t*: ■ 'sx

i , '1 - '

W

(.■h ttp :/ / w w w .d n tc j.ro / a d e v a ru l

ANUL X NR. 2905 ISSN 1220-3203

MARTI.30 MAI 2000 16 PAGINI 2.000 LEI

măreţe întîmplări politice se petrec

la BucureştiV A L E R C H I O R E A N U

v în România se poate înţîmpla orice, o dovedeşte existenţaunui plan alcătuit în scopul

stopării candidaturii lui Ion lliescu la Preşedinţia României. Este de presupus

. că o mînă de politicieni şi-a'u imaginat că ceea ce* ei pun pe hîrtie constituie un lucru realizabil. Altfel, n-âr fi gîndit, singuri, acasă, şi împreună, în. cadrul mai multor întîlniri de taină, amănuntele unei strategii de dragul de a-şi petrece timpul liber în jocuri de societate. în plus, ei au avut şi au mijloacele neţesare.pentru transpunerea în practică a prevederilor acestui plan. Ce s-a întîmplat după luna februarie, cînd Ion lliescu a hotărît, după.unele-ezitări, să facă public, cu rezervele de rigoare, planul respectiv? Păi, au avut loc tot' felul de evenimente, care ne fac să credem că ironizatul plan a existat cu adevărat şi că punctele cuprinse în el sînt urmărite cu atenţie de cei care l-au alcătuit. Planul prevede detenninarea unor cetăţeni români aflaţi în străinătate sau cercuri politice din diferite ţări să influenţeze opinia publică împotriva Tui -Ion lliescu. Este ceea ce s-a încercat cu ajutorul scandalului “Zavtra”, prin implicarea secţiei române a BBC; prin intervenţia congresmanilor americani Smith şi Wolf, apropiaţi actualei puteri din România, care au protestat împotriva a ceea ce ei au numit pericolul revenirii la palatul Cotroceni a lui Ion lliescu; prin articole comandate unor ziarişti români acreditaţi în străinătate; prin declanşarea unei companii, mediatice la- televiziunile şi în presa scrisă aservită preşedintelui Constantinescu - campanie care să inducă în mintea românilor ideea că lliescu nu are dreptul să candideze din nou, că în PDSR el reprezintă aripa retrogradă incapabilă să ducă reforma mai departe, că străinătatea îl receptează ca pe

"pericol pentru"ţară - totul culminînd cu scandalul Costea şi cu declaraţii care incriminează interesul, considerat obscur, al PDSR pentru crahul Fondului Naţional de Investiţii, care a înghiţit economiile, unele mizere,- a sute de mii de oameni sărmani.'-. Sigur; în to t: acest; timp, politicieni aparţinînd arcului guvernamental n-au stat cu mîinile în sîn. Campionul luptei pentru stoparea candidaturii lui Ion lliescu s-a dovedit a fi Valeriu Stoica, omul numit de unele ziare “feciorul de casă” al lui Emil Constantinescu. Ministrul Justiţiei nu s-a, sfiit să numere, într-un stil foarte

continuare în pagina a 16-a

• SOV Invest, administratorul Fondului a Ioanei Maria Vlas a fost perfect legală •Poliţia Naţional de Investiţii şi al Fondului Naţional a recuperat 10 miliarde de lei plătite preferenţial de Acumulare, are un nou preşedinte • unor depunători după sistarea activităţii FNI •Investitorii FNI din mai multe oraşe ale ţării Pînă ieri la prinz, mii de investitori au depusau protestat, ieri, în faţa prefecturilor din plingeri la Poliţie împotriva conducerii SOV teritoriu, soli citînd sprijinul necesar pentru Invest şi, în spe-r.ecuperarea banilor plasaţi în Fond • dai, a fostei preşe-In vestitorii din Cluj vor înainta autorităţilor o dinte Ioana Marianotă prin care solicită rezolvarea problemelor Vlas • „Capii"de la FNI într-un mod cît mai operativ • PDSR. neagă oriceInvestitorii din Bucureşti au manifestat în faţa impli-care în sediului central al CEC şi al Băncii Naţionale scandalul FNI • a României • IGP susţine că plecarea din ţară A. TUDOR

iSMaS agirealizabederM etroi

Să c o n s tru im C lu ju l m ile n iu lu i III cu

ARH ITECTUL

I O N E L V I T O Ccandidat pentru Primăria Cluj-Napoca

■_______________________ c it iţ i p a g . 4(p)

Trei sferturi dintre români nu sînt mulţumiţi de felul în care trăiescFundaţia pentru o Societate D eschisă a

prezentat, ieri, primul val din anul 2000 al Barometrului de Opinie Publică, cercetare realizată, în perioada-4 - J 4 mai 2000, de prestigiosul Institut Metro Media Transilvania

.( M M T )V o lu m u l eşantionului este de 1.796

persoane majore, iar eroarea este de ±2,3%.- Conform sondajului MMT, la întrebarea “Cît de mulţumit sînteţi,- în .general, de felul în care trăiţi?”, doar 3% au răspuns “foarte mulţumit”, . 22% - "destul de mulţumit", în schimb, 47% au spus “nu prea mulţumit”, 28 de procente dintre cei intervievaţi declarîridu-se “deloc mulţumiţi”. Răspunzînd întrebării “Comparativ cu înainte de 1990, situaţia economică a gospodăriei dvs este

în prezent...?”,' intervievării consideră că “mai proastă” (36%), “mai bună” (21% ), “la fel” (19%), “mult mai proastă” (11% ), doar trei procente declarînd că e “mult mai bună”.

Dacă, în schimb, românii ar avea suficienţi bani ca să trăiască aşa cum şi-ar dori pentru tot restul vieţii, 78% au declarat că ar munci în continuare, faţă de 19%, care nu ar mai_ munci.

Titus CRĂCIUN

0 BANCA PE CARE P0TI CONTA

SCRISOARE DESCHISĂCAR. cu dobânzi de 22% pe an

- credrie pentru bunuri cp 35% < dobânda pe an . [

BancaPopulara llnorva Cooperativa de credit

B d .2 1 Decem brie n r,1 5 2 Tel,410263

CĂTRE, DOMNUL Nicolae Cristinel Olăneanu-acţionar

ai S.C. FARMEC S.A.

UN LO C D E M UNCĂ

O C A SĂ

O FA M IL IE

' \ - ->* y ; . T. -* 'T ** ‘ v «

i s t i S ă E ă â M T j

De aproape două luni, în cadrul S.C. FARMEC S.A ., fostul membru al Consiliului de Administraţie, OLĂNEANU NICOLAE CRISTINEL, duce o luptă disperată pentru acapararea pachetului majoritar de acţiuni al fabricii, cu scopul declarat atît de a-şi impune • interesele sale, cît şi, probabil,'a altor persoane care se află în umbră, dar cafe sînt totodată departe de "sufletul «FARM EC»-ului’. în jurul acestui personaj, se învîrt o serie de indivizi dubioşi din Bucureşti şi Slatina, care adulmecă ca nişte adevăraţi “agenţi”, barometrul situaţiei economice a fabricii, starea socială a angajaţilor, creează panică şi dezinformare în rîndul acţionarilor, de r^Sesssbasayîorul unor

foşti .salariaţi! Pentru a-şi susţine obiectivele meschine şi pentru a-şi atinge adevăratul scop ral acţiunii sale de acaparare â fabricii, acest “distins” domn Olâneanu din Bucureşti se dedă la practică obscure, la hărţuiri şi intimidări adresate conducerii,' recurge la diverse înscenări de încălcâre a legii, inventează cercetări ale organelor de poliţie îndreptate împotriva administraţiei actuale,'scenarii menite să instaureze, în rîndul acţionarilor o stare generală de neîncredere rai suspiciune care să ducă la instaurarea, haosului în sinul fabricii.

CĂTĂLINA BULEUPreşedinta Comitetului Executiv

al Sindicatului Liber al "FARMEC" S.A.

w m

iiRrimaruGHEORGHE FUNAR

< 3 0 3 6 1 8 ©CaNCN

măi

continuare în pagina a 12ra

BIBLIOTECACFNTC i i I .....

i Calendarul ortodox. Cuv. Isachie Mărturisitorul, Varlaam şi Sf. Mcr Natalie; Calendarul grecg-catolic. S. Isachiu, c . (+406). , , w V - - - - .

K T

• PR E FE C Ţ II R A .C O N SIL 1U L JU D E Ţ E A N : 1 9 -64-16

•P R IM Ă R IA C L U J-N A P O C A : 19-60-30 •P R IM Ă R IA D E J: 2 1 -17-9 0

PR IM Ă R IA T U R D A : 31 -31-60• PR IM Ă R IA C ÎM P IA T U R Z Il; 36-8Q-01 •P R IM Ă R IA H U E D IN : 2 5 -15-48 - •P R IM Ă R IA G H E R L A : 24 -1 9-26 •P O L IT IA C L U J-N A P O C A :

9 55 ş i 4 3 -2 7 -2 7• PO LITIA F E R O V IA R A

C L U J-N A PO C A : 13-49-75- . .• P O L IŢ IA DEJ: 21-21-21• PO LITIA TU RD A .-.31-21-21 .• PO LITIA C ÎM P IA T U R Z Il: 3 6 -82-22.• PO LITIA H U E D IN : 25-15-38

PO LITIA G H E R L A : 2 4 -1 4 -1 4 -•P O M P IE R II : 981 .• P R O T E C Ţ IA C IV IL Ă : 9 8 2 '• GA RD A FIN A N C IA R Ă C L U J:

19-52-23 si 19-16-70, in t. 158• D IR E C Ţ IA G E N E R A L A A M U N C II S I

P R O T E C Ţ IE I S O C IA L E : 9 7 9•S A L V A R E A : 961 •S A L V A R E A C F R : 19-85-91 • IN T E R N A Ţ IO N A L : 971 •IN T E R U R B A N : 991 ~ •• IN F O R M A Ţ II: 931• D E R A N JA M E N T E : 921• O R A E X A C T Ă : 9 5 8 _ .• R .A . T E R M O F IC A R E : 19-87-48

S C M O N T E N A Y S A : 41-51-71 R A . A PĂ C A N A L : 19-63-02 'S C . " S A L P R E S r S .A .: 19-55-22 S C PR IV A L: 17-43-86 D IST R IB U Ţ IA G A Z E L O R N A T U R A L E : - IN T E R V E N Ţ II G A Z E

9 2 8 ;4 3 3 4 2 4 JA N D A R M I: 95 6G A R A C lu j-N ap oca: 95 2 , -A G E N Ţ IA C F R : - in tcm ario n a l 1 3 -4 0-0 9 ; - n tc rc - 43 -2 0-01;

T urd a - 3 1 -17-6 2 : D e j - 2 1 -2 0 -2 2 ’A LIA N ŢA A N T IS U IC ID : 19-16-17

i m M , 26.04.1999-28,10.2000luni

CIRSE INTERNATIONALE dio Autogara II;

• Cfcij-Nepcca • Budipcsti, cu plecare din Cluj-Napoe» in nlele de luni*marii, joi $i \ ineri la era T.00 ji hapoierra dia B-j&peîia in rilclc de msni. micron, \ meri şi «mbdij b ora 11.00.• CIuî-Napoca • Rudapcsu, cu plecare in

riMe c5c < ora 22,00 ji înapoiere din Budapcfla in nlclcdnmcn o?a 16.00. INFORMAŢII:Autogara I: 14-24-26

Autogara II: 43*52*78

107,30 08,30. 09,15 - 10,45 •16,45 17,35 ' 19,45 20,45.19,00 - ! -marţi

07,00 08,00 08,20 09,00155 16,15 19,45 • 20,45miercuri

07,30 08,30 09,15 10,1518,00 - • . 19,00 J 12,00 ' 12,45185 19,45 - 19,45 • 20,45’M

07J0 08,30 08)0 09,0015)5 16,15 17,00 18,4019,00 - - 20,00 - 19,15 • 20,1520,45 • - 21,45 - , -vineri -

09,15 10,15 07,45 -08,4520,45 21,45 14,00 14,452035 21.45 19.15 20,15. sîmhâtfl .

! 19.30 20.30 11.00 12,00duminica

- - - 14)0 15,05- /20,l5\ 21,15

Pret bilet; 955.000 lei, respectiv 960.000 Iei

Luni: Cluj->Bo)ogna 10 30-12,05■ Botogna4CIuj 1235-16,40

miercuri: C1uj->Bologna 10)0-12,05 .Bolognr Quj 1235-16,40

Tineri; Guj->Bologna 10,30-12,05Bo!ogna->Chij '1235-16,40

Pret bilei Cluj - Bologna - Cluj: 235$ TELEFON: 13-01-16!

m

Ktrmarii r» unicii permanent: Farmaîii "CORAFARM". s'r. Icn Mcsicr nr. 4. telefon 2-6<-40. s:r Napoca, nr. 25. telefon 19-20-74. annac'.a "CYMRĂ", Calea Horeşti nr.75, c!.4’ .62.72. orar non-stop. ft micii r« trrriiiu prelungii: Farmacia "INTERNI ARM", s:r. Pnmiscni nr. 5. telefon ;:-7l -95. onr X2L Famata "CLEMATISF.ARM", Pata l'nini nr. 10, telefon 19-13-63. orar 8-21 Garda ienboptr:

Famucla nr. I "Hvgicia Acscnlap", P-ta M. V r.caral36, telefon 13-03-64. orar 20-8.

POLICLINICA FARA PLATA "FAMILIA SFÎNTĂ"• 29 - 31 mai •

Medicină generală. Or. L. Rasa - 29 (15-17), dr. I. Boilâ - 29. 31, (9-12), dr. R. Cotârtâ - 31 (10-12), dr. L. Cbbanu - 31 (12-13); Homeopatia. Dr. L Barbâalbâ • 31 (10-12) Interne. Dr. A. lancu - 30 (12-14). dr. O. Pirv - 29 (15-17). dr. Cs. Szakacs • 31 (14-16). Ginecologie. Dr. C. Fodor - 30 (10-12); Chirurgie. Dr. I. Szobo • 31 (10-12). dr. T. Prişcu - 30 (10-11); Pediatrie. Dr. R. Mitea • 30 (13- 15). dr. M. Fritea - 31 (11*12). Reumatologie. Dr. 1. Alb ♦ 30 (12-14); Ortopedie Dr. Z. Popa - 29 (12-13); Pslrtologle. Psih. L. Boilâ - 30 (15.30-17); Ecografle Dr. M. CAlin - 31 (11-13), dr. E, Crucii - 29 (15-17).

Planificarea bolnavilor la chirurgie estetică reparatorie, urologie, radiologie se face numai la Policlinică şi pc bazâ de bilet de trimitere de la sediul Policlinicii, str. Moţilor nr. 32. .

Planificarea bdnavilor.se face la sediu. str. Moţilor nr. 32 şl la telefoanele 19-95-59.19- 93-45 • de luni pînă vineri, între orele 12-J4. ’ Planificarea bolnavilor la Ecograf şi E.K.G. se face numai cu recomandarea medicilor Policlinicii. Medicamentele gratuite se eliberează numai pe bazâ do reţete eliberate de medici, la sediul Policlinicii fârâ platk, str. Moţilor nr. 32. Donaţiile pot fi făcute la sediul Policlinicii, la secretariat şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC, Filiala Cluj-Napoca.

F I L M E26 MAI • t IUNIE

Republica • Plăcinta am ericană, S U A - premieră (10.30; 13; 15,30; 18; 20,30); vineri,

■ sîmbâtl, duminică - spectacole de noaptş cu___________________________ J tarif redus de la ora 22,30 * Victoria -L e g e n d a că lă re ţu lu i fără ca p , S U A (12; 14,30; 17; 19,30) * Arta- Eurimages - Ioana d 'A rc , Franţa-SUA ( 11; 14; 17; 20); * Favorit -A n n a ş i regele, SUA (12; 14,30; 17; 19,30) * Mărăşti - P rin ţu l E g ip tu lu i, SUA (13; 15; 17; 19).

TU R D A • Fox - C aste lu l ciud at, SUA ( 13; 15; 17; 19).D E J - Arta - T o y sfory 2, S U A (1 3 ; 15); Apoca/Ipsa, SUA (17, 19).

vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21.G H ER LA - Pacea - C o ru p ţie în cartierul chinezesc, SUA (15; 17;

19); vineri, sîmbătă, duminică - spectacole de noapte cu tarif redus de la ora 21,

U N IP L U S R a d io Marţi, 30 mai P ro g ra m informativ B B C : 6,00-6,30;8,00-

8,20,11,00-12,00,14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30.23,00, 6,30- 10,00 Uniplus d e dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45,

9,45 H o ro sco p. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Program ul cinem a. 9,55 Inform aţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,. 17,00 Ştiri naţionale ş i

locale. 10,00-14,00 P u n c t., ş i de la Zece; 14,30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 T re i ceasuri bune. 19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale

21-30-6,00; Uniplus nocturn.

B IB LIO TEC I■ B.C.U. Lucian Blaga” (strada

Clinicilor 2): Orar; zilnic: 8-12,45;13.30-20,00; sîmbătă: 8-13,30.Nbtă; în sesiuni de examene - program prelungit: zilnic 8:21, sîmbătă 8-20, duminica 8-14. ; ■

■ Biblioteca Judeţeană “OCTAVIAN GOGA”: SECŢIA ADULŢI (P-ţa Ştefan cel Mare nr. 1)! ORAR: luni-vineri: 8,30-15,30 SECŢIA COPII, ORAR: luni-vineri:8.30-15,30. FILIALE .-Zorilor, Gheorgheni - ORAR; luni, miercuri, joi: 14,00-19,45; marţi, vineri: 9-15: - Mănăştur, Mărăşti - ORAR: luni miercuri,joi: 14.00-l9.-45; marţi, vineri; 9,00-15,00. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni- vineri: 9-20; sîmbătă: 9-14. SECŢIA DE COLECŢII SPECIALE; (str. Observatorului nr.l, telefon 43-84- 09) iuni, vineri: 8.00-15.00. MEDIATECA, ORAR: luni-vineri9-20; sîmbătă: 9-14. CENTRUL DE INFORMARE COMUNITARĂ ORAR: luni-vineri: 9,00-16,00.

■ Biblioteca Academiei (strada Kogălniceanu 12 -14). Orar: luni sîmbătă 8 - 12.45; 14-18.45.

■ Biblioteca Germană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14 marţi, miercuri, joi - 12-16; vineri -10-16. - ■ .■ Biblioteca Americană ”J.F.K.”

(strada Universităţii 7 - 9). Orar: luni -joi: 10-18; vineri: 10-14, primaşi a treia sîmbătă din lună: 9-14. Oferim consultanţă pentru studii în USA.

■ Biblioteca Britanică (strada Avram lancu 11). Orar: luni, miercuri: 14 -19; marţi, joi, vineri: 9■ 14.

■ Biblioteca “Heltai” (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10.-18; sîmbătă: 9-13. ; .

■ ' Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin (strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 -19; joi 19-20.■ * Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada I.I.C. Brâtianu 22); Orar luni-vineri: 10-19.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ’TIcrmann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni,- marţi, miercuri, j6i: orele 16-20.

■ Biblioteca “Valeriu Bologa” a Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram lancu 31); Orar: luni- vineri 8-20, sîmbătă 8-13.

■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe sociale şi comportamentale..

■ Biblioteca Creştină ”Biblos” (str. Clinicilor nr.28). Orar luni 13- 17; marţi, miercuri, joi: 13-16; vineri 9-12. (Biblioteca pune la dispoziţia cititorilor literatură creştină în diferite limbi). ’

astăzi, de la ora 19,00:

ŢIGANIADAde Titus Popovici şi Mircea Cornişteariu, după Ion Budai Deleanu

(• te le sp ecta to r •)

10,5011,0012,0512,55

. M arţi,7.00 , Matinal

naţional; 9,00 TVRW tv£ M laşi; -10,00 Agenda «oMAMiA electorală; 10,25 Puncte cardinale;Drumul spre Europa;T V R Cluj-Napoca;Cazuri ciudate (s/r);JV R Timişoarari4,00 Jurnal;

. 14,15 CiberFan; 14,30 Repere sacre; 15,00 Oameni ca noi; 15,30 Convieţuiri; 16,00 Emisiune în limba maghiară;17.00 La telefon muzica populară; .17,30 Studioul electoral; 18,30 Medicina pentru toţi; 19,00 Corect!; 119,10 Avanpremieră Ştiri;19.15 Sunset Beaeh (s); 20,00 Jurnal. Meteo; 20,45 Sport; 20,55 " Telecinemateca: Caracter (Olanda 1997); 22,55 Jurnalul - .A cad em iei Caţavencu; 23,10 Nu trageţi!; 23,20 Jurnalul de noapte;23.40 A-Facerea; 0,40 Secolul XX. văzut de David Frost (do).

7,00 Femeia W v Y K i misterioasă (s/r);

7,45 Timpuţ trecut (do/r); 8,40 Care pe care (r); 9,20 Veni, video, viei! (r); 9,35 Arta apărării (r); 10,10 Buzunare mari şi mici (r);11.00 Atlas (r); 11,30 Grădina lui Cupidon (r); 12,45 Vlztuozi ai instrumentelor populare (r); 13,00-Globul dragonului; 13,30 Tribuna . .. partidelor-parlamentare...; 14,00 Toţi, împreună; 14,45 Ştiri; 14,50 Natura - o pasiune (do); 15,15 Care pe care!; 16,00 Trupa DP 2; 17,00 Se întîmplă acum; 17,35 Veni, video, viei; 17,50 Femeia misterioasă (s); 18,45 Telejurnal TVR 2; 19,20 Nouă meşteri mari; 19,35 Credo;20.40 Spaţiu francofon; 21,10 Puls 2000; 21,55 Călătorind prin ţară; 22,10 Alfred Hitchcock prezintă....; 23,00 Ştiri; 23,05 Lentila de contact; 0,05 TVM Mesager.

7.00 Observator; «uitw ţ î ' 7,55 Aerobic Show;8.00 Dimineaţa devreme;10.00 Ştiri; 10,1010 afacere murdară (film Franţa .1980);12.00 Destiony Ridges (s, ep.1); 13,00 Ştirile amiezii;13.15 Pericol iminent (s);14.00 Camţla (s); 15,00 Scandalul (s); 16,00 7Suflet rebel (s); 17,00 Studioul' electorat; Se caută primar;18.00 Labirintul pasiunii (s);19.00 Observator; 19,45 Studioul electoral; 20,00 Păzind-o pe Tess (SUA.1994); 22,30 Observator; 23,00 Marius Tucă Show; 1,00 Navarro (s).

f 7 ,00 ' Bună13 % § ? dimineaţa, Pro

30 m a i17.00 Ştirile Pro TV; 17,30, Viaţa bate filmul; 18,20 Dădaca (s); 18,50 Chestiunea zilei pe scurt; 19,00 Ştirile Pro TV; 19,50 Chestiunea zilei pe scurt; 20,00 Nikita (s); 21,00 MelroSe Place (s); 21,55'Stirile Pro TV; 22,00 Chestiunea zilei (d); 23,30 Ştirile pro ŢV; 23,50' Dellaventura (s); 0,30 Dădaca (s/r); 1,00 Film artistic; 2,30“ Ştirile Pro TV. , ,

7,00 Milăgros.• î7 \ P £ H (s/r); 8'00 Taifas. magazin matinal; 13,00 Milăgros (s);14.00 Cronica cîrcotaşului (r);15.00 Viper (s/r); 16,00 Justiţie militară (s/r); 17,00 Viper (s);18.00 Focus; 18,30 impact;19.00 Cronica cîrcotaşului; 19,10 Justiţie militară, (s);20.00 Trei bănuţi în fîntînă (film SUA ’90); 21,50 Cronica cîrcotaşului; 22,00 Exotic;23.00 Detectivi de elită (s); 0,00 Focus (r); 0,30 Impact (r);1.00 Cronica cîrcotaşului (r). tel&7 7.Î0 Bună

/ / a b c d i m i n e a ţ aRomânia; 9,00

TV e al tău!; 10,b0 Agenda

electorală; 10,30 Tînăr şi neliniştit (s); 11,20Dellaventura (s/r); 12,15 Unde-s doi puterea creşte (SUA 1989); 14,15 Atracţie fatală (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 16,50 Sens unic;

Daţi vina pe Corina (r); 10,00 Ştiri; 10,30 Economic ABC (r); 10,45 Gura lumii; 11,00 Senzaţional cu Dan

. Diaconescu (r);T2,00 Studioul 'Tudor Vornicu; 13,00 Ora unu a venit; 13,05 Studioul Tudor Vornicuf 14,00 Rendez-vous la Tele 7 (r); 15,30 Post Meridian; 17,00 Daţi vina pe Qorina; 18,00 24 dipv24; 18,30 Derrick (s); 20,00 Telejurnal; 20,35 Economic ABC; 20,50 Gura lumii; 21,00 Senzaţional cu Dan Diaconescu; 22,00. Măştile puterii; 0,00 Ştiri; 0,30 Confesiuni erotice (s); 1,00' Ora-unu a venit (r). ■ :

. -<-*■. 10,00 Ştirile de. acasă (r); 10,30Acasă ia bunica (r); 10,45 Căsuţa poveştilor (r); 11,00 Dragoste şi putere (s/r); 11,30 90-60-90 Fotomodele (r); -12,20 Războiul pasiunilor (si r); 13,15 Guadalupe (s); 14,45 Antonella (s); 15,45 Copilul adus de mare (s); 16,30 Dragoste şi putere (s); 17,00 Căsuţa poveştilor; 17,10 Acasă la români; 17,15 Acasă la bunica; 17,30 Maria fsabel (s); 18,30 Ştirile de acasă; 19,05 Războiul pasiunilor (s);20.00 90-60-90 Fotomodele (s); 21,00 Femeia vieţii mele (s); 22,00 lnadaptaţii (film SUA 49161); 23,35 Acasă lâ români(0- ' ' jaf— ' 15,00 Videoclipuri;.

15,30 Post Meridian; ctviNAppcA j'ŞQ Documentar;18.00 Chemarea pămîntului - realizator Nicoleta Ţăranu';19.00 Economic ABC; 19,30 ,Muzică populară; 20,00 Film artistic; 22,00 Dintre'sute de ziare. " .Redacţia nu îş i asumă responsa­

bilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

m. Marţi, 30 mai

06:00 - 11:00 PRIMUL SALUT, 07:00, 08:00, 09:00, 10:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 21:00 Ştiri, 06:50, 07:50 Horoscop, 07:20

Revista presei-locale, 7,40 Ştiri pe scuiţ 08:20, 17:00 CD Sport (Mihai Petruşcă), 09:20, 15:20 Ce mai crede lumea, 9:40, 16:40 Chemarea muntelui-(Dinu Mititeanu);10,40 in sănătatea dumneavoastră (Cristina Stihi); 11:00 - 13:00 MESAJ FM, 14:00-18:00 CALEIDOSCOP CD; 15,20 Cemai crede lumea: 17:00 Ştiri+CD Sport; 19:00-21:00 Retro gold, (Tiberiu Crişan), 21:30-23:30 "Cu capsa pusă'(Tudor Runcanu & Horaţiu Nicoarăj.

. pe mapamond: 12.00-18.00-CALEIDQSCQP fm: 13.20 -Musca (limba maghiară) 20.00 -TopTen-DJ Sebi;

, 22.00-23.00 Trenul de la miezul nopţii - Ucu Florea; 01.00-6.00 Unde Magice V

(. RADIO CLUJ )Marţi, 30 mai J

6,00 Bunădimineaţa, O emisiune cu informaţii,

rri/i- Marţi, 30 maiWT4CT 5:00-8:00 Bună dimineaţa! 8:00-11:00

Zona 810 (meteo, 8:08 Revista presei locale;

Marţi, 30 mai vŞTIRI : 09.00, 10.00 , 12.0a , 15.00 7

16.00; BBC-06.00 , 11.00 , 14.00 , 18.00; 6.30-9.00 - SUPER MATINAL-Ştirile locale, interviuri, Horoscop (6.40,7.20, 8.20) ,'Punctul de vedere(7.45),Liniuţa.de dialog(8.30),Buletin rutier(8.55); 9.00-12.00- • PATRULA DE SERVICIU: 9 .30-Revista presei; Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30);12.45-Sport

8:20 actualitatea locală, recomandări TV; 10:20 trafic, anunţuri utilitare/agenda culturală; 8:50 horoscop; 9:05 microbiografie sonoră; 9:20 recomandări TV; 9:40,sport). 11:00-17:00 Contact FM. 17,00-19,00 Muzica pe sufletul tău-realizator Andreea lonescu. 19:00-22:00 SearalaCluj. 22:00-23:00 Bilet de concert- realizator Marius Furdui. Intrare la cele mai mari concerte ale acestui mileniu şi tot ce nu ştiaţi despre trupele pe care le veţi asculta,. 23:00-24:00 Rock Block 24:00-1:00 România - Bosnia - via satelit - legătura dintre soldaţii români aflaţi în Bosnia şi familiile lor din ţară, realizator Roxana Niculescu Costei. 1:00-5:00 Discontact. -

\ actualitati şrmuzica, prezentată de Doina Borgovan. 7,50- 7,53 Alegeri locale 2000. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Ştiri. 11,05 De zece ori România. Prezintă de la Cluj Dan Moşoiu. 11,00 Buletin de ştiri. 11,05.A patra putere. Prezintă Melania Drăgan şi Constantin Colhon. 12,00 Radiojurnal transilvan. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Paralele muzicale, dedicaţii de muzică uşoară. 13,50 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară, 18,00 Radiofax - prezintă Anca Bâltan. 18,30- 18,33 Alegeri locale 2000. 18,33-19,00 Emisiunea partidelor parlamentare. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Alegeri locale 2000. Partide, lideri, candidaţi in faţa electoratului. 20,00 Ştiri. 20,10vD/n grădina cu flori multe. - cîntece şi jocuri populare, dedicaţii la cererea ascultătorilor. Prezintă Sergiu Vitalian Vaida! 21,00 Ştiri, 21,50 Buletin de ştiri. 21,58 închiderea programului.

RADIO RENAŞTEREA ___91,2 MHz FM

O N C O P R A XCABINET MEDICAL ONCOLOGIC:

C L U J -N A P O C A , str. P R O F C I O P T E A nr. 9 .

(ca rt ie r G r /g o r e s o u ) C O N S U L T A Ţ I I :

Prof.dr. LUCIAN LÂZĂR(Ginecologie, Chirurgie, Oncologie) L , M i: -15-18; M a, J : 1630-18M

Dr. VALENTIN POPESCU(Chirurgie-, O nco log ie)

Ma, J: 1430-16; V: 15-17S: 9 -1 1

Dr. DAN-SORiN POPESCU(Urologie)

L, Mi: 18-20; Ma, J:’ 18;“-20 V: 16-20 • ’

PROGRAMARE:- tel/fax (064) 18.76.04 1

în timpul orelor de funcţionare, a cabinetului

" POLICLINICA INTERSERVISAN

str. Pascalv nr.5, cari. Gheorgheni STOMATOLOGIE

IN T E R N E ♦ C A R D IO LO G IE ♦ N E U R O ­L O G IE ♦ PSIH IA T R IE ♦ E N D O C R IN O ­L O G IE ♦ REU M A T O L O G IE ♦ E C O G R A - F IE ♦ A L E R G O L O G IE ♦ D E R M A T O L O ­G I E ♦ C H IR U R G IE ♦ O R T O P E D IE ♦ O .R .L . ♦ O F TA LM O L O G IE ♦ G IN E ­C O L O G IE ♦ O N C O LO G IE ♦ PE D IA T R IE

♦ U R O LO G IE ♦ A C U PU N CTU RA RADIOLOGIE • MAMOGRAFIE • .

: ECOGRAFIE • ENDOSCOPIE DIGESTIVĂ GASTROENTEROLOGIE

Electroencefalograme - Electromiografie - Examinări

Doppler - Histerosalpingografii pentru sterilitate feminină. ,

Tratamente LASER LABORATOR COMPUTERIZAT (Biochimie - Bacterioîogie Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen HBS. - Elisa Test - Examinări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină si masculină)ZILNIC, inclusiv DUMINICA

orele 7-21■, Medic dc gardă: orele 2 1 - 7 -

Rezervare, consultaţii la tel. 41.41.63. ’ j

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap.,5 Dr. Socolov Gelu • medic primar Dr. Socolov Mihaela ■ medic primar.

Tratamente stomatologica complexe: ■

• terapie• protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, împlânte) Programări zilnic la feL: 430.028

' . ORAR' ■ . Luni - Vineri: 9-19

Sîmbâfâ: 10-13

Pentru ] studenţiĂiierieionâii,

C A B I N E T M E D I C A L P R I V A T

Prof. Dr. ioan HUŢANUCluj-Napoca, str. Observatorului,

nr. 13, ap. 12 (autobuze': 35, 43, 46).

Consultaţii, tratamente:CH IRURG IE INFANTILĂ,ORTOPEDIE, UROLOGIE PEDIATRICĂ, MALFORMAŢII CONGENITALE. L: 14,30 -16; Ma, J: 17-19* Pediatrie:,L: 16 - 21; Ma J: 19-21; Mi, V: 14-21; S: 9-11.Medicină generală:

ACUPUNCTURA: 7 " ’ v‘Ma, J: 15-17; S: 11,30 - 13,30. HOMEOPATiE: Ma, Mi, J: 9-12.

Informaţii, programări, telefon: (064) 12-46-75, zilnic între orele 9-21.

PROF. BNIV.Dr. MIHAI CALUGARU Dr.ANGELAGĂLBGĂRU

Str. Prahovei nr. 11(lingă biserica Bob)

-■ L , M i, V - 17-20 ..S ' 8-12. .

Tel.: 42.56.18; fel/fax:19.14.68

Linia telefonică de intervenţie în criză şi prevenţie a suicidului iniţiată de

UISOiUTilRll DE SiVĂTtTF !ll\Tll.i CLPstă la dispoziţia dvs. de luni pînă vineri, între orele 8 - 22. Vă aşteptăm apelurile la numărul 186864.

A ici ar putea fireclama dumneavoastră K U / N L Y L L l C l ! 1 : Q X ) 1

‘Zia'rul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

rul de C

ÎSI POATE EXTINDE INDIA INFLUENTA ÎN ASIA DE SUD-EST?"J A N E ’S IN FO R M ATIO N "

Oare speră India să-şi extindă influenţa în Asia de Sud-Est? Aşa se pare. La sfîrşitul lunii martie 2000, George Fernandes, ministrul

, indian al Apărării, a efectuat o vizită marcantă în Vietnam, în încercarea de a întări cooperarea, de probleme de apărare şi securitate, între cele două ţări. Lui George Fernandes i s-a permis accesul în şcoala de pregătire a infanteriei armatei vietnameze, onoare făcută anterior unui număr redus de oficiali chinezi şi ruşi. Ministrul indian al Apărării S-a întîlnit cu. omologul său vietnamez, general- locotenent Pham Van Tra, a vizitat un număr de unităţi de apărare şi uzine de armament şi a semnat un amplu acord în domeniul apărării pentru înlocuirea şi extinderea unui acord deja existent. ■ •

Ofiţerii indieni vor desfăşura pregătiri în Vietnam, pentru lupta de gherilă şi împotriva terorismului. Numărul ofiţerilor vietnamezi care vor fi antrenaţi de forţele'militare indiene urmează să fie mărit, iar instructorii de luptă în condiţii de junglă vor veni şi ei în India. Vietnamul este, de asemenea, interesat în achiziţionarea din India de arme şi alte echipamente militare. Ideea este ca India să ajute Vietnamul să-şi modernizeze şi

reechipeze forţele armate cu componente, muniţie şi diferite echipamente superioare. India ar mai putea încerca să vîndă Vietnamului racheta cu rază scurtă de acţiune, Prithvi, care să se adauge rachetelor Scud nord-coreene.

India şi Vietnamul au mai semnat un controversat acord de cooperare, în vederea eradicării pirateriei pe mările din regiune. Făcînd în acest fel un serviciu internaţional, India şi-ar putea staţiona navele de război în Golful Tonkin. Statul indian încearcă să-şi amelioreze relaţiile cu vecinii săi din Asia de Sud-Est de cînd fostul său prim-ministru, P.V. Narasimha Rao, a lansat “o politică îndreptată spre Est”, în 1991

La început, accentul s-a pus pe comerţ: India a dorit să beneficieze de prosperitatea din regiune. De la jumătatea anilor ’90, statul indian a mai încercat să-şi îmbunătăţească relaţiile politice cu ţările din zonă, iar în 1996 a devenit “un partener de dialog cu drepturi depline" al Forumului Asia-Pacific. Rolul de bază al acestei organizaţii constă în analizarea problemelor regionale de securitate. Membrii săi sînt cele 10 state care fac parte din Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN) plus India, Statele Unite ale Americii, China, Rusia, Japonia, Uniunea Europeană, Coreea de Sud, Australia şi Noua Zeelandă. După comerţ şi

securitateau apărut presiunile indiene pentru cooperare militară. Guvernul de la New Delhi mai organizează exerciţii navale anuale cu Singapore.

Mai există şi factorul numit China: atît Vietnamul, cît şi India au graniţă cu China şi s-au confruntat cu conflicte sîngeroase în ultimii 35 de ani. Chiar dacă legăturile dintre India şi China s-au ameliorat în ultimii ani, indienii se tem de mai vechea legătură dintre China şi Pakistan, în virtutea căreia, în Pakistan au fost transferate rachete M-11 chineze şi, probabil,. tehnologie nucleară. Unele zvonuri conform cărora Marina Chinei are în vedere extinderea puterii sale în Oceanul Indian au îngrijorat anumiţi oficiali din New Delhi, întrucît ambele ţări îşi dispută secţiuni mari din„frontiera indiano-chineză. •

Vietnamul şi China au semnat recent un acord prin care se pune capăt unei dispute privitoare la zona de graniţă, însă mai persistă o altă dispută în privinţa insulelor Spratly. Chinei nu-i va conveni dacă navele de război indiene încep să patruleze prin Marea Chinei de Sud. Prezenţa navelor de război ale Indiei în regiune ar putea trezi temerile faţă de puterea maritimă a acestei ţări, temeri destul de răspîndite în Asia de Sud-Est in anii ’80.

Unii dintre vecinii Vietnamului s-ar putea simţi în pericol dacă acesta îşi îmbunătăţeşte arsenalul cu sprijin indian. Tensiunile regionale, care se situează acum la un nivel destul de scăzut, se vor intensifica în curînd. Temîndu-se de puterea din ce în ce mai mare a Chinei, India şi Vietnamul vor deveni aliaţi din ce în ce mai apropiaţi.

REUNIUNEA MINISTERIALA A UEO DE LA 0P0RT0R E U TE R S

: Aceasta este o poveste desprelenta dezintegrare a unei organizaţii muribunde pentru a face Ioc uneia noi şi, se speră, mai eficiente şi disputele pe care le provoacă. Este un proces necesar pentru pregătirea revigorării capacităţilor de securitate ale Europei în secolul al XXI-lea şi pentru reducerea a ceea ce toţi consideră drept -dependenţa ei excesivă şi- prea îndelungată de Statele Unite.

Absorbţia Uniunii Europei O ccidentale (UEO) de către .Uniunea Europeană este o piatră de hotar pe calea UE de creare a propriei capacităţi militare, îndepărtînd un organism învechit de securitate înainte de edificarea unuia nou ca platformă pentru o forţă de intervenţie pentru soluţionarea viitoarelor crize de pe continent. Puţin cunoscuta UEO include 28 de ţări în structura sa cu patru niveluri, în vreme ce UE are doar 15 membri. “Acesta este

. un transfer treptat al UEO spre UE”, a declarat ministrul german

al Apărării, Rudolf Scharping, la reuniunea ministerială a UEO de la Oporto (Portugalia).

Majoritatea contribuabililor nu au cunoştinţă de existenţa UEO, care este umbrită, ca în întreaga ei existehţă de 50 de ani, de Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), şi în mare măsură inactivă în crizele majore din deceniul de după războiul rece. Este probabil că ea va muri în obscuritatea în care a trăit, dar

■nu înainte de a se ajunge la un acord asupra unor mijloace pentru ca toţi membrii UEO, ca şi ai NATO să poată avea un cuvînt de spus în legătură cu viitoarele operaţiuni militare ale celor 15 membri ai UE.

La conferinţa de la Oporto, organizaţia nu a fost încă declarată defunctă. Dar este grăitor că un singur ministru de Externe din cadrul principalelor 10 state membre - Jaime Gama, din naţiunea gazdă, Portugalia - s-a deranjat să participe la discuţii. Dezbaterea reală este în legătură cu modul în care UE îşi va realiza aspiraţiile de securitate fără să

rivalizeze cu NATO, ale cărei • bunuri militare intenţionează să le împrumute pentru soluţionarea crizelor..

Rudolf Scharping a declarat că UE a luat decizia de a crea o forţă rapidă de reacţie pentru' soluţionarea crizelor, dar nu s-a angajat în direcţia unei apărări colective, care rămîne prerogativa NATO. El a subliniat că patru membri ai UE - Austria, Irlanda, Finlanda şi Suedia - sînt state neutre. A cest lucru se poate schimba, dar va fi nevoie ca toţi cei 15 membri ai UE să convină asupra unui tratat de apărare

' comună. Pentru m om ent,' Articolul V privind angajamentul de apărare comună al UEO va trebui să fie respectat.

Personalul UEO de la Bruxelles a trimis o scrisoare deschisă miniştrilor, arătînd că dispune de expertiza şi cultura politico- militară de care UE va avea nevoie. Diplomaţi ai UEO au subliniat că cinci din cei 15 membri ai UE care nu sînt membri ai UEO vor insista asupra unei

.repartizări corecte a posturilor în

"S U D D E U TS C H E Z E ITU N G "

în calitatea sa de om politic, deci nu în cea oficială de ministru de Externe sau de vicecancelar al Guvernului german, liderul ecologist german, Joschka Fischer, şi-a precizat opiniile cu privire la configurarea viitoare a Europei federale.

Conform propunerilor sale, Europa urmează să se concentreze pe viitor asupra unor probleme esenţiale, cum ar fi securitatea internă şi externă şi politica monetară, lăsînd toate celelalte domenii pe seama statelor naţionale. .

“în scopul demarării Uniunii Europene în această direcţiei se poate forma o avangardă a statelor ferm angajate pe calea integrării”, a declarat Joschka Fischer, într-o cuvîntare rostită la Berlin, în care şeful diplomaţiei germane şi-a descris “viziunile de viitor”. La discursul lui Joschka Fischer s-au înregistrat reacţii dintre cele mai diverse, mergînd de la aprobarea franceză şi belgiană şi pînă la scepticismul critic al Marii Britanii.

Şeful diplomaţiei franceze, Hubert Vedrine, a calificat contribuţia omologului său german la dezbaterea asupra viitorului Europei drept cea mai ambiţioasă. Ministrul francez de Externe a subliniat că ţara sa, care va prelua peste cîteva săptămîni conducerea Uniunii Europene, doreşte nu numai să amelioreze cooperarea pragmatică în cîteva domenii concrete a partenerilor europeni, ci să promoveze însăşi integrarea lor politică. Hubert Vedrine şi-a evidenţiat concordanţa de vederi cu omologul său german în ceea ce priveşte refacerea importantei centrale ce revine aşa-numitului motor germano-francez în politica. unificării continentale. Hubert Vedrine a relevat, pe de altă parte, că Joschka Fischer nu şi-a avansat sugestiile în calitatea sa de membru al Executivului german, astfel îneît propunerile safe nu figurează pe agenda Conferinţei Interguvernamentale a Uniunii Europene. Cu toate

LIBERTATEA DE CIRCULAŢIE A PERSOANELOR -

PERSPECTIVA AUSTRIEIE U P R E S S -O F F IC E

noua structură militară a UE ce va fi creată.

Adunarea parlamentară a UEO, cu sediul la Paris, a amintit că intenţionează să supravieţuiască fuziunii, declarindu-se o Adunare interimară de Apărare şi Securitate Europeană, centrată asupra celor 15 membri ai UE, dar “urmărind să includă toate celelalte state care vor participa... la momentul potrivit”.

Pentru unele state nemembre ale UE, excluderea din proiectul de securitate al Uniunii este temporară. Polonia, Ungaria şi Republica Cehă sînt membri asociaţi ai UEO care sînt deja aliaţi în NATO şi se pot aştepta să devină mem bri ai UE în următorii cinci sau şase ani. Norvegia şi Turcia vor rămîne în afara UE în viitorul previzibil. Dar ele îşi pot utiliza calitatea de membri ai NATO pentru a avea un cuvînt de spus în operaţiunile UE: Criticii sînt de părere că principala ameninţare în calea realizării proiectului UE rămîne lipsa de voinţă politică de a aloca fonduri sporite forţelor armate.

R E A C Ţ I I E U R O P E N E L A P R O P U N E R I L E L U I I 0 S C H K A F I S C H E R D E R E F O R M A R E A E U R O P E I

acestea, potrivit ministrului francez de Externe, iniţiativa lui Joschka Fischer este de natură să contribuie la progresul meditaţiilor pe termen lung asupra viitorului Europei. “Mă bucură aceste propuneri şi-mi doresc ca deliberările să se extindă”, a. declarat Hubert Vedrine.

La Londra s-a evidenţiat că Joschka Fischer a inaugurat “o dezbatere importantă”. Un purtător de cuvînt al Guvernului laburist condus de Tony Blair a declarat că Marea Britanie respinge opinia lui Joschka Fischer cu privire la crearea unui grup de ţări de avangardă. Ministrul finlandez de Externe, Erkki Toumioja, a declarat că ţara sa refuză divizarea Europei în grupuri diverse de state, ceea ce nu împiedică însă încheierea unor acorduri pragmatice, de felul celui’de la Schengen, cu privire la circulaţia persoanelor. Ministrul de Externe al Belgiei, Louis Michel, şi-a manifestat satisfacţia în legătură cu propunerile şefului diplomaţiei germane, anunţînd că-i va adresa lui Joschka Fischer o invitaţie să-şi expună proiectul la Bruxelles.

Joschka Fischer a propus, între altele, şi o mai solidă ancorare a parlamentelor naţionale la nivel european. Această idee, fezabilă prin., includerea. în forul legislativ european a deputaţilor aleşi la nivel naţional, s-ar materializa prin desfiinţarea actualului Parlament de la Strasbourg. Joschka Fischer a calificat acest proiect drept “pariamentizarea deplină a Europei”, ca replică la virtuala extindere, la aproape 30 de state, a Uniunii Europene. —

Pe plan intern german, s-au înregistrat reacţii dintre cele mai diverse, în numele opoziţiei creştin-democrate, preşedintele UCD, Angela Merkel, a calificat propunerile avansate" de Joschka Fischer ca fiind prea teoretice, declarînd: “Avem nevoie pe moment, în Europa, de mai multă concreteţe şi de mai puţine viziuni”.

Expertul în probleme de politică externă al Partidului Social-Democrat, Guenter Gloser, a calificat propunerile lui Joschka Fischer drept o contribuţie novatoare, avertizînd, totodată, împotriva formării de cluburi europene exclusiviste.

Caracteristici de bază în cursul extinderii UE, Austria se va confrunta cu

probabilitatea unui influx de imigranţi şi navetişti, determinat de situaţia sa geografică, decalajul de venituri, apropierea istorică şi culturală. Austria are 1.256 kilometri de graniţă comună cu ţări ale Europei Centrale şi de Est. Doar graniţa cu Slovenia şe află parţial într-o regiune muntoasă. Franţa are o graniţă de 576 km cu Spania, din care patru cincimi sînt zonă montană înaltă. Conurbaţiile de la Viena, Graz, Linz şi Klagenfurt sînt, toate, aproape de frontiere. O situaţie similară predomină în statele învecinate Austriei. De la Ceske Budejovice, Bm o (Republica Cehă), Bratislava (Slovacia), Gyor, Szombathely (Ungaria) şi Maribor (Slovenia) pînă la graniţa Austriei sînt cel mult 60 km.

Diferenţa dintre salariiNivelul salariilor din statele central-europene vecine

cu Austria (Republica Cehă, Ungaria şi Slovacia), la actualele rate de schimb, nu este mai mare de 15-25 la sută din nivelul salariilor din Austria.

Austria, urmată de Germania, are cea mai mare proporţie de lucrători din ţări est-central-europene în cadrul forţei sale de muncă. Nivelul total de străini din cadrul populaţiei aflate în cîmpul muncii a fost de 10 la sută în 1999.

Potenţialul de navetismPotenţialul de navetism este specific relaţiei Austriei

cu ţările central-europene. S-ar putea ridica la 110.000 de persoane în primii cinci ani de după liberalizare şi se estimează că va ajunge la 200.000 sau mai mult într-o perioadă de zece ani. Cea mai importantă diferenţă dintre extinderea din 1986 şi cea care va avea loc în viitorul apropiat se referă la posibilităţile oferite de navetism. Acum, forţa de muncă ce locuieşte suficient de aproape de graniţă poate combina nivelul ridicat al salariilor de la locul de muncă accesibil de peste frontieră cu costul scăzut al vieţii din ţara sa. Dată fiind incertitudinea asupra potenţialului de imigrare şi navetism se impune menţinerea unui tip de cadru reglementativ temporar.

Trebuie integraţi pe piaţa muncii aproximativ 50.000 de străini care trăiesc deja în Austria, de exemplu refugiaţi din Bosnia. Avînd în vedere potenţialul de imigrare şi navetism din ţări est-central-europene, apar întrebări asupra capacităţii de.absorb ţie a pieţii austriece a muncii.

Studiile arată că venirea lucrătorilor din ţări est- central-europene ar putea încuraja decalajul dintre salarii. Acest lucru ar spori presiunea asupra locurilor de muncă fără înaltă calificare. în Austria, de regulă, salariile tind să se situeze peste nivelul acordului colectiv. Salariile plătite efectiv jn industrie sînt în medie mai mari cu 20 la sută. în lipsa unui cadru reglementativ adecvat, imigranţii şi navetiştii pot tinde să accepte condiţii de muncă mai puţin favorabile.

Regiuni de frontieră şi servicii transfrontaliere Libertatea furnizării de servicii transfrontaliere va

afecta direct sau indirect piaţa muncii. Există o strînsâ legătură între libertatea de circulaţie a persoanelor şi furnizarea de servicii transfrontaliere prin detaşarea lucrătorilor, cît şi prin d ep lasarea m icilor întreprinzători. Regiunile de graniţă vor fi afectate totodată de furnizarea de servicii transfrontaliere prin faptul că întreprinderile, din ţările candidate au de străbătut o distanţă scurtă, putînd deci furniza servicii la un preţ scăzut.

Extinderea din 1986 şi cea viitoare: aceleaşi condiţii prealabile?

Extinderile Comunităţii Europene din 1981 şi 1986 sînt menţionate frecvent cînd sînt evaluate posibilele efecte ale aderării ţărilor din Europa est-centrală. Cadrul normativ de tranziţie aplicat atunci s-a dovedit într-o anumită măsură inutil, pentru că fenomenul de migraţie în ,CE nu a crescut la nivelul prevăzut, dimpotrivă s-a înregistrat o migraţie de revenire. Dar a presupune că modelul viitoarei extinderi va urma experienţa extinderilor anterioare este, din punctul de vedere al Austriei, nejustificat ştiinţific. Atît sub aspect economic, cît şi geografic, condiţiile diferă extrem de mult. '

Circa 77 la sută din forţa de muncă a Austriei trăieşte aproape de forţa de muncă din regiunile de graniţă ale ţărilor învecinate din Europa est-centrală, cifra corespunzătoare din Franţa relativ la Spania fiind de doar 12 la sută în 1986.

Regiunile de graniţă ale Spaniei şi Franţei aveau în 1986 niveluri de venit similare, în timp ce raportul dintre venituri la graniţa Austriei cu unele dintre ţările central-europene vecine este de 100:66 (Slovacia) la 100:46 (Ungaria).

6 Aici m . .ar putea fi

reclama dumneavoastră

1992 - Â avut loc/în România, âf lil-fea Congres al Uniunii Mondiale a Românilor Liberi.

Ion Raţiu a fost ales preşedinte al UMRl !

Funar îl vrea pe Szentivanyi periona non grata

Renunţînd la tăcerea autoim pusă, primarul Gheorghe Funar a remis ieri presei un comunicat prin care reacţionează dur la adresa lui Istvan Szentivanyi, preşedintele C om isiei de P o litică Externă a Parlamentului Ungar. Funar cere ca preşedintele Em il C onstantinescu ş i Guvernul Isărescu să ceară explicaţii autorităţilor ungare şi să-l'declare pe Szentivanyi persona non grată.

Funar susţine că declaraţiile liderului ungar trebuie să preocupe mai ales pe clujeni, „ ştiute fiind eforturile făcute de cercurile rev iz ion iste ungureşti de a îndepărta adminsitraţie românească a municipiului*1.

A. M.

Primăria îşi deschide porţilepentru vizitatori

Primăria Cluj-Napoca dă ocazia clu jen ilor sâ viziteze, între orele 8 şi 16, sed iile de pe M oţilor nr. 1-3, al C antinei de Ajutor Social şi al Casei M unicipale de Cultură. Manifestarea este numită „Sărbătoarea Porţilor Deschise**, se arată într-un comunicat remis redacţiei, şi are ca scop prezentarea m odului în care-şi desfăşoară .a c tiv ita tea angajaţii adm inistraţiei locale clujene.

A . M.

SC Alimentara Sfl doreşte să pună sechestru pe averea lui Funar

loan M ureşan,managerul SC Alimentara SA , afirmă că va cere im punerea sechestru lu i asiguratoriu pe averea primarului G heorghe Funar, în scopul garantării recuperării pagubelor pretinse pentru neeliberarea autorizaţiei de construcţie. Dosarul în care primarul este judecat pentru abuz în serviciu în formă calificată a fost transferat la Tribunalul Timiş, iar în urma neprezentării lu i Funar la prima înfăţişare, s-a impus acordarea unui alt termen, fixat pe data de 21 iunie 2000. Daunele pretinse de SC Alimentara pentru neeliberarea autorizaţiei de construcţie

’ sînt de peste 14 miliarde lei.

în comunicatul remis redacţiei se afirmă că instanţa a solicitat baroului de avocaţi ăl judeţului Timiş să desemneze un apărător din oficiu pentru Funar, pentru că acesta nu a demonstrat că şi-a angajat avocat

A .M .

SEMBSBESEISiD e s p re u ltim u l s o n d a j d e o p in ie co m a n d a t d e P N L

Mircea Maniu, preşedintele UFD Cluj: “Sondajul a fost realizat in laboratorul de mititei expiraţi al PNL-uIui”

• Liberalul Liviu Radu consideră că: "supărarea UFD-ştilor eproblema lor” •

Liderii UFD sînt profund indignaţi şi revoltaţi de “tupeul” liberărilor, care au făcut publice rezultatele unui sondaj de opinie realizat de laboratorul Facultăţii de Ştiinţe Politice, la comanda PNL. Deoarece conducerea facultăţii a dezminţit efectuarea unui asemenea, sondaj, vicepreşedintele UFD Cluj, Alexandru Boer, a declarat că liberalii au dorit să manipuleze jenant opinia publică clujeană, uzînd de numele şi renumele unei facultăţi prestigioase. “Sînt extrem de jenat, dar nu surprins că unii folosesc unităţile de învâţămînt superior în scopuri personale, de partid”, a afirmat Boer

. absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Politice. Legat de realizarea acestui “sondaj”, conform căruia UFD se află în coada partidelor politice, la fel ca şi candidatul partidului la Primăria Cluj - Napoca, preşedintele" UFD Cluj, Mircea Maniu, a precizat că el a fost făcut în “laboratorul de mititei expiraţi al PNL-lui”. Ţinînd cont de

datele prezentate de sondaj, pe UFD-şti îi surprinde şi faptul că liberalii fac apel la ei să le dea voturile, sugerîndu-le, în consecinţă, să-şi trezească propriul electorat din mahmureală.

în replică, directorul campaniei electorale a PNL, Liviu Radu, a declarat că informaţia potrivit căreia liberalii ar fi comandat .un sondaj de opinie Facultăţii de Ştiinţe Politice este total eronată. El a precizat că partidul său a realizat un sondaj folosindu-se de membrii de partid, care, unii, pot fl studenţi la Ştiinţe Politice. Liviu Radu a adăugat că în efectuarea acestui sondaj, acolo unde s-au simţit mai puţin competenţi, liberalii au fost ajutaţi de specialişti din UBB, care âu acţionat în nume personal. Directorul de campanie electorală a PNL consideră că a

• făcut un sondaj corect, iar alegerile vor con­firma sau infirma rezultatele obţinute, astfel că supărarea UFD-ştilor “e problema lor”.

- Adriana CIOTI

Primarul si consilieriif

Partidului National Român• Se prezintă în faţa dumnea­

voastră cu faptele, biografia, prestigiul, ideile şi soluţiile lor;

• Sînt energici, cu multă iniţiativă;• Au calităţi de buni organizatori,

manageri, gospodari, admini­stratori;

• Sînt loiali comunităţii şi cetăţenilor săi;. • Sînt populari, apropiaţi de oameni, deschişi la dialog;

• Şi-au construit singuri prezentul, pot şi ştiu să construiască viitorul dumneavoastră;

B w * 1 a l l l

V O TA ŢI ARCUL Ş I SĂ G E A TA !P O Z I Ţ I A 1 3 L A P R I M A RP O Z I Ţ I A 1 3 L A C O N S I L I E R I M U N I C I P A L IP O Z I Ţ I A 1 L A C O N S I L I E R I J U D E Ţ E N I

Abuz “de întfentitaie” la MociuPartida R om ilor, filia la

Mociu, judeţul Cluj, “atentă” la fair-play-ul contracandi-. daţilor de la alte partide ale romilor, a semnalat un abuz trecut cu vederea de comisia de validare a candidaturilor pentm funcţiile de consilieri locali în comuna cu pricina. Mai exact, în comunicatul primit de la Partida Romilor se arată câ la ora închiderii listelor de candidaţi şi, ulte­rior, prin definitivarea candi­

daturilor, a rămas definitivă şi cea a numitului Ţuli Carol, avînd buletinul de identitate seria GD nr. 476845, înscris pe listele Alianţei pentm Unitatea R om ilor. A cesta , la ora înscrierii candidaturii, nu avea domiciliul stabil şi nici viza de flotant pe raza localităţii Mociu, neavînd conform Legii 70/1991 republicată, art. 45 , a lin .l , dreptul de a candida. Nefiind observată la timp, contestaţia făcută de candidatul Partidei

Romilor pentm aceeaşi funcţie a decăzut din termen. Contactat te le fo n ic , secretarul Liviu Sălăgean de la biroul electoral din comuna Mociu a declarat că această n eregu lă .a fost depistată abia săptămînă trecută, la sesizarea făcută de candidatul Partidei Romilor şi ca urmare, în urma discuţiei acestuia, cu procurorul M ircea Lucian Hmdei, s-a ajuns la concluzia că nu se mai poate face nimic. Sancţiunea care se poate aplica ulterior candidatului din partea A lianţei pentru Unitatea Romilor este “pierderea funcţiei

de consilier local”, a declarat Sălăgean. Acesta a mai adău­gat că la înregistrarea candi­daturilor, biroul electoral s-a bazat pe faptul că partidele politice şi-au verificat candi­daţii. Liderii Partidei Romilor consideră câ “delictul, ca şi răspunderea penală, rămîn” şi ca atare fac un apel la forurile abilitate să se sesizeze şi sâ sf pronunţe măcar în cazurile “minore”, deoarece, conchid ei; “vom ajunge în situaţia în care oameni cu: identitate falsă vor împărţi bugetul viitor”.

Adriana CIOTI

Parastas In memoria mareşalului Ion Antonescu v\

Cu ocazia împlinirii a 54 de ani de la uciderea mareşalului Ion Antonescu, Liga şi Fundaţia “Mareşal Ion Antonescu”, filialele judeţene Cluj şi municipale Cluj-Napoca, vor organiza astăzi, începînd cu ora 10,30, un parastas la Catedrala Ortodoxă în memoria mareşalului şi a colaboratorilor săi, Mihai Antonescu, Constantin Vasiliu şi Gheorghe Alexianu. Invocînd acest moment istoric (uciderea mareşalului Ion Antonescu), pe care-1 consideră ruşinos şi nefast pentru neamul românesc, veteranul de război, lt.col.(r) Ilie Potop, îşi exprimă printr-o scrisoare trimisă la redacţie adeziunea la numeroasele

..demersuri care vizează înălţarea unei statui mareşalului, "aşa cum s-a făcut în alte oraşe ale ţării". A.C.

Ceise maLcontestă Jn

Acordarea timpilor de antenă - un subiect fierbinteCandidatul independent pentm Consiliul local, Lucia Marcu, susţine

că a fost dezinformată de Biroul Electoral Municipal cînd a cerut spaţiu de antenă pe postul naţional de televiziune, pentru că nu i s-a spus că . există un termen limită pentru depunerea acestor cereri. Vasile Grunea, preşedintele BEM, a declarat ieri că independenţii care candidează la Consiliul local nu au dreptul la timp de antenă gratuit pe postul naţional. Alt candidat independent care a avut probleme cu obţinerea timpului de antenă este Dumitru Cojocaru', care a declarat ieri că a depus o contestaţie la BEM pentru a-i fi acordate cinci minute, în total, pentru toată campania. A obţinut, pînă la urmă, timp de antenă pentru că este candidat la Primărie, pe lîngă faptul că şi-a depus dosarul şi. pentru CL. . . . \ A. M.

ieri au sosit buletinele da

vot pentru Cluj-Napoca

Biroul Electoral Municipal a primit ieri buletinele de vot pentru Primărie şf Consiliul local. Vasile Grunea, preşedintele BEM , ne-a declarat că buletinele vor fi puse sub cheie şi sub pază, iar în următoarele z ile vor fi făcute pachetele destinate fiecărei circumscripţii de votare. Sîmbătă,circumscripţiile de votare vor primi pachetele cu buletinele de vot şi ştampilele.

De asemenea, de azi vor putea fi cerute, de către partidele care au depus liste de candidaturi şi de către independenţi buletinele de vot anulate care urmează să fie arătate electoratului, pentru ca acesta să ştie unde să aplice ştampila cu „votat**.

A .M .

Marile realizări ale epocii Ftmar“ - subiectul altor fluturaşi anonimiLa trei zile după ce au apărut

interesanţii fluturaşi cu Gheorghe Funar şi cu loan Mureşan de la „Alimentara** şi cu sloganul „Sâ cîştigăm împreună**, apar prin Cluj alte manifestări electorale de acest gen. Este vorba de fluturaşi care prezintă. „Marile realizări ale epocii Funar**, precum şi fotocopiile a două articole din noiembrie 1996, în care Funar se lăuda că a fost un factor determinant în succesul lui Emil Constantinescu şi, implicit, în

• Medrea este suspectat că ar fi autorul acestora « Directorul R ADP nu spune nici da, nici ba •

eşecul lui Iliescu. „Realizările**. lui Funar enumerate în fluturaşi sînt în număr de şapte şi se referă la „falimenfarea** PUNR de către actualul primar, la faptul că echipa de fotbal „Universitatea** a retrogradat în D ivizia C, la închiderea „Clujanei**. Investitorii „fug de Cluj ca dracul de tămîie'*, se afirmă la numărul patru al

enumerării „realizărilor**. De asem enea, sînt criticate promisiunile electorale ale lui Funar şi faptul că „a transformat Primăria într-o cazemată**. Cel mai interesant punct, de altfel şi. ultimul, este cel în care se spune că primarul „şi-a părăsit toţi prietenii cu care a pornit Ia drum în 1990, iar pe unii îi poartă prin tribunale sau îi ia la

bătaie**. Surse care doresc să-şi păstreze anonimatul, aflate în cadrul administraţiei locale clujene, au declarat că fluturaşi! au o sursă clară: „Este mîna lui Medrea**, implicit a PDSR-ului, a adăugat sursa citată.

Directorul de campanie electorală pentru Cluj, prim- vicepreşedintele filialei judeţene a PDSR, loan Rus, a declarat

că nu are nici o cunoştinţă despre acest fapt. Contactat te lefon ic , Liviu M edrea,. directorul RADP, a declarat: „Sînt onorat că primarul nu poate dormi noaptea de grija mea“. -

întrebat dacă respinge acuzaţiile formulate împotriva sa, Medrea a spus numai că se simte foarte bine că primarul unui municipiu ca şi Cluj- Napoca are atîta grijă de'un

. cetăţean.Andreea MARCU

Ion Iliescu nu exclude posibilitatea creării unui guvern de tehnicieni

Preşedintele PDSR, Ion Iliescu, consideră că este hazardat să vorbeşti în acest moment despre componenţa viitorului Guvern. Ion Iliescu a declarat, ieri, la Braşov, într-o conferinţă de presă, că nu ar fi în avantajul PDSR un guvern monocolor, chiar dacă partidul pe care îl conduce ar obţine mai mult de 50 la sută în alegerile generale. Iliescu nu exclude însă posibilitatea creării unul guvern de tehnicieni, idee avansată de prim-vicepreşedintele PDSR, Adrian Năstase, la sfîrşitul săptămînii trecute. Iliescu a precizat că PDSR a apelat la o soluţie de acest gen şi în cazul cabinetelor guvernamentale Stolojan şi Văcăroiu. Ion Iliescu a mai precizat că sd va ajunge la un guvern de tehnicieni doar in urma unor negocieri politice. El este de părere că Adrian Năstase s-a referit la o posibilitate cînd a declarat, la Tîrgu jiu, că după alegeri, Guvernul ar putea fl format preponderent din tehnicieni.

P r im i i ş a s e c e i m a i b in e c o t a ţ i c a n d id a ţ i I a P r im ă r ie - in v iz o r u l P r o D e m o c r a ţ ie i• A s o c i a ţ i a v r e a s ă ” c a u t e ir

Asociaţia Pro Democraţia organizează mîine, cu începere de Ia ora 11, la sediul Facultăţii de Ştiinţe Politice, „Forumul celor şase“, acţiune care h va avea în prim-plan pe primii şase clasaţi în cursa pentru Primăria Clujului. Gheorghe Funar, Şerban Rădulescu, Eckstein Kovacs Peter, Teodor Groza, Romulus Zamfir şi Iuliu Păcurariu au fost selectaţi sâ participe la forum în conformitate cu datele oferite de Metro Media

p a r t i d e l e p o l i t i c e d e f o n d u r i *

Transilvania. Fiecare dintre cei selecţionaţi va trebui să răspundă la cinci întrebări din mai mulţe domenii: protecţia mediului, social, tineret, dezvoltare locală, urbanism, iar pentru fiecare răspuns are alocat cîte două minute. Tirul întrebărilor va fl

; urmat de o discuţie liberiPro Democraţia a dat publicităţii

ieri un progarm numit „Transpa­renţă; încredere, democraţie**, care îşi propune să atace problema

fondurilor partidelor politice. Astfel, vor fi monitorizate declara­ţiile de fonduri ale partidelor, va fi efectuată analiza financiară a surselor de finanţare, vor fi \ identificaţi sponsorii, donatorii şi Ţ fundaţiile care au legături, cu partidele. De asemenea, ieri au fost prezentate rezultatele acţiunii „Prima oară alegător, prima oară observator**, care a fost demarată în scopul familiarizării tinerilor cu modul de desfăşurare a alegerilor.

A. M.t

S i c i ar putea fi reclama dumneavoastră

J n r

i ) i ; X R e d a c ţia A R T Ă ^ U L T U M A■ ■ T e t 1 9 ,2 1 .2 7

m

Şcoala superioară clujeană

f i s t â z i d e s p r e s t a d i i l e p o s t u n i v e r s i t a r e

s i î n v â t â m î n t u l l a d i s t a n t a* # i

"• la U n i v e r s i t a t e a ^ ^

Dacă în ediţia noastră de luni, 15 mai 'a.c., vorbeam despre învăţămîntul de lungă şi scurtă durată din cadrul facultăţilor acestei universităţi, astăzi, prin amabilitatea d-lui rector, prof. univ. dr. Liviu Mărghitaş, vă prezentăm cîteva dintre coordonatele studiilor postuniversitare, respectiv ale învăţămîntului la distanţă, ambele dezvoltate la Unive’rsitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca. înainte de a intra în detalii tehnice, să spunem.ţă învăţămîntul postuniversitar şi studiile doctorale ău cunoscut .o dezvoltare substanţială în anii din urmă, în anul universitar actual fiind organizate studii doctorale la 25 de specializări,, cu 33 de conducători de doctorat, la trei ramuri de ştiinţă, la care sînt înscrişi peste 300 de doctoranzi.

Studii postuniversitare. Facultatea de Agricultură organizează Studii aprofundate de la 1 an, la zi, în specializările: Ameliorarea plantelor, certificarea şi controlul calităţii seminţelor şi materialului săditor: 15 locuri (buget); Tehnologii, moderne specifice pajiştilor şi plantelor de cultură ■din zona montană: 15 locuri (buget); Protecţia plantelor: 15 locuri (buget); Fertilitatea, calitatea şi protecţia solurilor; 15 locuri (buget); Calitatea

Tehnologia creşterii şi alimentaţiei taurinelor de came: 10 locuri (buget); Biotehnologii aplicate: 10 locuri (buget); Masterat de 2 ani, Ja zi, specializarea: Optimizarea tehnologiilor de creştere a ierbivorelor: 10 locuri (buget);' Facultatea de Medicină Veterinară organizează Studii aprofundate de 1 an, la zi, în specializările: Diagnostic paradinic medical veterinar 10 locuri (buget); Clinica animalelor de companie; 10 locuri (buget); Clinica animalelor de rentă: 10 locuri (buget); Masterat de 2 ani, la zi, specializarea: Creşterea şi patologia la animale şi sănătate publică: 10 locuri (buget).

Învăţămîntul la distanţă. Centrul de formare continuă şi învătămînt » , la distanţă (CFCID), Ţ înfiinţat pe baza j|, J aprobărilor. MEN din < -v martie 2000, începe ^activităţile de formare p r o f e s i o n a l ă

.universitară, de iniţiere profesională şi de reactualizare a cunoştinţelor, la următoarele forme de

cu durata de 1 an, specializarea: Clinica animalelor de companie. Se pot înscrie absolvenţii facultăţilor de medicină veterinară, calitatea de cursant obţinîndu-se în urma examenului de admitere. 4. Cursuri postuniversitare Masterat, cu durata de 2 ani, la următoarele specializări: Horticultură; Clinică şi terapie medjcal-veterinară; - Controlul şi supravegherea igienei produselor de origine animală. Se pot înscrie absolvenţii de facultate cu diplomă de finalizare a studiilor, calitatea de cursant obţinîndu-se pe baza mediei de licenţă / diplomă (horticultură) examen ■ de admitere (specializările

h , T Z t r f L A ? * * * « , ;tsisa

produselor alimentare în contextul Comunităţii Europene: 15 locuri (buget); Masterat de 2 ani, la zi, specializarea: Particularităţi ale agriculturii durabile în fermele private din zonele colinare ale României: 10 locuri (buget); 10 locuri (taxă). Facultatea de Horticultură organizează Studii aprofundate de 1 an, la zi, Specializarea: Cultura plantelor horticole în climat controlat: 10 locuri (buget); Masterat de 2 ani, la zi, specializarea: Economie agrară europeană: 10 locuri (buget); 5 locuri (taxă); Facultatea de Zootehnie şi Medicină Veterinară organizează Studii aprofundate de 1 an, la zi, în specializările:

învăţămînt la distanţă, în regim cu taxă: 1. Cursuri universitare cu o durată de 5 ani, specializările: A g r i c u l t u r ă ; Agromontanologie; Tehnologia prelucrării produselor agricole; H o r t i c u l t u r ă ; Management, dezvoltare

—•3 şi amenajare rurală; Zootehnie; Biologie şi

ştiinţe agricole (4 ani). Se pot înscrie absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau echivalentă; calitatea de student se obţine în urma concursului de admitere. Absolvenţii de colegiu universitar se pot înscrie direct în anul IV, urmînd să susţină examene de diferenţă pentru anii I, II şi III. 2. Cursuri universitare cu o durată de 3 ani (colegiu), specializările: Horticultură; Creşterea animalelor, controlul şi valorificarea producţiilor; Clinică şi farmacie veterinară. Se pot înscrie absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat, calitatea de student obţinîndu-se în urma concursului de admitere. 3. Cursuri postuniversitare de studii aprofundate

medical-veterinare). 5. Cursuri postuniversitare cu durata de 2 ani pentm pregătirea de cadre didactice care urmează să predea disciplina de “Educaţie tehnologică” în învăţămîntul preuniversitar. Se pot înscrie absolvenţi de facultate (agronomic. Economic

' tehnic) cu examen de licenţă I diplomă, calitatea de cursant obţinîndu-se pe baza unui interviu. 6. Cursuri de iniţiere profesională şi de reactualizare a cunoştinţelor, cu durate diferite în funcţie de cerinţe şi de complexitatea activităţii pentm care se organizează. Dezvoltarea învăţămîntului postuniversitar şi la distanţă se înscrie în strategia Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină' Veterinară, pentm perioada următoare, ştiut fiind faptul că universităţi de prestigiu din străinătate acordă acestor forme de învăţămînt o importanţă specială şi că toate programele din domeniul agriculturii susţin ideea de performanţă şi competitivitate, în -vederea asigurării securităţii alimentare. Alte informaţii legate de cele de mai sus pot fi obţinute de la secretariatul U.Ş.A.M.V. Cluj- Napoca, str. Mănăştur nr. 3, telefon: 064/19-63-84.

A consemnat Michaela BOCU

M a n u a l l d e f c h i t a r ăAm primit recent o lucrare extrem de

interesantă, Manual de chitară (Editura Teora, Bucureşti, 1999; prima ediţie a apărut în 1993), semnată de Gabriel Petric, fostul meu coleg de facultate, actualmente profesor de limba şi literatura română la Liceul “Aurel Vlaicu” din Orăştie, fondator al revistei şcolare Măiastra şi colaborator, cu solide studii şi eseuri, la principalele reviste de cultură din ţară. Gabriel Petric este unul dintre tinerii în care filosoful Constantin Noica şi-a pus mari speranţe, aşa cum am arătat într-o evocare din Excelsior (Trei intilniri cu filosoful Constantin Noica, în Excelsior, an IX, nr. 13,2000, p. &7). Ceea ce mă impresionează la Gabriel Petric, la fel ca la Doamna Lucia Fati, profesoară de română în Zalău, autoarea recentei expoziţii de pictură de la Facultatea "de Litere, este capacitatea de a se exprima prin două modalităţi .artistice diferite; cuvîntul şi muzica, respectiv cuvîntul şi pictura; - disponibilitate care aminteşte mai degrabă de epoca Renaşterii decît de perioada contemporană, considerată una a superspecializării doar într-un , singur domeniu.

în ceea ce priveşte lucrarea lui Gabriel Petric, ea îşi propune, după cum se arată în prefaţă, să prezinte “elementele de bază necesare oricărui chitarist. Autorul s-a ghidat după cele trei mari capitole ale muzicii; melodia, armonia şi ritmul, ilustrate prin mijloace de notaţie contemporane. Sînt explicaţi' termeni esenţiali, folosiţi în genurile

clasice şi fiamenco. La sfîrşitul lucrării, autorul a inclus un mic lexicon de chitară, acesta fiind menit a lămuri succint o seamă de termeni de specialitate (construcţie, echipament, tehnică instrumentală).

Sper ca acest manual să-i apropie pe cît mai mulţi tineri de cel mai popular instrument muzical al secolului nostru, inclusiv pe tinerii îndrăgostiţi şi robiţi de fnternet, care privesc cu ironie şi detaşare la valorile artistice clasice. De asemenea, sper ca criticii de specialitate să recepteze cît mai favorabil insolita lucrare a lui Gabriel Petric, pe care eu mi-am permis doar să o semnalez.

Ilie RAD

Artă fotografică

V i e n a v i a C lu j - N a p o c aDeşi stabilit la Viena, clujeanul Theodor Domocos este expresia grăitoare

a artistului care nu-şi uită originile, obîrşia, care se întoarce întotdeauna cu plăcere şi bucurie acasă. Acasă însemnînd peisajul, memoria pietrei, datinile şi obiceiurile strămoşeşti, lumea românească. Şi cele 35 de fotografii expuse în primitoarea galerie Excelsior din Piaţa Unirii 24 (etaj 1) vorbesc despre un topos românesc de mare valoare, top’os ce nu trebuie uitat sau deformat, ce trebuie păstrat, conservat, dus mai departe şi prezentat în toată splendoarea şi măreţia sa. Ochii, cel fotografic şi cel al artistului, reţin esenţialul, acele momente care l-au impus pe Theodor Domocos în lumea internaţională a filmului şi artei fotografice. Universul propus de autor, care mai. poate fi admirat pînă în 4 iunie, readuce în memoria afectivă a privitorului/ privitorilor neuitatul 22 Decembrie 1989, chiar şi la o distanţă în timp de zece ani; meşteşugul fabricării viorilor, cel arhitectural al bisericilor din lemn, uneltele artistului, culoarea ridicînd la rang de artă faimosul şi eternul zonei transilvane. Impresiile artistului trezesc legitime dorinţei de revedere, amintiri şi vechi pasiuni, o lume românească curată, bună, tolerantă.

Happy-End-ul? Este o cale deschisă de autor, care ne oferă “n” căi şi posibilităţi de manifestare şi intervenţie. 'Cu o singură concluzie, aceea de a fi obiectivi şi corecţi. Aşa cum 'este Theodor Domocos.

, Demostene ŞOFRON

ACTUALITATEA CULTURALĂ

Concerte, recitaluri• Mîine, 31 mai, la ora

18,30 , va avea loc în.Studîoul de concerte al Academiei de Muzică “Gh.D im a”, un con cert co ra l susţinut de Ansamblurile anilor I-II ale Facultăţii Teoretice; dirijor lect, univ. Ciprian Para, clasa de dirijat coral a prof. univ. Florentin Mihăescu, Kovâcs Adel, .Tatiana Marcu, Mihaela Goie.

• Tot mîine, la ora 18,30, în Sala 44, recital-examen de muzică de cameră, clasa prof. univ. Liviu Moga.

Din programulUniversităţii Populare __

• Aşa după cum am mai anunţat, astăzi, la ora 17, va fi prezentată expunerea: Principalele tipuri de restaurare ecologică în România (II), autor prof. univ. dr. Viorel Soran; de la ora 18, Cercul “Din tainele naturii şi ale universului”, expunerea; Să preparăm împreună hrană naturistă!

• Mîine, 31 mai, la ora 17, expunerea: Mondialitatea zilei de 31 mai; prezintă prof univ. dr. George Petrescu; de la ora 18: Seară maramureşeană.

“ZILELE ŞCOLII” la Colegiul Naţional “George Coşbuc”

26 mai 2000 a fost “ Z iua în tîln ir ii cen aclu rilor lite ra re ş i a red a cţiilo r revistelor şcolare” în prezenţa doamnei director Daniela N icolau şi condusă de profesoara de limba şi literatura română Titiana Zlătior. Au participat cenaclurile gazdelor (revista “Aspiraţii”), al Liceului “Lucian Blaga” (revista “M ilenium”) şi al Liceului “Onisifor Ghibu” (elevu l poet Victor C onstantin M ăruţo iu ). Doamna profesoară G abriela G cnţiana Groza a prezentat volum ul an to lo g ie “Luna în ţăndări”, poeţi români - 10 ani de haiku. Au fost citite p oez ii, fragm ente de proză, reportaje, interviuri, eseuri. Invitaţi de onoare - Cenaclul “Octavian G oga” al cadrelor didactice din învăţămîntul preuniversitar (R odica Scutaru-N ilaş) ş i C enaclul epigramiştilor clujeni “Satiricon” (loan POP).

Lansare de carteAstăzi, 30 mai, a.c., la ora 11, va avea,

loc în Sala de sticlă a Primăriei clujene lansarea cărţii Autohtonii în Dacia - Dacia postromană pînă la slavi, avîndu-1 ca autor pe prof. univ. dr. Dumitru Protase. Lucrarea a apărut la Editura R isoprint din Cluj-Napoca.

A s t ă z i , D a n i e l A r n o l d M o l d o v a n

v a d a a u t o g r a f e

Vă reamintim că astăzi, 30 mai, ora 11, în Sala de sticlă a Primăriei municipiului Cluj- Napoca va avea loc lansarea Culegerii de probleme de matematică - Algebră pentru clasele V-VI (Editura Cartimpex), avîndu-1 ca autor pe olimpicul de nici 15 ani, Daniel Arnold Moldovan.

Miercuri, 31 mai, Daniel Arnold Moldovan este invitat la Ministerul Educaţiei Naţionale unde, în Sala de Consiliu, se va desfăşura festivitatea dedicată elevilor premiaţi la olimpiadele şi concursurile internaţionale din 1999. în 1999, în clasa a V il-a fiind, Daniel a obţinut medalia de bronz la Olimpiada balcanică de matematică, din Macedonia. El este singurul olimpic clujean care va participa la festivitatea organizată de MEN.

m . tr ip o n

Rubrică realizată de M. BOCU

IX l-l

CLUJ-NAPOCA:’ iuiif-virieri 8-16; simbătă 9-\4;' ţ 'tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23;SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75

---

S.C. "Centrul de Informatică Minieră" S.A. Ciuj-Napoca

Organizează din data de 05.06.2000 curs de

U t i l i z a r e c a l c u l a t o a r e p e r s o n a l eDurata cursului: 60 orePrograma cursului: Sistemul de operare WINDOWS 95, -

WORD 97, EXCEL 97, INTERNET I

Informaţii, înscrieri se fac Ia telefon: 064/414.122, 414.117 sau la sediul firmei, Ciuj-Napoca, B-dul N. Titulescu nr.4

Se eliberează diplome avizate de Ministerul Educaţiei Naţionale.

B A N C A " D A C I A F E L I X " S . A .

v ind e , la lic ita ţie p ub lică teren in tra v ila n în

suprafaţă de 7.783 mp., situat în com una Floreşti

denum it " L a R a t " în vecinătatea U z ine i de apă.

. P re ţ de strig are 715.802.260 lei.

L ic ita ţia va avea loc în data de 02.06.2000, ora

10, la B an ca "D a c ia F e lix " Sucu rsa la C lu j, P-ţa U n irii, n r. 31.

A \

In caz de nead judecare, lic ita ţia se va repeta

săptăm înal în fieca re zi de v in e ri la aceeaşi oră.

In fo rm a ţii Ia telefon 064/190.907._________-______ (3386920)

KOBER-ROLftC min COMPANIA RIVISU N IC R E P R E Z E N TA N Ţ Z O N A Lâpoca^sfr/SeptimiuAlbinînrrlîâŢaryGhlti

tel. 092.327339; 092.460039 EN-DETA1L LA P R EŢU R I DE E N -G R O S

• KOBER-ROLAC: vopsele pentru lemn şi metal interior-exterior, emailuri, lacuri (nitro, alchidice, poliuretanice), lac de parchet, grunduri, vopsele speciale, aracet, vopsele lavabile pentru interior şi exterior.

NOU: ECOLUX - vopsea ecologică pentru lemn, diluabilă cu apă (netoxică)

’• PERGO Oradea: perii, mături, pensule Si• DECORA Germania: pensule g• ALFA: coloranţi pentru zugrăveli §. şi o gamă complexă de: oxizi, chituri auto, diluanţi, produse

din plastic pentm întreţinerea şi curăţenia locuinţelor..

TW

PRETORI FĂRĂ ADAOS COMERCIALI

A N U N Ţ F O A R T E IM P O R T A N T !ÎN A T E N Ţ IA A B S O L V E N Ţ IL O R

F A C U L T Ă Ţ II D E D R E P T - U N IV E R S IT A T E A "B O G D A N V O D Ă " B A IA M A R E

Universitatea din Oradea organizează E X A M E N D E L IC E N Ţ Ă în perioada 16, 17, 18 iunie 2000 în B A IA M A R E pentru absolvenţii Facultăţii de Drept Ciuj- Napoca şi Baia M are - Universitatea "Bogdan V odă" Baia M are

Perioada de înscriere: 05-11 iunie 2000.Pen tru in fo rm a ţii sup lim en tare, vă rugăm să

contactaţi de urgenţă secretariatul Universităţii "Bogdan odă" Baia M are, str. Universităţii nr. 23A, tel. 062- 15.530.215.531. (3715299)

W.

C E A M A I B O G A T Ă O F E R T Ă Ş l L A C E L E M AI A V A N T A J O A S E P R E Ţ U R IP-ţa U n irii n r. ^tel/fax: 0 6 4 -1 9 .6 8 .5 8 ';

A Ţ O C A j f , tO

3400 Ciuj-Napoca, România Calea Turzii nr. 134 TelYFax: 40-64-438.816

LT LEASING TRANSILVANAacordă finanţare persoanelor fizice şi juridice,

' fără garanţii suplimentare sau ipoteci - (pentru persoanele juridice), pentru achiziţionarea de bunuri

din ţară şi străinătate. s-

ş t iic eV R E I |

Autoturisme • Autovehicule transport Tehnică de calcul • Utilaje industriale

Aparatură medicală ♦ Bunuri de uz casnic

TE AJUTĂM SĂ POŢIVrem, ştim ş i... putem să facem să ai

TOT CE ÎŢI DOREŞTI

a n g a j e a z ă P E R S O N A L p e n t r u

m a g a z i n u l d i n C i u j - N a p o c a :

Cerinţe:• e x p e r ie n ţ ă în lu c r u l c u c lie n ţ ii• e x p e r i e n ţ ă î r L d o m e n i i l e a l im e n t a r / n e a l i m e n t a r• s im ţ o r g a n iz a t o r ic , d in a m is m , c a p a c it a t e

d e m u n c ă , in iţ ia t iv ă• d is p o n ib i l i t a t e p e n t r u a c t iv i t a t e d e t e r e n• c a r n e t d e c o n d u c e r e c a t e g o r ia B ş i m a ş in ă

p r o p r ie c o n s t it u ie u n a v a n t a j• vârsta maximă: 35 ani.

Angajaţii vor beneficia de o perioadă de şcolarizare în m agazinele METRO. Vor participa la campania Ide ach iz iţii c lienţi pentru noul magazin din JCiuj-Napoca. După deschidere, vor lucra în diverse jposturi în cadrul aceluiaşi magazin. I

Se oferă: salariu atractiv, mediu de lucru dinamic şi Jmotivaţional într-o firmă cu experienţă internaţională. \

IP e r s o a n e le in t e r e s a t e s u n t r u g a te s ă tr im ită u n C V la n r . : I( 0 1 ) 7 9 1 1 4 0 3 s a u p e a d r e s a Ş o s . B u c u re ş t i-P lo ie ş t i 2 8 9 , jC P 0 - 1 3 O t o p e n i s a u s ă s e p r e z in t e în z i le le d e 6 ş i 7 iu n ie 2 0 0 0 , în tr e o r e le 8 . 0 0 ş i 1 8 .0 0 , la ş a n t ie r u l M E T R O C iu j -N a p o c a , jD N 1 C iu j - O r a d e a , c o m . F lo re ş t i . \

w m L•T/PP-Jo Timofei Gpariu nr.l 5/45 tel/fax: 064-190787,198802

CASE DE MARCAT F IS C A L E

O m r o n R S 1 9 M F O în r o n R S 2 IÎM F

S a p e i S H O P

S a p e i E U R O

P a r t n e r 5 0 0

C a r a t C o l ib r i

8 .5 0 0 .0 0 0

1 1 .9 0 0 .0 0 0

9 .8 0 0 .0 0 0

1 1 .9 0 0 .0 0 0

6 .1 0 0 .0 0 0 6 .8 0 0 .0 0 0

+c$ntare electronice *(3715140)

Dr. PETRE JICREŞM

C O N S U L T A Ţ II s i T R A T A M E N T E D E - M E D IC IN A G E N E R A L Ă

•co x a rtro ze , artroza gen unch iu lu i, dureri pe co lo a n a v e rte b ra lă (sp o n d ilo z e , scolioze, c ifo ze), u m ăr d u reros, d u reri în articulaţia co tu lu i, sc ia tică , p in ten i ca lcan een i, dureri şi arsuri în ta lp a p icio ru lu i, po lia rtritâ , nevralgii;

• u lce r v arico s , h em o ro iz i, varice ; ♦prosta tă .C a b in e t :str. I.P . V o ite ş ti n r. 2 -4 , B l. F , Sc . II, Ap. 3 1 ( în P ia ţa M ih ai V iteazu , s ta ţia au tobuzelo r

N 3 1, 3 6 ) ş i la d o m ic il iu l p a c ie n tu lu i . O R A R :

L un i-M iercu ri-V ineri 9-13 M arţi-Jo i 9-11 şi 16-18S îm b âtâ 10-12

T e le f o n : 1 3 4 .16 7 , 094-66 0 .7 7 1

D I R E C Ţ I A D E T E L E C O M U N I C A Ţ I I C L U J

Anunţă organizarea în ziua de 29 iunie 2000, Ia Depozitul D. Tc. C luj str. Sucevei nr. 80 Ciuj-Napoca

L I C I T A Ţ I E P U B L IC Ă D E S C H IS Ă (cu s tr ig a re ) p e n t r u v în z a re a de :

1. M ijloace de transport '- cinci auto Dacia 1304 camionetă . Ico- autocamion IF A 46 • &

Persoanele fizice şi juridice interesate se pot adresa pentru detalii privind condiţiile de participare la licitaţie, la nr. de telefon 064-404.221,404.119 şi fax 064-193.000.

Taxa de participare şi garanţia se achită cu cel puţin trei zile înainte de data licitaţiei.

j P R O D U C Ă T O R I [ D I S T R I B U I T O R Ţ

M Z S S s J Ă f i j SProtoîno-Vrtamirto-Mirt cro ia Salonta.

S.C. NUTR1V1T PROD COM Ş.R1-.- Str. Cometei, Nr. 9

CLUJ NAPOCA, Jud. CLUJ Tei. 064/121.946 Mob. 094/645.011

DEPOZIT

m n o i O BŢ IN EŢ I FURAJE PE CUPOANE!CLUJ NAPOCA, Str.21 D ecem b rie ] S .C . EDITURA GAZDA S.R .L.Mol». 0 9 3 / 8 0 9 .4 2 2 j

" ...... . ........— _CLUI NAPOCA, S tr. O ltu lui S.C. BIOMAR S .R .L .

Cca<cCCcrcrCLUJ NAPOCA, Sir.Brjissjii S .C. MINI ZOO SERV S.R.L,M ob. 0 9 4 / 5 9 1 .875 , 0 9 4 / 904 .708

GHERLA, S tr. A vram lan cu S.C. AMARA S I ARM S.R.L. Tel.'0 6 4 / 241 .188

AIUDS.C . HEXI LMPEX S.R.L. M ob. 0 9 4 /6 0 9 .2 0 2

TURDA, P la ta L ib e rtă ţii S.C. ROMANTICA LMPEX S.R .L . IVlob. 0 9 4 / 5 8 8 .4 9 9 )

—■-

I P e n t r u o v ă a s i g u r a î n c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

I v ă p u t e ţ i a d r e s a d i r e c t l a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r . N a p o c a n r . l 6 .

A D E V A R U Ld e C iu ţ i

NAPOCA:-luni-vineri 8-16;^sîmbătă 9^14^r tel/fax 19-73-04

/REDACŢIA TURDA: Iuni-vjnerL8-14; tel/fax 31-43-23 /BREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8 4 6 ; tel/fax 21-60-75.••l’ i i b l i e j O n V a

'*9

C.E.M.D. Cluj-Est anunţă întrerupere^. furnizării energieielectrice între orele 08.00-15.00 îri vederea executăriiîntreţinerii curente la pdsturile de transformare, dupăurmătoarea planificare: _

02/06/00 CT str.- Teleorman nr.l 1,13,15, str. Trotuşului nr.4/ parţial, str. Trotuşului case. str. Fabricii de Zahăr

.nr.8,9,12. - . . .

07/06/00 str.Pabricii de Zahăr rir.4, str.TrotuşuIui nr.l, str.. ' Trotuşului nr.3 parţial, str.TrotuşuIui nr.5, str.';

Trotuşului nr.4 parţial, str.Aurel Vlaicunr.3 parţial.

08/06/00 .CT 2 Mărăşti, Dispensarul Veterinar, Şcoala■ Generală str.TrotuşuIui rir.3 parţial, str. Aurel Vlaicu

nr.3 parţial, str.Fabricii nr:2, str.Ciocîrliei bloc K2, str. Aurel Vlaicu nr.l. /

09/06/00 CT str. Bîrsei nr.l,3,2, parţial, str. Ciocîrliei nr.40,42^- str. 21 Decembrie nr.l35 parţial. ■

14/06/00 CT-8 Mărăşti, P-ţă Agroalimentară, str., Bîrsei nr.2parţial, str.Bîrsei nr.4, str.Bîrsei nr.5, str.21

■> Decembrie nr. 131,133,135 parţial, str. Ciocîrlieicase particulare. - •

15/06/00 str. Lacul Roşu nr.l parţial, str.Lacul Roşu nr.3parţial,str. Bucureşti nr.78 ,.str. Ciocîrliei-nr.l.

16/06/00 CT Mărăşti, str.Lacul Roşu nr. l parţial, str.Lacul- Roşu nr.3 parţial, str.Lacul Roşu nr.7, str. Lacul

. Roşu nr.2, str.Lacul Roşu nr,4, str.Lacul Roşu nr.10,- str. Bucureşti nr.80, 82. (3715294)

D A C Ă G Ă S I Ţ I A C E E A Ş I C A L I T A T E

M A I I E F T I N , ’ ’ ' Ţ

N O I V Ă R E T U R N Ă M

D I F E R E N Ţ A . '

9 2 d e m o d e le

M O C H E T E- TR A F IC IN TE N S

- IN T E R IO R

■ Q

O

O

R E C O N D I Ţ I O N A R I

C A R T U Ş E P E N T R U

I M P R I M A N T E

L A S E R J E T Ş l I N K J E T

, J ' ' . ' ' - ; (3715141)

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a , P - ţ a U n i r i i 5 / 1 1

T e l . / F a x : 0 6 4 - 4 3 . 0 4 . 2 3 .

M M

BABOS HOLDINGorganizează selecţie de personal în vederea „ocupării următoarelor posturi de la Sucursala Cluj-Napoca:

-■)4. Director executivCondiţii de participare:

: - studii superioare: inginer agronom;' -- experienţă în domeniul producţiei pomicole min. 10 ani; -vîrstă optimă: 30-40 ani; - • . . ■-constituie avantaj: ' ■ ,

-cunoştinţe limbă străină: engleza; .-operare PC; Word, Excel.

5.Contabil ’ . sCondiţii de participare: ‘ •' “'- studii medii/superioare economice;- . ' ’ . '• a- experienţă în conducerea, evidenţei financiar-contabile pe

calculator; ’ ■ _ • • ' ' .-operare PC; Word, Excel. '

6. Şef depozit . ..Condiţii de.participare: . : :-studii medii/superioare; j ţ ■ :

.-experienţă în-domeniu min.Tan; ; :r"-operare PC; Word, Excel

Sc oferă: .. . - ■-pachet salarial,atractiv şi motivant; - .—posibilitatea dezvoltării carierei în cadrul'unei societăţi

dinamice, în plină , expansiune. . - '

-'Informaţii la telefon 060/661015- Comp.Resurse Umane, pîna la data de 10.06.2000

. " F E D E R A L C O O P C L U J "

cu sediu l în B-dul E ro ilo r nr. 9, te le fon 197.828, fax 197 .923,

Î N C H I R I A Z Ă

s p a ţ iu cu d e s t in a ţ ie a c t iv i ta te de b a n c ă , s e d iu f i r m ă , b i r o u r i - s i tu a t în B - d u l 21 D e c e m b r ie 1989 n r . 4 4 , C lu j-N a p o c a .

r c o N E OSUCURSALA DE OISTRIBUŢIE Eli EL CL0J

_ CEMD CLUJ EST

Datorită unor lucrări de reparaţie capitală, Sucursala de

Distribuţie Energie Electrică Cluj anunţă întreruperea

furnizării energiei electrice după următorul program:

- str. Rene Descârtes, în zilele de: 31.05.2000 şi 1,2,5,6,7.06.2000;

- str. Caraiman, în zilele de: 1, 2, 5, 6, 7.06.2000. .

întreruperea va avea Ioc între orele 8,00 şi 18,00. (37152g3)

S O C IE T A T E A C O M E R C IA L Ă ^ " T R A N S I L V A N I A C O N S T R U C Ţ I I " S .A .

Cu sediul în Cluj-Napflca, str. Deva nr. 1-7, Telefon / Fax: 192.952

Î N C H I R I A Z ĂSpaţii de depozitare şi producţie, dotate cu apă, gaz, curent

trifazic, linie CFR şi poduri rulante, la preţuri cuprinse între 0,5 - 2,5 S / mp + T.V.A ., situate pe str. Orăştiei colţ cu str. ■Traian Vuia.-‘ Relaţii suplimentare la telefon: 192.801,192.952,092-286.158.

R A G C L -. G H E R L A o r g a n i z e a z ă l i c i t a ţ i e c u

s t r i g a r e p e n t r u v î n z a r e a a 4 a u t o b a s c u l a n t e d e

6 , 5 t o n e : ' ' ^

- 31-CJ-7548 ‘ 35.815.000 lei - preţ de strigare, inclusiv TVA;- 31-CJ-225 35.500.000 lei - preţ de strigare, inclusiv TVA;- 31-CJ-2130 37.340.000 lei - preţ de strigare, inclusiv TVA;- 31-CJ-1313 18.650.000 lei - preţ de strigare, inclusiv TVA.

L o c d e d e s f ă ş u r a r e : - l a s e d i u l r e g i e i d i n s t r .

M i h a i E m i n e s c u n r . 1 0 , î n d a t a d e 2 0 i u n i e 2 0 0 0 ,

o r a 9 , 0 0 ; l i c i t a ţ i a s e v a r e p e t a , î n , c a z d e

n e ă d j u d e c a r e , î n d a t ă d e 2 7 i u n i e 2 0 0 0 , o r a , 9 , 0 0 .

O f e r t a n ţ i i v o r d e p u n e c u o z i î n a i n t e d e l i c i t a ţ i e ,

l a c a s i e r i a u n i t ă ţ i i , o g a r a n ţ i e d e p a r t i c i p a r e d e

3 % d i n v a l o a r e a d e s t r i g a r e , c a r e s e v a r e s t i t u i î n

c a z d e n e a d j u d e c a r e .

I n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e s e p o t o b ţ i n e d e l a i n g .

M u r e ş a n I o a n , t e l e f o n 2 4 1 . 9 9 7 , i n t . 1 7 , s a u 2 4 1 . 8 3 2

i n t . 1 7 .

(3715290) ' C o n d u c e r e a R A G C L G h e r l a

S ||!= SC. DELTA DISTRIBUTION S.A.^ G A T A A n g a je a z ă S T IV U IT O R IS T

C e r i n ţ e : .

- v e c h i m e m i n i m 3 a n i ; ' • ,

- s c r i s o a r e d e r e c o m a n d a r e d e l a u l t i m u l l o c

d e m u n c ă .

O f e r i m :

. - s a l a r i u a t r a c t i v .

S c r i s o r i l e d e r e c o m a n d a r e p o t f i d e p u s e l a

m a g a z i n u l n o s t r u d e p e s t r . A u r e l V l a i c u 4 s a u t r i m i s e

p e f a x l a n r . 4 1 6 . 6 9 1 .

P e n t r u i n f o r m a ţ i i s u p l i m e n t a r e p u t e ţ i s u n a l a

n r . 0 9 3 - 2 9 2 . 4 6 8 . (3715304)

r Cooperativa de Credit B anca P opu lară-" F A M IL IA " j J Bucureşti constituie depozite astfel: J■ - 1 lună - 68%; •1 - 3 luni - 74%; ' _ I| - 6 luni - 78%; ~ • I| - 12 luni - 85%. •• || -şi acordă credite'cu dobînzi cuprinse între 18% -52% ,| | perioadă de restituire maxim 5 ani. ■- Pentru membri se acordă facilităţi. .^ Relaţii Ia: Iuliu Maniu nr.39. _ '(3715232)

PUBLIR0M ADVERTISING AGENCY ANGAJEAZĂ

>' pentru ju d . C luj A G E N Ţ I D E P U B L IC IT A T E

Condiţii: - studii medii (liceul);: - dinamism;

- spirit de comunicare.Se oferă: •, salariu fix + comision.

Interviul va avea loc în data de 30.05.2000, între orele 9,00-16,00. Informaţii: P-ţa Unirii nr. 10, sau la tel. 095/518.942.

(B3709S)

DETEVI MULTISTRAT P E -A L -P E

u n î ? î ? EP R O D U S E D E F I R M A G E R M A N Ă u n i c e i

Cluj-Napoca -str. Moţilor nr. 102, Tel/Fax: 064/197870, e-mail: plan@mail.dntcj.ro

■ • • CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;’-.v: , tel/fax 19-73-04;

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tePfax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni-vineri 8-16; tel/fax 21-60-75.

M OCH ETA45.677 le i/m p LIN O LEU M ;

39.650 le i/m p v : COVOR BAIE' 1

100.000 lei/m lin iar SC G ARG ALO SRL

Tel: 198.817,427;191str. C îm pului nr. 27

[Orar: L-V: 9-19, S: 9-14

• Vînd teren construcţii cartier Gheorgheni. T el. 15-73-13 şi închiriez apartam ent 2 cam ere. (887447) . ■"

DIVERSE

Agentie im obiliarăŢevaiuăn studii de fezabilitatem m M m

■ ■ p -fa UnIrilnTi-5 p rm îflw Te L 064430.423

• Vînd casă 3 camere, bucătărie, baie, str. Moţilor, singur'în curiei acces maşină, geamuri la stradă, 300 mp, curte, bună şi pentru privatizare. Tel. 430.423. (Ag.i) .• V înd g a rso n ie ră co n fo rt 3, Gheorgheni, cu bucătărie, chiuvetă, etajul 2 , 'zugrăvită, uşă capitonată, parchet. Tel. 430.423. (Ag.i)• Dau in chirie apartament 3 camere, confort I, decom andat, Zorilor, m obilat, aragaz, frigider, 2 băi, balcon închis, p la ta lunar. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd urgent apartament 2 camere,

«■Mârăşti c en tra l, co n fo rt 1 ,decomandat, modificări interioare, zugrăv it lavabil, balcon închis, supcrfinisat, gresie, faianţă, podele, m erită văzut. Tel. 430.423. (Ag.i)• Vînd apartament 4 camcrc. Mârăşti c e n tra l, co n fo rt sp o rit, e ta j intermediar, supcrfinisat, 2 balcoane închise, usi schimbate, 2 băi finisate. Tel. 430.423. (Ag.i) •• Dau în chirie apartament 3 camcrc, M ânâstu r, m ob ila t co m ple t, cu telefon, araeaz. fricider. cablu, 140 DM. negociabil. T e l 430.423. (Ag.i)• Dau în chirie spaţiu 1 cameră, bucătărie, b3ic, zona Napoca, 35 mp, etajul 1 , geamdri la stradă, finisat, cu te le fon in te rn a ţio n a l. T el. 430.423. (Ag.i)• V înd casă, 2 cam crc , b a ie , Grigorcscu, suprafaţă totală 147 mp, singur in curte, acccs maşină. 2 0 0

milioane ncuociabil. Tel. 430.423. (Ag.i)•*Vînd vilă 10 camcrc, dependinţe,4 garaje la parter, A. M ureşanu, proaspăt finisată, 500 mp, locuibili, 60 m front la stradă, 800 mp curte şi grădină. Tel. 430.423. (Ag.i)• Societa te de in te rm ed ie ri imobiliare angajează agenţi pentru muncă de teren, comision atractiv, maxim 30 ani. Tel. 430.423. (Ag.i)

ANIVERSARI, . MULŢUMIRI> .. ...-

• Calde mulţumiri dr. Monica Gavriş şi colaboratorilor din Spitalul M ilitar pentm operaţia făcută care m i-a redat-vederea. Loy Susana, Petroşani. (996248)

VÎNZĂRI CUMPĂRĂRI

• Vînd apartam ent 3 cam ere în M ănăştur, p a rţe r înalt, zonă lin iştită . T el. 094-55-12-98. (996118)

• Vînd apartam ent 3 camere, decomandate, 57. mp, parchet, gresie, te le fon , e ta j I I I , în c a r tie ru l G rig o re scu , zo n ă lin iştită . T el. 094-47-42-54.

.(887563)'

• Vînd apartam ent 3 cam ere 92 mp în vilă cu 240 mp teren , pe str. Andrei M ureşanu. P re ţ 30000 USD, n e g o c iab il. Inform aţii tel. 094-62-32-90. (887579)

• Vînd urgent 2 case m ari; în aceeaşi curte (una term inată la cheie, alta în roşu), grădină, curte betonată, gard de p ia tră cioplită, 2 pivniţe. Tel. 41-74- 84. (887585)

1 Atenţie firme! C ăutaţi să cum păraţi un spaţiu p en tru : depozit en-gros, m ateriale de c o n s tru c ţii, d is t r ib u ţ iecomercială, service auto? Avem noi: casă 5 cam ere, 2 in tră ri, uşi b lindate, c u rte 580 m p, p a rc ă r i cam io an e , p o s ib ilă e x tin d e re a ; te le fo ninternaţional, p re ţ 35000 USD, negociabil, TVA deductibil, str. C âm p in a n r . 3 ( c a r t ie r Bulgaria-din str. Fabricii). Tel. 092-50-79-74. (887597)

• F irm ă de c o n s tru c ţii angajează inginer, subinginer, m aistru-fconstructor, z id a ri, d u lg h eri şi z u g rav i p e n tru lucrări de execuţie. Relaţii la tei. 19-85-10. (887530)

• C hiş D ore l ex ecu tă morminte în rate. Tel. 17-33- 70 s t r . F ru n z işu lu i n r . 2 . (997592) ‘

• S o c ie ta te co m e rc ia lă an g a jează c o n ta b il p e n tru punctul de lucru din Căpuşul- M are, ju d . C lu j. Se o fe ră sa la riu a tra c t iv . Se cere experienţă. In form aţii la te l 092-22-44-01. (887598)

• Vînd apartament 2 cam ere confort I mărit str. Plopilor nr. 40 ocupabil imediat. Relaţii la tel. 42- 8148 . (997848)• • Vînd apartament 2 camere,

confort.unic Mănăştur. Tel. 092-81-. 47-93. (887545) '

.• Vînd apartament 3 camere, garaj, situat în str. Gr. Alcxandrescu nr. 13, ap. 35. Tel. 09247-10-21. (996239)

• Vînd sau schimb apartament şi ’ garaj, Bd. N. Titulescu. Tel. 094- 87-54-24. (887575)

• Vînd apartament 2 camere şi 2 0 0 mp teren cu autorizaţie de construcţie în staţiunea Saturn. Tel. 094-87-54-24. (887576)

• Vînd apartam ent 2 camere confort, parter, balcon 8,60 m închis, cu pivniţă, contoare apă caldă şi rece, aleea Borsec. Tel. 14-7948. (997919)

• Vînd apartament 3 camere semifinisat zona Zorilor. Tel. 12-49-04. (997924)

• Vînd foarte urgent convenabil apartam ent 3 cam ere, c artie r Mănăştur. Tel. 13-01-59. (997926)

Instalator efectuez lucrări de instalaţii sanitare apă, gaz, c an a liz a re şi in s ta le z m ic ro ce n tra le la p r e ţ a v an ta jo s . T el. 42-29-29 (887567)

• SC R em at C luj SA cu sediul în C lu j-N ap o ca , s tr Burebista n r. 8 , organizează în data de 7 iunie 2000, orele 9, co n cu rs p e n tru o c u p a re a p o stu lu i de m ţc a n ic -a u to . Inform aţii suplim entare Ia tel. 1340-87. (996247)

• A n a g a je z eco n o m istă , c u n o ş tin ţe ; o p e ra re pe calculartor, cu carte de m uncă. Tel. 094-52-91-07. (996236)

• SC Atlassib Leasing SA C luj a n g a je a z ă -şe f p u n c t lu c ru . C o n d iţii: s tu d iisu p e r io a re -d e p re fe r in ţă economice, posesor de permis de conducere, ex perien ţă în domeniu constituie un avantaj, cunoştinţe operare calculator, cu n o aşte rea unei lim b i de c ircu la ţie in te rn a ţio n a lă , domiciliul în Cluj şi telefon. Relaţii-Sibiu tel. 069-23-10-12 in te rio r 388; 069-23-11-13. (996190)

• U. M. 01607 cu sediul în C lu j-N apoca s t r . M oş Io n Roata n r. 18 oferă spre vînzare cartofi de toam nă la pre ţu l de 2200 lei/kg. Inform aţii la tel. 41-66-70 int. 114,144. (996252)

Vînd apartament lux finisat, la parter, jaluzele, 2 camere, cart. Gheorgheni, pentru cabinete

medicale, saloane s£

sau birouri. |’elefon: 094-141.933

• Vînd' medicament Proscar 28 -tablete 450.000 lei. Tel. 16-65-50, (997744) ' - . -

• Vînd maşină de ambalat zahăr, raaşiriî sudat folie,, dozatoare pentm ambalat produse a lim en tare , apartament 1 cameră, parter, s t r . . Prim ăverii nr. 4, ap. ,63 , cu posibilitate de privatizare. Informaţii- la tel. 42-55-97. (996238)

ÎNCHIRIERI

• Vind 500 mp teren în Andrei M ureşanu, zona Z ă rn esti, s tr .Păltiniş 3. Pret 25W QUSD. Tel.094-21-91-24. (887416) * '^ - ^ 4 2 - 9 5 - 4 6 . (997906)

Dau în chirie garsonieră în zona Haşdeu." Tel. 0 9 4 -6 4 -5 8 -4 K (887510)

• Dau în-chirie apartam ent 3 camere finisat central Cipariu. Tel.

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Eurom edica SRL anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Birou” situat în Cluj-Napoca str. Horea nr. 78. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune fa sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (887568)

• In conformitate cu Legea rir. 137/1995, SC Sinterfm Prod SRL Cluj-N apoca anunţă începer'ea dem ersurilor pentru obţinerea acordului de m ediu pentru obiectivul; Extindere hala de producţie situat în Cluj-Napoca str. Stephenson nr. 4-6 judeţul Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii, numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj,- Calea Dorobanţilor nr. 99. (997908)

• în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Băsălagă loan anunţă începerea d em ersu rilo r pentru obţinerea acordului de mediu penfru obiectivul “Garaj” situat în corn. Mica nr. 31 jud. Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul A P M C luj, Calea

- Dorobanţilor nr. 99, (887573)• în conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC Servagromec Cluj SA anunţă începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul; incintă atelier, c lub , b irou ri, m agazin desfacere p iese situat în Cluj- Napoca str. T ineretului nr. 59. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (996250)

• Se citează pentm data de 2.06.2060 la Judecătoria Cluj-

; Napoca, Moldovan Nastasia, n. Şerban, Cu ultimul domiciliu în Apahida, în proces cu Chiorean loan. (887581)

‘ ; In conformitate cu Legea nr. T37/1995, Banffy Ştefan anunţă începerea dem ersurilo r pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Renovarea castelului Banffy” situat în loc. Luncani, str. Principală 402, jud Cluj. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM Cluj Calea Dorobanţilor nr. 99. (887584)

• în conformitate cu Legea nr. .137/1995, SC Ilmato SRL anunţă începerea dem ersurilo r pentru ob ţinerea aviz m ediu pentru obiectivul spaţii comerciale situat în P-ţa Mărăşti. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentm factorii de mediu se vor depune Ia sediul APM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (997917) 7 . ’

• Numitul Pasc loan al lui Gligâ, domiciliu necunoscut este chemat în data de 31.05,2000 ora 13 la sala 100 în proces cu Aldea’ Vasile şi Maria avînd ca obiect recunoaşterea dreptului de proprietate cu privire la imobilul din str. Libertăţii nr. 26 localitatea Apahida. (997921)- • Numita Moldovan Rodica cu ultimul domiciliu cunoscut în Dej, str. Cringului nr. 3 bl. VOI ap. 14 este citată la Judecătoria E)ej în data de 6.06.2000 ora 8 în dosar nr. 986/ 2000 în proces cu Mureşan Dănuţ, avînd ca obiect intabularea apartamentului. (54669) /

• Numitul Pop Gavril a Pantichi este citat la Judecătoria Dej în dosar nr. 1015/2000, promovat de numita Dan Maria, pentm termenul de judecată din data de 26.06.2000, acesta avînd calita tea de. pîrît. (54650) .

•- în conformitate cu Legea nr. 137/1995, Acs Ş tefan anunţă- începerea dem ersu rilo r pentru obţinerea avizului de mediu pentm obiectivul casă situată în Dej str. Şt.’ C icio Pop nr. 20. Eventualele sesizări ş isu g estii numai pentm factorii de mediu se vor depune la sediul APM C luj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (2372551)

\ Căutăm director de zonă p e n tru . d e zv o lta re a unei .activităţi de transport naţional şi internaţional. Cerinţe: studii su p e rio a re , lim b a engleză o b lig a to riu , e x p e r ie n ţă ; în dom eniul tran sp o rtu r ilo r şi logisticii, spirit organizatoric. Trim iteţi CV Ia 01-23.24.125. (3715211)

PIERDERI• Asociaţia Fam ilială Aldea

M ariana a p ierdu t autorizaţie stradală, autorizaţie sanitară şi licenţă. Ofer recompensă. (887578)

*-■' SC Mial Mase Plastice SRL pierdut carte de identitate auţo seria B452845. O .declar nulă. (997925)• • Pierdut carnet de student şi

legitimaţie de transport UTCN pe numele Selegean Mircea. Le declar nule. (996261) ■

DECESE COMEMORĂRI

• în urm a-paşilor tăi s-a aşternut tăcerea... iar lacrima strivită între gene va memora veşnic z îm betu l ţău , ELA . Sincere condoleanţe familiei. Familia Secară. (5717145)

,• Pentru scumpa şi . minunata colegă şi prietenă

EMILIA ROBITU ; .odihnă veşnică. Vei dăinui

mereu în amintirCa şi sufletul nostru. Sincere condoleanţe

, familiei îndurerate. - Echipa de la Import* S.C. .

"FARMEC" S.A. (5717145)

• Regretăm profund ' dispariţia celei care a fost colega noastră ELA ROBITU

- inginer - birou Import, A dat dovadă de mult curaj şi

luptă cu boala pînă în ultima clipă. Nu te vom uita

niciodată, dragă ELA. Sîntem alături de familia îndoliată, c Dumnezeu s-o odihnească-n pace. S.C. "FARMEC" S.A.

(5717145)

• Cu adîncă durere în suflet ne d e sp ă rţim de- scum pa n o a s tră m am ă ' şi bun ică , CÎMPEAN LUDOVICA. Nu te vom u ita niciodată. M arin , Io a n a , G eorge şi M ara . (887566) . *. .

• Cu nespusă durere în suflet anunţăm trecerea în veşnicie, după o cumplită suferinţă, a iub ite i noastre soţii, mame, soacre şi bunici BĂLDEAN MARGARETA în vîrstă de 73 de ani. Înmormîntarea va avea Ioc m arţi 30 mai 2000, ora 13 la Capela m are a Cimitirului C entral. Fam ilia îndurerată. (997907)

Cu inima-sfîşiată de durere anunţăm încetarea din viaţă a dragulu i nostru soţ,, ta tă şi g inere TO TEZA N IOA N. Înm o rm în tarea va avea loc- m arţi 30 mal 20001a Cimitirul M ănăştur, ora 12. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Familia îndurerată. (997910)

Cu adîncă durere în suflet aducemTa-cunoştinţă trecerea în ■eternitate a scum pului nostru tată, frate; socru, bunic, străbunic, HUNYADIJANOS, în al 84-lea an al v ieţii. Înm orm întarea va avea loc în data de 30 mai 2000, ora 14, la Cimtirul Mic din str. Crişan. Familia îndoliată. (887580)

* Draga mea E L A , am fost două prietene bune, care ne-am a ju ta t în clipele grele. Nu am crezut că m ă vei părăsi atît de c u r în d . N e d e sp ă rţim cu certitud inea că peste ani ne vom re în t î ln î . Sincere condoleanţe familiilor Robita şi Gârbovan. Viorica Popoviciu. (5717145)

> Cu d u re re în su fle t anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mâtuşi, LIVIA SASU FECHETE. Slujba de în m o rm în ta re va avea loc miercuri, 31 mai 2000, ora 14, la Capela Cimitirului Central. Dumnezeu s-o Odihnească în- pace. Nepoţii Paula şi Vasile Gavrea şi copiii Daria, Laura şi Cosmin. (887582) :

• Cu d u re re în su fle t anunţăm trecerea în eternitate a celei care a fost draga noastră soţie, mamă, soacră şi bunică, ILEANA PRUTEANU. Slujba de înm orm întare va avea loc m a r ţ i , 30 m ai, o ra 13, la locuinţa din str. Ghindei nr. 6 . Familia. (887592)

• Sîntem alături de familia P ru te a n u , în m area d u re re p r ic in u ită de trec e re a în veşnicie a scum pei n o astre , ILEA N A PRUTEANU şi le transm item sincerele noastre condoleanţe. Familiile Tudose şi Sevastian Pruteanu. (887593)

• Cu adînc regret şi tristeţe ne luăm rămas bun de la cuscra n o a s tră d rag ă M A R IA CIUBĂNCAN, perso an ă de aleasă.cinste şi omenie. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Familia Huiu Simion. (887594)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm trecerea în veşnicie a scumpei noastre soţie, mamă şi bunică, MARIA CIUBĂNCAN, profesoară, educatoare, istoric, în v îrs tă de 77 de an i. Înm ormîntarea va avea loc în data de 30 mai 2000, ora 13, lâ C apela Nouă M ă n ă ş tu r . Odihnească-se în pace. Familia îndurerată. (887595)

' • Sîntem alături de familia C iubăncan în m area du rere pricinuită de pierderea soţiei, mamei, MARIA CIUBĂNCAN şi le tran sm item sincere condoleanţe în aceste momente grele. Familia Ghenghea Tica, R o d ica , O vidiu şi S an d a .

.(887596) x

• Cu inima z d ro b ită de durere aducem la cunoştinţa ru d e n iilo r şi tu tu ro r , cunoscuţilor că iubita noastră fiică, soţie şi mamă DORINA SUCIU a încetat din viaţă în ziua de 28 mai 2 0 0 0 în vîrstă de 49 ani. R ăm ăşiţe le pămînteşti vor fi aşezate spre veşnică odihnă la Capela veche din M ă n ă ştu r în z iu a de miercuri -31 mai 2000, ora 14. D orm i în pace. Fam ilia . (997922)

• S-a stins din viaţă, după o m are şi grea suferinţă, cel care a fost lumina vieţii mele, RUSU DA VID (DUŢU), soţ blînd şi iu b it , lăsîndu-m ă pe veci îndurerată. îmi va lipsi toată v ia ţa sufle tu l lu i cald şi z îm b e tu l lui c a re aducea lu m in ă în v ia ţa - m ea. Înm orm întarea va avea Ioc la Capela Cimitirului M ilitar din c a r t ie ru l G hoerghen i (la capătul liniei 3), m iercuri, 31 m ai 2000, orele 13. Soţia Sanda. (996264)

. Cu adîncă durere în suflet anunţăm decesul celei care a fost draga noastră soţie, fiică, soră, cumnată, noră şi mătuşă, R O B IT U E M IL IA n ăscu tă GÂRBOVAN. înm orm întarea va avea loc m ie rcu ri; 31.05.2000, ora 13, la Capela Nouă â Cimitirului M ănăştur. Dumnezeu s-o odihnească în p ace . Fam ilia în d u re ra tă . (996268)

• Un gînd, 0 lacrimă, la un an de Ia m o a r te a 'd -n u lu i TUREI IOAN. Fosta prietenă a lui Sorin, Adriana. (887565)

• E xprim ăm -sincere condoleanţe familiei Oprişca, pentru pierderea acelei care a fost mamă, soacră şi bânică. F a m ilia P e tric A lex an d ru . (887569) --'-v,

Sîntem alături de familia d -lu i d irec to r genera l, ing. O p rişca O v id iu ^ la d u re rea pricinuită de pierderea mamei şi soacrei dragi şi transmitem sincere condoleanţe. Familia Dan Gavril. (887570)

• Sîntem alături de familia d -lu i d irec to r genera l, ing. O p rişc a O vidiu, în g reau a în c e rc a re p rin ca re trece . Colectivul Şantierului 44 CF Cluj. (997909) '

mai 200 A d e v ă ru l d a s e

• Sîntem alături de familia d-lu i d ire c to r general,, ing. O p rişca O v id iu , în m area durere pricinuită de trecerea în eternitate a celei care a fost m am ă, so a c ră şi b u n ică , BELD EA N M A RGARETA. Dumnezeu s-o odihnească în pace. Colectivul SCCF Cluj SA.(887571) :

Sîntem alături de familia V ioreL V id rean , ‘în m area durere pricinuită de moartea ta tă lu i ’ d rag . S incere condoleanţe.. Finii Geta şi Gelu.(887572)

• Cu adîncă durere în suflet anunţăm încetarea din viaţă a dragului nostru frate, cumnat şi unch i TOTEZAN IOAN. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (887574)

• în aceste m om ente de tristeţe şi durere sîntem alături de G e ta , Daniela şi Ovidiu Oprişca, la trecerea în nefiinţă a m am ei, hunicii şi soacrei dragi. Odihnească-se în pace. Finii Lena, Nadina şi Ovidiu Zănoagă. (997911)

• Sîntem. alături de nepoţii noştri Geta, Daniela şi Ovidiu Oprişca, în marea lor durere pricinuită de decesul dragei lor B Ă L D E A N ' M ARGARETA. Odihnească-se în pace. Familia Zănoagă. (997912) ' •

• Sîntem alături de familia îndurerată a domnului director g en era l O p rişca O vidiu la durerea pricinuită de pierderea mamei, bunicii, soacrei dragi. Sincere condoleanţe familiei. Colegii din Şantier 42 Cluj. (997913)

• Un gînd pios p e n tru p r ie te n u l n o stru K A R C SI SZEKELY trecut în eternitate şi tran sm item to a tă co m p asiu n ea n o as tră Iui Szekely neni. M ihai, Didi şi Puiu. (997914)

• Sîntem alături de familia d ir. gen. O prişca Ovidiu la durerea pricinuită de moartea mamei, bunicii şi soacrei dragi. Sincere condoleanţe familiei din partea colegilor Şantierul 41 Cluj. (997915)

• Sîntem alături de familia col. Băidean Virgil în m area d u re re p rin care trece la pierderea iubitei soţii; mame şi b u n ic i. D um nezeu să o odihnească în pace. Familia col. M a ria n O c tav ian -A nghel. (996249)

• Un ultim omagiu celui care a fost TO TEZA N IO A N . Sîntem alătui de voi Fiorica, Radu şi Luci. Familia. Bîcîilă. (996251)

• Locatarii din str. Plopilor n r. 2 sînt alături de familia prof. Petriia Titus, la m oartea ta tă lu i d rag . S in cere condoleanţe. (887583)

-• Sincere co n d o lean ţe familiei Yidrean Viorel pentru pierderea suferită prin decesul ta tă lu i drag. Dum nezeu să-l od ihnească în. p ace . S o rin , V iorica şi fam ilia M atiş D. (997916)

• S incere co n d o lean ţe doamnei Hărdău Felicia pentru pierdea suferită. Consiliul de A d m in is tra ţie M ecan ica M arius. (996254)

• Sîntem alături de colega n o a s tră H ă rd ău F e lic ia în grelele momente pricinuite de dispariţia tatălui drag. Sincere condoleanţe. Colegii de birou Mecanica Marius. (996255)

• Participăm la m arfa durere a fratelui Valeriu Ureche din' Timişoara, în momentele grele de trecere în eternitate a soţiei MARrA (DIDA) şi tran sm it sincere condoleanţe familiei. Ioan N. Ureche. (887587)

• Sîntem alături de colega noastră Florina P ru teanu în aceste momente grele pricinuite de ’ decesul m am ei-so acre . Sincere condoleanţe! Colegii de la C onsiliul Ju d e ţean C luj. (887588)

• Sîntem alături de familia Suciu Ioan în m area d u re re , pricinuită de pierderea soţiei şi m am ei d rag i, D O R IN A . Sincere condoleanţe. Fam ilia C h io rean D ăn u ţ şi I r in a . (996256)

A G E N Ţ I A D E P U B L I C I T A T E

C E

oferă tuturor persoanelor juridice servicii de publicitate şi campanii promoţionale

în presa locală şi centralăm a is im p lu

n u s e

p o a t e '

A D E V Ă R U L d e C l u j ,

s tr .N ă p o c a n r.16 , te l/fa x : 0 6 4 /1 9 -7 3 -0 4

• Sîntem alături de unchiul, verişorii şi verişoârele noastre, la trecerea în veşnicie a celei care a fost tuşa MARGARETA, iubită soţie şi m am ă dragă. Nepoţii Bella, Ella şi Grigore. (887590)

• Sincere condoleanţe şi întreaga noastră compasiune fam iliei I le a n a şi A d ria n Repede în durerea pricinuită de trec e re a în veşn icie a iubitului ior frate şi cumnat, IOAN TOTEZAN. Colectivul Secţiei Civile şi Curţii de Apei Cluj. (887591)

• Sîntem alături de prietena noastră Geta Oprişca în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. M ioara şl Mircea Fati. (997920) ,

• Colegii de la C atedra de Rezistenţa M aterialelor de la Facultatea de Mecanică a UTC- N sîn t a lă tu r i de fam ilia domnului prof. dr. ing. Mihail Hărdău, la pierderea părintelui iubit. (996258)

• Sîntem alături de familia O p rişca O v id iu , G e ta şi D aniela în m area d u re re pricinuită de dispariţia scumpei lo r soacră, m am ă şi bunică, MARGARETA BĂLDEAN şi le tran sm item sin ce re condoleanţe în tre g ii fam ilii adine în d u re ra te . F am iliile M ariu s şi E m ilia O p rişc a ; G heorghe şi A n a ' M a rica .(996259)

• Cu adînc regret şi tristeţe ne luăm rămas bun de Ia cuscra noastră dragă, MARGARETA BĂLDEAN, suflet deosebit şi de aleasă omenie. Să-i fie memoria b in ec u v în ta tă şi să • se odihnească în pace. Fam ilia O prişca V asile şi T erez ia .(996260)

• Un ultim omagiu dragei n o astre lo ca ta re M ASTAN NASTASIA, ' d isp ă ru tă fu lg e ră to r d in tre noi. C ondo lean ţe fam ilie i, (fin partea Asociaţiei de Locatari din Cluj-Napoca, str. Horea nr. 112. (996262)

• Cele m ai s incere condoleanţe familiei Băidean ia trecerea în nefiinţă a celei care a fost, M A R G A R ETA BĂLDEAN. M arioara Ancău şi familia Nistor Liviu. (996263)

• Sîntem profund îndureraţi de trecerea în veşnicie a celui care mi-a fost ca un părinte bun, prieten şi mentor, RUSU DAVID, care a fost tim p de mulţi ani şef al-Radioclubului Judeţean Cluj V 05T C , om de m are c a lita te şi o n o a re . Dumnezeu să te odihnească ţn pace şi să o .mîngîie pe tanti Sanda, soţia ta iubitoare. Simi, D orina şi Io an a Y 05A W X . (996265)

• A adormit somnul de veci şi s-a dus Ia Domnul buna mea p rie ten ă M A R G A R E T A BĂLDEAN. Dumnezeu s-o ierte că era un suflet blînd, curat şi m ilostiv . F am ilia A u ro ra Butelanc. (996266)

• Sîntem alături de familia ing. Oprişca Ovidiu în marea durere pricinuită de pierderea mamei soacre dragi. Sincere condoleanţe familiei îndoliate. Colectivul de salariaţi S. P. I. U. T. Someşeni. (996269)

S e c r e t a r u l G e n e r a l a l N A T O n u e s t e

d e a c o r d c u e v e n t u a l e â ţ d c u r i a l e

R u s i e i î m p o t r i v a A f g a n i s t a n u l u i

George Robertsdn, secretarul general al Alianţei Atlantice, s-a declarat, într-un interviu, ; acordat postului de televiziune ruS RTR, împotriva unor eventuale atacuri ruseşti asupra unor obiective din Afganistan, aşa cum au ameninţat, recent, autorităţile de la Moscova, relatează AFP. ‘‘Trebuie găsite soluţii, evitîndu-se; astfel utilizarea forţei”; ■■a1 declarat acesta, în completarea declaraţiei sale. ;

Rusia a ameninţat că va ataca bazele Tslamiste din Afganistan! unde se antrenează,'

potrivit Guvernului de la Moscova, mercenari care sînt apoi trimişi în Cecenia.

în legătură cu perspectivele de aderare ale Rusiei la Alianţă, Robertson a declarat că această problemă ar putea” fi de actualitate în următorii 20 de ani”.- AFP ream inteşte'că preşed in tele rus, Vladimir Puţin, nu a exclus aderarea Rusiei

Ta NATO, cu condiţia ca ţara sa să fie .tratată “ca un partener cu drepturi egale în cadrul Alianţei”. " ' • ■ ,

Un tînăr colonist extrem ist îl am eninţă pe prem ierul Ehud B arak cu m oartea

Un tîftăr coloriisţ israelian a avertizat, ieri, că pe premierul Ehud Barak îl poate aştepta aceeaşi soartă ca şi pe fostul premier Yitzhak Rabin (asasinat în noiembrie 1995), dacă va pune în aplicare 'primejdiosul său program” de limitare a coloniilor- israeliene din teritoriile palestiniene, relatează AFP. - ' ■

"Astăzi, Ehud Barak riscă să-şi piardă viaţa, dacă va încerca să pună în aplicare programul său periculos, pentru că acesta ar submina întreaga operă de colonizare, dusă cu atîta trudă, determinînd retragerea a 100.000 de colonişti evrei din teritoriile palestiniene”, a afirmat, într-un

interviu acordat postului naţional de radio,. Shimon Riklin, unul dintre fruntaşii O rganizaţiei "Generaţia viitorului”, o grupare extremistă creată de tinerii colonişti radicali în 1999.

"Cu un an ' înainte de asasinarea lui Yitzhak Rabin, eu am avertizat în două rînduri serviciile Shin Beth (serviciile,

•interne de securitate) că, dacă îş i va continua politica de dezbinare a poporului, premierul ar putea plăti cu viaţa”, a adăugat Shimon Riklin. La vremea respectivă, soţia fostului premier asasinat, Lea R abin, apreciase câ declaraţia lui iShimon .Riklin constituie o instigare la omor şi eă acesta 'trebuia arestat.

Vameşii ungari au confiscat 170 de kilograme de heroină la postul de frontieră româno-ungar de la Nădlac

Vameşii unguri au confiscat, duminică, 170 de kilograme de heroină, descoperită într-un camion turcesc, la postul de frontieră româno-ungar de Ia Nădlac, a anunţat purtătorul de cuvînt al punctului vamal, citat de AFP. Valoarea capturii a fost evaluată la 3,18 milioane

de dolari, a afirmat purtătorul de cuvînt, citat de postul naţional ungar de radio. Camionul de mare tonaj transporta fructe şi legum e conservate. Aceasta este cea mai mare cantitate de heroină confiscată în Ungaria în ultimii ani.

Alegerea lui Patrubany la conducerea Uniunii Mondiale a Ungurilor reprezintă o înfrîngere pentru premierul Qrban

Premierul Ungariei, Viktor Orban, a suferit o înfrîngere politică penibilă şi plină de învăţăm inte, prin eşecul candidatului său la conducerea Uniunii Mondiale a Ungurilor, Peter B oross, afirmă- săptămînalul budapestan "Vasamapi Hirek”.; Autorul com entariului considefă că înfrîngerea lui Boross şi victoria clujeanului Miklos Patrubany au avut drept cauză principală anti-campania îm potriva lui Boross a Partidului Dreptăţii şi Vieţii Ungare (M IEP), formaţiune parlamentară radicală de dreapta. Tstvan Csurka, liderul MIEP, nu îl simpatizează p e , Peter Boross. Acest lucru este cunoscut de la începutul anilor ’90, din perioada cînd cei doi erau personalităţi marcante ale Forumului Democrat Ungar, principalul partid din coaliţia guvernamentală de-atunci. Din

t cauza declaraţiilor sale

extremiste, Csurka a fost nevoit să părăsească partidul. La vremea aceea, decizia ca Csurka - să iasă din partid a aparţinut fostului premier Joszef Antall. în 1994, după moartea lui A ntall, la . conducerea Guvernului a fost desemnat - Peter Boross. Istvan,Csurka nu poate uita legătura dintre Antall şi Boross. în mod clar, el nu a ; reuşit să ierte Forumului ş i . m em brilor săi din acea perioadă, faptul că a fost silit să părăsească partidul. în revista : sa săptămînală, MIEP a turnat gaz peste foc. Una din acuzaţiile lansate de publicaţia MIEP a fost că Orban a atenţionat voalat Uniunea că Guvernul nu va mai finanţa organizaţia dacă Boross nu va fi ales. Adoptarea de către ; C on gres-a hotărîrii v izînd revizuirea Tratatului de Ia Trianon - afirmă "Vasamap.i Hirek” - a fost un semn de sim patie, fa ţă de cam pania MIEP de. sprijire a Uniunii.

S e r v i c i i l e s e c r e t e

i r a n ie n e a u a r e s t a t

u n m e m b r u a l

s e r v ic i i lo r d e

s e c u r i t a t e , c a r e

p lă n u ia a s a s in a r e a

. p r e ş e d in t e lu i

K h a f a m fS erv ic iile de inform aţii

iraniene au arestat, recent, un bodyguard, care plănuia sâ-1 asasineze pe preşedintele iranian

-Mohammad Khatami, a anunţat, luni, cotidianul “Bayan”, citat de AFP.

“Qc curînd, serviciile de in form aţii ale Pasdaran (A părătorii R evolu ţiei) au arestat o gardă de corp carc dorea să-l omoare pe Khatami", susţine ziarul reformator, citînd o personalitate conservatoare, Ahniad Tavakoli.

Cotidianul nu a mai făcut nici o altă precizare în privinţa acestei afaceri, în special dacă “garda de corp” făcea parte din cadrul serviciului de securitate al preşedintelui iranian sau al altei personalităţi.^AFP ream inteşte câ

M inisterul Inform aţiilor n anunţat, la 25 noiembrie 1999. desfiinţarea unei reţele care plănuia asasinarea • lui M oham m ad Khatami şi a fostului preşedinte iranian,'Aii Ăkbar Hashemi-Rafsandjani.

Proiectul hotărîrii adoptate de C ongres a fost înaintat de Erzsebet Gidai, deputat MIEP. > "Potrivit unei zicale anglo- saxone, un tigru nu poate fi călărit. Dacă Orban a crezut că . prin strategia unificării dreptei politice va putea supraveghea şi extrema dreaptă, atunci aceasta din urmă a împins sub el tigrul T ria n o n -u lu i' la rodeo-ul in ternaţional”, notează ■ săptămînalul. Pe de alta parte, pri» adoptarea ’ hotărîrii, Uniunea a plasat o bombă cu efect întîrziat pentru membrii m aghiarizai coaliţiilor de la Bucureşti şi Bratislava. Iar. suspiciunea se întinde şi asupra Budapestei, care probabil că va fi nevoită să dea explicaţii nu num ai ce lo r două cap ita le vecine. D e altfel, zicala politică provine de la Kipling, potrivit căruia te poţi urca pe spatele tigru lu i, dar nu poţi cobori. Pentru că te mărimea'. I n c b e ie

"V asam api Hirek".

ianam u '..l i v iz ia C , ? S e r ia îa - ;V I- a

n r de orizont pe "lungimi de undă"scurte

Seria ne-a in teresat în mod deosebit fiindcă judeţul Cluj a fost reprezentat de şa se echipe. în rîndurile de faţă vom efectua un simplu tur de orizont prezentîndu-vă cele 16 echipe în ordinea clasam entului final (la start, ediţia a avut 18 echipe, dar d o u ă din ele s-au retras în timpul turului - Silvana Cehul Silvaniei ş i Silva Reghin). , ' .

1. F.C. BAIA-M ARE. A ocupat în final locul întîi şi a promovat în “B ”, după numai un an de penitenţă în “C”. S-a dovedit echipa care a “ca lcu la t” cel m ai bine şansele promovării şi şi-a “aranjat ploile” la modul meticulos cu o serie de echipe din zonă. A terminat pe locul întîi cu un total de 72 de puncte obţinute din 22 victorii şi 6 egaluri (doar 2 au fost înfringerile). Băimârenii au avut atecul cel mai bun (80 de goluri înscrise) şi apărarea cea mai bună (23 de goluri primite), încă două elem ente la. bilanţul final: +57 diferenţa golaveraj şi +27 la “adevăr”..

2. OLIMPIA GHERLA. Iniţial a fost marea favorită a seriei în lupta pentru promovare în “B ”, dovadă şi faptul că a condus ostilităţile în tur, administrând bâimărenilor cea mai aspră înfrîngere la Gherla, cu o victorie netă, 5-0. Returul a fost mai puţin reuşit. Linia de clasament din final situează Olimpia Gherla pe locul secund şi la “capitolele” grjluri marcate (71) si primite (25), golaveraj (+46) şi “adevăr” (+21). Mai pe larg despre prestaţia Olimpiei Gherla ne propunem sâ revenim într-un material aparte. Ia fel ca şi despre celelalte formaţii din judeţ.

3. ÎND. SÎR M E I C ÎM P IA T U R Z II. Bronzul cucerit de “sîrmari" a fost fără probleme. S-ar putea spune despre “sîrmari” câ au supervizat disputa pentru întîietate. Cele

17 victorii şi 3 egaluri (10 au fost partidele pierdute) au adus echipei 54 de puncte (mult sub posibilităţile reale). Locul 3 la goluri marcate (70), dar şi unul modest, 12, la goluri primite (52). Golaveraj+18, “adevăr” +9.

4. OAŞUL NEGREŞTI. O performanţă foarte bună pentru o promovată.în “C” acest loc 4. O expresie tipică a echipelor care acasă “fac legea v A încheiat ediţia cu un total de 49 puncte obţinute din 15 victorii şi 4 egaliiri. Dacă atacul (55 goluri marcate) s-a situat pe locul 4 în ierarhia eficaci­tăţii, defensiva a fost “oaia rîioasă” prin golurile primite,'50 (locul 11 în ierarhia apărărilor).

5. SOMEŞUL SATU MARE. Un loc absolut nemeritat ocupat de trupa săţmăreană, datorat unor conjuncturi favorabile şi “jocu lu i rezultatelor”. Argument primordial locul 16, ultimul, la “capitolul” goluri marcate (36,. mai puţine chiar şi decît Olimpia Salonta, ultima clasată). Noroc cu defensiva care a dus greul bătăliilor/prim ind 47 de goluri. A obţinut 43 puncte din 14 victorii şi un egal.

6. LAMINORUL BECLEAN. In tur una din principalele candidate la retrogradare,- un retur fulminant pe bază de “aranjamente” oculte .şi fructuoase (zic gurile rele, dar şi “hoţul neprins rămîne negustor cinstit”). Bilanţ scurt: 42 de puncte din 13 victorii şi 3 egaluri, 43 de goluri marcate (locul 9 în ierarhia atacurilor) şi 50 primite (locul 12 în clasamentul defensivelor).

7. STICLA ARIEŞUL TURDA. “Sticlarii” nu şi-au revenit după campania de .promovare în “B” ratată în ediţia- anterioară. Locul 7, unul sub valoarea reală a echipei. Cele 41 de puncte din bilanţul final au fost-realizate din 13 victorii şi2 egaluri,\Un atac mediocru, aş zice penibil, cu doar 39 de goluri marcate (la egalitate cu Olimpia

■ Salonta, locuU 4 în ierarhia eficacităţii), respectiv o apărare bună cu numai 41 goluri primite (locul3 în clasamentul defensivelor).

8. PHOENIX BAIA MARE. Un’ loc foarte bun pentru o subordonată a echipei - fanion' din-, Baia Mare; pentru care a tras pentru promovarea favoriţilor. 40 de.puncte obţinute din 12 victorii şi 4 egaluri’. Locul 8 la goluri marcate (44) şi 13 la goluri primite (55).

9. C R IŞU L A LE ŞD . Ameninţarea cu retrogradarea a fost deosebit de critică la un moment dat pentru “cursul” Crişuliii. Pînă la urină totul a fost O.K., 39 puncte din 12 victorii şi 3 egal uri; un atac bun (53 goluri marcate, locul 6 în ierarhia eficacităţii) şi o defensivă pe fază (49 goluri primite) locul 10 în clasamentul apărărilor), golaveraj pozitiv (+4) şi -6 -la “adevăr” - completează bilanţul.

10. C .F .R . C LU J-N A PO C A . O mare deziluzie. Atît, deocamdată. 39 puncte acumulate din 11 victorii şi 6 egaluri (locul 2 la “remize” după lider), locul 6 la goluri marcate (53) şi 10 la .goluri- primite (49), diferenţă golaveraj +4,

, “adevăr” -6. _11. MINERUL OCNA- DEJ. Realmente un

loc onorabil pentru o nou-promovatâ în eşalonul trei. 39 puncte din 12 victorii şi 3 egaluri. Atacul şi-a făcut datoria prin cele 40 de goluri înscrise (locul 11 în ierarhia eficacităţii), la fel ca şi defensiva care a primit 48 goluri (locul 9 în clasamentul apărărilor). Diferenţă golaveraj -8, “adevăr” -6. - +

12. PROGRESUL ŞOMCUTA MARE. Un început şi un parcurs bun pînă la jumătatea cursei, apoi o alunecare treptată spre mediocritate (caz tipic pentru o echipă de “mercenari”). în final,

un loc deasupra graniţei retrogradante (obiectiv primordial pentru o nou-promovată),'39 puncte din -12 victorii şi 3 egaluri, atacul a dus greul (51 goluri înscrise, locul 7 la eficacitate), iar defensiva a fost dezastru (66 goluri, primite, locul 15 în ierarhia apărărilor). - •

13. M INERUL SĂRM ĂŞAG, Echipă obişnuită cu bătăliile pentru salvarea de la

. retrogradare, reuşite in extremis. Echipă greu _-de depăşit acasă şl-care în deplasare se strînge

ca un arici pentru a primi goluri cît mai puţine, în final, 38 de. puncte din 11 victorii ş i-5 egaluri. Atacul mediocru.a reuşit să înscrie 40 goluri (locul 12 la eficacitate), defensiva fiind cea care a dăs-greul luptelor (43 goluri primite, locul 4 în clasamentul apărărilor). " '

. 14. UNIREA DEJ, Un loc salvator, obţinutgraţie norocului şi modului în care Olimpia Salonta a “arbitrat”, ultimul joc. 38 de puncte adunate din 12 victorii şi 2 egaluri. Un atac cam vlăguit (40 de goluri marcate, locul 13 la. eficacitate), o defensivă relativ.bună (44 goluri, primite,- locul 5 în clasamentul apărărilor). Diferenţă golaveraj'-4, la “adevăr”'-7. •

- 15. ARMĂTURA ZALĂU. Clasare dupălinia de demarcare a retrogradatelor. Scurt pe doi: .35 ele puncte acumulate din 11 victorii şi2. egaluri; 42 de goluri înscrise (locul 10 la eficacitate) şi 60 primite (loCul 14 în ierarhia- apărărilor), -10 la “adevăr”. - > .

16. OLIMPIA SĂLONTA. O promovată care-nu s-a retras din competiţie cînd a dat de greu, ci a tras pînă în final. Echipă care a gustat de numai 7 ori din cupa victoriei, restul de 23 fiind înfringerile. Atacul a înscris 39 de goluri (locul 15 la eficacitate), iar defensiva a primit 94 de goluri (fireşte, locul ultim la apărări). Capacul l-a pus. “adevărul”, -24.

Am u tiliza t-p en tru datele 'statistice clasamentul final publicat" de "Gazeta Sporturilor" de luni, 22 mai.

Victor E. ROMAN

- . - - ....-2 8

P

m a i ;2 0 0 0

i C O N C U R S U I l P R O N O S P O R T #i ATACANTA FERMANA 4-0.ii COSENZA CHIEVO (pauză) 2-0ni COSENZA CHIEVO (final) 2-0 1 ;■IV EMPOLI ALZANO (pauză) 0-0 ■ X -V EMPOLI ALZANO (final) 2-1VI NAPOLI - BRESCIA (pauză) 2-0 1VII NAPOLI BRESCIA (final) ■ 3-0 1 ; 1 ■VIII PESCARA PISTOIESE 1-0 ■ '.-1 ..-IX RAVENA SALERNITANA 2-0X SAMPDORIA SAVOIA 2-1 T V -1XI TERNANA MONZA 2-2 Ă + XXII TREVISO GENOA . 1-1 5 x -;Xltl VICENZA CESENA ' -3-2 c 1 •• j

Fond de c îştiguri: 212.874.173 IeiOmologarea cîştigurilor

CategoriaI

Nr. variante - Lei100% 7 1.021.796

13 rezultate 25% ' 222 ' . ' 255.449II 100% 43 195.744

12. rezultate. .... 25% - 2.873 , 48.936100%25% ’

Fotbaliştii gherleiii pe drumuri

Zilele- trecute, conducerea Clubului OLIMPIA Gherla a avut o ultimă întrevedere cu fotbaliştii înainte de a intra în vacanţă. Desigur, nu au lipsit nici discuţiile cu privire la eventualele plecări a unor jucători. Ştiri senzaţionale sînt destule, însă concluzia finală ar fi că după 3-4 ani petrecuţi la divizionară “C” de pe malul Someşului Mic, unii dintre elevii lui Mihai Pop s-au cam săturat de gruparea gherleană. Un grup de

patru jucători - Negrean, Ghenţi, Molnar şi Giurgiu - va lua drumul divizionarei “B ”, FC Baia Mare. Un alt fotbalist talentat, Kilin, va pleca, mai mult ca sigur, la nou-promovata în “B ”, Apemin

-Borsec, unde condiţiile de pregătire şi joc sînt mult superioare formaţiei.

"din Gherla.' Mai sînt şi alţi componenţi ai-OLIMPIEI-care ş i- , au exprimat dorinţa de â părăsi definitiv corhbia antrenorului Mihai

_ Pop (un tehnician care pur şi simplu a revoluţionat fotbalul gherlean),:

în anii ’70-’80, fotbalul din mica urbe se baza mai mult pe elemente

' locale. Probabil că începînd cu noul sezon competiţional se va reveni la - această, tradiţie. După ce Dejul a . păţit ce a păţit, va urma oare şi Gherla? Vom trăi si vom vedea.

SZ.Cs.

Ju n io rii g h e r le n i a u in tr a t înv a c a n ţă

La sfîrşitul săptămînii trecută, pe. o căldură toridă, Stadionul Olimpia din parcul oraşului Gherla a găzduit un interesant meci de juniori între formaţia care'a' evoluat în Campionatul republican în sezonul recent încheiat şi echipa care va juca în ediţia viitoare a campionatului. Adică, generaţiile de juniori de care dispune clubul gheriean, reprezentat la această originală partidă chiar de-preşedintele de onoare al grupării fotbalistice de pe Someş, ing. Ionel Curt, animatorul fotbalului din localitate;. fost o întîinire viu disputată încheiată cu scorul de 1-1; dar nu asta a . contat, ci selecţia celor mai tineri şi talentaţi jucători pentru lotul de... seniori, incomplet în urma plecării unor senatori, de drept la alte cluburi. Asistînd la acest meci, putem concluziona că-OLIMPIA Gherla nu duce lipsă'de talente. Nume ca Paşca, Coroi II, Buiga şi Hurlui vor spune multe în curînd. Pe lîngă ei mai sînt cîţiva puşti (unii abia trecuţi de... 15 ani) care promit foarte mult.

SZEKELY Csaba

28 mai 2000

LO TO S P E C IA L 6/49 .

1 F O T B A I i lN T E R N A T IO N A L

«3

Fond de cîştiguri: 5.341.240.080 lei Valoarea omologată a cîştigurilor: .Cat. I: REPOR T - 1.068.248.016 lei Cat. a ll-a - 50 variante a 42.729.920 lei Cat. a lll-a - 3.344 variante a 638.904 lei

T r a g e r e a N O R O C

şiiy,.miţ. y k 1'-■ : ».<pm

F o n d de c îş t ig u r i: 585.977.732 lei Valoarea omologată a cîştigurilor:Cat. I - R E P O R T C a t. a ll-a - 1 variantă a - C at. a lll-a - 9 v a r ia n te a C a t. a IV-a - 69 v a r ia n te a C a t. a V-a - 773 variante a Cat. "N + 3 " - R EPO R T - Cat. ”N-3" - R EP O R T -

172.940.344 iei 59.548.765 lei 6.616.529 iei 863.025 lei 154.071 le i57.646.781 lei57.646.781 -lei

Duminică, s-a disputat la Zagreb confruntarea amicală dintre rep rezen ta tiv e le Croaţiei şi Franţei. Gjazdele, an tren a te de MiroslaV Blazevic, au pierdut duelul în fata campioanei mondiale cu0-2.-P en tru “c o c o ş i” au marcat Robert Pires (23), a ce s ta ' profitînd de o stîngăcie a defensivei croate. Golul doi a fost reuşit de atacantul m onegâsc David T rezeguet (70), după ce balonul a c ircu la t pe “tra se u l” D escham ps, Zidane, W iltord. A fost; practic, o reeditare a “semifinalei” de la Coup du Monde, cînd- F ran ţa , antrenată de Aimee Jaque, învingea Croaţia cu 2-1. Vă reamintim, că Franţa e s te calificată la EURO 2000 şi face parte din Grupa “D”, a lă tu ri de O landa, Danemarca şi Cehia, în timp ce Croaţia va urmări la TV C.E. din Belgia şi Olanda.

S P A N IA - F in a l a c u p e i

GÎLCfi fi CÎŞTIGfiT CUPfî SPfiMIEI!

Espanyol Barcelona, cu Gîlcă în teren, a cîştigat în premieră Cupa Spaniei la fotbal. Echipa de pe “Monjuick” a dispus în ultimul act, cu scorul de 2-1, de Atletico Madrid, echipă care- a retrogradat în Segunda Di vision. Golurile catalanilor au fost reuşite de Tamudo (2) şi Sergio Gonzales (8$). Golul de onoare al madrilenilor a fost reuşit de olandezul Jimmy Floyd H asselbaink (90), fotbalist pe. Care suporterii de pe “Vicente Calderon” nu îl “înghit” după penalty-ul ratat în minutul 90 în confruntarea de campionat cu Oviedo, încheiată 2-2. A fost momentul în care Jesus Gil y Gil a spus “adio

Primerei Divîslon. Espanyol va juca în Cupa UEFA alături de

i.A laves şi 'Real Zaragoza. Atletico Madrid a pierdut pentru al doilea an consecutiv “Copa* del Rey”. în 1999, sub bagheta lui Sachi, A tM co pierdea cu 0-3 finala în dauna “liliecilor” de la Valencia antrenaţi de ' italianul C laudio Ranierrk Finala Espanyol - Atletico s-a disputat pe “M estalla” din

V alencia. Espanyol a dat lovitura de graţie concitadinilor de la FC Barcelona, care nu au cîştigat absolut nimic-în acest sezon; “răzbupîndu-se” indirect după finala Cupei Spaniei pierdută în 1957! -

D e menţionat faptul că Espanyol a dispus în semifinale de R eal Madrid,- proaspăta cîştigătoare a Champions League; c: FOCŞANU

A i c i ar putea fi, reclama dumneavoastră k i K

R e d a c ţ ia . S P O R ' / ,

TfcT: 1 9 . Z 1 . 2 7

iM a ii

u iCopii in În treceri

în cadrul Campionatului Naţional de atletism rezervat copiilor născuţi 1987-'88, sîmbătă, la Cluj, pe Stadionul "Ion Moina" s-a desfăşurat etapa de zonă (cu 7 judeţe participante). Cei mici - peste 400 la număr - s-au întrecut la multe probe (poate prea multe!),

, remarcîndu-se deja o sumedenie de copii talentaţi, posibili viitori atleţi ai loturilor naţionale. în orice caz fiecare dintre judeţe, deşi nu au dispus de fonduri decît pentru deplasare (fiecare şi-a suportat cazarea şi masa din buzunarul propriu), au onorat cu prezenta. A ceşti copii s-au zbătut pentru titlul de campion de zonă, pentru o frumoasă diplomă, o tablă de ciocolată şi dulciuri!

Este greu să enumerăm învingătorii în cele peste 60 de probe, totuşi dăm cîteva nume dintre cei mai buni. Au excelat la v iteză: Toma Tătar(T elecom ), Andrada Hirian (CSSA), Jozsa Norbert (CSSA); Ia sem ifond: Claudiu Ilieş (T elecom ), Claudiu Petruş (Telecom), Petruţa Pop (CSSA), Codruţa Moldovan (Zalău); probe garduri: Mirela Tuşa (C SSA ), Adrian Borbeiy (T elecom ); probe sărituri: Bianca Comea (Telecom), Alina Ilieş (Satu Mare); probe aruncători: Răzvan Petric (Dej), Lucian Fodor (CSSA), Andra Lazăr (Baia Mare), Andrea Bal (CSSA); probe com binate: Adrian Lengyel, respectiv Diana Achim (Satu Mare). Foarte bun timpul ştafetei fetelor de Ia CSSA Ia 4x100 m (52,7), performanţă care în trecut (anii ’50) era realizată de loturile noastre de senioare! Concursul a fost organizat foarte bine şi de această dată (director de concurs prof. Gabriel Pop). Lipseşte un singur lucru important: C R O N O M E T R A J U L ELECTRONIC.

Petre NAGY

Fotbal-tenisţ C .N . - IV

Pentru supremaţie în... treiRezultate tehnice, etapa a IV-a, Bucureşti, 25, 26 mai: simplu

- Florin Purice/ARDAF, Claudiu Stoica/MB Tg. Jiu, Cristian Wparu/ CSU Ploieşti; cumulat simplu - Purice/ARDAF, Claudiu Stoica/MB, loan Gheorghiu/Petrom • dublu - MB Tg. Jiu, CSU Ploieşti, ARDAF; cumulat dublu - MB Tg. Jiu, ARDAF, Petrom • triplu - MB Tg. Jiu, Petrom, ARDAF; cumulat triplu - MB Tg. Jiu, ARDAF, Petrom Ploieşti • clasament general cumulat- MB Tg. Jiu 247 puncte, ARDAF 238, Petrom Ploieşti 198 • etapa a V-a, Ploieşti, 16, 17 mai • Cupa României - 779 iulie,' Mamaia •

Actuala ediţie de C;N. este, aşa cum subliniam şi după etapa a IlI-a, deschisă oricărui rezultat. Trei echipe depunîndu-şi serios candidatura la titlul naţional, MB Tg. Jiu, ARDAF Cluj şi Petrom Ploieşti.

îmbucurător'este faptul că Florin Purice rămîne neînvins în campionatul intern, şi cînd spun neînvins mă refer la faptul că.

Florin este invincibil în proba de simplu din aprilie 1998! Totîmbucurător este şi faptul promovării tinerilor în team-ul,ARDAF, cu etapa a V-a urmînd să debuteze Călin Dudaş şi Alin Oloşutean.

Demostene SOFRON

T E N I S

“ROLAND GARROS 2000 99

Luni, a debutat la Paris o nouă ediţie a marelui turneu de la "Roland Garros”. Este în fapt cel de al doilea din seria turneelor de grand şlem, după “Australian Open” de la Melbourne. Această ediţie a adunat la start (cu cîteva mici excepţii) cei mai în formă practicanţi ai sportului alb. Magnus Larsson şi Serena Williams au declarat forfait cu cinci zile în urmă. Andre Agassi este cîştigătorul de anul trecut. Yankeul este primul american care şi-a adjudecat toate cele patru mari “cruciade”: "Australian Open” (în două rînduri), “Roland

iAndre Agassi

P O L O

DINAMO BUCUREŞTI LA AL 32-LEA TITLU• CSM Ciuj-Napoca, locul V I •

Duminică, lâ bazinul Dinamo din Capitală s-a încheiat ediţia cu nr. 55 a pretenţios numitei Superligi la polo, cu succesul scontat al gazdelor, poloiştii din Ştefan Cel Mare. B ăieţii, pregătiţi mulţi ani de fostul internaţional Liviu Răducanu, au dominat întrecerea de la un cap la altul, fiind mereu în fruntea clasamentului, iar în cele două turnee finale, la care au participat primele 4 clasate, dinamoviştii n-au pierdut nici un joc. Pe locul secund, in extremis, a terminat Stfeaua, noua echipă (a cîtea?) construită de maestrul emerit al sportului Viorel Rus (clujean la origine), obţinînd o performanţă meritorie cu lotul tînăr de care dispune, fiind convinşi că în

viitorul campionat se va bate din nou pentru titlu. Crişul Oradea, echipa pregătită de Comei Gordan, a sperat pînă în ultima etapă, cînd a jucat cu Dinamo, la medaliile de argint, pe care, însă, pierzînd meciul, îe-au schimbat cu cele de bronz. Orădenii au o echipă de reală perspectivă (crescută în totalitate în ograda proprie), o potenţial candidată la laurii ed iţie i următoare. Echipa feroviarilor, Rapidul, n-a contat practic îh bătălia pentru podium. Să amintim şi de locul 6 obţinut de echipa clujeană CSM, loc mai mult decît onorabil pentm team-ul pregătit de Ovidiu Pocol, ştiut fiind că echipa se pregăteşte... pe uscat şi intră în apă îa Alba lu lia , ruşinea Clujului, tară bazin acoperit, continuînd de 7 ani! Prezentăm rezultatele com plete ale ultimului turneu, care au decis în totalitate configuraţia podiumului: Crişul - Rapid 4_4ţ Steaua - Dinamo 5-5, Rapid - Dinamo 4-7, Crişul - Steaua 5-8, Rapid - Steaua 4-7, Dinamo - Crişul 11-5.

(m.i.r.)

Garros", “Wimbledon” şi “Flushing Meadows”. Anul trecut, Agassi a triumfat la “Flushing Meadows” ş i’ a disputat finala la “AII England Crocket and Tennis Club”, pe scurt “Wimbledon”, (fiind învins de bunul său prieten, Pete Sampras). Turneul feminin a fost adjudecat de Steffi Graf: Aceasta a dispus în ultimul act de Martina Hingis, prima jucătoare care a reuşit să cîştige într-un singur sezon peste 3 milioane de dolari numai din premii. Graf şi-a trecut atunci în palmares al 6-lea titlu pe zgura pariziană şi cel de-al 22-lea al carierei (evident, adăugînd succesele din celelalte trei turnee de mare şlem, atît Ja simplu, cît. şi la dublu). în accepţiunea specialiştilor, finala din 1999 a fost cea mai

frumoasă a deceniului. Din păcate, germana Steffi Graf nu va participa (decît în calitate de spectatoare) la “Roland Garros”. Sperăm, evident, ca Andre Agassi să triumfe din nou! în acest an, pe tabloul masculin, Agassi este favoritul principal. La titlu aspiră, însă, şi Pete Sampras, Kefelnikov, Kuerten, Moya sau Corretja. Pete Sampras a disputat la Paris o finală în 1996. A fost, însă, învins de Kafelnikov. Sampras are în palmares o grămadă de titluri cucerite în turneele de mare şlem, dar îi lipseşte chiar "Roland-Garros"-ul, turneu pe care nici marele campion german, Boris Becker, nu şi l-a adjudecat vreodată. Kuerten a triumfat de curînd la Hamburg şi are toate motivele să spere la (re)cucerirea Parisului. Brazilianul, poreclit “Guga”, a cîştigat competiţia în calitate de outsider în 1997, primind mult rîvnitul trofeu din mîiniie suedezului Bjom Borg. Moya nu a cucerit “zgura" franţuzească dar, fiind un specialist al suprafeţei, mulţi pariază pe succesul barcelonezului. Corretja l-a învins chiar pe Moya într-o finală din 1998, primind trofeul din -mîiniie celebrului fotbalist Edson Arantes Dos Nascimentos sau, pe scurt, Pele. Evident că surprize pot apărea oricînd (altfel ce farmec ar mai avea acest joc). Nu putem uita că mai participă, printre alţii,Goran IvaniseVic, Michael Chang, Tim Henman, Greg Rusedski, Thomas Enquist, Patrick Rafter, Mark Phillippoussis, Marcelo Rios, Hicham Arazi etc. etc.

Prezenţa românească la ediţia din acest an a “Roland Garros” este destul de'subţire. Andrei Pavel (care a cîştigat de

curînd turneul de la “St. Poelten") este cel mai în formă tenisman român, prin urmare pretenţiile sînt ceva mai ridicate. In comparaţie cu Adrian Voinea (care parcurge o perioadă mai neagră), Pavel a fost avantajat de tragerea la sorţi. în primul tur se va duela cu Albert Portas, tenisman învins de Pavel în semifinalele turneului de la “St. Poelten”. “Perugianul” va avea o misiune dificilă în faţa lui Michael Chang, adversarul pe care sorţii i l-au hărăzit. Este reeditarea "sfertului" de finală din 1995, atunci cînd Voinea a

pierdut la american după ce l-a trimis acasă pe Boris Becker. Chang a disputat finala în 1995, pierdută după cinci seturi în dauna austriacului Thomas Muster.

Pe tabloul feminin, în mod normal, atît Dragomir, cît şi Spîrlea şi Cătălina Cristea nu ar trebui să întîmpine probleme în faţa adversarelor din primul tur., Ruxandra Dragomir o va întîlni pe Katarina Habsudova (Slovacia), Irina Spîrlea pe M. Marrero (Spania) şi Cătălina Cristea pe A. Gersi (Cehia).

Cristian FOCŞANU

^ M e m e n to30 m ai

• Victorie preţioasă obţinută dei fotbaliştii români acum 35 de ani, în 1965, în cadrul preliminariilor Campionatului Mondial - 1966.-La Bucureşti, într-un m eci arbitrat de germanul F riedrich Kopke, selecţionata României a dispus, după o mare luptă, cu 1-0 de redutabila ech ipă aC eh o slo v a c ie i, prin golul marcat de Viorel Mateianu în min. 34. Neuitatul şi regretatul înaintaş, fost coech ip ier al “Şepcilor-roşii” la începutul anilor ’60, era legitim at pe vremea aceea Ia “bancarii” bucureşten i, adică la“Progresul”. Iată selecţionatele celor două ţâri: ROM ÂNIA: Hajdu - Popa, Hălmăgeanu, Dan Coe, Greavu - Gergely II I , N ico la e G eorgescu - P ârcă lab , M ateian u , Sasu , Sorin A vram .CEHOSLOVACIA: Schroiff- L ala , H o rv â th , P op lu h âr, Bomba - Geleta - Masopust - P o sp is il , S tra u ss , M asek , Valosek. A fost cea de a doua victorie a României în cadrul

. “preliminariilor”.‘ LASZLO Fr.

GIMNASTICA O p ţiu n i p e n tru S y d n e y

DAN GRECUAR UN C Ă M Ă N U ŞA

>Destoinica şi talentata trupă a fostului campion

mondial Dan Grecu a izbutit, în Europenele derulate în weekend la Bremen, un bilanţ de senzaţie: argint Ia echipe (deşi evoluţia formaţiei tricolore a fost una de aur, cum au mărturisit-o mai mulţi oficiali prezenţi la întreceri), bronz Ia

, individual compus prin Marian Drăgulescu şi 3 medalii de aur în concursul pc aparate:Marius Urzică în proba unde n-are rival: cal cu minere, Drăgulescu la sol şi... rezerva loan Suciu la sărituri, el fiind, de altfel, singurul gimnast din concurs care a efectuat două sărituri dc nota 10. Un bilanţ menit să uimească - şi sâ fie gelozit totodată - pînă şi dc omonima noastră feminină, aflată pînă ieri Ia cu totul altă altitudine faţă dc cea a băieţilor!

- ns.d.-

Soare pe sem icercul rom ânesc

RAPID A ADUS CUPA ORAŞELOR IN GIULESTIDupă victoria cu 30-25 în manşă de la

Bucureşti, Rapidul a izbutit, duminică, în returul disputat pe terenul danezelor de la Randers, egal la 26, revendieîndu-şi astfel - cu autoritarul scor total 56-51 - Cupa Oraşelor. Performanţă ce onorează nu doar trupa ce a repurtat-o şi, prin extensie, tot handbalul nostru feminin, ci întreg sportul românesc.

Cum au decurs ostilităţile în Danemarca a văzut-o tot românul care află în sport principala (ori ultim a?!) redută morală: gazdele au pomit-o decis, izbutind în min. 16 un avans de 3 goluri (6-3); pe care însă nu-1 vor păstra decît 5 minute. Fiindcă Rapidul, tot mai eliberat de temeri şi inhibiţii, egalează la 9, după care conservă starea de echilibru pînă la pauză (12-12). Cînd,

privindu-se în ochi, fetele lui Mărgulescu şi-or fi zis: “Astea nu-s cu nimic peste noi, chiar dacă au terenul şi sala de partea lor. Aşa câ...”

Aşa că, imediat după reluare, Rapidul preia conducerea (prin golul şocant al falsului pivot Alina Dobrin) pe care, lăudabil, n-âvea s-o mai cedeze niciodată, obligînd conglomeratul danezo- germano-norvegiano-maghiaro-olandezo-bielorus să înoate, disperat, după egalare. Singura variantă pe care imperiala Cristina Dogaru şi argintul viu numit Elena Iorgu au lăsat-o, duminică, în marea finală europeană, mesagerei din ţara campioanei mondiale ’97 şi campioanei olimpice en-titre! Sâ se fi'întors, oare, roata istoriei?

Nusa DEMIAN

1 2 m r .“COCOŞII” AU MINCAT FRUNZE DE STEJAR”!f i

• R O M Â N IA - FRANŢA 2 0 -6 7 ! ! ! •Reprezentativa de rugby a României, antrenată de

neozeelandezul John Philip, a-fost surclasată de vice-campioana mondială. “C ocoşii” au ciugulit absolut tot, jucînd curat, pe o temperatură de cuptor. Francezii au fost lipsiţi de aportul cîtorva titulari (altfel scorul ar fi devenit astronomic). Dominici a marcat cele mai multe puncte pentru reprezentativa “Frazei de stejar”. Urmează o pauză pentru naţionala României, una binevenită după “pumnii” încasaţi duminică pe Stadionul “Dinamo”. Franţa a făcut un antrenament cu public, unul foarte reuşit.

Cristian FOCSANU

1 d o la r S U A - 2 0 .6 5 1 iei 1 E U R O - 1 9 .1 6 7 le i

L L Q ) _ L L L c l1 g A U R - 179.563 lei

i i i « Iii

i c a n d a l u l d e i a F U I i a p r o p o r ţ i i

^ ^ ^ P i ' ‘“ ai 'eP^t®a*e4,a|M I|într-un^m od^cîtJm ai0Pe^ ! f # ’i t,? hsPare” ^ dresa^ “ Fmea^fefie^ înaintatăPrbcuroruIuigeneraUpreşedinteluiSeniatuiuilialGomisiei

Predecesorul Io an e i V las

a preluat conducerea S O V Invest

Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM) a avizat, ieri, numirea lui Marian Petrescu în funcţia de preşedinte, director general al SOV Invest, administratorul Fondului National de Investiţii (FNI).

Adunarea Generală a Acţionarilor de la SOV Invest a decis, vineri, destituirea din funcţia de preşedinte al societăţii a Ioanei Maria Vlas şi numirea unui nou preşedinte, care va deţine şi funcţia de director general.

Marian Petrescu va prezenta, vineri, CNVM o propunere referitoare la strategia de redresare a Fondul Naţional de Investiţii (FNI).

Petrescu a declarat că în cadrul şedinţei de la sfîrşitul săptămînii cu reprezentanţii CNVM va prezenta şi două situaţii: una privind starea reţelei teritoriale şi alta referitoare la evoluţia titlurilor emise/ răscumpărate.

Petrescu afirmă că depunătorii "vor primi înapoi bani' în cazul în care iau decizia de a se retrage din fond, dar nu a putut preciza dacă vor primi întreaga sumă sau numai o parte din aceasta. 'Suma va fi stabilită numai după ce vom cunoaşte situaţia exactă'.

Petrescu afirmă că noua

conducere va da dovadă de o transparenţă totală, lucrînd sub supravegherea CNVM, comisia avînd un birou în sediul SOV Invest.

Marian Petrescu a mai deţinut funcţia de administrator la SOV Invest în perioada aprilie 1997- iunie 1998, cînd "Gelsor" era acţionar la SOV fnvest.

stat, iar plasamentele instituţiei sînt sigure. El a arătat că şi CEC a pierdut bani, urmare a faptului

; că -a fost acţionar la FNI.Liviu Marica le-a cerut

investitorilor FNI să aştepte rezultatele anchetei care va fi efectuată de CNVM, Parchet şi Ministerul de Internet -

CEC deţine 20% din acţiunile Sov Invest, societatea de administrare a FNI. Oficiali ai Sov Invest au susţinut că CEC trebuie, în baza unui contract,. să asigure returnarea sumelor investitorilor de la FNI.Valabilitatea contractului a fost infirmată de CEC, de autorităţile guvernamentale, inclusiv de ministrul Finanţelor.

P le c a re a d in ta răa preşed in te i

SO V In ves t a fost

pentru a evita 'apariţia unor incidente, a spus ministrul'de Interne. .

A p ro x im a tiv 2 0 O d e in v e s tito r i la

F N I a u p ro te s ta t în fa ţa s e d iu lu i

c e n tra l a l CECAproximativ 200 de investitori

la FNI au blocat, ieri, Calea Victoriei din Bucureşti, în faţa sediului central al CEC, cerînd acestei instituţii să le retumeze banii în baza contractului încheiat cu FNI.

Majoritatea celor prezenţi sînt oameni în vîrstă şi pînă acum nu s-au înregistrat incidente, clădirea CEC fiind păzită de jandarmi.

Preşedintele C E C ,: Liviu Marica, le-a spus unor reprezentanţi ai investitorilor că între CEC şi FNI contractul era nul din mai multe puncte de vedere. Marica a precizat că acest contract nu se găsea în evidenţele CEC şi a primit o copie de la CNVM.

Liviu Marica a susţinut că, în prezent, toate filialele CEC operează şi a precizat că toate depunerile sînt garantate de

In v e s tito r ii la F N I a u m a n ife s ta t si în

f a ţ a B N R

p e rfe c t le g a lă ...Ioana Maria Vlas, fosta

preşedintă a SOV Invest, (administratorul FNI) a părăsit România în data de 22 mai a.c., pe la punctul de trecere frontieră Vama Veche, în condiţii legale, întrucît, în acel moment, nu fusese înregistrată nici o solicitare sau informare a unei autorităţi în baza căreia să se impună întreruperea călătoriei, se arată într-un comunicat de la Biroul de presă al Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră.

Ioana Maria Vlas a fost dată în urmărire prin Interpol, cercetările Poliţiei privind situaţia economico-financiară a Fondului fiind încă în curs de desfăşurare, a informat IGP.

Cei aproximativ 200 de investitori la FNI 'care au manifestat, ieri dimineaţă, In faţa sediului central al CEC, s-au deplasat în.faţa sediului BNR, unde au scandat “Vrem banii înapoi!" şi “Hoţii şi golanii ne-au furat toţi banii!’’.

Purtătorul de cuvînt al BNR, Mugur Şteţ, a discutat cu un grup de reprezentanţi ai investitorilor de la FNI, arătînd că BNR nu răspunde pentru contractele comerciale încheiate de bănci, iar fondurile deschise de investiţii nu sînt nici reglementate şi nici supravegheate de această instituţie. El a spus că Poliţia şi Parchetul urmează să analizeze modul în care au fost investiţi banii depuşi la FNI. După această discuţie un' grup de aproximativ 100 de investitori FNI, însoţiţi de poliţişti şi jandarmi, a decis să se îndrepte spre sediul Guvernului pentru a protesta. Unii manifestanţi, în special cei în vîrstă, au renunţat să se mai deplaseze la sediul Guvernului.

Aci fost recu p era te zece m ilia rd e de ie i

re tu rn a te p re fe re n ţia l unor

d e p u n ă to r i la F N IMinistrul de Interne,

Constantin Dudu lonescu, a declarat^ duminică, cum că poliţiştii au recuperat zece miliarde de lei din fondurile FNI, bani care au fost retumaţi unor depunători, în mod preferenţial, după ce activitatea Fondului a fost suspendată.

Dudu lonescu a afirmat că are informaţii potrivit cărora printre depunătorii care şi-au recuperat preferenţial banii de la FNI se numără şi ofiţeri ai Ministerului de Interne. El nu a precizat numele vreunuia dintre aceştia şi nici sucursalele FNI din sudul ţării care âu restituit sumele. Ministrul a declarat însă că lista acestora va fi făcută publică după finalizarea cercetărilor, aşa cum s-a întîmplat şi în cazul creditelor luate de Ja Bancorex.

Poliţia şi jandarmii vor asigura în continuare paza sediilor FNI,

N ico la e V ăcăro iu susţine câ P D SR nu s-a a f la t la o rig in ea

prăbuşirii F N IVicepreşedintele PDSR,

Nicolae. Văcăroiu, a respins acuzaţiile potrivit cărora opoziţia şi implicit PDSR s-ar afla la originea prăbuşirii FNI, apreciind că astfel de afirmaţii sînt “aiureli”. “Dacă în privinţa băncilor, algoritmul politic a creat debandadă, nu înţeleg ce treabă are FNI cu politica. De aici pînă la a implica PDSR este mult”, a spus Văcăroiu. El â arătat că BNR, Mugur Isărescu şi CNVM âr trebui să calmeze populaţia şi să nu lase lucrurile “la voia întîmplării”, pentru că acest sector este cel mai sensibil şi “orice zvon creează o stare de panică în masă”.

Totodată, preşedintele PDSR, Ion lliescu nu exclude posibilitatea ca "scandalul FNI să fie un nou scenariu" creat de actuala putere cu scopul amînării alegerilor generale. -

Ţ ă ră n iş tii rep lică ...Referindu-se la cazul FNI,

preşedintele PNŢCD, Ion Diaconescu, a arătat că ministrul de Interne, Constantin Dudu lonescu, “are dreptate” cînd afirmă că în spatele acestei crize s-ar afla manevre politice ale opoziţiei. “Toţi ne-am gîndit la asta", a spus Diaconescu, precizînd că această criză de la FNI a apărut în toiul bătăliei electorale, ca o reacţie la dezvăluirile din cazul Adrian Costea. El a arătat că există informaţii conform cărora situaţia de.la FNI a fost “provocată artificial" de retrageri masive de fonduri şi de apariţia zvonului că “ceva nu este în regulă" cu acest fond de investiţii şi a conchis că toate acestea “echivalează cu o manevră”.

Românii sînt tot m ai receptivi Ia ideea de asigurare

"Interesul faţă de oferta pieţei asigurări de viaţăde asigurări de viaţă este în

creştere în România", a declarat Violeta Ciurel, directorul "Nederlânden Asigurări de Viaţă România', cu prilejul emiterii poliţei pentru cel de al 100.000-lea client al companiei. Faptul este demonstrat de creşterea cu 62,8 la sută a ratei de încheiere a poliţelor în primele 5 luni ale acestui an faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut.

Din studiul realizat de “Nederlânden" rezultă că românii preferă formulele combinate de asigurare şi investiţie sau acumulare celor de asigurare ţie viaţă dasice/ simple, proporţia celor care încheie astfel de contracte complexe cu “Nederlânden" fiind de 60 la sută din numărul total de clienţi.

"Nederlânden Asigurări de Viaţă România" S.A. are un capital de 231,9 miliarde de lei (20,1 milioane USD), o cotă pe piaţă de 45,7 la sută şi o reţea teritorială de 60 de birouri (agenţii şi sateliţi). (C.N.)

SCRISOARE DESCHISACătre, DOMNUL Nicolae Cristinel Olăneanu-

actionar al S.C. FARMEC S.A.urmare din pagina 1

‘ Pe ce se bazează oare dl Olăneanu cînd afirmă peste tot că'fabrica se afiă în pragul falimentului, că oamenii ar fi conduşi de către nişte administratori perfizi care nu urmăresc alt scop decît scăderea drastică a profitului, agravarea situaţiei economice, cu alte cuvinte n-au altă treabă decît să-şi ridice mulţimea în cap?! Desigur, aceste date sînt însoţite de cifre, şi procente culese cu grijă de către “agenţii” domniei sale, dar nu din documentele oficiale ale fabricii, ci din “surse sigure”. Din postura unei aşa- zise victime, căreia nu i s-a permis să-şi adjudece procentul majoritar al acţiunilor, dl Olăneanu afirmă că este împiedicat să îmbunătăţescă “coordonata socială".,“stabilitatea locurilor de muncă", sau “crearea de noi locuri de

✓”*

s- în această seară, la Tele Europa Nova,

| S t r o p i r i l e d e s e z o nw Fiecare an agricol pe lingă inundaţii, furtuni sau secete, se confruntă şi cu atacurile de boli şi dăunători, care distrug, în mare parte, recoltele gospodarilor. Dacă urmăriţi emisiunea “Chemarea pămîntului’’, din această seară, la ora 18,00, veţi avea ocazia să primiţi sfaturi competente în domeniul protecţiei plantelor, de la dl ing. Horea Ghibu, directorul Direcţiei Judeţene de Protecţia Plantelor şi Carantină Fitosanitară Cluj. Realizatoarea Nicoleta Tăranu invită la dialog top telespectatorii interesaţi de tehnologiile modeme în agricultură.

muncă". Toate aceste promisiuni (fără susţinere reală), ameninţări, presiuni de tot felul, făcute de un acţionat, au dus la crearea unei atmosfere apăsătoare în rîndul acţionarilor şi membrilor de sindicat, oamenilor fiindu-le indus un sentiment de teamă, neîncredere, simţindu-se, într-un cuvînt, frustraţi şi denigraţi.

Cu toate acestea, prin aportul întregului colectiv al Farmec-ului, s-a obţinut pe primele patru luni un profit net cu 137,41 la sută mai mare faţă de anul trecut şi un volum al desfacerilor cu 133,84 la sută mai mare faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Toate acestea fără contribuţia d-lui Olăneanu.

Ce ar fi fost astăzi Farmec-ul fără conducerea fermă a domnului'director Turdeanu sau a doamnei director Lucăcel şi, desigur, a celorlalţi specialişti

. care conduc destinele acestei fabrici?

Rezultatele financiare demonstreză cfar că Farmec-ul nu se află nici pe departe într-o stare economică gravă, ci, dimpotrivă, în ultimii 5 ani se află pe locul 1 pe judeţ şi pe locul 4 pe ţară, realizînd pe primele 4 luni ale acestui an performanţele economice pe care le-am arătat deja, toate acestea într-un climat economic foarte dificil.

Aceste afirmaţii sînt dovedite prin bilanţul contabil, publicaţiile Camerei de Comerţ şi Industrie

Cluj, precum şi revistele naţionale “TOP 5000“. Aceste lucruri sînt bine cunoscute atît de acţionari', cît şi de membrii

- de sindicat, fiind prezentate pe larg în Adunarea Generală a Acţionarilor. . -

“Coordonata socială" şi “stabilitatea locurilor de muncă" existente la care se referă permanent dl Olăneanu şi care, după părerea “imparţială" a domniei sale, ar fi într-un grav

.deficit, se concretizează prin: majorarea salariilor de bază cu 50-55 la sută pe parcursul derulării Contractului Colectiv de

. Muncă din care creşterea cu 30% se aplică începînd cu data de 1 mai 2000; introducerea bonurilor de masă; acordarea unei prime de vacanţă la plecarea în concediul de odihnă, în valoare de 1.300.000 lei net - sumă fixă indiferent de structura personalului;

..inexistenţa datoriilor restante . către furnizori şi creditori; achitarea integrală şi la timp a tuturor obligaţiilor legale faţă de Bugetul Statului. Toate acestea în condiţiile în care multe fabrici nu-şi pot plăti nici măcar salariile de bază.

Ce ar fi vait acest domn "bine intenţionat” din Bucureşti? -

Ca Farmec-ul să producă doar 30-40 de produse şi nu 400, cît produce azi (aşa cum se exprima Domnia Sa într-o şedinţă a Consiliului de Administraţie, pe vremea cînd era membru al acestuia) şi, bineînţeles, ca urmare a acestui lucru, fabrica să lucreze cu 10% din capacitate şi cu 10-20 % din numărul de salariaţi existenţi? Sau poate ar fi vrut doar să cumpere Farmec-ul la un preţ

derizoriu, ca apoi să-l vîndă în condiţii avantajoase pentru el?!

în calitatea mea de preşedintă a Sindicatului Liber din cadrul S.C. FARMEC S.A., m-am gîndit mult înainte de a aşterne pe hîrtie această poveste urîtă a luptei unui om,

■ căruia legile democratice îi dau .. dreptul de a se crede un veritabil

capitalist doar pentru faptul că are mulţi bani (2.562.458 $ fiind cîştigaţi prin dividende şi alte facilităţi doar de la Farmec, pornind de la o sumă de 343.240$ investiţi la privatizare). Păcat că această luptă o duce împotriva unui întreg colectiv care, cîndva, l-a investit cu multă încredere, în loc să-şi folosească banii pentru o cauză nobilă. Probabil că pe unii oameni, beţia succesului îi poartă pe culmi prea înalte, ameţitoare, căci, altfel, nu se explică dorinţa de a face rău cu orice preţ şi prin orice fel de mijloace unora dintre noi.

După toate acţiunile şi manevrele pe care le-a

, întreprins şi pe care continuă să le întreprindă, dl Olăneanu nu se bucură de încrederea membrilor de sindicat şi nici a acţionarilor. Chiar dacă sînt oameni obişnuiţi, ei trudesc pentru a-şi cîştiga existenţa şi nu pot fi înşelaţi. .

Oameni “de bine”, aidoma d-lui Olăneanu, vin tocmai din Bucureşti pentru a ne arăta că nu muncim nici bine şi nici cu folos şi caută să ne convingă că am putea fi mai fericiţi doar cu sprijinul său.

îmi pare rău pentru D-voastră D-le Olăneanu, dar noi sindicaliştii nu te vrem! " "

(P)

Zvonurile roiescin jurul BCR

* Potrivit declaraţiilor d-lu i Ionel Trestian, d irec to r ad junct al sucursalei Cluj a Băncii C om erciale Rom âne, valoarea retragerilor efec tua te ieri, la nivel local, de către deponenţii persoane fizice nu este a b so lu t delocîngrijorătoare, iaratmosfera de la bancă a fo st destul de calmă *

Conducerea BănciiComerciale Române poate onora toate plăţile şi nu se confruntă cu probleme în privinţa lichidităţii, solvabilităţii şi a numerarului, a declarat Cornel Cojocaru, purtător de cuvînt al BCR.

“Noi ne onorăm plăţile şi nu ne facem probleme. Probleme ar trebui să-şi facă acei clienţi care dau crezare zvonurilor răspîndite cu rea - credinţă", a precizat Cojocaru. Oficialul BCR apreciază că situaţia de la Sibiu se datorează manipulării populaţiei de către forţe, interesate, să producă panică.

Cîteva sute de sibieni s-au- prezentat, ieri, la sediul Băncii Comerciale Române din oraş, solicitînd recuperarea .banilor depuşi,'după ce, sîmbătă, pe geamurile sediului băncii a fost afişat un articol din Evenimentul Zilei, cu titlul "Tentativă de destabilizare a BCR”. Potrivit articolului, consilierul'premierului, Adrian Vasilescu, a declarat că “în ţară există persoane necunoscute care dau telefoane acasă depunătorilor la BCR, îndemnîndu-i să scoată de urgenţă banii depuşi la bancă, . pe motiv că aceasta ar intra în faliment".

Banca Comercială Română poate să facă faţă oricărei situaţii legate de eventuale retrageri de depozite, a declarat Adrian Vasilescu, consilier al prim-ministrului, comentînd faptul că în ultimele zile au apărut persoane care dau telefoane acasă depunătorilor la BCR, îndemnîndu-i să-şi retragă depozitele de la bancă, pe motiv că aceasta ar putea intra în faliment. •■ "Depunătorilor le dau toate

asigurările că nu se va întîmplă' absolut .nimic. BCR este una dintre cele mai solide bănci din ţară şi chiar dacă ar fi să se înmulţească zvonurile, ele nu-şi" vor putea atinge efectul. Banca are un portofoliu complex, titluri de stat, lichidităţi şi poate să facă faţă oricărei situaţii; nu există nici cel mai mic pericol de a se produce un accident nedorit la BCR", a spus Vasilescu.

“Sediile BCR au fost deschise şi sîmbătă, tocmai pentru ca oamenii să se poată lămuri care este situaţia, iar cine ar fi dorit să-şi retragă banii să o poată face. Banca nu s-a ascuns în spatele gratiilor şi nu s-a prevalat de faptul că fiind sîmbătă ar fi putut să nu-şi deschidă sediile”,, a precizat consilierul.

Referindu-se, prin comparaţie, la cazul Fondului Naţional de Inyestiţii, consilierul prim- ministrului a amintit că spre deosebire de fondurile deschise de investiţii, unde sumele investite nu sînt garantate, depozitele din bănci sînt garantate în limita unui anumit plafon. “Oamenii trebuie să ştie că pînă la 54 milioane de lei, depunerea individuală într-o bancă este garantată în proporţie de 100%. Ei trebuie să judece înainte de a acţiona, adică să cunoască exact dacă locul unde îşi depun banii este sau nu asigurat de către stat", a subliniat Vasilescu. (A.T.)

r a r a ) C J a r a

IS -ntr Dtmtnnsocfctite Stctium piaţa VN hcH. v „ Da«. h , Min. Prntfd. Nr.ici Vsltebbfbil

Cjfe«ofbl(25$oeietri)

ALR* AtfiO SLATINA TOTAL auoo 170000 0.0 169000 170000 169000 169,727 289 49,051,000

ARC* arctic GĂIEŞTI TOTAL 1MQ 990 *1.0 1000 1020 990 . 1,001 27,084 27,101,360

ASP RAFINARJA ASTRA ROMANAnof TOTAL 'KX» 700 •2.8 700 720 700 702 5,822 4,087,400

ATB* ANTIBIOTICE IAŞI TOTAL 100C 760 -4.9 820 620 780 800 15,069 12,062,200

ICO' A20MURES TG. MUREŞ TOTAL 10» 620 -1.6 620 620 620 620 M.SW 9,238.000

CMP* GOMPA SIBIU ' TOTAL 1000 425 0.0 425 425 425 425 100 42,500

OAC* AUTOMOBILE DACIA PITEŞTI TOTAL 1000 530 0.0 530 550 530 537 223,018 119,785,015

EU ELECTP.OAPARATAJ BXUPEST TOTAL 1000 640 00 640 • 860 840 847 66,608 56,429,640

EXC EXCELENT BUCUREŞTI TOTAL- 1000 790 -13 780 790 780 788 1,738 1,369,640

INX OTELJNOX TARGCVISTE TOTAL .25000 18500 5.1 17600 18500 17600 18,042 240 4,330,000

NVR C. N: P. R. NAVROM GALAŢI TOTAL 25000 4250 0.0 0 0 0 4,100 79 323,500

0IL Oii TERMINAL CONSTANTA TOTAL 10QC 390 0.0 0 0 0 370 37 13,690

OLT OLTCHIM RM. VALCEA TOTAL 1QQ0 367 0.6 366 385 356 374 - 33,260 12,443,790

PCI* P0LIC0L0R BUCUREŞTI TOTAL 1000 2700 ■6.9 2600 2800 2700 2,746 6,583 18,079,300

RBR RULMENTUL BPASOV TOTAL 1000 155 2.7 162 162 155 156 22,290 3,476,400

TBM TURB0MECAN1CA BUCUREŞTI TOTAL 25000 12000 0.0 0 0 0 13,000 , 40 520,000

TER* TERAPIA CLUJ NAPOCA TOTAL ' 1000 1010 1.0 1010 1010 10CO 1,010 86,716 87,565,000

TLV BANCA TRANS1LVANIA aw wm* TOTAL 1000 1540 •25 1580 1590 1540 1,567 186,634 292,410,650

Total , 690,507 693,329,495

Socfetatf de investiţii Financiare

Smb Dfriwnirv sec «fete S«twr» pata VN hch. Vsr Dese. fax. Min. Prflttd. Nr.icl VsLfebbflri)

SIF 1 S.I.F. BANAÎ-CRJSANA ARAD TOTAL. 1000 453 -3.8 443 490 443 484 1,035,933 501,042,550

SIP5 jS.I.F OLTENIA CRAIOVA TOTAL 1000 520 .. 0 510 540 510 530 913,522 484,555,250

SIF4 S.f.F. MUNTENIA BXURcSTI TOTAL m 560 -82 560 630 550 578 580,066 335,356,650

SIF3 SIF.TRANSILVANIA BPASOV TOTAL 1000 600 -4.B 620 650 600 611 1,886,950 1,153,021,570

S1F2 is.l F. MOLDOVA BAGAU TOTAL 1000 322 • -S 321 360 321 343 • 866,566 296,875,467

Total SIF

ALH ALIMENTARA CLUJ NAPOCA • TOTAL 1000 500 00 500 500 500 500 2,000 1,000,000

AÎ.1Q AMONILSL03O2IA ' TOTAL. 1C0C 185 -7.0 185 185 183 185 . 3.500 647,500

APC- VAE APCAROV BU2A.U TOTAL 1000 310 ■31 3M 320 310 311 10,869 - 3,379,700

BRC. BERCENI BXURESTi - TOTAL 1000 73Q -110 800 600 730 765 • 6,000 4,590,000

BRM 6ERMAS SUCEAVA TOTAL 7000 3550 0.0 3550 3550 3550 3,532 469 1,656,500

CAS CASIROM TURDA TOTAL 1000 229 14.5 200 229 200 205 3,206 659,000

CPL CARMETAPLAST DEVA TOTAL 25000 20300 12.8 18000 20300 18000 18,418 1,100 - 20260,000

CRB CARBID-FCX TARNAVENI TOTAL 1000 323 16 326 326 325 325 4,300 1,357,800

EPN EMA PIATRA NEAMŢ TOTAL 1000 730 -1.4 730 730 730 730 1,000 730,000

FOR FORAJ SONDE CRAIOVA • TOTAL 1000 460 -1.1 460 460 460 460 8,700 4.002,000

FTN FORTUNA BXURESTI TOTAL 25000 12000 00 0 . 0 0 10,200 _ 160 . 1,632,000HTR HITROM VASLUI TOTAL 25000 10500 •8.7 10500 10500 10500 10,500 K» 1,050,000IHT INTERNATIONAL SINAIA TOTAL 1000 13700 4.2 14600 15600 • 13700 14.373 12,471 179,245,600

PPL PRODPLAST BXURESTI TOTAL • 25000 44900 0.0 0 0 0 40,373 315 12,717,500SCO SICOMED BXURESTI TOTAL 1000 1900 0.0 1730 1900 1730 1,794 9,410 16,883,690SNT ŞANTIERUL NAVAL TULCEA TOTAL 25000 11000 0.0 11000 11000 11000 10,579 139 1,470,500STR STRATUSMOB BLAJ • TOTAL 1000 206 2.5 206 2C6 206 206 3.000 618,000STZ SINTEZA ORADEA TOTAL KX» 212 -1.4 212 212 . 212 212 ' 14,000 2,968,000TKR TOMIRIS IAŞI TOTAL 25000 4600 122 — 4700 4700 4600 4.675 . 400 1,870,000VAC PRODVINALCOCUJJ NAPOCA TOTAL 1000 960 6.7 900 960 900 902 2,496 2.254,200VES ves sighişoara * TOTAL 1000 450 5.9 455 455 450 450 2,600 1,170,500

Total categorii 9 tk

Total categoria 11 li exclusiv SIF)Oferta publtid»ctmpmr»bS£,A(iRASS.A.But>t»tl*TOTALGENERAL

SIM BOL S O C IETA TE CO M ERCIALĂ VARIAŢIE NR.TRANZACŢII

VO LU MTO TAL

VA LO A R ETO TA LĂ P R E Ţ MEDIU

S A t P S A L P R E S T - CJ -3 ,3 3 3 3 7 6 6 L 4 3 6 7 8 0 0 • 1 160 -N A P P N A P O L A C T - CJ 0 .0 0 1 1128 3 2 7 1 2 0 0 2 9 0 0S A N E S A N E X - C J -1 .9 6 3 .5 6 2 6 ! 2 8 1 3 0 0 0 • 5 0 0M E T X M E T E X - C J 2 0 .0 0 1 1 7 6 2 1 1 2 0 0 0 12000

C IT U C IM E N T U L *• CJ 2 5 .0 0 1 • 7 0 • 1 7 5 0 0 0 0 .-.25000 ..S T R D S T IC L A T U R D A - C J 2 .2 9 2 2 1 7 1 2 2 0 9 0 0 5 6 2 6

: A G G H A G R O M E C G H E R L A -C J 0 .0 0 . 1 ■ 2 3 5 2 . 1 1 7 6 0 0 0 5 0 0

G R A T ' G R U P 4 IN S TA LA ŢII - CJ -6 0 .0 0 1 9 2 5 3 3 3 0 0 0 36 0

. N AFA..P H A R M A F A R M (N A P O F A R M /:.

F A R M A C E U T 0 .0 0 1 1 5 5 7 9 0 5 0 5 1 0 '

M U C J M U C A R T C L U J -N A P O C A - C J -1 0 .0 0 1 4 0 7 2 0 0 0 180 0

T O P 1 5

m e t g

C R IZ

fT E R

F E R O

H A B E

G R IT

A C A R

A T P A

M O E X

S O C IE T A T E C O M E R C IA L Ă

F A B R IC A D E Z A H A R B O D B V

M O L D O P A N - B T

P U M A C B U C U R E Ş T I -B U

A L P R O M - O T

AsIgURaR^A R6MÂNh >cJ A S IR O M ____________

Ş A N T IE R U L NAVAL B R A IL A - BR

M E T E X -O B '

C R IZ A N T E M A C O M - BU

J U P IT E R - C T

F E R O N E R IA -A R

HABER-HO^G R IV IT A -B U

' A L B A C A R N - AB

A T H E N E E P A L A C E - BU

• M O B 1 T E X B U C U R E Ş T I - B U

N R . T R A N Z A C Ţ II

« 4 *-

V O L U MT O T A L

V A L O A R ET O T A L Ă

1 6 3 6 3 7 0 5 0 0

1 5 3 3 9 2 0 0 0 :

101014000

51768000483512004310670034876000 '

P R E Ţ M E D IU

500

3290

1 0 6 5 2 2

2100

s 3 ţaa . t c ş r t j y p onr. societăţi tranzacţionatenr. total acţiuni ..........Valoare totala tranzacţii .....INDICE RASDAQ ......-...... ........VARIAŢIA ZILEI ................VARIAŢIA PROCENTUALA..........

Informaţiilei - .................... . . .delaSTM IfiTERDEALER CAPITAL INVEST SJL, str. Constanţa nr. 7. Clal-Napoca TeL 433J12.,

■Sf Cnrsuri pe piaţa valutară? CIuj-Napoca,29.05.2000

- Ici -

5,283.037 2,770,852,487

D E N U M IR E AV A L U T E I

SimboiVariaţie

faţă de ziua precedentă (%)

CURSULIn l e i

DOLAR AUSTRALIA AUD 0.61 T 11832

DOLAR CANADA CAD 0.26 1 Ţ 13744

FRANC ELVEŢIA CHF 1.28 î 12225

COROANA DANEMARCA DKK 1.50 Ţ 2569

LIRA STERLINĂ GBP ’ 1.01 Ţ 30749

YEN JAPONIA JPY 0.31 Ţ 192.67

COROANE NORVEGIA NOK 0.96 Ţ 2302

COROANE SUEDIA SEK 0.84 | 2273

DOLARSUA ";:v USD Ţ 0.14'-; T.--L 20651

DST OST 0.48 Ţ 27099

EURO' EUR ;. ■; ; 1.49 .19167

( i :rsui4« ţărilor participante la EURO •• ■ . v-y

SHILÎNG AUSTRIA ATS 1.53 T 1393

FRANC BELGIA BEF 1.50 1' 475

:MÂRCA GERMANĂ : ' DEM".. • 149. ‘ '

PESETAS SPANIA ESP ' 1.50 T 115.2

MARCA FINLANDEZĂ FIM 141 T v 3224

fRANC FRANŢA FRF 1.49 Ţ 2922

lir ă Ir la n d a IEP 1.49 T 24337

lir a italia LIT 144 Ţ -9.9

GULDEN OLANDA NLG ' 1.49 T 8698

ESCUOOS PORTUGHEZ PTE 1.50 T 95.61

1 g AUR (preţ tn lei) 0.14 t 179563

C jsa de sch tirb v ' ~ ' 'USD" ‘vafufar* O t V c

l i MACROGROUP 20.900 " .21 .100 9.700 ^ 9 4 5 0 î

PLATINUM . , 20.900 ' 21.100 9.700 9 4 0 0

CAM BIO , 20.900 21.150 9.650 9 4 5 0

PRIMA 20.900 21.200 9.600 9.850

Sanen

Banc Posi . - 20.600 20.900 9.500 9.750

BRD * 20.500 20.730 9.646 9 4 5 4

BCR 20.550 • .2 0 .7 0 0 • 9-417 , 9.676

Transilvania 20.850 21.100 9.650 9 450

* Cursuri afişate la ora 13.00. La aceeaşi casă de schimb valutar, cursurile pot varia de la un punct de lucru la altul.

■ r ^ 7 ’r r w n : j l Lf . iliNULTIMjAISÂP1rĂMiNĂ#

* Cursuri BNR * lei •DATA EURO DEM GBP USD AU R

Marţi, 23.05 18.477 9.447 30.513 20.540 180.943

M iercuri, 24.05 18.762 9.593 30.472 20.553 181.817

Joi, 25.05 18.715 9.569 30.291 20.560 181.053

Vineri, 26.05 18.601 9.511 30.415 20.603 180.835

Luni, 29.05 18.886 9.656 30.442 20.623 179.320

C f " i T 1 1 : î j T I- 1 L E I- persoane fizice ■ % - persoane juridice - %

) U « 2(3^1,TN

4,294.179 17.178.700J300

6,064,787 2008,412,762Capitalizare buralara <mll lei) > 8 086 836Socletatl comerciale excluaiv SIF (mll lei) » 6 72S 570SIP (mii. toi) * 361 266B E T ROL. 5 3 0 .8 4 pun c te V a r ia ţie — -2 p un c te (-0 .3 8 % )B E T U S D — 1 9 3 .6 4 p un c te V a r ia ţie — -0 .9 9 p u n c te (-0 .5 1 % )

Capitalizare bursiere (USD) — 391 595 381Socletatl comerciale excluaiv SIF (USD) “ 325 677 713SIF (USD) — 65 917 668B E T -C ROL. — 4 9 0 .8 8 p u n c te V a r ia ţ ie — -2 .3 6 p u n c te ( -0 .4 8 % )B E T -C U S D ■ 1 99 .55 p u n c te V a r ia ţ ie * -1 .23 p u n c te ( -0 .6 1 % )

NOTĂ: La categoria a ll-'a sînt prezentate cele mai tranzacţionate 20 de societăţi

jflflS o c i e t ă ţ i d i n J u d e ţ u l C lu j:

B fin c l c o m e rc ia l* la vedera 1 Tun i 3 luni / 6 lu n i : 9 luni 12 lu n i

B C R * 10 3B 39 40 41 42

B R D . 10 ■ 35 37 < 36 39 4010 . 35 - 38 40 .5 41,5 46

B A (tf. r*vtxu»M) (d.lbi*)

9 41 41 42 42 429 40 40 - - -

s • B a n c P o « t“ ■ : -.9 i 40 - 41-- - ■ • 4 2 - r 4 3 •■•.44 •A L P H A B A N K

Bueuf«*tn 7 40 " 43 45 45 45

C a rp a tic a ■ . . 10..’ .; •- .4 6 . , - 4 5 v . 4 5 - . 4 5 •- ... 4 5 •T ra n s ilv a n ia 10 40 42 41 39 39

• R o m A n e a s c *** • - 10 38 . 40 -39 38 38v C E C 9 33 34 35 - 35

A L IA N Ţ A 10 - 47 . 46 49 50 51B .I.R . 10 42 45 46 47 47

< R O M E X T E R R A (d o b . v a ria b ilă ) ;10 " 4 0 ; •: 42 4 3 ' v : 4 4 '- " ’• 4 5 '

T U R C O -R O M A N Ă 5 40 40 37 37 37v V D A C J A -F E U X " . ■ ■ 8 , i 30 - 20 20 . 20

"Ion Ţ lr la c ” 36 38 39 39 41b ă n c i p o p u la ra • la vadara 1 lu n ă 3 lu n i - • 6 lu n i, : 9 luni 12 lu n i

N A P O C AIdee. flutluenM) 10 44 4 6 50 - 52

r S F IN X C O O P ; 14 .• • - 62 • .<■ 8 4 • • ;•T R E Z O R 10 58 60 65 -

C L U J ” ?,:■ 10 t 4 0 42 - • •••' « . . - ' •M fN E R V A 12 55 57 59 59 59

* dtbinda se capita izează; ' * cu plata dobînzli la expirare. No L : Modif

B in c i c o m e rc ia la la v a d e re 1 lu n i * 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 1 2 lu n i

B C R * 10 3 8 3 9 4 0 4 1 4 2

' B R D ** 1 0 3 3 3 5 3 6 : 37 - - 3 8

B A(Oob. ravttutbU) 9 41 41 4 2 4 2 4 2

B a n c P o s t* - 9 3 8 4 0 4 2 " . 4 3 , 4 5 .

A L P H A B A N K- (8. Bucurdftl) 7 4 0 4 3 4 5 45 4 5

C a rp a ltc a , . ; 1 0 - 4 4 . 4 0 - — 4 0 . . 4 0 r • 40.

T ra n s ilv a n ia 10 3 6 3 9 3 8 3 6 3 5

R o m ă n e a s c * * * 10 3 6 4 0 - 3 9 . 3 » 3 6

C E C 9 3 2 32 3 3 33 3 4

B .I.R . • .1 0 - 3 6 , 3 9 4 0 . . . 41 ' - 4 2 -

R O M E X T E R R A(dob. « » M U | 1 0 3 8 4 0 41 4 2 4 3

t u r c o - r o m A n A • 5 4 0 4 0 3 7 3 7 3 7 »

" D A C IA F E L lX " 9 3 7 3 5 3 4 33 3 2

" Io n Ţ lr la c " . - - 4 - 3 5 • 3 6 . • ' 3 8 36 . 4 0 .*

B ă n c i p o p u la ra la v a d a ra 1 lu n ă 3 lu n i 6 lu n i 9 lu n i 12 lunJ

N A P O C A(dob. nuchjarri») 1 0 ■' 4 0 * ' 41 " 4 3 ‘ 4 7

S F IN X C O O P 14 6 2 6 4 - -T R E Z O R , * 10 58 6 0 ^ ; 6 5 * ••«C LU J” 10 35 - 1 •

- persoane fizice - %B A N C A V a tu ta Văd an a 1 lu n ă 3 lu n i 6 Iu n ) 9 lu n i 1 2 lu n i

B C RD E M 3 - 3 ,3 3 ,7 - 4,1

U S D 4 4 ,7 5 5 - 5 ,2 5

; B R D .D E M 2 ,2 5 2A 2 ,5 2 ,6 2 ,6 5 2 ,7

U S D 3 4 ,1 5 4 25 4 ,4 4 ,5 4 ,6 5

B a n c P o s tD E M 2 ,2 5 - ' - 2 ,8 • 3U S D 4 - 4 ,8 • 5

. B . A g r ic o lăD E M 2 ,5 3 3 ,2 3 ,2 > 3 ,5 3 ,7U S D 4 5 ,2 5 ,3 5 ,5 5 ,5 5 ,8 5

Io n Ţ ir la cD E M 2 ,2 5 3 ,2 3 ,3 3 ,7 5 4 4 ,2 5

U S D 3,5 5 5 ,2 5 5 ,5 4 ,8 5 5 ,7 5

B .I .R . <D E M 3 .5 3 ,7 5 ■ 4 . 4 ,2 5 4 ,7 5 5U S D ■ 4 . 4 ,7 5 .5 ,'- 5 ,2 5 5 ,7 5 6

TransilvaniaD E M 2 ,5 - 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5

U S D 3 - 5 ,5 5 ,7 5 6 6 ,5

R o m â n e a s c ăD E M 3 . 3 3 ,2 5 3 ,5 3 ,7 5 4U S D 3 ,5 4 ,7 5 5 ,5 5 ,7 5 7

C a r p a t ic aD E M 2 .5 - 3 ,5 * 4U S D 3 - - 4 ,5 - 5 ,5

A L P H A B A N K . (B . B u c u r e ş t i )

D E M 2 2 ,5 2 ,5 2 ,5 2 ,5 ,2 .5U S D 2 . 5 5 ,5 5 ,5 5 ,6 6

T u r c o -R o m â n âD E M 1 4 4 ,2 4 ,5 - 4 ,7U S D 2 6 ,2 5 6 ,5 6 ,7 5 - 7,1

R o m e x te r r aD E M 3 3 ,2 3 ,3 3 ,5 4 4 ,2

U S D 3 ,5 . 5 5 ,2 5 ,4 5 ,5 5,6

"DACIA FELIX-D E M 2 2,5 2 ,5 3 3 3U S D 2 • . 3 3 3 ,5 4 . 4 ,5

persoane ju r id ic e - %BANCA Valuta Vedar» 1 lună 3 luni 6 luni o luni 12 luni

BCRDEM 3 - 3 J 3,7 - 4.1USD 4 • 4,75 6 - SAS

. BRD . r’- ' 'DEM 2.25 ' 2,4 ■' 2JS 2.6 2,65 ‘ 2 .7-USD 3 4,15 4JtS 4A 4A 4.65 .

' Banc PoetDEM 2,25 2,5 2A - 3USD 3 4 - 4 A 4A

B. AgricolăOEM ' 2,5 - '3 • 3 ^ 3 A ; ; 3 A 3,7USD 4 5.2 5.3 SA SA 5A5

Ion ŢlriacDEM 2 ^ 5 3 2 3,3 3,75 4 4 A 5USD 3.5 5 ^ 5 SA 5A SA 6

• b .i r . ;DEM •3 ■ ■ 3,5 -. 4 . - 4 A 5 4,25 4Au s o 3.5 “ s 6 . « A 6,75 7

TransilvaniaDEM 2.5 - 3 3AS 3.5 3,75USD 3 - 5A 5,75 6 6A

RomâneascăDEM - 3 , . 3 3 A 5 . 3,5 3.75 4USD 3,5 . 4,75 SA 5,75 - 6 7

CarpaticaDEM 2,5 - - 3.5 • - 4USD 3 - - 4 A - 5A

\ - ALPH A BANK . " (B. Bucureşti)

DEM 2. 2,5 'ZA 2 A 2.5 2 A: USD V 2 ■ ; , 5 SA • 5,5 SA 6

Turco-RomânăOEM 1 4 4A 4 A - 4.7USD - 2 6^ 5 6 A 6.75 - 7,1

Romextarra ' :DEM 3 3J2 3,3 3 A •. 4 4 AUSO :,;:3.5;x:r SA ■ 5.4 • . 5.5 5.6

"DACIA FELIX"DEM ':~':2 3,5 3A 3A 4 •. • 4 ..

, USO 2 ■ ;■ : 4 ■ ■ . ■ 4 . * • * - 4A

NOTA: Suma minimă penlru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cent, precum şi comisioanele percepute diferi m funcţie de bancă

322........ 4.268.314 ......... 5.652.412.125 LEI.................697.28 PUNCTE.......... -5.66 PUNCTE -0.81%

Agenţii economici nu vor mai plăti taxe vamale pentm importul de tehnologie

Ministrul de Finanţe, Decebal Traian Remeş, a anunţat că, în şedinţa de joi, Executivul va adopta un act normativ care prevede scutirea agenţilor economici de la plata taxelor vamale pentru importul de tehnologie, prevedere care va fi aplicată de la.1 iulie a.c. • .

Remeş a precizat că vor fi scutite de taxe vamale doar importurile de tehnologie care vor fi folosite direct în procesul de producţie. “Pe lîngă unele utilaje, unii vor încerca să aducă şi automobile din import fără taxe vamale, pentru a se plimba cu ele directorii. Acestea nu vor fi scutite de taxe decît dacă maşinile vor fi folosite la taximetrie, adică să producă", a spus Remeş.

El a mai spus că vor fi scutite de taxe vamale şi materiile prime care vor fi prelucrate de utilajele importate. O altă categorie de bunuri care vor intra sub incidenţa reglementării va fi cea reprezentată de utilajele agricole importate.

Ministrul Finanţelor a apreciat că, în acest mod, statul va cîştiga, întrucît se vor crea locuri de muncă, se va obţine profit şi se va investi în spaţii pentru tehnologia importată.

Salariul mediu nominal net a crescut cu 12 la sută

Salariul mediu nominal brut pe economie a fost, în luna aprilie, de 2.838.364 lei, iar salariul net a fost de 2.135.867 lei. Comparativ cu luna martie 2000. salariul mediu nominal brut a crescut cu 14,1%, iar salariul mediu nominal net cu 12%.

Cele mai mari cîştiguri salariale medii nominale nete s-au înregistrat în următoarele sectoare: activităţi ale instituţiilor financiare şi bancare - 6.818.780 lei, activităţi de asigurări şi ale caselor de pensii, cu excepţia celor . din sistemul public de asigurări sociale - 5.895.295 lei, industria tutunului - 5.691.645 lei, transporturi aeriene - 4.912.345 lei, producţia, transportul şi distribuţia de energie electrică şi termică, gaze şi apă caldă - 4.034.644 lei. Cele mai mia cîştiguri salariale medii nominale nete s-au înregistrat în industria pielăriei şi a încălţămintei - 1.220488 lei, industria de prelucrare a

1.388.753 lei. şi a produselor textile

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI'431.367. Soc'ia] recunoscut Kepublica Bosnia si

Herţegovina ca stat independent

asisă

■ '^T- • r -- •

Pe doamna Mariana am întîlnit-o pe malul Someşului, plimbîndu-şi ciinii. Doi căţei fără rasă, dar extrem de simpatici şi

foarte prietenoşi Din vorbă in vorbă, am înţeles că-i creşte intr-un apartament cu trei camere din Grădini Mănăştur. Era nemulţumită de faptul că administratorul blocului a trecut căţeii la cheltuieli: “Trebuie să plătesc lunar taxe cît pentru o persoană pentru c i Eu locuiesc doar cu fiică-mea, cu. Pupi şi cu Mopsi Asta c familia mea şi nu înţeleg ce au cu mine... ”, spune doamna Mariana. “Acum două luni le-am zis la şedinţa de bloc că sînt de acord să plătesc pentru ei, dacă nu-şi mai spală maşinile şi covoarele cu furtunui Apa asta de unde \ o scot? Nu tot de Ia bloc?”, adăugă ea ditt ce în ce mai . indignată. “M-am săturat să Jiu luată tot timpul la ; întrebări pentru căţeii ăştia!”

C a re e s te s ta tu tu l c îin ilo r în C lu j? C u m c o n v ie ţu im>n o i, c lu je n ii, cu “ ce l m ai bun p rie ten a l o m u lu i” ?

Să începem cu locurile în care avem voie însoţiţi de patrupedul

'.•«vr

nostru preferat. Sau, mai bine zis, sâ începem cu locurile în care nu avem voie. Proprietarii de c îin i cu n osc prea bine hotărîrea C on siliu lu i local afişată pe stîlpi la intrarea în parcuri, potrivit căreia accesul cu cîini şi biciclete (?), role (?)

. J V .i i:

In concluzie , c lu jen ii îsi plimbă c îin ii pe malul Someşului, la Colina, Hoia, Făget sau-în zone mai retrase de prin cartiere. în rest, interzis! Ei! Chiar aşa: îi mai plimbă şi prin locurile interzise, dar la ore tîrzii.

este strict interzis, amenda fiind destul de usturătoare. Seamănă foarte mult cu cele pe care scrie “D epozitarea gunoaielor interzisă. Amenda, între atîta şi atîta”. Dacă ar fi de înţeles că un cîine face şi mizerie şi că proprietarii ar face bine să aibă măcar o pungă la ei în care să adune mizeria, nu înţeleg ce face un clujean care foloseşte cel mai eco log ic m ijloc de transport din lume - bicicleta. Asta în con d iţiile în care celebrele RABE, fumegînd şi gîfiind, se plimbă nestingherit'e prin centrul Clujului. Acesta, cred, însă, că e un alt subiect.

C îine le - în tre afacere, p a s iu n e şi obligaţie com unitară

Răsfoind un ziar de mică publicitate găsim oferte de căţei unii chiar de import. Râul este student şi se ocupă cu acest gen de afacere. “Aduc orice rasă de cîine din Ungaria sau diverse accesorii, inclusiv hrană”. “Cîştigi ceva din această afacere?”, îl întreb. “Dacă n-ar ieşi, n-aş mai face-o... Hrana merge foarte bine pentru că preţurile sînt la jumătate faţă de aceeaşi mîncare în magazinele de profil de la noi. Puiii îi comandă, în general, cei care nu vor să aibă probleme cu certificate de origine false sau cei care-şi doresc un exemplar rar sau valoros. E drept, cel mâi bine au mers Pitt-bulii, dar acujn e plin de ei”.

Rep: “Care e cel mai scump cîine pe care l-ai importat?”

R: “Am adus o femelă de Buldog Englez care a costat peste 1.500 de mărci. Sînt probleme cu această rasă, fiindcă femelele nasc foarte greu şi sînt ceva mai rari. Am adus şi un ogar, dar a fost mşi ieftin...”

Rep: “Tu ai cîine?” R:“Amofamiliededobermani .

si... încă cinci fără rasă”.

Rep: “Ai şapte cîini?”R: “Doar dobermanii îi ţin

acasă. Pentru cei cinci “maidanezi” am amenajat un

■ mic padoc în afara, oraşului. Ştiţi, oamenii sînt răi şi mi l-au demolat deja de două ori pe cel din spatele blocului...”

Râul a îmbinat utilul cu plăcutul. îi plac cîinii şi cîştigă de pe urma acestui hobby.

Canisele de pit-bulli sînt într-adevăr numeroase. Realitatea este câ foarte puţine crescătorii se pot numi într- adevăr cănise. Pit-bull-ul este un cîine agresiv, cunoscut pentm ferocitatea şi rezistenţa sa. Acesta este motivul pentm care foarte mulţi “băieţi de băieţi” plimbă un pit-bull, chiar dacă aspectul general al acestuia trădează condiţiile improprii de. creştere şi lipsa’ minimelor cunoştinţe din partea străinilor privind nevoile rasei. Chiar şi în Cluj sînt “băieţi” care cîştigă

■'de pe urma pariurilor la luptele de cîini. Sumele merg pînă la

1.500 de cîini din Cluj. După “internare” şi înregistrare, cîinii sînt eliberaţi, tratamentele aplicate facînd ca ei să nu mai prezinte un pericol pentru cetăţeni.

--

Vedere medical, situaţie în care ei nu prezintă nici un pericol.

Este mult mai îndreptăţit punctul de vedere al unei doamne mai în vîrstă, pe care am întîlnit-o stînd pe o bancă

m - m ă

A rgum ente pro:Utilitatea cîinelui este o

chestiune binecunoscută. în ţările care respectă toate formele vieţii se antrenează cîini pentm

500 de mărci pe meci, locurile , ajutorarea persoanelor surde, a preferate pentru astfel de pariuri orbilor, a persoanelor cufiind capătul liniei de troleibuze numărul trei şi zona de agrement Sfîntul Ion.

Departe de mine ideea de a pune într-o lumină proastă această rasă. Trebuie să ştiţi că sînt rare cazurile de agresivitate patologică. Totul depinde de stăpîni şi de modul de creştere. Această rasă este, cum am precizat, mai reactivă la agresivitate, motiv pentru care a fost interzisă în multe ţări din lume, printre care şi Franţa. Pun însă într-o lumină proastă pe mulţi dintre posesori, care şi-au luat un astfel de cîine, doar fiindcă “aşa e moda”.

Revin la luptele pe bani. în condiţiile în care nu avem o leg isla ţie bună în privinţa protecţiei animalelor, nici chiar Poliţia nu poate face mare lucm în acest caz. “Putem să-i luăm la întrebări privind tulburarea liniştii publice. E foarte greu să-i prinzi facînd pariuri, cînd

'".-•O-I. . .. .

' deficienţe locom otorii, a bolnavilor de Parkinson, epilepsie şi boli psihice. Se antrenează cîini pentru depistarea drogurilor, pază şi apărare, salvarea persoanelor de sub avalanşe şi dărîmături... Iată utilitatea cîinilor. Am lăsat separat recomandările medicilor de a avea alături un patruped credincios pentru persoanele care suferă de singurătate, pentm că aici e ilustrat cel mai bine devotamentul şi fidelitatea acestor animale. Puţină mişcare, un vas de apă, unul de hrană şi cîteva vaccinuri şi ne este fidel toată viata, chestiune, care după cum spun chinologii, nu prea e valabilă în cazul oameniîor.

Psihologii au demonstrat că copiii care cresc în compania unui cîine sînt mult mai sensibili, mai deschişi şi mai atenţi la problemele celor din jur.

situaţia lor s-ar agrava”, îmi declara un subofiţer de Poliţie.

Cîinii comunitari sau fără stăpîn - “vagabond” - cei mai celebri trăiesc în Bucureşti. După cum se ştie, acest aspect a ajuns chiar şi punct pe platforma electorală a unor candidaţi la Primăria Capitalei. La Cluj s^a înfiinţat, sub patronajul R A D P-ului, un centra de întreţinere şi tratament a cîinilor fară stăpîn. în acest centra au fost trataţi medical, deparazitaţi şi sterilizaţi peste

A rg u m en te contra:în unele cazuri e îndreptăţită

opinia domnului Nicolae, pe care l-am întîlnit tot pe malul Someşului: “Nu ştiu cum stau unii cu cîinele în casă, cînd se pot îmbolnăvi aşa uşor. Mai face şi mizerie pe covoare”.

Un cîine nedeparazitat, nevaccinat şi needucat poate într-adevăr transmite omului o serie de boli. Aici există şi un contra-argument: majoritatea celor care cresc cîini se ocupă şi de îngrijirea lor din punct de

din Parcul Central: “Sînt unii care vin cu cîini aici. Animalul îşi face treburile pe alee şi stăpînii pleacă liniştiţi, ca şi cum nimic nu s-ar fi întîmplat”, Acest aspect este mult mai uşor, de rezolvat dacă stăpînul animalului înţelege disconfortul concetăţenilor săi şi ar strînge mizeria. Ca fapt divers, în Paris, Primăria a demarat anul trecut un program de sensibilizare a posesorilor de cîini faţă de această problemă, recurgînd la

• spoturi radio şi panouri stradale, în care invitau la curăţenie. ,

C îinii muşcă. Iată o altă opiriie care şi ea este mai mult sau mai puţin îndreptăţită. Nu toţi cîinii muşcă. Există situaţii în care cîinii se apără sau atacă în acest mod. Pentru a preveni aceste probleme, proprietarii, care ştiu că favoritul lor este agresiv, sînt obligaţi să-l plimbe cu botniţă.

Singurul aspect pe care V nu l-am putut clarifica este cel al cheltuielilor de -i bloc pentru animalele de ■ companie, mai precis pentru cîini, fiindcă nu am auzit nici un proprietar de pisici să se plîngă că trebuie să plătească taxe de bloc.

Revin la Consiliul local, care trebuie să facă lumină şi în această problemă. Iniţial, acest for a lăsat hotărîrea pe seama administratorilor de bloc. Prin urmare, administratorii cărora le . plac cîinii nu au introdus taxe, în schimb cei cărora nu le plac au cerut pînă la taxa pentru o persoană pentru fiecare cîine din bloc. Confruntîndu-se cu numeroase plîngeri, directorul Direcţiei de Control din cadrul Primăriei clujene, doamna Minodora Fritea, declara săptămîna trecută reporterilor Mediafax că într-o următoare şedinţă de Consiliu va înainta un proiect de hotărîre pentru stabilirea unor taxe decente care vor f i plătită de proprietarii de animale.

Dan MIHAI

POLITIA CLUJ: 955 şi 43-27-27 JANDARMERIA: 956 POMPIERII: 981- I X r i M î H I G i v G l i

» x •< » V ,. v ' i w m m g îM M

1991 - La Bruxelles, în cadrul Sesiunii Comisiei mixte România - CEE, Eugen

Dijmărescu a propus începerea qegocierilor . exploratorii pentru asocierea României, ca

membru cu drepturi depline, la CEE.

J T 7 . ‘I S i S I E j I L i

p d T E R E fi M U ZIC II: "C fîR G O " ( I I )Odată cu venirea lui Ovidiu lancu-Kempes,

succesul formaţiei creşte considerabil. Apar piesele “Doi prieteni-”,; “Ana” şi “ 1989”. 0 premoniţie, cîteva luni mai tîrziu la Timişoara curgeau primele valuri de sînge! .'

■' Anul 1990 debutează cu un turneu' în ' Iugoslavia şi întîlnirea cu rock-ul autentic. Imediaf după aceea vine o ofertă neaşteptată din Franţa, într-un circuit de cluburi. Acolo, editează' primul-disc single - conţinînd piesele “Ana” şi “Doi prieteni”. In 1991, CARGO intră în horă la Festivalul Rock de la Bucureşti, unde va cînta' în fiecare an, pînă în ’95. Pe la mijlocul anului 1992, apare şi primul album CARGOt “Povestiri din gară”. Urmează iarăşi cîteva perindări'în rîndul formaţiei şi în lună mai a anului 1995 apare pe. piaţă cel de at doiiea album: “Destin”. La puţin timp'de la lansare un alt Tel’de destin îşi spune cuvîntul. Intr-o seară ploioasă, Kempes are un accident de motocicletă şi aproape o luna

se zbate între.'viaţă şi moarte, în comă. Kempes rămîne în spital pînă în toamnă, dar imediat după ieşire reuşeşte să cînte două piese la Rock '95. tim ele accidentului nu s-au şters nici pînă astăzi, foarte puţini fiind cei care ştiu că la fiecare concert Kempes are nevoie de un portativ de pe care să citească versurile pieselor!

în 1996, CARGO pune pe casetă albumul “Colinde şi obiceiuri de iarnă” ce conţinea 12 piese cîntate împreună du Corala Teofora din Timişoara. Anul următor, destinul mai dă o lovitură grupului. Aflat la Neptun, Dinei Tollea se desparte brusc de CARGO şi de viaţă. O grea lovitură, dar cu toate, acestea în 1998 .apare şi ultimul album, “Ziua vrăjitoarelor”. Ajunsă la' deplinătatea maturităţii artistice, formaţia, şi-a cîştigat un public aparte, poate cel mai numeros după “Iris”. : .

Mihai HOSSU

I J I T A N O ŞIf Recent, în Ciuj-Napoca şi în | împrejurimi şi-au făcut apariţia i diferite televiziuni străine, dornice de I reportaje inedite dintr-o ţară în care | asemenea subiecte nu lipsesc. Un I reporter şi un cameraman de ia o I televiziune din Germania s-au (aventurat pînă la o colonie, t ţigănească din Cluj, unde au filmat f mizeria, jegul şi sărăcia. Ca şi cînd | n-ar fi fost de-ajuns, reporterul a avut • o idee: să filmeze o scenă “tare”. A 1 plătit mai mulţi ţigănuşi pentru ca ] aceştia să se lase filmaţi mîhîntînd I gunoaie şi sticlă..: încă o' pată pe' I imaginea murdară deja a României.1 . . , R. ROM

I

B ă t r î n a l a . . . 2 5 a n iPrincipala preocupare a copducerii RAGCL este,

schimbarea reţelei stradale, care are o lungime de 28 km. Lucrările de schimbare a conductei de apă âu început încă de anul trecut, cînd investiţia a fost realizată pe străzile Crişan şi Dragoş Vodă. în acest an, continuă modernizarea reţelei de apă a oraşului. După aprecierile directorului RÂGCL Gherla, domnul Cristei Mureşan ar fi nevoie de 1,2 miliarde lei pentru schimbarea ţevilor, în prezent banii lipsesc, dar odată cu votarea bugetului local şi defalcarea banilor pe sectoare de activitate şi resursele financiare vor fi asigurate. Edilii oraşului de pe Someş doresc să realizeze în acest an şi alte investiţii edifitar-gospodăreşti. Cea mai importantă preocupare a conducerii RAGCL este asigurarea, apei calde în cartierul “între ape”, unde de două luni cele 1.400 de familii se spală doar cu apă rece.

SZEKELY Csabai _

ATENŢIUNE!». Timp de trei luni de zile, începînd cu data de 01.06 a.c. se vor desfăşura, pe str. Horea lucrări de reparaţii cu covoare asfaltice. ‘ ■

Lucrările sînt prevăzute în programul de reabilitare trama stradală al Primăriei municipiului Ciuj-Napoca. pentru acest an.

Lucrările vor începe de la intersecţia str. Horea cu str. Ludwig Ştefan Roth pe latura cu numere fără soţ şi vor consta în ■ refacerea completă a îmbrăcămintei asfaltice a străzii pînă în P-ţa Gării- pc ambele laturi ale acesteia... Desigur,' activitatea constructorului va afecta circulaţia rutieră şi pietonală şi ca urmare . atragem de la început aţenţia asupra _ următoarelor probleme:

• pe latura str. Horea unde constructorul îşi va «desfăşura activitatea, se interzice categoric staţionarea autovehiculelor;: Vpe toată perioada executării lucrărilor viteza -maximă de deplasare pe această stradă va fi de • 40 km/h; ■

deoarece se vor ataca ambele benzi pe sens, pentru executarea depăşirilor se vor lua precauţiuni deosebite.

I§ f tSjtQLTENCE FIERBINŢI

; 0 5 1 .8 9 2 6 8 6, ' *, V . Fara taxe interurbane

/ir- CEL MAI MIC TARIF DIW TARA

"Mmm3800

6 6

m geraJ

BEREA, MUZICA ŞI SPIRITUL GREGARS-au deschis porţile şi, ia tă , p e n tru p rim a o a ră , lum ea s-a a d u n a t în b u ricu l

tîrg u lu i: dezm ăţ!L a în ce p u t a fost fum ul. M icii sfîrîiau de m am a focului, vălă tuci-vălă tu ri

m iasm e d irec ţiona te sp re nările zeilor. Cufn însă ei sîn t d e p a r te , sus, fum ul cel n ă u c ito r şi deschizător de po ftăc iun i se oprea fix în n ă rile celo r ce, fă ră nici 0 v ină, au dom iţilul, aici, pe s tra d a E roilor. Unii d in tre ci au trec u t cu bine zilele de v acarm . D iazepam , v a tă în fundată . în u rechea cea bu n ă , d a t m ă ru n t d in buze... A lţii au făcu t petiţie şi au făcut p lîngere pe u n d e s-a crezut de cu v iin ţă . Să vedem , însă, ce şi cum în cestiunc:

«qpN

■ f h v - / Tîj 7

Berbec,(20 martie - 18 aprilie)Această săptămînă 'marchează

începutul unor schimbări majore în viaţa dumneavoastră, în domeniul financiar şi în cel'al proprietăţii. Tot ce vă pot spune astrele e că o să vă placă...

Taur l .(19 aprilie - 19 mai) N \Vine momentul adevărului pentru voi

în,această săptămînă!!! O să plodă cu oportunităţi, mai ales în profesie. Vestea bună este că ceea ce aţi învăţat în trecut vă e acum de mare folos.

Gemeni :(20 mai - 19 iunie) ~Chiar dacă .nu sînteţi o persoană

nostalgică, în acest timp vă veţi gîndi foarte mult la trecut, la iubiri pierdute... Amintirile vă vor ajuta să nu mai repetaţi aceleaşi greşeli în viitor.

Rac »(20 iunie - 21 iulie) : ' ' .Bazaţi-vă pe intuiţie în această

săptămînă,-dacă aveţi de luat decizii importante, nu apelaţi la argumente, raţionale! Clarificaţi-vă bine ceea ce vreţi' şi încercaţi/să nu mai fiţi aşa sensibili..

Z M E I I ” Z M E I E L O HGraţie Organizaţiei Regionale pentru Sănătatea Mediului “HERO”

şi Şcolii Generale Nr. 1, copiii clujeni au avut ocazia să se întreacă; şi anul acesta, într-un concurs de zmeie desfăşurat, ca de obicei, pe Cetăţuie. Lume multă, emoţii mari, zmeie care mai de care şi, într-un final..., s-au anunţat cîştigătorii. laţă-i, aşadar, aşa cum ne-au fost ei prezentaţi de organizatorii concursului:'

Categoria elevi clasele V-VI: premiul I - Koncsz Levente, Şcoala Generală Nr. 1; premiul II - Horaţiu Rebreanu, Şcoala Generală nr. 16; premiul III - Bogdan Coroj, Şcoala Generală Nr. 16; premiul IV - Alexşndru. Cioflică, Şcoala Generală Nr. 1;. Categoria elevi clasele VII-VIII: premiul I - Bianca Iepure, Liceul, de Arte Plastice;, premiul II - Maria laroslavschi, Şcoala Generală Nr. 1; Premiul III - Rareş Brănescu, Şcoala Generală Nr. 1; premiul IV - Cătălina Papiu Zoran şi Diana Galoş, Şcoala Generală Nr. 1;'

Categoria elevi clase de liceu: premiul I şi “Premiul de fidelitate”, faţă de concursurile de zmeie: Simon Blanka, Liceul Apacai Cseri Janos. • -

Felicitări!!!M. TRIPON

Leu . . .(22 iulie. - 21 august) -Saturn se află în semnul vostru

zodiacal, ceea ce înseamnă că veţi fi mai tensionat decîţ de obicei. Aveţi toată puterea să nu vă lăsaţi înfrînt, şi mai ales, nu uitaţi că orice vreţi voi se împlineşte!!!

Fecioară(22 august - 21 septembrie)Dacă v-aţi stabilit exact ce vreţi să

faceţi, acum începe odiseea voastră personală. O călătorie îndepărtată sau începutul unei noi şcoli vă pregătesc pentru marea întîlnire cu destinul din 2001.

Balanţa . „ . ■(22 septembrie - 21 octombrie)Această săptămînă vă este favorabilă

în luarea unor hotârîri importante în carieră. De asemenea, unele legături oculte vă pot ajuta să pâtrundeţi misterul care vă înconjoară de o vreme în amor.

.Scorpion (22 octombrie - 21 noiembrie)

-Saturn şi Jupiter se completează reciproc în zodia voastră. .Sînteţi disciplinat, responsabil, plin de noroc şi puteţi să vă extindeţi afacerile. Rezultatele “angajării” voastre serioase (fie că vorbim de profesie, sau de dragoste) nu întîrzie să apară'. ,

A f o s t c o o l ! ! ! ! !Peisajul s-a umplut brusc, din prima

. dimineaţă, cînd diferite firme de bere şi-âu instalat corturile. Valuri-valuri, populaţie şi licori s-au scurs spre situaţia inimitabilă a partizanilor lui Bachus. Lumea s-a adunat, necunoscuţii au devenit cei-mai buni prieteni, prietenii de ani şi ani s-au rupt, asemenea filmului. Celuloidul s-a boţit şi totul a fost acoperit, spre înserat, de muzică. Muzică bună, dealtfel,- cu formaţii pe care nu le vezi (şi auzi) toată ziua., Bîţîîală.

J e g l a s u p e r l a t i vDin punct deVedfere al “fest”-urilor sîntem

,îrt Europa. Şi chiar mai încolo de ea.-Numai că. vedeţi dumneavoastră, dacă ordinea şi disciplina se întrerup fie şi pentru o.,clipă,- nu înseamnă'că trebuie să ne facem de cap. Organizatorii s-au gîndit la toate: maşinile gunoierilor erau la datorie, pubele

cît încape, WC-uri ecologice...-Dar cînd arunci tot ce ai în mînă pe jos, cînd nu-ţi pasă cine strînge după tine, cînd te ascunzi, în spatele cabinelor de toaletă îşi te... manifeşti pe perete,-se cheamă că n-ai depăşit prea multe din stadiile de care vorbea Darwin. Dar oamenii s-au străduit, şi în fiecare dimineaţă totul era lună şi bec. Iar cînd soarele învingea neonul distracţia o lua de la-capăt; TINERI, BĂTRÎNI, POLITICIENI, pro şi contra, antişoc, antiacvatic.

P a z n i c l a c h e fPoliţie, jandarmi, body-guarzi - în izmene

şi fără. Civili, mascaţi de parcă... Dar să ■lăsăm răutăţile. în general perimetrul a fost bine păzit şi zău, n-a fost nevoie ca nimeni să se ţină de buzunare. Puradeii erau repede îndepărtaţi şi lumea s-a distrat pe cinste. Un singur poliţist şi-a adus aminte că a fost miliţian. Nişte tineri stăteau în

mijlocul drumului. Nu deranjau pe nimeni. Stăteau turceşte şi jucau cărţi. Miliţistul - ceafă groasă, faţă roşie, nervi la purtător- l-a*săltat pe unul dintre ei. ...:şi oricît m-am învîrtit prin preajmă, tînărul n-a mai apărut. Greţoasă acţiune/cu atît mai mult cu cît, nu-şi avea, zău, rostul! i

T i n e r i i s - a u d i s t r a t p e -

c i n s t eCele trei seri de bere şi muzică au fost

pe placul multor tineri clujeni, care au - apreciat manifestarea gen “ca la mare”... Băutura a curs din plin în gîtlejurile elevilor, care după aceea au dansat ca la discotecă. Era interesant să-i vezi pe toţi cum stăteau , disciplinaţi la rînd la bere, mai ceva ca nişte nemţi... Ideea generală, ca o comparaţie între acelaşi gen de manifestare la Timişoara sau la Bucureşti, e că oraşul nostru îşi merită atributul.de civilizat.

* * *

S-a terminat. Luni, mahmureala mergea încet-încet spre... monotonia cea de toate, şi-anume, zilele. Destine, două cîte două, rememorau evenimentul: “Ţi-au plăcut blidele?” Ţes”. Şi mai departe: “Ai văzut, cum s-a isterizat baba de la doi? Cică nu suportă decibelii. Oare aşa o să ajungem şi noi?” “Yes”.

•Corina GĂMAN Radu VIDA

Săgetător . '(22 noiembrie - 20 decembrie)

. Sînteţi tot timpul în mişcare, în acţiune, dar vă lipseşte disciplina. Luaţi asta în considerare cînd veţi începe o nouă etapă. în curînd, o serie de diverse oferte o să vă pună din nou pe roate.

Capricorn(21.decembrie - 19 ianuarie)Plini de imaginaţie şi un pic egoişti,

capricomii vor fi deosebit de creativi în luna ianie. Un hobby tinde să se transforme într-o pasiune costisitoare. Cineva va trebui să-r aducă la realitate...

Vărsător »(20 ianuarie - 18 februarie) -Vă preocupă tot mâi mult. ideea de

familie, dar aţi vrea şi să împăcaţi toate părţile... Cel mai bine e să faceţi un compromis în favoarea voastră. Viaţa" de-abia începe pentru voi...

Peşti(19 februarie - 19 martie)Aveţi grijă cui şi unde vă spuneţi

problemele. încrederea voastră fără limite în prieteni vă poate prilejui unele necazuri în această săptămînă. O veste din străinătate vă va da prilejuri de bucurie şi speranţă...

,Serena

VATICAN - Ministrul de Externe, Petre Roman, i-a prezentat, ieri, Suveranului Pontif, în cadrul unei întîlniri private, la Vatican, declaraţia celor 17 culte religioase din România în sprijinul integrării în Uniunea Europeană se arată într-un comunicat al MAE.

l

PRIŞTINÂ - Administratorul ONU în Kosovo,' Bernard Kouchner, şi comandantul KFOR, generalul Juan Ortuno, au

condamnat, ieri, în termeni duri, uciderea a trei sîrbi într-un . sat din Sud-Estul provinciei Kosovo, relatează AFP

liîil (huistăntinescii a caras abiilalaala steiului să anchetase de uigenţă.sitaaţia F II

S V l ă r e ţ e î n t î m p l a r i

p o l i t i c e s e p e t r e c

l a B u c u r e ş t i»__________ urmare din pagina 1__________________ ,original, candidaturile lui Ion Uiescu, îmbălmăjind în aşa fel lucrurile îneît cei care îl mai iau în seamă n-au înţeles nimic. După el, noua candidatură a lui Ion Iliescu ar putea fi a două, a treia sau chiar a patra. Românilor nu le rămîne decît să aleagă cifra care le convine. în orice caz, Stoica a renunţat la calitatea de ministru cînd a făcut asemenea socoteli, râminind un “simplu cetăţean al acestei ţări” (motiv pentru care nu poate fi tras la. răspundere), pentru a-şi relua locul la Palatul Victoria imediat după ce a aruncat în eter sfaturile date preşedintelui celui mai mare partid politic din România. La sfîrşitul săptămînii, consecventul politician a renunţat şi la intenţia de a stopa candidatura lui Ion Iliescu; manifestîn- du-şi speranţa că acesta se va retrage din proprie iniţiativă.

Lui Stoica i s-au alăturat ţărăniştii Opriş şi Diaconescu, gata să se adreseze Curţii Constituţionale în problema noii candidaturi a lui Iliescu. Dincolo de aceste “fapte politice” se află declaraţia senatorului Turianu, care, spre deosebire de juristul de Ia Justiţie, a afirmat limpede: “în ceea ce priveşte candidatura d-lui Ion Iliescu, Curtea Constituţională s-a pronunţat deja... Odată sentinţa pronunţată, nu se mai poate reveni asupra ei, altfel Curtea Constituţională se discreditează dacă judecătorii dau decizii diferite de la o sesiune la altă”, în aceeaşi zonă se situează reacţia PDSR, care presupune că s-ar putea lua decizia de a se recomanda cetăţenilor să nu se prezinte la vot. Ca şi rezultatele unui recent sondaj de opinie, care relevă un fapt, aparent, paradoxal: Ion Iliescu ar.fi votat de mai mult de 50 la sută dintre români, iar PDSR ar guverna singur dacă alegerile ar avea loc în aceste, zile.

Preşedinţele Emil Constantinescu a cerut, ■ieri, într-o declaraţie de presă ca SRI, MI,

■ Parchetul General, Guvernul şi Parlamentul să ancheteze situaţia FNI şi implicaţiile sale, responsabilităţile ce revin CNVM şi măsurile ce trebuie luate. / °

“Constatînd gravitatea situaţiei Fondului Naţional de Investiţii, prin implicaţiile negative pe care le poate avea asupra oamenilor afectaţi în mod direct, dar mai ales prin-propagarea unei-neîncrederi a cetăţenilor în instituţiile financiar.-bancare, am decis să iau un set de măsuri imediate”, a declarat preşedintele Constantinescu. •

Şeful statului a solicitat SRI “să evalueze de urgenţă posibilitatea; unor acţiuni care să a fecteze siguranţa naţională”, “Ministerului de Interne să deschidă imediat o anchetă asupra situaţiei economico- financiare a Fondului Naţional de Investiţii, a modului de gestionare a banilor şi a retragerilor preferenţiale pe uşa din dos”.

“Totodată, âm cerut Parchetului General, efectuarea • unei inventarieri la zi' a, plîngerilor depunătorilor. Voi solicita Parlamentului României să stabilească responsabilităţile c e revin conducerii Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare, potrivit Legii 52 referitoare la valorile mobiliare şi bursele de valori, cum s-a achitat CNVM de obligaţiile sale legale şi

să stabilească măsurile care' se impun”. Preşedintele Constantinescu a precizat căv ieri dimineaţă, a avut o discuţie cu primul/ ministru, căruia îi va solicita “să dispună

•înfiinţarea unei comisii guvernamentale d e ' anchetă a situaţiei generate pe piaţa financiară nebancară, evidenţierea lacunelor legislative şi a responsabilităţilor tuturor structurilor cu competenţe în domeniu”. Guvernul va trebui să asigure aplicarea L egilor 21/1999 şi 78 /2000 privind prevenirea şi sancţionarea spălării banilor* murdari şi prevenirea şi sancţionarea actelor de corupţie şi,-de asemenea, Guvernul va trebui să întărească imediat, printr-o Ordonanţă de Urgenţă, legislaţia din domeniul fondurilor mutuale şi al altor ' instituţii’ financiare nebancare. “Am cerut, de asemenea, astăzi, Procurorului' General al Parchetului de pe lîngă Curtea Supremă de Justiţie şi ministrului de Interne finalizarea de urgenţă de către Parchet şi Ministerului de Interne a anchetei deschise privind modul de gestionare a Fondului - Naţional de Investiţii, în Vederea stabilirii - răspunderilor penale, precum şi urmărirea penală a operatorilor care prin abuz î n - serviciu au făcut plăţi ilegale după ordinul de sistare a plăţilor, în vederea protejării ’ investitorilor”, a precizat preşedintele - Constantinescu. Şeful statului consideră că

speculaţiile legate de capacitatea de plată a unor bănci,“sînt în totală contradicţie cu soliditatea actuală a'sistemului financiar-, bancar de stat din România şi cu încrederea acordată României de către organismele financiar-bâncare internaţionale”. Constantinescu a făcut un apel Ia presă pentru a “explica pe înţelesul tuturor care este situaţia reală,-limitînd posibilitatea de manipulare a opiniei publice de către cei interesaţi să speculeze în folos propriu dramă celor afectaţi în mod direct”. Preşedintele Constantinescu a apreciat situaţia ca “dramatică”, ea -afectînd. “sute de mii de oameni”. “O-asemenea situaţie,- spun foarte clar, nu trebuie să fie folosită în scopuri electorale de către nimeni. Ar fi imoral şi chiar cinic”. “Nimănui nu-i este, permis să-şi bată joc de banii oamenilor, fie ei depunători sau investitori şi să speculeze încrederea lor. . - - ;

Dimpotrivă, toate instituţiile financiare sînt obligate să informeze pe larg, corect; asupra modului -lor de acţiune, asupra câştigurilor pe care oamenii Ie pot obţine, precum şi asupra riscurilor care există în c a z .d e e şe c ”, a spus preşedintele Constantinescu în încheierea declaraţiei sale, exprim îndu-şi convingerea cT Guvernul şi toate instituţiile abilitate îşi vor face datoria”.

W

ca

- .Ministrul Justiţiei, Valeriu Stoica a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, că ar putea recurge la promovarea prin ordonanţă de urgenţă a pachetului de leg i privind reforma în -justiţie, însă şi-a. exprimat speranţa că “nu se va ajunge în.această situaţie”.

Stoica a precizat că va aştepta

pînă !a sfîrşitul acestei sesiuni parlamentare pentru a lua o decizie privind “calea extremă” de a promova pachetul prin

'ordonanţă de urgenţă.Ministrul Justiţiei a adăugat

că ordonanţa de urgenţă ar putea cuprinde modificările la toate cele 12 legi cuprinse în pachet.

Stoica şi-a exprimat, însă,

speranţa că partenerii de coaliţie vor fi în cele din urmă de acord cu -a su m a rea răspunderii Guvernului în Parlament pentru acest pacheţ de legi, deoarece, în cazul adoptării unei ordonanţe de urgenţă, există riscul modificării legilor în timpul dezbaterilor din Legislativ.

Ajutoare s i... afaceri

Deşi străinii au colectat- şi trimis mplte bunuri pentru localităţile şi familiile cele mai nevoiaşe şi cu mulţi copii, ele au ajuns uneori la alte destinaţii, devenind produse de... second hand. De o asemenea sursă de aprovizionare au beneficiat în ultimii 2 ani şi cele şase familii de rrdmi din satul Negreni,

aparţinînd comunei Ciucea. Aici au descărcat de mai multe ori tiruri din Germania, oferind acestei etn ii hrană,îm brăcăm inte, ; mobilier, aparatură electronică • şi numeroase maşini şi instalaţii de uz casnic. Din păcate, aceste obiecte au staţionat puţin în locuinţele ţiganilor, care le-au vîndut pentru a frecventa cît m ai: des barurile şi a umbla hai-hui prin judeţ şi ţară. Un caz mai special îl reprezintă Dănuţ Lingurar, care, spălînd maşinile

străine şi indigene în parcarea Negreni, a devenit favoritul unui em isar,"caritabil; din Germania. Acesta i-a oferit cam

Jot ce a dorit Dănuţ, ba, mai mult, i-ă cumpărat spălătorului ambulant şi o locuinţă în satul Bucea. Acesta n-a intăbulat-o şi nici nu şi-a schimbat domiciliul, punînd im obilul imediat în vînzare. Cu banii primiţi şi-a cumpărat o maşină, pe care a şi tamponaf-o zile le trecute, scăpînd ca prin minune cu viaţă. •

Dumitru VATAU

Comandantul armatei din FMJIa nmciamat i»w b waitiall|HUlnflUiu iwgM moi unsa

Comandantul armatei din Fidji, contraamiralul Frank Bainimarama, a anunţat, ieri, că proclamă legea'marţială şi că preia puterea în arhipelag, unde o tentativă de lovitură de stat este în curs de desfăşurare din data de 19 mai, informează AFP. Contraamiralul Bainimarama nu a precizări cum intenţionează să-şi exercite puterea. Potrivit unor surse diplomatice, ar avea intenţia să-l demită pe preşedinte şi să se prodame prim-ministru. Proclamarea legii marţiale are loc la două zile după ce preşedintele statului, Ratu Sir Kamisese

• Mara, l-a demis pe premierul de origine indiană, Mahendra Chaudhry, care este deţinut ostatic, de 11 zile, împreună cu 30 de deputaţi, în sediul Parlamentului.

u fîtitudinea politică în campania electorală"Una dintre cele mai ample şi, fără doar şi poate,

interesante întîlniri din această campanie electorală, între presă şi candidaţii la Primăria municipiului Cluj-Napoca va avea loc mîine, 31 mai 2000, ora 16,00, în sala de conferinţe' a H otelu lu i “M elody”. Sub titulatura “Atitudinea politică în campania electorală”, Asociaţia editorilor de presă din judeţul Gluj - Clubul de jurnalism, . M edia Proiect şi Agenţia de Stocare şi Analiză; a

. redactori şefi şi departamentele politice) cu cei 21, de candidaţi la Primărie, însoţiţi de'staff-urile electorale. Temele abordate: analize comparative ale campaniilor, specificul campaniei din Cluj-Napoca, dialogul între candidaţi etc. ■

T.C..

^Astăzi!

Ghidul Turistic al municipiului Cluj-Napoca

Cel mai nou şi mâi bine realizat ghid turistic al municipiului va fi, lansat azi, în Sala de sticlă a-Primăriei. Ghidul este rezultatul colaborării dintre Vitrina Advertising şi Primăria Cluj-Napoca, fiind o invitaţie adresată turiştilor şi potenţialilor investitori străini şi, totodată, avînd scopul de a promova municipiul ca un, obiectiv turistic de interes european, ca un oraş cu un mediu de afaceri bine definit şi echilibrat. Ghidul Turistic este tipărit în 5.000 de exemplare şi va fi difuzat gratuit în ambasade, consulate sau în cadrul unor manifestări naţionale şi internaţionale. în 32 de pagini realizate în condiţii grafice deosebite, ghidul turistic se vrea o carte de vizită a municipiului nostru. C. GAMAN

( In e le case d e schim b v a lu ta r

d in B ucureşti n u m a i aci d o la r i d e

v în z a reMai multe case de

schimb din -Bucureşti s-au confruntat ieri cu o lipsă de dolari, ca urmare a cererii foarte mari din' partea populaţiei. .

Operatorii caselor de schim b afirmă că disponibilităţile în dolari ale fiecărui punct valutar au fost epuizate pînă la ora prinzuiui, populaţia preferind să cumpere dolari decît să vîndă, ceea ce a urcat cursul, la vînzare, la maximum 21.-150 de lei pentru un dolar, de la 20.900 de lei. Pentru a echilibra piaţa, casele de schimb au ridicat \ valorile la cumpărare cu mai mult de 150 de lei, Ia 20.800 şi 20.900 de lei, de la maximum 20.600 de lei, în cursul dimineţii. v

N a v o i a v e a a p ă• Datorită unorlucrări de

reabilitare a reţelelor de alimentare cu apă, azi

'30 .05 .2000 , între orele08.00-16.00, se va sista furnizarea apei potabile la consum atorii de pe următoarele străzi: Emil Racpviţă - parţial, L. Roth.

• De asem enea, tot astăzi, între orele; 09.00-20 .00 furnizarea apei potabile va fi oprită şi pe străzile: Petroşani, Matei C orvin ,~T opliţa, Emil Isaac, Paul Chinezu.

DE EDITURĂ

S.R.L.A u to r iz a tă p r in S .C . n r . 1 9 3 / 1 9 9 1 , j u d e c ă t o r ia Cluj-

N a p o c a , î n m a t r i c u l a t ă la O ficiu l R e g i s t r u lu i C o m e r ţu lu i ju d e ţu lu i Cluj. s u b n r . J / 1 9 / 3 0 8 d in 9 9 . 0 3 . 1 9 9 1 c o d

.f is c a l R 2 0 4 4 6 9

1LIE-CALIAN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel.19.16.81; fax:19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dritcj.ro. - redacţia

RED A C Ţ IA : Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL. 19.74.90 - MICHAELA BOCU; SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: T E L 19.74.90 - RADU VIDA;.. , , ECONOMIC:TEL.: 19.75.07-ALINTUDOR BĂIESCU; SPORT: TEL.: 19.21.27 — — ------------

" . CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FAX:19.73.04 - RÂUL E-mail: reclama_adevcj@mail.'dntcj.ro - publidtate SESTRAŞ; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. - ^

Secretar de redacţie; Horea PETRUŞ

Tel/fax:19.74.18

STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL.: 19.73.07-LIVIA POP; SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

TIPIIIll FAKCITAT IA G a r a m o n d