comisarul O S CE pentru minorităţi, Max van der

Comisarul O S C E pentru minorităţi. a precizat, de asem enea, că în cursul vizitei sale la Budapesta va aborda problemele minorităţilor naţionale din Ungaria şi vp pune un accent deosebit pe reprezentarea parlamentară k acestora. M ax van der Stoel este de părere că în prezent rezolvarea situaţiei maghiarilor din Voivodioa este dificilă din cauza Guvernului de

Stoel. Max van der Stoel a spus că România la Belgrad. “Actualul regim ar trebui să piardăa făcut paşi importanţi în vederea creării unei alegerile. Noi sîntem interesaţi în succesula tm o sfere de m ulticu ltu ra litate în cadru l forţelor democratice din Iugoslavia", a declaratUniversităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. şi Nemeth Zsolt.

absolut de P11ŢC0urmare din pagina 1

fuge preşul de sub picioare. De aceea ne-au ales pe noi ţinta atacurilor”. Mai mult, Nâumescu spune câ CDR- 2000 riscă să devină “partidul faliţilor - 2000”, cei care au pierdut localele “dîndu-şi mîna ca să piardă din nou”. în . rîndul liberalilor, spune Nâumescu, sînt sincere regrete petru pasul UFD de a se alia CDR-20Q0: “în UFD sînt oameni de certă valoare, cărora le stătea mai bine în PNL şi sînt convins că a ic i.s e va ajunge”. ’ ;

în altă ordine de idei, deputatul Anton Ionescu a anunţat că Theodor Stolojan, candidatul la Preşedinţie al PNL, va fi în Cluj pe 1 şi 2 octombrie. Ca economist, evident câ Stolojan vrea să cunoască ' la faţa locului situaţia din cîteva întreprinderi, din judeţ. Deşi este în plan, vizita la “Industria Sîrmei” Cîmpia Turzii poate fi pusă sub semnul întrebării. Cauza - evident relaţiile cu şeful FPS: “S-ar putea câ Radu Sârbu sâ zică «nu» şi atunci vom face public refuzul de a vizita o instituţie economică”.

Laszlo Tokes este propus de UDMR Cluj în cursa pentru Preşedinţie

Consiliul Politic Consultativ al UDMR Cluj a acceptat, vineri,- înscrierea episcopului Laszlo Tokes ca membu aT organizaţiei clujene. De asemenea, UDMR Cluj îl •va propune, sîmbătă, pe preşedintele de onoare al UDMR, ca şi candidat la Preşedinţie. La Consiliul Reprezentanţilor Uniunii de la Tg. Mureş, UDMR: va decide care este numele celui care va candida la Preşedinţie' din partea etnicilor maghiari. Numele lui Laszlo Tokes nu este o' surpriză, fiindcă din interiorul filialei Cluj au apărut, încă în urmă cu o săptămînă, zvonuri despre lansarea lui Tokes în cursa pentru numireaprezidenţiabilului. ^ ■ •

Episcopul reformat a demisionat din filiala Bihor şi s-a încris în cea clujeană, în urma diferendelor avute cu conducerea UDMR Bihor.

A . M .

A u t o r iz a t ă p r in S .C . jir . 1 2 8 / 1 9 9 1 , ju d e c ă t o r ia C lu j- N a p o c a , î n m a t r ic u l a t ă la O f ic iu l R e g is t r u lu i C o m e r ţ u lu i ju d e ţu lu i C lu j, s u b n r . J / 1 2 / 3 0 8 d in 2 2 . 0 3 . 1 9 9 1 c o d f is c a l R 2 0 4 4 6 9 ' ” ' "

I L I E C Ă L I A N ( r e d a c t o r ş e f ) ;

V A L E R C H I O R E A N U ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) ; /

C R I S T I A N B A R A ( r e d a c t o r ş e f a d j u n c t ) .

T e l . 1 9 . 1 6 . 8 1 ; f a x : 1 9 . 2 8 . 2 8 ;

E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţia E-mail: reclama_adevcj@mail.dritcj.ro - publicitate

T e l / f a x :S e c r e t a r d e r e d a c ţ i e :

H o r e a P E T R U Ş ’ 1 9 . 7 4 . 1 8

R E D A C Ţ IA : C lu j -N a p o c a , s t r . N a p o c a 1 6CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL-; CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74,90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.:19.75.07-ALIN TUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.2F.27 -CODINSAMOILĂ; PUBLICITATE:TEL./FAX: 19.73.04:RAUL SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07- LIVIA POP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

TIPARUL EXECUTAT IAi i i ii i iLni if-̂ ‘G a r a m o n d