ACADEMIA ROMANĂ

.Izvoarele contetnporane asupra tnişcării lui Tudor Vladim.ires' cu

Cu o comunicare făcută la Academia Română oQ>

de

N.IORGA Mem bru al Academiei Române

Lucrare tipărită cu ajutorul Fondului Culturali. C .. Bră­tianu şi al Centralei Băncilor' * * POPuia�e. * *

BUCUREŞTI

Librăriile "Cartea Românească" şi Pavel Suru

1921

, .

sprAtegons 6EC)A016

124 IV

TUDOR VLADIMIRESCUdupa o zugraveala din biserica Prejna (Mehedinti).

Inscriptia : biv fost) Vel (Mare) Sulger Teodor Comandir".

ifigV:73r:4?

VA W,, ,;1 -

conEnoRnK[n LVI TUDOR VUININRESU

Rontiro

CUVANTAREA D-Iui N. IORGA

($edinta din 5 lunie)

ncrib[nim

-

I.

Miscarea lui Tudor Vladimirescu, o revo-lutie pentru epoca noastra si de fapt afost o revolutle, o puternica si indrazneatarevolutie, care nu si-a ajuns scopul din urmasi care, deci, n'a putut da masura ei n'afost socotita tsa de contemporani.

Daca Zilot Rominul are accente asamana-toare cu acelea din proclamatiile lui Tudor

apartinind el insusi, cronicarul anonim, a-celeiasi clase , toti povestitorii episoduluiscurt de initiative si organisare teraneascanu vadesc pentru Tudor nicio Intelegere a-devarata, nicio simpatie calda. Dirzeanu, re-producind actele oficiale, la o epoca maitirzie, presinta intreaga tulburare ca o neno-rocire pentru tarn : nimic n'o motiveaza, siea Insasi nu pregateste nimic. Chiriac Popescu,cetltor de gazete apusene, pune in chip naivsi pretentios 9roblema politica pe care setrudeste se o resolve dupa sistemul, obisnuitla Grecii vechi si noi, de Intrebari si raspun-suri. Cioranu, care se infatiseaza ca un cola-borator, ca adiutantul lui Tudor de si unulcare a intrat dupa actul de tradare din lunie1821 in rindurile eteri§tIlor ucigasi ai sefului

IV

sau nu Idmure§te inceputul mi§cArii primnicio conceptie a §efului sat' : nici cu prile-jul rindurilor indurerate despre asasinatul po-litic din Tirgoviste nimic nu Innalta persona-litatea eroului, confundat aproape cu urmari-torii de planuri straine §i cu simplii cautatoride aventurt.

Descrierile mai pe scurt, din acea vremesau de mai tarziu, nu sint nici ele mai lu-minatoare asupra sensului intreprinderii. Cu-tare anonim ' afirma ca Tudor s'a ridicat, cu.cpandurime §i oameni duprin sate, citi era'necajiti si asupriti de slujbasii domnesti, in-vitindu-i sa se scoale cu mic cu mare asupraboierilor terii, sa-i piarza §i sa li iea veni-turile, pricinuind ca dintein§ii li se trage sä-racia §i ticalo§ia.. SA nut= priceperea, carelipse§te aici, la ceilalti: la Forint), la Filimon,represintind causa, devenita protivnica, a Gre-cilor, cari au suprimat din calea for pe Tudor ?

Batrinul boier moldovean Alecu Beldiman,care vedea, ce e drept, lucrurile de departe, n'areIn poemul sau Jalnica Tragodie, al aril titludeperat arata el Insu0 supt ce raport singur,al suferintilor legate de orice prefacere vio-lent, privia el toate, §i pornirea Grecilor §iaceia a teranilor, n'are, zic, decit cuvinte despaima §i de despret §i fata de actul Olte-nilor. In nicio notita contemporana, din aceleacare pe foi de Orli ne lamuresc spontaneu,naiv §i sincer asupra faptelor, marl §i mici,

, Revista pentru istorie, arheologie si filologie, II, R. 384-

V

ale istoriei noastre, n'am putea culege ceamai mica banuiala de Intelegere §i de sim-patie. Apoi tacerea se lass asupra faptei con-ducatorului teranilor de la 1821. Nu supt re-gimul Regulamentului Organic, de sigur, seputea slavi fapta lui indrazneata.

Numai tirziu de tot, cind revolutionarii dela 1848 fura adu§i sa-§i caute parintii, o altaconceptie prinde a strabate. loan Bratianuva spune ca, de ar fi trait atuncea, ar fi a-lergat, de §i fiu de boier, supt steagurile.Domnului Tudor. Dupa Unirea Principate-lor numai ceia ce Insemna victoria de-.plina a generatiei aceleia Tudor 4i faceIntrarea cu cinste in expunerea istorica aneamului sau. In opera lui, Insemnata ca osistematisare chibzuita a intregii istorii na-tionale, din toate provinciile, Ardeleanul Au-gust Treboniu Laurian, care fusese §i el factorrevolutionar in Tinutul sau la aceasta data-cle 1848, arata ca scop al m4carii, pe caren'o califica de revolutie : curatirea terii deFanarioti" §i ,,restaurarea drepturilor celorvechi de a-§i alege Domn romin". Astfel Tu-dor, a carui moarte de hangerul unor ticalqicari, dupa marturia formals a lui Dirzeanu, H.chinuira. pentru a-i smulge marturisiri despreInchipuitele-i averi ascunse, e presintata cucluio§ie, devine un cerou romIn.

Supt noua Domnie a lui Carol I-iu un cu-rent de rasturnare se produse, In timpurilecele mai grele pentru dinastia de la 1866..Societatea «Rominismul, condusa de B. P. Has-

VI

deu, o represinta supt raportul intelectual. Undiscurs rasunator a1 acestuia pomeni jumatatede veac de la ridicarea in arme a panduri-lor. Si, supt influenta acestei agitatii, caretintia, se pare, la o noun Domnie indigena,un om de la 1848, Aricescu, autor de ver-suri mediocre §i de povestiri care n'au matmulta valoare, iii dadea toate silintile pentrua stringe, pe linga informatia descrierilor fa-cute de marturii faptelor §i tiparite tot deoamenii revolutiei mai noun, un Rosetti, unBoliac, §tiri orale, de la luptatorii din preajmalui Tudor, pantru a-§i alcatui acea .Istoriea Revolutiei de la 1821., care cu paginile eide adevar documentar, cu legendele ei ex-presive §i cu cele caricaturale, cu portretulromantic al domnescului Sluger, serve0e §iastazi ca izvor de capetenie Impreuna cu.textele adunate inteun al doilea volumpentru istoria acelor fapte extraordinare.

II.

Astfel s'a stabilit o teorie cu privire la.Tudor §i nii§carea lui : e o protestare na-tionala contra fanariotismului anti-national,.se zicea pana la A. D. Xenopol ; e o ridi-care, spunea profesorul mieu, impotriva ne-dreptatii sociale, din care, totu§i, motivulnational, amestecat necontenit cu cellalt, nulipsia. Am /ice : o incercare hotarlta, pe carenumai anume contingente au impiedecat-o,.

VII

de a distruge intregul sistem fanariotic, caree turcesc pe cit si grecesc si care repre-sinta o anumita fasa din fireasca desvoltare-a legaturilor noastre silnice cu Imperiul oto-man. Caci Domnia de la Constantinopol, faranicio consultare si invoire a terii, imixtiuneain toate domeniile a unor straini cari, de sifoarte dispusi a se nationalisa in schimbul zes-trilor bogate si situatiilor innalte, ramineaustraini, impanarea administratiei inferioare cutot felul de age nti hrapitori, ai lacomiei lor pro-prii sau a stapinilor lor, venalitatea si conruptiacare decurg, oricare ar fi bunele intentii ale sta-pinitorilor, din acest regim, in sfIrsit incer-carea ambitioasa, care se observa bine Inultima fasa a acestui capitol istoric, de a In-locui cultura si limba romaneasca prin cul-tura si limba greceasca, cu o tendinta natio-nala vadita, de a reconstitui si peste notImperiul bizantin al elenismului, acestea toateconstituie un sistem, In care toate elemen-tele se tin indisolubil. A lovi In abusurileadministrative aceasta insemna a atinge bo-ierirhea intreaga, cea strains ca si cea detarn, ale caror interese erail impleticite detrista stare de lucruri pe care, cu durere simustrare de cuget, o descriu fratii Golesti,membri ai acestei aristocratii lenese si la-come, ingimfate si incapabile, dar in care to-tusi vorbiau strAbunii luptatori cari aparaseraneatirnarea si cinstea terii lor. De la cel dinurma zabet stringator de dajdi pans la Dom-nul din Scaun, era un lant neintrerupt de

VIII

complicitati care trebuia sa stringy pe totiactorii dramei politico-sociale pentru apa-rarea unor privilegii manoase, fara care nucredeau. ca ar putea trai. Oameni ca Nico-lachi Vacarescu, ca Banul Brincoveanu, caMitropolitul. Dionisie Lupu se simtiau solidaricu cel mai nemernic aventurier adus aici desperanta imbogatirii §i' innaintarii, cind eravorba de a se apara un regim in care toatese legau impreuna intr'un chip inextricabil.

Incercarile lui Tudor de a desparti pe uniide altii, de a intrebuinta pe boicrli rama§iin Bucure§ti pentru ca n'apucasera a fugipeste munti sau pentru ca nu voiau sd secompromita in ochii Turcilor, de a caror In-toarcere erau cu desavir§ire siguri, silintilelui de a cladi un regim nou pe o tovara§iedemocratica, am zice, cu protipendada onesta§i patriotica, trebuiau sa ramiie zadarnice,aducind numai peirea lui proprie, nelipsita.Caci asociatia era a§a de veche, aka de pu-ternicA, a§a de durabila, atit de mult deve-nisera instinctive mi§carile convergente alemembrilor ei, eascuti §i crescuti in acestsistem, incit adesiunile nu puteau fi decit a-parente §i colaboratiile decit ipocrite. 0 a-semenea societate nu se regenereaza decitprin Opera inceata a culturii, lucrind asupraunei generatii noun, §i fiul teranilor din via-dimini, plin de durerile seculare ale claseisale, nu avea, fara indoiala, calitatile unuicarturar rabdator.

Tinindu-se sama deci de faptul ca des-

partirea intre social §i politic, intre national§i social chiar este numai Inca unul din mil-loacele pe care le Intrebuinteaza §tiinta meto-dica pentru a studia mai bine lucruri careformeaza in realitate o indisolubila unitate,ca deci politica fara basa sociala corespun-zatoare nu se poate, precum orice schimbaresociala iii produce fireasca urmare In as-pectul Insi4 al vietii politice, ca, pe de altsparte, revendicatiile unui popor apasat nu sepot ridica intro forma superioarA protesta-rilor scrise sau cintate decit prin energia a-celeia din clasele lui care sufere mai multde pe urma organisatiei existente, se poateadmite Si astazi aceasta teorie.

Ceia ce nu se poate admite insa este sase confunde in tendintele ei, clar rostite, ac-tiunea lui Tudor cu aceia a tinerilor din 1848,ca §i cu toate pornirile de transformare, dataaceasta pe cai legale, care au adus regimulde astazi, ale carui defecte, venite din lipsainteresarii la dinsul a claselor adinci ale na-iunii deci a multamirii asiguratoare pentru

viitor, care se poate desface, cum a spus-ode mult un Mo§tenitor de Tron, care e aziRegele Romaniei unite, numai din aceastaimparta§ire de putere i de fericire, stilt as-tazi evidente pentru oricine.

III.

In adevar revoiutia de la 1821, cu coman-Airul ei fara generalisim, cu Domnul ei ne-

§i

X

incoronat, n'a insemnat, ca aceia ce a dat peurma filantropia ideali§tilor hraniti la §coalaideilor generoase din Apus, reforme pentru,terani, fie ele cit de binefacatoare, fiind por-nite de la intentiile cele mai nobile, ci gu-vernarea terii prin terani.

Cercetarea pe scurt,, ca pentru un prilejcomemorativ, a actelor pornite de la TudorInsu§i §i §tim astazi ca, afara de unulsingur sau de un adaus datorit condeiuluisatiric al lui Ilarion, episcopul de Arge§,,care doria sa loveasca in rivalul sau, Mitro-politul, ele nu sint datorite unui condeiustrain , ca Si, pe de alta parte, comparatia foratenta cu actele revolutiei sIrbe0 a lui Ca-ragheorghe, de care s'a inspirat in ridicareade steaguri ca §i in toata desvoltarea actiuniilui, e de natura a ridica orice Indoiala.

Cind Sirbii s'au rasculat, in 1804, contraTurcilor, ei n'au pornit de la o ideie, ci dela o intolerabila suferinta, nu cu un ref, ctcu un numAr de pribegi amenintati sa fie.jertfiti de Turci. E adevarat Ca ace§ti Turci,dahiii, Ienicerii din cetati, erau, in acela§itimp, §efi politici §i comandanti militari aiterii robite for §i proprietari, impreuna cuspahiii, ai pamintului national. Elementul so-cial se confunda astfel, in nemultamirea a-junsa la paroxism, cu elementul national §i.chiar ceia ce nu putea fi casul la notcu elementul religlos.

Innainte de alegerea lui Caragheorghe ca.

XI

vojdb nu se intimpina nicio procla-matie si n'avem vre una nici dupa aceasta.unificare si ierarhisare relativa a revolteicontra abusurilor. Sirbii se oferiau publi-catia recenta a d-lui Gopcevic (Russ land andSerbien, 1804-1915, Munchen 1916) a dove-dit-o si Austriecilor, si Rusilor, si Fran-cesilor. Totusi pana la proclamarea, in anu-mite conditii, a unui Suveran nou, de legecrestina, ei intelegeau a se conduce, de sinumai in actiunea for militarci, de catre .Adu-narea Poporului., al carii simplu delegat era,comandantul suprem.

La Tudor, vechiu ofiter rus, care luptasein Serbia si cunostea perfect lucrurile deacolo, la dansul, boierimea din Oltenia, undecnejii sarbi, Haiduc-Velico din Craina si altii,aveau legaturi de familie si de afaceri co-respondenta chiar a begilor turci din Cladovafacindu-se in romaneste exemplul sir-besc a fost hotaritor. Fara dinsul e sigurca el n'ar fi apucat in mina steagul revolu-tionar. Dar Slugerul gorjean fusese adesea,pentru 'rosturi de negot, in Ardeal, el petre-cuse multe luni de zile la Vien% pentru un,proces al familiei Glogoveanu, in casa careiacrescuse, el cetia ziarele .grecesti, si germanechiar, din Capitala Austriei, el avea legaturivechi cu promotorii Eteriei si discutase cuatatia boieri si clerici luminati chestiile laordinea zilei. Acesti boieri si clerici insa scri-sesera, cu Mitropolitul In frunte, la 1807, «sc&-sori catre Napolionul Frantului-ca sa-i iea supt

XII

obladuirea lor, fiind pravoslavnici ca si ei. 1.La plecarea lui Caragea chiar, in 1817, Vor-nicul Filipescu, care fusese ales de «sfatulluminatelor fete boieresti, mari si mici, ca side toti starogii isnafurilor fi tirgovetilor.,4( ca staroste si vechil al for in nevoi., selupta intr'o adunare secrets contra ideii uneirascoale contra Turcilor. «Ginditu-m'am sisocotit., spune el, «ca. e bine In numele tu-turor din vita romaneasca, fie boier on tlr-govet, sa spun ca nu ma unesc cu vorba dea ridica norodul in contra Sultanului.. Lacapatul discutiei, «boierii greci se bateau cupumnul in piept si tremurau. I. *i, cind cutarepops de sat, fost Insa ostas contra TurcilorJul Pasvantoglu, e adus la M,itropolie ca vi-novat de agitatii contra Grecilor cari por-nisera rascoala, el spune, impotriva indemnu-rilor tainice ale Patriarhului Insusi : «Prea-sfinte stapane I Preasfintitul Patriarh esteGrec, iara not sintem Romini si trebuie salucram pentru not : a Cara noastra nu eroaba Grecilor fi Bulgarilor i Ruglor $1Nemtilor', si in jurul lui el aude, in murmurdiscret : «bravo, bravo, popo Ilie. 3.

Deci, and iea hotarirea cea mare, Tudorrepresinta un pas mai departe in conceptiapoliticd a libertatilor nationale fi populare in',agile acestea rdsdritene. El se sprijina pegrayile., care nu sint legile, ci dreptul na-

1 Revista istorlcd, HI, p. 2.2 Ibid., pp. 3-4.8 Ibid., p. 5.

XIII

tural, asa cunt 1 -a definit Rousseau, pentrua spune ca e nevoie sa se ridice «fratii lo-cuitori ai acestei teri. contra «balaurilor.sugatori de singe, cari sint, «precum ii cu.-noasteti prea bine, Grecii si boierii nostri,atit partea bisericeasca. aici sufla nemul-tamitul Ilarion , «cit si politiceasca. : doardaca dintre ei e nevoie a se «alege pe ceibuni boieri ai nostri.. El invoaca dreptulbisericesc insusi, cad, Dumnezeu find bun,,nu poate fi decit alaturi de cei cari lupta,in numele lui, ca sa distruga raul.

Ca mijloc de lupta, «adunarile pentru bi-nele obstii si pentru folosul terii., Adunarile Nationale ale teranilor. Ele vor ad-ministra si numi, fara sa rupa legatura cuSultanul, «loctiitorul lui Dumnezeu. pe pa-mint, dar in ce priveste proprietatea, fara «ase intinde macar pana la un bob,. Arzul catrePoarta e indreptat In numele a «tot poporulTerii-Romanesti., care se ridica impotriva«tiranilor», Greci si Romani, pe cari nu-ipoate suferi mai departe, fiind «tilhari sidespoitori., si cere restabilirea «vechilor drep-turi ale terii.. In proclamatia de la Cotrdceni.e vorba iarasi de boierii cari «si-au parasitcu totul cinstita si sfinta for datorie de apazi dreptul neamului si al terii for., unin-du-se cu strainii veniti la procopseala ; evorba de a «scoate neamul si tara la luminaadevaratelor ei drepturi., pe care, din nedes-toinicia ii raufatea clasei conducatoare, eadus a be represinta si apara «poporul a_

XIV

telor cinci judete de peste Olt., ridicat «la ostrigare a terii.. La Bucuresti, concentrin-du-se trupele teranesti, are sa se faca adu-narea poporului din toate judetele terii", si eava astepta cercetarea facuta in numele Portii,pentru «Intoarcerea drepturilor noastre». «Is-nafurile., breslele cu care tratase odini-oara Filipescu sint chemate a-si trimete-delegatii pentru complectarea Adunarii.

«Multi boieri patrioti., avind «aceleasi sim-tiri pentru fericirea terii., se adauga de lasine acestei Adnnari, cum o va spune Tudorpeste citeva zile. El Insusi e numai «supuscatre tot norodul Terii-Romanesti., dupa «da-toria singelui si a nasterii sale» si nu voieste,cleclara el in alts proclamatie, decit «im-preunarea glasului nostru intruna», gata funda-si varsa singele pentru izbindirea «drep-turilor» traditionale. hi zice, In momentuland era mai puternic, numai: «Teodor, sausi «Slugerul.. Cit despre ostasii lui, ei «shithotaniti numai pentru dobindirea drepturilorterii lor, iar nu pentru in parte-li folos, ne-puind nici In glndu -ni vre un folos, al veri--caruia dintre not decit numai pentru bineleterii noastre, ce este de obste pentru nottoti si pentru copiii nostri..

Alt act public n'a mai plecat de la dinsul:In aceste patru proclamatii se cuprinde toata.cugetarea lui politica.

XV

IV.

El era astfel In cea mai veche si cea maituna traditie a terii si a neamului sau. DinstrAvechile timpuri cind din toata ordineapolitica romans ramasese numai atita lucru :ideia necesitatii Imperiului si a tmparatuluisi cirmuirea poporului prin sine insusi inumbra autoritatii si ocrotirii lui, aceasta e con-ceptia politica .a neamului nostru. 0 gasim intulburarile vlahe din Balcani, creatoare deImperil pastorale pe la 1200, In yechile adu-nari de alegere ale. Domnilor cari pe urmaau tras toata puterea la dinsii ; o gasim in-strIngerea poporului, ca in Moldova lui Ale-xandru Ilias, pentru a lua sama Domnuluicelui rau si a pedepsi pe boierii ce-1 in-deamna In acea directie ; o gasim in Adunareapentru izgonirea Grecilor din Muntenia luiLeon-Voda, si tot asa in pornirile multimilorde dilkolo si de dincoace de Milcov in yea-cul al X VIII-lea, cind cnorodul, ne mai putindsuferi, se stringea la Mitropolie si, tragindclopotele, se scula cu impotrivire, strigind..Asa faceau si Ardelenii cind din mijlocul tu-multului popular impuneau cererile for innumele .tuturor Rominilor, marl si mid., saucind, la 1848, intr'o Adunare teraneasca pro-clamau existenta for ca natie deosebita cuaceleasi drepturi ca ale privilegiatilor.

Acest caracter al revolutiei lui Tudor 1-auinteles multimile in numele carora vorbia el.

XVI

«Popa cel cu declaratiile inimoase Innaintea Mitropolitului, scrie cu prilejul mortiiaceluia care .domnise= farA cuca si fara to-puz, cu singura sabia libertatii romanesti sipopulasre la coapsa : cCu durere de inimaam auzit si am plins cind 1-au vindut peTudor doi capitani ai sai, de 1-au taiatnoaptea. Si am mers cu parintele llarion lamanastire de am facut slujba pentru odihnasufletului. i plingea lumea, si parintele Ila-rion se batea cu pumnii in piept si da crucesla norod de se 'nchina. Si multa jale pe noi

Necesitatea acestei base de libertate tera-neasca, economics, socials si politics, pentrudesvoltarea Statului romin si intarirea natieiincunjurate de dusmani n'au inteles-o In osuta de ani trei, patru generatii. Daca amintelege-o noi macar astazi, pe deplin I Ar fisingura comemorare de care s'ar bucura su-fletul aceluia care in Iunie 1821 a pierit demina talharilor pentru rascumpararea unorpacate pe care nu le facuse clasa lui si pentruizbindirea unor drepturi care erau si sintale Rominilor de toate treptele.

Ilie.,

toti..

TOT NOPOA3A POMINd PETilit E triZBE:704 itT3A£ Alt10 INMIffehkAhiMPNillW1S MREPEt+TA.41$MAp£ 14 I Fatie 4eTAPcUtz dE Qf 4901TE Al(PACIAMILIKEX IMPTE

1821 RH

STEAGUL lui Tudor Vladimirescu.

laseriptla:Tot norodul romanesc Pre tire to proslaveTroia de o flint& Inmate rn Odor niaCu puterea to cea mare $1 in bralul tau cel rareNadejde de dreptate Acum a am e eu parte

1821, Ghen.

(Pe later!: St Teodor T ron gi Sf. Ghe rghe .

.

.

-

I

I.

CRONICA REVOLUTIEI DIN 1821DE

IOAN DARZEANU, Dv VEL SERDAR

Dupa ravna care am avut in vremea trecutei razvratiri,ca sa arat pi sa istorisesc cele ce s'au lucrat in patrianoastra la leatul 1821 pi /Ana la leatul 1822, Julie 15, aster-

nand cu toate ideile ce au curs, cu pre larg cuvant, spre ase Indulci fiepcare cetitor de vremelnicile intamplari incurgere de un an pi case luni, ma rog cu supunere catretoti simpatriotii ca sa aratati iubire si multumita catreostenitorul in lucrarea aceasta, avand si dansul tot ase-menea filotimii spre lapda si cinstea fiecaruia. Ca atunciva cunoapte Dumnezeu buna noastra ravna spre laudapatriei cei crestinepti.

laza mai vartos cei mai inalti intru iubirea perierghieicei trecatoare si vremelnice, Intocmai ca moara lui cu in-vartejune, care pre toate ceasurile se invartepte, asemeneapi a vremilor invartejiri rasuna in auzul tuturora; iar multamilostivire a prea-inaltului Dumnezeul nostru sa fie nounspre mantuire, ca sa ajungem la prea-innalta sa inna4are.

loan Narzeanul biv Vel Serdar.

Dupa p etrecani a rapausatului Domn Alexandru-VodaSutu, ce s'au tntamplat la 18 ale lui Ghenarie cu leatullui 1821, un Teodor Vladimirescu, din neamul lui Roman,dintre pandurii din partile Cernetului pi pezator cu casasa la orapul Cernetd, sud Mehedinti, carele in vremea trecuteirazvratiri a Romauilor s'a aflat comandir asupra pandu-rilor ce erau in judetul Mehedinti 1, savarpind insupi multe

La 20 Decembre 1906 Constantin-Vodd Ipsilanti nume$te vatafla plaiul mehedintean Muntele-de-sus pe (Theodorache Vladimirescubiv vtori Comis (N. Iorga, Sturlii .Documente, VII, pp. 511-21, no2S6). La 12 Martie 1808 e biv Vel Sluger ; ibid., p. 512, no. 287.

0

-4ucideri In partea focului, pentru care, du/A razboiul Rusi lor,In Domnia Mkiei Sale Ioan \Tod& Caragea dovedindu-se, afost hotkat pierzarii, si, cacerdisindu-se In Tara Nemteascal,a mers la Viena, In vremea ce se aflau Impkatii acoloadanati, arAtandu-se la Imparatul Alexandru al prea puter-nicei Rusie, s'a cinstit cu cin de maior si, Intorcandu-sepre la Rusava, a trecut in Tara-RomaneascI, unde prinmijloacele ce an facut prietenia 2 sa cu unul din boierii ceialesi ai teriia, a ramas nebanuit, petrecand une on In pktileCraiovei, iara alte on si prin Bucuresti, panA ce an luatvatAsia plasii Closani din sud Mehedinti de la Vel Vornicde Tara-de-sus. Neputand acel vataf dlinui acolo, si of an-duindn-si In plain vechil pentru cautarea trebilor vatasiei,el se afla de la o vreme Incoace petrecand ca un musafirIn politia Bucurestilor, unde prin taina si pre supt cumpkinsotindu-si si alti patruzeci de Arnauti langl dansul, dintresoldatii Serdarului Iordache si ai lui Farmache, precums'a dovedit in urml, s'a sculat la 18 ale lui Ghenarie,Marti noaptea, de an iesit din Bucuresti cu totii pre lasfarsitul iernii, avand cu dansul si un (Alter rusesc, a-nume Macedonschi, ce ramasese In zilele Rusilor petre-cand cu familia sa in politia Bucurestilor.

Au mers, urmand drumul spre Ramnicul din sud val-cea, an trecut pe la marginea orasului Pitesti (tahtulispravnicatului de Arges); pre cari trimetand dumnealorboierii ispravnici de Arges ca sä-i Intrebe ce oameni suntsi uncle merg, au dat cu totii raspuns ca sunt cAlatoritrecatori, nesuparand pe nimeni intru nimica, precum anInstiintat catre ocarmurirea terii dumnealor boierii isprav-nici de acolo.

Si la 19, tot ale lunii Ghenarie, ajungand la satul Bu-destii sud Arges, unde este pod pre apa Oltului, s'au pus

De fapt pentru un proces; Analele 4caderniei Roncine, XXXVII,p. 121 si urm. Cf. $i partea administrativA, XXX1X, pp. 9-11.

2 In editie propietie.Nicolae Glogoveanu.'

-5en totii in pod si an trecut in partite judetului Valcii sian apucat drumul spre Ocna -cea -Mare dintr'acel judet;iara, in deseara ajungand la un sat aproape de Ocna, auconacit noaptea acolo, cumparand tote tale trebuincicasecu bani.

A doua zi, la 20 ale lui Ghenarie, sculandu-se dintr'acelsat, au plecat cu totii spre orasul Targul-Jiiului (tahtulispravnicatului din Gorj) si, intalnind pre drum pre ve-chilul vatafului de plaiul Horezului, ce venia la sgrAfiajudetului Valcii cu galbeni doua mii si mai bine, 1-au luatcu dansii, d'impreuna, cu un plaias ce avea dupg, el, siVineri, la 21 ale lui Ghenarie, ajungand pre la 12 ceasurisears, in orasul Targul-Jiiului, au tras drept la dumnealuivtori Logofat Vasile Mongescu, samesul judetului, de undodespartindu-se dougzeci de insi, an mers la conacul dum-nealui Clucerul Dinicul Otetelesanu, ispravnicul judetului,de 1-au ridicat cu mare zor si 1-au dus la Slugerul Teodor.De la care cerand dumnealui Clucerul Dinicu ca sa-i arateporuncile ce vor avea, au dat raspuns ca sä mearga ju totiila satul Bradiceni, sa intalneasca si pre dumnealui Cgrni-narul Iorgu Vacarescu ispravnic (fiindca lipsia dela tahtulispravnicatului), si acolo, Impreunandu-i pre amandoi is-pravnicii, li va arata poruncile. asa, cu straja, la poarta,la scars, si In foisor sezand pang, la patru ceasuri dinnoapte, si-au potcovit caii cu lumanarea noaptea si animbucat si ado cevasi d'a 'n picioarele, argtand ca au sämearga si la judetal Mehedintalui ca sa radice si pre dam-nealor ispravnicii de acolo.

Apoi au plecat cu totii din targ, zalogind impreuna sipe dumnealui Clucerul Otetelesanu cu mare zor, si, mer-gand cale de trei ceasuri, au ajuns la o carciuma a Stol-nicului Viisoreanu, de au mas cu totii, facand indestulastrAjuire pang, a doua zi, Sambatg, cand, ridicandu-se cutotii, an mers la satul Bradicenii, si, neafland acolo predumnealui Caminarul Iorgu Vacarescu (fiindca, prinsesenoaptea de veste si se cacerdisise), si-au indreptat cu totiidrumul spre manastirea Tismanei, dimpreuna si cu Clucerul

*i

-6Otetele§anu. Si, Sambata, la 22, ajungand la Tismana, an,Intrat cu totii In manastire de an mas In seara aceia.Iarg, la 23, Dumineca, lasand pre Clucerul Dinicu in ma-nastire cu vre-o 15 paznici, ca sa nu-i sloboaza ie§irea,an ie§it Slugerul Teodor cu haine schimbate §i cu ceilaltidin manastire, §i s'au coborat la satul Padepl, din plaiul

sud Mehedintii, unde chemand pe capitan Du-mitru Garbea, ce 11 avea vechil de vataf, §i, povatuinduprilostitoarele lui cugetki, a stalls pre toti pandurii ceerau In plain §ezatori, de i-a Impreunat cu dansul,duindu-li leata §i slobozenie. Au trimis §i prin alte pla§ica sa, stranga panduri cu leafa, din cei ce erau §i mainainte In slujba si dupa venire se lepadasera In dajdieInca din zilele Domnului Ioan-Voda Caragea. Au facut pu-blicatii prin toate satele judetalui, cu cuprindere ca.cine va vol sa vina sa se scrie la dansul, si va fi slobodde once dare, Indemnand pre norod cu amagitoarele luimijloace §i prilostindu-i a veni sa se Impreune cn dansul,precum se arata §i proclamatia ce au dat catre toata ob-

adeca catre tot norodul omenesc din Bucure0i §idin celelalte orase qi sate ale Terii-Romane§ti:

Fraeilor locuitori ai Terii-Ronuinqti!

Jeri de ce neam yeti fi, nicio pravila nu opre*te de aIntampina ra'ul cu

Sarpele, cand iti iese inainte, dai cu ciomagul de itlovesti, ca iei viata, care de multe on ni se primej-duieFite din muscarea lui.

Dara pre balaurii cari ne Inghit de vii, capeteniilenoastre, zic: atat cele biserice§ti, cat §i cele politice§ti,.pang, cand suferim a ni suge sangele din noi? Pangcand sa li fim robi?

Daca rani nu este primit lui Dumnezeu, stricatorii fa-catorilor de rau bun lucre fac inaintea lui Dumnezeu, cabun este Dumnezeu §i, ca sa ne asamanam lui, trebuie safacem bine; iarg, aceasta nu se face pana nu se stricarail: pang, nu vine iarna, primavara nu se face! A vrut

Closanii,

stea,

ram.

sa-i

sa-i

fAgg-

si

-7Dumnezeu 0, se faca lumina, aceia s'a facut dupa ce agonit Intunerecul.

Vechilul lui Dumnezeu, prea-puternicul nostru Imparat,voieste ca noi, ca piste credinciosi ai lui, sa traim bine.Dail nu ne lasa rani ce ni-1 pun peste cap capeteniilenoastre !

Veniti dara, fratilor, cu totii, ca cu raul sa prindem precei rai, ca sa ni fie noun bine, si sa se aleaga din capete-null° noastre cei cari pot sa fie bpni. Aceia sint ai nostrisi cu noi d'impreuna vor lucra binele, ca sa li fie si forbine, precum ni sunt fagaduiti.

Nu va leneviti, ci siliti de veniti in graba cu totii, cariveti avea arme cu arme, iara cari nu yeti avea arme, cufurci de for si en lanci, sa va faceti degraba si sa venitiunde yeti auzi ca se afla adunarea cea oranduita pentrubinele si folosul a toata tam. i ceia ce va va povatui maimarii adunarii, aceia sa urmati si, unde va vor chema ei,acolo sa mergeti. Ca ni ajunge, fratilor, atata vreme decand lacramile noastre de pe obrazele noastre nu s'aumai uscat.

Si iarasi sa stiti ca nimeni dintre noi nu este slobodin vremea acestii adunari obstii folositoare ca O., se atingamacar de un graunte, de binele sail de casa veri-unuinegutator orasan sau teran sau de alt al veri-unui la-cuitor, decat numai binele si averile tale ran agnnisiteale tiranilor boieri sa se jertfeasca.; insa ale carora nu vorurma voila, precum suntem fagaduiti, numai ale acelora sase iea, pentru folosul de obste

De acolo, din satul Padesul, au pornit si caruti din parteasa, atat la Ada 2, cat si la Vidin, facand cunoscut prin vi-clene aratari ca radicarea acestei adunari de norod nueste pentru veri o rasvratire sau nesupunere catre sta-

$i in Aricescu, II, pp. 77-8. Forma originalA In Cioranu (v. maideparte), in UrechiA, Istoria Romiinilor, XIII (1901), pp. 21-2 (sidupA Uricarita, XII, pp. 91-2).

2 Ada-Cale.

-8panire, ci ca sa-§i ceara, drenturile, trimitand dare MariaSa Dervi§-Pap, din Vidin muhafiz Si arzmahzar mincinosdin partea a, tot norodul terii, prin care defaima atat cli-rosul bisericesc, cat pi obotea tuturor boierilor, ca Maria Sasg-1 tramita catre Prea-Innalta Poarta, a caruia cuprinderese arata din cuvant in cuvant, Insa:

Prey puternice imparate,

La sfantul oi prea-puternicul prag al prea puterniciiImparatii, stapanitoarii noastre, cadem noi, tot norodulromanesc din Valahia cel supus §i Incredintat ei de catreunul Dumnezeu a tot facatorul, de Dumnezeu pazit §ide catre Prea-Inalta Imparatie cu multe mile dupa vremimangaiat, iar acum on totul parasit In mantle multilopvrajmagi ai prea-puternicii Imparatii of ai no§tri, povestindon mare jale pre scurt necontenitele noastre necazuri oicumplitele patimi ce le suferim din pricina unirii boierilorpamanteni cu cei dupa vremi trimeoi Domni §i ocarmuitori,caci boierii, sau mai bine am zice: tiranii no§tri cei cum-pl4i, invoindu-se cu cel de acum Dorian, sa, lasgm cele maid'inainte urmari, ne-au pra,dat ca niciodata, mai nainte sipeirii cai de istov fara milostivire pre noi ne-au dat, oi preacest choler impgratesc cu totul de tot binele 1-au deqertat,!neat am ramas mai goli decat mortii cei din mormanturi.Din care aceste toate, de ar fi avut prea-puternica Imparatiecea mai putina §tin4a, de mult ne-ar fi izbavit de catreace§ti nemilostivi Mimi can, de se §i numesc cats o dataca fac aratari prin arzhmahzaruri catre Prea-tnalta Poartapentru starea terii la cate-o Downie noun, o fac numai sinumai pentru folosul for §i al Domnului. Precum la venireaDomnului Alexandru Sutu au facut, ca, de spre o partearatand prin arzmahzar darapanarea terii din pricina rele-lor urmari ale Domnilor, au cerut mild §i uourinta delaPrea-Puternica Imparatie, iar, pre de alta, scriind multelaude mincinoase pentru acest Domn, ca sa.-1 caotige numaial lor, Indata dupa ce au sosit aici, an Intocmit cu &Instil

-9pradarea si stingerea terii, incepand dela Biserica, de un-de era sa inceapa indreptarea, iara ei, ca piste netematori-de Dumnezeu, cu cuvant ca pun Mitropolit pamantean, auvandut Domnului Sutu in doua mil de pungi de bani sian pus Mitropolit roman adevarat, Insa mai adevaratocara neamului romanescsi batjocoritorul cinului bisericesc,carele, indatorat fiind Domnului Sutu si fara de multa-mirea si penerea norodului Impotriva legii oranduit, entotul s'a piecat relelor vointe ale Domnului si a pradatCara, ca sa-1 multumeascal.

Toate cererile lui cele nesatioase si de drept le iscg-leste ca pre niste drepte, si pre norod impileaza de leimp lin este.

Intfaceasta stare aflandu-se norodul, si tara neavandmijlocul de a arata necazurile si a cere mils de la PreaPuternica Imparai?ie, care mild de multe on a castigat-o,darn, nimica nu s'a folosit, caci au ramas scrise numaipre hartie, si mancata de catre mai sus zisii talhari, silita fost din mult adanca nadajduire Intaiu a se scula Impo-triva acestei rautati si apoi a nazui si a cere imparateascamild. Ca niste credinciosi darn si supusi robi ai Prea-Puter-nicii Imparatii, cu lacrimi ne rugam sa trimiti om fmpara-tesc, nu de legea noastra, ca sa cerceteze si sa vaza jalnicastare a terii si sa faca oranduialg, ca sa lipseasca jafurilesi sa ne raspundem cu dreptul catre Area-puternica !mpg-ratio, precum si pans acum am raspuns, si de ,cum inagintea rg,spunde nu tagaduim, ca niste credinciosi ce am fostsi suntem si In veci vom fi voiosi, dupa incredintarea ceavem ca prea-puternica Imparatie nu ne va lipsi de milelesale, cu care din vechime ne-a hranit si, cu nume de rainincredintata ei de cg.tre milostivul Dumnezeu, ne-a cinstit,precum la fiestece Domnie noun, parinteste poftorind aceldulce nume in urechile cele surde ale Domnilor, tncre-dintandu-se for ca sa ne apere, iara ei, talhareste despo-,

E vorba de Dionisie Lupu, numit la 1-iu Maiu 1819. Se recu-noaste patima episcopului de Arges, llarion.

fl

10

in lu-ne si prapadindu-ne, pribegesc de Ia o vreme incoa, siboierii nostri, atat cei bisericesti, cat si ceitovarasiti fiind cu dansii in jafurile ce ni fac, in loc de afi cu priveghiare si a-i popri, Ii Inlesnesc calatoria, uitan-du-se si dansii cum fag din Bucuresti ziva namiaza mare.

Acestea toate prea-plecate aratari adevarate fiind, sevor dovedi mai cu scumpatate si mai pre larg Inainteatrimisului credincios omului Smparatesc, pre carele fier-binte ne rugam Prea-Puternicei Imparatii sa ni-1 trimitacu milostivire i".

Dupa ce a savarsit aceste lucrari, fara vre-o prelungire,intocmai ca 6tim le -ar fi avut gatite din vreme si intoc-mite, Insotindu-si ca vre-o 600 de oameni dintre panduriice a strans, a trimis de a ridicat pe zapcii din plasa Baii,on toti banii ce an avut asupra-li, carora poprindu-libanii si caii, i-a trimis pe dansii de i-au inchis la Tismana,unde sta si Clucerul Otetelisanu. Iara numitul Teodor, cutoti oamenii ce a impreunat, s'a sculat de acolo a venispre Cerneti, si, Intalnind la satul Ciovarnasanii, aproapede Cerneti ca la vre-o trei ceasuri, pe un polcovnic PaulNicolicescu, ce era oranduit din partea ispravnicatului cuoameni indestui si porunca In scris sa nu ingaduiasca perazvratitor a se intinde amagind prin viclenie pe locuitori,si sa-1 izgoneasca din partile locului si on viu on mortsa, se sileasca a-1 prinde negresit, 1-a Impresurat Indata penumitul Paul Nicolicescu si prinzandu-1, dupa ce a cetitsuprinderea poruncei ispravnicesti de mai sus, pe de o partenumai decat a facut o scrisoare catre dumnealui ClucerulCostache Ralet, ispravnicul Mehedintului, coprinzatoare:

Paul acum numai prin auzire auziam ca dumneatastrigi catre toti cum ca eu as fi iesit la hotie ca sa pradlumea, si nu credeam, pentru ca eu ma stiu ca nu sluthot; taro astazi in Ciovarnasani gasiiu si in scris subis3alitura dumitale Ia mama unui hot, anume Pau Nico-

1 Si In Aricecu, II, pp. 82-4. Inteo forma schimbata, la Cioranu

politicesti, fn-

11

licescu, caruia ii dai voie ca sa ma prinda dimpreuna curtoti cei ce se afla cu mine, on vii sau morti. Dintr'a-ceasta to cunosc ca esti om pricopsit si ma mir de undeai dumneata voia ca sa dmori raiaua Imparatului si pen-tru ce ?

Au pre semne nu va ajunge ca i-ati pradat si i-ati des-puiat papa cand a ramas ticaloasa Cara mai goala decatmortii cei din mormant ? i acum se vede ca aveti poftasa-i si omorati... Numai sa stiti ca nici Dumnezeu, niciprea-puternica Imparatie nu va Ingadui. Du Ins& nici nusunt hot, nici am fost vre-odata, nici voiu fi; ci sunt,atat eu, cat si cei Impreuna cu mine, iesiti pentru marefolds obstesc, si al celor man, si al celor mici; si spre maibung., pliroforie vei ceti dumneata aceste doll& copii (aproclamatiei si arzmahzarului). Tara dumneata prea rau te-ai purtat de ai spart orasul si ai sfaramat lumea fard, ato uita mai departe, ci numai cu un cuvant ca eu as fifost hot si as fi venit sa prad lumea, fara de a sti ce zici.Ci iarasi zic: sä stiff ca eu sunt cel mai bun nu al Patrieimale, si de Ia Bucuresti panel aici am venit tot prin orasesi sate Intrati, si nimeni nu s'a suparat de nimica, baInca si zaratiile judetelor erau incarcate de bani, si nicide cum nu s'au clintit. Si, iarasi, de as fi fost precumzici, de mult le-as fi luat de acolo. Ci, ma rog dumitaie,de esti patriot, lasa-ti acest fel de fantasii si aduna camai in graba orasul la loc. Pe Turcii ce i-ai luat dupela locul for si i-ai strins acolo, da-li drumul sa-si meargaIa treaba lor. Nu da pricina legaturilor sfinte ca laurma nu vei putea da raspunsul. Si :mai mult sd nudai pricina vecinatatii (macar ca li este stiinta, celormari trebUinta cea de obste folositoare). i pandurii ceai adunat acolo, dä-li drumul ca sa vina sa mearga undesent de trebuinta, si dumneata mergi la conacul ispravni-catului cauta trebuintile dumitale fara de niciun fel.de temere sau Ingrijire. Asemenea si dumnealui besleaga.,

Ai de catre mine sau de catre cei ce sunt Impartasiticu mine niciun fel de temere sa nu aveti; pentru care

de-ti

12

Incredintez on sufletul mieu. Si, Inca data voiEsti folosulde obste, vino dimpreuna, ca toti boerii pamantului, casa ne intalnim, sau trimite numai pe dumnealor si 1i

porunceste ca sa fie silitori sere savarsirea trebuintei.Si, iarasi zic, pazeste-te bine O. nu dai norodului vre-opricina cu vre-o Impotrivire de arme, ca atunci bine satii ca nici In gaurile serpilor nu yeti scapa. Pentru ca

norodul cel ars si fript de catre d-voastra este amaratsi Infocat asupra-va, si numai pricina, cauta. Si cum deai dat d to voie cu arme de moarte asupra raielei Impa-ratesti ? Si au nu socotesti ca sabia Imparateasca va samanance pe toti ? Au pe semne gandesti ca va fi muritsi Sultanul Mahraud ? Ci umblati cu bine cu raiaua Im-parateasca, de voiti sa va fie bine, ca cu rail n'alegetinimica, pentru ca nu viati asternut bine mai d'inainte.

1821, Ghenarie 281."Pre de alt. parte, dupa ce a pornit aratata, scrisoare, a

pus de a batut de moarte pe acel Pau Capitanul, Invinova-tindu-1 Slugerul Teodor, de ce sa Indrazneasca a sari Impo-triva lui si a adunarii norodului ce-si cer dreptatile lor.Iara oamenii ce a avut Pau cu dansul i-a tras la sine-siSlugerul Teodor, adaug'andu-si suma adunarii. Pentruaceasta luand stire ispravnicul din Cerneti si orasenii deacolo, pe de o parte, si-au scos toti familiile, trimitandu-leunii la Rusava, altii la Fetislam 2, ramanand numai oa-menii calari; iara, pe de alta parte, vrand sa iscodeasca silucrarile razvratitorului Teodor, au trimes orasenii un cmuntr'adins catre dansul, cu scrisoare din parte-li rugatoareca sä nu dea vre-o pricina de spaima si stramutaiea ora-sului. Carora li raspande ca sa nu aiba nimeni nicio grija,ci s. stea cu totii pe lec, cautandu-si fiecare trebuintilesale cu

Si, ne mai prelungind sederea for In satuls'a sculat Slugerul Teodor, cu o ceata de cameni,

L $i in Aricescu, II, pp. 47-9; Urechig, /. e., pp. 24 -5.2 CladIva.

Ciovarng-sanii,

to

liniste.

13

de s'a coborat la cula ce o avea la via sa de Lang&Cerneti, dand spaima tuturor orasanilor §i amagind patoti locuitorii cei pro§ti de prin satele imprejurate, !neatcu spinarea li aducea mancare. lard cealalta adunare deoameni toata s'a pornit pe alt drum, cu ocarmuitorii sicapitanii d'inpreuna, qi cu Macudonschi, sä mearga spremanastirea Strehaia, propovaduind catre toti ca aceastaradicare s'a impreunat pentru binele obqtii, ca sd-i man-tuiascd, de biruri si sa-i upreze din toate, scotandu-idin Intunerec la lumina.

Dupa sosirea-i la via de langa Cerneti, indata s'a spartora§ul Cerneti, imprd§tiindu-se toti In toate partile, cumqi ispravnicul s'a tras la Craiova, temandu-se a nu-1 cu-prinde sä-1 ridice precum §i pe Clucer Otetele§anu.

Iara dumnealcr boierii texii, Indata dupa petrecaniaDomnului Alecu-Voda Sutu 1, primind nota Inscris delaEscelentia Sa gheneral Pini, consulat al Prea-PuterniceiRusii, a carii cuprindere se arata anume talmacita pegreceste, din limba frantuzeasca, adeca:

Subscrisul gheneralicesc consul al Maririi Sale Impdra-te§ti tuturor Ruqilor a luat §tire despre Incetarea din viataa Mariei Sale Domnului Terii-Romane§ti, Alexandru-VodiliSutu, qi, fiindcd. Domnul nu mai (lainuie§te, oranduiala tre-burilor ar fl cerut ca o4tea boierilor sa iea franele obld-duirii In maul, dad, rdposatul Intru fericire prea-inaltatulDomn n'ar fi preintampinat imprejurarea, Infiintand, intr'untimp pe .cand isi avea mintile intregi §i era 'n dreptul sau,un comitet vremelnicesc de obladuire, alcatuit de Prea-sfintia Sa Mitropolitul §i de prea-cinstitii boieri Banul Bran-coveanu, Banul Cretulescu, Banul Ghica, Banul Vacarescu,hale-Vistierul Grigore Filipescu §i Marele-Postelnic Rizu 2,adeca un comitet, cdruia i-a qi lasat toata stapanirea ceIntocmirea lui poate sa aibd. Aceasta oranduiall, din po-

instiintarea for cAtre PoartA despre moartea lui Sutu, Aricescu,.II, pp.49-50 (19 Ianuar).

2 lacovachi, scriitorul.

14

runca Mariei Sale, s'a facut cunoscuta gheneralicesculuiConsulat printr'o nota scrisa de la 15 ale curgatoarei luni,si subscrisul a recunoscut praviinicia ei si a laudat-o cainteleapta si mantuitoare.

Subscrisul nu se 'ndoieste catusi de putin ca cinstitelemadulare ale sus-zisului comitet, care astazi s'a intocmitca comitet de obladuire, in urma Incetarii din viata aDomnului, vor recunoaste povara slujbei ce au fost che-mati sa Indeplineasca si ca dreptatea, intelepciunea sicumpatarea vor domni in sfaturile for obsteste pentru fie-ce lucru privitor la savarsirea nizamurilor in tiinta si la-tinerea bunei oranduieli si a linistii obstesti, singurul stopce e dator comitetul sa privegheze, si care a facut sä senasca infiintarea lui. Comitetul sa-si pazeasca datoriile cuscumpatate si sa nu se intinda cu drepturile peste ho-tarele margenite de stapanirea privileghiilor ce se cuvine cuosebire numai la obrazul Domnitorului; va purcede la taptecare vor da dovezi destoinice de increderea ce raposatulPrea-Inaltatul Domn a pus in fiecare din aceste madulare sicare le vor face sa dobandeasca multumire din parteaInaltei Porti si a Curtii ocrotitoare si obsteascg. recuno-stinta. Iar, pe Tanga aceste sfaturi la care va povatuiestelubirea parinteasca ce Maria Sa imparatul a marturisit-oneprecurmat catre neamul dachicesc si care se bucura deocrotirea sa priincioasa, subscrisul cunoaste cab datoriea sa a incunostiinta, ca din indatoririle slujbei sale, ca facepre cinstitele madulare ale comitetului de obladuire Inde obste si in deosebi raspunzatoare pentru oricealtgmares'ar intampla obiceiurilor si oranduielilor in 'Hata, precumsi linistea obstii, pang, cand vre-o alta hotarare ar veni maide sus spre a face sa. inceteze Insarcinarile ducaneavoastrg."

Au luat dumnealor boierii pe de o parte ocarmuirea tariiasupra-li, dimpreuna si cu Prea sfintitul parinte Mitropolital Ungrovlahiei, facand cu totii anafora de Instiintarecatre Prea-Inalta Poartg, pentru raposarea Domnului, carea si pornit-o la Tarigrad cu Intr'adins vataf de calAra§i.

15

lar, pe de alts parte, prinzand de veste de pornirea Slur -rului Teodor Vladimirescu, au dat numai decat strasnice po-runci, atat pe la ispravnicatele de peste Olt, sa se faca toatecuviincioasele strajuiri, adaogan du-se cu indoire si sum bes-liilor fiestecaruia zabit de peste Olt, spre ingrijirea cei dupadatorie strajuiri de spre amagitorul Teodor, cat si catre Cai-macamul cu Divanitii Craiovei, facandu-li-se cunoscut pentruacest razvratitor de norod, cum si poruncile ce s'au dat pela ispravnicaturi, dandu-se si supt a dumnealor ingrijire apune in lucrare toate mijloacele ce vor chibzui spre in-franarea razvratitorului si incefarea turburarii acesteia.

S'a oranduit inteadins si dumnealui Dumitrache Bi-bescu comandir asupra tuturor pandurilor, ca sari strangape toti cei din judetul Doljului si Mehedintului ce erau inslujba si sa oranduiasca dintre dansii cu capetenii alese-si credincioase, ca sa mearga impotriva Slugerului Teodor,povatuindu-1 cu tot dinadinsul a nu lasa pe apostat sa sointinda, ci sa-1 izggneasca din partile acelea. S'au pornitsi din Bucuresti un Singer Costi, traitor in judetul Gor-jului, ca sa mearga acolo si, dupa stiinta ce are de totipandurii acelui judet, sa-i stranga pe toti si, lasand opatte la ispravnicat spre strajuire, iar ceilalti sa meargala Tismana, sau undo se va afla adunarea razvratitorului,ca sa li stea impotriva, strajuind si'n partile judetuluiGorj. S'au trimis si publicatii catre toti locuitorii tinu-tului de peste Olt en blastame si afurisanii, ca sa nu secuteze vre unul a se amagi la prilostitoarele propovaduiri alerazvratitorului. S'au intocmit din Bucuresti si patru cape-tenii de Arnauti cu 200 hargiuri, fiesearuia cate 50, casa-i trimita la Craiova; insa: Delibasa Mihali, BulucbasaIeni, Hagi-Prodan si Serdarul Iamandi Giuvaru de lasad Romanati, carora Ii s'au platit si taleri 10.000 leafs,argalacul for pe o luna. S'a intoemit si la Craiova zabitDoljului si al Romanatului cu cate 50 beslii si SlugeruluiSolomon, cu 80 panduri,a fi de strajuirea Craiovei.S'au pornitdin Bucuresti si de iznoava ispravnici, atat la judetul Me-hedintului, dumnealui Clucerul Glogoveanu, care, peste putin

16

caindu-se, a dat inscris paretisis la Craiova si s'a oranduitIn locul dumnealui Caminarul Stefan Bibescu, cat si la jude-tul se oranduise dumnealui Stolnicul Viisoreanu.

Apoi, chibzuindu-se de catre Divanul Craiovei ca samearga Stolnicul Viisereanu iarasi la Mehedinti cu dum-nealui Caminarul Bibescu si la Gorj sa se 'oranduiasca. Ser-darul Dinu Balteanu, carele se insarcinase de catre dum-nealui Logofatul Dumitrache Bibescu cu pandurii aceluljudet, oranduindu-se Intru stapanirea Gorjului, s'au trimisporuncile ocarmuirii Bucurestilor intocmai dupa aceastachibzuire, cu indestule povatuiri si strasnice porunci spreintampinarea raului si incetarea razvratirii.

Aceste Intocmiri punandu-se In lucrare de catre dumnealorboierii ocarmuitori prin vrednice Ingrijiri, nu incetau dumnea-lor apururea strangandu-se Ia un loc de adunare si chibzuindcele spre izgonirea razvratitorilor. Precum si de catre Di-vanul Craiovei, facandu-se cuviincioasele Ingrijiri, s'au oran-duit strajuiri In toate partite, pe cat a statut putinta,oranduindu-se si la manastirea Strehaii un ceaus Costache,ce era capitan Ia capitania Ghidiciului, cu capitanulAmdrazii si 40 de oameni Inarmati; asemenea si la manas-tirea Motrului un bulucbasa cu vre-o douazeci de Arnauti,carora Ii s'a dat de la Craiova si gephanea' Indestula,poruncindu-li-se cu strasnicie sa pazeasca strajuire acestordoua manastiri, neslobozind nisi intfun chip intrarea raz-vratitorilor. S'a insarcinat si Vistierul Constantin Craini-ceanu ca sa stranga pe toti pandurii din judetal Mehedintuluicei dela vale si sa mearga 1mpotriva razvratitorilor (flindcacei de la deal se ridicasera de Slugerul Teodor). Iara, raz-vratitorul, dupa ce a pornit si altar scrisoare catre muha-fizul Diiului cuprinzatoare:

Ccitre Maria Sa Derv4-Pap ntuhafiz.De la tot norodul din V alahia.

Cu lacrime fierbinti jaluim Inaltimii Tale ca pe noi,raiaua din toata Tara-Romaneascg,, Domnii terii,

Munitie.

Gorjului

ticalosii,1

17

d'impreung cu boierii greci si roman, unindu-se en totii,ne-au pradat si ne-a udespoiat, incat am rams numai ensufletele, precum pe larg ticglosia si plangerea noastrgin cuprinderea arzmahzarului ce 1-am dat cgtre Prea-Pu-ternica Impgratie, stapgnitoarea noastrg, se cuprinde, carearznlahzar 1-am trimis la Ingltimea Ta ce un bun credin-cios al Prea-Puterniculni Impgrat, rugandu-ne fierbinteMgriei Tale ca sg to Imilostivesti §i sg, binevoiesti a-1 tri-mite la Prea-Inalta Impgratie, ca sg poatg, auzi glasulplAngerii noastre. Fiindcg noun toate drumurile, cum siusile Prea-Inaltei Porti ni le-a inchis de la o vreme incoaceDomnul terii, si boierii ni le-au poprit, pentru ca sg nu nimai putem arata plangerile noastre la prea-puternicanoastrg Impgrgtie. asa mai sus numitii ne manancg,de vii, si noi, neavand ce sg li mai dam, si ne mai stiindce sg facem, am ngzuit la mila Mgriei Tale. Si ne rugisimfierbinte ca sg, trimiti jalba noastrg catre Prea-PuternicaImpgratie, pentru ca sg, audg glasul plangerii noastre sisg se milostiveasca asupra ticalosiei noastre, ca sA tri-meatg un om credincios imparatesc, sa ving aici In tarn,la Bucuresti, sa cerceteze, sg vaza nevoile pe care le tragemde cgtre acesti lupi nemilostivi, si sg ni facg dreptate.

Ai, pang o veni omul impgratesc, noi ne-am sculat cumic cu mare si mergem sg ne adungm la Bucuresti,ca sg fie stiut Inaltimii Tale cg, ridicarea noastra nueste pentru altceva si nici Inteun chip cleat numaiasupra boierilor cari ni-au ragacat dreptatile noastre cucare ne-a miluit Prea-Puternica Imparatie, iara negutg-tgtorii turci si mice negutg.tori vor avea negutgtorie sitrebuinta prin tug, cu totii sg umble farg nicinn fel deingrijire, ca noi pe nimeni nu poprim §i de nimeni nicide cum nu ne atingem. Inca mai cu bung slobozenie vorurma. i iargsi fierbinte ne rugam Inaltimii Tale ca sgne ajuti cu cele ce ne trebuesc, care prin grain trimistlnostru le va arata Mariei Tale. Iarg, anii Inaltimii Talefie de la Dumnezeu multi si prea fericiti 1."

$i in Aricescu, 1. c., pp. 31-2.Tudor Wu Iimiresru.

§i

si

18

Apoi, sculandu-se dela via sa de l'anga Cerneti, a mersde s'a Imprennat cu cei trimesi spre Strehaia si, apropi-indu -so de manastire, cei dinauntru, adeca ceaus Costache,spaimantandu se de multimea norodului, iara mai alesarnagindu-se Intro desartele maglisele ce le-a aratat Ma-chedonschi en Slugerul Teodor, au deschis portile manastiriide au Intrat apostatii. Dintre cari despartindu-se Mache-donschi cu o mama de panduri si cativa Arnauti, au mersla manastirea Motrului, undo erau oranduiti de paza doua-zeci de Arnauti de catre Divanul Craiovei, precum mai suss'a zis, si ce li va fi zis prin graiu nu, este stint, ca Indatas'au Inchinat la dansii Para de a se impotrivi catusi deputin. Asemenea si dintre pandurii ce stransese VistieiulConstantin Crainiceanu, dupa porunca Divanului Craiovei):unul dintre capitani cu pandurii sai au mers de s'au In-chinat la Slugerul Teodor. Si, ramanand desarta manastireaMotrului au 'Avant dumnealui Caminar Stefan Bibescu cuStolnicul Viisoreanu, ispravnicii fie Mehedinti, ce an intratInauntru cu vre-o cativa oameni, strajuind cu tot dina-dinsul Inchiderea acestei manastiri. Iara Slugerul Teodor,cu toata adunarea sa, stand Intro Strehaia si manastireaMotrului, propovaduia catre obstea locuitorilor feluri dedesertaciuni, ducandu-i pe toti la stare de apostasie, Incattot.i locuitorii judetulul Mehedinti au fadut Incetare deraspunderea datoriilor, si cu totii alergau la adunareaSlugerului Teodor, ducandu-li prin care si pre cai taletrebuincioase de-ale manca,rii. Inca si margenea Inveci-natelor judete, ascultand din departare propovaduirea asi-dosiei 1, s'au abatut la nesupunere.

Aceste auzindu-le dumnealoc boierii ocarmuitoii, si cutot dinadinsul Ingrijindu-se spre intampinarea razvratiriiacesteia, an hibznit mai Intaiu de an facut o carte ob-steasca din partea tutmor carte Slugerul Teodor, cuprin-zatoare:

Cu mare mirare luara.m In stire de urmarile ce ai In-

1 de &IdScithe

19

ceput a face, cugetand Insotire de mai multi si impar-tind cuvinte catre locuitori ca sa sara cu totii spreizbavirea ra,ului, si sa iasa, din Intunerec la lumina.Acest fel de urmari ca, nu an sfarsituri bune este stintsi din istorie si din pildele ce se vad pe toata ziva.Judeca care poate sa-ti fie izbanda, cand, inarmandu-seimpotriva-ti toti credinciosii stapanirii, te vor supuneprin razboiu, si to vei indatora !nsuti a cere mantuireacare nu vei putea-o gasi. Au nu stii ca plateste Cara laatatia ogeaclii si panduri, pe cari and ii va Insoti si cualtii ce mai sunt pe din afara, ce arme se von ridicaasupra-ti si Incotro vei navali ca sa to mantuiesti ? Vedemca prin cuvintele ce prin nejudecata ai alcatuit catrelocuitori propovaduiesti ca pentru folosul obstii si bineleterii te-ai pornit inteaceasta fapta, si voiesti a arata cumca. nu esti talhar san voitor de ram, ci Indemnator bineluisi savarsitor izbavirii obstii din ispita rautatilor. Darcare din locuitori iti va da crezamant si in ce temeiu ra-zimandu-se va Insoti cugetarilor ce ai? De vreme ce cutotii cunosc si inteleg cata zbuciumare, cate cheltuieie sicite pagube se pricinuiesc satelor dintr'acest fel de ne-trebnicie.

Deci te sfatuim parinteste si ca niste adevarati patriotiporuncim sa to parasesti de asemenea fapte pagu-

bitoare terii, aclucatoare de sminteala linistii locuitorilorsi pricinuitoare de mare nevoie asupra-ti, si to lucre-dintam cu juramant ca, de to vei supune povatuirilor siporuncilor noastre lasandu-ti armele, to vei scula sivei veni fara tagaduire, vei scapa de mice urgiS, caci eutotii vom fi mijlocitori catre Domnul terii, ca sa-ti treacacu vederea urmarea ce ai cugetat, si poate vei ft ascultatla multe destoinice aratari spre despagubirea jafurilor cevor fi cercat locuitorii. Pentru ca, la o asemenea dreptatemai cu sama priveste stapanirea terii decal oricinealtul pe din afara, si niciodata nu voieste ca locuitorii sacerce napastuiri, de vreme ce aceasta tara este stiut ca,se ocarmuieste supt lege si supt pravila, Iara,, cand din ne-,

si iti

20

norocire nu-ti vei lua sama cu dinadinsul, si nu te veisupane acestor parintesti povatuiri ce cu iubirea de ome-nire It.i dam (nevoind tulburarea si macinarea satelor),atunci, nu numai ca to vor izbi acei ce sunt gata asu-pra-ti pans acum, ci Qi altii se vor mai porni, eati tre-buinto, va care, si fii Incredintat ca, dupa ce nu vei gasiscapare, si ()Banda mortii Iti va fi grozava si cumplita, caunni tulburator si amestecator de linistea locuitorilor..

Cate acestea te sfatuim iarasi.qi IV poruncim ca, Indatace vei primi aceasta scrisoare a noastra, In soroc de douaceasuri sa-ti iei sama bine si catre cel ce -ti va trimiteslrisoarea O. dai raspunsul inscris curat. Ca, de va fi cucuprindere de supunere si prin vrednice dovezi ca sa,poata fi crezut, sa Inceteze numai decat pornirea ce estegatita asupra-ti, si 0, to asteptam aici, precum mai sus pelarg ti se arata. laza, de nu ti se vor precurma relele cuge-tari, hotaraste-te singer mortii, si fii incredintat ca nuvei gasi scapare. Ceteste cu mare luare aminte acesteascrise, iea-ti sama bine, supune-te povatuirilor ce privesc-spre bineii, si fii sanatos.

1821, Ghenarie 301."

Care scrisoare s'a si pornit Indata, cu lipcan Inteadins.Apoi s'a trimis si la Tarigrad arz, catre Prea Inalta Poarta,in cuprinderea ce mai jos se arata:

Noi, prea-plecatii robi ai prea-puternicei Imparatii,Mitropolitul tarii, episcopii, egumenii, boierii maxi Qi mici,capitani, mazili si toata obstea locuitorilor pamantului.4arii Vlahiei, chelerului Imparatesc, cu cele pang la pa-mant asternute prea plecatele noastre inchinaciuni, facemaratare prea-puternicei Imparatii ca, Indata dupa ce si-adat sfarsitul raposatul Domnul tarii, MIA catusi de pu-t.ina zabava, s'au ivit In tarn ca la patruzeci de insi calariIntrarmati, avand de capetenie pe Teodor Vladimirescu(care In vremea trecutei razmirite a fost In slujba °sta..seasca a Rusilor, supt numire de ofiter), Inca si cu until

1 $i in Aricescrt, I. c, pp. 50-1; UrechiA, I. c., pp. 29-80.

21

Machedonschi ofiterul. Ei Impreuna, se vede, s'au pornit dinIguntru, din politia Bucurestilor, mergand spre judetulGorjului, tot cam pe supt munte, fara de a face pe drumcuiva vre-o suparare sau pagubg, tocmai Vineri seara, la 21ale acestei luni, au ajuns fora veste la orasul Targul-Jiiului,unde este scaunul ispravnicatului Gorjului, pricinuind 'Marespaima orasalui, si, far de a face cuiva vre-o suparare,an luat de acolo Impreung cu &Ansa numai pe unul dinispravnicii judetului (caci celalalt se Intamp lase a fi afarain judet) si au plecat cu el intfaceiasi noapte, zicandu-i

dupa ce vor prinde si pe tovarasul sau, li va arata po-runcile ce au.

De care aceastg necuviincioasa Intamplare si urmareindatg ce ne-am Instiintat, Intelagand-o cg priveste lasfarsituri si mai necuviincioase, numai decat am impras-tat toate putincioasele mijloace ate am socotit spreintampinarea acestui ran. i, pe de o parte, am pornitdupa dansii dintre paznicii tarii, iar, pe de alts, parte, amdat cuviinciosele nizamuri prin dregAtorii acelor cinci ju-dete de paste- Olt, spre zgticnirea Intinderii primejdiosuluicuget al acelor facatori de' rau si spre ocrotirea si linistirealocuitorilor. Ei Insa, adeca acei facatori de ran, dupa In-stiintgrile ce ni-au mai vault, plecand dela Targul-Jiiului,s'au dus drept la manastirea Tismana, de s'au inchisinauntru, avand impreung si pe ispravnicul Gorjului, cacipa celalalt nepatandu-1 prinde si scgpand, s'a tutors iaras lascaunul ispravnicatului, strangand orasul for si strajuindu-1.

Darg, cu toate Ingrijirile ce am facut si nu contenima face, vedem ca ei nu contenesc a pune In lucrare va-tamatorul for cuget, caci acel Tudor Vladimirescu, luandcativa dintre ai sai, ce din Instiintarile ispravnicilor sedovedesc ca. sunt si Arnauti, au iesit din mangstire, lasandacolo pe alti paznici dintre ai lor, si, plecand spre judetulMehedintului, a Inceput prin scrisorile sale a Invita obsteanorodului si a-i chema sa vina sa se uneasca cu el, luandfiescare arme, iar eel ce nu va avea arme, sa-si faca lancesi furce de fier, aratandu-li cum ca cugetul lui priveste

si,

Cl,

22spre a-i ocroti de a rgreanea slobozi de supt supunereaDomnului si boierilor.

Temerea cea mai mare ni este ca acest Teodor, avan.du-si casa si locuint% in judetul Mehedintului, s'a ajuns,de mult cu vre unii din locuitorii acelui judet sau si cualtdi din alto vecine judete 4i, avand inclinare cu maimulti, se Intinde acest ran vatamator, precum ni s'a sivestit cg pana acum se vor fi adunat acei facatmi derole si pang la cinci sute si cugetg a cobori si'n parteacampului, si de acolo la Craiova si apoi aici. Dark soco-tind fapta numitului drept urmare lalhareasca, flindca siimputinarea numgrului oamenilor ce avea cu dnsul ne-aincredintat de aceasta, si pildele de mai Inainte urmateale altor'asemenea Mimi, de aceia n'am instiintat pe locprea-puternicii Imparatii, bine nadajduitd aflandu-ne caprintr'acele herecheturi ce s'au fost Mout indata dupgivirea sa, se va potoli raul fgra zabava.

Acum insa de sunt doug zile, vazand ca prin marecrestere se'ntinde raul, Imputernicindu -se numitul prinalaturarea si acelor asemenea lui cugetatori, pe de o parte,dupa a noastra, netagaduita datorie, nu numai am intgritde iznoava nizamurile ce am fost dat mai inaiute, ci am*ingrijit a alcatui si alto strajuiri, care an sa si porneascgdupa dansii, iara, pe de alta parte, mare grija avand deraul ce poate pricinui tarii acest talhar, si, vazand el, dese va intinde cresterea algturatilor sai precum s'a inceput,nu va fi Cara in destoinicie a i se Impotrivi, de aceia, dupgdatoria supunerii, nu lipsim cu cea pang la pgmant pleca-ciune a face catare ca Prea-Puternica Impargtie sa chib-zuiasca mijlocul eel cuviincios spre apgrarea tarii de spreacesti talhari 1. Ghenarie 30."

Cum §i osebita scrisoare din partea tarii catre slavituldragoman al Por4-,ii cuprinzatoare adeca:

Despre intamplarile neprevgzutei iviri a razvratitorului

$i in Aricescu, II, pp. 54-6.

23

Teodor Vladimirescu in judetul Gorj si In judetul Mehedintisi despre toate cate pang, scum s'au intamplat se va in-credinta Excelentia Voastra din alaturatul supus al nostruarzmahzar. Noi, privind de la inceput miscarea acestui fl-oater de rele ca o fapta Valhareasca, nu ne-am cutezatdencamdata a aduce la cunostinta Prea-Puternicii Impa-ratit, incredintati tiind ca, in urma trebuincioaselor mijloacece fara Intarziere am pus in lucrare, se va pune capgt Iaaeeasta indrazneata intreprindere, cum s'a Intamplat sicu alti indrazneti facatori 'de role dinaintea lui, si nä seva chezSsui iarasi linistita petrecere a nevinovatei si cre-Oincioasei raiale.

Dar, tiindca lucrul a luat alts fats, adeca prin rgzvratireape care insusi razvratitorul prin scris a marturisito suptname do slobozenie, intinand sufletele celor mai simpli cuindemnul acestui cuvant si adunand In scurt timp pe multidin semenii lui facatori de role ra si dansul, si din zi In ziinmultind pe cei dinprejurul say, negandindu-se a savarsiacest stop numai in parte, ci cugeta de-a dreptul la sta-panire si ameninta sa aduca pieirea in de obste si chiarin orasul Bucurestilor, am chibzuit prin urmare ca acestlucru nu este lesne de sees Ia cale, pentru ca s5 poata taraea se lupte cu acest razvratitor, care es+e astfel maidinainte pregatit, ci are trebuinta de un brat puternic si

alt, ea sä se mantuie norodul Valahiei de asemenea goana,3n5, a nu cerca jalnicile starsituri ale acestuia.Deci, prin supusul nostru arzmahzar de fats, aducem

lz cunostinta Puternicii tmnaratii cPle intamplate nerug5,m de Escelentia Voaqtra, ca, infatisandu-se supusanoastra, rugaciune, sa mijloceasca pentru neamanata izba-vire si ,p3ntru dorita petrecere a tuturor locuitorilordin Tartb-Romaneasca, eredinciosilor supusi ai Puterniciiimparatii, iara stralucitii sai ani Dumnezeu sa-i inmul-toasca si fericeascl.

1821, Gkenarie in 301."

Aricescu, 1. c, pp. 56-7.

I

si-

st -i

24

Dupa, aceasta pornindu-se la Craiova a galele en neferiicei oranduiti, au proftaxit mai intaiu Serdarul Iamandivara su o surna de neferi, ca la o seta oameni inarmat:,strajuind orasul Craiovei, dimpreuna. cu Slugerul Solo mar.ce era randuit de catre dumnealor boierii divaniti de acolo.

S'au trimis la judetele de peste Olt si porunci pentruscazamantul pandUrilor ce fusesera lepadati in dajdie,se iea In slujba cu chezasii vrednice, atat ei, cat si capi-tanii lor, ca se sluieasca, cu toata, credinta la acest penis-tasis 1 si vor fi nebantuiti pentru totdeauna, precum aufost si mai dinainte vreme, care sa se oranduiasca impc-triva razvratitorului, precum se va intocmi de catre dum-nealui Logotatul Dumitrache Bibescu si Divanul Craiovei.

S'a proftaxit la Craiova si gephanea, indestula, cum sipietre ca sa se imparta pe la panduri, si uncle vor socotidumnealor boierii divaniti cum ca face trebuirta. S'a scri,din partea tuturor boierilor lui chir Hagi-Ienus dela Craiova 2ca sa numere taleri treizeci mii la casa ce este sä se'ntoc-me9,sca la Craiova pentru cheltuielile tainaturilor si alto).trebuincioase celor oranduiti impotriva razvratitorilor, sivor umbla cu dobanda pang, cand i se vor plati de catretarn, (din care a s,i raspuns cu zece mii numai). Dar dum-nealor boierii divaniti dela Craiova, vazand ca SlugerulTeodor a inceput a face pas catre manastirea Motrului,care este aproape de Craiova si an sosit papa la aura Mo-trului la care s'a dat pricina la multi din orasenii Craioveia se spargalui si a se stramuta, an instlintat numai de catcatre dumnealor boierii ocarmuitori, facand cerere ca sain tampine Intinderea acestei razvratiri ca once mijloc seva chibzai. Carora li s'a dat raspunsul ce mai jos se arata,adica:

Cu mirare si durere sutleteasca am cetit cea catre notinstiintatoare scrisoare din 31 ale lunii trecute, caci, pecand ne adastam sa aratati fapte ce ar A dorit si izbandeasemanate cu imprejurarile si cu fireasca dumneavoastra

Imprejurare.Cf. §i testamental din Studii gi Docurnente, XXII, p. 45 urm.

Giu

sti

se

ei

25

marinimie, am vgzut lucrari nesabuite si pline de micso-rime de suflet, impotriva celor ce nadgjduiam, care, latin-du-se si pe acolo fait, Indoialg, vor pricinui pustierea, ata'a orasului Craiova, cat si'n Shdete le din partea locului.Astfel, raspunzand domniei voastre, va cerem sa va intrar-mati cu chipul eel mai Intelept si barbatesc, punand Inlucrare toate cate Driven spre Infringerea si nimicireascopulni acelui rasculgtor al norodului, si mai vartos pentruobsteasca liniste a locuitorilor. Aicea tot ce trebuia sa selaca s'a Mout, en prisos.

Oameni inarmati s'au trimis, gephanea indestulatoare,oranduiala de bani. Asemenea si despre cele de neaparata,trebuinta pe care le-ati incuviintat pentru isprgvnicie, sine-apa invoit. Acum dar nu se asteaptg alt decat ca sidumneavoastra sa Intrebnintati toate chipurila cele lute-iepte si toate oranduielile cuviincioase, dupg cum trebuintava cere, si sa imbaxbatati pe cei cazuti, Insufietind siduhurile celor mai mici, spre a face sa domneasca linisteanorodului, pentru care yeti ti supusi la rgspundere, si iarasasemenea la lauda si la dobandirea drepturifor dumnea-voastra. Cat daspre nelegiuita sculare a acelui razvratitor,am facut cnnoscut Prea-Putemicului Impgrat si adastamcat de curand inaltele sale porunci.

Fevruarie in 2 1."larg cgtre aceasta s'a facut de obste chibzuire ca sa se

trimitg un boier ales la Craiova, a fi capetenia celor oran-duiti cu arme Impotriva razvratitorului, spre a-i ocarmuiIli a-i povatui cu cele mai destoinice chipuri intru strajuireasi incetarea turburgtoarei rg.zvratirii; carele sa se uneaseg,Intru toate si dumnealor boerii divaniti de acolo, ca sanu se intample vre-un fel de sminteala si, alegandu-se dum-nealui Vornicul Nicolae Vacarescu, s'a pornit Indata, laCraiova cu povgtuiri in ce chip sa urmeze spre aparareaodihnei locuitorilor si desrgdacinarea apostatilor, dgndu-i-se si osebitg, carte la maul, cuprinzatoare chiar asa:

1 Aricescu, 1. c., II, p. 60.

-26Cinst te dumneata }rate Vel Vornice al o.?tirilor

Kicolachi Vacarescvle,

Dupa Infricosarea primejdiei norodului, ce poate pri-cinui acel turburator talhar Teodor liladimirescu, pornin-du-se acum si spre orasul Craiovei, si imputernicir du se cuInsotirea mai multor nesocotitori sfarsitului acestei netreb-nice lucrari, printre alto nizamuri si randuieli date de maiInainte spre Incetarea raului, s'a chibzuit acum de catrenot si de catre toata obstea; dumnealor fratilor boieri täasupra agalelor ce s'au oranduit de acii cu toti neferiifor ogeacrai, cum si asupra altora ce mai sunt In partealocului Intocmiti si adunati de catre dumnealor fratii boieridivaniti de la Craiova, precum ne- au Incred:ntat dumnealormai dinainte, facandu-ne cunoscut sa se oranduiasca ca-petenie unul din tratii boieri, ca cu acest mijloc, ivindu-seImpotriva talharului putere de arme si de Impotrivire, sa sepuna in lucrare toate cuviincioasele mijloace si sa, i sesfarm3 gandurile si razvratitoarele-i porniri, deci, facandu-seaceasta alegere asupra dumita e, pentru ca to cunoatemcu durere de patrie, cu iscusinta, si cu bune masuri, teoranduim capetenia numitilor prin aceasta carte al noastrasi t3 poftim ca, insufletindu-te prin ravna izbavirii ce alcatre compatriotii dumitale, cat mai fara de zabava sapleci de aci, si, ajungand la un loc cuvfincios de a sta, saiei ,asupra dumitale ocarmuirea tuturor celor ce sunt orant-duti impotriva talharilor, si, chibzuind toate cuviincioaselemijloace (la care to vei sfatui adesea on si cu dumnealorboierii Divanului Craiovei), sa puna In lucrare orice va staprin putinta spre Incetarea raului si spre izbavireasfaramand pe de o parte pornirea si Imputernicirea talha-rului si induplecand pe de alt parte pe locuitorii tarii aIntelege cu intregime Inselatoarele sale povatuiri, dupaare sa si 'Ong In cunostinta si cei ce papa acum s'au In-

tovarasit relelor sale cugetari. Iara In scurt, punand In lu-crare cu toata privigherea si buna socotinta ceia ce vremea,starea lucrurilor si Indeletnicirea vremilor te va povatui,adese on prin trimisi si intr'adins cu stafeta sa ne

tarn,

27tati, ca sa dam si noi do aici cuviincioasele povatuiri cepvom chibzui. Aceasta slujba catre tarn ce se cere scumdin partea dumitale va pricinui o nemargenita bucurie siprilej de vesnica multamita din partea tuturor, catre obsteanorodului, va aduce impiedecare de netrebnica naluciresi obsteasca izbavire, iara catre dumneata va rodi slavnicalauda si cinste, cu a noastra veselie. Ci dara, frobratis'andsi acum armele iscusintii, Implineste-td, poftim, 9ea adeva-rata datorfe a unui fiu catre patria sa, si cunoaste-ne sipe noi soglasuiti bunelor dumitale chibzuiri.

Fevruarie 21."S'a facut osebita scrisoare si catre dumnealor agalele

cgeacului s. a. oranduiti de mai Inainte, si catre toti pan-durii, pentrn oranduirea dumnealui, mai sus zisulni boier,tnstiintandu-se ai dumnealor boierii Divanului Craiovei,cari prin Instiintarea oe au trimis de la 2 al lui Fevruarie,atat catre dumnealor boierii ocarmuitori, cat si catre cin-stitul consulat al Prea-Puternicii Rusii, facand cerere easa se aduca putere otornaniceasca, spre sfar5marea si iz:gonirea apostatilor, am Instiintat ca razvratitorul a in-ceput sa-si Imparta aripe si capetenie In multe locuri dejafuri si prada fara milostivire, si, dumnealor boieriiocarmuitori aflaridu -se Intru mirare, atat de chibzuirea ces'ar cuveni a face spre intampinarea si Incetalea raului,cat pentru cererea ce faceau dumnealor boierii divaniti aiCraiovei, a dat nota ce mai jos se arata, catre cinstitulConsulat al Rusiei, greceste scrisa:

Subscrisii boleri ai Tarii-Ronaanesti cu cinste aducenlla cunostinta Escelentiei Sale domnului Pini, gheneralice seconsul al Mariei Sale Imparatul tuturor Rusilor, cavalerde mai multe ordine, s. cl., alaturatele scrisori ale Diva-nului Craiovei, atat catre Excelentia Voastra, cat si catresubscrisii, din care se va incredinta cu Indestulare de celepe larg lusemnate de razvratitorul Sluger Teodor Vladi-mirescu, de nedumerita stare in care se gasesc Lenora

Aricescu, 1. c., pp. 61-2.1

28

citii locuitori din partea locului si de desnAdgjduirEa celi s'a pricinuit din acestea. Niste asemenea intamplariAea§teptate nu mai putin pun In mirare si ne subsemnatiidespre ce ar fi de fault, !neat, en toate opintelile si cutoate mAsurile ce am luat pang acum spre incetarea re-lelor ce ameninta obstea, incredintAndu-ne pe toatg zivadin aceste lucruri cg, rgsculgtorul acesta, nu numai cgunelteste impotriva noastrg, a tuturora, dar chiar si inmpo-triva linistii si sigurantei obstesti, si, nevazand nicio altgmantuire, dupg o impreung-ohibzuire, am gash cu caleel nu e alt leac pentru acest rgu nevindecat declit aalerga la .unii din Pasii dupg imprejur si a cere ajutorulfor impotriva relelor ce ne amenintg si a tuturor perilorce se uneltesc in Tara-Romgneascg de inaintarile celeuriase ce pe tot minutul le face rgavratitorul. Subscrisii,cunoscand cu toate acestea ca o datorie de a nu faceasemenea cerere cgtre serhaturile de prin prejur farg casg facem cunoscut si Eseelentiei Voastre primejdia ceaneinlaturatg ce ne inconjoara, precum si singurul mijlocde scgpare ce ramane pentra targ, ne grgbim a indenliniaceasta datorie, si nu ne indoim cg Escelentia Voastrg,Incredintandu-se despre intinderea primejdiei, va Incuviintaaceasta a noastra gasire cu cale, care numai ea poate sg,scape tara cea primejduita. Subscrisii, reinoind cererea demai sus, ne ruggm fierbinte sg avem cinstea until rgspunsIn scris din partea Escelentiei Voastre.

Fevruarie in 41."

osebit s'au Meat mehtupuri turcesti cgtre MariaSa Pala, muhafizul Diiului si cgtre cel dela Nicopole, princare se facea cerere ca sa trimita ostire in partite Cra-iovei, si la Cornett, si la trecerea Oltului, spre a sfargmape apostati si a-i strgmtora despre toate pgrtile, ca sg-iizgoneascg din pgragntul terii, oranduindu-se si inteadinsmehmEzndar pentru primirea si venirea ostirilor, cum si,porunci ggtindu-se la judetul Romanati, Dolj, Gorj si VA,Icea

$i In Aricescu, II, pp. 62-3; UrechiA, 1. c. pp. 85-6.

Si

I

29

pentra cele trebuincioase de Ingrijirea tainaturilorApoi, dandu-se rgspunsul dela cinstitul Consulat al Rusieila argtata de mai sus note, cuprinderea ce se aratg maila vale, a rgmas aceasta chibzuire jos, poprindu-se atattrimiterea mehtupnrilor, cat si pornirea rAnduiVor meh-mendari, iarg, cuprinderea rgspunsului cinstitului Consulat,tnsemneazg chiar asa, talmacit dupa francezg:

Subscrisul consul gheneralicesc al Mariei sale Iropgratultuturor Rusilor a primit astgzi nota ce i s'a trimes cucinste de cgtre Obsteasca Adunare a clerului si boierilor,prin care, argta,nd primejdia ce amenintg Cara cu urmareargzvratirit a lui Vladimirescu, cer Invoirea gheneralicesculuiConsulat pentru a se mijloci trimiterea unui ajutor deWire puternicg din partea Pasilor de pin cetatile de peDungre, spre asezarea bunei oranduieli si pa,za obstestiisiguranO. Ca sl se 1ncuviinteze darg propunerea Adungriieste de neapgratg, trebuintl a se cerceta: 1) dacg, ace aturmare este iertatg de tratatele ce se gig fncheiate IntroInalta Poarta si Curtea Rusiei; 2) daca 'este de neapgratcerutg, de primejdia ce se vorbeste In nota mai sus zisg.

Cea d'intgiu se desluseste din Intelesul si din cuprinsulhatiserifului de la 1802, care chezgsuieste tarile ama.ndoug.Impotriva oricgrii calcgri de hotare, iar cea de a douapropunere este un lucru pe care trebuie sa -1 hotgraseg ob-steasca adunare a clerului si a boierilor, care astgzi numaiea singurg poate oarecum sl cunoascg cu toatg, lgmurireace se cuvine, si dupg treapta primejdiei care amenin0

precum si toate mijloacele ce le-ar pntea fntrebuinlaspre Incetarea acestei stgri Mse ca sg, alerge la ajutorulmaterial al Puterii suverane. Cu toatg ggsirea en cab aaoestor netaggduite articole, subscrisul nu se Inlatureazg,ci primeste eg, Intelesul osebitului articol din hatiserifpoate deocamdatg sg rgmAna neatarnat, dar.inteo fmpre-jurare deosebitg, tend adecl siguranO, arii este amenin0,t1de o primejdie mare, si dupg ce stgpanirea a Intrebnii4attoate mijloacele localnice spre a o Inlgtura, iarg, pe catse tO3lege din aratarea umilei note a boierilor, fmprejurarea.

tarile,

ostiril.

30

de fatg se aratg astazi si se mgrturiseste cu cuvinte In-credintgtoare, deci si subscrisul nu se poate opri, cimeste mijlocul pe care Adunarea it priveste ca singurulchip de mgatuire si. cu uringrile careia sa, se Insarcinezedansa. Cu toate acestea subscrisul se vede silit, de si enmare mghnire sufleteascg, sg fad, aici aceastg bagare desamg istoriceasca, si farg a fiarguri asupra hotgrarilor deanima ale Adunarii, el, (lac& ar fi liatrebuinat mai putinezavistii si mai puVng Intarziere In chibzuirile sale pentrutreburile obstesti, iarg mai mult preget si mai multg strgs-nicie la punerea In miscare a mijloacelor ce a gasit cucale pan,g acum spre Incetarea razvratirii, poate cg ar fifost de prison acum a alerga la mijloacele cele dupg. urma:

5 Fevruarie."Drept aceia dumnealor boierii ocarmuitori, Maud chib-

zuire pentru paza politiei Bucurestilor, s'a ggsit cu talea se orandui cei de mai jos cgpetenii, spre Ingrijirea strg-juirii politiei, cgrora li s'a dat si pitac Inscris cuprinzand:

Dutnneata biv Vel Cciminare Sava qi biv Vel Serdare IordachiCapita4 lordachi Farinachi.

,Cu toate ca. Impotriva turburgrilor ce a pricinuit no-rodului talharestile si netrebnieile unman ale acestui raz-vratitor Teodor Vladimirescu, s'au intocmit t4i s'au hotargtpang, acum Indestule nizarauri, si neIncetat se chibzuiesccate se cuvine spre sfgrgmarea si Incetarea rblelor saleporniri, dar, spre odihna obstii, si mai vgrtos spre depgr-tarea oricgror temeri si bgnuieli ce ar putea sä cerce sisglasluitorii acestei politii, nalucindu -se adese on feluri deparer' din pricina multor auziri ce se ivesc pe toatg ziva,luandu-se si asupra acestei pricini cele mai Intregi masuri,s'a chibzuit ca acum, pe langa suma altora ce sunt oran-duiti paznici si strgjuitori, sg se dea supra d-voastra sumade 600 hargiuri, pe cari sg-i Intecmiti cum mai farg, za-bavg din Bulgarii ce salgsluiesc aci in tarn cu familile sinaraestiile lor, si din alts oameni ce veV. cunoaste vrednicide arme. Iarg, In scurt Cate Base sute acest tel de oameni,

pri-

31

la care avand insivg d-voastra toata incredintarea, sa va,puteti face chezasi raspunzatori pentru dansii, i, cu acestialuandu-vg ingrijitoarele masuri, pe langa alto strajiUri ce sefac dupg, nizamurile cele date de pans acum, sa strainitid-voastra prin desavarsitg neadormire toate partdle pohtiei,cu acest, fel deosebit si bine Intocmit nizam, bleat, nunumai niciun fel de grija sa nu aiba salgsluitorii orgseni,ci sa li so ridice si orice bangiala ar putea sg, li treacaprin gand, incredintandu-se si Indestulandu -se prin a dum-neavoastra privighere de linistita petrecere Intru care ausa vietuiasca pe la casele lor, si sa-si saute fiecare fargniciun fel de sfiala negotul si alisverisul ce va avea.

Deci, primind acest pitac al nostru si intelegand Insiva,la care bine priveste aceasta temeinicl chibzuire a noastra,numai decat La, va faceti gatirea harzurilor ce s'au zis,dupa chipul ce se arata mai sus, si, Imbratisand credinta)meseriei la care vg oranduitd, ca niste salasluitori aici inCara si ca nista obraze ce sunteti stiuti de vrednici sicinstiti, sa chibzuiti cele mai bune mijloace. $i, nu numaisa feriti de once banuialg, si Inca, cu ravna O. osardia ceyeti aplica, sa ridicati prin fapte vrednice de Incredin--tare si once bg,nuiala ar putea sa, fie In socotinta locui-torilor orgseni. In scurt sa stiti ca, dupg aceasta man-duiala de acum, ferirea politiei si linistita petrecere a lo-cuitorilor sai se care de la a d-voastra stiinta si vredniciesi pe a d-voastra raspundere. i vg incredintam cg vi seva cunoaste slujba credintei catre aceasta patrie, unde Ilid-voastra sunteti -sglasluitori, si not nu vom Inceta de ava arata vrednicia si credinta catre oricare stapanitor,pentru ale d-voastra drepte Indestulari.

Asa dar, savarsind cele poruncite, ni veti face cunoscut,i masmile ce-ti lua In fiecare vreme de trebuint4, ca,

soglasuind si ale noastre bine chibzuiri dupg ceia ce tre-buinta ne va povatui 0, dam la once cereri 4i sfarsit farazabava.. Fevruarie 5 "

Asemenea s'a oranduit si o suta hargiuri si Serdarului

32

Panait, fratele Clminaralui Sacra, iard, pentru inlesnirea,strangerii hargiurilor de mai sus, s'a dat porunci pe laispravnicaturile de mai jos, adeca: Prahova, Dambovita,Arges, Muscel, Olt si ispravnicului de strgini, ca sa aibgvoie oamenii Caminarulul Sava si ai Serdarulni Iordachia-i strange dintre Bulgari si strgini, cu buns voie si CuInvoire de raspuniere de leafs. Apoi, cetihdu-se rgspunsulce a venit de la Slugerul Teodor, Insa:

Prinoinstita carte.a dumneavoastra de la 30 ale trecutuluiIanuarie, la trei ale urmatorului am primit, si tole porun-cite am vazut. Dara stiut fie d-voastra cg, nu este precumd-voastrg, o socot4i. Ca prea bine este stiut d-voastra ca,din mica copilgrie am slujit cu mare credinta stapa-nirii si patriei mole, si eu de capul meu nici de cumn'am plecat, fara cat norodul cel amarat si dosaduit alacestei ticgloase On, atat cei de lot, cat si cei strain',vazand cg stapanirea supt care sunt IncredinOV, de cgtreprea-puternica ImpgraVe, stapanitoarea noastra (a cariinagrire Domnul Dumnezeu sg, o intareasca in veci), i-a adusIn cea mai desavarsita prapg.denie, si, numai putand suferiarzimea focului care ni-a pus peste capete, cu toVi Intr'ungand s'au unit si s'au hotgrat sa se scoale, cu mici cu marl,si sa se adune la orasul cel de capetenie al carii, si, acolostand, sa ceara Imparateasca mild. Pentru care papa acumprin cipci arzmahzaruri si-a aratat ticaloasa stare, precumsi la alto Inalte locuri. i, stiindu-ma pe mine norodul, pemine dintr'alte vremi, ca sunt uu adevarat flu al patrieimale, cu silnicie m'au luat a li ti si la aceasta vremechivernisitor pentru binele si folosul tuturor. Dar en, cumam vaznt prea cinstita porunca a d-voastrg, supus thud,m'am ridicat pe Joe ca sa plec; iara, Adunarea norodului,nu numai ca, in m'a lasat, ci Inca supt mare paza m'a pus.

Zice0 d- voastra, ca din ridicarea mea se supra odihnapdporului. Dar ei, dupa, ce le-am cetit Intru auz prea-cin-stita porunca d-voastra, cu un glas raspunsera ca aceastanu este nimic pe MO. tiraniile tale cumplite pe care lepatimesc de la dregatori. Acestea i-au adus la o desna-

33

dajduire, incat sunt mai bucuroqi mai bine s5, piarl dealsa, mai fie vii. laza ridicarea for alt ran nu face, numailucruri de mancare, care sunt muncite iargsi de dansii,precum nici impotrivitorilor pang, acum nu li s'a facutnimic, prinzandu-se dela satul Tamna Vistierul Crainiceanu,comandirul pandurilor, en una suta cincizeci de oameniInarmati. Intfacest chip era gandul norodului ca sa sepoarte pang, la sfarsitul trebuintii ; iara la manastirea Mo-trului, uncle se afla Inchis dumnealui Cgminarul Bibescu siStolnicul Viisoreanu cu vre-o patruzeci tie oameni, .fora, nici-un cuvant al dreptatii, au pornit bataia cu arme de moarteasupra norodului, si norodul, vazand vrajmaseasca soco-teala a dumnealor, a Inchis manastirea cu mare stragnicie,si dumnealor Inauntrul manastirii ea nu an nimic de alomancarii. Asemenea s'a prins si la manastirea Strehaiiun biv ceaus Costachi cu saptezeci de oameni Inarmati. Darnorodul, vazand nemilostivirea dumnealor, astazi cu totiihotarara ca sa am& manastirea, ci, dupa ce-i vor prinde,sa nu lase niciunul vin, zicand norodului ca nu li e Indestulpelepsele ce le-a patimit pana acum, din manile drega-torilor, ci atom, dad nadajduiau si ei vre-o mill ca sa .do-bg,ndeasca, atunci, In lot de mils, se vad ucisi cu arme demoarte, din manile color ce i-au hranit poleit en san-gele lor. i, cand, si de acum Inainte, dregatorii si °car-muitorii locului se vor purta tot asemenea, si nu vor In-gadui pe norod a-si care Imparateasca pentru lip-sirea jafurilor si a tiraniilor, ei stint hotarlti ca, pe eativor prinde, pe toti jertfeasca; pentru ca ei, din multg,desnadejduire, sunt mai bucurosi ca mai bine sg, piara cutotii decat sa traiasca precum an trait dela o vremeIncoace.

Prea-cinstiti boieri, de sunteti d-voastra patriotirinti ai norodului, precum o ziceti, cea de slugs, a mea so-cotealg, bste asa: ca acum aveti d-voastra vrbme de ascapa de hula tuturor neamurilor, si sa vas faeeti patriotiadevarati, iar nu vrajmasi ai patrjei, precum ati fort pang.acum. Bine ar fi ca d-voastra sa popriti rautatea si per-

si i-au

mild

si pa-

sh-i

- 34

hirea an/Igor, ce ati cugetat asupra norodului cei field-novat $i credincios si a urmati precnm au urmat stra-mosii vostri, adeci sa va, Invoiti cn norodul la cererile ceface, pentru ca ei nu cer vre.un lucru necnviincios sau caresa nu-1 fi avut, ci cer o dreptate, care poate fi d-voasbade mare folos. Iar In alt chip nu va iesi lucrul la capataiubun. Iara ca, va landati d-voastra cu armele, not stim elavem Ymparat, ai carui suntem prea-credinciosi si supusiintru toate, si nu este niciodata de creznt ca Prea-Pu-ternica imparatie sa -$i prapadeasca raiaua fara cercetars$i judecare ; ci la vremea judecatii norodul cu nimic nnse va Invinovati, pentru ca nicio Invinovatire nu are, sinumai cat tsi cer dreptatea. D-voastra, nu numai ca nu-iajutati spre a si-o dobandi, ci Inca-i impilati si la moarte,punand pe arhierei ca sa-i afnriseasca. Ci, de va fi Dum-nezeu viu, va vedea si judeca.

1821, Fevruarie 41."i dupa aceasta venind Instiintare de la Craiova cum ca

apostatii au facut muhazare manastirea Motrului, peri-cladisind atat dumnealor ispravnicii de Mehedinti, cat sitoti oei ce erau oranduiti Inauntru la paza, si, de nu prof.taxia Serdarul Iamandi Giuvara cu oamenii sal, carele, In-data navalind vitejeste asupra-li, nu numai ca i- a Infrantrazboieste, omorand si patrn oameni, ci Inca a prins si §aptepanduri vii, pe cari i-a trimis la Craiova, poprind furiaapostatilor: putea Intr'alt chip ca sä dea foc manastirii sisa prinda pe toti cei din nanntru. De aceia s'au sfatuitIndata dumnealor boierii ca pe de o parte sa trimita catreSlugerul Teodor pe unul Pavel Machedonschi (ce se afla InBucuresti), fratele lui Dumitru Machedonschi, cn povatuiriprin grain ca sä Indemne, atat pe fratele sau, Dumitru Ma-chedonschi, cat si pe Slugerul Teodor, de a face Incetareacestei turburatoare porniri. Pe care 1-au §i pornit Indata,dandu-i-se si de cheltuiala, iar, pe de alta parte, s'a chib-zuit ca sa se trimita, si Serdarul Iordachi cu capitan

1, ysi In UrechiA, i. c., pp. 67-a

-- 35

Farmachi sl 200 fieferi a merge la Craio,a, si apoi s'apornit tntr'adins lipcan en scrisoarea ce mai jos se aratacatre Slugerul Teodor, adecg:

Primindu-ti scrisoarea ce ne-al Boris, rgspunzandu-nicu lipcanul ce Inteadins am trimis, am vazut toate nedrep-tatile ce iii. at ,ti. Dar sa stiff ca urmArile ce faci sunturmali razvratitoare, iar nu de patriot, cum zici. Pentru aturburi notodul : fi dai In osanda judecatii ca pe niqteinsotiti la fapte role qi, In loc de a-i face bine, precum zicica -ti este ravna, Ii vei aduce Mare foc qi peire la cap,fiinda vor fi judecati ca niqte potrivnici stapanirii, fgrade a cere mai Intaiu fndestulare la ngpustirile ce vor flcercat, qi, In cele din urmg, and null vor veni In cunoq-tintg, vor fi izgoniti prin arms. i vezi cg din pricing-tise va pricinui omoruri qi vgrsare de sange a creqtinilornoviiawati. Apoi ce cuvant vei da Inaintea stapg,nirii qice suflet vei avea fnaintea judeatii lui Dumnezeu? Lirml-rile ce to -ai apucat sg, sgvarqeqti aunt fapte de rgzvrgtitorsunt pricinuitoare de periciunea societatdi creqtine, suntIntfadevgr nelegiuiri; iarg patrioti suntem noi, aci niciodinioarg n'am voit vgrsarea de sange. §i to hulim cuosebire Inteaceastg vreme cand to faci pricinuitor acesteivarsgri, In vreme ce starea In care to afli nu to iartg sgfaci acest fel de lucru cu mijlocul pe care-1 orezi. Audoarg nu suntem qi noi aceia cari voim sg se pazeasadreptatea In toatg Cara de obqte? Dar, la orice naplistu-Hoare auzire, urmand oranduielii qi chiar poruncilor dum-nezeirii, ne facem, mijlocitori catre stapanire qi Indreptgmtoate relele cats ajung In auzul nostru. Socoteqte-te maicu Intregime ce cuvant vei da' lui Dumnezeu qi Inainteastgpanirii, and din pricina netrebnicie-ti vei aduce luau.rile la vgrsare de sange qi la rgzboiu, a moil, frati pefrati qi creqtini pe creqtini, ngscuti tot de un neam qisupuqi toti la o stApanire.

Ci doarg, scriindu-ti qi acum la cele ce ni, rgspunzi, tosfatuim parinteste : de urmgrile ce fad, sA to pgraseqti qis6, izgoneqti norodul ce ai strans langa sine-ti, sl meargg

86

fie§care pe la urma sa, WO cante de InundA 4i branpamAntulni, si Cu once mijloc vei kdi spre scapare-ti sapotolesti pornirea locuitorilor ce ai amagit pan& acurn,data li voiesti binele precum zici el esti patriot. §i sa stiisi aceasta ca Domnia terii s'a Ineredintat Mariei Sale Prea-Inaltatul nostru Domn Scar lat-Voda Calimachi, 1n0,ndu-sestire de la consulaturi. Care le este Domn, nu numai Inteleptcu vrednice masuri si Cu iscusinO, ci si en temere de Duna.nezeu, inbitor de .dreptate si de linistita petrecere a supu-silor Inaltimii Sale. Apoi catre un astfel de Domn coeuvant vei da, and nu vei fi urmator povatnirilor ce-tidam ? Ce vei fi izgonit adevarat ca un razvrAtitor, si veifi invinovAit ca nn faradelege, si pe acei ticAlosi ceamagindu-se 4i urmeaza si ametindu-se la zisele ce lipropovaduiesti. Ci doara potoleste ceia ce ai Inceput, ca sanu fii In osanda judecatii Domnului, si sa putem si not ane face mijlocitori spre izbavire-ti. Asculta-ne, ca 0, nu tocliesti. 1821, Fevruarie 4'."

Apoi, IntorcAndu-se Pavel Machedonschi cu rAspuns insons dela Slugerul Teodor, cuprinzand ca iarlsi prin graini s'ar ti vorbit ca 0, aduca raspunsul catre dumnealorboierii si, precum vor chibzui dumnealor, asa vor face Indrep-tare, au mai trimis si an scrisoare catre Slugerul Teodor,iarasi Indemnatoare a face parasire, precum mai jos anumese arata:

,Am prima scrisoarea ce ni-ai trimis cu seniorul Mache-donschi, si ni-au aratat numitul prin grain toate cAte ativorbit amandoi, din care Intelegem doua lucruri; adecaunul ca, supt numire do bun patriot, ceri Indestularea na-pastuirilor ce ar fi cercat locuitorii si temeinica pAzire adreptatii; si, altul, Incredintare cu juramInt din parte-niea si viata-ti va fi sigurepsita Ili oarecare folosiri sidrepte Impartasiri vei dobandi, Ili vre-o eltiva oamenidin cei ce Iti vor fi alA,turati cu asemenea clutare se vor

1 $i la Efrechili, 1. c., pp. e8-9.

37

privi din partea stapanirii, qi, pana Iti va veni acest ras-puns, vei sta pe locul Intru care to atli, MA, de a tomica macar de o palms. Spre raspuns vei §ti cum ca,cat pentru despagubirea napastuitilor §i pazirea dreptatdi,aflandu-ne qi not toti Intfaceiaqi cugetare, am fost ho-tarlti 0, trimitem cercetatori, pe cari Ii qi gasisem din oa-meni vrednici qi cinstiti, ca nu numai O. cerceteze fatscu locuitorii qi cu cei ce se vor fi aflat In dregatorli, ciInca sa qi Intoarca Inapoi color ce vor fi napastuiti jafu-rile ce vor fi cercat. Dar s'au poprit aceasta lucrare dinpricina ca ai turburat satele qi tahturile dregatoriilor cuamagiturile ce ai pus In lucrare, !neat qi acei randuiti n'afost mijloc sä vina In partea locului, pentru a nu aveacu eine EA vorbeasca. Indata Insa ce Iti vor Inceta ne-trebnicele urmari, a ctii ca, o asemenea urmare negre§ittrebuie sa se NA pentru ca o cere iubirea de dreptate.Iara pentru do a-ti fi vista siguripsita, qi cele ce a maialaturat tang& aceasta trimisul, pecum mai sus se arata,sa qtii ca din parte-ni Iti dam toata Incredintapa qi fa-gaduiala In ceia ce vei hotarl qi prin fapte vei arata In-cetarea urmarii ce ai Inceput. Dar, ca sa fie mai temeinicapentru insuti, am chibzuit ca 0, mai aqteptam o zi, doua,pana vor veni qi Caimacamii Prea-Inaltatului Doran, ce s'aoranduit, qi atunci sa-ti trimitem aceasta Incredintare insaris, printr'adins trimis.

,Ci daa flu acele putine zile adastator, papa vei vedeatrimisul nustru. Dar 0, qtii qi aceasta: ca Impotriva-ti suntoranduite arme, nu numai cele din partea locului, ci mul-time altele ce s'au trimis de aici qi pe toata ziva setrimit, qi a toate capeteniile acestor puteri, iar maivartos cei ce s'au aratat destoinici ca sa te sfarame Inputine ceasuri, stint povatuiti c1 porunciti ca sa te bagede sama In ce chip te urneqti, ci, de to vor dovedi cucea mai mica calcare pests cele áe ai gait catretrimisul de aici adeca, ca,, on nu Incetezi din amagi-toarele propovaduiri ce faci catre sate, on Iti mai In-multeqti sun a oamenilor ce ai strata pana arum prim

38

de§arte fagadueli, sau ca to mi§ti de acolo de undeasteptam raspunsul, atunci sa stiff hotarit ca au si toizbeasca, sa to sfarame. $i judeca-ti singur sFarqitul, iarg,mai vartos cuvantul ce ai sa dai Inaintea lui Dumnezeupentru atata vgrsare de range, ce ai sa, pricinuie§ti nevi-novatilor cre4tini cari amagindu-se ti s'au supus. Catreaceasta sa to parasegti qi de socotinta ce ai pus In gan-,du-ti pentru manastirea Motrului, §i sa laqi Intrarea gi e§ireaacestei manastiri slobodg, fara -de-a cuteza sa dai pricinga se arunca o pura macar, caci §i prin acesta vei dapricing de lovire asupra-ti. Urmeazg, intru toate dupa cumto sfatuim gi 10 poruncim, nu cuteza a crede mai multpentru sineti decat ceia ce firea to -a cladit, caci cu aceastaai sa aduci mare turburare a Stapanitorului asupra-V. $i,atunci, de vom vol sa to ajutam, ne vei aduce la neputinta

1821, Fevruarie 91."Dupa aceasta scrisoare slobozind ieqirea celor din ma-

nastirea, Motrului fara vre-o lovire, flindel ap se intocmiseapostatql cu Serdarul lamandl, ce era impotrivgri randuit,§i-au tras dumnealor ispravnicii de Mehedinti oarneniice avea' spre Craiova, iar Slugerul Teodor cu. adunareaS3, au Intrat In manastirea Motrului, §i dumnealor boieriiocarmuitori, vgzand cg, rau razvratitorii se'ntind qi niciIntr'un chip nu se poate Intampina, iar mai vartos luand§tiinta pentru Maria Sa Scarlat-Voda Calimachi ca an Ira-bracat caftan de Domnia Terii-Romane§ti, s'au sfatuit cutotii de au facut catre Maria Sa InOiintarea de mai josaratatg, adeca:

Faptele razvratitorului Teodor Vladimirescu pxivindu-lesupn§ii Mariei Tale la Inceput ca nigtekintreprinderi talhg,-re§ti, am pus la cale pe data toate mijloacele trebuincioasespre sfaramarea lui, prim care nadajduiam ca, fara Intarziere,Isi va lu.a, rasplata pentru Indrazneala sa, ca §i. alti Mimimai Inainte de dansul. Dar, fiindca lucrul a luaf, altg, rata, nu-mitul mai sus Teodor s'a argtat la iveala vrajma4 Mar-

1 qi to Arimcp, 1. c., pp. 62-3, yi UrechiA, f. v., pp. 44-1,,

mat al stapamirii, d'impreuna cu cei de pe lane, dansuladunati, marturisind prin scris scopurile lui primejdioasettit insufland duh de rascoala Intro locuitori, fagaduindu-lisari izbaveasca de supunerea lui fats de stapanire. Amluat pe data qtiinta, despre razvratirea lui, precugetata Qipregatita peste toata intinderea terii. Deci, pe de o partechibzuind cu multa truda, gi'n toate chipurile, dupa pute-rile noastre, despre ceia ce era de facut, am pus in lu-crare masurile trebuincioase ce am gasit cu cale, spre za-darnicirea Inaintarii miqcarilcrr ki primejdioaselor cugetariale acestui razvratitor §i turburator_al liniqtii olactegti, anevinovatului norod din aceasta tars, far, pe de altar ampornit degraba supusul nostru arzmahzar catre Prea-Pu-ternita Imparatie, ca o datorie a umilitei noastre supu-neri, aratand qi incunoqtiintand cele despre aceasta raz-vratire, precum fli despre cele facute de noi, supu§ii Ina-paratiei Sale, mai ca de-amanuntul despre cele Intamplatepe atunci. Care arzmahzar suntem Incredintati ca trebuiesa fi ajuns pans, acum In stralucitele maini ale ImparatieiSale, care va fi luat destula, pliroforie din cuprinderea lui.

Nu lipsim fii acum prin cea de fats supusa a noastraanafora de a aduce la cuno§tinta de Dumnezeu sprijiniteiInaltimii Tale ca acel razvratitor nu fnceteaza nici acumde-a umfla, prin pristamirile sale, Imboldirea rascoalei Insulletele color mai nevinovati, qi, momindu-i cu fagaduialaslobozeniei de supt jugul supunerii, ratace§te mintea forcea proasta gi-i taraqte dupa sine. Cu care thaputernicindu-se§i marindu-qi Intinderea pe fiecare zi, nirdiceqte toate chib-zuirile noastre spre a lupta, scopurile sale fiind, dupa qtiin-tele ce am primit de la Caimacamul Craiovei, §i de la Di-vanul de acolo, qi de la ceilalti, ispravnici qi mai marii depeste Olt: acel razvratitor cu poruncile ce a dat catre lo-cuitori de a nu se supune la ispravniciile judetelor §i lazapcii pentru plata dajdiilor imparateqti §1 celelalte tre-buinte ale olltii, a aprins capetele color mai nevinovatilocuitori, qi, adunand Imprejurul for pe toti aceia cu cariS'au inteles, sii pe cati In Imprejurarea aceasta s'au gasit

40

tntr'un gand uu el, facatori de role si atatatori de norod,a cuprins jumatatea judetului Mehedinti, iar locuitorii oia-sului Cerneti, intricosandu-se, s'au risipit, si ispravnicii,splimantati fiind O. nu cada in manile lui, s'au departatin plitile tole mai de aproape ale Craiovei. Noi, supusiiMariei Tale, luand stiinta despre acestea, n'am intarziat doa, puue in lncrare tole mai grabnice mijloace putincioa sespre intampinarea raului ce ameninta, schimband pe isprav-nicii cei departati _si oranduind in locul for pe altii ce i-amcunoscut mai fail preget si mai indrazneti do a se apropiasi a se razboi impotriva obstescului dusman. Mora li-a mdat si oameni cati am putut strange si gephanea, precumsi bani cu imprumutare am strans pentru provisia si In-grijirea color trebuincioase. Am pornit si la Craiova cativanaferi din pazitorii orasului Bucuresti, cei gephaneaua fortrebuincioasa, spre paza acelui oral, care este Scarnulcolor cinci judete de peste Olt, si sa-1 fereasca de nava-lithe ce s'ar putea intampla din partea vrajmasului. Pentiuca., data s'ar intampla (fereasca Dumnezeu) sa intro siacolo, urmeaza atunci ca si celelalte orase si judete, caresi ele asteapta cat de curand la asemenea na.valire, sa serisipeasca, si sa, se tulbure si judetele de dincoace de Olt.lara podurile de peste rauri, pe undo sunt trecerile cala-torilor, le-am inchis cu paznici, pentru ca nici cei ce suntIntel* cu dansul 0, poata trece catre &Instil, nici cei depe langa dansul 0, gaseasca Inlesnitoare trecerea, ca sase intinda In partile de dincoace.

Nu lipsim de a priveghia si a fi cu cea mai mare aminteat upra miscarilor acestui vrajmas, nici ne scumpim a jerfitoata munca hoastra, si, oricate mijloace am gasit cu tale ca.ar fi mantuitoare si destoinice, le-am intrebuintat tmpotrivaizbirii aceluia. In urma, cu mare mahnire am primit si altoscrisori din partea Caimacamului Craiovei si a boierilorDivanului de acolo, printr'un intr'adins trimis boier, si princare ni face cunoscut ca cei razvratitori au induplecat pemulti dintre cei prosti si din semenii lui cu aceasta aple-care si, armandu-i cu armole ce s'a, iatamplat sa alba, s'a

41

ostit catre pgrtile Craiovei, §i, sosind la mg,nastirea Stre-haia, care e departatg cale de dougsprezece ceasuri deCraiova, a facut zapt; stapanind-o cu oamenii lui, fiindcacei Intr'Insa oranduiti putini paznici, on cg s'au Lute lescu dansul, sau cal simtindu-si slabiciunea for nisi -o Impo-trivire n'au aratat, ci, deschizand indatg portile, s'au unitcu el.

Dupa aceia, pogorand la mangstirea Motrului, cale deopt ceasuri departe de Craiova, a vrut sg, o stapaneascasi pe dansa, dar, fiindcg pe aceasta manastire puseserg, manaispravnicii din judetu1 Mehedinti eu vre-o cg,tiva pg.zitoriarmati, an stat en pieptul impotriva Incercarii sale, fa-candu-se si oarecare bgtaie, In care din partea potriv-pica s'au omorat doi, si s'au rgnit alti doi, si astfel s'amai departat putin vrajmasul, de zidul manastirii.

Aceasta, navall a razvratitorului Inteatat a speriat petoataboierimea si pe ceilalti org§eni din Craiova, bleat, de sia navalit asupra turburatorilor acelora un oarecare SerdarDiamandi, oranduit find pe Tanga altii cu eativa neferi sipanduri, dar iarg, 1# scriu cu hetarare, ca, vazand pe vrgj-ma§i. Intinzandu-se si apropiindu-se de Craiova, an venitla desavarsitg dezng.dajduire, si ca sa stea pe loc nu estecu putinta, daca nu li va soli d'aici vre-un ajutor dooameni Inarmati, destoinici, spre a sfarama scopurile rgz.boitoare ale razvratitorului. Zicand si aceasta ea, dug seva gag cu cale, sti se aducg, rugaciunea din partea tgrii,catre prea-Inaltatii muhafizi ai serhaturilor imparateqti,ca sa porneasca Wire Imparateasca Impotriva vrajnaa§uluisi sa-i scape de primejdia ce-i amenint,a. Aceasta Impre-jurare ne-a tulburat §i pe noi foarte mult si ne-a adus,astfel zicand, In zapg.cealg, din pricing ca cunoa§tem canu vom putea Impiedica raul, de se va ivi, neavand puterede ()Oho. Deci, adunand din non pe cati neferi am putut,§i alti oameni armati, neferii i-am pornit, §1 acum pornimsi noi catre acele locuri, pe un boier din ai nostri, dum-nealui Vornicul Nicolae Vacarescu, caruia i-am dat si Iidam pe fiecare zi toate cele trebuincioase, spre a se duce

42

sa, staruiasca pentru starpirea raului In toata domneascatarn.

In aceasta vreme primiram si alte scrisori de la Cal-=Gamut kii boierii divaniti ai Craiovei, prin care DO Incu-nostiinteaza ca, rAzvratitorul afiandu-se la manastirea Mo-trul, Indelednicindu-se la Imprejurarea ei, la care nAdejdepoate vor ramanea rabdatori, aflandu-se lips4i de toate,flamanzi si setosi, gi se credo cu mult cuvant ca, siliti denevoi, oamenii lui 11 vor parAsi de la neomeneasca lui TA-tacire. Catre aceasta locuitorii judetului Dolj §i Romanatinu se Indupleca a da trebuincioasa hrana ostirilor ce avemoranduite acolo ca sa-i razboiasel.

Toate acestea vazandu-le locuitorii Craiovei, s'au imprAg-tiat cei mai multi, si dintre boieri au rAmas numai divanitliCaimacamului, pA,z4i de catre slugile for pentru oriceintamplatoare trebuint,a, caci, pe data ce s'ar preda manas-titea Motrului §i du§manul s'ar apropia catre Craiova,trebuinta va care sa se mantuiasea prin fuga, si tale cincijudete sa ramana sub carmuirea apostatului. Aceasta mah-nitoare vests ne-au nevoit sa, pornim de iznoava-- cu marlcheltuieli alti trei capitani : pe Serdarul Iordachi, pe apt-tanul Farmachi si pe capitanul Ianachi, cu don& sute dincei§ase sute hargiuri pe cari de iznoava dupa trebuinta i-amadunat, poruncindui acestora sä se adune la tin loc cuceilalti, §i, cand vrAjmasul nu va inceta din netrebnieelesale urmari, sa-1 izbeasca cu totii Impreuna. Tot odata s'aupornit si dumnealui Vornicul Vacarescu, ca catre locuitori0, se poarte cu binisorul spre a i se cunoa§te sfantadatorie a supunerii si sA-si Intoarca nevinovatele for inimi,ca pre viitor sa nu se mai Insole de vinovatele *i zadarnicelemandril ale rAzvratitorului, nici de fAgaduielile lui amagi-toare, si sa-si Intoarca gandul dela orice scopuri de rAz-vratiri; care §i pe Indemnatori si pe cei amagiti ki adu§ila sfarsituri role facandu-i sa Inteleaga ca, de nu vor fiurmatori, se vor da, cu razvratitorul dimpreuna, la toataasprimea legilor. Iar cei ce vor lua de cuvant §i vor vedeacalea cea Tea pe care an apucat, chiar din aceia ce alca-

43

tuiesc o§tirea razvatitului, vor fi iertati qi ajutati, ca 'i -aucunoscut rAtacirea §i s'au rotors pe calea cea dreaptg,. Ciaceia Ins/ ce vor rarnanea Intro tale role, pentru ca nimicnu este ,In stare a li scoate fumurile ce li-au Intrat in cap§i pentru cg, nimic nu-i poate aduce pe calea dreaptg, sprepocaint,/, aceia nu vor mai avea iertare; poca'inta trebuie sao fax/ pang. este 1110, vreme, caci mai tarziu nu se vamai baga in sari* qi prin urmare trebuie mai din vremesg, se duna, supt umbra Intelepciunii qi Intro binefacereapatriei lui care ca mum/ bun/ ki blajina catre toti copiiiei prime§te cu blandeta §i dulceata pe cati ce-i yin Inainteaei gi iii fax sfanta datorie a supunerii, trecand cu vederearatacirea trecuta §i dand iertarea pAcatelor.

,,Iarg, dui)/ ce mai sus numitul boier va Indupleca perazvratitorul cu asttel de puternice cuvinte §i-1 va face sg,cunoasca ca e mai bine sa se intoardt la tale mai dinaintedecat sa fax/ role, dm/ se va supune la dreptul cuvant,atunci fungi acel boier sä chezapiasca pentru izbavirea,atilt a lui, cat ci a oamenilor lui, §i pe noi sä ne dea demijlocitori catre stapanire pentru ptirgsirea for §i lini§titafor purtare pe viitor. Iar, data -1 va gg,si staruitor in turbatasa nebunie, atunci negreqit sa -1 loveascg, cu cei de pelangl dansul §i cu Wire oranduit/ de dike noi, si s/ scape§i pe cei din manastirea Motxului Inchiqi ispravnici, sprea avea trebuincioasa for comunicatie.

C/tre aceasta chiar gi noi, supusii Mariei Tale, ne allampe cale de indoiall, dimpreuna cu razvratitorul, fiindcg, elni-a f/cut propunerile sale prin grain' trimisului sau, cerandtrei lucruri spre incetarea desavar§itg, a obqte0ii tnrburari:a) sa se lipseascI de aici Inainte ca des/var§ire mancatoriiledin tarn, b) sg, se despagubeasca locuitorii cei ce s'au ne-dreptatit ci c) sg, so chezapiastl izbavirea, atat a lui, catci a color de pe Mug/ dansul, si plata unora din oameniisai, am raspuns, asemenea §i supuqii Mariei Tale, ca, In catdespre mane/thrill° ce zice §i despre despagubirea locu-Rohl(); s'a ingrijit stapanirea ci era gata sg. trimita intr'a-dins boieri oercetatori prin toate judetele pentru ca

si,

86.

44

cerceteze cu scumpgtate pang la cea mai mica nedreptatire,sg. despagubeasca Indatg pe cei nedreptatiti §i sa Incunog-tiiateze oblgduirea ca sg, pedepseascg pe cei abatuti, precumtotdeauna oblgduirea a pgzit aceastg datorie, §1 acum erasä o pung In lucrare, dar a apucat el mai Inainte sg, aducgImpiedecare cu nelegiuita sa faptg. Iarg despre pgrA-sirea si linigtita purtare In viitor, atat a lui, cat §1 a colordimprejurul sau, vom mijloci la Maria Sa Von. pe carePrea-Puternica Implrgtie II va trimite stg.pgnitor In targ,si nadAjdaim ca-1 va milui cu iertarea sa, and si IngltimeaSa va lua Incredintarea a cu adevArat si din toatg, inimas'a pocgit §i cg a incetat din ori§ice fel de turburgricatre norod si atm stapAnire. Aga dar de la rgspunsulce ni va trimite sa ne Incredintam ce gaud are, iarg In-credintarea ce vom lua despre firea lucrului o vom aducela cunogtinta de Dumnezeu pgzitei Inaltimii Tale. Lite()asemenea stare se ggsesc deocamdata lucrurile, Prea-Ingltate ,Doamne, pe care dupg supusa noastra datorie adu-cem cu scumpgtate la cuno§tinta Ingltimii Tale spre ale lua In vedere si a le judeca cu pgtrunderea coat adAncg§i cu duhul -eel destul de Incercat al Mariei Tale, §i onprin prea-inaltul §i prea-puternicul brat al impgrAtiei vacunoa§te cg, trebuie sa se sfarame duqmanul san prin altemijloace ce va chibzui cu mintea sa cea adancg cg ar fimai nemerite, este de mare trebuinta sa se aducg lecuireacea mai grabnica la rani ce amenintg biata tara sa dom-neascg, pang a nu ajunge de nelocuit.

Ai pe noi, supu§ii ligriei Tale, sg, ne Insuflet,eascg, ca peunii ce ne aflam nedormiti, §i 0, ne povatuiasca despre ceiace ar fi de flout. Caci razvratitorul inainteaza,, si noi am sfar-sit si pazele Inarmate din orasul Bucuresti, trimitandu-le inp54ile acelea, si n'am savarsit panA acum nimic care sa fiedestkoinic spre a Linea piept vrajmasului, !Msa cunoastemca fericita si grabnica aflare de fatg a Mariei Tale va fisingura care va putea sa aducg manggiere si Imbungtgtireneapgratg, In starea lucrurilor. Fevruarie In 10'."

1 §i in Aricescu, o. c., pp. 67-72.

0 --Care aceasta fnstiit4are pornindu-se numai deal fa

Tarigrad cu un calarag inteadins, qi vAzandu-se intarzierealipcanului ce se trimisese In urma la Slugerul Teodor enscrisoare, s'a flout chibzuire ca sa trimita chiar dumnealuiVornicul Constantin Samureag la Craiova, afiandu-se cubung, ctiinta de partile locului §i cunoscator de firele ha-laduitorilor acelor parti cu plireuxsiotita, ca, prin bunelelucrari ce va chibzui, sa fad, silinta a se potoli tulburareaaceasta qi a ramanea locuitorii acelor cinci jude0 Intruliniqtita petrecere. Drept aceia s'a dat dumnealui la mamagi osebita carte deschisa din partea ob§tii tuturor dum-nealor boierilor cu cuprindere:

,Cinstite dumneata frate Vel Vornic de Tara-de-jos, Cons-tantin Samurcaq! tiut este dumitale ca In partile loculuidin judetele de peste Olt s'a, ivit Intr'aceste trecute, zileun Sluger Teodor cu cativa tovaragi fnclinati, care, ridi-candu-se cu apostasie asupra ocarmuirii terii, au dat pri-cing, cu aceasta gi tuturor locuitorilor dintr'acele judete,tragandu-i pe unii cu vole §i fara voie Intru alesale socoteli. Cu a carui urmare, nu numai ca unele dinorafiele acelor judete, dimpreuna cu dumnealor boierii §itoti locuitorii politiei Craiovei, s'au stramutat acum pevreme de iarna, and i toate trebile domneqtei Vistierii s'auzaticnit, macar ca de aici s'a trimis catava Wire asu-pra-i, dar, ca sä se popreasca aceasta rea navalire a aces-tui Sluger, §i ca 0, nu seintample vre-o varsare de sange

smacinare intre toti locuitorii partii locului, cum §i chel-tuielile man spre darapanarea satelor tarii, am socotit cutotii ca este trebuin0 a merge unul dintre not la Craiovaspre a potoli acest peristasis, de va sta prin putinta, cumijloace ca 0, nu se aducI varsare de sange. i, fiindcagi dumneata, fratele patriot, mai vartos cu 0E120 buna departile acelui loc, si boier on bun ipolipsis, iubindu-te totidumnealor boierii qi negutatorii qi locuitorii acelor cincijude0, ca unul ce ai statut acolo In patru-cinci randuricu dregatoria Caimacamiei Craiovei, de aceia to poftim casa mergi dumneata la Craiova, cu desavar§ita plirexu-

dintein§ii

§i

sit

46-

8iotita, unde, Indatl ce vei ajunge acolo, sa pui 4n 1ucftelte vei socoti el face trebuinta de a se potoli qi de ase popri cugetul eel ran al numitului Sluger si al tovara-01or sai, dand dumneata la toate hotarire, care are a seLinea §i a se pazi en nestramutare gi de F pre parteanoastra, far/ de a mai cere povAuire sau satuire de lanpi. a§a, sä ridici acea turburare dintr'acele jude0, odih-nind pe boieri, negutatori si pe toti locuitorii pe la saltiq-luirile lor, ca sä petreaca fiecare linistit, fara de niciotemere sau fric/. Fevruarie 11."

S'a fAcut gi carte deschis/ din partea taturor boierilorpentru iertaciunea Slugerului Teodor, de s'a dat iara0la mana dumnealui Vornicul Samuren cuprinzItoare:

Fiinda, Slugerul Teodor Vladimirescu carele, Intru ama-girl deqarle InvAluindu-se, tragand §i pe altii la sine, acumsingur cuttoscand netagaduita-i datorie supunerii, cereo nepomenire vepic/ a urmaririlor sale, care cu totii!rite° glasuire primind-o, 11 incredintam prin isealiturilenoastre cu juramant pe numele marelui Dumnezeu ca,atat pe numitul Sluger Teodor, cat si pe cei cu dansulcinovnici, ArnauV si oricati s'au aratat hateaceast/ na-lucire supt obladuirea-i iertare, milostivire, ajutoare si dup.starea fiecaruia r/spl/tire cu mangaiere sinatitoare si fo-lositoare ; asemenea §i pandurii iertare §i nepomenire de tre-cutele pareri am/gitoare gi, mergand la ale sale, sa seodihneascA cu tot repausul ce si pan/ acum 1-au avut".

Iarl dupl plecarea dumnealui Vornicului Samurca§, avenit raspuns de la dumnealui Vornicul Nicolae Vac5rescu,cuprinzator ca apostatul Teodor nici Intr'un chip nu se1ndupleca a face parasire de netrebnica lui urmare, caruiasi prin scris Indemnandu-i multe Indemn/ri, nu numai canicio incetare a facut, ci Inc/ a dat catre dumnealui Vor-nicul V/carescu §i r/spunsul ce mai jos se arata, adecl;

1 In Aricescu, 1. c., p. 74.

Si,

i

47

,Cinstita scfisoare a dumitale cu multa plecticiub0 aCtlprimit-o; din care alta nu'nteleg, fara de cat vad ca toateporuncile cele vrajma§e§ti ale marilor no§tri, care le-aupornit asupra patriei, le gramade§ti asupra-mi, ca §i candeu a§ fi facut sau a§ face vre-un rau patriei male. Ci pesemne dumneata pe norod, ca al carui sange s'a hranit§i poleit tot neamul boieresc, II socote§ti nimic §i numaipe jafuitori ii numeri patrie, macar ca eu nici asupraacestei tapme nu sunt voitor de ran, ci Inca mai vartosli voiesc Intregimea §1 Intarirea privilegiilor. Apoi de cefara niciun cuvant al dreptatii ma categmisiti, qi cum nusocotiti ca pe mine ma categorise§te numai tagma jafui-torilor, iar pe jafuitori ii categorisesc toate neamurile 7 Vaddarn ca alta nu este, fara numai Dumnezeu a Impietritinimile mai marilor no§tri, precum oarecand pe ale Egipte-nilor. Dar cum nu o socotiti d-voastra ca patria se chiamapoporul, iar nu tagma jafuitorilor ? i cer ca sa-mi aratidumneata ce Impotrivire aratai Impotriva poporuIui, ca eualta nu sunt decat numai un om luat de catre tot no-rodul tariff, cel amarat §i dosadit din pricina jafuitorilor,ca sa li flu chivernisitor In treaba cererii dreptatilor, Inatagma jafuitorilor, cad nu li place una ca aceasta, a ri-dicat arme de moarte asupra patriei qi a ticalosului norod.

O ce mare jale! Dar, dad, este tagma jafuitorilor dreapta§i norodul vinovat, cum de nu trimiteti d-voastra pe laInvecinatele neamuri ca sa vedetd pe eine categorisesc:pe norod sau pe d-voastra? i cu tine voiesc a Linea: cud-voastra sau cu norodul ? Cad aceasta s'a vestit In toatelaturile, Prea bine qtiu pe d-ta ca e§ti foarte de§tept qinascut din neam preaslavit §i iubitor de patrie, §i pa-rintii dumitale niciodata nu s'au ridicat cu arme de moarteImpotriva patriei, ci cu Intelepciune multe oranduieli bunean facut patriei. Socoteasca-se de catre Intelepciunea d-talesi aceasta: ca norocul razboiului este numai In mane, luiDumnezeu a tot tinatorului, qi nu se §tie eine II va da,

' In Aricescu, J. c., pp. 74-5.

48

Macar de va bind tagma jafuitorilor, dar tot fin pba46fi norocita, ca va sari huleasca toata, lumea; iar, de nu vaputea birui, unde vor scapa d'innaintea norodului? Ci, devoie4ti dumneata binele patriei, cum au voit parintii du-mitale, trebuinta este ca sa ne Intalnim negre0t, Insf, dovei binevoi a am cinstit raspunsul dumitale, uncle §1 cum,fiindca norodul nu cere altceva decal numai o dreptate cepoate fi folositoare §i tagmel boieregti. Si, cum zie, on Ince chip vei pofti dumneata, sa am cinstit raspuns 1."

Asemenea scriindu-i-se §1 de catre zabitul Romana-tului ce era oranduit asupra-1 ca sa-i arate pricina pentrucare s'a sculat cu apostasia, a dat raspunsul ce mai josse arata, adeca:

Ca toata, raiaua Impa.rateasca din aceasta tarn, nemaiputand suleri prazile §i jafurile ce li s'au lacut de catremai marii lor, s'au sculat Impotrivarli. Iara, pe de altaparte, prin arzmahzar ci-au aratat plangerile §i cererilecatre Prea-Inalta Poarta, care §i serhaturilor este §tiuta,avand lntrebare §i judecata cu acesti pradatori. Ci dum-neata, de ai vre-o volnicie de la Prea-Inalta Poarta a ri-dica arme asupra raielei cea credincioasa §i supusa Prea-Inaltei Porti, urmeaza; iar,Intr'alt chip facand, paze§te-tofoarte tare ca sa nu cazi In primejdia §i urgia Prea-Pu-ternicei Imparatii, fiindca norodul nisi cu oameni Impara-te§ti, nici cu nimeni bataie nu are, decal numai au jude-cata cu cei ce an pradat fara, milostivire §i fara, ctireaPrea-Puternicei Imparatii. 1 evruarie 21."

pupa, aceasta nu s'a facut din partea .ocarmuirii vre-oalta migcare fiindca, se pornise dumnealui Vornicul Samnr-caq, cu desavar§ita plirexusiotita, precum mai sus se arata,de oranduise §i Indestui ogeaclii cu arme asupra aposta.tilor, caineInduplecandu-se prin Indemnarile ce va cuvanta,a face parasire §i Incetare razvratirii ce an Inceput, sa-iloveasca, sari sfarame §1 sari goneasca. Se trimisese §i ge-phanea Indestula, se pornise gi atata sums, de bani spre

41,

49

Indestularea lufegiilor ogeaclii si panduri.Iar razvratitorul Teodor, stand in manastirea Motrului CU

toata adunarea sa si'n satul Tantlrenii, nu Inceta urmandlucrarile apostasiei, trimitand oameni dintr'ai adunarii salede amagia si prilostia sate Intregi, tragand In prapastia nesu-punerii si ridicandu-i Intim apostasie, precum si pe alocureade pada si jaluia, dupa cum a calcat casa Brosteanului dinjudetul Gorj, cum si'n judetul Mehedinti pe niste arendasi,jafuindu-i pana la piele. Pentru care luand de stir° DivanulCraiovei, au randuit numai decal pe Slugerul Solomon cuoameni Indestui impotriva acelor cete ale razvratitortilui;carele, vitejeste facand izbandirea ce mai jos se arata, is'a trimis de catre dumnealor boierii ocarmuitori un contclblanit cu znih si taleri 500 In naht, cu scrisoarea ce Injos se vede:

Dumneata Slugere SOlomoane ! De la Divanul Craioveini s'a trimis aici Instiintarea ce faci catre dumnealorboierii divaniti de acolo, prin care instiint.ezi cele ce auur mat Impotriva razvratirii ce a tatase si prin satele dinjudetul Doljului trimisii amagitorului Teodor, ridicand lo-cuitorii din satele Bailestii Romanesti, Bailesti Sarbestisi vre-o cativa din satul Cioroiul, pe cari lovindu-i Indoua randuri, vitejeste i-ai Infant prin vrednice mijloace,si nu numai pe toti acestia ce se Invitasera de trimisiirazvratitorului i-ai stramtorat de s'au predat cu totii,asezanda-i iarasi pe la silistile for a petrece Intru linis-tire, ci Inca si pe trimisii, anume Stan Bulucbasa si IonBulucbasa, prinzandu-i, i-ai trimis la Caimacamia CraioveiIn bung paza. Aceasta vitejeasca fapta vestindu-se, nu Bu-mai ca s'a cunoscut.credinta ce ai catre stapanire, iubirea depatrie si vitejeasca vrednicie, ci Inca en totii to laudam pentrucalduroasa slujba ce ai aratat si acum, caci, si datoriasupunerii Implinind-o, to -ai razboit cu toata silinta si, do-rinO, de patrie aratand, ai linistit odihna petrscerii acelorlocuitori ce, nalucindu-se Intru invitarile razvratitului, seamagisera In prapastia nesupunerii. Pentru care, spre ras-platirea acestei izbanzi ce ai facut, iata ti se trimite un

50

c ontog blanit din partea terii, cu care sä ti se Inmulteascacugetul Infierbantarii, imbarbatandu-te cu dinadinsul a iz-goni pe razvratitori. i iata tti scriem el §i de acum Ina-inte, cu aceiasi osardnica ravna Intrarmandu-te, al daitoata supunerea la povatuirile dumnealor boierilor divanitide acolo si fara ckusi de putina sminteala sa abati si sanavalesti intro izgonirea ci tnfrangerea acelor razvratitori,cari si catre stapanire arata cu hainlac si nesupunere-si catre norod pricinuiesc amagiri §i smacinare la cea linis-tin, petrecere, find bine Incredintat ca, dupa bunt vbnireaa Mariei Sale lui Voda aici, In prea-luminatul Scaun, cutotii vom arata catre Maria Sa osardnicile dumitale slujbe,dAduroasa credinta, iubirea de patrie &i datornica supunerece ai aratat qi la aceasta Intamplare, ca O. fii cautat §iajutat din bogate milele Mariei Sale. 'Ti se mai trimite siosebit taleri cinci sute, din cari taleri 250 vei popri pentrupaguba calului ce ti s'a Impuscat, iar 250 vei Imparti pela pandurii §i oamenii ce ai avut Impreuna, §i cati dintr'In§iivon fi capetenii, si cu vrednicie li vei face cunoscut ladumnealor boierii divaniti, ca ci dumnealor sa trimita nu-mole for inscris aici spre a li se face cacti de aparare cuprivileghiurile co se va chibzui."

In& aceasta curgere de vreme sosind In Bucure§ti sidumnealor boierii Cairnacami de la Tarigrad, ai Mariei SaleSearlat-Voda Calimah, cu porunca din partea Mariei Salecatre dumnealor boierii pamanteni, ca, dand pliroforieIntreaga si dumnealor Caimacamilor de toate cele urinatefir pricina aceasta, sa se sfatuiasca en totii a pune In lu-crare toate chipurile cele mai destoinice .spre a lua savar-sire tulburarea aceasta, faia cea mai putina zabava auImbratiqat qi dumnealor lucrarea trebilor terii dimpreungeu dumnealor boierii pamO,nteni, dandu-se porunca ca adu-narea sa se facg, la curtea cea oranduita, uncle se cautatreburile In zile de Domnie. i a§a, dupa cele toate maisus aratate chipuri ce se pusesera In lucrare spre %tam-pinarea apostasiei, unde se adasta lecuirea acestei raz-vratiri, a vault raspuns dela Craiova cum ca dumnealui

51

Vornicul Nicolae Vackesca a oranduit pe Serderul IamandiQiuvara cu neferii sai qi pe Serdarul Dinu Balteanu Cupandnrii ce avea pe celelalte trei agale ce se pornisemai fnaiinte dela Bucuresti, ca sa mearga fmpotriva apos--tatilor ca sa-i loveasca cu arme. Dupa ce an navalit cu totiiYn satul Tantarenii unde eran o sama dintre apastati,Incepadd a arunca pistoale, de odata au strigat unul dintreapostati cum ca 0, nu dea, Mudca sunt frati cu totii, §1,numai cleat fncetand navalirea, an fnceput Arnautii sase sarate !litre dansii unii cu altii, §i s'au tras fiescare3napoi, nefacandu-se nicio izbanda 1.

Iara dumnealui Vornicul Samureas prin stafeta, a scris dela Craiova dumnealor boierilor Caimacami ca sa i se profta-xeasca talon 172.000 acolo, la Craiova, In soroc de duoazeci§i patru ceasuri, fail a mai insemna altceva. Can cu mull&osteneala strangandu-se, cei mai multi cu Imprumutare, s'ani pornit numai decat taleri 102.0001a 25 ale lunei Fevru-

arie si talon 7.000 la Fevruarie 26 cu oameni fntradinsi,nadajduindu-se ca poate se va face vre-o impaciuire. Darse vede ea, ca un chip de farmasonie fiind izvodirea acesteiturburari, nicio isprava nu s'a flout, ci dupa mergereaSerdarului Iordachi cu capitan Farmachi acolo la Craiova,en atati neferi, In Ice de a face vre-o pornire strasnicaasupra apostatilor, numitii au mers la Slugerul Theodor-eta alain si en buns priminta, Intrand In manastirea Mo-trulni spre intalnire, uncle an fiezut de au pranzit en totii§i apoi s'au Tutors en lini§te ivrasi la Craiova. i dumnealuiVornicul Nicolae Vacarescu, vazand treburlle cum merg simai vartos bolnavindu-se, a cerut prin fristiintare de i s'a(Tat voie ca sa viral la Bucuresti, uncle venise §tire Intfa-.cele zile dela ispravnicatul Focsanilor cum ca un VasileCaravia, find oranduit din partea Domniei Moldovei card-aerdar la Galati, s'a ridicat cu zorba, asupra topciului turode acolo zabitului de Galati) si, navalind asupra-i siasupra besliilor lui, unit 4iind Caravia si cu corabierii greci

1 AceastI instiintare a trimis-o Serdarul Dinu Balteanu.

(?)(adica

gi

52

de pe la corabie, an omorgt atat pe topciu, cat ci pertoti oamenii lui, Inca §i pe 'toti ceilalti Turci ce se 1nt9m-plaserg acolo, fleandu.se atata vgrsare de sang%

Asemenea se vestise In Bucurecti cum ca. la Iasi s'ar fiivit Escelentia Sa gheneral Alexandru Ipsilanti cn o ceatgde oameni, propovgdnind apostasia Impotriva Portii Otoma-nicedti qi dftnd proclamatia ce mai jos so arata:

Cdtrei norodul tarii Moldaviei.,LIonitori ai acestui loc al Moldaviei, vg facem tire el,

cn ajutoriul §i mila dumnezeiascg, toatg Grechia a itnnaltatde astazi flamburile scaparii de supt jugul tirgniei, cergndslobozenia sa. Si eu, !npreung cu toti simpatriotii miei, madue acolo unde chiamg trgmbitile norodului patriei mele-Vg dau dar Incredintare gi inchealluire, atat de pre parte&mea, cat qi de spre partea tuturor simpatriotilor miei color-ce sa afig aicea (pe care am cinstea sg-i ocgrmuesc), elyeti avea bung odihng sigurantie, atat a tnsu§i persoane}voastre, cat §i a .avearilor voastre.

Pentru aciasta fieotecare sä canto cu acelaiadi slobozeniecn carea va aflati, Indatoririle ci trebile voastre §i Intrucat de pntin sg, nu se turbure pentru miocgrile male, pen-tru ca 4i obladuirea §i ocarmuirea Printipatului acestuiargmgne tot aceasta care sg aflg, cu acelea§i pravile vaslvarsi trebile ei. Cu adevgr vg zic, o lgcuitorilor Mol-daviei, el Pronia cereascg v'a daruit pe Domnnl ce astazidomneadte, Mihail Sutul Voevod, nn aparatorin cu oserdie aldriturilor patriei voastre, un parinte c1 de bine voitor alvostru. Cunoaqteti dar ei Inngltimea Sa este acest felin pre- -cum II numim, ci uniti-vg cu Innaltimea Sa spre ocrotireaobgte§tii voastre norociri. Iar, dna, din Intamplare nis-caiva deznadgjdu4i Turci ar navali In pamanturile voas-tre, sa nu vg Infricopti Tntru nimica, cad stra§nicg puterersg afig gltitg sä pedepseascg Indrazneala lot

S'au slobozit in oradul Ia§i, astazi, la 23 Fevruarie 1821._(ss) Alexandru Ipsilant 1."

1,Cf. Aricescu, i. c. p. N; Urechia, 1. c., p. 51. 0 dam,- dupl ti-pAritura contemporana a prcclamatiei, In Sludii fi documente, VIIIpp. 85-6.

ma

$i

st

53

Aoestea vestiindu-se In politia Bucurestilor si Ingri-jindu-se obstea toata cu tot dinadinsul, s'a sculat dum-tealui Banul Brancoveanu afiandu-se Spatar-Mare halea,si pe taink a iesit din politia Bucurestilor, mergand la mosiadomniei sale, Mcfgosonia, de uncle a pribegit la Brasov, inAustria. A carui departare pricinuind a doua zi mare tur-burare In politia Bucurestilor, s'au strans toate isnafurilela Curte, undo erau adunati toata obstea dumnealor boie-rilor cu dumnealor Caimacamii, si cu mare strigare an !lentIntrebaciune ca sa li se arate ce sunt aceste turburari,pentru ca unii dintre suditi vad ca se siguripsesc, altii segatesc a se departa din politie, cum si cei mai multi dinboieri f i pornesc haremurile pe afara, si, cu un cuvant,toti sant Ingrijati, neputand lute lege fiinta adevarului. Ca-rora li s'a dat raspnns prin Incredintari cu juramanturi decake dumnealor boierii cum ca nu este nimic si ea nuaiba nimeni nicio grija, ci fiecare sa-si caute de alisve-Tisul san DIA vre-o temere, caci pentru rtrajuirea si pazapolitiei sant tntocmite indestule puteri, cu leafs oranduite

vrednice chezasii, iar mai vartos ca nimeni nu se itra-mut& nicaeri.

Cg aceste cuvinte pe de o parte s'a imblanzit striga-Tea isnafurilor, mergand fiecare sa si caute de alisverisul

pe de alta, parte, s'a scris la Craiova sa se In-loarca, Serdarul Iordachi cn capitanul Farmachi, a veni laBacuresti pentru paza politiei, precum erau Intocmiti,ramanand acolo de paza, ceilalti trimisi. Iar In fiecare noaptese strecura dintre haremurile boieresti, iesind pe tainaafar& din politie si cacerdisindu-se In partile muntelui.Caci, tntr'una din zile, aprinzanda-se un cos dela o casadln targ, si alergand oamenii ca stings, precum este.obiceiul, an Inceput de-odata Arnautii sa, alerge pe podurisi pe drumuri, strigand: eTurciii Turcii au venit.. i, cuaceasta facandu-se mare spainal si turburare In politiaBucurestilor, an Inceput ziva namiaza mare a fugi toti Intoate par tile, si era mare jale sa fi vazut femei cu copii2n brate, oameni cu desagi la spinare alergand Asa las&

§i

-sau si,

sa-1

54

din politie numai en trnpurile, pans ce s'a prins de vestspentru langanul ce era, ca nu este nimic. Apoi s'au Inters-cei mai multi. Si, fiecare Inearcand prin care, an legit dinpolitie, apucand care incotro au putnt, vestind de ce fug,,Incotro merg si care Ii este spaima. Dintie cari unii s'audus la manastirea Caldarusanii, unii la schitul °arnica,mill la schitul Tigane§ti, unii la Ploiesti si unii la Valenii-de-Munte, unii la Campina si altii la mosiile lor, mean&cn totii greutatea vremii ce era: noroiu, zApada si ninsorcu ploi amestecate.

Intfaceasta s'a Tutors si dumnealui Vornicul Samureas.de la Craiova fara a face, acolo vre-o isprava si aducandfnapoi din banii ce i se promi[ti]sese numai taleri 35.000,fiindca ceilalti a aratat cum i-a cheltuit; pe cari i-a datIn Vistieria terii. Iar Serdarul Iorctachl cu cApilanul Far-machi, pornindu-se dela Craiova a veni la Bucuresti, b'au .

despartit ca sa se Intoarca pe doul drumuri, si an apucatunii pe drumul ce vine pe la Craiova si altii ca sa vinpe la Pitesti, unde se sculase un capitan Ivanciu si Meuse-multe jafuri, atat In Pitesti, cat si In Campulung, luand,de pe unde gasia cai, arme, bani si alte jafuri.

De aici !neap a se ivi de fats durerile despuierii si jafurilei.pentru ea cei ce se'ntorceau pe drumul Craiovei fara milos-tivire ardea' si jafuia' pa-eine gasia', precum si pe.un VistierStefan Bilciurescu Intalnindu-1, iesind cu nevasta din satufClejani, 1-au dat jos din caruta si i-au luat tot, lasandu-i.numai In camasi, atat pe numitul, cat si pe sotia sa. Ase-menea si cai ce veniau pe la Pitesti an jafuit, atat In orasulPitesti, cat si In Gaiesti, lua'nd cai, arme, borfe, bani si cu uncuvant tot ce gasia'. Din Gliesti an batut drumul la Tar-goviste, undo au apucat pe dumnealor ispravnicii de conac,cerand o sums de bani, cari spaimantandu-se, au fAcuttoate mijloacele si, numai cu trupurile selpand, noaptea,calari, au fugit paste vai si peste dealuri, poprindu-se-toemai In satul Blicoiu din judetul Prahova. Iar arnau-

1 In turcecte: foc.

'

gi

55

timea, dupa ce a jafuit tot ce a putut din Targoviste, ea.scoborat spre a veni la Bucuresti, si, apucand pe zapciiiplash Cornatelului, i-au despuiat de tot, lasandu-i numaiIn piei, cum si la mosia *anturile au jafuit casa dumnealuiClucerului Iordachi Desliu, aflandu-se acolo, luandu-i atataargintarie, saluri, cai, arme si cu un cuvant tot ce augasit. De acolo unii au mers la mosia Carsteasca, de anWait pe Fundateanu, batandu -1 si de moarte; altii anmers la satul Sandagiu, de au jefuit pe Bujoreanu si all&bajenie ce era acolo, pradand si jafuind pe undo ce gasia,pan& a venit In Bucuresti. Undo vestindu-se ca SlugerulTeodor cu toata adunarea sa a purces dela manastireaMotrului si, trecand pe MO Craiova, s'au coborat laSla-tina, cugetand a se cobora la Bucuresti, s'a sculat numaidecal Intr'o Dumineca, noaptea dumnealui Banul GrigorGhica si dumnealui Banul Barbul Vacarescu si cu dumnealuiLogofatul Stefan Be lu si on Vistierul Ioan Mann si au iesitdin Buctresti, apucand drumul drept spre. Brasov, Impras-tiindu-se si alto multe familii, care fncotro an putut. fail,de la Escelentia Sa gheneralul Ipsilanti venind curier Intfa-dins In Bucuresti, at adus scrisoarea ce mai jos se arata,adeca:

Care Preasfintia Sa pdrintele Mitropolit al Ungrovlahiei,iubitorii de Durnnezeu episcopi i blagorodnicii

boieri ai Divanului Vlahiei.

Nu sunt la indoiall ca vor fi cunoscute d-voastra cer-carile ce se fac pentru eletteria neamului elinesc si caIntro aceste doua eparhii a Moldovei si a Vlahiei se strAngraultime de osteni patrioti elini ca sa mearga spre sfantulpamant al patriei for si pentru ca sa se trudeasca fm-preuna on fratii for cei de acolo sa-si dobandeasca sfintelesi netagaduite ale neamului for drepturi. Ostirile acestea,Inchipuind totdeauna pe locuitorii Moldovei si Vlahiei caniste "frati, se chezasuiesc catre dansii, precum s'au vestitprin manifetturile sale mai fnainte trimise, care se aratamai sus, nebantuirea, atat a obrazelor, cat si a averii fie.

56

carula si a stapAnirii pamantesti a terii, fAg&duieste priestesug nestramutat, si m6rturie la tale ce priveste bunaoranduial& ce s'a pazit la tint& petrecerea for In Moldova.

Dar mare mirare m'au cuprins stramutarea cea far&temeiu a locuitorilor oraselor Ramnicului si Buz&ulfii, si,vestind cä rAzvratirea si zarva se va fi pricinuit In toata'tam din acest fel de urmare, nu lipsim en grab& a v&Instiinta pentru netemerea si linistirea ce trebuie O. avetisi s& v& rog ca sa publicati afro toti cei ce se neguta-torese, s& nu aibl hicio bAnuiall, la negotul lor, si la totiigcuitorii patriei voastre nesupgrare si nebantuire. Si safi1i incredintati ca strasnicia si marea Putere aceia ceare subt protectiunea sa aceste don& eparhii nici Intfunchip nu va lasa 0, faca Int? Insole cea mai mica navalirebarbarilor. Drept aceia si Escelentia Sa gheneral en chefgraf si nastavnic a si primit Indata porunca ca sa coboarela granita cu ostirile rusesti ce se afl& In Basarabia; carea si facut-o. Deci, ea pe niste patrioti buni si alesi sprecarmuirea patriei voastre, nu snnt la Indoial& c& v& yetistr&dui a linisti norodul si a popri acest fel de netrebnice' urmari, care aduc totdeauna dupa sine patimiri si neno-rociri. Publicati aceste a mele manifestari la norod siIncredintati din parte-mi pe toti simpatriotii vostri O. nuaib& niciun fel de Erica, ci sa seaz1 la castle si aminurilefor. Si venirea mea vI va pliroforisi pentru adevarul ziselormele.

Dar, fiindca ostirile elinesti an sa treacl prin Valahia,face trebuintl ca s& se gateasca din vreme In toate dru-murile ce vin din Moldova tale de mAncare In bielsug simulte, cum si trebuincioasele conace pentru ostiri. Fiindca,afar& de cei ce In trupuri midi de ostire alearga din toatepartile, sunt a trece si eu Insumi In putine zile cu ordiade ostiri cea mare a Elemilor. Si poftesc d-voastra san&tate.si norocire.

La 5 Main 1821, din orasnl Roman.Alexandru Ipsilantil."

1 SI dung povestirea greceasa a 1111 Fillmon, Aricescu, II, pp,9.

57

Diva a °Arai cuprindere, mIcar c se va Indestula fa-gaduiala de sigurant1 fiecAruia, dar politica Consulate lorneputand cunoaste nici pe. Ipsilanti, nici pe Slugerul TEO--dor, care plecase din Slatina spre a veni la Bucuresti, iarmai vartos ca arnAutimea toata din Bucuresti, vAzand c.nu li se mai da leafa dda Vistieria terii, fiindca incetase.cu total raspunderea d6jdiilor de prin toate judetele, incep(unimindu-se Intre dansii) BA ridice capul fiecare, si O. searate cu ursuzlac, nemai cunoscand nici stApanirea, niciocftrmuirea, si catre acestea vestindu-se in Bucuresti ca_Escelentia Sa gheneral Ipsilant a sdsit la Focsani cu adu-narea sa, s'a sculat arnAutimea din Bucuresti de a plecatmearga spre Intampinare-i. Care, venind pe la Ploiesti, seridicarA toti orasenii asupra-li cu arme, nevoind sa-i pri-meascA. Dar ei, temand a-se a nu se titan:)1a vre-o mai multi,turburare, nu s'au maia bAtut prin Ploiesti, ci 2111 treout totiapa Teleajenului, poposind la Bucov, si de acolo s'au duscu totii pa supt deal drept la Focsani (iar nu pe drumulcel mare), despuind si prApAdind tot pe unde gAsia.

Dap& aceia consulatul Rusiei, cu at Austriei, dimpreuncu dumnealor boierii de mai jos, adecl dumnealui VorniculGrigore Filipescu, si dumnealui Vornicul Iordachi Filipescu,si dumnealui Vornicul Costachi Samurcas, si dumnealuiVornicul Alecu Ghica, si dumnealui Hatmanul NicolachiMavru, cu totii iesind din Bucuresti, s'au tras drept la Cam-pina, si de acolo au apucat drumul Brasovului, ramanandpolitia Bucurestilor intru ingrijirea Prea Sfintiei Sale pArin-telni Mitropolit chiriu chir Dionisie, cu parintele episcopalArgeslu chir Ilarion, si dumnealui Vornicul Grigore BA-leanu, find SOtar, si dumnealui Vornicul Mihalachi Manu,si dumnealui Vornicul Iordachi Slatineanu, find Logofat de'Tara -de -sus, si dumnealui LogofAtul Scarlat Gradisteanunazar at Casseilefilor si insArcinat si cu epistasia Agiei,si dumnealui Vornicul Nicolae Golescu, i dumnealui Lo-golatul Fotachi Stirbei, si dumnealui LogofAtul AlexandraFilipescu, fiind oranduit vechil de Vistier-Mare, si dum-nealui Alexandra Nenciulescu, cat si strAjuirea

s/

Vornicul

58

politiei ramasese asupra Caminarului Sava en oamenii sli,.-priveghind ziva §i noaptea atat prin targ, cat §i pe toate-pietile, pana ce a sosit Ili Slugerul Teodor, tr6gand drept-la manastirea Cotroceni on toga adunarea sa. Care le Indataa oranduit strap, in toate partite, atat In politia Bucure§-tilor, cat ai pe afara, la Colentina §i Baneasa ci alts locuri..Iar, pe unde a trecut adunarea sa, find fost Impraatiataai pe la alto locuri, a jafuit qi a prb.dat fail omenie pedue a gasit, precum §i un Gheorghe Carjaliu, acesta fiindIntru adunarea Slugerului Teodor, a facut multe jafuiri pesteOlt, ai, vrand a-1 eurat,;i Slugerul Teodor, fiindca se arataai fara supunere3 a prins de vests qi s'a cacerdisit, venind.la Sordoni lordachi Olimpie, supt a carui bmbrire adapos-tindu-se, s'a hotarat ai cu a4i hoOmani, ai a jafuit atat peunii din boierii Craiovei, cat si alts bajenii, obraznicind-de-a ranit pe multi on taieri, precum pe MedelnicerulPetrachi Poenaru dela Craiova ai a4ii, ajungand acecti pra-datori pana aproape de varna dela Caineni, jafui,pd §i ra--pind In toate partite, !neat nu se poate aerie nespuselejafuri ce au facut.

Dupa sosirea Slugerului Teodor la Cotroceni, vrand alIntro qi In Bucureati, s'a Inchis Caminarul Sava cu oamenii-sat In manastirea Radului-Voda Ili Innauntru In Mitropolie.Iara Slugerul Teodor, Intocmindu-ai alaiul ,adunarii salea intrat cu o pane mare pe Podul Calicilor §I, abatanddrumul pe .1a partea din sJs, ca sa mearga pe la Beilicla manastirea Radului-Voda, a gasit podul de peste Dam-bov4a stricat de catre Caminarul Sava, gi s'a tutors in-napoi de a venit pe la Curtea-Veche, sa mearga sus laMitropolie. De unde lucepand oamenii Caminarului Sava a,slubozi pugti ci pistoale, nu 1-au Ingaduit a se apropia. Ci,Intorcandu-se catre easels raposatel Banese Brancovence,ce suut in vale la Mitropolie, au pus oameni de an santpeste zidul cuqii ai, deschizand pottile, a intrat Slugerul-cu tot alaiul sau, de s'au a§ezat acolo, incepand a faceIntocmiri de ocarmuire ai a cugeta la cele de slava.

Peste putin, pornindu-se dela Focgani, printipul Ipsilant

59

en adunarea sa §i on arnautimea ce mersese spre intam-pinare-i, a venit pe supt deal pans la Mizil, sud Saac (ne-cutezand sa vin pe drumul cel mare, flindca avea temerede spre Braila), uncle luand de §tire pentru ridicarea Con-sulatelor §i pribegia dumnealur boierilor, numai cleat adat proclamatia de mai jos aratata, adeca:

t Trecand pe pamantul Valahiei, am aflat cu mare ne-multamire ca, lasand pustie Capitala voastra, v'ati risipit.

Locuitori ai Bucure§tilor! Cei drept cugetatori desaprobapurtarea voastra. 'atriotismul barbatilor marinimb§i laasemenea imprejurari se cunoa§te. and stalpii terii dau-asemenea pilde, ce mai ramane sa, faca poporul ?

Nobili locuitori! intorceti-va, la detrele voastre; intereselepatriei voastre, ale poporului, qi chiar ale voastre, vachiama, In Capitala Ohl. Astazi e vorba de viitoarea libertate a vietii voastre. Care din voi se va arata nevrednicde aceasta ? Daca din nenorocire se afla vre unul intre-voi asemenea, stings -se . numele lui din randul color debun neam! Patria lui li va cere lute() .zi sama de nepa-sarea lui. Fie Incredintat ca frica lui este nendreptatita.§i ca, mai nainte de a se varsa o picatura de sange, deci-mormantul va acoperi trupurile nQastre ale tuturora.

Mizil, 1821, Martie 18. Alexandru Ipsilant.,Data In elineasca tabard de ob§te 1.Trimisu-s'a om inteadins §i catre pribegitif boieri cu

publicatia aceasta, pe cari i-a ajuns la Breaza, sud Pra-hova, §i n'au mai stat acolo, ci indata au treent en totiiin Brasov d'impreuna cu Consulaturile. Tara printipul Ipsi-lant, sosind In ormul Ploie§ti, a dat porunca, de s'au stranstoate armele de pe la ora§enii de acolo, fagaduindu-liplata. i, mai zabovind cateva zile, a sosit §i gheneral Can-tacuzino cu o ceata de osta§i mavrofori. S'au adunat dinPloie§ti en- maglisitoare mijloace, in§elandu-se, o sums deoameni de s'au scris Intro ceilalti osta§i, unii §1 de frica,ca 0, nu li se jafuiasca casele §1 averile, earora li se da,

1 Dupa Aricescu, 1. c., pp. 102-3.

60

i cocarde din partea printului Ipsilanti, supt a carui °car-tnuire erau toti cei de mai jos orandui0 capetenii sau,mai bine zis prgpldenii, !mg:

Chiliarhul Colocotroni, tagmatarhul Constantin Duca, chi -Iiarhul tagmatarhul Vasile Caravia, chiliarhul Gri-pari, Paharnicul Anastasie, Nicolae Scufu, Grigore Sutu,chiliarhul Vasile Parlan, Alexandru Rizu, Hagi Bairactaru,capitan Spiru, capitan Staicu, capitan Nicola Adicheh, ca-pitan Nicola Carabelea, capitan Constantin Lasani,

Vasile Parlan, pendicondarh.Caloian, GheorgheManul, Sardarul Iordache Olirdpie, capitan Farmachi, deli-bap Mihali, 'capitan Stoica, polcovnicul Mihali, sutarhulConstantin. Lazaru, capitan Vardalah, capitan Alexe Filip,capitan Spiru Draculi, capitan Constantin. Anghel, capitanAnton, Nicolae Caibuni, Hatmanul

Erau §i alti.i printre ace§tia cu numiri de cgpetenie;iarg, adevgrul zicand, toti erau cgpetenie, nefiind supunerela vre unul, precum §i fn urmg s'au mai adunat cei de maijos aratati, lima:

Clucerul Costache Herescu, Canimarul Nicolae VlastO,Caminarul Moisachi Hagi-Abdula, Gheorghe Ciontulac, IancuIlia I of Campulung.

zgbovindu-se fn Ploie§ti vre-o doug sgptamani de zile,s'au facut atatea cheltuieli cu tainaturi pest e tainaturi, Ineatnu mai proftaxia a se fntampina. Nu putine jafuri §i despu-ieri s'ausAvar§it acolo de atm arngt4ime, nefacandu-i zaptnimeni, cari en totii strigau zavera ", ce se talcuie§te Inlimba arnauteaseg: pentru

Apoi, sculandu-se din Ploie§ti printipul, diunpreunA cuCantacuzino §i cu toata adunarea, an purees O. mearggla Bucure§ti pe drumul Pa§canilor, undo nu puting Spaimgs'a gent, ant la unele bgjenii ce era pe la sate §i mo§i-de prin Muffle drumului, cat §i fn mgnastirea ClIdgru-§anii, ce este aproape de Pa§eani. Caci, aflandu-se In ma-nastire multime de familii cu bgjenie, s'au pomenit cutaxiarhul Duca cu o mita, de Arnguti Ittrand In mamas-tire §i cautand s, strangg armele §i caii de pe la toatebgjeniile. De care poate socoti fierine cat siziltic (sic) ci tur-

chiliar-ut Maria,

Bibica.

lege'.

Orfanos,

El,

61

burare se va fi facut, pans ce an fugit numitul din ma--na%tire. Si, sosind on totii la Bucureqti, an conacit printipulIpsilant la Colentina, In casele dnronealui Banului Grigore.Ghica, 'undo au mers dumnealor boierii ce mai ramaseseIn Bucuresti, de i -au aratat toata ticaloqia tarii, cum srjafurile qi prapadenia ce s'au facut de catre oamenii Slu-gerului Teodor si de catre Arnauti, dat Escelentiafagaduiala prin grain numai, ca, se va fndrepta.

Acolo an mers sp. re fnialnire qi Slugerul Teodor, on carece va fi vorbit printipul Ipsilant nu este Qtitut, caci De-toate ceasurile se schimbau hotararile, pang ce s'a floutplan de catre printipul Ipsilant ca sa mearga. Escelentia.Sa on toata adunarea ce avea (mai strangandu-se ki dinpolitia Bucurestilor ostaqi) la oraqul Targoviste, cum siSlugerul Teodor cu ostaqii sai sa mearga Ia. Pitesti, iarboierii on parintele Mitropolit sa mearga la Campulungca sa fntocmeasca acolo comitet, a se cauta treburileqi cerorile ostasesti, fiindca Incepuse a se vesti venireaputerilor otomauicesti In tarn. Si aqa s'a sculat printipul-Ipsilant on adunarea sa de s'a tras la Targoviste, dimpre-una si on arnautimea. Care s'au facut multe jafuri qispargeri de case qi pivnite, cat an stat In Bucureqti,jafuind ziva In amiaza mare pe tine Intalnia, neavandtine sa li stea fmpotriva. Iar Slugerul Teodor, on toatapandurimea qi adunarea ce avea, mai ramanand In Bucu-rest, sedea In casele dumneei Banesei Brancovence,prelungind din zi In zi pureederea la Pitesti, dupa hota-rarea ce se Meuse de catre printipul Ipsilant, a hotaratca sa se aqeze iarasi In manastirea Cotroceni. Uncle aoranduit Indata sa se faca santuri on tabie qi meterezuriImprejurul manastirii, aducand oameni din toate partile,cum qi vinovatii ce mai ramasesera In pusearie (fiindeape cei mat multi fi scosese din temnita puccariei arnautimea), de sapa la santuri. Si multi dintre Iocuitorii politiei,cum qi cei de pe afara, cercand nu putine jafuri de catrepanduri qi altii, alergau cu jalbe de plangere la SlugerulTeodor, clandu-i titlul de Domnul Tudor. Carele pe de o parte

si a

terii,

Sa..

-- 62

li fagaduia ca se va face Indreptare, iar pe alta parte tipunea, on voie, fara voie, pe unii de saps' la §anturilemeterezurilor ce facea !mprejurul Cotrocenilor. Intfaceastavreme, alcatuind proclamatia de mai jos aratata, a publi-carisit-o prin toate judetele, oranduindu-se ispravnici pela judete, atat de catre Slugerul Teodor, cat §1 de catreprintipul Ipsilant, cari pe toate zilele se schimbau, nea-vand nicio statornicie, ci numai o straganire §i multAdarapanare, fierband locuitorii din toata tara §i nefitiindce stapanire sa cunoasca In acea vreme.

De la Stugerul Teodor Vladimirescul catre toti locui-torii oraolor gi satelor din sud..., de once treapta, adeclneamuri, postelnici, mazili, breslaqi, birnici, poslujnicislujitori, qi catre toti strainii birnici dintr'acest judet. Este§tiuta la toti cea pang, acum pornirea mea, ce cu glasulnorodului cel nepastuit am nrmat i urmez spre doban-direa dreptatilor. Am hotarat, dand cel d'intaiu semn debun patriot tntr'acest pravoslavnic parnant romanesc, intrucare tmi am stramoqeasca naqtere, sa otcarmuiesc pe toticei ce an !mins arme din partea a tot norodului sprezdrobirea tncetarea a oricarui jaf qi nedreptati ce ati-cercat pana acum din pricina obladuitorilor Domniei ceau statut, care, Intru desavarcita nemilostivire afiandu-se,an aplecat oricate chipuri de mijloace, s'au Indeletnicit§i v'aa supt sangele, aducandu-vft Inteaceasta mare dara-panare qi proasta stare Intru care va aflati. laza cea maide terneiu hotarare a mea, Insotita cn glasul norodului,este ca nici tntr'un chip sa nu Incetam din cererea drep-tatilor terii, pre care, §i de nu le vom vedea dobanditeprintr'aceste destoinice cuvinte care s'au facut cunoscute[Jana acum pre unde s'a cuvenit, va fagaduiesc suflete§teca se vor dobandi negreqit prin varsarea de sange Impo-triva vericaruia vrAjma4 se va arata calcator acestordreptati, de care Intaiu voi aveti sa va bucurati. Intr' a-ceasta data. doritoare patrie §i voila cugetator aflandu-ma,mi-au ajutat milostivul Dumnezeu pang, acum, qi nunumai acele cinci judete of preste Olt se vad mantuite

si

ei

63

de manatoriile §i jafurile pradatorilor otarmuitori §i f e-lurimi de slujba§i, ci pre uude am ajuns §i am propovaduitan Incetat relele jefuitorilor.

A§a darn, ajungand §i aicea, In politia Bucure§tilor, careeste Scaunul obladuirii norodului, §i gasind multi patriotiboieri Intru asemenea bune cugetari on ale norodului asa-manati, am hotarat, ca nn voitor de dreptate, sä cunosevremelnica stapanire a terii, supuindu-se toti cei ce auIncins arme de izbavire la legile §i pamantene§tile obi -ceiuri ce li se vor arata de atre stapanire prin mine, §ile voiu cunoagte ea sunt tntru adevar folositoare patriei §ide mare trebninta ob§tii norodului. Caci, fara de a cu-noa§te cineva o stapanire, nu numai fire§te nu este prinpntinta, ci pot zice: §i de mare vatamare la tmplinirea tre-buintilor ce va avea aceasta izbavitoare lucrare. Si yes.tesc darn tuturor fratilor pamanteni ca §i cuviinta §i tre-buinta va Indatoreaza sä cunoa§teti o stapanire; care sta-panire, avand lastarele sale Tntinse prin laturile terii, seInchipuie§te §i Inteacel judet prin dumnealor ispravniciice se oranduiese de aici. La can cati sunt locuitorieel judet trebuie O. se supuie, §i sa savar§easca porun-cile ce le vor da and vor fi asamanate ceie intru ob-vteasca §tiuta datoriei §i ajutatoare trebuintelor ce cer o§-tirile ce aunt gata a se razboi spre dobandirea dreptatiinorodului. Si a§a, intelegand cu totii duhul acestei izba-vitoare lucrari, cati sunteti vrednici de a purta arme im-potriva vrajma§ului dreptatilor tarii, veniti la mine 0, väcercetez starea vitejiei voastre, §i, de voiu gAsi-o asama-nata cu ceia ce se cuvine Intro asemenea lucrare, numaideal sa va primese §i sa va povatniescdatoriile ce avetisa savar§iti; cunoscand !ma i aceasta ca aveti sa slujitica ni§te osta§i numai pentru dobandirea dreptatilor voastre,iar nu pentru vre-o folosire de bani. Caci §i eu §i toticei ce s'au 1nfratit ell' mine slujim, nu on cuget de bani,ci, porniti de ravna binelui, a§teptam §1 pentru not §i pen-tru copiii no§tri. Iara cati nu sunteti nascuti pentru aceasta.meserie datoria cu toata supunerea ce se cu-

64

vine *A dati catre dumnealor boierii ispravnici ai judo-tului; adeca voi, mazalilor §i bresla§ilor ci companiktilorci strAinilor, rAlaiti-vA rAmaqitele ce aveti ale urmatoareitetraminii de Ghenarie. Asemenea qi voi, birnicilor, istovitirAmIlitele dAjdiilor ce sunt scoase pan& acum prin po-runcile stapanirii, adecA a sAmii Vistieriei de FevruarieqiMartie, po taleri 18 de lude, ai dininiei lefilor tot preaceste luni, doisprezece ci. jumAtate de Jude, §i banii orAn-duielii menzilhanelei de primavara, po taleri qeaptespre-zece c1 jumatate de lude. i cu totii din once treapta c1oranduiala slujiti izbAvitoarelor octiri ale terii, care dupA.cum se va orAndui In dari ci In transporturi de trebilin-cioase zaherele. i fiti Incredintati ca mai la urma vetilate lege §i rodurile fericirilor voastre.

Cati ins& de supt aceste raspunderi vA aflati astAzi os-tasi ci supuqi armelor izbavirii, 0, stiti cA, sunteti cu totulapArati §i priviteghiati, ci voi, satenilor, cu unii ca acectiaaveti sa vA scadeti din Jude cu analogon cislelor voastre,precum qi stApAnirea terii porunce9te pentru aceasta prinVistierie catre dumnealor ispravnicii judetelor. i asemepese va pazi aceasta oranduiala c1 pentru cati alti ostaci sevor mai acluna de prin sate de acum Innainte prin 4tiintamea c1 a orAnduitilor miei. Iar, dupa ce veti istovi toateaceste putine rama§ituri prin zapciii pla§flor la dumnealorispravnicii judetului, dupA cum urmeaza obiceiul, ca si -isto veasca ci dumnealor cu Vistieria terii, iaraci spre In-tAmpinarea trebuincioaselor ale izbavirii, sA §titi OA In-doialA ca mare uqurinta, are O. vi se facl, nu numai Intruraspunderea dajdilor, ci §i Intru toate celelalte dari sioranduieli, cum ci jatuirile vor lipsi cu totul, ci veti in-telege In§iva scaparea robirii intro care v'ati aflat pan/acum. Urmati darn Intru toate acestor propovAduiri cetntr'adins vi s'au trimis ca O. se ceteasca Intru auzul tu-turor §i In vileag la obgte, §i fiti Incredintati CA nici odi-nioarA nu veti ramanea farl dobAndirea dreptAtilor voastre..

1821, Martie 121.,1 $i in Aricescu, i. c., pp. 129-31.

65

Iara boierii ce erau ramasi In politie, vrand a se tragecu parintele Mitropolitul la Campulung, dupa hotarareaprintipului Ipsilanti si Mai vartos avand temere, nu carecumva, ivindu-se ostire otomaniceasca 11,ara., sa li se In-tample vre-o primejdie de viata In pripa furiei, a prins deveste Slugerul Teodor, si indata a oranduit oameni In adinsde i-au ridicat pe to.O. de i-au pus supt paza, la caselede la Belvedere, de langa gradina lui chir Ianache Stefan,unde i-au Incunjurat oameni destui de paza,duind pre un. capitan Simion cu o suta pincizeci de pan-duri ca sa-1 strajulasca, dintre cari dumnealui VorniculGrigorie Baleanu, Rind epistat al stapanirii si avand oameniIndestui, s'au cacerdisit de s'au tras la Campulung, side acolo, stand cateva zile, an plecat la Brasov, lasandepistasia stApanirii iarasi dumnealui Logofatului ScarlatGradisteanu.

Dumnealoy boierii ce pribegisera. In Brasov,sfatuindu-secu totii, facut trei arzurt de Instiinare, unul catre In-nalta Poarta Otomaniceasca, dimpreuna si cu anaforauacatre Maria Sa Scarlat-Voda Calimah, Domnul terii, ara-tand, atat venirea printipului Ipsilanti In tark, cat si pri-bagirea dumnealor In pamantttrile Austriei, rugandu-se cutotii pentru izbavire, altul catre Prea-Innaltul Imparat Fran-tisc al Austriei, de mulOmire ca i-au prima In pamantu-rile Imparatiei sale, si cel de-al treilea catre Prea-Puter-nicul Inaparat Alexandru al Rnsiei, facandu-i-se cunoscutticalosiile terii si rugandu-se de mantuire, dupa cum sevon arata mai jos anume, care le-au trimis cate trele princinstitul aghent consul Fraisah 1, al Chesaro-Craestii Puteri.Si nu Inceta pre toate zilele bajeniile, mergand In Brasovsi In Sibiia de prin toate pantile spargaluindu-se toate ora-sele Orli, atat cele mari, cat si cele mici; fugia si sa-tele cu prostimea lacuitorilor, !neat s'au umplut tot ti-nutul Brasovului, precum si Sibilul, cu toate Imprejurimile.Slugerul Teodor, vazand Imputinarea adunarii printipului

3. Fleischhackel de Hakenan.

Tudor Viadimirescu.

di, deran-

ail

66

Ipsilanti si cA nu este nlcio intocmire chip& cum s'ar finadajduit, nu a cutezat a se nni Intru toate acele adunari,precum ar fi fost dintru Inceput cladirea lucrurilor, ci staIntru Indoiala, mirandu-se ce sa faca, si, macar ca sa secrate soglasuitor ridic rii, darn pre supt cumplt a Insti-intat catre Prea-Puternica Poarta, prin arzul ce a fitcut,eaprinzator de toata curgerea acestei ridicari si cum pascularea sa nu este Impotriva ImparAiei, ci pentru drop -t ,tile terii, care s'au calcat s'au pierdut cu totul, defai-mand pe cei dui)/ vreme Domni si pe boierii greci aiDomnilor si pe tot neamul Grecilor, talmacindu-i de hainiSi voitori de rau ai Imparatiei, prin multe pilduiri, adu-tand paradigma si pentru fugitii Domni, ce dupa vremean pribegit, cum siLpentru prinVpul Ipsilanti ce venisecu apostasie In lark pe care nu 1-ar fi cunoscut, cerandInks lta porunca de urmare si adaugind ca, tot neamul Gre-cilor fiind adapati Intru leggtura ardicarii prin mari jura-manturi, nu poate Imparatia a se mai Increde ca sa oran-duiasca Domn dintre neamul Grecilor, mai vartos lute()astfel de vreme, ci bine ar fi la Tara-Romaneasca sA se oran-duiasca Domn dintre pamantenii Terii-Romanesti, cum si laMoldova sa, se oranduiasca dintre parnantenii Moldovei, caciInsusi Domnul Calimah Scarlat-Voda este unul dintre tai-nuitii apostati. Care acest arz 1-au trimis Slugerul Teo-dor cu Instiintare catre muhafizul Diiului, cu om Inteadins,rugandu-se a se porni la Tarigrad.

Cum si Intr'acele zile venin4 In Bucuresti un Nuri-AgaTurcul, cu un cavas.al Pasii dela Giurgiu, ca sa-si cauteun armasar ce i se furase de catre un seiz al sau si,luandu-se pe urma, au venit pans la Copaceni, dand pestsstrajile de panduri ce erau acolo, care numaidecat adu-candu-1 in Cotroceni, 1-au Infatisat la Slugerul Teodor, si,poprindu-1 acolo, 1-au tratarisit cu mare cinste, facandu-isi Indestulare de armasar, dovedindu-se In Bucuresti. Ca-ruia povestindu-i prin graiu cu deslusire, atat mijloculardicarii, cat si starea adunarii priptipului Ipsilant, an fa-cut si catre Pap de la Giurgiu arz din parte-i ate Im-

si

67

pgrAtde, Cu asemenea cuprindere (145, cum fii eel de mai-us, rugandu-se a se porni cu grabg la Tarigrad §i arg-land ca -gi va arunca §i armele, de va fi poruneg Impg-rAteasca, caci nu sunt ridicati asupra Imparatiei, nici ca,are destoinicie a se Impotrivi stapanirii. Si ma, mulOmindlui Nuri-Aga, cu gvardie de carne Slugerul Teodor, s'au-trimis la Giurgiu, Intovgraqit cu pazg randuitg a nu sesupgra la drum de catre cineva.

Intr'acestea se afla Slugerul Teodor, care cu feluri demijloace zorlandisia pe Mitropolitul terii §i pe boierii ce-iavea supt pazg la Belvedere, cerAndu-li sume de bani, za-herele, vita §i altele pentru Indestularea adungrii fli hranatuturor celor Impreung cu dansul. Pentru care igcandu-sewanduiele pe la judete a se aduce In Bucurecti, se luadupg la tine se gAsia, §i care apnea mai Inainte, acela lelua, adecg le apnea' oamenii priatipului Ipsilant, on za-herea sau vita, le lua farg a mai cerceta, cum §i ai Slu-gerului Teodor asemenea, fiind pn jai nepovestit In toatepArtile terii, cum qi in politia Bucure§tilor, luandu-se pedatorie panea cea trebuincioasg de pe la brutari §i camedupg la mgcelari, en vole, fArg de vole. Si, cu un cuvant,nu numai cei din politie pg,timiau, ci §i toti lacuitorii-terani, pentru ca li lua vitele cu cardul, §i, osebit, oi, vaci§i porumburi boiere§ti §i negutatore§ti §i mangstire§ti, undele gasia, le lua en toatele, facAnduse atata jatuire; maivartos pgtulele cu porumburi, dupg, ce le spgrgea, le dadrumul de se facea mai multg prgpadenie. Darg butile curachiu §i vinuri, pe unde le gasia, dupg ce bea dintr'inseleqi egra cu donitele pang se sgtura, apoi sloboziau putiti §ipistoale Inteinsele, de se varsa tot ce mai 1.5,1115,1:lea.Pentru bani Insa, fiindcg nu se mai putea face nicio Im-plinire din tiara, mai vartos el, de qi se Implinia o putingsums la un jadet, on eg se temea dumnealor ispravniciide a-i trimite la Vistierie pentru frica drumului, cad erau-fmpgnate toate drumurile de arng#me, sau cg veniaunescai Arna4 de-i lua dupg la ispravnicaturi cu euvant-de leafg, §i apuca In toate zilele, cand pe unul, cand pe

68

altul, din negutatorii ce mai r5,masese in politie, de li cerea,bani, aridicandu-i pe altii §i la inchisori, Incat li era frica,oamenilor sa mai las& §i din case afara, ci '§edeau uniipe la hanuri, altii pe la casele for temandu-senu-i vedea cineva.

Cum §i Caminarul Sava a scos de toata pravalia din po-litie sinisfora, strangand same de bani en numeld pentruleafa color ce slujesc politiei. Care le, dupe rugaciunea ce-ifacusera boierii ce erau supt paza la Belvedere, vrand ca,.sa. mearga acolo cu oamenii s5i ca scape ci s5,-1 slo-bozeasca de a merge In Brasov, au desvaluit acest mijloc:dumnealui Logofatul Scarlat Gradi§teanu la Slugerul Teodor,§i peste 150 de panduri ce orau oranduiti de paza bole-filer au mai trimis Inca 250 panduri, cu capetenia lor, po-rancindu-li cu stragnicie ca,'venind Caminarul Sava cuoamenii sai iea pe boieri, sa, se r5zboiasca numai cleatcu dansul $i, pe de o parte, sa-1 loveasca a nu-1 lasa sä seapropie, iar, pe de alts parte, sa iea capetele boierilor §ial Mitropolitului qi 0, le duce la Cotroceni.

Care aceasta strlmtoare vazand-o boierii §1 spaiman-tandu.se de cap, au minisit pe Caminarul. Sava ca sa nuface nicio urmare. Tar de la Tarigrad au venit Intfacele-zile la Bacuregti scrisoare patriarhiceasca cu blestemuriasupra color ridicati In cugetul apostasiei, cat §i scrisoa-rea din partea Domnului Scarlat-Voda Calimah, -cum maipre jos se arata, adeca:

(Preasfintitule Mitropolit al Ungrovlahiei, prea-cinsti-tule i exarh al plaiurilor, §ezatorule in locul arhiereului-Chesareii §i Capadochiei, iubitorilor de Dumnezeu episcopice sunteti supuqi acestei sfinte Mitropolii, in Prea-SfantulDuh iubiti frati §i intocmai slujitori, cinstitilor qi de bunneam boieri, negutatorilor, blagoslovitelor isnafuri ci tutu-ror ceilalti blagosloviti cre§tini din fiepare oranduiall kitreapta, darul fie cu voi ci pace dela Dumnezeu.

gCel mai intaiu temeiu al intelepciunii este a cunoacte-omul pe tacatorul sau de bine. Este lucru mai luminatcleat izvoarele ca oricare se arata nemultumitor catre-

Snchi§i, a-.

.

69

flcatorul de bine se numeete eel mai rlu dintre totioamenii. Aceasta rantate o vedem In multe plrti hulin-du-se de Sfintele Scripturi neiertatl de Domnul NostraIsus Hristos, precum este pilda Iudei, i, cand nemultn-mirea este Impreunata cu duhul faptelor celor role §i alrazvratirii tmpotriva obeteetii noastre facItoare de bine eiIrinitoarei preapu-ternicei ei nebiruitei Imparalii, atuncise cunoaete ei mijloc Impotriva lui Dumnezeu. Pentru elzice ca nu este Imparatie i stlpinire deelt de Dumnezeuoranduita, ei oricare se impotriveete acestei de Dumnezeupentru noi orandaite puternicl Imparatie, se Impotriveetedumnezeieetii oranduieli. Acestor darl mari i temeiniceIntelepciuni i credincioasei datorii s'au amagit cu nesl-manata obraznicie §i mandrie Intaiu eel mai thainte ran-duit obladuitor al Moldovei (carele de n'ar mai fi fost)Mihail, ei Alexandra jpsilant. La toti de un neam al nostrueste etiut multimea milelor oath In multe randuri ceapentru noi oranduita puternica, Imparatie ca dintr'un izvoran revarsat asupra acestui ran razvratitor Mihail: de micei prost 1-au innaltat la trepte i mariri, din neslavitfarl ipolipsis 1-a ridicat In slava ei cinste, 1-a Imbogatit,1-a clutat, In cea dupa arm& oars 1-a frivrednicit ci cu1nminata a Scannului obIlduire, ei 1-a acezat stapinitorde norod.

Acesta dar, fiind din fire voitor de rau, s'a aratat cumare nemultumire i, unindu-se fate° glasuire en hainul,fugitul Alexandra Ipsilanti, amandoi intocmai find neso-cotiti mandri i rau-engetatori Intru deeertloinne, an pro-povlduit slobozenie neamului ei cu aceasta glIsuire antras multi din partea locului, presarand ei trimetand prinmulte locuri ca 0, arnAgeascl, i sa traga dupa sine inprlpastia pierarii i pe alti multi ai neamului nostru.pentru ca sl poatl, on oare care mijloc ca sa dea Indraz-meall ascultatorilor, an Intrebuintat numele puterniciiRusii, aratand el aceasta Pater° este hate° unire cug/ndul i. on pornirea lor, pricina en total neadevIratlneinfiintat/, aflare numai a for i decarta. Clef, cu toate

si

si

si

sisi

si

Hi,

--70ca ac9asta peste putin0 este si de multa hula pricinui-toare rusestii Puteri, dar si Insusi cel de aici Excelentia.Sa ministrul acestei plea-Innalte Stapaniri intrebandu-se,an dat lnscris cu dovada ca nicio Inchinare sau stiintaare ruseasca Stapanire la acest lucru, defgimand mai var-tos aceasta fapta ce cu acest fel de mestesugire au tnchi-puit adunarea cea prapaditoare acesti doi si cei Impreunacu dansii iubitori de slobozenie, sau, mai bine am zice,vrajmasi slobozeniei, si an facut un lucru prea urat luiDumnezeu, blestemat si nesocotit, viand sa turbure odihnasi repausul neamului nostru si credincioasei raiele a prea-puternicei Imparatii, care o primeste supt a ei bung, urn-brire en atatea pronomii ale slobozeniei, cate nu le doban-deste supt alt neam supus la atatea altele, cat si la ale-legii noastre, care s'au pastrat si s'au pazit pang In zivade atunci, pentru a noastra sufleteasca mantuire.

In loc dar fi iubitori de slobozenie, s'au aratat vraj-masi slobozeniei; In loc de a iubi crestinatatea sf neamullor, s'au facut vrajmasi neamului si crestinatatii si impo-trivitori lui Dumnezeu, mestesugind fara frica lui Dumnezeucu nesocotitele for porniri turburare puternicei ImparatiiImpotriva supwlilor ei, si s'au silit sa aduca obsteasca pra--padenie asupra tot neamului. Acestea dar auzindu-le, notsi toate cele de aici madulari ale bine-credinciosului nostruneam de toata treapta, ne-am umplut de multa Intristaresi de mare jale, si ne-am Indemnat din parinteasca dra-goste si din pronie bisericeasca ca aducem aminte celepentru mantuire. Drept aceia povatuindu-va scriem arhie-riilor voastre si Insiva, prin cei de loc egumeni, ieromo-nahi si duhovnici, sa propovaduiti amagirea num4ilor rgu-voitorilor oameni si sa aduceti pe toti cei supt duhov-niceasca ocarmuire crestini de fiescare stare sprezirea credir4elor raielei, cea mai mare supunere sf plecataascultare catre cea noun randuitg. puternica ImparAie,si sä deslusiti cu IhfiinOte aratari ale adevarului meste-sugirile acestor razvratitori oameni, si sa-i vediAi de obste,fara de a da vre-o ascultare nici arhieria voastra, nici cu-

sa

pa-

g

71

vantatoarea arhieriilor voastre turma la cuvintele si nr-marile lor. Ci Inca sa-i unti si sa-i goniti, dupa cum Bi-serica si neamul i-au writ, si gramaditfli impotriva-4 talemai mari blesteme, avandu-i desparOti ca pe o parte pu-treda de toata, cealalta curata si sanatoasa parte, ca peniste calcatori a dumnezeiestilor porunci si apostolices-tiler oranduieli, ca pe piste hulitori de Dumnezeu si desfantul jertfelnic si ca pe niste nemultamitori si nerecu-noscatori catre facatorii de bine si Impotrivitori sufletes-tilor, firestilor si politicestilor oranduieli, ca pe piste pia-paditori ticalosilor, negresitilor color noua de un neam.Afurisiti, sint, blestemati, neierta0, dupa moarte nedesle-gati si supusi vesnicului blestem. Pietrele, lonnul si fienlsa. putrezeasca, iar ei sa nu putrezeasca; sa-i bats Dum-nezeu en vifor sf cu fierbinteala de foc, vant prapaditorsa faca cerul cel de asupra lor, capetele lor si pamantulcel de desupt lor fier. Clef s'au dezbinat din viata aceastafall de vreme, Ili vor pierde si pe cea viitoare, vor ca.deape capul lor tunete dumnezeiesti. Agonise lile lor pang Insfarsit sa se piarda, fie copiii lor saraci si muierile lor va-duve; numele lor sä se stearga, cu sunet pang la un neam,si sa, nu ramana piatra peste piatra; goneasca-i IngerulDomnului In scrasnire; sa aiba blestemul celor dupa vremesfinti si purtatorilor de Dumnezeu parinti, ei si OM fap-tele lor au urmat si vor urma.

Catre acestea, fiindca, pe Tanga celelalte, cunoscut s'aufacut ca cei ce an avut acest dracesc gaud al ridicariinorodului si cei ce an Mout Intro dansii acest fel de lucrus'au legat si cu legatura juramantului, Inteleaga ca acestjuramant este juramantul Inselaciunii, este nesocotit sinedrept Intocmai ca al lui Irod, carele, pentru ca O. nilse vadeasca, calcator de juramant, a taiat capul Sfantuluiloan Botezatorul, iar, de lasa juramantul cel MIA de cu-vant care 1-au socotit reaua lui pofta, Inteadevar atunciInnainte-Mergatorul urma a vietui, si pazirea unui ran ju-ramant a pricinuit moartea Mergatorului-Inainte. Aserne-nea si pazirea juramantului spre tinerea fagaduielilor catre

72

aceste familii 1. Inteadevar, dael pricinuiegte pierzare unuineam tntreg, vazat este c5,te iubitoare de Dumnezeu gi man-tuitoare llsarea acestui juramAnt, de vreme ce scapl neamulde marl nevoi viitoare. Pentru aceasta cu darul SfantuluiDuh desleagl Biserica jurannAntul lor, primegte gi iart5, dininima pe cei ce se vor pocai gi se vor Intoarce, m5,rturi-sind Ingellciunea lor gi 1mbratigand InteadevIr credintaraialelor.

rntorcand cuvantul gi catre arhieria voastra, aratamO., dad, nu veV umbla la toate dupa cum prin Sfan-tul Duh bisericesc v5, sfatuim printriaceasta carte, gide nu yeti arata In fiint5, silinta gi osArdie la desfaceneafaptelor lor, la Indreptarea turburAtoarelor lucrari gi la In.toarcerea color r5,t5,citi la cele prin mijloace drapgnari,gi r5,sp15,tire color ce vor ramanea In socotelile turburarii,de nu vä yeti uni cu Biserica gi, cu un cuvant, on cu caremijloc va yeti Impotrivi obgtegtii noastre facatoare debine gi puternicii Imparatii, cunoscut va facem ca, v5, oprimde fieoare slujba arhieraticeasca, gi scogi din soborul ar-hiereilor, gi desbracati de darul Sfantului Dub, gi argita fo-cului celui vegnic, ca nigte alegatori gi prIpaditori nea-mului nostru.

Aga dar, iubitilor nogtri frati, ridicati catre Dumnezeuochii vogtri gi faceti dupa cum bisericegte v5, sfatuim, cadagteptgna In grabs bun sfargit la cele scrise. Iar darullui Dumnezeu g i a sa mare mil& sa, fie cu voi cu toti.

1821, Martie 12.Grigorie Patriarhul Tarigradului, fntru Hristos (rate [Is.

ellesc gi toti ceilalti arhierei] 2."

Asemenea se arata gi cartea ce a venit din partea Dom-nului Calimah, cu tituluga obignuita a Domnilor:

Preasfintite gi de Dumnezeu ales sfinte Mitropolital terii Valahiei, chir Dionisie, iubitorilor de Dumnezeu.

I Cete. N. E.$i In Aricescur 1, c., I, pp. 108-11.2

73 --

episcopi, cinstiti §i de bun neam boieri ai domnesculuinostra Divan al Uagrovlabiei, dregatori §i once alti sluj-baqi veti fi prin judete cu savar§iri de deosebite slnjbe,toti cei ce lacuiti in domneasca noastra tarn, kgnatate.

Fiindca, impotriva tuturor pravilelor qi Impotriva bu-nelor tractaturi ce sunt Intro Liana Poarta Otomaniceasca§i Imparatia Rusiei, un Alexandru Ipsilanti, trecand In'tam Moldovei, an indraznit cu Indrazneala necuviin-cioasa §i nelegiuita sa publicariseasc& cuvintele razvra--titoare, ridicand Impotriva Stapanirii pe lacuitorii ce se-timbres° supt acoperamantul prea-puternicii §i noua, hra-nitoarei Imparatii, impr4tiind defaimatoare cuvinte deelefterie gi numind pe sine ocarmuitor neamului, qi, peMaga altele, prin scrisorile lui cele razvratitoare ce ansamanat prin locuri ca sa scoata pe supu§ii locuitori dindatoria for §i sa traga pe multi catre el, din acei neso-cotiti, fagaduind i ajutorul osta§ilor Rusiei, lucru necu-noscut, neprimit ci cu totul nesuferit Curtii Rusiei, ce este.prietena Inaltei Porti, precum qi Escelentia Sa ministrulCurtii ruse§ti din Tarigrad an facut cunoscut in de ob§te,numind razvratitori qi Impotrivitori pe Ipsilanti sl pe ceicu el, cerand din partea Curtii sale dela Innalta Poarta casa puie In lucrare cele mai mari mijlociri §i osta§e§ti chi-pun spre a-i birui ci a-i pedepsi dupa dreptate, atat peacestia, cat §i pe aceia care vre-odinioarb, s'au Imparta§itdin aceste fapte nelegiuite §i nesocotite. Pentru aceasta-§i noi, dupa datoria oblaluirii ce avem carte Scaunul terii-acesteia, cu care ne-am Insarcinat, scriind aceasta dom-neasca a noastra carte §i facand cunoscuta aceasta tuturor celor ce se afla cu locuinta In domneasca noastra,lard Ungrovlahie, numim razvratitori si impotrivitcriluturor color mai man Puteri ale Europei ce sunt prie-tone cu Prea-Puternica noastra Imparatie, §i nesupu§i hra-nitoarei noastra Stapaniri, pe acest turburator de norod §ipe parta§ii din urmarile lor. Ca, afara din urgia §i maniaIumnezeiasca in care cu drept au cazut vinovaW acestia,din pricina ridicarii for asupra Stapanirii, dupaT patria,r-

si

74

hicesti si sobornicesti marl blestemuri si lepgdgri de bi-sericg ce s'au trimis acolo, sunt nelegiui# dusmani nea-murilor si de Dumnezeu osanditi I."

Dupg care pornindu-se de la Silistra o sum *de Wire,cu Chehaiaua Pasei de acolo, oranduit seraschier, an venitpang la Dudesti, undo, aruncandu-se cateva tunuri, s'au datde stirs in politie cg s'au apropiat Turcii. Si pe loc SlugerulTeodor a plecat cu adunarea sa ca sa meargg la Pitesti,oranduind un capitan cu 50 de pandtiri ca sg iea pe /Darin-tele Mitropolit cu boierii ce erau la pazg in Belvedere, sg-idila, la Targoviste. Carl, prin rgtacirea drumului depar-Mud pre cei spre pazg randuiti, s'au abgtut din drumulTargovistii si an iesit la Campina, si de acolo la Breaza,uncle ajungandu-i dupg urmg taxiarhul Duca, au vrut sg-ipopreascg, dupg porunca ce ar fi avut de la printipul Ipsi-lant, dar, avand patini oameni Improun5 nu s'au pututbizui boierii aveau pe un truluc-basa Sotircu 20 de Arnguti, oameni credinciosi. Si cu zorul an apu-cat drumul Brasovului, de au Intrat In lazaret, rgmanandIn Bucuresti dumnealui Vornicul Mihalache Mann si dum-nealui Logofgtul Scarlat Gradisteanu (carols peste putinse trgsese la Campina), dumnealui Fotache Stirbei si dum-nealui Hatmanul Nae Golescu. Carl, mgcar cg erau foarteinfricosati de venirea ostirilor, neavand .nicio ngdejde de-naantuire, dar sfatuindu-se Intre dumnealor de urmarea.ce s'ar cuveni a face, si ne mai ramanandu-li alt mijlouselamet, s'au sculat cu totii, dimpreung si cu dumnealuiseniorul Udrischii secretarul Chesaro-Craiestii Agentii siva3hilal consulalui, si cu tacamul SpItariei Agiei, cumsi cu alti negutgtori targovisteni, de au mers cu totii la.Dudesti spre Intampinare. Undo primindu-i Chehaia-beiuseraschierul cu bucurie, li-au zis sg nu aiba. nimeni nici-o temere, cg porunca strasnica au de la Prea Inalta Poarta.ca raiaua sg nu se supere intru nimic, ci numai pe apos-

1 Si In Aricescu, 1. c., pp. 412 -13.

caci

tel

75

tati sa-i goneasca. Si asa s'au tutors iarasi cu totii in Bu-curesti, oranduind mai intaiu o ceata de ostasi de au mersla Cotroceni, alta la Belvedere, unde fusese parinteleMitropolit cu boierii inchisi, si alta ceata la Curtea Che-saroCraiestii Aghentii, spre strajuire. Apoi au intrat inpolitia Bwmrestilor oranduitul bas-besleaga cu ai sai ne-feri spre paza politiei, si Chehaia-beiu cu totd ascherliii autras drept la Colentina, facand ordie mare acolo. Si au datporunca de s'au strans la Agie toate armele din politie,care mai pe urma s'au ridicat de s'au trimes la Silistra.Si, intru acea furie gasindu-se In Bucuresti multi apostatisi mavrofori ce nu proftaxisera sa fug6, s'au prins nurnaidecat de catre ascherliii turci, si pe unii ii taia, pe altii iipunea in teapa la capetele podurilor, si pe altii ii span-zura, de era o jalnica priveliste. Iar Caminarul Sava, cuai sai oameni, cunoscand desbinarea Slugerului Teodor c1e-spre adunarea printipului Ipsilant, si fiind dihonie intre sinecu Slugerul Teodor, mai vartos vazand si zabava veniriiostilor otomanesti, ca nu se ivia a se vedea, a fost cutezatsa ridice si numitul Sava steag de elefterie in politia Bu-curestilor, si intr'o zi de serbatoare au iesit cu steagulprin toate ulitile targului, propovaduind de obste slobo-zenie.

De care si s'au pricinuit mare mirare catre totd, caciacast Sava Caminarul dintru inceput se cunostea a fi

sudit al Portii otomanesti si, mai in scurt, cu totul sn-pus al Domnului Calimah. Apoi cum sä ridice el steagde slobozenie, era mirare.

Cu toate acestea in furia vestirii de venirea Turcilor, s'ausculat cu toti oamenii sai si s'a tras spre Targovistea, undoinfatisandu-se la printipul Ipsilant, s'au auzit cum ca ar ti datajutor la casa adunarii sale 30.000, si, facandu-se un trip cuGanciu-Aga, au intrat amandoi cu oamenii for in naanAstireaMargineanului, dimpreuna si cu deli-basa Ivancea, stand cutotii inchisi in manastire. La Targoviste insa, dupe ce s'a trasprintdpul Ipsilant cu toata, adunarea sa, inlocuind si pe cei im-preuna cu dansul pe la conace, cum si pe la straji au pus

76

Yn lucrare nizamul cel 6stasese, 'socotind ca s& Jae/ regulaIntro oameni de adunatura, eari nu numai ca pe mai ma-rele for nu cunostea, strigand cu totii pe ulita in gura mareslobozenie, ci Inca erau cu totii departati si de cnnostintaDumnezeirii, avand drept laud& ca s/ prade si s& jlfu-iascape cine gasia obraznicind, si sa batjocoreasel

-prance nevrastnice si copii mici, de era o jalnica tanguiresl vaza cineva acest fil de- tanguiri. A caror obr5zniciesi nemilostivire nu poate condeiul s& o povesteasca pe rand,pentru, el de si mergea unii altii dintre cei dosed4i sijafaiti de se jaluia la printipul Ipsilanti, nu putea sa do-bandeasca nicio folosire, caci raspunsul li era de la Ip-silant cum ca nu poate sa faca zapt, hind ostire non& sinepusl In regal& si totdeauna acast fel de ostasi pot facemulti lucruri role impotriva bunei oranduiele, pana eandse ageaza la regulele ostasesti. i asa jaluitorii iesiau plan--gaud si blestemand si pe printipul Ipsilant si pe adunareasa. Iara paratii ostasi mai mult se Invier§unau Intru nele-giuitele for fapte, de nu mai putea nimeni sl se iveaselInnaintea lor, ci, de ar fi fost eu putinta, In gaura de sarpe

se ascunda cineva ca s& scape de dansii, si nici aicimai vaza en ochii pe acesti nelegiuiti talhari!

Au dat porunca printipul Ipsilant si pentru gephanea, casl se Impart& la Arnanti si ceilalti ostasi, cre cari avandlipsa si eputanduse capatui din alto Oita, an poruncitca sa se desveleasca Mitropolia TargoviStii, ce era invelitacu plumb, si sl se topeasca plumbul a face gloante detrebninta gephanelei ostasilor. Aceasta neleginire fara pier-dere de vreme s'a si pus la cale, desvelindu-se numai decalsfanta biserica fara temere de Dumnezeu, altii i'mprasti-indu-se pa ulitile orasului si prin satele de prin prejurde prada si jafuia, i altii pe la cramele de supt deal, debe spargea si beau pana se Imbatau, si apoi da drumulvinului de curgea, facandu-se nepovestite pugube si saracii.in scurt, pe cine gaga si Intalnia, fi dezbraca ziva namiazamare, si era o jalnica ticalosie, !neat tipa tiul din maica,numai putand cineva sa se ocroteasca sau sl Se aseunda

si Intalnia,

O.sa-i

77

de ace§ti nesAtio§i varvari, ee cu nelegiuire EpArgeau bi-send, calcau case, batjocuriau fermi qi fete, deEbracauoameni pe drumuri §i alte multe asemenea rautati, !neattot norodul se tanguia cu amar pentiu aceasta a for porDire, qi Ii blestema Tn vileag, nefiind eel ce mAntuie§te.

Plangerea fi tanguirea patriei asupra nemultumirii strainilor,ce au darapnat-o.

Despre nedreptatea ce s'a facut.0 maica sfAnta dreptate,Vin din cer de-unde e§ti,Auzi a mea strAmbatale:Celor rad sl rasplategti.Cerurilor din 'naltime,Rogu-ma, vg, deschidetiSi-a rautatii mu4imeCe-i asupra-mi s'o vedeti.

ArAtAi milostivireLa al mien cumplit suspin,Si, de este rasplAtire,Spa lati-mi al mieu venin.Nu mi-au mai ramas putereNici alt und' sl nazuesc:M'au Wilms a mea durere,Si cunosc ca ma topesc.

Eu farA fltArniciePe strain! li i-am primitFAr' a sti ca-s vrAjmaqi mie,Ca p'ai miei fii i=am iubit;Am vrut sa fiu hrAnitoareLa nemernicii varvari,Maica bunA 'ngrijitoare,Fara a §ti el sunt tAlhari.

Eu i-am primit pArinte§tePe pAmant gol Ingetat,

Si ei acum tAlhare§teDe tot m'Au dArApAnat.I-am ajutat cu mijloace-In tot chipul d'ajutor,Socotindu-1 fii de pace,.Iar nu hoti rAzvrAtitori..

lzgoniti, fugiti de silkDe-al for loc thstrAinati,Au aflat la mine mild,Ca qi-ai mei cinstiti bArbati,Si, mai mult deca,f se pi:Ate,I-am lmbrAtiot pe toti:Li-am fost scapare la toate,Ne§tiindu-i ca sunt hoti.

Liam fost mums in durere.Astor varvari blestemati,Nu li-am facut osebireDe -al miei fii adevarati:N'am §tiut ca vre odatAMi s'ar face vanzatori,N'am §tiut c'oiu fi 'n§elata,,Si-mi vor fi omorAtori.

Toti, in loc de multumita,Prin taina an uneltitSA ma vada prapadita,Dupa ce i-am fost cinstit.A ma rani pan' la moarte-

78

Asupra-mi au cugetat;M'an slabit cu totul foarte:N'am nadejde de scapat.

Ca niste lupi pe o tarma,Pe-ai miei fii i-a Imprastiat;Gonindu-i din urma'n urma,Din mine i-au departat;Toti navalnici cu urgieAsupra-mi an Lost pomiti:Ai miei fii cu vrajmasieSe-atla de e risipiti

I-an silit a se desparteMural, tata de fecior,

Au instrainat departeChiar pe frate de-a, sa sor;Au batj ocorit fecioare

femei Intro barbati,Au necinstit orice stare,Lasandu-i goi desbracati.

Au pradat biserici sfinte,i nimic s'au spaimantat;

Au necinstit In cuvintePe cerescul Imparat.Lacasul Celui prea-mareVarvarii 1-au desvalit,Fara. Ilia de 'mputareAcesti' .au nemultamit.

Blestem despre nemultdmire.

Tumnezeule 'ndurate,Dreptule judecator,Vezi -mi a mea strambatate-Si li fii rasplatitor:Drept a for nemultumireDa-li scarba, si amar,Da-li dreapta rasplatire,Ca m'au prapadit 'n War.

Mania ta sa-i urmeze,Ori macar unde-ar umbla,Osanda ta sa-i vaneze,Ori pe ce locuri vor sta.Fria, sa se teamaSi frunza cand s'o misca,Pribegind sor bage samaChiar de vant and ar sufla.

Fa-li for calea pustieCa sa vmble rataciO,

Arata a ta mania,unde-or fi pribegiti,

Dreapta ta li rasplateascaAstor nemultamitori,Urgia sa-i osandeasca,Ca pe niste 'mputatori.

i3ratul tan vIna sami arzaCu .focuri electricesti,Pomenirea for s'o piarzaDin gurile omenesti.Curse 'n calea for li pune,Sa caza'n pierzareNu mai vaza zile buneNemultamitorii toti!

Corti vor pribegi In lumeFie de neamuri huliti,Undo -ar merge, al for numeSa fie batjocoriti,

da-li,toti:

$i

79

Ofi macar ands vor mergeUrmeaza-i rau dupa rau,Ocara for nu o sterge:Ajunga-i blestemul tau!

Da-li spaima, de-i uimeste,Si umble din loc in loc.Pururea calatoresteIn drum fara de soroc;Umble 'n pesteri fara hrana,Fara apa srnsetatiCugetul for fie mill,insusi chiar fiind mustrati.

Pasii for li poticneste,SI n'aiba unde scapa,Adunarea li-o zdrobeste-Orisiunde s'ar afla,Sa nu poata sa-si gaseascaLoc sa fie odihniti,Pururea sa ratAceascai s6, fie necajiti.

Null gaseasca und'sa seazaMust de putintel loc,Cerul 0, nu-I poata vaza4i sa ploul pe el foc,Pamaritul vii sa-i InghitaCa pe-Aviron si Dathan,Arza-1, stingy -se-a for viata,Fie-li toate dusman.

,Groapa for fiarele fieLa raspantii si prin munti,

Dumnezeule preafinte,-Cel ce toate be privesti,Adu-ti de mine aminte,

Doboare-i a to maniePe supt poduri si supt punt l.Frica, spaima sa-i gaseascaCa sa umble tot uimiti,Morti grozave sa zdrobeascaUnde vor fi ratacitl.

Trupurile for TamaleStarvuri goale pe Omani!N'aiba parte de tamale,Nici de moarte cu mormant!Da-li for soarta, cumplita,SA, null poata gasi loc,Fa-li viata sfarsitaMoartea c'un minut soroc!

Via., peste ei putere,Clrzaza si biruitori,Si peste a for aversAlti fie stapanitori!Case le for sa Ii fiePururea In veci pustii,S6, n'aiba clironomie,Nici ai for prea-iubiti fii!

Ale for muieri ramaieVaduve far' ajutorN'aiba cM' sa le mangaieLa nevoi, necaz si dor;DA, a for kpiscopieAltor a o stapani,Fiii supt epitropieVesnic pana ce vor fi.

Rugaciune.

Nu'n veci sa ma pedepsestilVezi necazurile moleCa, s'au foarte imultit,

80

Duren, scarbe, nevoi greleCu totul m'au covarsit.

Vezi a mea darapanare,Ca s'aprople ca sg. pier,Nn ma lgsa In pierzare:Ajutor la tine cer.Cauta din cer la mine,Si-mi vezi focul cel aprins.Intoarce-te-acum cu bine,Ca .mai cu totul m'am stins.

Eram sloboda grading.:Orisicine-ar fi venit,Cu tot felul de rod piing,Far 'a fi nimeni poprit;Si-acum am ajuns la stareMai de tot sa ma stages°,Plang, suspin fara 'ncetare,Din zi 'n zi mai rau slabesc.

Pang, cand a ta manieS'o petrec tot in oftat ?Intoarce-ti a ta manie,Vezi ca m'am darapanat:0 talhgreasca pornireD'odata m'a prididit,A mea toata mostenireFoarte ran s'a risipit.

Frica, spaima de-odataPeste mine an venit,Ai miei fii, norod mult, gloats,Pribegind m'au napuStit;ToV s'au raspandit departe,Prea-ticadosi ai miei fii:Sate si orase sparteAu ramas goale, pustii.

'Ntoarce-a ta milostiviraSa-mi ridic acestu nor,Ai miei fii, a ta zidire:Vezi necazurile lor.Nu mai pot avea rabdare,A-i vedea Instrainati,Arat' a ta Indurare,Ca sag vad iar adunAi.

Pang, cand sa fin scarbita.Si jalnica de-ai miei. fii?Pang, cand voiu fi mahnita,Suferind ticalosii ?Eu eram cea rasfatataCu tot felul de-adunari,En eram cea desmierdataIn plimbari si desfatari.

i-acum podoaba mea toata,Mai s'a stins de pe pamant,Nu gandesc ca vre odataCe-am fost ieri,s a zic ca sunt..Casele cele trumoaseAlor miei prea-iubiti fiiCand sg, le vad luminoaseDin tunerec, ce-s pustii ?

Eu mg, bucuram odataDe-ai miei fii, noaptea um-

[bland,i-acum sunt toarte'ntristata

Noapte a de cani tot urland ;Ale mole ul4i toateSalta noaptea 'n veselii;i-acum a plange nu poate,

Vazandu-se ca-s pustii.

Ulitile acum plangeDe sangiuri ce s'au varsat,

81

Nu mai pot Inghi# sange Plangi suspin' fara soroc:Fie chiar si vinovat; Intoarce-a to IndurareTineri,batrani,prunci,fecioare, i potoleste-acest foc.

Diva ce au pus la tale prinVpul Ipsilanti cele spre In-tocmirea ostaseasca a adunarii sale, si au oranduit ase face inscris regulele ostasesti, ca EA le Imparta pe lafiecare spre a li fi povatuitoare In toata vremea, oranduindsi ispravnic acolo la Targoviste pe caminarul Gheardogluca sa poarte de grija pentru toate cele trebuincioase dehrana ostenilor si a tailor tor, carele, fara milostivire adu-nand vitele saracilor locuitori cu oranduieli peste oran-duieli din judet, cum si zaherele de pe unde se gasia, cuvoie, fara de voie, le aduceau In rargoviste, cum si al-tele le bagau innauntru pentru negutatorie, facandu-se unnepovestit jaf, de se va povesti In vecii vecilor. .Apoi s'asculat printipul Ipsilanti de a mars si la Campulungspre plimbare, unde, dupa ce In mese si ospAuri an pe-trecut cateva zile, adunand pe multi dintre orasenii carimai rama'sese si fara de voie la ospatul si betiile ce fa-ceau necontenit cat au sezut, apoi an lAsat pe amandoifratii Nicolae si Iorgu, ce-i avea impreuna, cum si o sumde ostasi acolo in Campulung, a oranduit pe un 'GheorgheContulacu ea Iancu Mat, ca sä scrie si sa stranga ostasipe tine va voi a se aseza la aceasta adunare. Asemeneasi la Ploiesti au oranduit pe taxiarhul Duca cu cateva Ar-nauV, cari multe jafuri si prapadenii facean, atat in crag,si afara prin prejur, cat si bajaniilor ce treceau spre Cam-pina a merge in Brasov, caci avea numitul Duca Arnautiorandu4i pe drumul Brasovului, la Campina, la Breaza sipana la Predeal, de jafuia' bajeniile la drum, luandu-li banicai, arme si altele. i la Pitesti a trimis prinVpul Ipsi-lant pe Serdarul Iordachi Olimpie cu Farmachioameni ai lor, iar Ipsilanti, Intorcandu-se iarasi la Targo-viste, se.afla stand cu toata adunarea acolo, si nu putinejafuri §i prapadenii faceau tcAi. In toate partile, ne mai ra-

§i eeilalti

82

manand locuri ferite pe la mo*ii §i vii, cad nu putea ni-meni faca zapt, Par cgtre ace§tia a dat printipul Ip-silanti proclamatia de mai jos aratatl:

Felarite vorbe se raspandira pans astazi, care tindeausa ma descrie cu cele mai vii colon ale interesului pro-priu qi ale ambitiei. Taceam, pentru ea puritatea con-§tiintei male §i simtimintele bune ale fratilor miei de unneam In favoare-mi socotesc ea vorbiau suficient §i pentrumine. Daca, scum desleg tinerea, nu mi -am proiectat aimpiedeca limbile barfltoare ale duqmanilor neamului §i ini-micilor umanitatii, ci sa expun adevaratele §i sin gurele sim-timinte ale mole .catre nobilii fii ai Daciei, In momentulacela In care scumpa lor patrie se afla pe punct, sau dea nu mai gasi niciodata calea fericirii, sau de a se arataglorificata, stralucita gi numarata intro popoarele civi-lizate ale Europei.

Eparhia dacica, locuita astazi de un milion aproape delocuitori, nutre§te In sanul sau un mare numar de supu§istraini ai puterii otomane. Ace§ti straini, pe cari pur-tarea tirahica a .stap'anitorilor i-a departat de iubita lor pa-trie, se refugiara, intro tarn Invecinata ospitaliera, in careputeau cu mai multa inlesnire sali procure necesitatilespre existents §i de departe sä planga de dorul patrieilor mame. Ni§te asemenea barbatd prigoniti, exilati, de-partati de rudele ci amicii lor, divisati in mici grupe suptcomanda unui capitan §i respirand rAzbunare contra ti-raniei, unite de Dumnezeu, a stapanitorilor lor, cine arputea sa se indoiasca ca, la primul semnal de libertatedat, nu erau sa se inarmeze entusiasmati spre a ail raz_buna contra cruzimii neumane a tiranilor ?

Dorinta fratilor miei de un neam §i a drepturilor mole,Sacra Providenta m'a condus atat pe mine, cat §i pe ceide prin prejur, pans la portile Metropolei dacice. Acumnu a.,teptana decat doritul moment de a ne transfera petaramul iubitei mele patrii. Acest moment se ,apopie. Cutoate acestea putem uram din inima gi cu sinceritatesa

83

' toate bunatatile acestei teri ospitaliere, care a Imbratisatpe multi dintre noi i i-a nutrit, i fn timp de rastriste'ne -a aparat, oferind sanul for ca asil.

Deci care alta, prosperitate putem se ve uram decatsingura si adevarata a bunei legalitati si a civilisarii,

zic, pentra dobandirea careia alergam noi ane sacrifica ?

Dar, ca sa se ridice un edificiu politic, este nbcesitatede base solide si neclintite, ridicate pe stricta conservarea sfintei Evanghelii. Aceasta, amicilor Daci, cati suntetiiubitori ai prosperitatii i ai gloriei patriei voastre, eau-tati sa o ridicati astazi. Deci iata, dupe parerea mea, te-eliile pe care trebuie a se. razima viitoarea legislatiea voastra politica, ca sa vedeti trite° zi rasarind i lumi-noasa stea a prosperitatii perpetue a patriei voastre.

Autoritatea supreme a Eparhiei dacice sa se lucre-dinteze In manile unui, pamantean, nici de cum aleunui strain. Puterea legislative sä fie separate de ceaexecutive si sa. se Incredh4eze unuia sau la &ne corpuriiegiuitoare, compuse din .diferitele clase ale regimului dacic.

Puterea dacica sa fie independents de celelalte done,de cea legislative i cea executive. Deputatii cetatenilor0, se aleaga din toate clasele cetatenilor; sa se organi-meze o armata regulata spre a priveghia la paza Eparhiei.Darile sa nu se oranduiasca, fara stirea deputatilor na-

Domnitorul sa primeasca lista civil& anuala ho-tarn i sa, se considere ca Intaiul cetatean al Eparhiei.

Sa se frilinteze scoli de metod alilodidactic (mutual).si dupe acest metod sa se instruiasca fiii tuturor cetatenilor.

Istfel este parerea mea mai deosebita.Patriotismnl, experienta cea multa opinia voastra

asupra lucrurilor politico face a se 'ndeplini, a se adauga. a se sustrage cele ce s'ar judeca mai potrivit

dorintilor, datinelor obiceiurilor natjunii.19 Aprilie 1821. (ss) Alexandru Ipsilantil."

Traducere a lui Boliac, probabil din grece§te.

tiunii;

dis-

aceia, si

si

yi

sipositiilor, gi

84

Acestea savarsindu-le printipul Ipsilant, se afla Ingri-jind iarasi pentru tale trebuincioase spre ra2boiu, cu gep-hanea, arms si altele, dand strasnic nizam catre toti os-tasii adunarii ca fiecare sa se capuiasca din vremeavea armele gata si gephanea In de ajuns, a nu cerca vre-osminteala In vreme de trebuinta, si lndemnand pe totiprin c4peteniile ce avea oranduiti a se Infierbanta dinsine si Intru caldura lucrarii acestei porniri, fara a se sfii-vre unul cat de putin, caci, until ca acela va fi rusinat siizgonit, mai vartos el aceasta ridicare este de obste fo-lositoare; cum si de urmarile Slugerului Teodor, luand ba-nuiala mai Intaiu dintr'o scrisoare ce i-ar fi scris cuprin-zatoare ca ce are a face Elada cu Dachia si sa mearga laElada, a ramanea Dachia In liniste. $i, osebind ca ar fi mes-tesugit Slugerul ca sa aduca Turcii In Cara, an chemat peSerdarul Olimbie si prin taina i-au dat strasnica porunca,ca ca mearga sa taie drumul Slugerulni Teodor si, cu oncemijloc va sti, puindu-1 in mana, sa-1 aduca Ia Targoviste.S'au sculat numai decat numitul Serdar si impreuna si cuFarmachi an mers cu oamenii for Ia Golesti, uncle gasindpoposit pe Slugerul Teodor cu adunarea sa, an tras maiIntaiu prin taina pe toti Arnautii si capetenii de panduri,fail a prinde de veste ySlugerul Teodor. Apoi, petrecandcu totii Intru aceasta noapte cu veselie, a doua zi de di-mineata scolandu-se, fiiind tot lute() casa, an navAlit Ser-darul Iordachi si cu Farmachi asupra Slugerului Teodor,

luandu-i armele, 1-au legat, Indarjind pe toti panduriipentru cei ce i-au omorit dintre dansii ca sä strige asupraSlugerulni Teodor. i, fara vre-o prelungire, punandu-1 pe uncal alb, 1 -au luat Serdarul Iordachi de 1 -au dus la Campu-lung, ramanand Farmachi cu adunarea pandurilor la Go-

pe cari i-a Incredintat supt ocarmuire lui DimitrieMachedonschi si a polcovnicului Ianachi si Hagi.Pro.dan.

Iar pe Slugerul Teodor, ridicandu-i si cantelaria cu toatecartile, 1-au pornit de la Campulung, cu paznici Intr'adins,ca sa-1 duel la Targoviste, unde, fara a-1 mai Infatisa In-naintea printipului Ipsilanti, 1-au randuit a sta la popreaI6,

a -ti

85

Intr'o odaie din curtea Mitropoliei, poruncind a-1 csrcetacu scumpatate taxiarhul Vasile Caravia cu alti patru.oranduiti, cari, Infa4isandu-1 In multe randuri spre cerce-tare, si ne mai putand In cele de pe urma tainui, s'aumarturisit cu desavarsire ate au lucrat spre aducereaTurcilor In tarn si tot planul ce a avut, dupa cum si scri-sorile sale se prinsesera de catre Serdarul Iordachi.atunci, dupa examenul cercetatorilor, a poruncit printipulIpsilant ca sa.-1 omoare, chinuindu-1 asupra uciderii ca sa-siMarturiseasca averea. Dupa care s'au si oranduit Arnautien sabiile scoase In maul, cari, luandu-1 la mijloc, 1-an dusnoaptea parka In apa Ialomitei, unde, Ingenunchindu-1, auInceput sa-1 Impupga unul Intr'o parte, altul Intr'alta ensabiile, cercetandu-1 pentru avere, pans 1-au aruncat Inapa Ialomitii.

Astfel sunt sfarsiturile celor ce ridic& apcstasii impo-triva stapanirii, Invitand si tazvratind norodul dintru

petrecere. Iar, *supra 1ntrarii Turcilor In Bucu-resti, tine poate povesti cata Mel si spaima an fost Inpolitia Bucurestilor, navalind cu femed si copii In brateprin hanuri, altii prin manastiri si biserici, cum si altiiprin pimnite si gauri, Incat fiecare din cei ramasi In Bu-curesti nu mai aveau nadejde de viata. i In furia aceias'au Intamplat multe omoruri, atat prin prejurul politiei,cat si In Bucuresti, taind pe multi, si cu banuiala de apos-tati, si fara banuiala, precum la Buzau si la Pocsani, na-valind Indestula ostire turceasca de la Braila, de treceauunii spre Iasi, iar altii umblau In pamanturile terii, eau-tand pe apostatt

S'au facut indestule omoruri, neputand cunoaste pe apos-tati dintre supusii raielei. Asemenea si la Craiova venindiarasi o sum& de ostire cu un mare serascher oranduit

cu dumnealui polcovnicul loan Samurcas, nu putineprapadenii s'au facut si acolo. §i, cu un cuvant, de patruparti intrand In t ara Wire otomana, ins& de la Brailaspre Buzau si Focsani, precum si la Iasi, de la Silistravenind la Bucuresti, de la Giurgin iarasi la Bucuresti si

ni

86

de la Diiu la Craiova, s'au facut in furia iremii mune,omoruri, !neat era jalnica, tanguire ai prin Bucureati aipe afara, jafuindu-se creatinii ca dobitaa,cele, dupa pa-rile Jidovilor, vanzandu-i ca Iuda, pana ce an alergatsenior Udrischi on dumnealui chir Ianachi Ba, ltaretu, hind_imprietenit cu Chehaia-beiu si i-a aratat omorurile ce sefac de catre oatiri. Carora Indata li s'au dat nizam castraanica, porunca de an incetat, ridicandu-se cei din Bu--cureati, ca sa, mearga, asupra apostatilor, precum ai eelde la Craiova s'u randuit dintr'inaii un trup la Draga-aani, pentru paza trecerii Oltului, a nu lasa pe apos-tati ca sa se imprastieze a trace Oltul, sä apuce in ma-nastiri. Si asa, pornindu-se Chehaia-beiu, cu oatirea cevenise in Bucureati, a merge spre Targoviate, au luatImpreuna mehmendar pe dumnealui Ienachi Baltaretu, carepre multi creatini au scapat de la moarte. Si in politie anramas dumnealui Tagar-Aga, baa-bealeaga, cu 300 de Turci,cum ai Slugerul Alecu Arnaloglu, capuchehaia al Silistrei,ca venise cu oatirea de la Silistra, amandoi Ingrijitori spre-paza ai nizamul politiei. Si, apropiindu-se oatirea de satulCornatelu, an stat on ordin acolo, intinzand cedaruri aigatindu-se de razboiu, pentru care luand de atire printipulIpsilant, macar ea cuprinsese mare Erica pe cei mai multidintr'ai adunarii sale, Meat unii dosia' din Targoviate, altiise ascundea' ai altii umblau uimiti pe drumuri, neatiindIncotro sa-ai prinza ochii de fiara ca sa se mantuiasca,dar on toate astea indata an oranduit o suma de Arnauticu capetenii vrednice, cum al dintre mavrofori iaraai, cu.capetenii, ca sa mearg4 a se lovi cu Turcii. Intr'aceastaunda gasind aralac ai parintele episcopul Buzaului chirGalaction, ce mersese in Targoviate, socotind el ai Prea-sfintitul Mitropolit cu boierii vor fi mers acolo ai se po-prise de catre adunarea printipnlui, cerandu-i-se o sumde bani, cum ai telegarii ca sa-i puny la tunuri ai sa-isloboada mergerea la Brasov, s'a cacerdisit in furia fricii,ne mai stand cineva a-1 pazi in vremea aceia, ai au apu-cat drumul Bralovului. Iar, In campul Cornatelnlui Wan-

87

du-se Intaiul razboiu, atat de grabs s'au lovit amandougnavalihd unii asupra altora cu multa Indrazneala,

!neat ostirea adunarii printipului Ipsilant, de nu era fn-fricosata mai mult de spaima, puitea sa castige biruintaacelui razboiu.

Dar ostirea turceasca, vazand pe Arnanti ca nu stau me-reu la foe, si mai vartos vazand cg sunt cuprinsi de frica,au ngvalit vitejeste asuprg-li, si nu numai ca s'au sfara-mat, zdrobindu-i cu tunurile, ci Inca cu sabiile-i taia faramilostivire, pang ce, ne mai putand sta, s'au Tutors cu totiice au ramas si prin fuga s'an tras la Targoviste,farg a se gni ca sa se mai loveasca si altg data, auInceput cu totii a se capatui de fugg, Wand stire prin-tipul Ipsilant si fratilor sai ce erau la Campulung, casa se &easel cu toti ostasii ce vor avea Impreung sa secoboare la Pitesti, unde are a purcede si Escelentia Sa. is

fara mai multg prelungire s'au sculat printipul Ipsilant,cu toata adunarea sa, de au plecat din Targoviste.

Atunci sa fi vazut cineva tanguirea ce era In Targo-viste, atat pe paraantenii ce' mai ramagesera, cum si peunii din ostasii adunarii, ce prin inselaciune se scrisesera,ca nu stia care Incotro sa fuga. §i, apucand printipuldrumul pe din susul Cobiei, en calauze vrednice, an iesit laPitesti, cu toata adunarea sa, unde s'au tmpreunat sicu fratii Escelentiei Sale, ce se coborasera de la Campu-lung, cu adunarea ce avea, si, ne mai sezand In Pitestimai mult decat sage ceasuri, an purees cu totii la Ramnicdin sud Valcea, trecand pe la episcopia Argesului, de aulasat acolo In episcopie pe capitan Tarmache cu case sutede Arnauti si cu doug tunuri a sta de paza.

lar Chehaia-beiu, seraschierul ostirilor, prinzand de vesteca s'au retras printipul Ipsilant din Targoviste cu adu-narea sa, Indata s'au pornit cu ostirea din Cornatel amerge spre Targoviste, si, apropiindu-se de oral, a trimisstire starostiei de sud4i austriacesti de acolo, ca sa strangape toti suditii langa conacul sau, a nu se Intampla vre-oprimejdie la intrarea ostirii in oral, si osebit sa se stranga

oatirile,

made,

88

toate armele dupg la orasenii raielei ca sa nu Indrazneascavre unul a bantui vre un ostas, caci atunci nu Na fi bine.

Asa dar, tntrand Chehaia-beiu cu ostirea in Targoviste, auoranduit mai intaiu paza la starostia de suditi austri-acesti, ca sa nu-i supere nimeni. Apol an oranduit si pemarginea orasului straji, au scos ordia cea mai mare afaradin oral, pe campul din susul Targovistii, si aici s'au In-tamplat lq pripa cateva omoruri, pang ce s'au dat nizamulcel credincios, oranduind cete, cete pe munti, de umbla sicerceta pentrn apostati, pe cari, dupg ce-i prindea imple-tindu-se prin munti, pe unii ii tala, pe altii fi trimitea laChehaia-beiu, si Indata fi omora.si-i punea teapg. Acolola Targoviste aflandu-se Chehaia-beiu, an venit stire cum els'ar fi lovit un trup de Turci cu gheneralul Cantacuzino ceau fost la Buzau cu o surna de apostati; pe cari foartegroaznic razboindu-i, i-au stricat mai pe to Li, scapand nu-mai gheneralul Cantacuzino cu saptesprezece oameni dintreapostati, cari prin paduri si prin vii s'au strecurat de s'aumantuit de ostasii ce-i gonia'. Dintre cari imprastiindu-sepe muntii din sud Buzau, au calcat Gavana, undo fiindmulte bajenii dintre boierii buzoieni, cum si de la Baranic,cu copii si femei, au prins de veste cu. totii si, luand uniicopiii In brate, altii si cate ceva din ce an putut, s'au ca-cerdisit cei mai multi cu trupurile, flatland In padure, dean fugit si au aflat selamet. Iar pe Ptharnicul CostacheHrisoscoleu proftaxindu-1 Turcii dupg urma, 1 au jertfitIndata cu sabiile, si pe iconomul echitului si pe doi Tiganide acolo, si, navalind inauntru la schit, an luat toate cala-balacurile bajeniilor, si le-au facut iagma fntre dansii.

Mare ticalosie an fost si la acesti crestini, ca, dupa ce autras atata Mel despre jaful si prapadenia apostatilor, apoisi de spaima acelor Turci au scapat numai cu trupurilepe poteci de munti, cu copii si neveste, fara merinde, !neatan vrut sg moarg si de foame, precum si Serdarul Stefande la Buzau, spaimantandu-se de groaza, cum a ajuns Inpartite Austriei, si-a dat obstescul sfarsit. Dintre cetele ceumblau prin plaiurile judetului Dambovita, mergand cinci-

!fl

89

sprezece Turci la conacul polcovnicului Panaiot, ce era vatafde plaiu, 1-au omorat, atat pe dansul, cat si pe fiul EAU Ionita,.cu invinuire ca, au fost fiu-sau scris intre apostati.

Acestea se savarsia' pe afara, iar in Bucuresti, sosind dum-nealui Postelnicul Negro caimacam oranduit cu firman im-Orates°, s'au cetit atat cuprinderea firmanului talmacit, cati scrisoarea Domnului Calimah, precum mai jos anume

se arata:

Catre Caimacamul Bucurestilor si acum spre partitedanarene aflator, Postelnicul Negro, catre Mitropolitul,episcopii, egumenii si catre boierii Valahiei. Indata dupa so-sirea acestui slant Imparatesc ordin al nostru sa fie stiutca; fiindca Eparhia Valahiei si a Bogdaniei tine locul de che-ler at puternicii noastre Imparatii, urmeaza vointei noastreImparatesti ca lacuitorii si ceilalti supusi sa ramana ne-suparati de-apururea, acoperiti supt umbra milei noastreImparatesti, precum este cu totul protivnic vointei noastreimparatesti si once lucru care sperie linistea de obste.Si, pentru ca, dupa moartea lui Vlah-beiu Alecu, un Teodor,anume hain, aducand cu el o multime de oameni rai, a ari-dicat stindardul revolutiei, si in urma si fiul fugarului lostdomnitor Ipsilant, anume Alexandru, aratanduse melehun(turceste: blastamat) in mij toe, si, atragand spre sine pe Mi-hali raugauditor, a ocupat orasul Iasilor si a raspandit pretu-tindeni inscrisuri pline de minciuni, a indraznit de o potrivafelurite suparari, Innalta noastra Imparatie, spre a curatiaceste doua eparhii din vatamarea acestor oameni oropsitiprin pedeapsa revoltantilor si spre a aduce linistea si sigu-ranta raislor neputincioase si sarace, a oranduit, atat dinRasarit, cat si din Ramona, deosebite ostiri, amanand tri-meterea Domnilor prima la linistea lucrurilor. Dar acumdin mai sus pomenitii boieri Valahiei, cati se refugiaserape pamantul austriac de la Inceputul revoltei, prin ana-foraua for de obste, au instiintat Puternicei Noastre /m-paratii ca, dupa ce si-au para.sit patria tor, traiesc rataciti,precum si supusii nostri, prin scrisori pe rind, arata-

90

toare de sufBrinte grele, ce ni-au trimis, aratau, rugan-du-se pentru curatirea tern de catre acesti razvratitoricriminals. Iar scopul intrarii ostirilor Imparatesti in am-bele eparhii se margeneste In stirpirea revoltantilorsi In rechemarea linistii prin deosebirea vinovatilor decadre cei nevinovAi, precum si in a ramanea toti cei ce sepoarta cinstit si se supun credincios, nu nu mai nesuparati,ci sa se acopere tots supt aripile Imparatiei noastre drept-judecatoare. Si amino, fiindca pomenitul Negri se inta-reste fn Caimacamlacul (Locotenenta) Bucurestilor, voi,atat Mitropolitul, cat si episcopii si boierii, indata dupa so-sirea ordinului nostru Imparatesc vets incunostiinta fie-care isnaf si, de o potriva cu pomenitul Caimacam con-lucrand, yeti da cele de cuviinta neputinciosilor raielei, siyeti bucura pe toti aceia cars, despartindu-se de revol-tanti, ar voi sa se crate oameni de credinta si dreptate, ca.se vor rasplati de timpuriu.

Catre acestea pentru dispos4iile color necesare la ostirialegand pe cei mai vrednici boieri intro voi, va vets purtasorisicum cu credinO, atat pentru pedeapsa razvratitilor, catsi pentru descoperirea revoltantilor, si, tntr'un cuvant, pentruca atat dreptatea puterii voastre, cat si supunerea sevor face aratate, yeti urma In conformitate. Drept aceastas'a dat acest ordin al nostru fmparatesc, pe care cunos-candu-1 yeti indeplini cu credinta cele ce se poruncesc In-tr'insul. Si tu, zisul Cairo. acam, informandu-te despre toateacestea, to vei grabi Impreuna cu boierii la de o potriva.Indeplinire a slujbelor cu credinta, evitand cele contrariilucrurilor poruncite. Acestea sa cunoasteti, si de sfintulnostru semnal fii incredintat 1."

Se arata si scrisoarea Domnului Calimah:

Prea-cinstite si prea-nobile arhon Mare-Postelnice,,Constantine Negri, Caimacam al Printipatului nostrt at

In Aricescu, I. c.

91 --

Ungrovlahiei, prea -stump at nostru prieten, to saluttm cu'bunavointa pe domnia ta, poftindu-ti sa fii sanatos, Inbuna, stare. Este cunoscut tuturora ca din Inceput §i de-apururea neclintita vointl a prea-puternicului §i indelurgvietuitorului ImpArat era §i este sa fi# nesuparati §inevatamati §i sa se bucure de once fel de lini§te §i debun train locuitorii din tale doua Printipate, Valahia §i Mol-davia, care se afla supt acdperemantul legilor sale, qi pentruca, dupa Incetarea din viata a raposatului Domn de maiInaininte, un oarecare blastgmat Teodor, fall de veste a-dunand cativa raufacatori, a proclamat nesupunere §i raz-vratire, §i dupa aceasta §i oropsitul Alexandru, fiul lui Ip-silant, viind In Moldova §i tragand dupa, sine pe apostatulMihali, a lndraznit sa navaleasca In ora§ul Iasi §i, ras-pandind felurite inscrisuri pretutindenea pline de barfeli,de o potriva cu Mihali, a pricinuit razvratiri §i vesaturi (sic)felurite.

Prea-puternicul Imparat al nostru, Ingrijind cu toatemijloacele despre supu§ii sai cla acolo, ai Imparatiei Sale, §iprea chibzuind cate privese la desavar§ita sfaramare §iprapadire a acestor raufacatori, si dorind mai cu samaizbavirea acestor doll& ten din vatgmarea sanatatii si su-pararii lor, §i totdeodata gandindu-se la desavar§ita li-niste si nesuparare a raielei credincioase, a slobozit po-runci stra§nice spre adunarea de o§ti, atat din Rumelia,cat §i din Rasarit, prin trimiterea mai multor meemuri dinadins, §i, pentru ca §i lipsa noastrA din cetatea impara-tease& se amanase, adeca pans la asezarea lini§tii ob§te§ti,§i potolirea lncrurilor, dupa inalta sfanta porunca oran-duim acum iara§i pe domnia ta Caimacam al Printipa-tului nostrn al Ungrovlahiei, Incuno§tiintand ca, fiindu-nitrimise mai Inainte In tale din urma anaforale dinpartea color cacerdisiti la hotarele Austriei din boieriino§tri din tarn, asemenea §i din partea a celorlalti supu§iai terii noastre domne§ti, can 'cuprindeau pe de o partepatriotismul din nevoia §i din Imprejurarea aceasta a lor,iar, pe de alts parte, cerInd milostivirea noastra !liana §1

8i

92

Imparateasca Ingrijire catre dan§ii prin statornicirea li-ni§tii de mai Inainte §i a Impaciuirii tarii §i darapanarearAzvratitorilor de acolo, se trimit de pretutindeni acump§tiri spre acest stop, cu dinadins porunca than Impa-rateasca §i respectabila catre Preasfintitul Mitropolit alUngrovlahioi §i de Dumnezeu iubitorii episcopi, catred-voastra §i catre prea-cinstitii si prea-nobilii boierii no4triveliti ai Printipatului nostru Ungrovlahia. Deci, fiindca,dupa cum se cuprinde In aceasta inalta porunca, scopuitrimiterii acestor o§ti nu prive§te dec'at la desavIr§ita prA-padire a suszi§ilor raufacatori §i jatuitori §i la statorni--cirea lini§tii obsteqti 14i buna petrecere §i asigurarea lo-cuitorilor tarii supusi ai puternicii §i hranitoarei noastreimparatii,§i, fiindca se core alegerea §i deosebirea vinovatilordin cei nevinovati §i apararea credincio§ilor §i cinstitilor §icolor ce raman adevArati supusi in raialacul acestor doulEparhii, d-voastr5, adunandu-va la un loc cu PreasfantulMitropolit §i iubitorii de Dumnezeu episcopi, prea-cuvio§ii'egumeni §i ceilaltd prea-cinstiti §i prea-iubitori boieri aiprintipatului nostru Ungrovalahia, yeti ceti zisa sfantaporunca, in auzul tuturor mari si mici, oricati s'or afladin credincio§ii raiale ale Prea-Puternicei Imparatii pu-ternice, si voi Impartagi tuturor aceasta vointa mintuitoaresi dorinta dant& a statului Imparatesc, §I va yeti sili sapuneti once silinta, cu totii In de ob§te si In parte fie-care dintre voi, ca sa liui§titi pe locuitorii supusi acesteitari, in0iintandu-va tot de °data, cu aceasta ea, cati dincei ratacitd s'or Intoarce acum de la cei raufacatori §iar arata lucturi de credinta §i de dreptate catre Prea-Pu-ternica Imparatie, ace§tia vor dobandi. In vremi priincioasemangaieri §i Imbrati§ari. Catre acestea va yeti grabi cusilinta §i vioiciune grabnica la oranduirea curand a tre-buincioqilor membri boieri langa capeteniile o§tirilor Im-parate§ti spre Inlesnirea cerutelor tainuri,§i in scurt Introtoate va yeti Indeletnici si sili cu toate puterile ca saaratati adevarata credinta si slujba catra puternica §ihranitoarea noastra Imparatie, spre sfaramarea si prapa-

93

direa razvratitilor si raufacatorilor. Si, fiindca se poate-Intimpla In vremea aceasta oarecari din acesti raufacatori,gasind prilej sa, se cacerdiseasca, fugand In mai multe

depuneti toata putir4a voastra spre descoperirealor. Si, In sfarsit, urmand Intru toate color cuprinse insfanta porunca dupa inaltul hatihumaium, va yeti sill isvremea aceasta priincioasa spre buns placere si aratare.a credint.ei si a sadacatului din toate felurile, si oropsindsi ferindu-va de tot -ce este impotriva neclintitei de maisus zise voin0 Imparatesti. Si f4i incredintat fara in-doiala ca, pe cat cei ce se lupta bine se vor rasplati dupamerit, cu atat cei ce se vor lenevi si vor adiaporisi se vorpedepsi de o potriva. Acestea am zis, iar anii tai sa, fiemulti si feric4i.

Cu totul binevoitor. 1821, Mai 211."

Dupa aceasta scrisoare scutandu-se coPie intocmai, cumsi dupa cuprinderea firmanului, s'a trimis catre dumnealorboierii de la Brasov, cu scrisoare din partea Caimacamului,.poftitoare ca sa iasa si dumnealor In tarn, precum se a-rata mai jos :

(Fiindca prin deosebita porunca imparateasca eu m'am-intarit iarasi in Caimacamlacul Valahiei, iar arhon HatmanStefanachi se oranduise Caimacam al Moldovei, supuindu-ma indata inaltei porunci, m'am intors astazi in Bucuresti.Deci trimit aceasta frateasca scrisoare, alaturand toatetole cuprinse, atat in porunca Imparateasca, cat si stra-lucita scrisoare domneasca. Tot acestea incunostiintAnd.acum si Domniei Voastre, ma rog on staruinta, fara ama-nare nici de-o zi, sa grab4i intoarcerea voastra la Bucu-resti, cu atat mai cu sama, cu cat iesirea Domniei Voastreeste asigurata si In de obste dorita. Prea-inaltatul Silistra-valesi, stapanul nostru si serascherul Valahiei, dull& aces-tea mi-a poruncit a va scrie Domniei Voastre ca sa iesiti

In Aricescu, o. C.

parti, sa

'n

$i

-945numai decat, aflandu-va cu totii la Bucuresti, ca sa pu--neV la regula zdrobita voastra patrie. Stiind bine iubirea:voastra de patrie si sadacatul Domniei Voastre catre pu--ternica si hranitoarea noastra imparatie binefacatoare, as-tept indemnatoarea voastra lucrare, cu cat luptandu-neImpreuna In lucruri sä Indeplinim datoriile de credinta ceavem cu totii. Poftind dar buns noastra Intalnire, ramaiu...

1821, Maiu 31.D

Dumnealor boierii, facand adunare In Brasov, la casauncle sedea Prea Sfintia Sa parintele Mitropolit, an cetitcu totii cuprinderea de mai sus, si, sfatuindu-se Intredumnealor tole spre folosul patrfei, s'au chibzuit de s'anfacut seaptesprezece publicatii din partea dumnealor catretoti locuitorii tarii, propovaduitoare de venirea Imparates-tilor ostiri spre izgonirea apostatilor si Indemnatoare a setrap din partea muntilor si a se intoarce fiecare din ba-jenie la ale sale, Incredintandu-se ca nu au a incerca niciunfel de bantuire despre puternicele ostiri ce an venit, fiindcaeste paste putin In a veni si Domnul tarii in Scaun, dupacum mai jos se arata. Inainte. S'au facut raspuns si catredumnealui Caimacamul, cum ca, neaflandu -se toti boieriistransi In Brasov, nu s'au facut desavarsita chibzuire,fiindca unii lipseso la bai, altii pe afara pe la sate si, pan&se vor aduna cu totii, ca sa, se sfatuiasca Intro dumnealor,si de chibzuire ce vor face, Indata vor instiinta.

Cu acest raspuns s'a Intors lipcanul, trimetandu-se sipublicatiile a se Imparti pe la judete. Iar printipul Ipsilant,ajungand cu adunarea sa la Ramnic, au luat de stire pentruTurcii ce erau oranduiti la Dragasani, ca s'ar fi lovit cu unRusean, capitan de panduri, ce avea Impreuna 140 de oa-meni, si ar fi infrant strajile turcesti. Pentru care numaide cat au trimis pe taxiarhul Vasile Caravia ca sa meargain partite Dragasanilor sa iscodeasca pe supt cumpata sta-raa Turcilor ce se aflau acolo. Care aducandu-i raspunsca nu este vre-o suma mare, s'a facut sfat Intro adunareca O. se porneasca o sum de Arnauti si mavrofori sa

95

mearga. la DrAgasani a apuca pe. Turci In revarsatul zo-rilor, ca O. nu prindg de veste. §i asa, dandu-se poruncga se OA dung ce s'au latoernit cei oranduiti a merge,s'au si pornit cu totii din Ramnic, si de-odatg, venindnista nori Intunecosi, an dat o ploaie foarte groaznicg sicu piatrg, neincetand toatg noaptea, de au petrecut pangla piele, umplandu-se de apg si arme si fisicuri si toatggephaneaua, cum si Arng4ii Imprastiindu-se, si ceilalti os-tasi, iar taxiarhul Caravia, tabgrand cu o ceata de Ar-nau0 la un sat aproape de Draggsani ca doug ceasuri, auggsit acolo yin si rachiu Indestul, si, nemai avand vre-ogrijg de razboiu, s'au dat cu totii la bautUrg pAng ce i-auapucat ziva acolo, si a doua zi, strangandu-se, au pursescu totii spre DragAsani cu tumbelecuri si strAji, IndarjitiRind de multg bluturg. Unde apropiind-u-se, an dat po-runcl taxiarhul Caravia ca sg loveasca pe Turci, punandInainte trupul mavroforilor, cari, fiind plini de apa si denoroiu, cum si armele for udate, neavand vreme a si be

mai sterge, au Inceput pe loc a cgdea In manila Turcilor.vrand a slobozi tunurile ce aveau Impreung spre apg-

rare, nu s'au aflat tunarii In pripg, fiind rArnasi In, urmg.De aceia au cercat sa be dea foc Insusi Caravia, si, aflandfitiluri neumede, au Inceput sg scapere ca sg be dea foccu iascg, dar zgdarnica i-a fost osteneala. Pentru cg siiarba au fost udg si zgbava scApgratului a pricinuit de-savarsita prapadenie. Caci Turcii, navglind vitejeste printremavrofori, fiind pe jos, ticglosi si prapaditi de ploaie si dedrum, fi starama si ii tgia ca pe niste miei, rgmanand ceimai multi pe loc. Asa vazand taxiarhul Caravia cg nuizbuteste en nimic, si temandu-se a nu-i cuprinde si pedal*, au Inceput sg strige : «gheri, gheri ce se talma-ceste In limba turceascg: Inapoi. Aceasta au zis-o si cu-prins de spairog si turburat de bauturg.Dar Turcii, Intelegand, prea bine an cunoscut ca nu mai pot

avea tacat (sic) asta la razboiu, si, numai decat navglindasuprg-li cu toatg Indrazneala, au fgcut mare prapadenie,incat dintre mavrofori prea putini an ramas, mantuindu-se cu.

o,

56

fuga, cum si dintre Arnauti, fiind calari, au fugit cu Caravia,,ramanand si tunuri si gephanea in manila Turcilor. De carefoarte mult s'a mahnit printipul Ipsilant asupra taxia-rhului Caravia, atat pentru nedestoinicia lor, cat si pentrujertfirea ce s'a facut la atatia oameni din pricina-i. Cad,de nu era turburat de betie, urma, mai futain sa se ca-puiasca de razboiu, sa vada fiecare de arme, de sunt curatsterse, si de fisicuri, de nu sunt ude, cum si de toti os-tasii si tunarii, de sunt stransi, apoi sa faca. Incepere darazboiu, cu calarimea de o parte si cei pedestri do altaparte, punandu-se si tunurile la mijloc, dupa cum insusili dadese povata, dar el, punand pedestrimea inainte, aramas cu calarimea Inapoi, de cauta la pierderea celorpedestri din departare, de undo au si strigat cuvantuleel de prapadenie gheri" si au dat Turcilor Invitare a na-vali si a-i goni din toate partite.

Drept aceia s'au scul at printipul Ipsilant din Ramnicsi s'autras la manastirea Cozia, si, acolo zabovind trei zile cu strajisi paza In lestula, tinandu-se in doua chipuri, si des-pre Turcia nu navali sa vie, si despre arnautime, a nu obraznici dintredansii ca sari strice, cunoscandu-li duhul for eel nelegiuitsi urmarile for cele neomenite, au dat porunca, dupatrei zile prin taina de i-au pus toate calabalacurilepe cai, facand zees sacsanale, si Indata au plecatcalare pe poteci cu calauza de 1-au dus pe munti!Ana la Caineni, urroandu-i si taxiarhul Caravia cu altiMulti impreuna, iar ceilalti toti ai adunarii capetenii, Im-prastiindu-se prin paduri, prin vii si munti cu arnautimeasi cei ce mai ramasesera dintre mavrofori, au Inceput sanavaleasca, ca 0, Intro Inauntru, atat prin lazareturi, cat siprin poteci. *i mai ales, umbiand oranduitele cete turcestiprin munti cu calauze romanesti de prin sate, pe unii Iigasia ascunsi si, prinzandu-i, Ii jertfia pe data, pe altii figonia pana ce da navala de a antra In lazaret. Si cu uncuvant toata sistema adunarii s'au Imprastiat In toatepartile muntilor. Dupa ce an Intrat printipul Ipsilant In-

97

luntru pe la lazaretul de la CAineni-Boita, carele, indatace an trecut, an dat proclamatia de mai jos, adeca:

g Soldati, nu mai profanez sacrul, onestul acesta numeIn persoanele voastre. Laqi, fricofii, turme de norod, tra-darile voastre, spionajurile voastre and silesc el mA, des-part de voi. De acum Inainte orice legatura Intro mine givoi se taie: numai Ad Anc In sufletul meu voiu purta ru-qinea cl vA oomandam. AO cAlcat juramintele voastre,ati trAdat §i pe Dumnezeu fii patria, m'ati tradat g.i pemine In momentul in care speram sau 0, biruiu sau sg, morglorios Stmpreunl on voi. MA despart de voi. Ala dar aler-gati la Turd, singurii demni de sentimentele voastre; iekii0din paduri, coborAti de pe mun0, asiluri ale laqitAtiivoastre, 0 alergati la Turd, sarutati naanile lor, din carepica Inca sacrul sftnge al preotilor de cApetenie ai reli-giunii noastre, Lri s'au taiat neomenos, al patriarhilor, alarhiereilor §i al atator fraV nevinovati de-ai voqtri. Da,alergati de cumparAi sclAvia on viata voastrA, on iubireafemeilor ori a copiilor voqtri. Vol, umbra ale adevAratilorElini din batalionul sacru, c4i, ffind trAda0, ati cazutjertfe pentru fericirea patriei voastre, primiti prin minemuqumirile celor de un neam on voi. Putin timp §1 se vorridica stAlpi cari vor perpetua numele voastre cu caractereInflacarate. Sunt sap ate In fibrele inimii mete numele ami-cilor cAti mi-au aratat credinta §i sinceritate pAnA 'nsfarqit. Memoria for va fi pururea bantura racoritoare asufletului mieu. Predau la ura umanitatii, la condamnarealegilor §i blastamul celor de un neam pe tradatorul §1 sperjurulCaminar Sava, pe desertorii §i initiatorii, desertarii §i fu%itiicomune, pe Constantin Duca, Vasile Pavlu, Gheorghe MannFanariotul, Grigore Sutu Fanariotul §1 pe desfrAnatul Nico-lae .Scufo; cterg §:i pe Vasile Caravia din rAndul soldatilormiei pentru nesupunerea sa §i pentru necuviincioasa pur-tare a lui, la 6 Iulie 1821..

IntfaceastA diastima s'a inchinat qi Cairnacamul Savaon Ghenciu Aga, ce se aflau on oamenii for la manastirea

-

98

Marginenii, catre ,Chehaia-beiu, si trimitand un Aga cu cativaTurd la numitii a se Impreuna cu totif spre credinta, 1-auoranduit a umbla pe munti pentru aflarea apostatilor, pesari gasindu-i, Ti trimitea la Chehaia-beiu, si Indata, Ii jertfia,

De la Bucuresti vazandu-se Insa, zabava sosirii Domnilor,s'au trimes In Brasov dumnealui Slugerul Dumitrache To-pliceanu, cu un cavas oranduit, ca SI mearga, BA vorbeascafiecaruia din boieri prin graiu, indemnari de iesire, care,dupa ce a zabovit acolo peste cinsprezece zile, s'a Tutorsnumai cu raspuns Inscris cum ca cei mai multi boieri lipsescla bai si, osebit, apele fiind mari, nu pot deocamdata a iesi Cutotii, facandu-se numai raspuns de multamire din parteaboierilor catre prea-puternica Imparatie, cu rugaciune ase trimete cat mai In grabs Domnul terii spre cea deobste odihna, dupa cum mai jos se arata cuprinderea.

Si, la 23 ale lunii lui Iulie, Intr'o Joi seara spre Vineri,find un nor foarte Intunecat de spre apui; cu o mare fur-tuna, an flout o simtitoare turburare si prapadenie inpolitia Bucurestilor, daramand turle de biserici, ridicandInvelitoare de case si aruncand la pamant Ingradisuri deporti si de grajduri, ne mai ramanand nici ferestre pe lacase, Meat se speriase norodul ca, an venit eel de pe'Irma sfArsit. Din care aceasta s'au Intamplat si mniteomoruri, atat cu daramarea foisorului de foc, ce an cazutla parnant, asemenea si pomii de prin gradini, pe uniii-au scos din radacini, pe altii i-au frant, fiind o jalnicavedere si o dumnezeiasca urgie In toata politia Bucures-tilor, de se spaimantasera si Turcii ce erau In Bucuresti.Jar, diva, ce s'a Inmuiat furtuna, incepand o ploaie foartegroaznica, s'a umplut pamantul de apa, curgand de susca si cum ar fi turnat cu galeata, de ajunse apa pans lagenunchi, In partile' de la Sf. Gheorghe Nou.

far de la Tarigrad s'au vestit cum el pe prea-sfintitulPatriarh Grigorie 1-au taiat, dimpreuna si cu alti doispre-zece arhierei, cu vina ca ar fi Post cunoscatori ridicariiacestei apostasii ; precum si multe alto omoruri s'au facut InTarigrad, boieri, negustori, si altii, luandtr-li-se avuturile la

99

anirl §i strangandu-se toate armele de pe la raid, pentruca §i In partile taree§ti In multe parti s'a ivit apostasie,ridicandu-se to# Grecii cu arme asupra Turcilor, precum Mo-reia, Tesalonic, Indria (sic) §i alte eparhii, de care s'a auzitca Moreia §i Tesalonic, prapadind pe toti Turcii din partealocalui §i razboindu-se cu o§tirile ce erau oranduite asu-pra-li, au facut mare birtainta, dobandindu -i prin sable-slobozenia for §i plecand en toatg, adunarea for spre Se-raiu, fiind o ideie cum eg, Poarta Otomaniceasca ar fi oran-duit pe Domnul Searlat-Vocla Calimah ca sg, Impaciuiasca peMora ILO §i Tesalonichieni, odihnindu-i en oarecare privilegiica sä Inceteze din ridicarea apostasiei. Acestea din auzuris'au aflat.

Iar, Intoreand cuvantul la povestirea intamplarii, zi-ceam ca Arnatqii ce se Impra§tiasera de mavrofori §icete dintre ale adunarii, Impletecindu-se prin paduri §1muakii Terii-Romane§ti, ajunsesera la mare desnadajduire,!neat cei mai multi cu iarba ca dobitoacele se hraniau,pana da peste dan§ii cetele turce§ti §i pe unii fi jertfia,cum Ii prindea, iar alVi, cu fuga mantuindu-se, da navallIn lazaret, unde, luandu-li-se armele, Ii ducea ca pe ni§teof In Bra§ov, §i de acolo pe unii Ii alegea de-i facea ca-tane sau husari, §i pe altii, ce nu erau destoinici, Ii tri-mitea cu paza la Basarabia.

Vrednic de jale era halul acesta, pentru ca-i vedeai cu vinerupte §i sfa§iate de desimea padurilor, desculti, nemancati §ineodihniti, cu spaima zugravita In fata for §i, cu un cuvant,-ea vai de dan§ii, cum §i, la Rucar In sus fiind cativo, de-a iadunarii cu capetenie un preot, anume Papa Ivanciu, s'aufacut meterez la local ce se chiama Valea Muierii, §i, standla razboiu cu Turcii, dupg, ce au sfar§it gephaneaua, neavandalts nadejde, au dat navala In vama Branului la Moeci,uncle, Indraznind a antra §i cel mai mare dintre Turci, s'auIntamplat catava sfada cu tistul de acolo, cerand pe nu-mitul preot ca de la un prieten al Portii otomanice§ti,carele, 1ndata cercetand, an aflat pe preot Intrat In hotarul.Austriei §i, pe de o parte, an zis acei agale de s'au tras

100

Inapoi din hotarul nemtesc, iar, pe de alta, au scos en ca.rani/ pe acel preot §i Impreuna cu alti patru tovar4i de-ai sal, pang, s'an trecut In pamantul Tarii-Romanefiti.

i ma, Tarcii, facand multamita tistului, s'au IntorsInapoi, luandn-se apoi iaragi dupa acel preot pana ce1-an prins, qi fara pierdere de vreme 1-au trimis cAtreslavitul Chehaia-beiu, de unde numai decal s'au pornit Inlegatura de lant legati, la Silistra, qi de acolo la ¶arigrad.

Dupa Inchinaciunea Caminarnlui Sava gi a lui DelibagaMihali qi Ghenciu-Aga cu ai [or, Intocmindu-se de catre.slavitul Chehaia-beiu a umbla numitii dimpreuna cu oran-duitul bimbaq qi cu ascherlii pentru izgonirea gi prinderea,apostatilor, qi oranduind la Targovi§te beqleaga en neferiIndestui, cum gi osebite capetenii en ascherliii cei oran-dniti, s'au sculat slavitul Chehaia-beiu de la Targovigte cuordin gi s'au tutors la Bucuregti, agezandu-se cu gedereaIn casele dumnealui biv Vel Logofat Stefan Belu, cum cioqtirile, atat pe la conace, pe la zidirile cele mari, find celemai multe case mari pustii yi slobode, cat gi afara pemargeni, en corturi. i Indata au dat porunca, catre boieriice erau In politie gi catre dumnealui Caimacamul de s'anIntrunit dregatorii qi ispravnici, dintre boierii cei de aldoilea qi al treilea mama, ce se 'ntamplasera la Bncure§ti,cum gi zabitii cei dupa said s'au trimis pe la judete, facan-dn-se catre Chehaia-beiu strapic nizam In politia Bucureq-tilor prin oranduirea dumnealui Cavas-baqa, ce se plimbape toate podurile qi ulitile politiei cu cincizeci de as-cherlii, priveghind a nu se bantui cineva, on de catreoqteni, on de catre altcineva. S'au dat numai cleat po-runca pe la judete qi pentrn scoaterea dajdiei Ianuarie qiJulie, pe cate taleri 30 qi jumatate de Jude, cum qi pentrugrau, orz, porumb qi fan de trebuinta tainaturilor, prinpurtarea de grip, a dumnealui Vornicului Mihalache Manu,ce era vechil de Vistier-Mare.

Iar Serdarul Olimbie, cu un grup mare de Arnauti, Intrecart gi capitan Farmachi, ce era la episcopia Argesului,afland de inchinarea Caminarului Sava cu ai sai, au

101

apdcat cn totii poteca pe hotarul muntilor, umbland pelocuri necalcate, fara merinde, si cu multa ticalosie antrecut In pa4ile Moldovei, Inchizandu-se cu totii In ma-nastirea Neamtului, undo razboindu-se cateva zile cu osti-rile tmparatesti, dupa ce s'au razboit cu bombele ce searunca' In manastire, au fugit cu totii noaptea prin locuriascunse si s'au tras la schitul (sic) Piatra, tot din TinutulMoldovei, find loc mai tare, lasand manastirea Neamtulsloboda, care nu numai s'au pradat si s'au jafuit de catreosteni, ci, dandu-se foc, an ars cu totul, jextfindu-se si atateasufiete de nevinovati monahi ce se 'nt&mplasera Inauntru.Iar dupg, aceia schitul Piatra, facandu-se muhasarea decatre Imparatestile ostiri, si stramtorandu-se cei dinauntrnfoarte tare, pentru ca li lipsia, nu numai de ale mancarii,ci si gephanea lndestula nu avea, dupa, trecere de catavavreme au strans Serdarul Iordachi Olimbie toata gepha-neaua ce li mai ramasese si, facand lagumuri pe supt pa-mant, an pus de an luat foc, si nu numai numitul eumulti dintre ai sai s'au prapadit, si dintre calugarii deacolo nu putini an ars, daramandu-se odaile pe dansii.

Din tuata adunarea for au scapat numai dougzeci si patruArnabti, cari, inchinandu-se la Imparatestile ostiri, i-au prinsnumai decat si, legandu-i In catuse, i-au trimis la Iasi catreSeraschierul de acolo, si peste putin s'au trimis in lant bagati.la Silistra si de acolo la Tarigrad. Asemenea si SerdatulIamandi Giuvara, ce, la venirea ostilor In Craiova, se Inhai-tase cu o ceata de Arnauti In padure si, Intrand cu totiiIn raanastirea Coziei, sta acolo inchisi, corespondandu-seon Hagi-Prodan si en Machedonschi si polcovnicul Ivanciu,ce din adunarea Slugerului Teodor se facusera un trupdimpreuna on cativa oameni, si se inchisesera In mantis-tirea Tismana. Care sta acolo, privind la lucrarea savarsiriiacestei unman, si, dupa multe preumblari ce au facut Ca-minarul Sava cu ai sai, dimpreuna cu oranduitul bimbasaprin plaiurile judetelor de munte, din judetele de sus prin-zand multi din apostati de-i trimitea la slavitul Chehaia-beiu, aratand slujba, pe cari indata, Tit pornia cu paza la Si-

102

listra. Dint? Inqii, pe unii Ii omora aid pe la rgspantiile tgr-gului, Intre cari au fost Si fiul dumnealui Paharnicul Scar lat.

Apoi, trecand pe la Curtea-de-Arges, au mars catre ju-detul Va leii si, apropiindu-se de manastirea Coziei, undeera Serdarul Iamandi Giuvara, prin feluri de mijloace cufugaduieli de Incredintgri ce i -au dat CAminarul Savad'impreung cu bimbasa, 1-au Induplecat pe Serdarul Ia-mandi en toti ai sal de s'au tnchinat, gi, scotandu-i dinmIngstirea Coziei, pe de o parte au Ingtiintat numai de-cat catre Chehaia-beiu, facand ruggeiune a i se harazi viata,gi, pe de alta, 1-au luat pe Serdarul Iamandi Impreungcu danqii, cum qi din oamenii lui, pentru ca pe altii i- autrimis catre Chehaia-beiu spre Incredintare; iar cei de laTismana, luand §tire ca s'au prins Giuvara en toti ai sgi,.Indata s'au, ImprIstiat toti In that) pgrtile, cacerdisandu-se unii pe poteci In Tara Nemteascg, spre Sibiiu, iar cei-lalti gi-au pierdut urma. De la Chehaia-bein li-au venitraspuns cu oarecare Incredintari pentru Serdarul Iamandica sa -1 trimeatg en toatg familia sa catre Slavirea Sa ginu se va bantui Intru nimic. Si a§a, In bung pazg trimi-tandu-se la Bucuresti, nu s'an primit cu necinste de catreChehaia-beiu, Inca §i icram i s'a facut nu putin. Pe caredupg patine zile 1-au pornit la Silistra on toatg familia sa,qi acolo, Infati§indu-se de doug sau de trei on InainteaMgriei Sale Pasei spre cercetare, s'au gi pornit paste Winezile la Tarigrad, cu vre-o cativa oameni dintr'ai sAi si cudestull pazg, iar sotia gi copiii lui, ramanand- la Silistra,§i-au schimbat credinta creqtineaseg.

Diva ajungerea for is Tarigrad, s'a auzit cum ca, onsteagul ce se trimisese Impreung, scotandu-i pe ulitileTitrigradtani, la fie care rAspantie se tAia cats unul, pangs'au ispravit cei Impreung cu Serdarul Iamandi, apoi, laospat mare tgindn-1 i pe .dansul, i-au 1nfipt steagul la mgspre pomenire. Iar Caminarul Sava, d'impreung cu °ran-duitorul bimbasa, plimbandu-se prin munti qi dealuri, a-dese on prinzand ate doi, trei sau gi mai multi din cei-Impraltiati talc* apostati, Ii trimetea In pazg catre

103

Chehaia-beiu, pang. la 15 ale lunii Inlie leatul 1821, cand,cerand voie oranduitul bimba§ dela slavitul Chehaia-beiuca 0, vie la Bucure§ti, nemai ivindu-se nici un fel deapostat, an luat raspuns ca sa se scoale sg vin Impreung§i cu Cgminarul Sava. Care, facandu-i-se cunoscut che-marea aceasta, s'a Ingrijit foarte tare, prelungind din ziIn zi mergerea la Bucure§ti, Ong la 25 ale lunii Iulie,cand, vgzand cg mijloc de scapare a se cacerdisi nu este§i a prelungi mai mult iarg§i se va putea socoti nesupu-nere, ala au hotarlt de an plecat en toti oamenii sli, d'im-preung cu oranduitul bimba§ cu neferii sai, de au venitla 5 ale lunii lui August In Bucure§ti, trggand drept lacasele sale, ce le avea cumparate de la Pahgrniceasa Ini-maroaia, in mahalaua Protopopului. Iar oamenii sgi s'auImpartit pe la conace prin §tirea bimbaqii, cum §i cei maimulti 'anti la satul Ciorogarla, ca sg nu intre cu bulucmare de oameni in politie. Si a doua zi, Sarni:WI, la 7 alelui August, infati§andu-se Ia Chehaia-beiu, ant CaminarulSava §i Deliba§a ihail, cat §i Ghenciu, primit cumare cinste, aratandu-li cum eg li s'au cunoscut credinta§i el sunt a se cinsti fiecare dupg cuviintg. S'au Infgti§at§i pe la celelalte capetenii, §i tot cu asemenea icramuris'au primit, ie§ind Inca vorba cum eg. Dumineca este a-iImbraca si blgni.

Aceasta an fost cea d'intgiu Infati§are, Sambata, la 7ale lunii August de la 1821, precum s'au zis, cand an sositde la Brasov §i dumnealui -Barbu Vgegreseu, cu dumnealuiSpatarul Scarlat Mihglescu i dumnealui Vistierul GrigoreRomanit §i cu alti boieri de-a doua mans, cum §i de atreia mana, cei mai multi, find ea la §aizeci de in§i cu totii.Cad, a doua zi, Dumineca, la 8 ale lunii lui August, gl-tindu-se cu totii sa mearga spre inchingeiune a se Tufa-ti§a Ia slavitul Chehaia-beiu, an §i plecat unul dupg altul,venind pang la biserica Cretuleseu..Unde Intampinandu-secu dumnealui Vornicul Nicolae Golescu, li-au zis tuturorcum ca n'are vreme Chehaia-beiu sa-i primeasca dimi-neata, ram anand a se Infati§a, on dupg chindie, sau a

i -ai

104

doua zi, Lnni. Si asa en totii s'au intors la dumnealui Ba-nul Vacarescu acasa. Iar Caminarn1 Sava, chemandu-seDumineca de catre Chehaia-beiu, cand se auzia ca aresa-1 1mbrace cu blana, an mers de dimineata, impreuna cuDelibasa Mihali si cu Ghenciu, avand si sase oameni dupadansii, si, tndata ce an 1ntrat in curte calari, descalecandcatesi trei dupa cai, s'au urcat sus, unde stand divan doulrandnri de ostasi a-i primi cu alaiu, pe Ice i-au jertfit pecate trei, aruncandu -li si trupurile jos, cum si pe oameniice venise cu dansii, cuprinzandu-i, pe data i-au jertfit, o-randuindn-se tnteadinsi ostasi, atat sa.i impresoare casa,cat si toate conacele oranduite oamenilor sai, ca sa-i prindaon vii on morti, cat si pe toate podurile si ulitile im-prastiindu-se dintre ostasi cu sabille scoase si pistoaleleIn mama, pe unde Intalnia dintre Arnauti, Ii jertfia, luan-dn-li capetele sau urechile de le ducea lui Chehaia-beiu,fiind oranduit de se da cate taleri 25 bacsis pentru un cap.

Cine pcate, povesti aceasta groaznica 1ntamplare simulta varsare de sange ce s'au facut, stand lesurile de tru-puri, atat pe podurile tale marl, cat si pe ulite si 'n toatepartile, precum si jafurile ce s'au facut mai pe la toatecasele din Bucuresti, spargandu-se si multe biserici, tinandaceasta, inviersunare trei zile. Pentru ca multi dintre Ar-nautii Savei, prinzand meterez biserica Protopopului, bi-serica Olteni si alte case din partea locului, au statuttare la razboiu, pans ce au dus tunuri acolo si, trei zilerazboindu-i si trei nopti, i-au sfaramat cu totul, prapadindsi dand foc la multe case pe unde an fost ArnaaEii inchisi,cum si biserica Oltenilor cu totul au daramat-o, fiind marejale In politia Bucurestilor, de cat tot norodul se Inchi-sese pe la hanuri si pe la consulaturi In zarva acestei ne-mai pomenite si jalnice intamplari.

Si, aflandu-se toti cei iesiti din Brasov stransi la dumnealuiBanul Vacarescu, au ramas Incremeniti si far/ suflare ceimulti, vazand aceasta Infricosata 1ntamplare, nestiind nimenice este pricina, pans, dupa vre- o doua ceasuri, venind un Agatrimes de la slavitul Chehaia-beiu, au flout cunoscut dum-

105

laealaiBanu lai despre taierea lui Sava si a color Impreuna cudansul, si asa, domirindu-se tecare, si-au mai venit In fire.Dar spaima cea grozava nu se va sterge din sufietele oame-.nilor si nu se va da uitarii pana, la cel de pe urma ceas. adoua zi, Luni, la 9 ale lui August, dindu -se de stire de catreChehaia-beiu ca sa mearga boierii, s'au sculat dumnealuiBanul Vacarescu d'impreuna cu toti ceilai i, find ca vre-Otreizeci de echipajuri, si, merg'and la conacul slavitului Che-haia-beiu, s'au prima ea destula pars da, mai Intaiu fiindca tot-se razboia pe alocurea, cum la biserica Oltenilor si la bi-serica Protopopului, necurmandu-se trei zile slobozirea tu-murilor in partea locului. Apoi pe scan In sus si prin salaera si pe de o parte si pe de alta o multime de ascherliitot Inarmati, pang, la per deaua casei, undo Intrand cu totiiInauntra, dupa ce au ilcut cuviincioasa Inchinaciune catreChehaiabeiu si sarutare de poala, precum obiceiul este, lis'au zis de catre Slavirea Sa ca bine an venit sanatosi,si cum an petrecut la drum, facandu-li chip de au sezut.cu totii pe scaune, fiecare la randul lor, si peste putin s'acetit firmanul de mai jos si s'a aratat si porunca Inal-tului Vizir si buiurdiul .Mariei Sale Pap de la Silistra, a-costa in limba turceasca, dar s'au talmacit din cuvant In,cuvaut precum se arata. :

tPrea-cinstite Intru stapanire desavarsit, cel ce intoc--mesti cu dreapta Intelepciune pricinile norodului, Intarireatemeliilor innaltului Devlet si al stralucirii, Intaiule izvoral darurilor color intru a samanarea Ingere a sca, haled Silistra-valesi, at nostru Vizir, Mehmet Selim-Pasa, Dumnezeu sa-tiIndelungeasca anii.

Cu aceasta, a noastra sfanta Imparateasca porunca, tise face cunoscut car diva Instiintarea ce ni-ai trimes In-cele de pe urma cum ca prin ajut or dumnezeiesc s'aupierdut apostatii din Tara-Romaneasca si cum ca cei maimulti dintre locuitorii terii ce din Intamplare au fost f a-gari s'au tutors Inapoi la casele lor, aflandu-se si ceilaliiIntru cugetare de Intoarcere si, pe langa acestea, Inca ne-

$i,

106

fiind Domn In Tara-Romaneasca, stars moarte si nelucratecele ce privesc pe sama lui, adeca vamile, ocnele si cele-lalte slojbe si legiuitele dajdii, asemenea si mosiile si 0,-manaturile boierilor ce sunt fugiti In Brasov, neadtmatesi necapufte; ci, fiindca pentru acestea intrebi In ce chipeste Malta noastra porunca si vointa, iatali poruncimprinteaceasta porunca a noastra ca, de vreme ce, cu a-jutorul dumnezeiesc, apoatii ce se Incuibeaza In Tara-Romaneasol si In Cara Moldovei, unii dintre dansii en ro-bie se vor jertfi, altii, fugind In pamantul strain, au lAsataceste tari slobode despre faptele for cele role, si, fiindcaeste bunavointa a noastra, a se face de arum Inainte totrepaosul si odihna raielei ce locuieste In aceste doua tari,care se socotesc si sunt al nostru Imparatesc cheler, sa In-grijesti dar a se propovadni prin pristavi In tot cuprinsulTarii-Romanesti ca este !liana si stanta porunca a noastrade a se Intoarce Inteale sale toti de obste cei fugiti Instrainatate si de a Ingriji fiecare pentru meseria sa, pre-cum si plugarii sa4 lucreze pamantul, dupa cum si maiInainte, fara de a avea cat de putina banuiall ca s'arputea Intampla ceva impotriva sigurantei vietii for sauaverilor lor, on scadere sau schimbare la privilegiilelor. Sipana la venirea Domnului In Tara-Romaneasca hotarimca toate slujbele, vamile, dajdiile si altele asemenea a-cestora ce privesc pe seama Domniei sa se canto deocam-data si sa se Intocmeasca de catre Caimacamul cel o-randuit.

(Deci spre aceasta, dupa cum s'au trimes ale noastresfinte osebite porunci catre Vizirii muhafizi Diului si Bra-ilei, ass, si catre tine, ca sa urmezi desavarsit si Intruglasuire cu Intelegerea sfintei noastre porunca, punand Inlucrare toata privigherea, Ingrijirea si sifinta spre a pro-povadui fara de zabava In tot locul Tarii-Romanesti anoastra Intru osardia porunca si vointa, de a se IntoarceInapoi raielele noastre, locuitorii tarii, ce se ratacese Intail straina. si 'n alto parti, Improspatand In acest fel fiecareurmare meseriei sale, iar mai vartos el voim 0, fie de

107

obste liniste tarn cea mai putina bAntuire sau stricAciunesi ca pAna la venirea Domnului In tarn este sa se cautedesIvArsit toate treburile domnesti si malahaturile tarii-de catre orAnduitul Caimacam.

Tu dar, Vizirul nostru, cel ce esti strAlucit intru lute-lepciune si In multe cercari, sa iei seams spre sA.varsireaintocmai color poruncite, supuindu-te sfAntului nostrusemn. S'au scris aceasta poruncA pe la mijlocul luniiZilcade, cu leatul 1236.,

Int Mile al nostrn din neamul Mesiei, de acum Caimaca-mule al Tarii-Romanesti, Constantin Negri, sfarsiturile tale

Intru bun MAL FiindcA Tara-RomAneascA si taro, Mol-dovei s'au curatit de rAzvratitorii ce se iviserlInteinsele si ia-rAsi s'a Indreptat linistea cea de obste, si fiiindcl este Ina HAvointl a se Intoarce fiecare locuitor Intru ale sale, cAtiadeca din pricina acestor facatori de role pribegindu-ses'au depArtat de patria lor, far& de a avea catusi deputina banuialA ca li se va pricinui cea mai mica ban-tuire, on vietii lor, on averii lor, si Intro acestea fiindcls'au saris catre cei ce cuvenit ca esti poruncit, soco-tind ca o neaparatA datorie a to sa Ingrijesti pAna andva veni Domnul, ca sa faci chemare tuturor In de obste,de orice randuiall si treapta, facandu-i on induplecatoareletale cuvinte a se intoarce Inapoi la ale sale, care, luAlidfiecare de iznoava lucrul sau si meseria sa, sa urmeze celecuviincioase, precum si mai inainte, asemenea si plugarii

caute de lucrul pamantului, adunandu-si rodurile injicnitele lor, drept aceia-ti poruncim si printfaceasta cartesa urmezi Intocmai dupa !nano, si sfanta porunca.,

Fiinda, ni-au venit fnalta si sfAnta poruncI, cuprin-zAtoare ca din cele de mine mai d'inainte trimise In-stiintari s'au facut cunoscut catre Inalta Putere cum carazvratitorii s'au pierdut cu totul din Tara - Romaneascasi cum cA, cei mai multi din Intamplare fugiti boieri s'airIntors pe la casele lor, aflandu -se si ceilalti on cuget de-

sa-tifie

s'a

sa-si

108

'Intoarcere, §i ca, nefiind deocamdatg. Domn In tara, starsmoarte cele ce privesc catre dansul, vami adeca gi cele-lalte slujbe, legiuite dajdii, asemenea §1 mo§iile §1 samg-tulle boierilor celor fugiti In Brasov neadunate §i neca-patuite, iata trimitem aceasta sfanta porunca catre tine,Caimacamule, care, dupa ce o yeti ceti i o yeti 1ntelege,Iti poruncia sa Ingrijeqti ca dupa cuprinderea porunciisä se propavaduiasca prin pristav In tot cuprinsul Tani-Romane§ti ca este inalta porunca Imparateasca a se In-toarce Inapoi la ale sale toti de ob§te cei fugiti in strai-natate, savarqindu-§i fiecare lucrul sau, iar plugariicrand pamantul, far& a banui cat de putin Ca poate sa seTntample ceva Impotriva vietii lor sau averilor lor, onvre-o scadere sau vre-o schimbare in privilegiurile lor. Insamai Intaiu de toate, ta, Caimacamule, sa cauti sg, Intoc-me§ti toate slujbele, vamile, dajdile asemenea acestora,ce privesc pe seama Domniei dupg, obiceiu; de aceia ti sei trimete aceasta carte a noastra d'impreuna cu sfanta

porunca,, iea aminte ca sa savar§eqti Intocmai cele po-runcite, farg, de a se face cea mai mica schimbare sausminteala.'

Dup. ce s'a ispravit aceasta de cetit, stand cu totii Inpicioare, an poruncit slavitul Chehaia-beiu de s'au a§ezatfiecare iara i, qi indata s'a fadut teremonie de cafea, pre-cum este obiceiu la cei maxi, gi, mai facandu -so oarecareintrebari, s'au sculat Cu totii, facand obiqnuita Inchinaciune,gi an iegit pe rand, Impartindu-se fiecare pe acasa, iar ceimai multi pe la hanuri, de groaza qi spaima ce era intoata politia, pang, s'a ostiat dupg, trei zile gi s'au dat po-runca a se ridica lequrile de pe drumuri, fiindca se Impu-tisera. Cand s'au strans toti boierii d'impreuna la slavitulChehaia-beiu, undo erau §i toate capeteniile ogtirilor adu-nate gi in vileag, s'a cetit porunca ce a venij de la 101-tatul Mehmet Selim-Paqa Silistra-valesi, a careia cuprin-dere se arata din cuvant In cuvant cu deslugire, adeca :

lu-

Qi

109

'Ilu, landa slaviVlor §1 cinstitilor barbati ci fnlocuitorultoralului Bucureritilor, capugibaq Hagi-Ghegen-Aga, Epo-reasca slava ta, fli voi, ceilalti capeteniile oqtilor ce suntetilaudele Ili alegii Intro cei asemenea voua, sporeasca-vaputerea, qi tu, Intftiul al neamului Mesiei halea-Caimaca-Mule al Tarii-Romane4t1 Constantin Negri, creasca cinstea0 bun numele tau Ili voi, toti cei de ob§te boieri ai Tani-Romanegti.

(Cu ace asta porunca a noastrA vi se lace cunoscut ca,,ob§teasca linigte qi odihna supuqilor Terii-Romanekiti finduna din tole mai deosebite Eii nestrAmutate bunavoiriale Inaltalui devlet (supt aparatoarele caruia aripe um-brindu-se acegti supuqi din vechime si pang, 'n zilele a-cestea de apoi se bucura, odihnindu-se dupa Traparateascavointa), aceasta liniqte fara de vests qi nenadajduit s'aatulburat de niqte oameni razvratitori tiii facatori de role,cari, qi avand- capetenie pe hainul Ipsilant, s'au revarsatIn tot cuprinsul Tarii-Romanegti, aducftnd In toate parVedarapanare desavargita prin mijlocirea acelui hain ci ca-petenia lor, carele, In multe chipuri aratanduli hainlaculImpotriva Inaltei Portii, pe de o parte an Ingelat Ili dinraielele prii-Romane§ti, pe de alta parte iarati li-au facutmulte prazi §i alto felurimi de jafuri pricinuitoare de toatadarapanarea Tarii. Intre acestea insa ochiul col neador-mit al prea-puternicului nostru Imparat, avand ajutor pu-terea vas, tare a lui Dumnezen gi pururea urmatoare cuImbielqugare dreapta norocire, prin Itmparateasca sa Ingri-jire la vreme cuviincioasa Intampinand aceasta nevoie ces'au Intamplat in Tara-Romaneasca, au trimis nebiruitele'sale o§tiri, §i in patina curgere de vreme au slaramat a-ceasta pierzgtoare ceata, pe unii din capetenii prinzan-du-i de vii, pe alt,,ii risipindu-i §i gonindu-i prin munti, M-eat astfel au adus iaraqi scaparea gi izbavirea de rele asaracelor raiele. Dar, §i cu toata aceasta izba,vire ce au.savar§it Troparatia Sa, s'au ivit In tole de pe urma In Tara-Romaneasca gi alta intamplare vrednica, de uraciune, careprivia, nu numai spre Impotrivirea Inaltului Devlet, ci Inca.

110

§i spre bantuirea obstii. Cel stint potrivnic Sava bimbasa,.nemn4amitorul catre facerile de bine ce an fost dobanditde la Inaltul David, si totdeauna avand Intru adanculinimii sale Inenibata Inselaciunea si viclenia, shine ori fa-tarindu-se cu credinO, si cu supunerea catre Inalta Poarta,alto on unindu-se cu apostatul, Ipsilant si aratandu-seIntr'o glasuire cu faptele aceluia, s'an mestesugit mai Inurma si prin f.tarie s'au Meat a se Intoarce iarasi Inslujba Inaltului Devlet, si, cu toate a cestea abia dupa otrecere de o luna s'au Infatisat catre Chehaia noastraHagi-Gheghen-Aga, si, nu numai cu aceasta necuviincioasafapta s'an dovedit supt banuiala, si de o data s'au prins siscrisori ale lui si corespondenta ce a avut cu Ipsilant,precum dupa aceasta si alto scrisori ale lui catre hainul,Diamandi, col intenn cuget dansul. Asa an aratat nu-mitul la toate faptele sale ca politicestile lui porniri sislujba ce se facea el arata catre Chehaia noastra prinfeluri de chipuri nu a fost alt nimic fara numai Intru in-selaciune si fatarie, dupa, asamanarea lingusirii canelui ceYsi misca coada and catre unul, cand catre altul, cu stopnumai ca, aflandu-se In treaba si capetenie fiind unei a.dunari de oameni Indrazne.V si facatori de role, O. des-poaie pe supusii Imparatesti si sa umple talhareasca luipun& Cum dar putea sa se faca trecerea cu vederea laacest fel de facator de role si apostat, In vreme ce pe.'Ana celelalte ale lui tainice rele cugetari s'au gasit sitrei tunnri ascunse la casa lui, Inca si semnul cel de a-postasie al lui Diamandi celui d'impreuna, cu dansul apostat?Si cum se putea sa se nadajduiasea mantuirea obstil, far&a -se pune In lucrarea cea desavarsita prapadenie apricinuitorului relelor, In vreme ce este obisnuit si legiuitla toate neamurile de a nu rasplati catre cei buni releIn be de bune, precum si catre cel rai bune In be derole ? Si spre izbavirea saracilor este neaparat oranduitapierzare la acest fel de oameni razvratitori. Pentru aceastapricina hotarandu-se pierzarea acestui hain Sava d'im-preuna si en capeteniile cele d'impreuna cu dansul, adeca

eu

111

a, Ghenciului si a lui Mihali si a urmatorilor lor, oriundes'or fi ggsit, s'a si pus in lucrare, si de acum tnnainte,Ttindca.toti de obste locuitorii Tarii-Ronagnesti, atat ceide prin °rase, cat si cei de prin sate, izbavindu-se cu totulde acesti pierzgtori si facgtori de role, pot cu liniste sicu odihna lor, ocupandu -se fiecare de lucrul sau si de me-seria sa, sg, lucreze ca si mai inainte, datorie au doar sase si roage lui Dumnezeu pentru Indelungata viata a prea-puternicului nostru Imparat. Catre aceasta, fiindca este alt-'fel de neaparat impgrateasca porunca ca oricare din os-twill imparatesti va cuteza de acum inainte sa facg cat deputing supgrare vre-unei raiele, Indata pedeapsa unnia caacesta se va hoar! moarte, urmeaza dar ca fiecare dinlacuitorii de once treaptg sg, se apuce iarasi de meseriasa si horn' sau, fara banuiala si cu liniste, ava.md temei-nica incredintare pentrn nebantuirea si cea desavarsit si-gurantg, a lor. Intfacest chip Chehaia noastra si voi,

capetenii ale ostirii, infranand fiecare din voi octirilevoastra, luati sama bine ca nu care cumva sa bgntuitipe vre unul din boieri sau din ceilalti locuitori, macarpang la firul din cap, nici macar sg, cantati stramb catreraia, caci, osandindu -va, va voiu pedepsi cumplit. Si tu,Caimacamule si voi, boierilor si ceilalti locuitori ai p.rii-Romanesti, Intalegeti toti ca, fiind din vechime obisnuit lalegea si la Imparatia noastra a se socoti cinstea voastra,cinstea noastra si viata voastra viata a noastra, nu secuvine sa argtati de acuit cea mai mica banuialar ca vaveti supgra cat de putin la ceva, on din partea noastrasau din partea capeteniilor noastra si a ostirilor, ci, cu-noscand desavarsit ca (numai pentru mantuirea si izba-virea voastra s'a facut cea de tot pierzare a apostatilorsi facatorilor de rele oameni, ce scan fost ivit in Tara-Romaneascg, sg, vg, odihniti si sa fiti fara grijg, fiecareIntru ale sale, deschizandu-va pravaliile si urmand precumdin vechime fiecare meseria sa. Spre aceasta s'a facut si,aceasta a noastra porunca si s'au trimis din divanul

cei-lalti

-112 --

gulelaalui (sic) Silistrei, .iar voi, supuindu-va la cele porun-cite sa urmati Intocmai."

Apoi, dupa teremonia ce s'a facut la toti de obgte, anie§it fiecare de s'au dus la ale sale, §i nu putina, spaimagi groaza aveau cei din Bucure§ti, scornindu-se el este ase face mask de catre Chehaia-beiu, ca sa stranga pe totiboierii Ili de °data sa-i jertfeasca, altii barfind iargqi cumel din porunca s'ar fi facand peste 1.800 de lanturi qi caeste a se face robire in politie, ki toata partea barbateascasa se puns in lanturi, qi .0, se duel robi In Silistra. Careaceste scorniri ajungand §i pana la urechile slavituluiChehaia-beiu, an dat porunca catre dumnealui Vornicul Mi-halachi Manu, ce era vechil de Vistier-Mare, de an facutmasa mare tuturor boierilor ce iefiira, din Brasov, si, stran-gandu-se cu totii, an pranzit la dumnealui fara vre-o su-.parare, cum gi lanturile ce se facea pentru vinovatii cese trimetea la Silistra dintre apostati, an poruncit slavitulChehaia-beiu ca sa nu se mai faca. i, fiindca iecise vorbacum ca dumnealui Banul Vacarescu ar fi raposat de multaspaima, i s'a dat dumnealui de kstire pentru aceasta qi, MIApregetare ie§ind atat in targ, cat si prin hanuri, s'au man-gaiat tot poporul, mai vartos cel de prin hanul SfantuluiGheorghe, gi, dupa ce 1-au vazut, nu credea ca, poate fidumnealui: strangandu-se, se uita ca la urs.

Iar, la 21 tot al lui Avgust, chemandu -se dumnealuiBanul Barbu Vacarescu de catre slavitul Chehaia-beiu, fatsci ca ceilalti veliti boieri qi cu dumnealui Caimacamul,1-au cinstit on dregatoria Vistieriei celei Mari, laudandu-1prin cuvinte destoinice ca, de vreme ce a fost cel d'intaiu,care a iesit din pamaatul tarii §i ca un bun patriot estelaudat §1 carat de toata ob§tea, si mai vartos find §tiutqi de inaltul Devlet, de aceia din porunca celor mari secinsteqte cu dregatoria Vistieriei, find bine Incredintatca, nu numai toata tara o va strange §i o va mangadaca 0, se intoarca fiecare la ale sale, fara, niciun fel detemere, ci Inca qi tainaturile ascherliilor se vor intam-

113

pina cu toatI Indestularea, farl a cerca vre-o lipsl. Duplaceasta venind dumnealui la casa de adunare, d'impreungea toti ceilalti boieri, au luat sama cu deslvg,rsitl Ingrijireasapra tuturor color neaplrate trebuinte, si, pre de o parte,au pornit numai declt publicatii pre la toate judetele, princare Indemna on tot dinadinsul pre toata obstea noro-dului a se Intoarce pre la urmele lor qi a se aduna pre lacasele lor, far& niciun fel de grija, f/gAduind Insuqi dum-nealui vrednica chezasie el vor petrece Intru liniqte ;precum qi nu putinI mang/lere qi Indemn are s'au facuton aceasta. Pentru, el multi dintre locuitori, aflandusefugiti, unii prin crapaturile muntilor, altii prin desiquri Siplduri, iar altii qi Ong In vaml ajungAnd cutoti aceqtia, Indatl ce s'an Inqtiintat de venirea dum-nealui mai sus numitului boier, s'au intors pre la caseleqi neamurile lor.

lark pre de altI parte, alegand oameni vrednici, prac-tic*, an Intocmit toate calemurile Vistieriei. Intru acestezile an venit si Stolnicul Constantin BorAnescu cu PitarulIonit/ Jianu de la Silistra, cari erau trimisi Inca de ateSlugerul Teodor, precum mai sus s'au aratat, si s'a oranduitBoranescu estractor al Vistieriei, ca un practicos si ideat.Cum qi boieri ispravnici an oranduit pre la toate doulstsre-zece judete(fiinda la judetele de presto Olt se orinduia decatre dumnealui Caimacamul si Divanul Craiovei, neavandniciun fel de Impartasire acele cinci judete en tole doulepre-zece de dincoace- de Olt, ci otcarmuindu-se acelea de catredumnealui -Caimacamul qi Divanul Craiovei), povatuind preacai orladaiti ispravnici pgrinteqte In ce chip sl urmeze Intrutoate. s'a pus la cale pentru toate oranduielile laraprelungire, netrecandu-se cu vederea si Intoemirea ju-deatorilor, punAndu-se la cafe departamentele de judeati,cu eei ale* oranduiti judecatori, cArola li s'au hotailt sileafa de la Vistierie, dupa obiceiu, facandu-se cuviincloasa/ntocmire qi de catastihul lefllor ce s'au chibzuit pentrutoti ce slujesc, dui:4 caidul cel de mai nainte. Intr'a-ceste zile au venit de la Tarigrad qi cartea cea soborni-

--

bajeniile,

aea

Si

114

ceased, ce s'au flcut de obqte pre la toate eparbiile delaPatriarhie, spre Incetarea duhului celui apostaticen, cublastAnauri si afurisenii, precum mai jos se aratA :

Evghenie, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscopul Tbri-gradului, Romei cei Noi, si icumenicese Patriarh.

Cei ce v aflati supuqi supt deasa si begafA rmbrireaprea-puternicei otomaniceqti ImpAratii, toti de obqte Greci,parte biserieeascl si mireneascA, de verice oranduiall sitreaptft, and cu chibzuintA fieqeare din inqivl toti yetilua sama temeiurilor ce de demult qi din Inceput auoranduit prea-puternica si nebiruita ImpAratie, stapani-toarea noastrA, spre otcrtrmuirea stipuqilor Far, poate Ecunoasel 1ntru scumpatate noianul eel nedeqertat at mi-lostivirii si at ImpArateqtilor indurgri cat este de mare, sicata nem/rgenita si neasamanatA iarAqi este iubirea sade oameni, elci, nu numai fiinta vietii noastre si stareaaverilor noastre supusa Tntocmai si de o potrivA ca si acolor cunoseuti ahli-islam, ci si daruri si mill si necon-tenite faceri de bine se revarsl in toate zilele catre nea-mai nostru, si despre slobozenia si 1nliniqtita urmare alegii noastre si despre petrecerea vietii 1ntru nebA,ntuiresi in repaos si en toad fmbielqugarea si lArgimea, cat'nici masurile supunerii nu Ingaduia. Mtn dovedirile celeiubitoare de oameni de unele ea aceste iubitoare daruri,toti de o potrivi Greci avea' neaparatl datorie sd multu-measel In fapt5, si sl fie slrguitori pururea spre cele debuns placere eltre ImparAteasca putere, slay& fraltandcItre inbitoarea de bine Pronie a ceresculni Dtimnezen sicA,trA prea-puternica Implr4ie, care, dupft asAmAnareadumnezeieqtii, aceia iubitoare de oameni, otarmuieqte presupuqi. Dar/ voi, multi din semintia Grecilor, trecand cuvederea soroacele multAmirii for cei dupl datorie, si dilnduitftrii atatea ImpArAteqti faceri de bine, si de-odata bftn-tuind qi Wand si chiar poruncile credintei noastre, cepovItuiese- bunt ascultarea si supunerea care aceasta pa-zitit de Dumnezeu imparAteascA putere, s'au abltut grin

115

ritilcire la atata deqertleiune i neinteleptie, inelt an qicutezat sl iea asupr5.-li chipul razvr6,tirii qi al apostasieiI mpotriva acestei ob.teqti a noastre Orlatoarei de bine qibanitoarei nebiruitei Imparllii. InsI, in vreme ce por-nirile celor protivnici lui Dumnezeu qi neinteleg5tori anfost unele ca acestea, prea-puternica Impa,atie, nelepg-d&nd din manile sale mila Indurarea ce izvor5sc dinfireqtile sale irnparateqti obiceiuri, an trecut en vedereacuvItntul ce putea avea de a pedepsi Indat& pre spas-tati qi haini i de a li face din inceput qi de o datarIsplatire, ci, de spre o parte, dupg trebuinta, pre uniii an pedepsit, iara, de spre altl parte, pre cei ce I i au clutatde- a' for trebuinta qi an stAtut In hotarele supunerii,s'au sarguit ca sA i pgzeasa qi izblveasel, binevoindin tale dupe urm5, a se da qi din partea Bisericii noastrecti4i de aturisenie qi de sfatuire. Dark de s'au gi dat ast-fel de clqi bisericeqti, nu numai odat6,, dart qi de douaori, impotrivl, cei ce umbla' pre calea razvratirii nu qi-aulepAdat ougetul for eel satauicesc, nici an vrut sl inteleaglta se inirepta, surzind i spre bisericeqtile mintuitoare sta-tuiri, impotrivindu-se gi apostoliceqtilor qi soborniceqtilorporunci, ce sunt rAnduite pentru supunerea qi buna as-cultare catre stapanitorii noqtri, qi pre alocurea iaraqi stauqi se nevoiesc spre aceiaqi vrednicA de uaciune Azvatireqi sataniceascI nesupunere, cu chip ca acela prin care qicu amagire clItesc pre cei mai slabi, tarandu -i la aceiaqiprapastie a pierztirii, i aqa cuteza' a urma tale mai roleqi nelegiuite, pricinuind pricinuiri in pacate qi cu chip qicu temin de prigonire pentru lege, propovMuind relelefor neiertate cugete ce de obqte an Impotriva ahli-i-slamilor.

Deci Impotriva unora ca aceqtia nuintelegatori, nein-frame* qi nepoc141 apostati Cu dreptate prea-puternicaImparatie se cuvenia a Dune In lucrare pedeapsa cea deapoi, neindurindu-se de niciunul din ei. Darn, fiindc6. chi-pul prea-puternicei Impftrat,,ii este Intemeiat fireqte IntruIndurAri qi mill, !mpotriva acestor mile s'au adaos bu-

si

si

st.-1

116

nivointa teapArlteascl, plin/ de iubire de oameni si demilostivire, si, dandu be, s'au trimis catre noi Ina ltA Im-plrIteascl poruncl arltltoare celor mai sus zise si po-runcitoare de a se da si acum bisericesti sfltuitoare carticatre toti de obste cei ce se afla supt aceasta pAzitl deDumnezeu ImplrAteascl obllduire, cuprinzltoare de aceiasiIntelegere ce s'au zis, si de obsteasca supunerea si buna as-cultare ce se cere neaplrat de la voi, Drept aceia si scriindsoborniceste, Impreunl cu cei de llngg, noi sfinti si prea-cinstiti arhierei, In Duhul Sfint iubiti fratii nostri si d'im-preunl slujitori, ca cu o trImbitl ropovAduim care voitoti cuprinderel ulna ltei Imparltesti porunce si in DuhulMut v/ sfatuim si va povAtuim pre loti, mari si mid, deverice oranduial/ si treapta, cA,ti cu obraznicie ati cutezat slva Intrarmati Impotriva obstestii noastre hanitoare si Mel-toarei de bine, prea-puternicei Implratii, sl lepldati Yu-data armele, sA luati asuprl-va chipul cel vechiu al celeideslvarsite si credincioase supuneri si bunei ascultariivoastre catre ItmparAtie, si sl va departati de cugetul celdesert si satanicesc at razvratirii. Iarl ceilalti toti sl staticu statornicie si neclintiti in credinta supunerii. Si, InteuneuvAnt, toti d'impreunl llcuitorii fiescArui loc iii fieselruiostrov, can va Inchipuiti on numirea .pravoslavnicii ores-tinesti credinte si din dumnezeiasca bunavointa va afiatisupt deasa si bogata umbrire a Implr Itestii puteri, toti deobste, WA de nicio deosebire, 0, v/ tntoarceti la mantui-toatea tale a supunerii, adevarandu-va si Incredintlndu-Oa el prea-puternica Imp Aratie, dupl ce va vedea In faptaIntoarcerea si cliala voastra si curat si adevArat cugetulbunei ascultlrii voastre si scumpl paza si urmarea datoriilorcredincioasei supuneri, largsi ca o maica doritoare va va In-cllzi, revarsand din izvorul cel nedesertat al lndurarilor salebogate tmOrltestile mile asupra voastra si dind cu totul ca-tre adAncul uitarii acele nesocotite si dAnd cu totul catreadAncul uitarii acele desnadajduite porniri, ce din indemnarevicleanului diavol s'au cutezat Impotriva Imparatiei. Cu ase-menea chip, si obsteasca maica pravoslavnioilor crestini,

117

sfAnta Biserica a Domnului vostru, vazand puss in lucrarepocain0 voastra, se va milostivi qi va da iertare qi sloboze-nie color ce an greqit qi dupe greqelile for an adus asupra-ligreutatile Infricoqatelor blastamuri ale ei. laza, de carecumva (fereasca Dumnezeu) se vor arata pana '.n sfarqitsurzi titre cele de acum iubitoare de oameni glasuri aleprea-puternicei Imparatii, nemulOmitori facandu-se qi ne-cunoscatori titre Imparateasca facers de bine cea cumulti dorire qi titre milostivi harazirea, cea mai presusde toata nadejdea, nesimt;itori aratandu-se titre mu4imeacea fare nurnar a neasamanatelor mili Imparateqti ce dininceput qi pana acum an avut, nebagand in soma nicibisericeqtile noastre povMuiri qi parinteqti sfatuiri, tintindiaraqi cu dinadinsul tot la aceste porniri protivnice Dum-nezeirii qi strains cu totul chipului creqtinesc, nelegiuireafor pests grumazul lor, qi vor lua 1014 judecata qi osan-dire. Pentru el nu vor scapa de drept pierzarea for de istovce li se pregateqte neaparat, qi nu va fi for Indurare saumantuire, nici trupeasca, nici .sutleteasca, ci rail cu invor suspina, qi se vor pierde de-odata. De aceia treziti-vapentru Dumbezeu, sargu4i-va pana aveti Inca vremea po-ca.in0i, qi faceti precum, intru glasuire cu Inalta poruncl,scriindu-va, va pova0im, qi va poruncim, qi nu intealt chip,ea hotarare. In luna lui Avgust, indiction 9.

Al Chesariei Ioanichie, at Efesului Manasie, al EraclieiMeletie, al Nicomidiei Panaret, at Nichiei Ieroteiu, al Der-conului Ieremia, al Tesalonicu]ui Mateiu, al Tarnovului Ha-rlon, al_Prusei Gherasim, at Anghirei Timoteiu, al VerieiMacarie, al ... Nectarie '."

Aceastl carte s'au cetit In Divan de titre dumnealuiCaimacamul Intru auzul tuturora. Iara dumnealui BanulVacarescal, pre lanai alto Intocmiri, an facut Indreptare qiia masuratoarea magaziilor, puind ban4e drepte de laVistierie qi oranduind oameni credincioqi a sta de fate lamasuratoare, trimitand pre la toate jud*le bumbaqiripentru caratul fanului, ca din vreme sa, se stranga pre la

' Si In-Aricescu, o. c., II, pp 171-4.

118

magazie si sa se aqeze in sire, a fi pentru vremea iernii.S'au vandut si huzmeturile i vamile prin strigare, dupabbiceiu, cum si ocnele s'au oranduit a se cauta in ore-dinta de catre dumnealui Clucerul Filip, si mai la urmasä dea socotealX. Facutu s'au catre aceasta chibzuire siprin neajungerea banilor, atat pentru plata tainaturilor decame i pains, lumanari, porumb si altele, cat si pentrucurgatoarele pre toata ziva cheltuiele, qi, vazandu-se nea-jungerea Intampinarii trebuintilor, s'au facut chibzuire des'au scos un ajutor a se Implini din douasprezece jude1e,dupe la toate starile, 1110, :

Taleri (lei)20 neamul.15 postelnicii.12 mazilii.8 breslasii.

2020 scutelnicii.7,60 poslujnicii.4 slujitorii.

Si acestia afar& din ajutorinO, ce se Implinise si mai1nainte pre la luna lui Iunie, tot al acestui leat 1821, clescutelnic cate taleri 10 si de poslujnic cate taleri 5, caris'au fost scazut din datoria poslusaniei stapanilor. lark prede alta parte, s'au Mout anafora, din partea boierilor deplapgere catre Maria Sa Silistra-Valesi, aratandil se all.-panarea tariff si neputinta Intru care se afla, si Instiintan-da-se multa ticalosie a lacuitorilor si paliciunea bucatelor,cum si scuturarea granelor si orzelor, ce s'au Intamplatdinu pricina necurmatelor furtune ce au lost, dupa, cares'a priimit raspuns SI se astearna un perilipsis de socoteala,pentru toate cheltuielile si tainurile ce au cup de la 15Main, de band an venit ostjri, si aratandu-le, atat veniturileOrli, cat si cheltuielile toate a se vedea,

La magazia de orz insa, vazandu-se o mare neajungere,si, dupa Instiintarile ce venia', cum ca nu se mai gasesteorz a S@ trimae la magazie, cunoscandu-se lipsa ce putea.

119

sg se !titans*, s'au oranduit bumbasiri la sud Saac, Pra-hova, Dambovita, Ilfov, Vlasca, Muscel si Arges, sg seiea porumbul de la vericine s'ar gasi, on mangstiresc, onboieresc, on areudgsesc, si sg se trimitg la magazie, d'im-preung cu stapanul porumbului, ca, dupg suma chilelor ceva iesi la numgrgtoare, sg i se plateasca de la Vistieriecote talere 18 chila, cum si cargusilor lacuitori cat° parale60 de child chirie, si color mai ea depgrtare si pang latalon 2 chirie. Darg cel mai mult au rgmas neplgtit, ne-avAnd Vistieria indernanare. Air fgcut unii si pun contracttocmealg de au bggat In magazie presto don& mii de chile,platindu-se banii pesin din Vistierie, ate taleri 18 pre child.&an mai trimis si tntr'al doilea rand bumbasiri pre la arg-tatele judete, dupg al doilea carte ce s'au fost dat, ca sgse plateascl numai cat° 16 lei chila de porumb, si iargsis'au strgns In magazie nu puting sums de chile, Intam-pinandu-se trebuinta tainurilor Mr& a ajunge Ia vre-o lipsg.

fiindcg, de la Tarigrad an venit mujdea atm slavitulChehaia-beiu cum ca pentru a sa credintg si slujba s'acinstit de cgtre Hui Devlet cu firman Imparatesc deIcituiul11-Pala, s'au Mout Indatg alaiu mare pre PodulMogosoaii, mergand dumnealui Vel "'Aar cu tot alaiuli dumnealui Vel Armas, asemenea, cu obicinuitul Oran-tesc alaiu, cum si toate agalele si capeteniile ostirilor, cumultimea adunkii la. i, strangandu-se toti la conaculsltvitului Chehaia-beiu, s'ad cetit Impgrgtescul firman; care1-au priimit en mare cinste, si, savarsindu-se teremonia dupgobiceiu, s'au Imprgstiat tot alaiul. Apoi dupg putine ziles'au dat poruncg de cgtre Lumingtia Sa Chehaia-beiu ca sase rAnduiascl pre la toate judetele cerc,etatori oamenivrednici si credinciosi ca sg despggubeascg pre lAcuitoriice vor fi napastuiti, on de cgtre dreggtorie, sau de careslujbasi. Asupra cgreia cercetgri sg epistatiseascg cu Ingri-jirea dumnealui biv Vel Vornic Alexandru Nenciulescu, cumsi asupra asternerii socotelii ce se cerea a se trimite IaSilistra. Indata s'au pus la tale, oranduindu -se pre la

Cu doua tuiuri,

ca

$11,

Si

'

120

tome judetele cercetatori boieri de at treilea rY,ana, cari s'ausi pornit cu porunci in sods precum au 0, urmeze. S'auinceput qi a§ternerea cerutei socotele a se intocmi §i a seprescrie prin teoria gi epistasia dumnealui Vornicului Nen-ciulescu. Iara, de la Tarigrad viind In Bucuresti Intr'acelezile Inteadins bumba§ir imparatese, Ghedecli-Zam-Husein-Aga, ca sl cerceteze, atat starea oqtirilor, cat §i jafuirilece se va fi facut de catre unii din Indaratnicii oqteni,s'au bine priimit de catre Luminatia Sa ChehaiA-Pala,oranduindu-se In conac Ia dumnealui cinstitul Hagi-Emini-Aga, Impartitorul tainurilor: a zabovit In Bucuregti veri- ozece zile, de au cercetat cele ce va fi fost poruncit. Apois'au sculat de an plecat la Craiova, §i de acolo Ia Diiu.A ogruia porunca Imparateasca ce an aVut la man& searata mai jos, anume talmacitg Bind de dumnealui Caima-camul, adeca :

Slant& poruncg catre prea-inaltatii Viziri, muhafizi Si-listrei §i Diiului, Mehmed-Selim-Pala §i Derviq-Mustafa-Paqa, qi catre cal Intr'adins prin poruncg trimis impara-te8c bumbaqir, Ghedec11-Zam Husein-Aga.

Sosind- aceasta sfanta poruncg, sg, vg fie §tiut cum cgcei cu in§elaciune gi In multe locuri prin fapte role arg-tati hainii doi apostati, Alexandra Ipsilant qi raul Mihail,Domnul Moldovei, unindu-se unul on altul, an indraznit nude mult ca sa atite In doug eparhii, Valahia si Moldavia,feliuri de turburgri si razvratiri, pricinuind sgracelor raialegi nepomenite hrgpiri, calcgri gi jgfuiri infrico§ate si ne-suferite, impotriva lini§tii de ob§te §1 a dreptatilor ce do-bandia mai Inainte vreme in pace raiaua ce lacuie§te acolo.

fiind [la] acestea totdeauna nestramutata Inalta noastrgIngrijire ci vointa ca sg se pazeasca prin tot mijlocut ne-neparata aceasta raia, care se tine de manila noastre ca unamanet sfant al lui Dumnezeu, nu am lipsit prin dum-nezeiesc ajutor §i cea grabnica §i in vreme frigrijire anoastra ca sa scaplm aceste doua eparhii din cea asu-pra-li cazuta nevoie i sa pierdem cu totul pre immitii

Si,

121

obraznici tazvratitori cu puterea purtatoarelor de biruint,aostirilor noastre.

Dark fiindcg Inteacestea ne-am Indestulat cum ca s'auIntamplat In Tara-Romaneascl din partea unor fara ran,.duialg, ostasi ai nostri cateva nedreptgti si pagube catrenevinovatii raiale ce n'au gresit Intru nimic, nici au fostpgrtasi rgavatitoarei vinuiri, si Inca s'au facut si hrgpiri sijgfuiri pre la mosiile averile boieresti si altele asemeneaacestora strain() miscgri, care nu numai se vgd cu totul Im-potriva bunei Intoccoliri a puternicii noastre Imparatii si in al-tei noastre si neschimbate vointi, ci si nepotrivite si neastep-tate din partea bine Incuviintatelor si biruitoareior noastre

nici din partea vitejilor Ieniceri, ce au supunere catreimpargtescul nostru Devlet, fgra Indoialg uncle ca acesteatrebuie sa se fi pricinuit de catre alts rgnduri de osteni,de catre cei nesocotiti si farg oignduialg, cari, neputand sg.Inteleaga, nici acoste intgmplari de acum, nici sa, pazeascgdatoria meseriei for si buna Intocmire si dreptatea, in-drgznesc si se abat fg,r1 orAnduialg, Ia acest fel de or-marl rele, pentru cg, de si se dedese mai d'innainte Impg-rgteasca noastrg, strajnica poruncg, dupg, darea afarg alegiuitului slant fetfa la cateva parti ale ImpgrAtiei noastre,In care parti razvratire fgcgnd Qrecif asupra noastrg, siIndrIznind ca sa radice si arme, si pentru aceasta ne adusesela turburare, ca, spre pedeapsa si rasplatirea unora caacestor Indrazneti si obraznici, sa -i prapadim cu totul,iara femeile si copiii for sa se robeasca si Indatg sase facg Implrgtesti si ale for avuturi, darn, cu toateacestea, fiindca, este totdeodata urmgtoare si tot lu-te° vreme fmpgrAteasca noastra, bunavointl si cu mi-lostivire priimintg, ca, nu numai cei curati si nevino-vati raiale sa ramana in tot chipul nepipgiti si nesu-pgratf, ci si acestia ce asupra-ni an obraznicit si s'ausupus cu vinuirea razvratirii, tali adeca, cunoscand gre-sala for si pocaindu-se, cad cergnd rang Impargtiei noastre,sa se ierte si acestia, Invreclnicindu-se de-o potrivg, dupgcum totdea,una, si umbririi Impgratiei noastre i cei desg-

§i

o§tiri,

122

varcite nepomeniri, drept aceia, fiindel de trebuintl, anfost ca sa se oranduiascl spre aceasta Inteadins until dincei intelepti ci cercati slugi ale Implratiei noastre, carele,mergand acolo, sa puma in lucrare aceasta a noa,strl Im-plrateascl vointa, tu, zaim, cel ce ecti Impodobit ci cuintelepciune destoinicie, ci eel ce faci pre noi bine nl-dAjduiti ca prin vrednicia to vei savarci en credinta went/porunca ce ti s'a dat, cant& acum ca sa purcezi de aicifarl do zabava, dupl eel dat de catre noi hatihumaium ci,mergand acolo,s5, cercetezi cu scurnpatate ci silintl toatemice/rile octirilor noastre indatl sl propovaduiecti latoti sA fie cunoscut a Intocmirea ci curgerea bunei oran-duieli ci a nestramutatei Imitate a puternicii noastre 1m-

privecte cu dinadinsul spre incetarea nedreptatilori deslvarcita ctergere a relelor urmari, i tot-de-odatl cu

mijlocul zabiVlor ci celor mai marl BA aauci cerutul repaosnesuparare catre raiale qi aceasta desl,varcita, Incetare

a nedreptatilor, facand cunoscut atria toti cu deslucire cicu terneiu ca este statornica ci nestramutata voihtl, a puter-nicii noastre ImparAtii ca sA nu se bantuiasel nevinovatiiraiale, el *nici unii sa pagubeasel, cum nici sb, se supere decinevaci. Acestea dar Intelegandu-le, iea seama bine ca säurmezi Intocmai cele poruncite, farl cea mai putinl abaterecu schimbare. Pentru care ti se incredinteaza aceasta sfantla noastra porunca 1."

Dupl, aceasta au Intrat in tarn i manafii ascherlii,d'impreura cu capeteniile lor, pre la luna lui Octomvre,ImpIrtindu-se, atat la Ta$i, ca vre- o 6.000, la Bucurecti, cavre-o 4.000, cat ci la Craiova, ca vre-o 2.000. Din cari ceidin Bucurecti, ca sl nu se cunoasca multimea lor, a sepricinui spaiml norodului, i-au ImpArtit pre earl pre la co-nace, insA la Dudecti, la manastirea Pantelimon, la Mar-cuta, la Colentina la Baneasa, la casele. de la Belveder,la manastirea Cotroceni, la manastirea Vlearectilor, punan-du-se de jur imprejurul Bucurectilor, ci fn politie s'au ace-zat numai pre Podul Targului-de-afarl, cu mahalalele din

in Arioneu, o. c., pp. 175-7,

§i

§i

paratii

§i

Iji

123

prejur, cum cli vre o 04iva. In mahalaua Cretiulescului dupaPodul Mogovaii, fiindca, pre celelalte poduri qi mahalaleera' randuiti pre la conace ascherlii de mai nainte. Dart'.norodul, vazand Impresurarea dupe marginea politiei despre toate partite, cum 4i mulOmea ascherliilor din politic),atata de tare s'au spaimantat, mai vartos pre toate noptile,cum gi zina, Inta,mplandu-se multe hatale, !neat multidintre cei ramaqi negntratori, cum §i alii mai pro§ti, se ridica'din politia Bacureqtilor, cu multe dari de bani qi cheltuiele,de mergea' la Bragov pe vreme de iarna. Adlogitu-s'auon prisos gi darea tainaturilor, !neat nu se mai puteaIntampina, ajungand numai porambn1 ce se da in tainultailor la 2.200 chile de cola mari pre fiecare lung, cumiii lemnele de foe cu necontenire se cam' de pre la ju-date pentru trebuin0 conacelor, oranduinda-se eate 6.000care, de se aduceai pre tuna, la magazie. Si pre la sfax-gitul lunii lui Octomvre s'au Intamplat In manastireaCotrocenii, unde era' In conac unii din osta§ii manafi, cari,iaragi, arzand toate odaile qi casele din manastire, graj-durile qi iloproanele, scapand namai biserica de nu s'auaprins, ci a doua zi s'au mutat de acolo manafii la viadumnealui Logofatului Stefan Be lu de la Vacare§ti.

Inteaceasta vreme an venit in Bucuresti §i dumnealuiBanul Grigorie Ghica de la Brapv, d'impreuna cu dumnea-lui Clucerul Mihail Filipescu fii dumnealui Caminarul IancuCocorescu I cu altii mai multi dea treia maul, cari dupa,putine zile s'au oranduit In dregatorii. Insa dumnealuiBanul Ghica s'au insarcinat cu epistasia Spatariei, dum-.nealui Clucerul Filipescu cu epistasia Agiei,Intamplandu-seatunci gi cutremur foarte mare, la 5 ale lunii lui NOif III-vre, pre la zeta ceasuri din zi dupa pranz, dara n'au tinutmai mult de cinci minute, §i an Incetat. Si, dupa, aceste ga-tiniu.-se a§ternerea cerutei socotele, s'au trimis la SilistraCu dumnealui Caminarul Grigorie Paladi, un strain grec dinTarigrad, slujit In Curtea Mornze4tilor, ce era veehil deVistierie al doilea. Dumnealui Banul VacArescu Insa, chib-zuind a fi mai bine 0, mearga Insu§i dumnealui la Silistra

124

a se 1nfat lip la Maria Sa Pap, sg, irate si pin grain toategreutatile, si-au cerut de i s'a dat voie, si pre la 12 alelunii Noiemvre, mergand dumnealui acolo, s'au priimit decatre Maria Sa Ahmet-Selim-Pasa eu clestul icram, si, eau-tandu.-se eu bagare de sama toata curgerea socotelii ce setrimisese, s'au Meat la multe pricine Intrebari, Inca si lacateva frif Aisgri ale dumnealui Banului. Fac'andu-se multehalveturi asupra neaparatelor trebuinte ale ostirii, s'au datporunca de catre Maria Sa ca, pentru tainaturile ce sedau la ascheri pre toate .zilele, sa se iea vite natura cuoranduiall dupe la locuitori, adeca vaci si boi, asemeneasi grau pentru pain°, cum si porumb pentru graunte decai ( numai gasindu-se orz), iara sa, nu mai cumpere en bani,precum pang, atunci, si Implinirile ce se fac In bani, adecadajdiile, huzmeturile si ajutorul ce se scosese mai Ina*into, sa se dea in plata lefilor aseherliilor i alto curggtoarecheltuieli si in lefi pgmantenesti. Care legi ostasesti s'ausi intoemit de catre Maria Sa Silistra-Valesi a se da pre fie-care lung cate 151.500 lei, adeca: lei 143.000 sg, se numerepre toata luna la Lumingt,la Sa Chehaia-Pasa, pentru lefileascherliilor, si lei 6.000 la slavitul Sultan pre lung, si 2.500leafa Zaporojenilor, iarg.si pre o lung, Incepand de la 15 alelunii lui Octomvre, leatul 1821. Si, spre indestalarea acestora,ca sa nu se intample tre o neajungere, s'au dat poruncgca sa se iea si veniturile Sfintei Mitropolii si veniturile epia-copiilor si ale tuturor mangstirilor farg deosebire.

Pentru care, cu toate eg, an statut prea mult dumnealuiBanul Vacgreseu ca sg, se intampine aceasta, a nu se suparaveniturile mangstiresti, darg mijloc de apgrare n'au statut,aratandu-i Maria Sa Pap pilda urmarea ce s'au fost Meatla Iasi, de s'au lost strans toate acele venituri pre ramacheltuielilor ostasesti. Drept aceia, Intorcandu-se dumnealui Banul de la Silistra, d'impreung cu dumnealui ClucerulFilip, epistat al Vistieriei al doilea, in local CaminaruluiPaladi, numai decat s'aa_ facut oranduiele 1,a vito pre lajudete, eate una oaie de Jude, cisluindu-se si cate o vacg,la doul lude, care veniau 8.300 of si 4.150 vaci, dupe ludelv

12o

ce erau atunci, socotindu-se aceasta spre ajungere de patruluni pang la sfarsitul lui Main. Cum si de grau iarasi s'an.Mout oranduiele de chile 3.500, la sud Buzau, Ialemita,Saac, Prahova si Ilfovul, asemenea si de porumb s'au ana-loghisit ca 0, se Implineasca. de la fiescare stare din doua-sprezece judste, dupa cum se arata, adeca :

4 banite ludele bixnici4 de la boierinasii de neam4 de la mazili4 de la ruptasi4 de la preoti8 de la andol (?).

Iara scutelnicii si poslujnicii nu s'au suparat, fiindca,platisera doul ajutoare, precum si slujitorils!aa-crcrotit, fiindca S'au flout porunca si catre parintele Troados,vechil de Mitropolit, pentru strAngerea veniturilor SfinteiMitropolii si episcoplilor, ca sa se dea In Vistierie, corn sila Ghenarie 1822 s'an facut protopopiile judetelor de catreboierii ocarmuitori, strangandu-se obisnuit poclon al pro-topopilor In Vistierie. Iara pentru celelalte manastiri s'aufacut cislg ca 0, se plateasca fiescare cu analoghie In bani,ajutorinta, si O. nu fie suparAi Ja venituri, strangandu-sedupe la toate mAnastirile din douasprezece judete aproape delei..., bez Mitropolia si episcopiile. S'au oranduit si de iz-noava eercetatori pre Ia toate judetele, boieri simandicosi,cu ponturi Inscris Ia mana, de urmarea cercetarii ce au aface de la Fevruarie cu leat 1821, Incepand lucrarea aceasta,si pre Maga altele facandu-se iscodire si de toate jafurilece se va fi flout, atat de apostati, cat si de ostasii as-cherlii, si prin osebite catastise sa se prescrie. Care acestecercetari s'a' Insarcinat din porunca asupra otcarmuirii,radicandu-se deasupra dumnealui Vomicului Nenciulescu,

intre ceilarti dregatori ispravnici find si dumnealui Stol-nicul Iordache Tufeanu, ispravnic la judatul Teleormanului:dupe cercetarea ce s'au facut acelui judet de catre Medel-nicerul Nicolae Fundateanu, s'au gasit asupra i presto lei3.5.000. Pentru care stramtorandu-se ca sa-i Intoarca Ina-

slujia'.

§1,

- 1:6

pbi lacuitorilor din porunca Luminatiei Sale Chehaia-Pala,au aratat socoteall de 61i acei bani, cum ea, i-ar fi datpre la anii-altii din- straini, vrand a se Indrepta fail a facevre o fntoarcere. Dar% nicio ascultare nu i s'au dat, ci, In-stiintandu-se Luminatia Sa Pasa de catre zabitul Jude-tului, s'au adus en mare necinste de la judet, tii, fara a semai judeca, s'au hotarat de moarte. Si, mijlocind unii dinboieri, cum si dumnealui cinstit Tahar-Aga, i s'a harazitviata, bataniu-se, numai In poturi, cu o suta de toiege latalanga, si, foabracandu se in haine proaste' taranegli, s'autrimis la Divan, cu porunca In scris ca sa se ardice lapopreala a plati banii negresit In soroc scurt, ca apoi nuva avea mantuire; carele mai la urma prin dare an scapat.

Corn si la judetul Oltului, fiind fost ispravnic Stolniculloan FotinO, s'au gasit jafuiri de 4.600 de lei, earl din po-runca s'au tutors toti lacuitorilor, seotandu.-se si din is-pravnicie. Tara din partea Moldovei, fiindca fugia'multi dintre()stag', cars, coborandu-se prin judetul Focsanilor, Iua' sa-tele d'a randul pre supt deal, de iesia' la Nicopoli sau laCraiova si prapadia'toate satele pre unde trecea', s'au oran-duit de catre Luming.tia Sa Chehaia-Pasa slavitul Silihtar-Aga de au mers la Focsani cu 500 ascherlii pentru paza, anu-i mai lasa sa. treaca prin sate sa fats suparari lacuito-rilor, cum si a popri pe capisizii braileni sa nu mai umbleprin sate. Carele nu- putin nizam au facut In tot cuprin-sul judetalui Focsani, Inca si de acea parte, In TinutulPutnei, data s'au facut si mare darapanare judetului cudares tainaturilor numai dintr'acel judet, de pane, came,graunte de cai, fan, salahori, randasi si care In slujblt.

Dupa Intocmirea oranduielilor de mai sus, puindu-se lacale strangerea celor trebuincioase pentru tainuri, s'aupricinuit Indestula smacinare lacuitorilor la priimirea vi-telor. Pentru ea, fiind randuiti In politia Bucurestilor In-teadins macelari de le alegea', tale mai multe be IntorceaInapoi, cu pricinuire ca, nu sunt grase, si unele sate decats zece on TO aducea' datoria for de vite si tot nu seispravia, caci li se tot intorcea Inapoi, pang, ce otcarmuirea,

127

vazInd aceastA smAcinare a lacuitorilor, a orAnduit ma-celari pre la judete, de le-au priimit prin alegere. Iva graulse priimia de brutari pre la mori, tiinduse socotealade catre oranduitul logofdt ce da tescherele de priimire,cum si porumbul se priimia de la magazie de catre orAn-duiti magazieri, iara dares era prin oameWi dumnealuiHagi-Emini-Aga. Indrstulandu-se toate tainaturile MIA Im-putinare, asemenea si Ymplinirea Vanilor urrnandu-se diva.tntocmirile de mai sus, se plAtia din Vistierie, la fiescareIncepere de Wining noun, orAnduitli Jani pentru left, cumsi curgAtoarele cfieltuiele cu necontenire pre toate zilele, si,trimitandu-se de la Silistra copie dup5, imparatescul fir-man ce venise de la Tarigrad, s'au flcut cunoscut de catreLuminAtia Sa Chehaia-Pasa pre la toate agalele si cApe-teniile ostirilol, cum ill tnscris s'au clat la Divan spre pli-Toforie, a cAruia tAlmAcire se aratI mai jos anume, adecA.:

,Tu, Silistra-Valesi, saraschierule al tuturor pArtilor Du-narii, Vizirul nostru Mehmed-Selim-Pala, tnvesniceze-tiDumnezeu strAlucirea ta. Sosind aceasta sfantA poruncla noastrA, cunoscut sa-ti fie cA, Indestulandu-ne cum el,dupa ce s'au curatit cu totul razvratitorii din Valahia siMoldavia, s'au tutors la ale sale cei mai multi din ceicinstiti si cu credinta raiale, aflIndu-se ei ceilalti Intimcugetare de intoarcere, si ca, nefiind Incl Domni la aman-danA aceste eparhii, stau In nelucrare tole ce privesc spreei: vami, ocne si celelalte huzmeturi, Inca si mosiile sislmAnAturile color ce sunt In Brasov pribegiti, neadunatesi nelucrate;- ass, dark fiindcl aceste doug eparhii suntcholer al ImpArAtiei noastre si statornica v of ntlnoastrA este aid avea lacuitorii si raiaua odihnA, ma-car ca cu putin mai nainte prin alts, InaltA poruncaam Post fAcut cunoscut el este statornica Inalta noastrAvointA a se aseza de act= inainte repausul si odihnaInteaceste doug plmAnturi si, toti IntorcAndu-se la ale sale,sa, ingrijeascl fiescare pentru meseria sa si, lucrand p&-mAntul ca si alte dati tall nu alba nicio bAnnialA ca, 11 no va

a

--128intampla ceva§i de primejdie vie ii lor, averilor lor sau pri-vileghiurilor lor, Inca sa se lucreze qi sa se otcarmuiasca binede oranduitii Caimacami pana la trimiterea Domnilor toatehuzmeturile, vamile, zeciuielile, dajdiile §i celelalte ase-menea acestora, dupa, obiceiul ce din vechime s'au pazit,propovaduindu-se toate acestea prin telali In toate partileacestor pamanturi, darn, fiindca pentru boieri nu s'au In-semnat vre un cuvant deosebit si, dupa arzurile ce s'autrimis de catre Vizirul nostru Sadih-Pa§a §i din parteaCaimacamului tli a Insuqi boierilor din Moldavia, unii dinboierii acestui memleohet, avand banuieli, nu s'au TutorsInca la pamantul lor, nu lipsim §i asta data a face cu-noscut cu trimiterea acestei sfinte porunce ca, de vrEmece §i boierii se mimes° raiale ale imparatiei noastre, n'aulost de trebuinta sa aciaogam ceva deosebit pentru dan§ii,

Deci tu, Vizirul nostru Silistra-Valesi §i serascberule alDunarii, sa faci cunoscut aceasta catre cei ce se cuvine, Qidi este nesmintita Inalta noastra porunca tli vointa a seIntoarce raialele ce ratacesc In toate partile §i In pamantstrain, §i ali lua fierare lucrul dregatoriei sale cu ob§-teasel liniqtire ce an avut qi mai nainte, fara cea maimica banuiala ca ar putea sa li se Intample vre. o strica-ciune, §i ca, pana la aratarea Domnilor, au sa se caute toatedomneqtile pricini desavarqit de catre Caimacami, precumhuzmeturile, dajdile §i celelalte dupa, obiceiu. Dupa Date-legerea gi cercarea in lucruri ce ai, vei Ingriji ca O. sa4varqe§ti Intocmai color scrise, supunandu-te scumpuluinostru man.

S'au scris aceasta catre starqitul lunii Zilhige al anului12361."

Si presto puVn au venit porunca In scris de la Maria,Sa Pap, de la Silistra ca sa se a0earna condica pre anumea se Incheia socotelile Vistieriei de toate veniturile f)i chel-tuielile ce au curs de la 1'5 Maiu leatul 1821, de cand auIntrat While, §i pana, la sfarqitul lui Ghenarie 1822, oran-duindu-se prin alegerea LuminaVei Sale Chehaia-Pa§a boieri

1 i In Aricescu, o. r., pp. 205-6.

i29

fnteadin§i ca sa teoriseasca, si sa epistatiseasca, asupraacestor socoteli p'ana se vor ispravi, Ina. dumnealui Vor-nicul Alexandra Nenciulescu si dumnealui Clucerul Filipi dumnealui Caminarul Alecu Aslanoglu i dumnealui AlecuSeianu si dumnealui chir Ianache Baltaretu, cari standfara pregetare intru lamurirea acestor socoteli d'irnpre-una si on dumnealui Stolnicul Petrache Anion, same§fiind Vistieriei, s'au intocmit si s'au prescris nu cu putinaosteneala si, asternandu-se doua ccndice, s'au trimis una,greceasca la Maria Sa Pasa de la Silistra, cu dumnealuiStolnicul Petrache, samesul Vistieriei, cum si cealalta, teori-sindu-se dupg, obiceiu de catre toti dumnealor boierii, s'aupoprit In Vistierie. Iara, In politia Bucurestilor nu putinespaime si frice an fost nenumarate randuri, pentru ca, demulte on intamplandu-se, atat Inlauntru In politie, cat sipre margine, hatale si omoruri de catre cei Indaratnici dinostasi, cum si femei so lua ziva namiaza mare dupa drum,cu zorul, neputand a-i face nimenea zapt; Inca si multidintre cei nesocotiti crestini, alergand cti desnadkjduire lalegea otomaniceasca, cum si copii nepricepuV, prin fuse-laciuni se turciau, fara ose.bire sau poprire, precum si fiuldumnealui Paharnicului Cozoni (carele mai pre urma, dupasfatuirile parintilor caindu-se, an mijlocit unii din crestinide 1-au cacerdisit, d'impreuna cu parin0i, In partite Sibiiu-lui prin taina.).

Dintr'acestea se pricinuia' man turburari si nepovestitespaime Intru inimile crestinilor, !neat toti locuitorii dinpolitie se afla' intru nedumerire si Intru cea de savarsitdesnadajduire, cautand numai sus la cer a vedea man-tuire. Pentru care, macar el Luminatia Sa Chehaia-Palafacea Indestule zabitlactiri si nizamuri in politie, dara nuInceta' adese on Indaratnicii ostasi a face, multe rautatimai vartos Tatarii si Zaporojanii, spargand biserici noap-tea, calcand case prin mahalale si pradand pe multi oa-meni, Inca si savarsind, precum si pe afara multe calcarisi jafuiri an facut, iesind la, drumuri ziva namiaza marede paza, si jafuia pre tine gasia, Meat nu mai putea

130

cinevasi O. mai las& din politie alma, temandu-se de viat,g.Pe Tanga toate acestea an covarsit Intamplarea turburgriice an facut ostasii manafi In politic Bucurestilor la 7 alelunii lui Martie, pe la trei ceasuri din zi, ea, galcevindu-se,pre la poarta din jos, unii ostasi manafi cu doi Zaporojeni,unul asupra altuia, si ciocartindu-se Intro dansii, au In-ceput manaful sa strige, si de °data, Inviersunandu-se mul-timea manafilor ce se Intamplasera prin targ, au inceputcu sgbiile si cu iataganele scoase sa taie pre cine li iesiaInainte, facanduse mare turburare prin tot targul, andiagma pre la multe pravalii si desbracand pe cine gasia,!neat s'au spaimantat tot norodul, ciocartindu-se de taiereaiataganelor presto cinsprezece oameni, crestini, Armeni siOvrei, pang ce s'a Tnstiintat Lumina Ala Sa Chehaia-Pasa, sinumai decat pre de o parte a dat de stire mai mareluimanafilor, poruncindu-i de an iesit In targ spre InfranareaInviersunarii manafilor si cuviinciosul zabitlac, iarg, prede alta, au iesit Ins* Luminatia Sa dimpreung cu colul sioameni indestui, preurnblandu-se prin targ si dand totfelul de nizam pang, ce s'au Incetat turburarea.

Dar cine poate povesti frica, groaza, pagubele si jafuirilece s'au ft-out si la acesta turburare, pentru ca fugia'oamenii si nu §tia' undo sa se ascunza sa scape, fiind ojalnicg, si nespusg ticglosie, precum si Slugerului Dimi-trache Stirbei: Intamplandu.se in& aceia furie cu caleascaprin targ, 1-au zmacit din caleascg caVvasi manafi si, dan-du-1 jos, dup.& ce I-au batut cu iataganele si 1-au ciocartit,apoi 1-au desbracat de toate hainele si 1-au lasat mai muttwort.

Dupg aceseta apropiindu-se si Manta saptamana a Pa-fimilor Domnului si Mantuitorului Nostru, au inceput no-rodul si toti crestinii cei din politie sa se turbure si sase mahneasca de multe vorbe si scorniri ce se auzia', cumea adecg pre vremea deniilor sfintelor biserici este cabastoriseascg crestinii pre la biserici, cum si pre la case,sa -i jafuiasca. S'au Ingrijit toti foarte tare, Incat nu mairamasese nadejde de mantuire, si, aqd, facandu-se sluj-

sa,

131

bale deniilor ziva dupa pranz pe la toate bisericile, staloamenii Ian ingrijire cum se insera si papa a douazi la zing, slavind pre Dumnezeu ca s'au scapat, urman-du-se aceasta toata Saptamana Patimilor, cum si in treizile ale serbatorilor Pastilor: scornindu-se a este sa Sepuie sabie pre randul In toata politia Bucurestilor, s'auspaimantat foarte groaznic tot norodul, !neat astopta fie-care sä vaza pornirea ascutitului sabiei, nemai avand altanadejde de mantuire. Dara, milostivirea marelui Dumnezeufiind cu prisosinta si covarsind once pornire, nu nu-mai niciunele dintre acestea nu s'au Intamplat, ci Incasi salbataciunea aceia a ostasilor a catandisit Intru .du-mesnicie si liniste, ne mai simtindu-se niciun fel de hafasau oxior In toata politia. Inca au luminat si pie Impa.ratul otomanicesc, de au dat strasnica porunca prin firmanImparatesc a se pazi linistea locuitorilor cu toata scum-patatea, fara a se bantui vre unul dintre 'raiale precummai jos se arata talmacirea pre anume, adeca (titulusuls'au lasat).

Sosind aceasta sfanta porunca, sa-ti fie cunoscutmacar de si avem Indestulare cum ca se face din parte-tionce ingrijire si silinta, a nu se intarnpla saracilor raialevre un ce Impotriva vointei noastre din partea Imparates-tilor ascherlii ce s'au trimis In eparhia Valahiei dupa, ne-margenita bunatate si milostivire a noastra spre izbavire-ide catre apostati, cari au prapadit obstea, si spre linistea siodihna acestor-raiale'ale noastre, dar, ca sa ti se Inmulteascasilinta si Ingrijirea a nu se face cea mai mica nedreptatela aceste raiale, nebantuindu-se mosiile boierilor de catrevre unul osteni, fiindca ti s'a trimis In trecutele zilealta, porunca, a noastra cu inteadinsi bumbasiri, la care,si de si suntem nadajduiti ca, facandu-se urmarea dupaMalta noastra vointa, va fi mai multa liniste si odihna In-tr' aceasta eparhie din ceia ce era In zilele de Domnie, dar,fiindca, presto masura sunt nedreptatile ce s'au Intamplatacestor raiale de catre apostati, si amandoua eparhiile, Va-

cA,

132

lahia si Moldavia, sunt Imp5rAtesc cheler al nostru, preade trebuintl este a se face toatl Ingrijirea si silinta spreocrotirea si. paza acestora din partea oranduiVlor de catreinaltul nostru Devlet, ca sa-si poata veni la cea d'intainstare a lor, si catre aceasta sa se mai apesteasca sedereaascherliilor nostri intr'aceste dotal eparhii spre paza lor.

Cunoscand dar& tu, si al doilea, cg, raiaua ce se aflI suptumbra Imparatestii noastre aripi de se va nedreptAti, este1mpotriva sfintei legi si ImparAtestii mole vointa, vei punsonce Ingrijire si silint ca sa, nu se Intample vre o ne-dreptate acestei raiale, si, cand vre unul din ostasi va In-drazni ca s6, supere si sa asupreascl pe vre unul din ra-iale, numai decAt unii ca acestia sä se pedepseasca cum-plit. Tot acestea s'au scris acum si celui din Moldavia Fer-haz (sic) si la muhafizul Diiului. Deci, acestea toate Mean-du-ti-se cunoscute clap& cea din sin* pricepere si minte,asa vei savarsi Intocmai tale poruncite, d'and supunere lasfAntul nostru semn. Si s'au scris aceasta porunca pe lamijlocul lunii lui Rebiul-Evel al veleatului 1237."

Si, diva cetirea acestui firman, dAndu-se de catre Lu-minAia Sa Chehaia-Beiu strasnice porunci pre la toateagalele, a-i infrana pre toti ascherliii ca sa nu cuteze a su-Ora pre cineva sau a jafui prin mahalale, s'a Incetat tul-burarea politiei, linistindu se si ascherliii 1ntre dansii dinsAlbataciunea ce avea'. Si, la Martie 23, Luminatia Sa Che-haia-Pasa chemand la conacul LuminAtiei Sale pe dumnea-lor boierii, li-au arltat poruncA Inscris de la Mehemet -Pala,Silistra-Valesi, seraschierul Dun6rii, prin care cerea pre ceimai jos ara.tati boieri, ca sa mearga, la Silisfra, fara ceamai pu0n5. 1ntarziere, fiind trebuinciosi, Ins

Dumnealui Banul Grigorie Ghica.Barbu Vgcarescu

Vornicul Nicolae GolescuSpatar Scarlat MihalescuClucer Mihail Florescu

Filip LenciuUminar Loan Cocor6scu,

n

n

133

poruncindu-li-se de catre Luminatia Sa Chefiaia-Pasa caIndata sa se gateascg, eu totii 0, place la Silistra, unclesant chemati, farg a avea veri-unul cat de puting grija sifarg a pricinui unii dintre dumnealor zabavnica pricinuire,cad chemarea aceasta nu poate fi de vre-o vatamarecuivasi, nici pentru veri-un ran simtitor, ci mai vartos spreal obstii folos, precum chiar dumnealor pot judeca, si maivartos el boierii de la Iasi au fost mers mai nainte laSilistra, sezand acolo catava vreme si facand atunci cerereca A meargg si la Tarigrad cu arzul ce facusera. Caroraneslobozindu-li-se mergerea la Tarigrad, s'au Tutors Inapoifail, a pat:i veri-unul cevasi. Acestea aratandu-li-se de catreLuminatia Sa Chehaia-Pasa, li-a zis ca sa se gateaseg, sia doua zi sa place, si, asa, mergand fieseare pre acasg, i-aucuprins nu puting grip, pentru chemarea aceasta la Si-listra, si, a doua zi umbland pre la unii si altii *Ili tot sfa-tuindu-se Intre dumnealor, feluri de pgreri cugetand, eraucuprinsi de multe banuieli, mai ales nefiind de fata do-mirire pentru pricina chemarii, pang ce au dat-o toti dum-nealor en socoteall cum ca nu poate fi spre vr'un rau,nici de vre-o vatamare, caci atunci trebuia sa se trimitaa-i ridica farg veste si on urgie. Ci negresit nrmeazg ea safie pentru vr'o Intoemire si asezare a Orli, auzindu-se maivartos cum a la Tarigrad, cum si in partile Tarii Tur-cesti, in toata, Rumelia, s'ar fi facut desavarsita liniste sicum ca- Intro Imparatul Rusiei cu prea-puternica Poarta,s'ar fi ispravit pacea ce se straggneaza de atata vreme.

De aceia, a treia zi, la 24 Marti°, au purees mai Intaiudumnealui Banul Barbu Vacarescu, fiind Vistier-Mare, des'au dus la Silistra, neajungandu-se a se da la toti de-odata cai de postg, apoi dumnealui Banul Ghica si ceilaltide mai sus aratati, mergand pang, la Calarasi in pgmantulOrli, undo Tnsotindu-se si cu dumnealui Banul Vaearescu,an trecut cu totii la Silistra. Si, Infatisandu-se la MariaSa Pasa, s'au priimit cu blandeta si cu Indestulg cinste,facandu-li teremonia envincioasg dupg obiceiu. Apoi li-auargtat grin dulci cuvinte cum ea din prea-Inalta Impa-

134

rateasca porunca ce au fost venit sunt chemati a mergela Tarigrad pentru multe pricini si trebuinte care privescspre folosul patriei, mai vartos spre a se pune tara Intrubung, fritocmire, dandu-se carar la toate trebile si ma-muracturile (?) ei, si spre intemeierea tuturor privileghiu-rilor ce din vechime prin multe hatihumaiumuri au fostlegate si Intocmite de atm prea-puternica impargtie, pre-cum -hut stiute. Si, fiindca dumnealor boierii pang, a nupleca din Bucuresti Intocmisera ponturi 1nscris de toatecele ce privesc spre folosul patriei, le-au facut cunoscutesi Mariei Sale Pasei, cetindu-le din cuvant In cuvant, pre-cum mai jos anume se arata.

(Lipsesc cele trei d'intaiu.)[4.] Domnia ca sa fie sapte ani este pianos grecesc si, cele-

lalte parti sfatuind, s'au pus in lucrare, lucru In vedere (sic),ca, de cand prea-puternicul Devlet au hotarat a fi Domniasapte ani, nu s'au mai tutors nimeni in Tarigrad, ci toti aupribegit In alte tari, ca sa-si faca scoposul lor, adeca aces-tia cari s'au Intamplat. Si, de va ramanea Domniile totala, cu adevarat ca niciunul de acum Inainte nu se vamai lntoarce, si a Domnilor fuga este cea mai vatama-toare si suparatoare Devletului, ca, fugand, pizmuiesc De-vletul, si, In tali straine aflandu-se Domnii, avand si banimulti, lac pricini si sfatuiesc, aratand drumuri vatama-toare Devletului, si celelalte Imparg.tii ii asculta. Iara,oranduindu-se Domni, ca sg, fie In Domnie pang, la moarte,si, murind Domnul, sg, aleaga pre altul care va gag Dev-letul sa oranduiasca, iara nu pre fiul sau.

5. Consulatul Rusiei, cat si cel nemtesc, sa nu aibaa trimite Greci intr'alte tari, nici secretarii for sa nu fieGreci, ci adevarati Rusi si Nemtd.

6. Poruncile sfintelor tractaturi ce vor fi asupra niza-murilor tarii O. se faca cunoscute la toti pamantenii deobste, iar nu ascuns.

7. Domnal sa-1 aleagg, In urma boierii Orli, till, atatiscaliturile lor, cat si pecetile, sa be trimita la prea-InaltulDevlet, pentru ca sa fie stint si cunoscut, si verice arzma-

135

zaruri va trimite Domnul la prea-inaltul Devlet pentruverice maslahaturi ale tarn, sa nu se priimeasca pana nuvor fi toti iscaliti, facandu-le prea-inaltul Devlet rubar (sic)atat iscaliturile, cat si pecetile, si, de va fi toate si adeva-rate, atunci prea-fnaltul Devlet sa dea stapaneasca po-runca.

8. Verice porunca va trimite Devletul la aceste &macheleruri, sa o faca Domnul cunoscuta tuturor boierilor.

9. Domnul sa nu aiba voie sa Imbrace caftan pre nici-un strain, nici sa dea privileghiu al tali', adeca scutelnicisi poslujnici.

10. Toti boierii acestor doua cheleruri sa fie slobozi,vericand vor avea sä mearga la prea-puterniculDevlet, sl,nu fie popriti de nimeni.

11. Toate capuchehaielele serhaturilor sa fie Romanipamanteni, iara nu Greci.

12. Toti caluggrii arhimandriti, vladici, egumeni grecisa fie izgoniti din tail, mergand pre la eparhiile tor.

13. Domnul sä nu aiba voie a Inalta mansupuri dinboierii tarii cari vor vrea, ci, murind cel batran, sa luatipre cei de at doilea, si nici sa dea mansupurile la cine vorvrea, ci pre rand la fiescare, ca sa se impartaseasca fiescaredin mila imparateasca, si fara rusfet, si cu sfatul tuturorboierilor.

14. Ispravnicii sa se oranduiasca boleri cu stiinta, sisä fie raspunzatori pentru judetul for.

15. Domnul sa nu aiba voie sa faca nici mazili, nicineamuri, nici postelnici, nici cumpanisti sä nu facit far' destirea- boierilor, si, cand va face ate unul, dupa slujbelece va face; si in carte O. fie toti boierii iscaliti, iara, ne-fiind toti, si numai cu pecetea, sä nu se tina in sama.

16. Domnul sa nu aiba voie sä oranduiasca la nimenivre un priveleghiu al tarii, si nici lucruri de ale tarii sanu dea de zestre.

17. Toate socotelile tarii sa fie deschise la Vistierie,si far' de stirea boierilor O. nu faca nicio cheltuiala,nici sa iea mai mutt de la Ora cleat ceia ce va trebui

136

pentru cheltuielile tgrii si pentru lefuri. Iara Domnuls& -si iea pre samg-i numai rusumaturile.

18 Toti strginii fara privileghiuri sg, se aseze cu "tam,si sa nu fie bascgluitl.

19. Negustoria pgmantenilor sg fie slobodg a treceveriuncle, platind vama dupe vechiul obiceiu.

20. Beiliccl-basa sa nu aiba voie sa aduca cu dansulmai multi oameni decat saptesprezece pazarghideni, precari sa-i oranduias2a la saptesprezece judete, si cu oamenido ai isprgvnicatului sa strangg oile ce sunt oranduite,numai cu fiat, dandu-li isprgvnicatul ciobanii cei trebuin-ciosi, cari ciobani sa ducg oile numai pang la DuiA re siO. se Intoarcg inapoi; Ins& toti ciobanii sa nu aiba acme.

21. La scolile tgrii ce se numeste domneasca, dascaliesa nu fie volnici a priimi copii mici de Greci, nici de Ar-nauti, nici de S'Z'trbi, si ea poruncg Impgrateasca,_ sa se tri-mita trei hogi procopsiti cu plata tarn, ca sa, Invete sipamantenii limba prea-puternicului Devlet.

22. Toti suditii sa, fie indatorati a fi supusi sfinte-lor tractaturi si privileghiuri ale Orli.

23. Spgtgria sä so dea la patru boieri de ai tgriispre a putea, pazi nizamul tgrii, iara nu la unul, si la Greci.

24. Caimacam la Craiova sa se trirnitg boier pg-mantean cu stiintg de ale tarii, si sa nu aiba in slujbaoameni straini, decat ai Orli.

Care aceste mai de sus ponturi gasindu-le cu cale siMaria Sa Pasa Silistra-Valesi, si luand buna dumnealorchibzuintA, ca ni'ste doritori de patrie si ravnitori bunelororanduieli, li au poruncit sa se provaliseascg dupg mer-gerea dumnealor la Tarigrad, povataindu-i In tot chipul cublandeta spre cele bune si sfatuindu-i parinteste a de/Artadintre dumnealor once chip de dihonie, ca sa nu li pri-cinuias.31 mai mult scanclelg si vatamare, pentru ca, zavis-iiiindu se intro dumnealor, nu vor putea savarsi alta bu-nItate, far numai desghinare a pururea si pizmuire rus-smintita, din care farg Indoiall se vor pricinui multe rgu-tIti; si catre dumnealor In parte vatgungri, scklere de ipor

tarii,

137

lipsis si nespusa catigorie, si catre supusii raialei smaci-nazi, neintocmiri, fieocrotiri si cu un cuvant niciun chipde repaos nu vor putea avea ticalosii locuitorii tariidin pricina desghinarii dumnealor. Caci din zavistie multeneamuri s'au cufundat, noroade s'au Imprastiat si. Impa-ratii cu totul s'au darapanat, precum din istoria veche sinoun se pilduieste, ci, unindu-se Intro dumnealor, sa fie cutot,,iiIntru o glasuire, Intr'un cuget si intr'un sfat, bine In-s4ndu se Intru toate savarsirile, spre a fi laudati In toatavremea, si de catre ImparaVe, si de catre vecinatele nea-muri, pentru temeinica insocietate si nedespartita unire,care priveste cu dinadinsul la multe bunatati si de obsteIn parte. Caci, pazindu-se Intro dumnealor unirea nesmin-tita, nu numai ca pentru obstea supusilor va fi in toata vre-mea de folos si spre datornica ocrotire, nebantuita. linistesi cuviinciosul repaos, cum si Intregimea fericirii lacuito-rilor, aparandu-se cu dorinta de orice bantuire, dar si. Inparte folosin0i va _spori Intru covarsire, binecuvantandu-se aceasta unire In toate pa'rtile, si neavand mijloc iu-bitorii de zavistii ca sa largeasca laturile lor, prin careapururea se sarguiesc a desghina unirea obstii spre a sedesfrana lupii cei nesAiosi si vulpile cele viclene la ne-infranatele porniri MA, de cuget.

Acestea si alto asemenea povatuiri au sfatuit MariaSa Pasa Silistra-Valesi pre dumnealor boierii, indem-nandu-i si de fa4a si pre taina a fi cu totii. uniti la totsfatul, Intr'un cuget sa faca, orice miscare, avanddorin0 si. dragoste catre cei mai mici si catre toti. supusii.Iara In politia Bucurestilor, cum si In Brasov, affandu-se de mergerea dumnealor boierilor la Tarigrad, In fe-liuri de chipuri judeca' oameni si scornia' si aceastamergers a dumnealor, unii zicand ca spre pierdere suntchemati, a se jertfi cu totii supt feluri de banuieli Inpricina raclicarii apostasiei, ca nicte cunoscatori Iniampla-toarei razvratiri, si ca fara Indoiala se vor jeitfi cu to0idupa mergerea dumnealor la Tarigrad.

De care aceste scorniri Indestulandu-se si familiile

ci

si

--138dumnealor din Brapv, le-au cuprins o nespusa j ale, plangandqi tanguindu-se nelneetat,Incat nu se mai putea' parigorisi,farg numai cu slujbele qi rugaciunile pre la sfintelepang an luat scrisori de la dumnealor de parigorie ; altiimacind aceasta chemare a dumnealor pentru cercetarea qi is-codirea pricinii radicarii apostasiei din judetele de peste Olt,ca sä descopere din tine s'au atatat qi In ce chip qi cum de nus'au tatampinat la vreme, cand Inca nu se adunase cu In-haitare atata norod, ca de Incepenie sa se fi poprit tur-burarea. Si altii zicea' cum ca dupg mergerea dum-nealor boierilor la Tarigrad este a se face Intoemire de opace spre otcarmuirea tarii, paza nizamurilor §i chibzui-rea trebuincio§ilor paznici pentru oblachdrea tarn, a nu sebantui repaosul lacuitorilor de cgtre facatorii de rele, cumqi Intarirea tuturor privileghiurilor ce prin hatihumaiurnuriImparate§ti an avut Cara dintru Inceput i pang acum, ase preinoi cu desavargite temeiuri, ca sa se pazeasca ne-stramutare. i cei mai multi scornia' In feliuri de chipuri, tal-macind aceasta mergere a dumnealor boierilor la Tarigrad.

Darg, Maria Sa Pap neincetand cu 0.-rinteqtile povg.tuiri catre dumnealor, Ii mangaia en pa-rigorii vrednice de Lauda, sfatuindu-i cu dinadinsuL a nuse spaimanta Intru nimica, Inca sa aibe toata Indraz--neala, §i, rin feliuri de cuvinte dulci Imbunandu-i, li-auaratat ca prea-puternica Poarta nu are vre un cuget fm-potriva, nici pentru dumnealor, nici pentru rain., parigori-sindu-i on multe cuvinte, ca sa nu aibe vre o grija, sausa li treaca prin cuget vre un fel de vatamare, Incredin-tandu-i on man si infrico§ate juramanturi ca nu vatimi vre unul din dumnealor niciun fel de supgrare. Si,Undo& aunt a merge §i din partea Moldaviei cativa boieri,can Inca nu sosisera la Silistra, i-au oranduit pre dum-nealor boierii Tarii-Romaneqti pre la conace cu indestulperiplipsis i icram.

Deci, vazand dumnealor hotararea, §i nemai ranaaindu-ivre un mijloc de aparare, au Inceput fiegcare sa scriepre la familiile dumnealor prieina raergerii din porunca

tal-

Silistra-Valesi,

pa-

bisexici,

iarasi

139

la Tarigrad si altele ce vor fi av_ut, cum si Ia Bucu-resti sa scrie pentru &ire de ale drumului, -oranduind,prin stirea Mariei Sale Pasa, vechili Ia dregatoriile dum-nealor. rasa dumnealui Banul Ghica an oranduit vechil alSpatariei pre dumnealui Vistierul Grigorie Romanit, dum-nealui Banul Vacarescu au oranduit vechil al Vistieriei predumnealui Postelnicul Costachi Negri Caimacamul, dum-nealui Clucerul Mihail Filipescu an oranduit vechil al Agieipe dumnealui Alexandra Nenciulescu, gi dumnealui Cla-cerul Filip au oranduit vechil al Vistieriei al doilea predumnealui Caminarul Alecu Aslanoglu. i, zabovindu-secu to0i la Silistra toata saptamana cea mare a Patimilor,adastand si pre dumnealor boierii moldoveni, an facutPantile acolo, la 2 ale lunii Iui April, leat 1822.

Iara, de la Moldova sosind cei de mai jos aratati boieri,insa :

Dumnealui Logofatul Ion Sturza,Aga Ion Greceanu,[Vornicul Rascanu],Vornicul Tautu,Hatmanul Cerchez,Vornicul Cuza,

a' luat Impreuna cu dumnealor si arz-magzar in scris ca-tre prea-puternica imparAie btomaniceasca din partea atot norodului tariff Moldovei, cuprinzand tale de mai josaratate, care s'au scris pre anume din cuvant in cuvant

"Catre prea-stralucitul prag al prea-puternicii ni hra-nitoarei noastre Imparatii, unde se Oa incuibat razimulmantuirii si scaparea tuturor celor ce sunt In nevoie siscarbe, nazuiesc acum cei cuprinsi de amaraciune si indureri rataciV si desnadajduiti, iar catre prea-puternicaImparatie credinciosi si supusi raiale, lacuitorii memleche-tuluiMoldaviei, Mitropolitul, episcopii, arhimandriVi egu-menii manastirilor, boierii de treapta d'intaiu, a doua si atreia, boierinasii si toate celelalte stall ale mazililor, rupta-silor, neguOtorilor si toata obstea neamului Moldaviei,

Cf. Studii $i Documente, XI, p. 187 urm.*i

a

a

si

140

parte bisericeasca i pnliticeasca, §1, cu izvor de lacrimi direinimile noastre plecandu-ne genunohile credinOi §i gm-mazul supunerii §i al ravnei suflete§tii noastre jertfiri, encele 'mai jalnice strigari, Ina, lt,,and cntre Dumnezeu manirugatoare pentru neasamanata slava §i tarie a prea-puter-nicului §i iubitorului de oameni Imparatului nostru §i aprea-Innaltului Devlet, a carui putere fie in veci nebi-ruita spre a supune pe tot vrajrna§ul qi pizma§ul, tndraz-nind noi, ticalo§ii, sa ne apropiem acest al nostru preaplecat arzmahzar, aratam el, acest pamant al Orli noas-tre Moldovei find Incredintat de la prea-puternicul Dum-nezeu ca un amanet slant la prea-puternica ci ve§nicaImparatle, Inca din vremea stramoqului Sultan Solei-man celui d'intaiu, de atunci s'au Invrednicit prin ace-zamanturi canoane sa se inulOmeasea, on a se numi§i a se zice cheler al prea-puternicii Impazatii §i me-fruzul-calem. Insa niciodinioara acasta eredincioasa raia,supusa, nu s'au aratat cu catuci de putina abater° spreInvinovatire de hainlac, sau macar cu oarecicare aplecare,cat de mica, spre ougetare de apostasie. Ci, Impotriva. dinInceputul supunerii, In cursuri de veacuri Intregi, mai lu-minat de cat soarele, Moldavia an pazit cu toata Intro.gimea neclintirea ei de la ceful credhAii cage prea-pu-ternicul Dev let cu mai multe sfinte masuri decat toatecelelalte neamuri cate au avut norocire a se afla In toata,latimea de doul pamanturi §i doul Mari, ce aunt supusela Imparateasca putere a prea-Innaltului Devlet. Dovadaluminoasa §i fara Impotrivire la aceasta este ca ticaloa-loasele raiele, locuitorii acestui pamant, au In manile fornumai plugurile de fier pentru lucrarea pamantului, spreimplinirea poruncilor §i voint,ilor Devletului, multamitorien .totii pentru nedecertatul izvor al milelor §i al harurilorce am dobandit §i Inscris de la hranitoarea noastraOxlip, a vandu-le acejea ca nicte cotnori de mult pret.

Dar cumplitele suparari ale Domnilor greci din Tari-grad, eari de la o vreme incoace an Ineeput a se oranduiIn locul pravilnicilor Domni pamanteni moldoveri ce ern

cu,

§i

Im-

141

0,sezati asupra vechilor. obiceiuri ale pamIntului ce ditiveehime are facutg hgrgzire sfantl In tara noastrg, acestiDomni strgini ce an Incaput In locul celor pamantenipentru pacatele noastre, Insisi ei an pricinuit 15i aceastgmare rang a apostasiei ce s-'a ivit, din care a curs ceade sgvftrsit stingere a memlechetului, cea iaegrgita dureresi tg,nguirea cea vesnicl, care tanguire nu este cu putintga se sterge niciodinjoara din sufletele credinciosilor raiale,ce se aflg, acum In golatate si desnIdajduire.

Acest pgmant al Moldaviei, acest cheler al pea-puter-nicii Impgratdi, aceste nevinovate si supuse raiale an rg-mas acum .ca un trup farg suflet, omorIt din pricinaacestor fgcgtori de rele Ili prIpaditori aposta0, cafi, trg-gaud asupra, lor si ngvala nebiruitelor ostiri ale prea-pu-ternicei Imparatii, spre zdrobirea lor, an ajuns Moldaviasg, fie razboiniea priveliste a izgonirii Grecilor. §i iatg, acumIn vedere este pamantul mai pustiit, °rase golite si arse,bisericile pentru Inching.ciunea noastrg prgdate si dgrg-pgnate, dobitoacele hrapite si de tot Imputinate, zahe-relele hrgpite, si noi, ticglosii pamanteni, goliti si mosiilenoastre In stare vrednicg de jale, Rind lipsite de ve-nitul lor.

Acestea sunt sfarsiturile oblIduirii FanarioVlor In Mol-dova, si iargsi mulOmitg, aducem prea-Inaltului Dumnezeucg nu ne-am amggit a ne lndupleca In cugetarea apos-tasiei, ce este prapastia pierzgrii sufietelor noastre ce ni-aurgmas. Pentru cg In multe randuri s'au silit sg ne traggsi pe noi la aunt& de Dumnezeu urata cugetare, ca sgne piarzg si pe noi, lipsindu-ne de nEpretuita comoara acredintei si a supunerii noastre cgtre dlatoarea de viaputere a prea-Inaltului Devlet.

Cu izvor de lacrathi aducem multamita Mire negraitafndelungg rgbdare a iubitorului de oameni Impgratuluinostru, aci, on scumpgtate cercetand si on Inde lung/rgbdare descoperind, an aflat strglucind neprihgnitoareacredintg, a supuselor sale raiele, si ni-au hargzit noun

142

mgfturia sfintei nevinovatiri prim sfant vrednic de Mehl-naciune firman ce s'au dat pentru aceasta.

Sa (nu) se indure de not prea-milostiva putere a prea -Inal-talui Devlet cu a ni da ascultare acum asupra celor mai sim-titoare patimi ale tarii noastre, pricinuite din partea Voe-vozilor fanarioti ci celor dinpreuna en danqii Greci, pecari not ticaloqii Ii cunocteam de Domni stapanitori pen-tru ea aveau semnele maririi qi stapanirii depline a puter-nicaiui Dev let, socotindu-i In locul color pravilnici pg.-manteni qi parinti ai Patriei. Dar cei mai multi dintredanqii, ca nicte lipitori sorbitoare de sangele celor canicte of spre jertfire negraitoare raiale, din vreme invreme an pus In lucrare cea nepovestita despuiere Qi sa--_racire a norodului, tragand In partea lor toate milele prea-pnternicei Imparatii qi privileghiurile locului, facandu-lenumai spre at lor in parte folos, al rudelor lor qi al Tani-gradenilor, neamulni lor, zdrobind rarunchii saracilor.Pentru ca, cu cat aceia se Imputina', en atata ei sporia'numand Greei lor color Impreuna cu danqii qi adaugia' chel-tuielile lor, nascocind chipuri noug, spre despuierea noastr,ca sa se indestuleze ei. Pamantenii nu avean locuri deslujbe; nici boierii de starea Intain, nici cei de-al doilea,Inca nici cei mai mici nu -qi gasiau mangaierea, nici sgx-manii ci vaduvele ajutor, pentru .ca., ci cele mai Cu folosdintre dregatoriile cele marl qi cele mai multe din is-pravnicil qi alte slujbe ale tarii Tarigradenii toate be en-prindea' spre amarata prapadenie a pamantenilor. Iar Voe-vodul fanariot hrapia farg, dreptate din veniturile lefilorqi din milele cele orandnite pentru locuitorii cei sandtrei parti de bani pentru Grecii ce Ii avea impreuna ensine, pentru fiii, fetele qi ginerii lui' qi pentru celelalte fa.,milii ale Fanariotilor din Tarigrad.

Aceqti Voevozi luau veniturile rusumaturilor, adeca a'desetinei, goqtinei ci vadraritului, d'impreuna en ale. va-milor ci ocnelor, en euvant ca acestea aunt pentru gep-hargin al Domnului, dupa urmarea color din vechime pk-manteni Domni, can aceia lua' numai veniturile vamilOr

143

§1 oenelor §1 diutr'acelea acei pgmanteni Domni Implf-tia' mile §1 ajutoare atre eel graci pAmAnteni. Iar Fa-nariotii, adaugaind plata rusumaturilor, se folosia' numai ei§1 Greeii neamului lor, §i, nelndestnl&ndu-se nici en aceasta,lua' §i bath din dajdia haraciului, on euv&nt de .cheltnielenenumlrate; ci in scurt Coate erau pentru ei ci nimiepentru plmanteni. Se negut&toria, ci en zaherelele ce secumplra' pentru miria Impkateaseg, platind slracilorlocuitori plugari une on en mutt mai putin decat pr*1ce luau ei de la prea-Inaltn1 Devlet, §i alte on nedan-da-li niciun ban, Incat, pagabindu-se tiealo§ii plugari, anajuns sl-§i paAseaseg, lucrarea pAro&ntnlui de a nu facemai mult1 zaherea, (leen trebuinO, capanului. Adec paneacea ob§teasc6, a popn§oinlui locuitorilor, care ticalo§li p5,-manteni pentrn multe trade §i osteneli o lucra' §i o SI-mlna', Domnii o negutatoria', §1 nnmai en platl de voiede WO. din tar& peste hotar pentru alicvericul de °Wide,iar %Walt chip era peste putithl sä Indazneasel Oman-teanu1 sl se Imparta§easca de rodul ostenelilor lni fart,dare. Dregatoriile plmantulni se vTndea' on ru§feturi, i lecumpg,ra' cei de neam prost ci nevrednic, Wand multesupIrari §i znlumuri saracelor raiele, ca sl poata scoatec ti bani an dat la ru§feturi §1 s se foloseasea ci ei maieu asupra. Pe slujitorii cei mAnduiti, adeel pe seimeni §1ceilalti paznici ai tariff, §1 pe aceia-i avea Greeii cei deMg& Voevod ca nn vent al lor, §i-i vindea', ramanandtam farl niciun paznic. Inca,t cn acest mijloo an pututInlesnease6, In faptS, engetasea apostasiei acecti Greci dela Fanar, hnbogAindu-se din sudorile ci ostenelile Oman-tenilor, pe cari cu sallAtIcie fi avea' ca pe nicte raiale alelox, apoi ou baaii sangelni Implrgte§tii raiale enmpgra' mo-clime plmantenilor, c1 familiile credinpiodilor Devletului Mol-doveni rImaneau stinse §i prapiidite de pe fat?a, parnantului,egutAnd sa. se strImute pe alt pamant strlin, ca sa-§ipetreac1 rImg§4a vietii lor. Pentru el nici milostivire nuramasese pentru ei, nici loc de slujbl, nici ajutor de lefe,nici dreptate la pricinile for de judeeMi. Panda, sfanta drep-

144

fate a sfintelor judecati se vindea spre a for Imbogatire,Meat t§i unele mosii, cu numire ca Bunt moqii domne4ti,unii din Domni le luau In sill csi le vindeau.

Sfintele Imparate§ti firmanuri ale prea-Inaltului Devlet cese da pentru pricine de ale tarii, §i care erau IndatoratiDomnii, dupg cuprindere a vrednicului de Inchinaciune Impo-dobitului sfnt hat, ce s'a dat la leat otomanicesc 1217, ca sgse ceteascg, tntru auzul tuturora §i sg stea pgzite la caidurileOrli, qi a cest fel de firmanuri be fgcea' nevgzute qi ne-§tiute pgmantenilor. auto: cu salbatacie asupra unora dinboierii cei d'intgiu, cari numai prin cuvant osandia' ne-dreptatile ce se Wean la judecati sau asupririle dajdiilor,fii Intim toate era silit Sfatul boierilor sl iscgleasca fargvoie anaforalele, cg, adecg, ggsesc cu cale nelegiuitele In-Insgrcinari ale Domnilor, silind induplecare a for prin mij-locul tragerii celor nevrednici Inaintea lor, pe can Iicinstia' cu stgrile dreggtoriilor ce prin a§ezImanturileOrli erau pgzite numai pentru cei de bun neam ci pentrucei ce In slujbe de ale tarii se aratau cu vrednicie. Po-pr4i ki osand4i erau aceia can cugeta' sg, se Indrazneascg,a alerga la limanul prea-Inaltului Devlet prin prea-plecatarzmahzar; mare ticgloqie era pentru aceia can ar fi In-draznit sa tacg o-nevinovatg Intrebare pentru ce se urnieazglucruri Impotrivitoare la hotargaile prea- inaltelor hati§e-rifuri, pentru ca, unii ca aceia se gonia' pang la impute.

*i cat° altele mai, sunt, care le trecem cu tacereapentru Indrazneata prelungire a cuvantului, ci care Xe-ammai aratat prin plecatul nostru mahzar, atunci and an pri-begit eel din urmg, tiran Mihail Sutul: dgjdii Intregi pentrufan gi orz al vrajma§ului Voevod, dajdii Insu§i pentru meu-zilhanele, peste cea adevarata trebuinta a menzilhanelelor,dajdii pentru rachiul ce facea locuito'rii din Ins* alfor pgpugoiu ce-1 Amnia., ci slobodg intrare a rachiuluistrain In Cara, spre a noastra pagubg ci al for folos. Zidtare era spre a putea trece ca sg alerggm noi, pgmantenfi, lamila prea-Inaltilor no§tri stgpanitori, fiind qi Domnii Greci,ci ispravnicii Greci, ci zabitii Greci, tili capichehaielele In

145

arigrad tot Greci, toti Intr'o cugetare sa obladniasea prevrajmaq, iar nu pre credincioasele raiale ale prea-InaltuluiDevlet.

Pentru aceia, cu -izvor de lacrime qi en frici find en-prinqi, en mare jale ne rugarn bunatAtii cei asAmanatelui Dumnezeu i iubirii de oameni a prea-pnterniculninostru Imparat, O. nu ne os&ndim noi, tiealoqii, pentruIndraznize, qi al se milostiveasea qi sa, ne miluiase& cupre!noirea vietii noastre cei vrednite de jale, harazindu-nien milostivire aceastg, de mai jos prea-plecata ruglciune:adea, al fim slobozi de acum Inainte In veci de Domniaqi obladuirea greceasca, qi sä se milostiveasca prea- puter-nicula nostru implrat prin. hotarAre de sfAnt qi Impodobital sau hatiqerif, dupi, cea din vechime sfAnt6, aqezare,ca s6.-qi alba tare noastra obladuire de pamanteni, p5.-zind numirea de Domnie qi privileghiurile cele vechi cestint harazite t5,rii Om& acum, qi prin trimeterea de capu-chehaiele pamAnteni In Tarigrad sä trimetem leginitelecizighen, idighen qi recheabeghen la prea-strAlucitul pragal prea- puternicei r.mparAii, Implinind cu datornica ravnAa supunerii qi a credintei sfintele slujbe dupa pnterea qistarea arii, urmatoarea milelor, harurilor qi privileghart-lor ce ni s'au dat de la nedeqertatul izvor qi stint en-prinse In ImpArateqtile hatiqerifuri ce stint date la Ieatu-rile otomanicecti 1180,1198,1206 qi 1217, qi, fiinda stareaputerii Orli qi rAsuflarea mijloacelor qi nadejdilorei s'au deqertat, Iropt4inandu-se vitele, zaherelele, qi entin cuvant toate, neavand zaherele gata pentru hrana,lipsind cu totul samanaturile i araturile pe al doileaan, Qi dobitoacele pentru lucrarea pamantului, qi oa-menil lueratori qi bani pentru eumpiratoarea de sa-man0 din alto parti, Ingrozindu-ne qi toametea de obqte,

pe langl acestea, fiindca pam&ntul tarii din IntregimeaJul cea d'intaiu miccorat, i flintfacestea veniturilelui .s'au ImpuVnat, Meat qi veniturile ce an mai ramadin vreme de bielqug nu erau destoinice sa Indestulezepe Domnii greci, on cat mai vortos acum, la aceasta peire

vieVi

si,s'a si

146

si saracie, negresit ca nu vor fi destnle nici la eel maidrept si cu bane masuri pamantean ce se va Insgrcina cuDomnia, spre a-si putea economisi cheltuielile sale si aleoamenilor ecpaiului sAu, pentru ca nedreptatile este demare trebuinta si lipseascl cu total, precum si ne-legiuitele venituri ale dregatorilor asemene au si;, lipseascasi acelea toate, Ca sa siaiti ticaloasele raiale rodul mi-lostivirii at prea-inaltului Devlet , de aceia nici cugetam,nici facem rugaciune acum Itntgiu de a se orandui nici pa-mantean Domn, ca sä nu se insarcineze Cara cn osebiteleoheltuieli pe chipul Domnului, pang nu va veni In starevrednica. Iar prea-plecata noastrg rugaciune este ca Eane miluim cu a ne hargzi In veci si a ni se intari obla-duirea Orli de pamanteni alesi din neamul Moldovei:sg se aseze un Sfat de un numar de b ()Jeri, si din aceiaunul si fie bas-boier prin alegere de cei mai alesi. kiacest Sfat at boierilor, dimpreung cu bas-boiernl, avandputerea savarsitoare a Domnului, va orandui Divanuri, is-pravnicii, judecatorii si dregatoiii. §i, and Cara va veni fastare bung (pentru cg de a ajunge la chipul d'intgiu estetrebuinta de multi ani, dna vrednica de jale stare in carese afla acum), atunci, pentru ca sg nu lipseascl lauda sisohretul Domniei tariff, chibzuind noi, ticalosii, WI impo-varare si cu supunere 1, si farg lacramile obstii, o putanasum& de bath pentru a se putea Linea cu cumpanire o poh-valg a Domniei, vom alerga cu rugaciune catre prea-inal-tul Devlet, aratand pe acel pamantean ales de Domn sisnpus la pravilele pamantului Ili la cele mai strimte sineclintite obiceiuri, ea sa se faca prin Incontenirea !nal"-cingrilor si spre fericirea malt patimasului acestui norod.

Aceasta obladuire pgmanteneasca pentru strajuirea tariffva avea pe cei din vechime asezati si legiuiti paznicipamanteni, pe aceia adectt cari si pana acum fi avea ose-biti pentru aceastg treaba si nedajnici, numindu-se sei-theni si slujitori, pe cari Green Ii vindea' impreurg cu ca-

I In Studit f i _Documente, XI, p. 211 *1 nsupArare".

147

vetenille, un ghelir al for de mogtenire, paznici nuera'. Iar acum, izgonindu-se toti Arnautii, !neat sä nu semai afle, aceqti pamamteni paznici O. se Imbrace §i IA segateasca spre slujbe Inlanntru, In coprinsul trii, Cu unnumar Indestulat la aceastg. treabl, i 0, se supuie, sprea strajui cu mare mare aminte oragele gi targnrile, cani§te credincioqi plmanteni qi vechi slujitori ai ogeacu-rilor. Dajdiile sit se iea numai tale drepte, iar veni:tulle dregatoriilor sl lipseascl, qi toate tale necanonisitesä se §teargA. Ins acum, intfaceast64 ticAloasA stare,si toate eels canonisite 0, se mai uriureze. Sfintele porunciale prea-Ingltatului Devlet sl se dea catre alegii pAman-tent ce Inchipuiesc Domnia, choler ImpAratesc, §i ptim&n-tenii capuchehaiele In Tarigrad dobandeasca ajutorulce1 dltator de viata, Invrednicindu-se poruncilor prea-Inb.lta-Olor no§tri stap&ni. Mare slavA va fi- fir prea- fnaltuluiDev let sloboda neguOtorie a pamftntului nostru §i apararea,chelernlui Imparltesc de catre supararea serhatlifior.

Acestea en cutremur ci en izvor de lacrami ne rugam,la.picioarele stap&nilor no§trI, pentru-efi-nu ni -au mai

aims putere 0, mai odihnim aducatoarea de striciciuneobladuire ce am avut. Iar, de an suparat vre °data preprea-Inaltul Devlet stramocii noctri Domni (care aceasta nieste negtiuta, qtlind numai a noastra vegnicl jertfire acredintei ki a supunerii), dar, §i a§a fiind, ioi, ticaloqii, In-destul ne-am °Audit gi cumplit ne-am pedepsit, noi, cei cene tragem dintfaceia, mai mult de un veac fiind Suptjugul tiraniei Grecilor tarigradeni. Si, de vreme ce Greciian calcat datoriile ore dintei, cu cuviintl este sa, dobandimnoi acum fiinta noastrl cea d'intaiu, far& a se lipsi deiaimic din tale ce au avut, pentru c din vechime Domnia16,rii era hlrazita la noi, p5.mantenii.

Vrednici de jale eram noi, ticalosii, rlacindu.ne pe lamargenile tarii. Multumire aducem marelui Dumnezeu cg,.acum, prin purtatoarele de biruint6, ()Ohl Implategti, s'aucuratit apostatii din tart.

Acest prea-plecat al nostru mahzar 1-am proslorisit prea-

Qi

s&

-cazand

ca

148

Inaltatului Vail al Silistrei, prea-laudatului serascherdreptului Vizir, ca sa-1 !whine la picioarele Imparategtit.Pnteri, i Dumnezeul eel fara inceput marelerdome al Incepatorillor qi al stapanirilor, cal ce da luminala soars, va grai tale bune la inima prea- puterniculuiiubitarului -de oameni Imparatalui nostru, ca sä strigamen totii In veci : mareasel-se preste toata asamanarealauda i puterea prea-Inaltului Devlet, amin.

Anul 18221."

Care acest arzmahzar cetindu -se §1 la Maria Sa Mehmet-Pala Silistra-Valesi, 1-au beendisit foarte, poruncind casa-1 asiba Impreuna en dumnealor a-I face cunoscut la-Tarigrad. a§a, a doua zi, Luni dupa Paqt1, la 3 ale laApril, gatinda-se cu totii, fiindca s'au trimes din -tail onporunca Mariei Sale Silistra-Valesi patru care mocane§ti

tisebit cai slobozi cu hamuri pentru caleqtile i caru--Uile dumnealor, cu plata de la Vistierie, cum §1, de chel-tniala drumului, zece mu Ii s'au dat din Vistieriaan pleca,t pre la 8 ceasuri din Silistra, oxanduindu-se de-catre Maria Sa Pap §i mehmendar cinstitul Mehtupcl-Ahmet- Efendi, ca sa mearga cu dumnealor pang In Taxigrad. Caruia prin grain i s'au poruncit, ca numai §ase cea-suri pre zi sä iea drum, spre a ramanea vreme ca ea §1odihneasca boierii la drum, cum qi la fiecare conac sa li~faca toata gatirea cea trebuincioasa, Ingrijind sa li liemergerea on toata odihna §1 mulOmita, Li s'au dattrei cava§i ai Mariei Sale, oameni de credinta, ca sa netde paza Mug& dumnealor boierii pang, In Tarigrad, uncleau scris Maria Sa Pap catre capuchehaiele qi 210, MU-pentru mergerea dumnealor boierilor, cat gi pentru a liavea Ingrijirea dumnealor qi a oamenilor, cum gi a caller-Eli a carelor ci a carau§ilor, ca sa stea acolo pang vorispravi dumnealor boierii trebuinta chemarii spre a li fide Intoarcere, ca sa nu cerce discolii.

Matte alte parigorii li-au facut Maria Sa Silistra Vale&

Studii 1i documente, XI, pp. 205-219.

si?

si vesnic,

$i,

si

Orli,

si

ci

qi

- 149 -

la plecarea dumnealor, aratanda-se Yu& adevar desavargitparinte al prii-Romane4ti, care din pronia dumnezeiasca,s'au ()moth en buna otcarmuire a acestui mare §i iubitor deoameni Ina ltat Vizir. Dar dupa purcederea dumnealor multescorniri an talmicit oamenii in feluri de chipuri, mai vartoscei dubitori, de scandela, pentru aceasta chemare a dum-nealor, zicand cei mai multi cum 0, urmeaza a li fi spre va-tamare, fara a mai judeca cal de ar fi fost pentru veri-unram, trebuia sa-i ridice din Bucuresti cn urgie qi CD, inteadinsoapugibaqa, iar nu prin porunca Ymparateasca sa-i chemela Tarigrad.

Cu toate acestea, dupa ce au pie cat, zabovindu-se cateva zile, nu s'au luat nicio stirs de mergerea Domnuluii ajungerea dumnealbr la Tarigrad, fara numai, prin ros-

tul tatarilor ce veniau din partea locului Cu osebite trebi,se vestia cum ca. la 16 ale lunii lui Aprilie ar fi ajunsdumnealor la Tarigrad, uncle li s'ar fi oranduit conac tu-taror la un lo; adeca la Scutari, la seraiultnaltatului Chior-Vizir, facandu-li-se Oat& cuviincioasa Ingrijire, atat dum-nealor, cat i la toti oamenii, oranduindu-li-se bostangii, aavea la conac de paza, cum Ili de husmet : acestea !maprin auziri.

Intr'acele zile s'au Intamplat §i omorarea raposatuluiCamiliarul Stefan Bujoreanu, care, pre la 15 ale lunii luiliartie, Mud trei neferi din Bucuresti cu plata, s'audus la moqia sa Copacenii, din sud Ilfov, ca sa-§i stranga-veniturile mo iei, Si, zabovind acolo /Ana dupa Paste, s'aupomenit In serbatorile Paqtelni cu zece in§i InarmAi ye-mind noaptea §i calcandu-1 fara veste. Cari mai 1ntaiu anlegat slugile dupa afar a qi, Yntrand In cast, an legat gi pre.neferii ce Yi avea Imprenna, apoi, caznindu-1 si arzandu-1presto dour ceasuri, i-au luat ce-an ga.sit langa dansul §11-au §i omorat. Pre care a doua zi 1-au adus in Bucuresti,de 1 -au Ingropat la biserica Sfantului Nicolae din Prund.

Iar, In Bacuregti fiind o§tirile adunate, s'au Intamplatdui)/ purcederea dumnealor boierilor lipsa mare, atat defan, cat si de porumb, la magazie pentrutain, qi, trimitan-

150

du-se in toate partile bumbasiri, abia s'au intampinat trebn--in#1e, inrudisind(sc) a veni dupa afaral pentru ca la atataneajungere ajunsese, bleat si de la poste s'an lust o sums.de chile porumb, de s'au dat tain In don& zile la ostire...

Inteacestea s'a anz,it cum a ar fi venit la Silistra pa-n:Inca, pentru ridicarea ostasilor manafi, si, chemandn-seadolo Luminatia Sa Chehaia-Hagi-Emini-Aga, impartitorultainurilor, dun& doul zile s'au intors la Bucnresti dam-nealni Hagi-Emini-Aga, ci, fara a zabovi mai malt, anpurees cu posta la Iasi, vorba iesind cum ci smut a se-ridica si de acolo ostasii manafi si ieniceri. An venit presto.pain de la Silistra si Luminatia Sa Chehaia Pala, careleIndata an dat porunca a se ridica manafii, randuindu-se-si gatirea conacelor pre drum, si bine intocmind a li fiplecarea in cete-cete, ca si la drum sä nu cerce lipsg, qila Dunare sa nu li se racy zabavnica sedere pana vortrece. §i ma, de la 22 ale lunii lui Aprilie incepandu-se ridi-carea manafilor, pre fiecare zi se ridica' cate trei 0patru bairace, fiind In fiecare bairac cate 110 sau 112 oa-meni, pans la zi 1-iu de Main, cand s'au ridicat si dumnealuicinstit harcalaiul, mai marele tor, en toti cei ce mai r.-masesera, de au plecat din Bucuresti, mai _usurandu-s&politia cu desertarea lor, Ili mai micsorandu-se darea-tainu-rilor, ce se urma pre toata ziva necurmat.

Dupa plecarea manafilor an venit vestire de la Focsanicum ca si de la Iasi s'au pomit la 27 ale lui Aprilie, dincei ce aunt a se ridica de acolo. Mora li s'au Intoemitconace de poposit in partile Tarii-Romane§ti, MO, la Foc-sani, In Ramnic din sud Slam-Ramnic, Gavanestii si Ma-coveii din sud Buzau, Cioara In Slobozia si Mara sii din.sad lalomita, si de acolo indata la Silistra.

Cine poate povesti bucuria ce s'a pricinuit- la ridiearearmanafilor la toi crestinii de obste, Incepand nnii dintre,locnitorii politiei Bucurestilor a-si drege casele ce era-adarapanate din pricina conacelor, a4ii a idgriji pentru.scoaterea familiilor din Brasov si altii Intro nadejde a-

151

flandu-se pentrn cea de obste liniste si odihna Inteaceasig.vreme s'au poruncit, prin dumnealui Caimacamul, vechi-lului Mitropolii de an dat socoteall anume In scrisde toate veniturile Sfintei Mitropolii, cum si de cheltniele,dupa cererea color mai mari. Iar, cererile de bani si ne-curmatele trebuinte, spre plata lefilor ascherliilor din Bu-curesti si altora trebuincioase, ajungand la eel desAvarsitpont, mgcar ea dumnealui Banul Vacarescu, cand se aflala Silistra, d'impreuna en ceilalti boieri, asupra pleeariidumnealor, Intocmisera o oarecare,ajutorinta presto legiui-tele dgjdii spre plata tainului carnii, fiindca de la zi 1-iu deAprilie an Incetat luarea vitelor eu oranduiala dupa lalocuitori pentru darea tainurilor, si s'au Insarcinat SerdarulTordachi Anagnosti prin contract, iar mai apoi CAminarulAlecu Aslanoglu, ca sa dea trebuincioasa came de tain laWire, si sa, Ii se plateasca, cu bani din Vistierie, ocaua preparale 14 cea de oaie, si 12 parale cea de vacs, si pentruplata painii i a porumbului de ghemuri (sic), ca sa se Impli-neasca de la toate sterile de mai jos banii ce se aratg, Insg.

Lei. par.3 ludele birnic3 sinet de neam2 mazalul2 scutelnicul2 breslasul1 ruptasul1, 2 poslujnicul,

si sa se stranga la Vistieria tariff, a se cia spre Inta,mpi-narea trebuinkelor ce se arata, dar, ne mai ajungandu-senecontenitele cereri, si mai varies vgzandu-se si discoliaimplinirilor dupa la locuitori, lipsindu-li s'aufacut chibzuire ca sa se schimbe ispravniciile judetelor,si, oricare se va orandui, sg, se Indatoreze a numara la Vis-tierie cats 20 de pungi de bani prodosie pentru judet; careaceasta s'au si pus In lucrare. Venit-au de la Tarigrad sioranduit gelep-basa, pentru strangerea oilor de trebuln %Amumbaielei Tarigiadului, anume Cractun Penciu, de fel de

Sfintei

alisveriul,

152

la Caracal, en firman Imp gates°, ca sg strangg. din Tara-Rorogneascg cu riza-pazar si en bani gata, iar nu on fiatqi en oranduialg, de cisig, precum se obisnuia mai Inainte,de se pricinuia' locuitorilor atktea supgrgri si ,pagube,

oile In silk, farg niciun pret, ci, cum zic, cubung tocmeall si en bani pesin. Care le infAisandu-se ladumnealni Caimacamul, i s'au fleut porunce de la Vistieriea fi slobod sg cumpere of din 12 jadete, cu toemeall dupgis lacuitori, precum si din celelalte cinci judete at presteOlt i s'au dat poruneg de catre dumnealui CaimacamulCraiovei ca 0, fie slobod a cumpgra si din partile colorcinci judete, farg niciun fel de poprire.

La 8 ale lunii Main an venit In Bucuresti si scrisori dela dumnealor boierii din Tari gr a d, serise de la 21 si 22 alelunii lui Aprilie si cuprinzgtoare a cu ajutorul lui Dum-nezen ar if ajuns en totii la Tarigrad en bun selamet la16 ale lui Aprilie (precum si prin auzire se vestise), sicum ca petrec acolo Intro bung liniste si nebantuire, ng-dg,jduind el preste putine zile se vor Intoarce la iubitapatrie a dumnealor cu multe si ImbungtAite bucurii.

Acestea an venit prin osebite scrisori si catre familiiledumnealor din Brasov, scriind fiescare cg preste putin sentnadajduiti el se vor Intoarce la patrie. Care toate a cestescrisori an venit despecetluite prin Maria Sa Silistra-Valesi,ca sg, nu pricinniascg vre-o bgnuialg.

la 9 ale lui Main an venit stire In Bucuresti cum cg dela FraAa vine cont frantuzesc In politia Bucurestilor. Pent] ucare Indata s'au orgnduit de catre otearmuire si Inteadinsmehmendar a merge la Caineni, sod Arges, ca sg-1measeg, precum este obiceiul din vechime. Carele la 14 Mainan si Intrat In politia Bnctirestilouricinuindu-se oarsscal esaran de ngdejdea linistirii In toatg politia. Cad, vazIndn-seadnnare de consulaturi, se ngdgjduia mai apoi si cea de obste

Iar, In ziva serbg,torii tnaltarii Domnului nostru IisusHristos, s'a Intimplat mare iangan In politia Bucurestilor,langa mangstirea Siantului Sava, la casele rgposatului Clu-cerulni §teignicg, undo ere, conac de ascherlii, aprinzan-

lakndu-li-se

Si

pH-

liniste.

153

du-se din cos, si, bat And vAntul de spre Apus, nu. numaiaceste -case an ars pan& In plmant, ramAnand =mai zi-durile, ci i toate Imprejmuirile ei; IncA s'au ittaroplat dinsAritura seft-nteielor de la iangAn de s'au aprins si turlele

SfAutulai Savei, cum si alto binale de prin prejur;dar, fiind oameni indestui pe de-asupra de pa2A, si Intam,plAndu-se sa fie ziva, iar nu. noaptea, an stins si an po-

stricAnd unde lua foc, cu topoarele.La acest mare iangan malt ajutor sl silintS an flout

spre Incetare si ascherliii ce se adunaser5. Pentrn ca dinporunca MAriei Sale Chshaia-Pasa, ce era fata, venit laiangAn, an navalit eu totii de- au stAramat imprejurul ian-ganului binalele si Ingradisurile, aruncand si ape In toatepArVle, caci Intr'alt chip, dupl vAntul ce era, putea sa selateascA focul si pAnA In tam. Precom asemenea si la altornai mici ianganuri, ce s'an mai Intamplat In politie,suet MAria Sa Pasa mergea de sedea fata, dand cuviin-closul nizam pAns se potolia ianganul. Unde sr iulumbeleSpatariei si ale Agiei, dimpreuna cu ceata tulumbagillor,Moo,' Indestul ajutor, Wand multA silintl spre stingereasi Ineetarea iangannlui.

La 28 ale lunii lui Maiu an venit de la Tarigrad al doilearand de scrisori de la dumnealor boierii, scrise de la Main14, si caprinzand cum cA. petrecerea dumnealor este Intruliniste si al nu aibtl, nimeni nicio grija pentru dumnealor,

flra prelungire nAdajduiesc a se lntoarce bneurosi inpatria dumnealor cu vestiri de immune, scriind unii dindumnealor si pre la oamenii 'easel ca sa se IngrijeascA.pentru ale mosiilor pAnA vor veni, spre a nu se intamplavre un ,cusur. Dupe acestea vestindu-se si pre la Brasov,atat prin scrisori., cat si din rosturile celor ce mergeannecontenit si venian, linistirea petrecerii si semnelebacurie spre Incetarea tuturor dosAdirilor si bunele na-dejdi ce hrAniau cei din politia Bucurestjlor, si mai alesTAzand pre cei din parVle judetelor de presto Olt cA. s'auIntors fiescare la ale sale, an ineeput multi dintre cei4e-a treia maul sla las& en familiile In tarn, altii iesiat

bisericii

tolit,

in-

ca

de

154

salt, ca sa-si elpatniasca pentru cele trebnincioase alewscoaterii familiilor. §i on un cuvant toti se Indemna' In-tru cugetarea iesirii din Brasov.

Iar, din paltile Moldaviei lesind 26 talhari Arnanti, In-tr'acea vreme s'au scobord pre potecile muntilor de anIntrat in plmantul prii-Romanesti, si, randnindu-se poteradupa, dansii, doi carcserdari 'zabitii judetelor si polcov-nbii si capitanii,an lovit In doug locuri en dansii. Daracei talhari, anucand meterez locuri tari de piatra si de-sicuri de munO, nn se putea' apropia poterele de dansii,si, izgonindad din loc In loc, s'au, Impleticit pre clile ne-umblate ale muntilorf pang, an Intrat In muntii plaiuluide spre Buzau, sud Saac. Unde navalind poterile asupra lor,s'au stricat trei Turd dintr'ai zabitiIor, cum si un poteras,.si, nemai zabovindu-se acolo, zic el ar fi desgropat nisteargintarii si alte lucruri, ce ar fi avut ingropate, si au fugit,tragandu-se prin locuri ferite iarasi In parVle Moldaviei.Dintre cari bolnavindu-se unul, a fost ramas prins de fri-guri la un preot de supt dealul Focsanilor culcat, si, prin-zand de veste poterile ce nmblau dupa dansii, au navalitasuprl-i de 1-au. calcat Tara, veste, si 1-au prins. Pre care,trimerandu-1 la Bacuresti catre Luminatia Sa Ahmet-Pala,nurnai decat cercetandu-1 cu scum patate, an poruncit de1-au taiat in targ la poarta hanului Sfantutui Gheorghe Neu,

Intlacestea an venit vestire in Bucuresti cum ek Es-celentia Sa Gheneral Costache Ghica, ce se afia In Brasovcu toatl familia, sia, dat obstescul sfarsit, gi on mare pa-

i s'a flout cinstea pogribaniei acolo; Tar trupul i s'apadus de s'au ingropat la mosia Escelentiei Sale, Baicoiul,din sud Prahova. Pentru care spre pomenire si cinsteaneamulni Escelentiei Sale se insemneaza mai jos si cuva,ntulce i s'a facet asupra Ingroparii,_adeca

David, Paa'mnl 13, stih 25 si 26. Nu mortii to vor laudapre tine, Doamne, ci noi, cei_ vii, bine to vom cuvanta deacum si Ora in veac.

Multe cu adevarat si fara de numar sent pricinile cenecontenit se dau omului, atat Intru Intrarile lui In aceastk

:

rail

155

vista, cat §1 Intru iekdrile ei dinteinsa, spre lauda ci bine-euvantarea lui Dumnezeu ajunge numai sä fie omul tot-deanna viu, care nu este preste putinta ermtinulni celni cenni mints numele. i, aceasta Yntelegand proorocul gi Im-paratul, an zis, qi Inca qi acum prin noi zice, sau, mai bine 0.zice, noi printrInsul zicem : Nu moitii to vor lauda pre,tine, Doamne, ci, noi, cei vii, bine to vom euvanta de arumgi pans 'n veac". Ca cum ar zice ca numai cunoseatorikde Dumnezeu cei de acum, adeca Inca dinteateasta vista,vremelnicg se Indeletnicese In fapte bune spre laudaDumnezen, numai acectia sunt vii, numai acectia sunt ne-muritori, numai acectia sunt veenici qi, ca niqte veenici,vor vequic1 §i lauda lui Dumnezeu. Toti oamenii sunt mu-ritori en tinpul, toti oamenii sunt nemuritori en sufletnItoti sunt hotarati sa moara. Lna-voiu duhul lor, se vorsfarqi, qi in tarana sa, se vor Intoarce." Toti vor Invia laziva de apoi. Trimite-vei Duhul Mat, Qi se vor zidi, qi veir!poi fata pgmantului.

Apoi, data toti suntem oranduiti spre viata, daeg, totisuntem hotarati spre moarte, data toti iargqi vcm Invia,pentru ce numai unii vii qi ve§nici binecugantatori Jul Dum-nezeu, iara altii morti §i nepriimiti In adunarea viilor §i

bineenvantatori ai lui Dumnezeu ? Au nu §i ace§tiaan fost oarecand vii ? Au nu acectia oarecand an umblatpre picioare ? Au nu ci acectia au vazut lumina soarelui ?Au nu §i acectia an grait? Au nu §i acestin, an avut simtdriToate acestea le-au avut de o potriva cu cei vii, dar, pen-trn ea nu le-au Intrebnintat, nici spre lauda lui Dumnezep,_nici spre folosul aproapelui, ci numai spre vatamarea fra-telni (voi_toti sunteti, zis-au Hristos urmgtorilor sai) gi nn-mai spre c4tigarea mincinoaselor placeri ale Tor, se so-cotes° morti, gi morti vor fi In vec1. Ca multi umbla pre-pigioare, dar, pentru ea nu umbla In legea Domnului, acectiasunt vor fi morti; multi graiese, dar, pentru ca nimic altnu cavAnteaza farg, numai devrtaciuni i defaimari lm-potriva aproapelui, i pentru ca s'au muiat cuvintele formai vartos decat untul-de-lemn, iar acelea Bunt sagetattni,

si

yes-nicilor

si

?

si

The

156

acestia sant si vor fi fn veci morti. Multi vad lamina zilei,dar, pentru Incheltuiesc toate zilele fn privirea paiuluidin ochiul aproapelui, iar barna din ochiul for nu o vad,sant si vor B. In veci morti. Multi lucreaza cu manile, dar,pentru el nu si le Intind spre ajutorul slracului, ci lemaeltesc numai spre a- Intinde si a impleti pie-dece altuia ca sa-1 surpe jos, giant si vor fi In veci morti.Multi Itsi au. simtirile, dar, pentru el nu simt laturile Incare aunt !mplete3iti, nici se grabesc deslege legl-turile In care se Impiedecii, ci se nevoiesc a pune piedecaaltora, aunt nesimtitori si In veci vor fi morti. §i pentruaceia zice David : nu mortis to vor lauds, pre tine, Doamne.

Dar au nu si aceia vor Invia ? Vor Invia en adevar, !nalnu spre viata de veci, precum dreptii, el dreptii In vecivor fi vii, ci spre munca de veci. §i vremea care o petreceomul In munci, nu se socoteste de viat5, ci moarte, cu atatmai amar deelt moartea, en cat ar fi si bucuros osandital saanoara, de ar putea, decat el petreact. In muncile acelea, carevor fi farl sfarsit, precum si cei ce le vor cerca, nici altsmoarte nu vor mai avea, ca printr'lnsa al scape de ele,iici sal tnviere Tior astepta, fart numai Invierea osan-dirii, si, In veci despartiti de vesnicii vii, vor fi morti. Darbarbatul drept care n'a urablat In sfatal necredinciosilor,si In calea pacatosilor, de si au trecut, dar n'au statut, nuasa, ci In legea Domnulni yolk lui si, In legea lui cugetandziva si noaptea, va fi ca pomul cel sadit lfing5 izvoareleapelor, si rodn1 sou va da In vremea sa si frunza lui nuva °Idea, ci toate, °nate va face, vor spori. Acela, avand_faclia picioarelor legea lui Dumnezen, nu se potieneste In-calea cea intunecoasa a acestei vieti, acela, petrecandu-siviata in paza dumnezeiectilor porunci, se bucur de ele,ca cel ce afiA dobanzi multe. Acela, urand nedreptatea siiegea Domnului iubind, care este dreptatea, IntrInsa pe-trece ; acela, and va cadea, nu se va zdrobi, Domnulsprijineste mans. lui ; acela, ctnd va muri, nu va muri,nici la judecata nu va merge, ci va trece din moarte lawiata Ca adevar zid voua (zis-an gura cea nemincinoasl):

latori

ca

157

cel ce asculta cuvantul mien si crede Celuia ce m'a tri-'mis pre mine, are viata vecilor si le judecata nu va,merge, ci an trecnt din moarte la viata.

Dinteaceasta moarte a vietii cekti vremelnice la aceavial nemnritoare s'au mutat arum Eli adormitul robul luiDumnezeu, ce ni sta Inainte_ astazi,

ti.li pe rapausatul Vitra fericire gheneral ConstantinGhica, stiti at cni flu este si al cui nepot si stranepot.De prisos este a va_ imvesti stralucitele fapte §i cre§ti-negtile nrmari ale ImbnnatAitulni san parinte, ale fericiti-lor Domni, mosi si stramosi ai ski, §i ale sale. Sfarsitulcuvantului nu prive§te numai spre landa mortului, ci mai,vartos spre folosul celor vii, ca, din povestirea unora din,faptele sale cele bune folosindu-ne, sa dam intain lauda,lui Dumnezeu, apoi adormitnlui cinstea cea cnviincioasa§i sarutarea cea mai de pre urma, si, Insotindn-1 cu ruga-cinni catre Dumnezen, sa-1 pomenim cat vom fi Inteaceastaviata vremelnica. Caci on adevArat vrednic de pomeniteste- pentru faptele sale cele bune, cu care si-a adeveritblagorodnia, 'pentru nemitarnicia ce an aratat In toatedregItoriile In care au stralucit- in patria sa §i a noastra,pentru ajutorin04 ce an Mout- multora din patrioti si In-Vane vremi, dar i acum, Inteaceasta jalnica Instrainaredin pamantul lui. Dar mai vrednic Ili de pomenit si de land aeste pentru iubirea de dreptate si de patrie, de a cariidragoste fiind patruns, Intain pentru a ei mIntuire Ingrijia,apoi pentru a sa. Drept aceia se si ruga lui Dumnezeusa-1 Invredniceasca a-si vedea patria intaiu mantuita de pri-mejdiile In care se afla si apoi sa mearga sa si dea sfargitul,lntr'insa.

Cunoscuta va este. Inca §i buna credinta a luminateifamilii a Ghiculestilor, In care s'an nascut si an crescutsi s'an savarsit si acest rapansat. 0 fapta buna tainnitaa sa nu este bine a ramanea ascunsa. Ba Inca si demare trebuinta este a se face cunoscut tnturor sprepilda de rabdare si spre mangaierea celor ce pre nedrep-tate se hulesc de catre acei ce, deprinqi fiind a omora on

158

limbg inveninata cinstea fratelai lor, pentrircarele Hristosa =nit, nu vor sa ateulta de marele apostol Pavel, ritorulBisaricii, ea striga Ta tine esti acela ce-jadeci, slug&stall* stapanului sau : sta san cade, ci va eta, a puter-nic -este Dumnezeu sg-1 puns pre dansul sac stea. In trecutulpost, dupg ce si -an Indeplinit datoriile crestinesti rgposatul,ea catirea sfinteloi ragaciuni calor oranduite, dnpg ce Intoatg vremea cetirii marelui canon al Sf. Andrei n'au In-cetat Inmuia obrazal si pieptul on curgeri de lacrimi,intocmai ca baia Sfantulni Botez spalgtoare si curatitoarede pazate, precum .zice marele Grigorie, anzind ca inaii 114iulesc ca nu se spovedeste, nici se Impartaseste en sfin--tele daruri (si nu 4, nu vrea sg savarseasca si aceste dougdatorii netagaduite, ci, precum Ins* In multe randuri culacrime mi-au spus, iar mai pre urma si cu Incrul si-aua leverit cavaltal, void sai se gateasa4 cu toatg ggtirea,as tufa evlavia si en toata vrednicia cea -dupg putinO,crestinului si apoi sa cuteze), s'a mahnit ca un om caci11 graial anii de ran, socotindu-1 -de abatut din sfintele bi-sericasti asezamanturi, iar dupg aceia, sporind de spre oparte cu gatirea, de spre alta cu apropierea de moafte_auOhemat pre dahovnic (iata-1 de fa0, sta, si poate spunesinger) ci, spovedindn-i-se cu milt& caire de tale Invia0, lucrate si spalgadu-se de ele cu apa baii cea dea doaa a lacrimilor, s'au Impartasit cu multa evlavie si s'aurugat duhovnicului sg nu spang nimanui cg si-an Indeplinitaceste datorii crestinesti ca sg ramang In hula oamenilor.

Anzind acestea, alt nimic n'am putut socoti fsra numaica, precum pre aceste fapte bune, asa si pre celelalte evan-ghelicesti era obisauit In tans de punea in lucrarerapau-satul si ca prin hula lumii au vrut Inmulteascg.plata In ceruri, Invrednicindu-se fericirii cei fggaduiteIn Evaughelie color fericiti yeti fi cand vg vor ocartpre voi oamenii si va vor huli si vg, vor scoate numelevostru ca un ran, miniind pentru mine; bucurati-vg si va

ca iata plata voastra multa este In ceruri". Nu to

:

sasi

huliti:

kveseliti,

159

mahni caci n'ai murit In patrie, caci adevjtrata si stator-"ilea patrie a crestinului este cern!, iar trupnlui mort totpamantul Ii este patrie. i, macar ca,se fa.lesc panaanteniigi se deosebesc nnii de a4ii cu numiri marl fail de a facecei mai multi dinteinsii si 4spravi marl pre potriva nu-melui, si 4e goneso si se vrajmasesc si se pizmuiesc, doardintr'unul si acelasi tut find framantati si de aeeleasimaul a toate ziditoare inchipu4i, iara, inteacelasi pamantIntorcandu-se, tocmai atunci, vrand si nevrand, se 'mese,-cand nu este de niciun folos unirea, du care s'au maritneamurile, s'au Intemeiat Imparatfile, si far& de care s'aurisipit noroadele si au pierit si s'au rasturnat scauneleputernicilor.

Bucara-te caci,, Maud aceste de jos, to -ai mutat Intruv)le de sus. Nu to mai Intrista caci ai murit In pamantstrain, ci to bacura ca to -ai. savarsit In brgele prea-iubi-tului tan fin, ale fiicelor, ale ginerilor Ili ale nepotilor tat§i; de to -ai si mutat. din viata aceasta vremelnica aici, inTransilvania, darn, tot In pamant crestinesc ai raposat, Inpamant stapanit de Imparat crestin si drept, Yn pamantotcarmuit si chivernisit de pravile drepte, cum doriaiV3Zi si patria noastra, precum spuneai ; In pamant untiedreptatea este lege si uncle legea, porunceste ; In pamantuncle Imparatul este tata supusilor si uncle supusii sunt

Imparatului si ca nits fit sunt iubiti si ocrotii dedansul ; In pamant nude laeuitorii, legandu-se cu stapa-nirea prin legatura cea mai sfanta, a dragostei, pe care silegile firesti o ber, si tale bisericesti o por1ncesc, traiescantra fericire ci. liniste nestramutata ; In pamant si unclesi Iasi* In vreme de primejdie, precum si atom si cot -lalti nazuind,am slat odihna si priimire iubitoarede pm, pentru care suntem multamitori si crestinului siblandului Iniparat si crestinescului si iubitorului de aproapenorod.

Pasa dar In mormant trupeste si In ceruri sufleteste,aici Insotit pans la groapa de slavitii dregatori ai prea-blandului Imparat, de boierA patrioti ce s'au t.flat aid, de

fiii

patrioti

160

radenii ci de cunoscuO, ci blagoslovit de Prea-Sfintiturpastoral tan al nostru ki de eel Impreunti en el clirosal Bisericli, iara acolo priimit de arhipastorul Hristos Fialezat de damn' In corturile-dreptilor. Acolo to odihneFiteacum deocamdata cn moqii §1 en strAmo§ii cei din veacplacuti lui Dumnezeu, iara mai pre urma i en nol,candva perunci ziditorul tan qi al nostru Ca, sAlAglnindu-ne cntoVi, nn In partea morWor cea din stanga, ci In ceata.viilor cea de a dreapta, sa dAm lands de multamire luiDamnezen, cantand-dimpreana cu David: Nu cei MOTti tovor lauda pre tine, Doamne, ci noi, cei vii, bine to vom.cuvanta de mum ci pang In veac.

1822, Aprilie 12, In Bracov."

Acest envant s'an scris aici pre anume, §i pentrn po-menire, ci pentrn ca sA zits fiecare cetitor: Dumnezeu sa-1ierte r, diva pov4a creqtinatAii.

Iarl, pre la afar §itul lunii lui Main, au -Incepnt cei maimulti ca sa vorbeasca pentrn dumnealor boierii, cum ea,s'ar hotarlt In Tarigrad a se orandui Domn unul dintredumnealor; Ili mai vartos prin gazeturile Austriei se pu-blicA, ca prea-Inalta Poarta otorneniceasca an hotArft casa face Domni la aceste doug eparhii dintre dumnealorboierii parnanteni ci ca dupe serbatoarea Baiaramului estea i Imbraca gi caftani. Aceste vestindu-se catre toti deoblite, tine- poate povesti cats bucurie s'au pricinuit latot norodul, nadAjduind fiecare liniqtea cea desavar§ita ciadunarea tnturor cetor depArta0, ca sa se Intoarca la alesale, bine IncredinOndutse cu tfAii ca dupe oranduirea.Domnilor este a se pima raspunderile, cum ci While sase ImpAineze en ridicarea din tar&

Apropiindu-se /nteacestea §i vremea coasei fanului preacest timp, leatul 1822, s'au Meat chibzuire de catre dum-nealui Caimacamul boierii ce erau In Bucureeti -pentrafanul cel trebuincios, atat la magazia Bucurectilor, pre la.jude0, cat qi pre la toate poqtele din douasprezece jude0,dandu-se chiar a se cosi cu salahori 15.949; care fan se,

si

A

si

161

masura, Insg 6.810 sa se punt la magazia Bucuregtilor, Ina:

3810 din judetul Ilfov1000 Dambovita1000 X Vlaficei1000 , ,, Teleorman68103575 sa se pun& pre la magaziile de pre la judete.5564 sg se pung_ pre la toate politele din 12 judete.

16949

Pentru care s'au dat porunci pre la judete a se puneIn lucrare cositul acestui fan en salahori din fiecare sat,iarg nu cu oranduialg de cisla pre sate. Apoi, la 15 alelunii lui Julie, venind de la Tarigrad al treilea Tand descrisori de la --dumnealor boierii, de la 10 ale acesteiascrim, fii cuprinzand, Intro altele, atat pentru Intoarcereadumnealor, cg presto putine zile sent a purcede din Ta-rigrad, cat ci pentru tertipul facerii fanului cel trebnin-clog, atat pentru caii potelor, cat qi pentru tainul pazni-dim t,,grii, s'au Intocmit de iznoavg, caTar pentru cositulfanului, dandu-se poruncile otcarmuiril ca la magaziaBucurectilor sft se pung numai 1.500 care fan de masurgcum §i pre la jncletele de camp sg se pung pre loc cate200 care de fan la o magazie a judetului. Asemenea §ipre la poqte 0, se punt fanul cel trebuincios dupg sumacaller ce va fi.

Cu care aceastg, micqorare a celui d'intaiu tertip, nunumai s'a facut o mare nqurare saracilor lacuitori, dars'a pricinuit qi o nespusg bucnrie la toV de obqte, Inte-legandu-se dintr'aceasta ca este a se ridica o§tirile dinpolitie, ramanand numai cei trebninciosi de pazg. Indatgvestindu-se aceastg Imputinare a fannlui trebuincios In totcuprinsul tarii, cum §i In Brapv, an 1nceput cei din Larda se veseli en toVi pentru aceasta, cum qi cei din Brasov anfacut pornire a ieci on ne6ontenire In tarn, ramanand unii prela Ploie§ti, pre la Bucov, qi alVi pre la Campulung qi Pitefiti.

Dar dintre ArnaAii ce erau fugiti In Brapv, prinzand

,

162

de veste pentru ieqirea familiilor In Ora, faratemere ie§ia'ci ei, In cete de zece Ili cinsprezece ine Inarmgi §i, pa-zind la stramtoarea mm4ilor, jafuia' qi pada' multe dinfamiliile ce veniau In taxa, precum qi pre nikite neguta-tori armeni ce ie§iau Cu familiile tor, apucandui de laSinaia mai-sus, li-au -hat multe lucruri cii argintarie, cumqi banii In naht ce au ggsit la dankiii. Pentru care luandIngtiintare LuminAia Sa Chehaia-Pa§a, an oranduit pedrumul Bra§ovului un care-serclar cu 50 neferi de paza,a se primbla din vama Temiplui panel In Campina, po-runcindu-i en strapicie ca sa vaneze §i sa prinda negresitpre acei facatori de rau, a ramanea drumul Brasovuluishibod 4i fara periculare (sic). Precum, §i slavitului Silihtar-Aga de la Fogani, poruncindu-i pentru drumul vamPiBuzaulul a ingriji de spre facatorii de rau ca sa nu ban-tuiasca pre cei ce ar ie§i din Tara Nemteasel, an oran.dust §i Slavirea Sa fhteadins paznici ,a priveghia, maivartos ca se sfetise qi pre acolo un capitan Constantin,Grec de felul lui, Inhaitat cu alti ceta§i, carele ieqla presupt-cumpat din vama Bazaului, Impreuna §i cu oameniisai, de jafuiau familiile ce se Intorceau In tail. Pre careprinzaudu -1 oranduitii slavitului Silihtar-Aga, d'impreunafii cu un tovaraq al sau, i -au trimis numai decal In bunapaza catre Luminatia Sa Chehaia-Pap, §i, luandu-li-setacrirul de cercetare In scris, an oranduit pre amandoide s'au spanzurat In targ, spre pilda infranarii. Iar la 19ale lunii lui Iunie al leatului 1822 s'au vestit cum ca arfi venit de la Tarigrad Inteadins tatar cu firman lmpa-ratesc pentru, ridicarea o§tirilor din Valahia qi Moldova,poruncindu-se ca sa se ridice mai Intaiu Ienicerii de laIasi In randuri randuri, iar nu de odata, ca sa nu se pri-einuiasel suparari pe uncle vor trece, cum qi lor lipsala cele de trebuinta de hrana. Apoi sa se ridice §i cei-lalV, fiindca este a veni dimpreuna cu boierii din Tari-grad oranduitul capugiba§a cu 1.500 paznici, a fi pentrustrajuirea tarsi.

i a§a, la 28 ale lunii, an §i facut pornire a se ridica

163

tenicerii de la Iasi, can pre la Tecucin au si trecut totila Braila, cum si din Bucuresti la 3 ale lunii lui In lies'au ridicat slavitul Hasan-beiu cu toti ostasii giurgiuvenisi ai Rnsciucului. Iar la- 5 tot ale acestei luni, venindporunca de la Maria Sa Silistra-Valesi ca sa mearga La-ininatia Sa Ahmet-Pasa din Bncuresti cu dumnealui Cal-macamul acolo la Silistra, au si plecat indata, luand sipre dumnealui Postelnicul Costache Negri, Caimacamul,1mpreuna. numai decal s'au vestit cum ca asemeneas'au ridicat si dumnealui *tefanache Vogoride, Caimaca-mul de la Iasi, cum si dumnealui Caminarul CostacheSamurcas, Caimacamul de Ia Craiova, ducandu-i tot la,

Silistra.De uncle au vault porunca Inscris de la Maria Sa Silistra-

Valesi catre dumnealor boierii, cuprinzatoare ca se °ran-duieste dumnealui Vornicul Alexandru Nenciulescu Caima-a,m In local dumnealui Postelnicul Costache Negri ca

sa caute -trebile i maslahaturile intr'o Vineri dimi-neata, la 7 ale lunii lui Iulie, strangandu-se din poruncaboierii la conacul Luminatiei Sale Chehaia-Pasa, s'au cetitaceasta porunca In auzul tuturor, si de acolo, fiind boieriila casele, de adunare, dimpreuna cu dumnealui VorniculAlexandru Nenciulescu, au inceput 0, se caute trebile.Indata s'au dat de stire de la Mitropolie ca sa se strangaboierii acolo, fiindca au venit tatar de la Tarigrad cu seri-sori. pre la trei ceasun-din zi suindu-se cu totii la Mitro-'polio, undo s'au adunat si multi dintre norod, ca sa, aflepantru venirea tatarului, s'au cetit numaidecatImparatescul-firman prin. care se vestia ca prea-puternica Imparatie auoranduit Domn pre Maria Sa Grigorie Ghica Voevod, unuldintre dumnealor boierii pamanteni, precum mai jos anumese arata, si onprinderea imparatescului firman, talmacit prelimba romaneasca:

Lauda neamului Mesiei, boierilor Diva nului ce va afia.tiIn memlechetul Valahiei, creasca-va, supunerea voastia.Sosind aceasta imparateasca inalta porunca, sa va, fie,ctmoput ca cu cea de acum prin mijloc izgonire a color

Si

earl Si,

Si

Si,

164

mai dinainte pricinnite nestatornicie si razvratiri intru cele,cu diadohie amass Imparateetile noastre locuri ale Vala-hiei §i Moldovei, desertandu-se si cnrAtindn-se cu ajutordumnezeiesc aceste doua eparhii de uratele starvnri aleapostatilor, ca sä se Intoarea linietea si rasufiarea la ne-vinovalii raiale si ca sa se faca cuviincioasa signrantA,,au sosit randul ca sa se oranduiasca qi sa se agar) Domni.

Dar, fiindca cei din ceata Grecilor mai dinainte-Domni,osebit ca an lost cei Intaiu miscatori si desavareittori razvratirii, si catre acestea an Indraznit la feluxi defesaturi -rautati, apoi indrAznind facea' si o multircede nedreptati si cu cea Intfo parte de loc pribegie en ade-varat s'au aratat necredinta lor, iar boierii pamanteni,gile mole, totdeauna privia' stand temeinici In mijlocul ra-

supunerii lor, dintre can unii venind dannAzila Imparatescul mien prag, an aratat, pre langg, datornicajor credinta, i nevinovatire.-Pentru aceia, numai gi numaispre c,reeterea 1inistii ei signrantei lacnitorilor acestei -OAci a sarmanelor raiale, s'au facut Imparateasca vointa pen-t= oranduire qi alegere de Domni dintre acesti Oman-teni, dupa cum din vechime an curs qi aqa cum s'au re--varsat qi s'au darnit din nedesertatele Imparatectile malemill Domnia Tarii-Romanegti, la anal dintre cei mai en ipo--lipsis dintre pamantenii. boieri_ce s'an aflat aici, temeitlcalor mai" tritaiti ai neamului Mesiei Grigorie Ghica (al caruisfareit sa fie bun). Deci, fiindea numitul Domn, dupa camurmeaza,,plecand de aici, este ca 0, mearga la Silistra spre.Inlocuirea etpaiului sau, pang, a ajunge la numitul loc, casä se Intoemeasel qi sa se otcarmuiasea numita Cara cubun& oranduiall si ca sa se ocroteasea saracii raialei §iIn tot chipul sa se cunoasca trebuincioasele credinte cisadacaturi, s'au- oranduit si s'au Inlocuit Caimacamii dom-ne§ti dintre cei Impreuna en dinsul veniti In Tarigradboieri pamanteni, temeiul neamului Mesiei Banul Barba.Vaearesen §i Aga Mihaita Filipescu (a caror supunere In-multeasca-se). Pan& cand dar sa ajnnga numitii la Bucu-resti, cu o glasuire sa va a canta §i a Indrep4 sluj-

Inert-

(sic) 91

sin -

qi

sili0

falaonlui

165

bele cele trebuincioase trebe ale tarii. Si, fiindca s'ancunt prin tacrir de catre numitul Damn ca sa se scrieIna lta Imparateasca porunca a mea, cara_sa fie catre voi,s'a dat firmanul acesta, ca sa va purtati puneti Inlucrare daps mijlocul ce s'a zis. $i Intr'adins s'a scris.s'a trimis aceasta lnalta imparAteasca poruncA.

Deci, pAna a ajunge acolo cei din partea Domnnluinnmitii Caimacami, sa va siliti va sargui# Intruunire cu IMelepciune gi cu credin0 ea sa cautgi qi sapuneti la tale dup5, urmatoarele obiceiuri trebuincioaseleslujbe, §i sa sav4r§iti neaparata lucrare spre otcarmuireasaracilor neputincioaselor raiale, §i sa Intocmiti trebilenumitului memlechet. Catre aceasta sa va sargui# Intrucele spre linigtea gi rasuflarea saracilor, ocrotindu-i dehedreptati qi rapiri. Drept aceia s'au scris aceasta Ina HAporunca, care,indata ce va, sosi, sa va purtati dupa mij-locul de mai sus, §i sä lucrati dupa neaparatele supunerii- semne ale acestei Inaltei ImpA,rate§ti porunce, ce cere en.punere, qi sa va departAi en totul de cele Impotriva. A§asa cst4i, dand credinta la sfintele semne. S'au scris lasfArqitul lunii lai Saval 1237."

Dupa cetirea Imparatescului firman facandu-se curioscutla toti Domnia Mariei Sale Grigorie Ghica Voevod, s'anumplut sufletele tnturora de bu6urie, !neat unora se pa-Tea ca tot nu va fi adevarata aceasta vestire. Apoi, ce-tindu-se §1 osebitele carti de la Maria Sa catre dumnealorboierii din Bucureqti, vestitoare c§, prea puternica

revarsand din .nede§ertatele milele ImparAiei sale,s'au oranduit DOOM al Tani-Romftne4ti, dandu-i-se §i zapt-firman Imparatesc de Domnie la zi 1-in de Iu lie al acestniteat 1822, §i poruncind ca sa se ingrijeasca pentru toate tre-bile ki maslahaturile tarii pans, vor veni qi orandti4ii decatre Maria Sa boierii Caimacami, cum ai alt firman, ce-tindu-se Imparateasca porunca, tot en aceia§i cuprindere,pentru dumnealui Vornicul Alexandru Nenciulescu, ca s'auoranduit Caimacam la Craiova, §i osebita carte domneasca

Si

§1 sa§i

§i

Impa-retie,

ai se,

- 166

poruncitoare ca sa se scoale dumnealui Vornicul ca saimearga la Craiova a cauta, dimpreung, cu dumnealui Lo-gofatul Dumitrache Bibescu si cu dumnealui Logo fatul Du-mitrache Brailoiu si dumnealui Clucerul loan Ganeseu sicu dumnealui Clucerul Dina, Brailoiu, de toate trebile si-soeotelile celor cinci judete pang la venirea Mariei Sale,an ramas cu totii Intru desavarsita Ineredintare, multm-mind lui Dumnezeu pentru aceasta nenadajduita bucurie-ce din Pronie cereasel an dobandit neamul romanesc,ves-tindu-se Inca ca si la Iasi s'au oranduit Domn tot dintre,dumnealor boierii pamanteni de acolo, adeca pre Maria.Sa Ion Sturza Voevod. §i Indata dumnealor boierii dinBucuresti pe de o parte au flea publicatii pre la toatejudetele pentru Domnia Mariei Sale lui Voda, pornind siraspunsuri la Tarigrad, atat catre prea-puternica !papa-ratio de multamire, cat si catre Maria Sa Voda sinhariti-con de, bucurie; care le-an trimis prin Maria Sa Pasa de la,Silistra cu osebitul arzmahzar, ce se Inseamna mai josanume spre pomenire :

Catre prea-Inaltatul si prea-stralucitul Mare-Vizir Meh-met-Selim-Pasa, Silistra-Valesi. Aducem prea-pleeata In-chinaciune pans, la pamant, sarutand urmele luminatelorMariei Tale picioare. Cu prea-plecatul nostru arzmahzararatam milostivirii Inaltimii Tale el, astazi, la 7 ale acesteiurmatoare luni Iulie, am primit cu dumnealui Tatar-Agasi-Imparatescul firman vestitor noun cum ea prea-puternicaImparatie au revarsat milostivirea -i asupra noastra si asu-pra ticaloasei tari, de ni-au oranduit. Domn dintre pa-mantenii nostri, bun patriot si impodobit cu multe da-ruri destoinice, pre Maria Sa Grigorie Dimitrie Ghica Voe-vod. De care nu suntem vrednici dupa cuviinta a aratamultumirea ce avem cu totii de obste pentru aceasta,mare facere de bine si nemargenita milostivire ce ni s'auharazit, cleat, Inaltand .roani si glas de rugaciuni 'ateatot puternicul Dumnezeu, ne rugam fierbinte Ea, pa-zeasca in veci nestramutata slava si marirea prea-puter-

167

Weil Imparatii, cum iii pre Ina4imea Ta sä to apere deonce Impotrivire §i sä to tins en tot fericitul bine, Intoc-mai dupa pofta inimii, atat aici, In lumea asta, cat gi Inveacul viitor 0, to meze In veqniciledesfatari ale Raiulni,pentru multul ajutor ce am cunoscut de multe on Infapta ca ai facut Inaltimea Ta nouk§i ticaloasei taxi lamune pasuri fii nevoie, cum gi acum la harazirea Dom-niei cu buns alegere de obraz destoinic, fmpodobit cuvrednice haruzi eii bunatAi.

De care 'facand prea-plecatele raspunsuri, atat catremilostivul Devlet, cat qi catre Maria Sa Voda, le trimi-seram iaraqi pin- dumnealui Tatar-Agasi."

Iara, pre de alta parte, an trimis Intr'adins lipcan,laBrapv catre preaosfilAitul parintele Mitropolit chir Dio-nisie gi catre dumnealor boierii ce erau acolo, cu carteadomneasca ce venise din Tarigrad §i cu scrisoare dinpartea dumnealor, vestitoare pentru Domnie ki poftitoarepentru ieOrea dumnealor din Bracov. Carl, adunandu-se cutotii la. parintele Mitropolit, dupa ce s'au cetit scrisorile,s'au sculat cu totii de an mers spre heritismOs la Lumi-natia Sa Domnita Marioara Hangerl, Doamna Mariei Salelui Voda, qi, priimindu-i en mare bucurie de an facut te-remonia cuviincioasa, multami fieccitruia dupa cad ore.Apoi, intoreandu-se iara.§i la conacul parintelui Mitropolit,an facut cu totii raspuns de heritismOs catre Maria SaVoda, cum §i catre boierii din Bucure§ti, cuprinzand cas'au nmplut on totii de bucurie pentru milostivirea ce anaratat prea-puternica Imparatie de au oianduit Domni §1obladuitori dintre patriotii tarii, binevoind prea-puter-nica Imparatie de au preInoit toate privileghiurile tarii, §1ca an hotarlt cut totii ca O., iasa In tarn fara Intarziere.Dara, fiindca toate casele aunt harvaladisite de conac,neavand undo sa tragii, dupa venirea dumnealor, O. fad,cunoscut undo se cuvine pentru aceasta, ca sä se deqertecasele de conace, spre a.se putea mai din vreme sä seraeremetiseasca qi sä se lugrijeasca, ca sa aiba fie§care

168

dapa, iesirea dumnealor din Brasov uncle sa traga, iar nusa, sada, ca,nd vor veni, pre la hanuri si pre drumuri, caciIndestul an patimit atata vreme In Brasov pre la usistraine, si cn atata cheltniala, din care pricina, au cercatdumnealor atatea discolii si Intrebuintari pre acolo, rn-gandu -se dumnealor a se face cuviincioasa Indreptarespre a se deserta casele de conace, oranduiasca Res-care oameni ca 0, le curate de utultimea gunoaielor sidarapanarii ce s'au facut. Osebit an facut unii si in partescrisori de binecuvantare, atilt catre Maria Sa Voda, catsi catre altii, si le-au trimis, pre la Bacuresti, la Tarigrad,care, spre podoaba cuvantului, se inseamna acl pre anume:

Catre Maria Sa Von.Se cuvenia, o bine-credinciosule si luminate Doamne,

ca mai mult sa, tinza cuva,ntul nostru si acusi, spre laudaminunilor mai Dumnezeu. Dark, fiindca vremea deocamdatanu ni Indernanare, nadajduim ca prin trei Insemnarinumai sa va facem Intelegerea multamitei en care necanoastam Tndatorati nemargenitei milostiviri si adancilorjudecati ale lui Dumnezeu. Mai Intaiu, ca, neamul acestaromanesc de la o vreme Incoace flind on totul asuprit depricinile cele Itiute tuturor, an aflat acum usurare prinschimbarea dreptei celui Prea-Inalt, a carui amenintare,stralucind Imparat al Tarigradului, ne-au dat, spre milos-tIvire, tutu) neamuri. A dona, ca cinstitele si vechila pri-vileghiuri ale acestei tari i ale fericitilor do cdinionactitori al sfintelor lacasuri iarasi s'au inoit. Iara a treiacea mai vrednica de privire ea pre Maria Ta to -au alEsi to -au ridicat pre Scaunnl stramosilor Mariei Tale, a

caror bunatate si pang In zinc de astazi se vesteste sica pa un alt Moise to -au facut Dumnezeu cunoscut pc-vatuitor smeritului nostru neam. Toate aceste' trei marlsavarsiri Bunt adevarat date de la prea-puternica Otoma-niceasca imparatie, hal diva ce cunoseatorul inimilorDumnezeu -au miscat inima prea-puternicului nostru Irc-parat, de a mai aduce tara In hung stare cea d'intaiu

sa-ci

da

ki

xt

169

a rasufla din asupririle veneticilor ce umlila' 8a o Inghitr,de vreme es, dupa zisa lui Solomon, inima tmparatuluieste In mana lui Dumnezeu. Multarnim data prenemar-ginitei rnilostivirii Sale §i ne rugam pentru indelungaleavietii si 'mina noroctre a Devletului si pentru sanatatea§1 papica petrecere si Indelungata viata, a Mariei Talede-asiipra stramo§escului Scaun, nadajduindu-ne ca plin.ravna Mariei Tale se vor pazi neclintite privileghiurile tolevechi ale tarii si dumnezeiWile lacaquri pre !meet fqi S or

eni la starea In care le-au lasat fericitii ctitori, si atone'e n adevarat ca un finic vei Itflori si ca un chedru dinLivan to vei Inmulti, caci arla se cade a se blagosloviomul eel ce se tome de Dumnezeu.`

Mrs dumnealui blagorodnicul Banul Barbu Vacarescu.Ca focul se lamure§te aural, iara oamenii cei priimiti se

lamuresc In euptorul smereniei, zice Sirah. Mare a fostmahnirea ce ni-a pricinuit plecarea dumnealui la prea -inalta si izvoratoarea de milostivire Imparatieja acest felde vromi cn feluri de banuieli. Darn, iara§i tine altul eramai vestit si mai en duioasa, inima a arata preasfantuluiprag pasurile §i lacrimile acestei ticaloase taxi cleat celdintain al neamului vechiu, carele de odata cu fericItaagezare a 4ntaii Domnii a Orli noastre tras blagorod-nicul neam cu bune vestiri pana In zilele noasire ? Ga au nudin cei de aproape rudenii dumnealui au iegit acea vestita,-odrasla, dumnealui pururea pomenitul Marele-Vistier Ia-nacho Vacareseu, eel ce, nu numai pentru Invatatura limbiieline§ti, ci §i Ad, prea-vestitei si vechii limbi arabicegtis'au aratat numit si laudat Inaintea marilor si prea -sla-vitilor Viziri din vremea dumisale, prin care placere s'au-miluit si sian cinstit marimea blagorodiei bolereqti a dam-mescului Scaun al Bucure§tilor ?

Care alts, famine s'a Invrednielt a priimi In Omni saupre vestitul acela §i vechiul neam al ciruirii Dononilor,ghiculecti decat familia dumneavoastra din care acum, prin,dumnezeiasea, amelintare, care au mi§cat inima prea-mi-

siau

170

lostivului nostru Imparat, s'au ridicat iarasi neamul rcm a-nesc la privileghiurile sale eels: vechi prin ridicarea pre stra-mosescul Scaun a prea-bunului credincios si 4e Hristos iu-bitorului nostru Domn Ioan Grigorie Ghica Voevod, ale caruiafericite zile lungeasca-le Dumnezeu ca pre ale celui de odi-nioara, Mathusaiem, ca doar si not prin mijlocirea dum-nealui ne vom umbri supt umbra aripilor sale si ne vomracori de pripecul si zaduhul ce pana acum 1-am simtit,pana la balerile inimii de catre veneticii cei voitori de Tauai mostenirii noastre. Invredniceasca-te dara Dumnezeu cacu ravna aceia a stramosilor domniei tale sa mijlocesti on-ratirea neghinelor ce umplusera holda noastra si Ineca' pregranl cel curat al patriei si daruiascali dumitale adanciunse batranete ca sa to bucuri de bucuria Domnului blago-rodiei tale si de Intemeierea, stramosescului camin.0

i dumnealor boierii din Bucuresti, mergand la Lumina-tia Sa Chehaia-Pala, dimpreung cu scrisoarea boierilor dinBrasov,, de an gout aratare pentru toate casele boieresti,,au luat raspuns ca dupa iesirea dumnealor boierilor dinBrasov, sosind i dumnealor boerii Caimacami, se va faceatunci 1ndreptare.

Deci dumnealui Vornicul Nenciulescu numaidecat auplecat la Craiova spre otcarmuirea celor cinci judete. Unclede-odata s'au Mout dupa sosirea dumnealui oarecare gad&on dumnealor boierii Craiovei, apoi presto putin, unindu-selntr'o glasuire cu dumnealui Vornicul Nenciulescu, s'aupus In carar toate trebile acelor cinci judetej, dandu-setporunci si pentru facerea breaslei pandurilor dupa. lntoc-mirea ce s'au Mout de la Vistierie. Apoi, sosind la 16 tot-ale lui Iulie si al doilea rand de scrisori de la Maria SaVoda, cuprinzatoare tot pentru vestirea de Domnie, si casa, se fax/ Ingrijire a se proftaxi la Tarigrad o sutaa buntde bani spre Intampinarea cheltuielilor Domniei, cum sipatru care mocanesti on eal, pentru trebuinta angarlaculuiMariei Sale, s'au facut de catre dumnealor boierii cuviin-cioasa ingrijire, ant pentru bani, luandu-se cu Imprumu.

si

171

tare, cat sr pentru carele ce s'au cerut. numai cleat s'aulpornit la Tarigrad, iar, la 22 ale lunii lui Julie sosind 4idumnealor boierii Caimacami orandu4i la Silistra, s'au In-fAisat la Maria Sa Silistra-Valesi, si, facandu-li-se cuviin-cioasa cinste si terem °nip de catre Maria Sa, an si plecata doua zi, trecand Dunarea, de an venit la 24 ale lui IulieIn Bacuresti, unde nu pntina bucurie s'au pricinuit la totnorodul cu venirea dumnealor. i, Inda,ta facandu -se cactide publicatie pre la toate judetele vemrea dumnealor,pus numaidecat In lucrare, atat otcarmuirea tarii, cat siintocmirea unora din ispravnici si vechiLeturile nnora dinboieri, dap& trebainta. Pe de aft& parte, an luat dumnealorIntru Ingrijire si cererile ostilor pentru raspunderea lefilorsi darea tainurilor, bine Intocmind a nu se pricinui vre unfel de lipsa.

An sosit de la Brasov si dumnealui Vornicul MatacheRaaovita si dumnealui Vornicul Constantin .Balaceanu,d'impreuna cu dumnealui Vornicul Iordache Golescu, gi-nerele dumnealui, si eel doi fir ai dumnealui, adeca dum-nealui Hatmanul -*tetan Balaceanu si dumnealui AgaCostache Balaceanu, venind on dumnealor qi dumnealuiLogofatul Nestor. $i, Insotindu-se eu dumnealor boierii Cai-macami, au Imbratisat cu totii otcarmuirea tuturor tre-burilor tarii, §i intro unire se intocmia lucrarea maslaha-turilor si savarsirea trebuintilor, fail de eel mai miccusur. Inca, asupra trebuincioaselor fainaturi de pane sr-

carne facandu-se cuviincioasa chibzuire, s'au mai scos Intar& si alt ajutor pre toate starile, pre cum se area,

3 banita de fiecare postelnic3 neamul3 mazilul3 ruptasul3 breslasul3 cumpanasul3 ludele birnic2 scutelnicul1 poslujnicul,

au

:-

,,

Si

,

,

172

care sä se raspnnza In bani: Lusa banita cate lei trei,a se strange banii la Vistierie. Care s'au qi pus In lu-crare. De la Brasov au venit o scrisoare din partearintelui episcop al Argeplai chir Ilarion catre dumnealuiAga Mihaita Filipescu, care se trect aid pre anume, spre-vedere:

Sears se va s,laslui plangerea i diminega bucnria,zica psalmistul, qi nu fiepecum, ci numai pentru cei cenadjdaiesc spre Domnui qi descopere IntrInsul calea ta,§i el va face qi va scoate ca o lumina dreptatea ta si ju-decata ta, ca o amiazazi. Niqte graiuri ca acestea s'au-cnnoscut Implinite cu mergerea d-voastra la prea-Inaltulprag, carele este ochitil luminii, cel ce prive§te obidelesupu§ilor sai. i, fiindca, dips cum ziee_ Solomon, ithmaimparatului este In manila lui Damnezeu, s'au mipat acoloinima prea-puterniculniImparat spre mangaierile d-voastrasi ale mntitenirii d-voastrk i v'au harazit mileie sale ceacum se rasuna In urechile oamenilor. Multumim dargrabnicului ajutor al lui Damnezeu, ca va socotiati de -uniialtii ca nista morti §i ati Inviat, si -ca nicite pierduti §iv'ati aflat, ati venit lara§i In dotita patrie, Incununatien haruri ImParate§ti. §i acestea ati dobandit, nu pentrualta atat, cat pentru cea dintrn adancul inimii rasa, spref olosurile patriei pe care o vedeti en total lmpilata gi, mai-mai Inghitita de veneticii voitori de rau a stramo§e§tiiocine a noastra. Nu suntem dar la Indoiala ca patimile cesimtim de la venetici ni vor fi Invatatura ci se vor cu--noa§te ochii cei ce deoache qi vederile tale veninate, carean otravit pre pamantenii cei adevarati. Milostivul Dum-nezeu, a earths, dreapta au facut aceasta schimbare, sa nuse Endure si de acum Inainte, ci spre mai buns Indreptaresa Intareasca privileghiffrile tarii noastre.

Drept aceia priimeasca-se acum deocamdata $i aceastaInchinacinne ci bncurie a venirii d-voastra, iar mai preurma Teti priimi qi cea de fats plecacinne a noastra, cucare nadajduim ca vei calea si dumneata In urmele stra-moqilor qi unchilor domniei tale."

si

si

pl-

173

Tar la 10 ale lunii lui Avgust s'au Infatisat la Divandumnealui secretarnl chesaro-ertie§tii AghenVi,Udr4chi, Maud aratare si prin grain si prin nota In scriacum ea pre la Ru§ava ar fi coborand pre alai prin tarn dum-nealui elciul chesaro-eraiegtii puteri mearga la Ta-rigrad, cum §1 pre la Brasov se coboara cinstit aghent mon-s;11 Flakaht, a veni in politia Bucure4tilor. §1Indata, Divanulpe de o parte au dat de §tire dumnealui CaimacamuluiCraiovei pentrn coborarea cinstitnlui elciu, cum §i catredumnealor boierii ispravnici de Prahova a,n trimis po-runca pentrn venirea aghentului, iar, pre de alts parte,,s'au oranduit si Intradingi mehmendari de catre Divan,de frau trimis Inainte, atat pre drumul Craiovei, cat predrumul Campinei, ca OA priimeasca ki sa-i aduca pang. InBuouretiti. i, fiindea de la Tarigrad nu se mai ivia niciun felde trimis de la Maria Sa Voda In diastima de douazeci qi opt..de zile, qi nn se putea lua nicio vestire pentru aceasta za--bavnica tacere, se afla norodul Intru teluri de bannieli, ne-putand judeca malcire de atata vreme. §i mai vartos iubi-torii de zavistii multe scorniri talmacia' pentru Maria SaVoda, pans, la 18 ale lunii lui Avgust, and an qi sosit In.BUcuregti Intr'adins Mar en scrisori de la Maria Sa Voda,prin care se vestia ea pre la 11 ale lunii lui Avgust au,plecat din Tarigrad a veni la Silistra, uncle sa se trimitade catre dumnealor boierii Caimacami un boier mehmen-dar Inaintea Mariei Sale, on dumnealui Vornicul ConstantinBalaceanu sau altul care vor socoti dumnealor. i osebit sevestia printr'acele scrisori cum ea In. partile Moreii, undo-se razboia' apostatii greci en Turcii, ar fi Intrat un trupde 20.000 osta§i Imparate§ti de an izgonit pre apostaV farmde vre-o varsare de sange. Iar din rostul tatarului ce anvenit on scrisori de la Tarigrad s'an aflat cunt ca dim-preuna on Maria Say Voda ar fi venind si patru Turci, oa-meni marl, adeca unul balbegleaga Gavanos-zadea, col ceare a kiedea in politia Bucure#ilor, mai mare presto 2.0CI)

1 Fleischhackl de Hakenau.

monsii

ca sa

i

174

Turd pazitori, cari sunt orandu4i In Tara-Romaneascaaltul Divan-Wendisi Mug& Maria Sa Voda, altul Imbrohorimparatesc si altul Cheaga.

i asa la 23 ale lui Avgust s'au si pornit din Bucu-resti dumnealui Vornicul Constantin Balaceanu a mergela Silistra Inaintea Mariei Sale lui Voda. Iar LuminatiaSa Chehaia-Pasa, avand a lua o sums mare de bani dela Vistieria tarii pentru lefile ascherliilor, apururea faceacerere catre dumnealor boierii Caimacami, qi grin scrishotarare, ca, de nu se vor plati banii /Ana la 5 ale luniilui Septemvrie, presto 350.000 ce se cerea', se vor maiadauga si alti lei 18.000 pre o Tuna, si atunci va fi maimare tmpovarare. Pentru care Maud chibzuire dumnealorboierii Caimacami pentru plata acestor bani, s'au gasit cucale ca sa se Indoiasca husmetul vinariciului si oierituluipre un an, qi, pan& a se pune In lucrare, pre_de o parte aInstiinta Mariei Sale lui Voda pre drum pentru aceasta,iar, pre de alta, au pus dumnealor la cale, tacand cisla,atat pre manastiri, cat si pre toate isnafurile din Bucu.Testi, ca sa se stranga acesti bani cu cuvant de Imprn-mutare qi sa se dea spre exoflisis al cererii ce se faceaca sa se ridice While din Bucuresti, precum se zicea ca,dupa ce se vor plAti banii, aunt a se ridica. *i, dupa In-stihAarea dumnealor boierilor Caimacami, venind raspunsde la Maria Sa Voda cu priiminO, pentru chibzuirea ce-au Mout, de Indoiala amanduror husmeturilor ce s'au zis,facandu-i desavarsit plirexusii, ca niste Caimacami, asavarsi In locul Mariei Sale si aceasta neaparata cerere,au ramas deocamdata chibzuirea Indoielii husmeturilornepusa, In lucrare pans la sosirea Mariei Sale lui Voda. §i,osebit, flindca de catre Maria Sa se poruncia sa meargadin Bucuresti la Silistra doua luminate beizadele ale MA-riei Sale, Insa beizadea Costache, cel mai mare, qi beiza-dea Iorga, eel de al doilea, dimpreuna cu dumnealui Aga-Mihail Ghica, fratele Mariei Sale (bun de tats, iar nu qi demama), si Caminarul Nicolae Traspea qi alti doi mai micikiln oamenii casei Mariei Sale, s'au facut cuviincioasa g5,-

175

-tire din Bucurefiti, de an plecat en totii la Silistra._Uncle la 27 ale lunii lui Avgnst au sosit §i Maria Sa Vada,

find fost plecat de la 11 Avgnst din Tarigrad. i,Wgand laoranduitul conac acolo, a done zi au trimes pre beizadelespre inchinaciune la Maria SA Pap Silistra-Valesi. CareleIan priimit cu Indestula einste, Inca la iecire li-au trascats un armasar pescheq, en tot tacamul, de-au incalecatamandoul beizadelele, de la Pasa- Capusi, precum asemeneas'au zis ea an dat Maria Sa Pap ei beizadelelor Dom -nului de Moldova, ie8ind vorba cum ca este hotarare ca-fieqeare Domn trimita cate o beizadea la Tarigrad, asta la Poarta, ca un amanet.

i dupa, aceasta an mars si amandol Domnii la MariaSa Paqa spre inchinAciune §i multamita. Mora li s'au-0.,cut mare einste, priimindui cu Indestula bucurie sioranduindu-i a sta pre la gatitele couace pans la zivahotarata pentru Inlocuirea

In politia Bucureqtilor au sosit !Elsa, totia 27 Avgust, aghen-tul nemtesc monshl Flai§ah, alezandu-se la conacul dumnea-lui ce-1 avea, ei mai inainte. Cum §i la 4 ale lui Septemvrean Intrat in Bucure§ti cinstitul elciu chesaro-craiese ceinergea la Tarigrad 1, poprindu-se In Bucuresti pentrulevaqi zile. Si tot Intr'acea zi an sosit de la Tarigrad elciulenglesesel in Bucuregti, carele prin Tara-Rom'aneascg. mer-gea In tarile Evropei, la local unde se adunasera aliatiiImparati, adeca la Verona, pentru savarOrea congresuluice se facea asupra tuturor apostasiilor ce se tot ivia' inmulte parti. §i, mergand a treia zi spre intalnire la Lum4-natia Sa Chehaia-Pala, !titre alts halveturi ce ar fi avut,an flout Intrebare si pentru o§tirile din taka, cum de nus'au ridicat, pentru ca a sa etiinta era Inca din Tarigradde cand an plecat cum el While s'au dat tmparateascaporunca de a se ridica din tail st au luat raspuns de laluminatia Sa Chehaia-Pap cum ea Inca n'au priimit inertporunca de aridicare, dar adasta din zi In zi ca sai vina

Ottenfels.2 Strangford.

sa-si

Ca-

176

poruncg, ,pentru aceasta. $i, dupg ce qi-an luat ziva bung,an mai adaus elciul ca, nu §tie ce raspuns sa dea acolaundo merge pentru zabava ridicgrii o§tirilor. §i aqa, standIn Bucureqti &ma zile de s'au mai odihnit, a treia zi, la.7 ale lui Septemvre, au qi purees din Bucurecti, trecandpre la Caineni Innguntru. Asemenea qi elciul chesaro-crgiesc ce mergea la Tdrigrad, zabovinduse cateva zile InBucureqti, au mers spre contra - visits la Luminatia Sao Che-haia-Paqa, qi, facand vorbg amandoi, atat pentru alte prii-cine, cat qi pentru ridicarea oqtirilor din tarn, nefiind prii-mit Intro aliatii Impgrati ca sa fie pa§alacuri Intru aceste+doug tari, au mat raspuns de la Lumingtia Sa ca, Indatace se va face halaiul Domnilor la -Silistra, este a se da po-runca qi pentru ridicarea octirilor din tarn, and atunci seva ridica qi chiar Lumingtia Sa din politia Bucurestilor essa meargg la Silistra. $i paste patru zile an plecat dinBucure§ti cinstitul elciu de s'au dus pre la Silistra la Ta-rigrad, facand In diastima zilelor ce an qezut In Bacu-re§ti qi adunare de multi suditi qi altii la biserica de la BA-rgtie, undo, dupg savarqirea slujbei, s'au cetit cartea Impa-ratului Frantiso, ce, Impreung cu cavalaria §i dar de galbeni,adusese cinstitului aghent monsit Flaicah CUM qi osebit darde 500 galbenilmparg,te§ti dumnealui secretariului Aghen-tiei, sinior Udrischi, carele In toata diastima spargaluiriiBucurestilor nu an lipsit din politie, stand nepristan InBacurecti qi ocrotind cu tot dinadinsul pre toti suditilaustriace§ti, cum $i pre cei rusesti, mai In urma, dupg cos'au ridicat Cantelaria Consulatului rusese,, iar mai alescatre cei rgmaqi In politie pgmanteni s'au argtat cu mare.fierbintealg, aparandu-i de tot felul de bantuieli, strangandqi =bland multime de familii, atat la conacul san, cat qiprin prejur, ferindai de orice spaime §i ajutorandu-i Infeluri de chipuri, pracum §tiut este de toti.

*i la 9 ale lui Septemvrie an Inceput a se ridica Za-porojenii din politia Bucureqtilor, oranduindu-se Inteadinscavas -baca de s'au dus cu dansii pang la Dungre, spre a.nu se rgspandi la drum, nici a face vre-o supgrare sau

177

omoruri pre la satele uncle vor trace, pornindu-se si presteo suta care boi, de s'au dus cu bolnavii ostasi. Si apoiiargsi si a doua zi s'au pornit digtre ostasii ce emu prejos, venind vestire si de la Silistra cum el Sgmbatg, la 9ale lunii lui Septemvrie, s'au Mout alaiul si teremoniaDomnilor, primiindu-se de cgtre Maria Sa Pasa Silistra-Valesimai !rain Domnul Moldovei si apoi Domnul Tarii-Roma-nesti, cgrora li s'au flout destulg cinste si eremonie. Dupgcare Indatg au si pornit Maria Sa Pasa Silistra-Valesiporuncg In scris catre dumnealui Barbu VIcgrescu Caima-camul, cu intr'adins bumbasir, hasnatarul Mahal Sale, fg-candu-i cunoscut pentru ridicarea ostirilor, ca sa, se In-grijeascg pentru carele ce vor trebui si conacele dupgdrum si altele, a nu se face cusur, si alts, osebitg poruncgcg,tre LuminAia Sa Chehaia-Pasa pentru a se ridica osti-rile far& alt prelungire.

Tara la Silistra, dupg sgvgrsirea alaiului Domnilor,lgsand arnandoi Domnii cate o beizadea ce era' hotartti a-itrimite la Tarigrad, pang sa li se facg, cuviincioasa gatirede drum, an si trecut Dungrea, a, treia zi, la 11 de Sep-temvrie, sosind In satul Mgr*, de unde. plecand Marti,la 12, amandoi Domnii, au apucat drumul Iasilor DomnulMoldovei cu mehmendar oranduit din partea Tarii-Roman esti,Pgharnicul Cerchez, pang la Focsani- Precum si Domnul-5,rii Valahiei au sosit la 13 ale. lui Septemvrie In mangs-tirea Vactizesti, si, facandu-se adeatul eremoniei, dupgvechiul obiceiu, an zabovit pang'n desearg acolo. Apoipre la 12 ceasuri Miercuri au Intrat In politia Bucurestilor,tragand la casele din episcopia Ramnicului, uncle si mai1nainte sedea, fiindcg casele Mgriei Sale ce se gatise pentruCurtea Domneascg, Inca nu se ispravise. Si, Joi, la 14 deSeptemvrie, au imbracat caftan de Postelnic-Mare hale&pre dumnealui Aga Mihalache Ghica, fratele Mgriei Sale,mergand Maria Sa Voda cu careta cu doi cai si fall alaiula Chehaia-Pasa, de 1-au heretisit de arldicare; ca.nd i-autras Pap si un armasar, cu tot tacamul, pesches MgrieiSale lui Voda.

178

i la 15 Septemvrie eau ridicat din politia Bucure§tilorLnminatia Sa Chehaia-Pap cu toti. ascherliii, 1ntrand InBacureqti slavitul Gavanos-zadea, in conac Ia casele dum-nealui Vorniculni Alecd Ghica. Care le pre data an Intoemitzabli de pre la judete, cum 4i cei oranduli pAzitori casa mearga la Craiova, dupa chibzuirea ce i s'au dat Insods de catre Maria Sa Voda, precum s'au gasit eu cale.far& cei poprli pazitori pentru politia Bucurestilor i-auoranduit In conac la manastirea Vaeare§ti §i Cotroceni,meremetisindu-se en cheltuiala din Vistierie $i. facandu-segrajduri ajuns, ca sa nu alba ora§enii din politie supA-rare de conace.

Diva aceasta an Ingrijit Maria Sa Voda mai intaiu pen-trU aducerea moaotelor Sfantului Dimitrie, ce Inca dinvremea spargerii Bucure§tilor era ridicat la manastirea...§I pus acolo In pastrare, i an dat porunca ca, facandu-seacolo cnviincioasele litanii de rugaciuni, sa se ridice a seaduce la Mita Mitropolie. §i a§a Joi, la 28 Septemvrie, s'afacat alaiul Sfantulni Dimitrie, aducandu-se de Ia... laeigmeaua mai Mavrogheni. S'au Intoemit de acolo alaiulcu toate isnafurile gi cu starostea de negutatori, §1 cele-lalte bresle negutatore§ti, mergand dumnealui Vel Spatarcalare on alaiul Spatariei, precum oi dumnealui Vel Agaasemenea, pang, la Mitropolie sus. fare Maria Sa Voda, cuuntil din beizadele, ieqind calare de la conacul Mariei Sale,cu alaiu de oamenii Cu4ii §i cu dumnealui Vol Postelnicul,iara§i calare, as mers la Mitropolie, made afara pre deal s'anstraw dumnealor velitii boieri de an priimit acolo siorintcn sfintele moaste. i parintele episcopul de Buza.n pre josau mers de la ciqmea pans la Mitropolie, dim prenna c.n

Vladici qi en toata ceata preoteasca din politia Bueu-rectilor. An Inceput Tndata a ceti Banta osfe§tanie, facandlitanie de rugacinni de fate a tot norodul. dupa ce s'ausavar§it rugaciunea, dand sarutare, atat MAria Sa Von, cutoti dumnealor boierii, apoi an slobozit norodul ca sasarute sfintele moaste. §i Maria Sa Voda s'au tutors laconacul Mariei Sale, cum ci dumnealor boierii s'au Tutors

de

si

cei-lalti

Si,

179

Beqoare Ia ale sale, stand sicriul Sfantului Dimitrie toataziva pentru norod, qi In deseara 1-act bagat in Sfanta

Dupa fntoarcerea Domnului de la alaiul Sfantuluis'au ce tit catre Maria Sa scrisoarea ce fi trimetea dinBrasov parintele episcop Argeq1u, chir llarion, a caruia cu.prindere se arail pre anume mai jos :

Ducar ca din nenorocire din lipsa a inultor tre-buincioage mi se popri trupeasca stare de fats la lumi-nat praznicul naqterii cei de a doua a neamului roma-nese, prin slavita suire a Inaltimii Sale In stramoqesculslavit domnesc Scaun al Valahiei, macar ca unii se vor fibucurand, iar altii ma vor fi caind, caci ma vad lipsit de.aceasta dorita. privire, la care astazi tati navalesc, daraslugs Inaltimii Tale, qi, aqa departat si aqa cait de unii, iarde altii poate qi oropsit, Ina, tot stau de fats cu duhulinaintea Inaltimii Tale §i, de nu ceva mai mult decat toticei ce trupe§te aunt de fats, dar nici mai puVn decatnimenea dinteinqii fmpartaqindu-ma obcte§tii bucurii, numa mir, nici de cabanita, nici de tuiuri, ca aceste semnede stapanire vrednice de cinste le §tiu atat de. vechi Inluminata familie a Inaltimii Tale, !neat de multe on qiputrezind le-am vazut pre Ia mormanturile prea-lumina-Vor familiarhi ci nemuritori cu numele Domni Ghicule§ti,ctitorii sfintelor lacaquri a' Sfantului Pantelimon. Ci mabucur privind mai vartos cu ochii sufietului la ridicareaneamului din prapastia In care mai wort. zacea, aruncatde vrajmaqa venire, vatamatoarea de om, surpatoarea decetati qi stingatoarea de neamuri. De aceasta inaltare aneamului, Inchipuita In mintea mea prin ridicarea Inaltimii*Tale pre Scaunul domnesc, dupa, amelintarea durcnezeiascaqi bunavointa Imparaleasca, veselindu-ma, am saltat cuduhul, §i serbez ziva cea mantuitoare, §i dimpreuna cumine a serba pre tc4i fndemn, nu In mese qi In °spate, nuIn. chiote decants qi In ra.cnete de vioara, ci In chimvaletacute, dar bine rasunatoare, de multumiri qi de rugaciunicatre milostivul Dumnezeu, ca duh drept, fnoind Intru

Mi-

tropolie.

§i

180

tale din Iguntru ale InAltimii Sale cu duh stgpanitor, sa leintgreasca qi, luminandu-ti mintea cu duhul intelepciunii,duhul Intelegerii, duhul temerii de Dumnezeu, duhul cu-noqtintei, duhul bunei credinte, duhul sfatului §i duhulputerii, Indrepteze mama spre seceriqul neghinei pa-timilor din sufletele norodului si sg, te invredniceascg asamana intr'insele dragostea catre Dumnezen §i atreaproapele qi a domni presto dansele, cnlegand Insntit roa-dole multamirii qi ale supuIerii. Ca nu este atat de marelucru, prea-luminate Doamne, a ocarmui un norod, eat estea se face pgrinte norodului. Nu este de mirare a domnipresto multe mii de oameni, el- este de mirare a-i mantuiepre ei. Nu este de laudg a domni preste averile supuqilor,ci este de lama. a domni in inimile lor.

Iar aceastg qtiin0 a castigarli de inimi avand-o de moq-tenire ingltimea Ta, atat de la fericitii Domni, strgmoqii,Ingltimii Tale, cat qi de la rapcvatul intru fericire Orin-tele Mgriei Tale, cauta in icoanele acelor eroi ai Valahiei,

ei te vor pune pre calea cea dreapta i to vor mangela salaqul slavei qi al nemuririi. Si nu sunt departe deIngltimea Ta cinstitele icoane ale acelor slgviti barbati.Aproape de Inaltimea Ta sunt, cici inaltimea Ta din-

te tragi, qi al for flu eqti, qi dirnpreung en danqiivei moqteni slava cea nemaritoare, petrecand ca ei,pilda de toata fapta bung dAnd, qi en euvantul, dar maivartos cu lucrul, atat luminatelor odrasle, cat i tuturorsupuqilor Ingltimii Tale. Ca nici dascali, mai adevgratimai vrednici de credinta fillor sunt cleat parintii, nicipravila mai ascultata qi mai pazitg de supuqi este decatpravila cea vie, care este purtarea si petrecerea stgpani-torulni. Prea-invItatul Plutarh zice ca marele AlexandiuMachedon, avandu -i capul cam plecat In partea unuivumar, an dat pricing boierilor, qi boierii altora, a tineacapul aqa cum qi Imparatul, socotind el li qade mai bine..Aqa se Impodobesc snpuqii cu cusururile, macar fireqti,macar naravesti, ale stgranitorilor. Id zilele rgposatuluiDomn Alexandru Moruzi curtesanii care pe care se in-

sa-ti

si

si

gt

181

-trecea' sA caute chiorl§, pentru a Voda raposatul eraponivos, gi vedea cinevaqi In Bucureqti atunci o filotimie-oarbl In orbire, tii care patiml trupeasca este mai readeclt orbirea, dar obrazul Domnului cele mai nate patimile arata. frumoase In ochii norodului. lar de Inl4imea Tanicio patiml moraliceascl nu se va lipi, nici va smereduipre supuqi, In 0,0, vreme vei petrece, In ganditl, dar nuvAzata Infrltire a Grigoriilor, a Mateilor, a Scarlatilor, aAlexandrilor Ghici, nemuritorilor cu slava Domni ai Va-lahiei gi pArinti ai Mariei Tale fil ai patriel, cari nevAzutistau de-asupra capului InAltimii Tale, qoptindu-ti cele defolos gi de mantuirea norodului Invataturi, §i gata el toIncununeze cu cunnne neveqtejite, de-i vei asculta.

Pre ace4tia, ascultand qi cu cinstita $i Iludata adu-nare a boierilor color ce acum stau §i mai la urml vorsta Imprejurul domnescului Scaun al Inaltimii Tale slu-jindn-te, vei fi nevatamat de aspIdele 4i de napIrcile care,Incollcindu-se pre dinaintea Scaunnlui, stau gata el saltepre el. Una este a lingugirii, cea mai obraznia cii mai ve-ninatl, alta este a va,nzlrii, groaznica, Ili aceasta qi sage0.-gi brice pre nazi scaplrand gi trupuri moarte de oamenidin gull lepldlnd; alta este a mlndriei, fetei cele maria luceafArulni; alta a iubirii de argint, fiicii Indei irin-zatorului; alta a altei patime, si toate cn un cuvant dinneamul garpelni carele an ingelat gi au izgonit pre stramogidin Eden. DepArteazl-le t DepArteazl-le 1 Nu be lAsa,Doamne, el se atingA de Scaun, astupl-ti urechile In quie-turtle lor. Te-ai atins de dAnsele, to -ai otrAvit; mucatu -te-an, slvargitn-to -au. Departe de sufletul InlItimii Tale Eli aluminatelor odrasle otrAvitoarea de sufletele oamenilor ce-lor mari mAglisire, viermele care-ii aft brana gi se 'ncui-beazA In poamele cele mai frumoase Ili In copacii cei maiumbroqi, pa,n1 and acelea pntrezesc qi aceqtia se usna.Tar el atunci, fArl de a patimi nimic, pleacA, vazand ag-ternut pre Oman% din pricina nesatului sAn, copaciul din,care cu putin Inainte se hrAnia. De multe. on se fac qi-nlscltori viermilor color neadormiti aceqti viermi, cA, ne-

182

dreptatind pre eel drept Inaintea Domnilor Bi facAndcele amar si amarul dulce, lumina Iiitunerec qi Intune-recut lumina, dau brand Domnilor In cele mai groaznicerape ale grefialelor, Bi apoi, -dandu-se de o parte, rad cafermecatoarele dupa ce izmeneso pre cei ce se ating deele. Iar Inaltimea Ta, Incalecand presto aspide i vasilise-gi Wand pre leu pre balaur, supune cuvantului precei stapaniti de patimi Bi asamanati necuvantatorilor Marede mai spa, :0, flied cumpana dreptatii In cuvant qi Infapta, Inv* pre toti si Inceteze de rautAile lor, sa se-Invete a face bine, sa canto judecata, sa izbaveasca preeel nedreptatit, sa judece pre sirman sa Indrepteze prevaduva, Bi, de vor area Bi de to vor asculta, bunatatilepamantului vor manta, iar, de nu vor vrea i ni-ci to vorasculta, rau Ingrozefite Domnul prin Isaia Proorocul, ca-gura Domnulni zice,

Am gait acestea, i aril Mariei Tale de la Domnul multisi fericiti.

Salsa Septemvrie 7, 1822."

ascultand Maria Sa Voda cu bagare de Banal i cupriiminta toata cuprinderea scrisorii, an poruncit de s'au,flout raspuns catre parintele episcep de multamire,poftitor sa ink In Cara, Indemnand §i pre ceilalti a venila patrie. Iar la 24 de Septemvrie, Dumineca, an facutMaria Sa Von. alaiul Intr4rii pre Podul lui Serban-Voda,.dupa, obiceiu, cu toata paradiva, pee= din vechime estelegiuit. i, dui:4 ce au descalecat Maria Sa la Curte, urcas -du-se cu totii In Spatarie4 s'au suit Domnul In Scaun, In-data s'au petit Intru auzul tutnror imparatescul. firman deDownie, atat pre limba turceasca, de catre dumnealui cins-tit Divan-Efendisi, cat pre lirnba romaneasca, de Mr%dumnealui Vel Vistier Barbu Vacarescu, a carui cuprin-dere se Insemneaza mai jos din cuvant In cuvant, Intoc-mai dupa talmacirea ce s'a cetit In Spatarie:

Alesului din neamul Mesiei, celui ce areinteadevarlipsis din boierii pamanteni roman, iar acum, prin ItroPa-

dul-

ci

ci

ci

ci

ci

ipo-

§i,

183

rateasca facatoarea Ma de bine voint4, i s'au IncredinOtDomnia Valahiei, dumnealui Grigorie Ghica. Dupa ce acurprazvratirile ce s'au Intamplat n tarile Moldaviei si Va-lahiei, care dupa mostenire se cuvin la prea.puternicasi de sinegi staijanitoarea mea Imparatie, an pent §i cuajatorul lai Dumnezeu mai sus ziselp tri s'au curatit desparcaciunea, ce se intinsese, a facatorilor de role, fiindcitcu cuviin0 s'au socotit asezarea Domnilor, ca, savarsin-du.se linistea ce s'au tutors, sa-§i dobandeasca nevinovaVisup* pamanteni cu prisos mijloacele ce privesc spreoiihna §i buna vietuire a lor, §i fiinda, din Fanarioti, ceice au statut Domni si boieri, cari s'au lost Invrednicit decatre prea-puternica mea Imparatie a dobandi atateadamn f4i facere de bine, aratandu-se necunoscatorinemultamitori, nu numai alma apostatilor s'au facutsilacatori de once fel de stricaciune §i rautate ce s'anurmat intro aceste de mai sus aratate taxi, ci §l cu marlnapastuiri si tiranie asupra saracilor ptitanttni s'au pun-tat, si, In tale dd pe prma, fiefcare dandu-se spre fuga,precum la to# este stiut, curat §i -au, aatat viclenia sirautatea. aceasta ceata de Fanaric4i s'au fault izvorde stricaciane ce s'au pricinuit, ata,t la aceste eparbii,cat si la alte pazite locuri ale stapanirii mele, uncleacei razvratitori si rautatiO an ridicat steag de apos-tasie, In care si Inca se afia stand. Deci, fiindca. Inve-derat lucre este ca, nu numai cei ce de fa0 si In faptaan Indraznit de an iesit din cuviincioasele hotare, ci §i ceice an cutezat a se arata supt chipul apostasiei, cu niciunmijloc nu sant priim4i §i vrednici a se Inalta imparatestela dregatorii, drept sceia ,Imparatia, dupa, milostivirea ceam . catre ticaloasa stare a pamantenilor si a lacuitoriloracestui lot, care patimia calcandu -se supt picioarele acelorInrautatiti, si dupg, Induplecarea la rugaciunile ce in multeranduri prin arzuri catre fericitul prag mi s'au adus, onbunavoire iubitoare de oameni §i Ingrijitoarele mole Indu-ran si placere spre a se alcatui si a se orandui dupavachiul obiceia Domni din boierii pamanteni, ca sa-§i do-

Si

ei

184

bandeascA fericita for stare, poruncesc ca tn, numituleDomn, eel ce esti unul dintre boierii pamanterti cei veniti decurand acum In fericita mea cetate, fiinda, din iscusireamintii tale se tntelege dreptatea si desioinicia ce ai, cumsi buna ravng, si stragnicia ta spre oblAduirea Domniei, sise nadajduieste a intrn toate te vei purta intoemai dupa,flints, si asgranarea vointei, silindu-te spre a-ti Rata In-minata credinta si supunere, deci, dupg, sfanta 0 vrednicade Inchinaciune pornna ce varsa faceri de bine din ne-margenitele Imparatesti darnri si din tmparatestile melecu seumpatate priceperi Domnia prii-Romanesti dupaalegere tie ti s'a Incredintat, punerea In oranduiala a pri-cinilor eparhiei acesteia si a locului fericire si liniste dela a ta Intelepciune. i Incredintare s'au dat si aceastOde mare cuviinta pornna, Infanta en sfa,ntul mien sEmnsi auprinzatoare de mansupul tan prin ... s'au trimis ...

Facandu-se dar cnnoscut vederii tale ce cantl depaitea Inscaunarea ta In Domnia Valahiei se 1ntemeiazaasupra bunului ipolipsis ce are Imparatia Mea la tine, siel adevarat cererea Imparatiei Mele de la tine este cg,punand in orandaiala dupa placere si lndreptand toatetrebile prea-pnternicii mele Impargtii, cats) s'an lncredin-tat la a to, vrednicie, si Ingrijind si ocrotind pre supusiiacestei tOri de mai sus, sä te sargniesti Cu scumpatate anOscoci 0 a afla toate mijloacele cele cnviincioase sprefericirea si linistea for mai malt cleat Intaiu, si, fiindeapentru unele cuvinte, nu urmeazg, a se face savarsirea celorobisnuite aici, In fericita mea cetate, ci la Silistra, deaceia, precum esti poruncit si dupg, cum poruncindu-ses'au scris 0 obladuitornIni de la Silistra Ili al Dunarii In-Mal seraschier, cu desavarksitl stardnire Vizir, Mohamet-§ehim-Pasa, Ma% sa te ealatoresti de aici 0, ajungandacolo, a cunosenta Domnia ta, si, gatindu-ti cele trebuin-cioase, trec&nd grabeste la local Scaunului, si, dupa da-toria firestii tale credinte si dreptate, si dupa, rebnintatmeniurietulai tan, apuca-te cat mai curand de cercetarea0 Indreptarea pricinilor tarii, de paza si fereala locului

185

de obIlduirea *i buna oranduiala a boierilor qi altos, decercetarea ci izblvirea slracelor raiale de nedrept5t,i qinapAstuiri,spre tntoarcerea linifitii prin savargirea mijloa-celor celor ce privesc spre odihnl, ingrijind cltra aceastacu rAvna a se pazi buna oranduiala pko&ntului de oricezaticnire,gi Tuna ltele male Inaparateqti porunci sä se sl-varqeascg In putere, ca sa nu se Int&naple vre un lucrunecuviincios.

Datft la 24 a' sfintei luni Leval, cu leatul 1237."

II.MEMORIU

DESPRE

MI$CAREA LUI TUDOR VLADIMIRESCUDE

CI- IIRIAC POPESCU

Revolutia lui Tudor In Tara-Romgneasca s'a Intamp latla leatul 1821, la luna lui Fevruarie, qi Ipsilante s'au argtatla Iaqi, iar la Fevruarie, 21, cu revolutia Grecilor.

Slugerul Tudor Vladimirescu, ngscut In judetul Gorj depeste Olt, In satul Vladimir, an fost mai Inainte In slujb5,militgreascg neregulatg cu pandurii medinteni din tine-,retile lui, qi s'au cinstit In vremea razmeritei urmate IntroCurtea Rusiei, qi Poarta Otomang la leat 1807, fiind dansulcomandator at pandurilor, supt comanda ghineraluluiIsaiev In Craiova on cin de parucic rusesc, qi, dupgcgtiva ani, se afla late° judecatg de cglcari de Om ant InBucureqti, care judecatg s'au prelungit pang la leat 1820.

In zilele Domniei Sutului, Vladimirescu, atunci aflandu -seIn Bucureqti, s'au conformat qi dftnsul Intel) glgsuire cueteria Grecilor, prin taing, ca, iecind Ipsilante In Tara. Ro-maneascl, sg dea qi Vladimirescu man& de ajutor lui, casg se Inlesneascg trecerea paste Dungre a oqtirilor Eterieigreceqti. Si, depgriandu-se atunci Vladimirescu din Bucu-reqti s'a dus la Gorj, peste Olt, acasg, qi indatg an ridicatpe toti pandurii In picioare, aducandu-i la mangstirea Tis-mana. Si de acolo an mere la Craiova, armat, cu 3.000 depanduri, aleqi ostaci romani, proclamand In toata Cara cgel din partea tuturor pandurilor ai printipatului Valabieian trimis jalbg la Poarta otomaneascg prin Pap., at Diiuluiqi al Silistrei qi la Curtea Rusiei prin consulatul muscglesc,jgluitoare tot !nth) glgsuire, cg adecg Tara-Romgneascgnu mai poate suferi tiranii ei, adecg pe Domnii trimici dela Poartg din vreme In vreme, care Domni, unindu-se cuboierii tarii, despoaie pe lacuitori qi care deepoieri an.

190

ajuns la o treaptg ne mai suferitg si cg, de nn se vor man-gaia lacuitorii on vre o carmuire mai omenitg, au hotgratdansii mai bine sl se prapacleasca toti decat el mai su-fere o rang care din zi In zi se face mai mare, neavandnndelemn a o Indulci. Apoi, afland Tudor ca, la 1-iu Fe-vruarie 1821, an iesit din Rusia printul Ipsilante la Iasisi cl au proclamat prin hartie tipgritg ca., crime va fiGreci, In aceste don& printipaturi, adecg Moldova si Ro-mania si nu se va Intrupa cn trupul Eteriei Grecilor, acelase va cunoaste In viitorime bastard si ca, Rusia este Inajutorul Eteriei Grecilor si ca are gata la granita ei In Ba-sarabia 70.000 de ostasi alesi, supt comanda gheneraluluiVictestain 1, s'au sculat Vladimirescu din Craiova cn tottrupul Om care se adunase pang atunci, vre-o 3.500 depanduri, si on Sarbi, Becari (sic) si Bulgari, supt comandalui Hagi-Prodan si Machedonschi, cu vre-o 500 de calgretialesi, au venit In Bacuresti, IntlInindu-se cu Ipsilante,care sosise atunci si dansul de la Iasi In Bncuresti, co-nacind la chioscul lui Grigorie Ghica In Maicuta. Fu In-trebat Ipsilante de Vladimirescu: r,,Unde este gheneralulVictestain, cu acel trup de casts care ai proclamat laIasi Escelentia Ta c va urma si dansul dupg Escelentia'Ta ? Ipsilante au zis g-receste cgtre capitanii trupuluiTi MTV. cb Tataapt (adeca: ce zice mggarul). Dar Tudor,macar ca pricepea limba greceascg, n'a zis nimic. §i Inacea zi s'au tras Tudor la mangstirea Cotroceni, si Ipsi-lante la Targoviste.

Dnpg vre-o lung si ceva afland Poarta Otomang ca aniesit din Rusia Ipsilante In mai sus numitele doug prin-Vpate si adung oaste Impotriva ei, revoltand-o, cum cl siVladimirescu, cerand cu jalba a se Indrepta otcarmnirea

si a nu fi jaf si prada a Domnilor si a boierilor, pre-cum si cl, c0.0 Turci negnO,tori si beslii se aflg In acestedon& prinVpate, s'an ncis de revolta0, neputand scapa maiInainte spre a trece peste Dungre, an banuit aceasta revo-

Wittgenstein.

sat':

tariff

ca

191

lutie a Grecilor in Moldova gi Valahia s'a ivit prin stirea§1 indemnarea Rusiei gi aceia de la Morea este unit&on aceasta din cele don& printipate ale Moldovei gi Vala.hiei, cad tot de-odata s'au auzit numele de Ipsilantela Morea, adeca unul anume Alexandru, care an fost gi ghe-neral al Rusiei, gi cellalt in Morea, anume Dumitru, printigi frati am&ndoi, capetenii ale revolutiei grecesti, lacuPoarta Otomaniceasca intrebare prin minigtrii Puterilorevropiene Wraith, ostirile ei a batep e revolutionari In-aceste dou& printipate ale Moldovei gi Valahiei, iar Puterile-evropene an dat parerea for Poartei ca sg iea voia de laCurtea Rtisiei gi apoi s& calce aceste don& printipate, cacialtminteri va gag pricing Rusia c& s'au caleat privileghiiles.cestor doul eparhii, care sunt intarite de actenameaua-acestor doll& Puteri.

Atunci and an fost to-0 monarhii Puterilor celor marlevropenesti adunati In congresul Veronei i facusera aliantaintro ei ca, made se va ivi in Evropa vre-o apostasie peplmanturile- lor, sä alerge toti ca nigte frati sa o potoleasca,made gn venit vestea de la Poart4 ca sä ceara vgia dela monarhul Rusiei, care se afla acolo la congresul aliat, a-trece ogtirile Portii spre a potoli focul revolutiei In maisus numitele doua printipate, deci Aliatii furs siliti a cerevoie de la monarhul Rusiei, anume Alexandru, una ca s&nu se vatame interesele aliatilor in Tara Turceasca, gi altaca sd, iasft din banuiala ei Poarta ea Curtea Rusiei nu'este amestecatl in indemnarea revolutiei Grecilor. Atunciau rdspuns monarhul Rusiei la congres cdtre,Dar n'au facut Curtea noastra destule note prin ministrulei Stroganov catre Poarta Otomanl, IndemnAtoare a schimbaPoarta sistemul politicesc, de a std.pd.ni norodul ei cu olege politicaascl, care s& fie in acel duh cum stap&neste-that& cealaltd, parte a Evropei norodul ei, fdra, deosebireacea mai mica, ve 'ri de ce lege sau neam de om va fi,tot un fel ci numai cu o lege politiceasc& ? Dar Poarta n'aupus in lucrare propunerea Curtii noastre. Nu este de pri-eina aceasta Inca pan& in ziva de attazi actenameaua,

cä

gi

aliath_lui:

si

sA

si

192

care s'au iseglit la Incheierea pacii In Margie Intro Curteanoastrg, si Poarta, de n'au putut Poarta aduce la Indepli-nire acea leggturg care s'au Intgrit la Acherman, apoi dedoug ori, la Iasi si la Bucuresti, cg Intheierea /Axil ? N'aupropus Curtea noastra Portii ca, de nu se va conforma cunot In legea politick nu putem fi niciodatg Impacati, nicinu vom putea a nu avea Intro not intrige pentru totdeauna ?

i cg. singura Poartg este de pricina acestei revolutii aGrecilor, caci, neputand suferi mai mult reaua stgpanire aPori otomanicesti, s'au sculat bietii crestini In picioare?"

Apoi au poftit toIi alias ii pe monarhul Rusiei a daIn saris la congres si cgtre Poarta ca n'are Rusia niciunamestec la revolutia Grecilor, ca, una, sl las& Poartadin banuiall, fiind Alexandru Ipsilante gheneral al Rusieisi iesit In Moldova si Valahia din Rusia, si celglalt Ipsi-lante, anume Dumitru, In Grecia, revoltgnd aceste dougnoroade Impotriva Portii, care este Impotriva si poli-ticei toatei Evrope civilisate. Deci an saris ministruluiCurtii Rusiei, care se afla In Tarigrad, anume Stroganov,singq,r monarhul Rusiei, Alexandru, ca sä dea a pricepePorOi prin alts scrisoare ce Itndrepteaza catre AlexandruIpsilante, tot en acelasi curier (pe care-I pornise singurmonarhul Rusiei de la Verona la Tarigrad), cu cuprinderea-ca, de nu va putea Poarta sa -i vie de hac, va iesi putereaRusiei si a Austriei sg-1 bats, si Inca are vreme dgnsul ase poegi, adecg. 131 lase norodul ce tareste dupg el, sameargg fiecare In local lui, si sa a tragg in Austria, elcu frAii lui.

Care scrisoare an adus-o curierul la Ipsilante toemaiand sosise dgnsul -de la Moldova cu ostirile lui rn chios-cul lui Grigorie Ghica, afara din Bucuresti. Pe care ce-tind-o Ipsilante, era silit, si sg iscgleasca ce i s'au argtat,dupg porunca ce avea curierul de la monarhul lui, alcgruia era si adiutant si de rang polcovnic, luand-o pe loc,au pornit Tarigrad a duce acolo lui Stroganov depe-sale acestea. Dupg aceasta, trecand vre-o lung de zile la.mijloc, Turcii... pate Dungre In Tara-Romaneaseg; Insg,

la

a

a

193

propus Curtea Rusiei la Poartg, sa treacl o tirile in Tara-Romlneasca, darg, astfel de oqtiri supuse ei, cad almintrele,de se va vatama norodul acestor doua printipate privile-ghiate, eel nevinovat, este semn gra niciun cuvAnt a des-chide razboiul intre Curtea Rusiei si Poartg. Asa darn, dupg,Paqte, la 1821, pe la sfArqitul lui Aprilie, au trecut nutrop de vre-o 10.000 de Turci in tars, pre la drumul Sins-tref, ki altul pre _la Galati in Moldova, tot acest numar eumunitiuni qi tunuri.

(Tntrerupt. UrmeazA un dialog Intre un Gree si Bulgar.)Grecul. Pentru ce pricing, s'au depArtat Tudor Vladimi-

rescu din Bueureqti, apropiindn se Turcii; §i n'au stgruita se pune tmootriva for ?

Bulgarul. Multe prieini an fost, darA ca sA-ti povestescnumai-pricina cea orighinall, pentru care au proclamat sin-gur Vladimirescu cu chiar gura lui (la care fats am fostqi eu), zicAnd: Sava, nevoind a pAzi payola, care au datlui Tudor, lui Hagi-Prodan qi lui Machedonschi (nevrIndsg, meargg, la Cotroceni la Tudor, In Bueure§ti, la consu-latul Rusiei, Intel) Vineri adunAndu-se acolo) la anul 1821,In luna Inceputului lui Maiu, au fost cea mai mare pricing,cg, s'au depArtat din Bucure§ti, ca sa nu mijloceaseA ar-derea oraqului, eAci Turcii se apropiau de Bucure§ti, siSava fugise din Bueure§ti aseuns ; trebuia a, se facerazboiul en Tudor to mijlocul Bucure§tilor. Deci au gashcu tale a merge spre impreunarea eelorlalti frati erefitini.Si, afiandu-ma qi en In SfAnta Mitropolie din Bueureilii,lute() Duminecg,, la opt cea surf turee§ti dupa pranz, ne- amdepArtat cu trupul lui Ilagi-Prodan §i a lui Machedonschi.Am ieqit dupg, podul Calitdi ki am statut Inaintea portiimanastirii Cotroceni, uncle am &it pe Tudor cu tottrupul lui aqteptandu-ne, ki am stattit cu dAnsul fm-preung, acolo pe camp, pAnA cAnd s'au adunat tottrupul, §i al lui Tudor, qi al lui. Hagi-Prodan, find risipitOrin Buemelti. Unde an Mout cuvant singur Viadimirescucn gara lui, is auzul tuturor, zieAnd ca prima In tea sul aust a

--194am economisit, fratilo treaba cu Turcii, a nu cglca pgmantulnostru, and cu una, cand cu alta, fOrg, a ne arata revo-lutionicti cgtre Poarta, cerand numai a apgra dr.epturilepatriei noastre. Dar, nefiind priimite rugaciunile noastre,care am Mut de mai multe on cgtre Poarta prin jgl-bile noastre, si vedem foarte bine cg vrgjmasii nc§tri auajutis afarg din Capitala noastra, cu gand a face cunoi suntem siliti dar a lam acest oral Bu-curelti, ca sa nu fim pricina noi singufi a arderii lui,§i sa ne tragem spre Intrupare cv ceilalti fra0 ai no§tricreqtini, purtand grip, pentru a noastrg, ob§teasca scgparegi a patriei noastre, ci ca. de acum incolo, fratii miei, pan-dud, Bulgari §i Barbi, conlocuitorii no§tri, trebuie sa de-§ertam pupa noastra in came de Turc, de vor ng.vgli penoi, si sa %cern numele nostru lludat, a ne vesti toatenoroadele ca am statut voinici impotriva vrajma§ilor noktri.Fratilor panduri si en alti contrati ai no§tri, ace§ti Turci nusunt ca acei din Cladova, diu Poreti §i din Fetislam 1, voi-nici, cu cari ne-am Mut de multe on in zilele lui Isaiov 2;acum sa cinstim neamului nostru biruinWe, cu care ne vacnnuna, Dumnezeu, luptandu-ne cu vrajmaqui, en Indraz-neall qi inima voiniceasca, ca gi dansul, vgzandn-ne cg.ne luptam barbatekite, va dosi Inapoi, gonit de noi, precumsi alta data an pg0t-o, atunci and mai vartos ea, qi var-tutea noastrg era mai mica."

acestea zicand, am pornit de la Campul Cotrocenilor-,-dupa ce mai inainte s'au pornit muniVa qi tot cala-balacul nostru, precum ci familiile Bulgarilor, dupg aceiapedestrimea noastra (adeca pandurii), dimpreung cu tunu-rile, care bran in numar de cinci, adeca : doug, mad §itrei mid; csi dupa pedestrime cglgrimea noastra, alcatuitain Cazaci, bechiari Barbi §i Bulgari bine armati, pe la 8ceasuri tutcecti seara, luand drumul Pitecttilor; §i tot inacea zi, seara, am tabgrat dincolo de apa Ciorogarlei.

Fetislam e numele tureen al Cladovei. IN. E)foale: Moitof.

razboiu,

$i,

$i

I

' In

195

In aceiagi noapte au umblat ellare cu vre-o zece cglAretiVladimirescu toatl, tabgra, ranluind caraulele In patrat,eate 200 calgreV, afarg, un tlfett de teas, puind la posi-ia cea mai bung, de dansul mai Inainte aleasg, cu

toatft muniVa si trebnincioasele lucruri ale rAzboiulliiIn minoeul oqtirilor pedestraqi, formftluind trupul acestaca un care (adecg in patru muchi), pgzind toatg noapteacaraula aproape al jumatateke trup al ordiei noastre, schim-band dupft oranduiala evropeneascft la toate 2 ceasuri ca-raulele; eaci. Vladimirescu mai toptft noaptea se plimbaprin tabus. Dansul dormi numai douft san trei ceasurimult, numai zina cftnd se odihnia toatft tabgra, la namiazi,avand snpt strAgnicia lni stApanirea presto panduri, canigte soldatii regula4i. Si, spre diminea0, and se revftrsazorile, eriobozie. un tun laggrul, spre semn a cAlgtoritoatft oastea noastrft, urmand §i bateri de tobe, pang candse pornia mai nainte pedestrimea, Impreung on tunurile §icelelalte lucruri ostl§eqti de rftzboiu, gi dupft aceasta urmacalArimea calltoria.

La aceasta a doua zi au fgcut Vladimirescu o manevrftacestor ()Ohl ale noastre, adecg : vrand a pili ceva pe os-tagii lui ca, cand chiar va veni vrgjmasii la bfttaie, aftfie obirinniti. de a sta Tmpotriva lui, qi, alta, sft Incerce peostalii lni, cari vor fi fricoli sg-i deosebeascg a nu pricinui qicelor inimoqi Infricosare. Deci au poruncit unui }toren, cftndse odihnia toatft tabgra noastrit la namiazi, na aft ving IntabgrA qi al zica cft au vftzut oft s'au luat 3.000 de Turddin Bucure§ti dupft dansul, adecg dupft Vladimirescu, §iah afiat el alV 3.000 s'au ridicat de Ia Giurgiu spre aiesi lui inainte spre a -i tlia drumul qi al-1 iea la minoe.(Acestea s'an urmat a doua zi dupft plecarea tfupuluinostril din Bucuregti ) Atunci, puindu-se pe cal, Vladi-mirescu an facut de tire in tot laggrnl, zieand: Frat;ilorpanduri, SarbtAii Bulgari, ioldaqii miei (tovgrAgii miei), §ilacuitori ai acestui printipat. Noi ne-am sculat cu armele,cerand en nenumftratele jalbe noastre de Ia Poartadrepturi qi privileghiurile noastre, care s'au cfticat de cei

190

trimisi Domni de Poarta otomaniceasca de la o vreme In-coace, dimpreuna cu boierii nostri, cari se :oonforma' cudansii fara cuvant si cuget bun, neavand noi, totti lAcui-torii, cea mai mica odilana din partea acestor tirani ; sidupa cum se vede, nu furl priimite jallole noastre dePoarta, caci an trecut paste Dunare, In care ostirile ei ane izbi cu rAzboin, cum v'am mai zis alaltaieri. Deci acrimamergem a ne nni en fra4ii nostri earl se afil la Pitesti,si, de va veni vrajmasul asupra-ni, cu voia lui Dumnezeuvom sta Impotriva lui bArbateste, ca sa-i aratAm ca. noisuntem aceia can 1-am izbit si alta data la Cladova, ai1-am batut. Noi, fratilor panduri, suntem cari 1-am izbitla Fetislam si 1-am Mama& Acest vrajmas de acum nueste asp, de Invartosat ca aceia; deci sa stam voiniceste

,Impotriva lui, si va Ineredintez ca, cu voia Iu,i Dumnezeu,11 vom intrange negresit, si va ramanea numele nostrunemuritor la nomad° si la urmasii nostri. Caci aceastalupta a noastra este stanta, de vreme ce priveste asupradrepturilor noastre. Iarba de pupa avem, tunuri buneavem, si voinicie.o.

Dupa acest cuvant, an povatant Vladimirescu o parte dinariergarda noastra, alesi prin ascuns, vre-o 200 calareti, ase schimba la cap cu legaturi turcesti si sa se arate tru-pului ca 11 iea' ei In goana, si, pe de alta parte, puindclausal (adeca Tudor) un Roman prost prin taina ca uncersetor, ca 1-ar fi trimes vrajmasul spion, s'au aratat ca-raulelor noastre. Care fu intrebat 'ehiar de ins* Vladi-mirescu, In anzul tuturor, Cu stragniele, de unde vine si,unde merge, preficandu-se Vladimirescu ca In adevar esteRomanul spion, Pentru care au si crezut tot trupul nostruea este adevarat, si spionul a raspuns, cum era povAuit -deVladimirescu, ca dansul vine de la ordia vrajmasului trimes,care chip 11 lAsase pe drum, venind asupra trupului nostru.Spionul fu Intrebat a doua oara de Vladimirescu, cu a-dausul de cuvant ca-1 va °mod de nu va spune spionuladt3varul, iar, de va marturi adevArat, nn va patimi nimic,

197

Atunci an zis Romanul ua dansul vine de la ordia tur-ceasel, care fl manase afara din Bucuresti, si ca 3.000 deTurd calareti alesi yin asupra trupului nostru din parteaBucurestilor, si alti 3.000 s'au pornit din Giurgiu, a taiadrumul nostru, ai ca aceste doua trupuri dusmanesti vorsa ne puie in mijioc. A mai zis spionul: ca sunt poruncita veni si a vedea unde to afli dumneata cu ordia dumi-tale, si ce numar are ordia dumitale, si, apoi, intorcandu-ma, sä fac stint acestea vrajmasului dumitale, si a altitrei spioni s'au trimes totusi In aceiasi zi pentru aceasta, sise vede ca nu s'au prins de ordia dumitale, §i ca negresittrebuie catusi de curand sa soseasca vrajmaqii, a va punela mijioc sa va stramtoreze.a

Acestea toate auzind Vladimirescu, s'au aratat ca s'autulburat, si apoi indata, an pus tot trupul nostru In ran-duiall de razboiu, si pedestrimea, si-calarimea, asupra unelpositii, comandand singur, puind tunurile In mijlocultrupului, stand tunarii on aprinse fitiluri in maul, si as-tepta pe vrAjmaq_sa se arate. Asa gatit fiind trupul nostru,au trimes Vladimirescu din cavaleria noastra Inainte ci indosul trupului nostru cate 200 alesi volintiri calareti, po-runcind lor, de se vor Intaini on vrajmasii, sa nu dose4scarapede, pe loc, cat de puternici vor fi, ci, luptandu-se cu

sti, se traga inapoi eatie trupul nostru Inca, tricot,pad, se vor apropia de o puscatura de loc, si atunci sase rapeaza degraba fiescare la postal sau. Zic: iesind 200de calareti ai nostri depute de un sfert de ceas din tabaranoastra, departe catre Rasarit, si alti 200 de calareti catreApus, s'au intalnit on vrajmaqul la un loo tufos, Incepanda se bate on avangardia lui, ttagandu-se ai nostri tnapoi!neat, !neat, pana la pos4ia noastra, de o puseatura depupa; apoi s'au rapezit ai nostri in dreapta si In stangala posturile lor. Dar vrajmaqul, vazand trupul nostru Inregula razboiului, an statut, si pe loc s'au dat semnul raz-boiului, cu porunca sa dea foc tunurilor noastre, si pedes-trimea sa nu se mists din locul lor, fiindca era grin pre-

198

juruj tunurilor, §i Vladimiresca In mijlocul lor, Maud curajtrupului cu glas mare. Si, acolo undo Meuse 'Ayala vrAj-ma§al asupra-ni, In loc sg, dea foc tunurilor, au strigatVladimirescu tunarilor sting& fitilul, cb.ci cari vinasupra-ni sunt din avangardia noastra, adecA apitanulSimion gi bulugba§ Ion Vanciu ci a din gre§eala cramnoi Intro noi s& ne lovim. Astfel de stratageme fAcea Tu-dor mai multe In doul, trei zile, ci pant la Gole§ti,

Grecul. i 'Antra ce euvAnt speria Vladimirescu oastealui ?

Bulgarul. Pentru ca sA se dedea osta§ii lui Intaiu afi gata de rAzboiu totdeauna, ci, alta, de a se deda slstea Impotriva vrAjmagului §i and va fi §i In adevar, gi,al treilea, corn andatoriu bun fiind, §tia a manevrl trupullui cu fel de fel de stratageme de razboiu, and era de

Vladimirescu era fire§te om al razboiului, IndrIznetgi tot foe, pAin la vorbl voinic la inimA §i la outlet,nelenevos, cn mult1 minte sanAtoasa gi curagios. Volta luialta nu era cleat a striga atre osta§ii lui EA nu xapeascade la MoutLori' linictiti averea lor. Si a§a c& pe alatorulacestei porunci cu moarte 11 va pedepsi, ziand ea, de nuvom urea a austui 1 de la jafuri, care facem la fraii nogtriconlAcuitori, ne va gasi urgia lui Dumnezeu at de eurand.Zicea:

Noi nu ne-am sculat sA rApunem dreptul fratilor no§tri,ci aplram. Pentru ce dar nu pazim fAgaduiala noas-tia, ? Noi am facut §tiut PorVi. (cum am mai zis) §i laCurtea Rusiei pricina pentru care am fost siliti a Iua ar-mole In mans, §i acum noi s& facem !mpotrivA ? Nu suntemvrednici a fi pedepsiti de mAcat care opandA criminaliceasca.De act= Inainte s& nu cumva sA se Infatigeze vre uncuitor Inaintea mea Cu vreo jAluire pentru eel mai miclucru pentru ca 1-ati jefuit. Apoi acel flator de TAu n'areiertare, ci moartea va fi osanda lui. sä n'aibA nici

' Ostol.

sa acei

lips&si

sa.-1

la-

Si ca,

199

vrajmasulnostru cuvaut a ne sill de a pune armele jos, ci 0,ne luptam voiniceste cu dansul, pentru drepturile noastre,nevrand dansul a Ina In bagare de sama jaluintelenoastre. Noi 'am hotarat, frAii miei, mai bine sa perimcu totul de pe fata pamantului decat O. nu dobanditadrepturile noastre, si acestea numai atunci putem castigicand vom avea iubirea fraWor nostri conlacuitorilor. Fratiimiei panduri, toate neamurile ne vor ocArl, and noisinguri vom urea 0, vatamam pe fraVi nostri. Pentru cene-am sculat ? Ca sa aparam drepturile noastre si ale forde tiranii nostri cei ai, can urasc omenirea. Cand noivom urma asa, suntem, nu numai de oameni urAi, dar side la InsuE,ii Dumnezeu urgisiV. Noi, fraVlor, numai atuncivom fi slaviti de noroale, cand ne vom purta cinstit sicu barbAie vom birui pe vrajmasii nostri pentru drep-turile patriei noastre, cand atunci si 130i si urmasii nostrivom dobandi cinste si oaina pentru totdeauna."

Asttel era povAuirile lui Tudor catre ostasii lui. Elera foarte silitor la lucrurile lui si neInteresat In sinesi:toatil ziva umbla, band clime, cand pe jos, prin tabard, a nuse face vre un cum si pentru cel mai mic lucre. Dar cepoate astepta cineva si de la o oaste neregulata si re-cruta, cu toate poruncile strasnice ale lui Tudor ?

Grecul. Pentru ce nu-i pedepsia Vladimirescu spre a-1avea de teama, prietene ?

73ulgarul. Cine v'a zis ca nu i-a pedepsit ? Va Incredin-Oz ca dansul a omorat treizeci de insi: unii cu spanzuratul,si altli i-a omorat singur on mana Iti 1naintea tuturorostasilta (fat& find si eu).

Toata noaptea umbla prin lagar pentru luarea in bagarede sama a caraulelbr, de fac datoria for cea cuviin-cioasa, apoi sculandu-se de la locul taberei an apucatdrumul Pitestilor, pang dincolo de Gaiesti, undo ni-ausosit o poste cu o scrisoare a lui capitan Iordachi, dinPitesti (aceasta a treia zi dupa plecarea noastra din Bu-curesti), adresata catre Vladimirescu cu cuprinderea ca ce

200 ---

va, inainta dansul ca trupul lui, 11 va lovi Iordachi. Deci,cetind Tudor scrisoarea fn auzul tuturor, an zimbit ra-zand si au zis cltre Hagi Prodan Machedonschi si Alexan-dru si celorlalq egpitani ai trupului sau:

De multe on gandesc cg, v'am zis ca Iordachi fmi estevrajmas si ca, de rata, mg goneste, si cg dansul trebuie

fi prins scrisorile ale Pasei Diiului, care ni lipsescde o posts, si ca, dansul fmi va moartea.

En sunt seapatorul san cand trecuse din Serbia penTara Nemteaseg si abia 1-am scapat In casa mea din ma-nila Nemtilor, si, acum, spre rasplgtirea facerii mere debind, it vedeV cata goang fmi face, fraWor ? Ce treb ale sgfacem Cu- astfel de om ? En nu stiu. Noi avem de patruon putere mai mulia decat dansul, si mai vartos si tunuri,si cum an cutezat sg_ni scrie cu astfel de chip ?"

sfatuincla-se cu Hagi Prodan, Machedonschi si Alexan-dra, s'au gasit en cale sa stgruiasaostirile noastre pangva merge Macedonschi si Alexandru grin posts la Iordachi,a se Intalni cu dansul, Maraud acolo tot trupul nostru.

Indatg an pornit cei mai sus doi, Insemna4i cgtre Ior-.dgehi, care se afla In Pitesti, patru ceasuri departe de noi.

ceasta fntamplare an urmat la namiezi, si pang la optceasuri turce§ti s'au tutors cei mai sus doi pomeniti tri-misi, cu hotarfrea ca sa, ne apropiem cu trupul nostrupang aproape de Golesti, undo se afla capitanul Iordachesi Farmachi: acolo sg se facg Intalnirea lui Tudor cu eelmai sus Iordachi si Farmachi. Dar, fnaintand trupulnostru pang pe campul Golestilor, au pus Vladimi-rescu trupul nostru In stare regurata dupg obiceiul sal],adecg fermgluind pedestrimea In care, si tunuri si muni-tia dansul In mijloc, sezand cavaleria pe de alaturi indreapta si In stanga, formaluind doua aripe, si vre-o200 Cazaci pe dinaintea trupului nostru.

far& Impotriva noastrg se arata capitanul Iordachi siFarmachi, Cu trupurile lor, tot calareti. Dupg aceasta, des-calecand capitanul Iordache si Farmachi Impreun& ou

sa-mi

cu-

4i,

41,

on

201

vre-o Mee ostasi de ai lor, s'au apropiat ca la o pusca-tura de loo de noi, Band do §tire a se apropia si Vladimi-rescu. 4i, Impreunandu-se amandoua pantile, an Intrat Ma-chedonschi Intro dansii: an flout Intrebare lui Iordachidin partea lui Tudor, ce era pricina de s'au trimis scri-soarea aceia catre Vladimirescu. i dansul an raspuns

avand printul Ipsilante oarecare banuiala pe Vladi-mirescu, au fost poruncit Iordachi sa opreasca menu' tru-pului lui Vladimirescu. Si, auzind Vladimirescu aceasta,au zis ca venires lui la Pitesti nu prive§te alt decal nu-mai a se numi cu toti frAii lui §i sa se bat& cu TurciiImpreuna, cu totii, cari s'au apropiat de Bucuresti. 4i, alta,ffindca, Sava s'a aratat necredincios ogre dansul si UMWtor, nepazind porunca care i-a dat-o, a iesi adica, el Im-preuna cu totii, fie§care cu trupul but din Bucuresti, a izbipe Turd, calcandu.-i fara veste In ordia lor la Dudesti:&instil (Sava), In be de a se uni cu noi spre acest stop,sculandu-se seara an fugit cu trupul sgu spre Bgneasa, si Inaceia§i zi s'au tras din Bucuresti darg. In sfarsit dupa vorbi-rea aceasta s'au apropiat unul de altul, si s'au iertat, pupae.du-se unul pe altul, apoi Indata an poruncit Vladimirescutlnarului (sic) celui mai de capetenie, adeca prd polcovniculIanaciie, a deserta tunul eel mare, care si s'a urmat spresemn de pace, iubire unire de spre amandota partile.

Inchinand steag en steag, s'au amestecat amandoultrupurile cu unire, desertand armele lor ostasil toti. Invaziuh, spre semn de bucurie si unire, alergand

amestecati pe camp din Ideul odihnei pans la ca-sele boieresti ale Golestilor. Undo si-au tabarat toataoastea lui Vladimirescu, asezand singur dansul calare aco-lea tabara lui, dupa obiceiul lui, in culoane: puind tunu-rile lui in mijloc inaintea portii a mai sus numitei casea Golestilor, s'a urcat cu toti capitanii trupului in chioseulportii, uncle am mancat poste marinat, fript, ciorba, cubors. i unde s'a urcat si capitan Iordachi cu Farmachi,Improuna cu toata, suita lor. Apoi ne-am pomenit §i cu fra-tele princului Ipsilante, anume beizaclea Iorgu, a Intari

ca,

si

cala-retii

-202fratia, §i prin graiu, gi prin In scris, a acestor amandoultrupUri, care, chip, s'au Tropacat, ca adeca la viitorime anu ramanea urma de bgnuiala, gi ca Vladimirescu vamanea credincios Eteriei i ca dansul, Vladimirescu, saizbeascg, pe Turci cn trupul lui peste Olt Si apoi s'a de-pleat beizadea Iorgu spre Targoviqte, ramanand acoleaGtreorghe, Farmachi, Tudor, Hagi-Prodan, Machedonschi,Alexandra §i ceilalti capitani ai trupurilor, sari se aflaacolea.

Dar tn noaptea aceia s'au descoperit pledarea lui Hagi-Prodan, Machedonschi qi a lui Alexandru, cari pregatizeei pentru Vladimirescu mai Inainte a-1 preda In manilalui capitan Gheorgachi prin taina. Si, pricepand atunci Vla-dimirescu aceasta a lui predare, au chemat pe landa, elcativa din capitanii pandurilor, pre can gandia dansul eg,sunt ai rui credinclo0 i §i-au IncredinOt for planul sauImpotriva lui Hagi-Prodan, Machedonschi, Alexandru, ca-pitan Gheorgachi si Farmachi, poruncind Vladimirescu a Im-pragtia tuturor pandurilor prin taina, de vor voi acei maisus impotrivnici lui a trimite pre dansul la Ipsilante singur,sa stea Impotriva acestei hotaaari §i sa nu-1 dea, ci sa, secrate nemAumiti ci Impotrivnici la aceasta, urmare a po-trivnicilor lui, ci, on an cuvant, sa, se pule i cu armele Im-potriva. Dar acecti capitani de panduri, cgrora au desco-petit taina sa Vladimirescu, In loc a se a/rata apgratori aiacestei propuneri a lui, 1-au ocarat de fats,, zicand ca eleste nevrednic a fi mai malt a for dipetenie.

Anzind Vladimirescu aceasta din gura lor, pe loc an pusmana, prin &An" ai lui credincioci oameni, pe un capitan,

1-au spanzurat din chior pe dinafara, §i, vrand a urmaci cu alti cAiva din capitani, can era' sus in chior, ansarit Hagi-Prodan i Machedonschi en oamenii for §i auscapat pe al doilea, pe care pusese mana Vladimirescu a-1spanzura.

Si aka aceasta, pricing, gasind Hagi-Prodan, Mache-donschi qi capitan Gheorgachi, desarmandu-1 cu sila, 1-auridicat prin caraula din chiorul Goleqtflor ci 1-au dus

rg-

si

203

noaptoa In Pitesti, cu cuvant ca o sa-1 trimita la Ipsi-lante In Targoviste, ca sa-si dea cuvantul pentru ce aufacut aceasta fapta.

Deci a doua zi puindu-1 traria caruta mica de posts',cu paza de doi Arnauti din trupul lui capitan Gheorga-chi si cativa din mavrofori calareti, care era' la Pitestimai fnainte venit,1 pentru acest stop, s'au trimis Vladimi-rescu de capitan Gheorgachi la Ipsilante In Targoviste,*i diva, cinci zile s'au pornit tot trupul dui. Vladimirescudin Pitesti pe drumul Craiovei supt comanda lui Hagi-Prodan, Machedonschi si Alexandru, cu trei tunuri mici aleVladimirescului, lasand supt Ingrijirea capitanului Gheorga-chi si a lui Farmachi toate tacamurile de tazboiu ale Vladi-mirescului in Pite§ti, adeca, munitie, trei mai mari tunuri,zahereana si toate celelalte dupa voia capitanului, Gheor-gachi (poate ca au fost aceasta voia chiar a lui Ipsilante,fiindca banuia asupra trupului acestuia at Vladimirescului,sa nu cumva sa so. fntoarca, de a Linea cu Turcii, de vreme,ca i s'a ridicat comandirul for din partea lui Ipsilante),cu fagaduiala lui capitan Gheorgachi ca dansul Impreunacu trupul lui si cu toate tacamurile de razboiu va urmatot pe acel drum, a doua zi de diminea0, trupului nostru,de a fi cu noi in bataia de peste Olt, undo se va urma,spre Craiova.

Dar, dupa doul zile ajungand noi cu trupul nostru laOlt, am aflat ca. la Slatina an fost un trup mic de Turd,

cu trei zile mai Inainte biruindu- se Turcii de un trupde panduri si de ArnauV ai nostri, supt comanda cbpi-tanului Simion si a bulibasului Iovanciu, an pus Turcii,foc si au ars crap'. Asa afland noi aceasta de la avan-gardia noastra pe drum, ne-am 1ndreptat noi- cu trupulnostru acolo. §i dupa un teas soli alta stire v este,ca peste Olt, la Dragasani, se .afla un alt trup de Turci, devre-o 3.000, veniti din trupul eel mare al Craiovei, tacamat lui Carafeiz vestitul, si pedeistrasi, si calareti.

Dar, aceste afland comandirii nostri, adeca Prodan siMachedonschi, am statut din marsul care faceam pe calea

fara

201

Oltului, din partea stanga, la salmi Vultore§ti (a treia zide la pornirea noastrg, din Pitesti), uncle an ajuns si avan-gardia noastrg, numai din 175 ostasi alesi, panduri, Sarbisi Bulgari, pedestrasi si cglgreti, shpt comanda capita -nului Iovanciu Bitoleanu, care sapte zile opri trecereaOltului din dreapta In stanga malului acestui rgu a tru-pului vrAjmasului prin rlzboiu, pang la sosirea noastraacolo cu trupul nostru (care era in numar de vre-o 5.000ostasi). Unde si am conlcit iloaptoa aceia. Undo au venitun Roman de la DrggAsani, scapat de la Turci, ruggn-du-se de comandirii nostri a grabi en trecerea noastrgpaste Olt, a scgpa, de la Turci §eizeci de fete, ,ce luasergei de la bgjenarii crestini din partea Craiovei §i Caracal,din familii sgrbesti si bulggresti, §i septesprezece negn-tgtori ce-i Linea' in Drggasani robiti la Inchisoare, cu ha-tgrgrea ca sg-i taie Tnrcii, cu euvAnt cg sunt zavergii.

Aceasta s'a Intgmplat intro Vineri, in care zi, seara, po-runcind Hagi-Prodan popilor satului Vulturesti, a venit intabgra noastra si, cetind aiasma mare (sfestanie mare) §1dupg, CQ an botezat toatg ordia noastrg qi s'au inaprgstiatcu aiasma, au dat de §tire Hagi-Prodan tuturor ostasilornostri, care din ostasi va voi de buna vole a lui (voluntar)a -trace Oltul pe jos, seara aceia, pe intuneree sa se des-partg, lute° parte din trupul eel mare. §i, despgrtindu-sevre-o 2 000 de ostasi bg,rbati de razboiu bunt, au luat in'Agate de smug, dansul singur de armele lor.

din doug mii, an ales numai trei sate de voinici zdra-veni, cari IncAltgndu-se cu opinci au luat &scare din eitrebuincioase fisicuri §i ate o pane, puting _pastrareg, qibra,nzg, la taggrta for qi o ploseg cu rathiu. Au trecutnoaptea in trei pnnturi Oltul, §1, rand se revgrsa' zoriledimineata, Sambgtg, au fost. la locuri hotgrate mai sus deDrgggsani, prin ascuni, in vine Drgggsanilor, cu Band aapuca pusiile (positiile), de uncle sg dea pricing rgzboiului,ca sg se tragg intfacolo vrajmasii de la margenea Oltu-lui, spre Inlesnirea trecerii Oltului de trupul rlostru.

Bi,

205

Care plan #i s'au urmat foarte frumos, fgrg nicio vdtid-mare a noastrg, cici, afiand vrajmaqii no#tri cg au tre-cut Oltul o parte din trupul nostru, dupg, doua ceasuri,

ne#tiind ales de ce numgr au fost acel trup al nos-tru, s'a rgpezit toatg, puterea a vrgjmaqilor asupra acelortrei sute ai noqtri ale#i ostasi, trggandu-se de la malulOltului dansii, cu stop cue a-i birui, i apol sl se rapeazgfnapoi la malul Oltului Impotrivg-ni. Dar acel trup micat nostru, de trei sute ostasi ale i, s'au pus Inainteavrajmasilor cu voinicie barbateasca, bgtandu-i din ni#tecase marl ale viilor,4, Impartiti fiind. S'au batut de dimi-neap, pang fh.searg, macar a dugmanii se rapezia' cumare Indraznealg, pang la meterezele noastre, dar cu marevatamare s'au infrant inapoi, de cats oti an Incercat sgdea navala pests meterezuxile trupului nostru, lakand pecampul razboiului 86 morti qi un numar mai mare rg-WO. Mortii vrajthaqilor zgcea' farg capete, cad, cum cg-dea unul din ei, Ii tgia' capul ceilalti tovarg#i ai 1ui, qifl lua' cu sine§i.

Deci fn aceiagi zi, and vrajma#ii no#tri lqi bat capulcu toatg puterea for a birui pe cei trei ante alegi ai nos-tri, gasind vreme bung comandirii no#tri, am trecut Oltulen tot trupul nostru, en tot tacamul razboiului, MA adegerta macar o puqeg, fiind locul nostru de trecereaOltului ascuns de o pgdure deasg gi mare, Impotriva ora-"(Ifni Drggglanilor. Care oraq, cum an simtit vrgjma#iitrecerea Oltului a trupului nostru, a dat foc pe la namieziors ului de 1-a' ars, qi putea omul de trei #ferturi de teasdeparte a vedea pe joe -pars In noaptea aceia, de la fla-cgra cea mare, care se urcase val In aier.

Inserat Sambgtg, trecand Oltul noi, s'au pus trupulnostru In bung randuiall pe camp mai sus de Drg-gaqani, catre Apus, pgzind caraula toata noaptea tot tru-pul cu mare tame, farg cea mai mica larma saltslobozire de puqti. Iar oraqul au are de tot pgna la relgr-satul zorilor. Iar cei trei suite de bgrbati ai noktri an venitla trupul nostru, vestindu-ni eg all rgmas pe campui rgz-

si

si

nostru

206

boiului 86 morti vrgjmaqi, si rgniti vxe-o 200. Cgci vraj-maiiii, afland trecerea a tot tropului nostru paste Olt, s'autras la acel punct de cu searg, Intrand In mgnastireaDragglanilor qi 'n doug case boiereati maxi, care, finddepgrtate de oraq Impotriva mangstiiii, nu s'an vatamatde flacgrile focului. Iar, din acei trei sute osta§i ai nostri,s'au omorat 33, si 17 s'au ranit, can an rgmas In manilacolor trei sute.

Dimineata, facandu-se zing, !rite° sfantg, Duminecg, Incare zi a fost si Rusaliile, s'au rgpezit rgmg§ita vrgjma-qilor, care se vede a era prin vie risipiti calaret,i, to,mandu-se nu cumva sai dea peste trupul nostru eel mare,qi au Intrat In fuga mare In curtea mg,nastirii din parteacealaltg, care nu se vedea de noi. Atunci s'au rgpc;it Intrei cologne trupul nostru asupra vrgjmasilor, uncle erayarn Intre aceste trei ziduri. Porniti find Intaiu Cazaciinoqtri, apoi Sarbii si Bulgarii, tot calgreti, asupra unuitrup de eglareti ai vrajma§ilor, care iegise, afara din aceste-trei ziduri, a Intalnit rapeziciunea noastrg, pe camp, Eid,

vg,zand ei ca rapeziciunea noastra este neoprita si cumare mania, nesuferind focul nostru, an dosit-o In mareneoranduialg, Intrand ei toti In curtea mang,stirii, Eli s'auinchis, lgsand pe campul rg.zboiului 56 morti qi cativaarmgsari ai for In manila noastre.

Apoi s'au Incins bgtaia, cad a urmat foe puternic dinmeterezurile for Eii mai vartos din casa Satrartilui, careera_ aproape de mangstire. Vgzand noi cg In War netrudim en artileria cea mica a noastra, am pus Elena tu-nura§e ale noastre Impotriva mangstirl, §i am bgtutpe vrajmaq pg.ng la ceasnrile de pranz, stramtorandwl dintoate partite cu focul nostru mic ki mare. De nu se isprg.,via munitia noastra, negre§it trebuia In aceiaqi zi sfaniaa ni se Inchina vrajma0i noqtri, fiind lipsiti de apa, cgcimangstirea era farg, apg. Vrand nevrand trebuia a sepreda, dar, vazand noi eg, s'a tras Inapoi din razboiulnostril Serdarul Diamandl, cu tot trupul sgu, care so-sise spre ajutorul nostru de spre Amiazgzi, farg a voi nici-

207

decum a ni da man& de ajutor mai mult, nici Macar sgni dea iarba de purl, si Inca vazand noi ca suntem ama-giti si din partea lui capitan Iordachi, ca dupg fagaduintace ni-au dat Yn Pitesti prin graiu, singur cu gura lui,facand trei cruci man Inaintea sfintei icoane a prea-FfinteiMaicii Domnului nostru lisus Hristos, la plecarea noastrade acolea, ca ne va urma dupg o zi cu toata munitia situnurile Vladimiresculm si a trupului sau, si, macar canoi Inca de patru zile mai Inaintea sosirii noastre pecamp aproape de Dragasani, pang In acel teas, mereu Yidam vestea (prin stafete de a dinadinsul trimise) ,de atnostru pas urmat pentru munitia noastra, care se afla Inmans lui, a ni sosi farg cea mai mica zabava, de nu-iva fi priji putinta a ne urma dansul cu trupul sau spreajutor, In sfarsit, vazandu-ne noi asa nenorociti din toatepgrtile, am fort siiiti a ne retrage Inapoi din positianoastra, uncle aveam pe vrgjmasi stramtorati (muhasar),Incunjurati Imprejurul manastirii, noaptea aceia, fart niciovatamare a noastrg, sase ceasuri departe de Draglsani,ca nu cumva de a fi noi nenorociti, de a pierde biruintanoastra, care dobandisem In ziva aceia de dimineata pangnoaptea Inaintea manas4rit, pe camp, prin vre-o aju-torinta proaspgta a vrajmasului, ce se afla In Craiova Inmare numgr.

Asa, lasand pe vrajmasii nostri Infricosati de noi simanzi, acolea, cu o pagubg de 500 morti, si Inca pe altiicam raniti, In- care numar era si comandirul for si cativo,din Inaintasii tor, ne-am tras In acea noapte (cum amzis mai sus) Inapoi, far& a simti vrajmasii nostri, can erauInchisi in manastire. Cum si din partea noastrg s'au omorat 156 -ostasi si 73 s'au rant, cei mai Insemnati voi-nici ai nostri. Dar vrajmasii nostri, afland retirata noas-tra Inapoi, au gaudit cg este vre-o stratagem& a noastra,n'au cutezat a iesi din santurile for Inca dcug zile dupgaceasta, dar au sezut In manastire Inchisi. Apoi, Inc] edin-tandu-se ei bine ca In adevar suntem retirati sase ceasuride cage departati de dansii, atunci au iesit si au plecat

fla-

2O8

spre Craiova cu rgnitii lui, ramg,nand _acolea al vrgjma§ilorun trup mic caraulg.

Iar noi, agez&ndu ne Ia o positie bung, nu departede Rgmnic, adgstam pe capitan Iordachi san munitianoastrg, de la dansul. Am Oat cg vine Ms° noi,nu numai dansul, dar chiar printul Ipsi lante, cu tottrupul amanduror cgpeteniilor, dupg, zece zile de Iaplecarea noastrg din Pite§ti find Inhant trupul eel IMOat printului de Ia vrgjmagi Intro Bucure§ti §i Intre Targo-vi§te, unde se fgcuse un razboiu, §i planul plintuthi Ipsi-lante era, de nu se va- pntea Linea cu trupul lui In Tara-Romgmeascg, sg tread, la SArbi-, nude au scris, §i adasthrgsrmns spre ajutor.

Deci, a doua zi de dimineatg, adecg dupg rctiratanoastrA din Drggg§ani trei zile, a venit printul Ipsi-lante dincolo de Olt, din potriva Ramnicului, cu tottrupul sdu. Aceasta gland noi, gatindu-ne, am fgcut marsen tot trupul nostru, spre Intalnire §i Intrupare, la posi-Va wide t5,barase pe malul Oltului, in dreptul

Undo au trecut Oltul numai Hagi-Prodan, Mache-donschi, Alexandra qi cMiva, din cei mai insemuati aitrupului nostru, cati an putut Incgpea Intr'un pod umbl-tor al raului acestuia (Intre care eram §i eu mut), ggsindpe printul Ipsilante pe malul adastandn-ne en ceimai Inainta§i ai lui Impreung, unde a §i tgbgrat trupulsga In ceasul acela.

01, dupg, darea de bung ziva noastrg §1 Intglnire,furgm intrtfbati de dansul, ce a fost pricina retiraleinoastre de la Dragg§ani. Si noi i-am rgspuns cg nueste de ving cleat cgpitanul Iordachi §i Farmachi,elei, de nu Ili opria durnnealor la Pite§ti munitia §itot tacamul rAzboiului, care avea trupul nostru (adecg, alVladimirescului) In Pite§ti, and am trecut printeinsul,cif cuvant cg Maria Ta ai poruncit (nevrAnd a ne lucre-dinta danqii en dansa) qi el, de aveam cele dona marltunuri ale noastre §i munitia noastra cu noi, v In-credintgm c vreme de trei ceasuri n'aveam ce bate,

-

Ramni-cului.

raului,

Intel:,

209

dupl Tama qi entusiasmul o§tirilor noastre, §1 Inca pestQaceste toate nu puteam pierde cei mai voinici Indraz-neti ai trapului nostrn tarn niciun drept. Si ca vrajmaqiinoqtri au fost prapad4i, ca positia for era en §anturito trei binale de zid zdravan, si noi pe camp pe din gala;cu toate acestea, I-am fi facut muhasir (litchis) de tcatepartile,§i nu putea scapa nici picior de la danqii, dupa cepredam manastirea qi darAmam zidurile cu cel mai maretun al trupului nostru, care ni lipsia".

Atunci-ni-au raspuns ca bine era sa mai fi tinut pcsitianoastra acolea, la Drggdpni macar Inca trei zile, a fi cunju-rat vrajmaqii, papa cand sosia ki dansul. Dar, acum, ce s'aufacut, s'au- flout. Atuuci au raspuns .4-lagi-Prodan catre.printul Ipsilante ca Serdarul Diamandi au facut gre§ealamare, venind Ia razboiul Dragagnniului, Inca ca n'au vruta ramanea Impreung cu noi la muhasarea Dragaqaniului.Al doile qi mai mare gre§eala a lui au fost, care s'a en-noscut la dansul, ca, dup, ce n'au vrut a bate Impreuna cunoi pe vrairan n'au vrut incailea nici din munitia luia ni da o parte, care avea din destul gi pentru noi §1pentru Asa urmand dansul, am aflat acum ca a datcoasta vrajmaqilor.

Atunci an xis printul Acum merg eu singur de a-iizbi pe vrajmmi cu tot trupul mien si a da sfarqitacestui razboiu". Apoi a doua zi au- cazut o piatraasa deas1 §i mare, din care era cat un on de gased, gicea mai marunta, cat de Vilna aceasta an fost Intr'oVineri, care an Rricinuit mare pagubd la vita si oamenicari s'au aflat supt acoperamantul cerului. Si bieVi mavro-fori at trupului lui Ipsilante, tabaratii fiind intr'o gradinamare, care era piing, de prune de copaci, uncle gatia' catepatru gi catelase la un loc demancare, n'au ales nimic,ba Inca abia an scapat zdraveni -supt un co§ar, care seafla acolea la vecinatate. Dar a done. zi, Sarebata, de di-mineata, venind capitanul Iordachi §i alti cativa din co-mandini lui Ipsilante la Episcopia Ramnicului, uncle seafla zacut bolnav find din ziva razboiului

statist.

:

Magi-Prodan,

-210 --

din Dtagasani, i-au zis capitanul Iordachi ca, dupa _po-runca lui Ipsilante, trebuie sa-i faceta teslim comandanoastra, caci are sa mearga dansul asupra vrgjmasilor entoate trupurile Eteriei care se afla acolea.*i, priimind co-manda pandurilor,Impreuna cu Sarbii si Bulgarii trupuluinostru, s'au pornit en tot trupul asupra vrajmasilor, supta lui Insusi comanda ; fn care trup obstesc se afla siprintal Ipsilante Impreuna en ai sai doi frati, Duminecasears ramaind toti comandirii trupului nostru (adeca atVladimirescului) In Ramnic, cu cgiva ostasi panduri sicazaci, dupa porunca lui Ipsilante.

Grecul. i pentru care pricina s'au intamplat aceastade s'au ridicat comanda de la comandirii Vladimirescului ?Prietene, de ai. vre-o stiinta, zi-mi, ma rog.

Bulgarul. Frate si prietene at mien, nicio pricina altan'an avut printal Ipsilante de-a ridica comanda lor, decatca capitan Iordachi era dusman tainic at lui Hagi-Prodan si al lui Machedonschi, din pricina celor doi oa-meni ai lui cart an taiat pe Vladimitescu si avea pizmaprin taina. i, acum, ce fel an dat dansul lui Ipsilantea pricepe pentru razboiul nostru care am facut laDragasani, nn stiu, dar aceasta am aflat ca capitanIordachi se trudia a departa pe toti comandirii luiVladimirescu din trupul pandurilor; dar cu ce stop, nu stiu,decat ei prejudec ca cu nadejdea ca doar vor iesi Mus-calii In Tara-Romaneasca, a nu g5si mai mare comandirdeal dansul dupa Ipsilante acestor trupuri, cari se aflasupt numirea greceasca In aceste doua printipate (sauDomnie) si astfel da dansul a pricepe printului Ipsilantepentru aceasta si an priimit comanda tuturor trupurilor aif supt comanda lui. Dar va tncredintez ca prea putin foldsau adus Iordachi cu planurile lui, cad Machedonschi i-auzis ca, Indata afiand pandurii el va fi dansul comandirullord or fugi toti pe la casele lor, de va lipsi dansul (adeolMachedonschi) din comanda lor, caci sapte luni avea de

a -edea pandurii familiile lor. §i, acum, el -se afla aproapede casele lor, cu mare fillet& si politica an putut MosuleQonomisi parka acum, de si n'au fugit.*i 1 -au povatuit saumble binisor cu dan$ii, caci far/ de veste si de-odata,se va pomeni a au lipsit toti din comanda lui, fiindaan Intrat In urechile for ca, dansul (Iordache) an fost pri-cina si pierzania lui Tudor. Acestea zicand Machedonschilui capitan Iordache, an chemat pe toti capitanii pandu-rilor si li-au zis: Iata din porunca printului Ipsilanie rri-meste capitan Iordache de astazi Incolo comanda voaslra,pre care trebuie al cunoasteti comandirul vostiu si safiti lui supusi, ca mai lainte cum at,i fost Supt comandalui Vladimirescu, si iarasi voiu fi si eu Intro voi, cum amfost si panl acum, dud va fi de lips5. Capitan Iordacheo sa v/ dea Iefile pentru Antrebuintarea lucrurilor trebu-incioase lor, si sa n'aveti grip, pentru

Grecul. Pentru ce pricina n'a mers Incailea Machedonschisi Alexandra en trapurile lor, prietene ?

Bulgarul. Dar nu ti-am spus ca, avea poftl capitan Ior-dachi a primi bravura singur a acestui razboiu? Macar elprintul Ipsilanti an zis lui Machedonschi sa mearga a douazi, dar Hagi-Prodan, find foarte grew bolnav, n'au pututurmb, =qui la razboiu, si Machedonschi au ramas Ia Epis-copie cu bolnavul. Drumul de la Ramnic pan/ la Drgga-sani find opt ceasuri numai, n'au mers la razboiu, fiiincicahotarlse capitanul Iordachi sa lzbeasca pe vrgjmas Mier-cart Luni noaptea, pe la cinci ceasuri turcesti, au venitde Ia ordie Fierescu, trimis fiind de Ipsilanti, la noi, In Epis-copie, zicand lui Hagi-Prodan si Machedonschi el an venitIa Dragasani trei mil de -Turci dela Craiova (cara-afiz tacam),si ca voia printului este a se Scula fare zabava amandoi, a-decl si Hagi-Prodan si Machedonschi, de a merge la fabaraprintului, care se afla acum patru ceasuri departe deRamnie,poste raul Bistrita, a se afla si dansii acolea, caci pan-durii an fugit jumatate, si priveste si rgrnasita for sprefuga, de nu va fi Macedonschi al ler comandir. Atunci,pe loo luand Machedonschi pe Hagi-Prodan bolnav Tnlr'o

nimic.

pit

21.2

ciru.t1 dimpreuna cu acei putini Sarbi qi Bulgari chlgrePIcari avea' mai credincioqi pe langg darsii Pradan si Ma-chedonschi, s'au rapezit acolo la tabgrg, Marti de dimi-neata, atunci cand an dorit top ostasii, fugind de obstede la razboiu, si Turcii D. luaserg In goang, dar Mache-donschi, scotand sabia, se trudi in zadar a face ostasilorcuraj de a sta In foc, clot unii din ostaqii fugari an datsi pistoale asupra lui Machedonschi. Si; vazand aceastaprintul Ipsilanti, an poruncit .lui Machedonschi a da Ismurgiei.

Grecul. §i -pentru ce pricing fugiau din razboiu Arnaupi,de n'au stat la razboiu P

Bulgard Frate si al mien prietene, ce sa-ti zit mai In-nainte, nu qtiu. Aid am pierdut catastiful ! N'am alt spreraspuns a va povesti decat ca aceasta ba'tglie n'a fost bg-talie, ci urgiadumnezeiasca tend o va pune In gaud eine-vaqilea. Neinvoiala si vrajba comandirilor lui Ipsilanti, careurma Intro ei din capul locului, an adus acea turburaresi neoranduiala In oastea care, fait a se bate, a dosittoata din positia batgliei qi au ramas vrajmaqii stg-pani ai positiei noastre farg truda mare, qi a tunurilor qipedestrimii noastre. Mei an fost hotararea ()Weasel ase izbi de vrajmasi din toate pgrtile Miercuri, si nu inacea zi, adecg Marti. Caci, una, ca a fost vreme ploioasg sinoroiu mare, qi, alta, ca an zis capitan Iordaohe, pansnu plecase din Rananic, lui Machedonschi, ca. Marti nu vaface razboiu, cg e o zi care o are dansul tenorecoasg. ki derazboiu. Deci Turcii, vazand eampul si tufele de la Dra-ggsani pana, la rani ,Bistrita pline de ostaqii noqtri, maimulti de 20.000, iar ei abia 0, fi fost pan& la 4.000, an iesitdin mangstire qi de la celelalte doug ziduri din Drgga-sani pe camp, si so depgrta incet-incet, Maud ere panttend se va departa pedestrimea for spre Craiova qi, soco-tind ei ca s'au departat din destul, apoi sä doseascg sicavaleria for la vreme de stramtorare de While noastredupg pedestrimea Tor, neavand ei tunuri spre a sta impo-triva tunurilor noastre.

Atunci, vazand Caravia, comandirul avangardei trupurui

--213lui Ipsilanti, planul Tureilor care privia spre a for depar-tare §i spre abaterea din razboiul ostagilor notitri, nepu-tincioqi simtindu-se flan* spre a noastra putere mare,fara voia comandirului celui de capetenie mai mare (adecaa lui capitan- Iordache), gandind Caravia a ca§tiga dansulsingur bravura biruintii, s'au rapezit cu avangardia asupravrajmagului, urmat numai de cavalerie, care era supt co-manda lui. i du4manii, stand Impotriva rapezieiunii lui Ca-ravia QU cavaleria for pang and se va departa pedestri-mea for din destul, §i neputand Caravia on cavaleria luia suferi acea barlAteasca 1mpotrivire a vrajma§ilor, cacicazusera din cavaleria noastra cei mai ffisemnati barbati,vre-o cinzeci In numar, au facut retirata cavaleria lioas-tra. Atunci, luand curaj vrajma§ii, in lot de a se trage ina-poi, an Inceput a 'nainta en izbanda pana, cand au ajunsbatalia pe pedestrimea noastra, a mavroforilor, qi dan§iineputand a se Impotrivi la caineasca turbata rapeziciunea vrajmaqilor, find o cavalerie aieasa din 1.500 care seafla in Craiova, s'au inapoiat cu fuga, vazandu-se sax-manii mavrofori napustiti singuri fara niciun ajutor dinpartea cavaleriei noastre, dupa ce abia odata au pututdeqerta pu the lor, i numai trei tunuri devrtand. ast-fel an paqtigat vrajma§ii batalia din pricina lui Cara-via, luand vrajma§ii §i trupurile noastre a omoritilor, tu-nuri, munitie qi pe cei raniti ai no§tri, qi 83 de robi viinevatamati din ti.upul mavroforilor, qi 134 de panduri carierau ratleiti prin paduri.

Acestea afland Ipsilanti, care se afla trei ceakmi &partede la Dragaqapi spre Raranic, an voit a, Intoarce pe ceicari fugiau gi opri a sta in razboiu cu ceilalti, taxisosise atunci impreuna cu Ipsilanti sprQ ajutorul mavro-forilor; dar In zadar se trudia _Ipsilanti in aceasta, cadoastea spaimantata anevoie poate cineva a o sili de amai sta in razboiu, atunci cand ea nu mai cauta alt

scaparea.§1, vazani aceasta urea, printul Ipsilante gi-auluat tru-

pal sau--olre acapase din razboiu, si ,s'au tutors indarat la

a-i

de-cat

214

RAmnic, far& a voi de a sta mai mutt in razholn cu vrAj-masii, pierzAnd si lucruri si toatA munitia, care toataca zuse fn manele vrAjmasilor. Ba nici la Ramnic n'auvrut a sta, uncle s'au tntalnit cu Hagi-Prodan si cu Ma-chedonschi, proem si cu scriitorul acestei istorii, zicAndIpsilante c6, nu mai are pofta a sta fn razboiu cucad Sava a fost necredincios si trAdAtor si s'a InchinatTarcilorimpreuna cu Ghenciul delibasa Mihai si dimpreunlcu cei mai voinici ostasi ai Eteriei, cum si ceilalti comandiriai tuturor trupurilor TArii-Romanesti nu s'au purtat cum secadea. §i ca toata zahereaua ramane manile dnqrna-nilor, din pricina acestor .trAdAtori, i In sfarsit ca Ar-nAutii n'au pofta de a sta la razboiu, ncum -am priceput eu(zise Ipsilante), fiindcg, cer left, si, alte asemenea pricinipunAnd Inainte, se abat de mirosul ierbii de ma'. Deaceia are de gAnd a trage cu totul mama de a mai ficomandir unni astfel de trup nesupus.

§i de acolea au plecat cu trupul Cazacilor si al olanilor,in numar de vreo 400 de calareti, si cu cele douA tunuriramase la manastirea Coziei, unde s'a adunat toata Oastea,care era §i risipit prin pAcluri, Intreband pe printul ceo sa faca si ca ce sA se hrIneasca. DarA el raspuns

fiincleg ei au tugit din razboiu din DrAgIsani, WA adesorta macar un pistol asupra vrAjmasilor, ducl-se undevor urea de a gasi de mAncare, caci dAnsul nici leafy area li da, nici demancare. §i, staruind acolea o noapte,s'au, tras spre CAineni, si de acolea an intrat In Ardeal prinSibiu supt nume de negutAtor, dimpreuna cu.. doi frati ailui si trei ofiteri ai lui, adeca cu Lasani, Orfanis si Ga-ziopol. i asa s'a risipit acest trup de caste. Unii din ofi-terii lui an trecut Oltul si s'au tras cAtre Moldova, cum sicApitan Iordachi, Faimachi si altii ; si altii au apucat dru-mul la Tismana peste Olt, precum HagiProdan si Mache-donschi s'au dus a se fmpreuna .eu pandurii de pe acolea,si alti multi din mavrofori, cari scapasera din rAzboiulDragasanilor. altii mai toti au intrat In Ardeal, si uniidin ei s'au tras la Basarabia, si altii catre Tara Greceasclprin Triest, nesuferiti find In Ardeal de StapAnire.

Turcii,

li-a

Si

In

a,

215

Grecul. i cum nu s'au luat Turcii pe loc dupa dansii,ci an avut vreme de an intrat in Transilvania

Bulgaria. Acei Tani din batalia Dragasanilor, dupa pes'au vazut pe sine sc..apati si cu atatea jafuri incarcati,luau& sub stapanirea lor pre rob4i Impreuna cu jafurilelor, s'au tras a doua zi la Craiova Impreuna cu xaniVilor,banuind ca nu cumva sa se adune tot trupul lui Ipsilante-§i ii va izbi iarasi a doua oara, fiind vrgjmasi mai putini,mai mici la numar decal risipitul trup al lui Ipsilante, cadan pierit si din ei la razboiulDragasanilor vre-o 500 si poatesi altii autii s'au ranit. Se vede ca s'au speriat de a sta-rui acolea, -fiindca, afland cativa panduri de la Tismanaca, s'au risipit ordia pandurilor, dupa, patru zile an trecutprin locul bataliei Dragasanilor,si au gasit txupurile °too-

fara a vedea vre-un vrajmas, si mai vartos, !near-candu-se to0 cu arme destule, ce gasise pe .drumul lor,an venit la not la schitul anume Cornachi.

Iar capitanul Iordachi Farmachi, adunazd vre-o 800barbati alesi, Sarbi, Bulgari si Greci, s'au tras din muntein munte catre Moldova, aproape de hotarul Tfansilvaniei,undo facand razboiu zdravan cu Tamil dupa acolea, aflatide vreo trei luni, omorand vre-o 6 pans la 7.000 de Turci,Iordachi si-au dat sfarsitul la manastirea Neamtalui InMoldova: stramtorat fiind acolea, an pus foc la muniVa luisi s'au ars singur. Iar Farmachi s'au predat Turcilor maiinainte, si s'au trimis la Tarigrad cu cativa din ostasii lui,§i s'au taiat de Poarta. Iar Machedonschi Impreuna CuHagi-Prodan, mergand la Tismana de peste Olt, an pus mamape dansii pandurii: impreuna fiind cu fratele lui Vladimi-rescu, anume Mihaloglu, si cu Ghi0 hAul, 1-au pus in flare.Au cerut de -la dansii lefile lor sau pre Tudor, dar, neavandbani a li plati lefile lor, nici pe Tudor- a-1 face teslim,li-au dat drumul, caci venise Turcii, si li era frica O. nupuns mana pe dansii.

Grecul. Ma rog de d-voastra sa binevo4i a-mi spunecum n'au aflat pandurii a s'au omorit Tudor prin didas-terial lui Ipsilante in Targovi§te, dupa ce s'a dovedit ca

riylor,

i

216

as Meuse una cu pandurii a nu ajuta Eteria Grecilor qis'au pries s3risorile Turcilor sense atre daneul a se tragecu trupul sau poste Olt ?

Bulgarul, Pandurii nici pang, in ceasul acesta nu creda se fi fost-ucis- Tudor de Greci, fiind de o lege, dargandesc ei ca se afla In Rusia trimis la judecata, §i aunadejdea toti de ob0e, Romanii pandurii, ca va, sapa vre-o-data de la Rusia Vladimirescu qi va veni la patria Ei a

tare' qi mare, fiindca are drept mare a se desvinovati pen-tin aceasta. Deci, vazand panduri ca nici bani au, nicipe Tudor a-1 face for teslim (cum mai sus s'a zis) Hagi-Prodan §i Machedonschi, i-au desbracat pe amandoi papaIn cama§a, jafaindu-i de toate -ce au avut pe dangii, i apoili-au dat drumul dupa doulzeci i una zile sle Inchisoare, Incare vreme i-au chinuit fel de fel. and fi speria cu ro oartE a,cand ca o sa-i dea Tarcilor pentru a au fost padatorii )taiTudor. Deci, afland aceasta fratele lui Machedonschi, an datde fitire la unele din madularile Eteriei care se afla' atuncipre acolea §i care, spaimantand pre panduri la Tismanaprin scrisoare, li-au daf drumul, i an fugit prin Transit-yania In Basarabia amandoi (adeca Hagi-Prodan i Ma-chedonschi).

Grecul. Cum 0 se pare, prietene, s'a purtat cinstit Ete-ria noastra, sau ba ? Eu, din partea mea, gandesc caaceasta, purtare necuviincioasa a, Eteriei noastre in Mol-dova §i Valahia an fost din capul locului ran Inceputa.Afar/ de Ipsilante, celelalte capetenii ale trupurilor noas-tre an fost foarte neglasuite i proaste, din cari unii s'auaratat pradatori, altii nesupuci §i fuduli RI. de tot fara,§tiinta politiceasca. Pentru aceia i s'au risipit de ()datafar& cea mai mica Impotrivire atm vrajmaq §i celelalte.Capitan Iordachi §i Farmachi era o partida gonitoare_ alui Tudor (cum am aflat) cu pizma, caci au omorit aproapede Slatina (cum s'a povestit mai sus) doi ostagi dinacei treizeci lasaiii lui la Tismana, la Inceputul revolutiei,and an mars capitan Iordachi i Farmachi din Bucuresticatre Tudor, a n lui spre avangaria pang. la Bucuresti. Iar

217

dausii (whoa cei treizeci de ostasi ai lul capitan Iordachi),!Maud intr'o manastire, au omorit doua fete ki au des-puiat pe told boierii can erau ascunsi acolea far cuvaxit.Deci, sosind dupa urma for Tudor cu While lui, Im-preuna, cu Hagi-Prodan gi. Ma,chedonschi acolea, a douazi, au omorit pe cei doi cari an fost capetenia celor treizecide ostasi, din cari unul a font nepotul lui capita/1 Ior-dache §i celalalt a fost eel mai iu-bit al lui ostas qi viteaz.

i de atunci s'a, flout capitanul Iordache dusman al luiTudor. Aceasta a fast pricina cea mai de capetenie devrajmasie, i au pdzit vreme capitan Iordache pana candan pus mana pe dansul si-au pus in lucrare scopulsau. De s'a aratat Tudor predator al Eteriei, nu itiu.

Jar Sava, de alts, parte, gonia pe 'Duda la Ipsilante cu-felurimi de mijloace a imbandl en scopul sau In cloud par0.Care, vanind la Ipsilante In Targoviste, I-au amagit Cuvorbe viciene, ca el va pazi juramantul care-1 pusese JaEterie. Cu astfel de viclenie amagind pe Ipsilante, s'audeparlat din Targoviste Sava, Intrand in manastirea Cor-natelulu1,si, de acolea intelgandu-se cu Chehaia-beiu (co-mandirul Turcilor din Bucuresti), an pus in gaud a izbipe Ipsilante dupa, ce au rapt si zru sfaramat' steagul cucrucea si rastignitul Domnului Hristos, pe care.1 ridicasespre semnul unirii cu Eteria. i, apoi uninduse cu Turcii,umbla Impreuna cu dansii In tara, i cAi au gasit risipicieteristi si Romani, Bulgari, Sarbi, Arnau0, $i vinovatinevinovati crostini, nici de cum Impartasiti fu aceastarevolrqie, prinzandu-i, fi facea, teslim Turcilor, $L i-auomorit Turcii gra nicio vina.

Precum si Serdarul Diamandi, va Incredintez, prietene,ca din capul locului s'a aratat necredincios si predatoral Eteriei, si, aratandu-se de doua ori la batalia Dragasa-nilor (cum am Oat) la Tarci, ca nu numai n'a vruta sta la razboiu impotriva vrajmasului, dar n'a vrut a damany de ajutor incailea cu o parte din muniVa lui, la raz-boiul Dra,gasanilor, la lipsa mare ce avea Hagi-Prodan,caci ispravise muniVa lui cu razboiul Dragasanilor,

§i

§i

41

218

din zlua aceia dhc lasandu-1 batandu-se cu vri.jtnatiul s'audepartat cu tot trupul sau in manastirea Bistrita (cum ammai zis odata cea dintait). Apoi, al doilea, cand s'au batuttrupul eel mare al lui Ipsilante, el a fost eel d'intaiu cares'a tras din Walla, 'Jamul facandu-se pricina de s'a In-tamplat acea mare rascoala §1 neoranduiala la acest trupal lui Ipsilante. De aceia an rasplatit lor Dumnezeu, larazabava, dap& faptele lor. Cel mai sus numit Sava, dupa ces'a Imbracat cu capot Top de -vrajmag spre citste, apois'au omorat cu ceilaltt tovara&I ai lui, anume Ghenciu,Mihali i cu ativa Insemnati ai lor, in tucure&ti, la aceacasa chiar undo an pus-juramantul Eteriei. Jar eel dupa,urma, Serdarul Diamandi, s'au luat- de Turci rob &I s'aucarat la Silistra, dupa ce s'au inchinat vrajmasilor §i-aupus armele jos, Impreuna cu -nil lui, §i acolo s'au tliat deTurci. i astfel an luat sfar&it aceasta music& toata near-mould, a Moldovei &I a prii-Romaneqti, adeca din parteaEteriei grece§ti. Am drept, prietene, In aceasta, sau nu ?

Bulgarul. Prietene, la acestea toate ai dreptate, darpricinile sunt mai multe; dar sa lAsam toate jos gi sa zi-cern, ca ni&te cregtini Dumnezeu sa-i ierte pe to0. Euva Incredintez, de nu se arata Tudor pradator §i de nu seomora acel om, noi nu o patiam aceasta. Caci numai Yla-dimirescu singur era eel mai vrednic comandir, care aveaIntro munitia lui qi trei care maxi en sape §i lama-coape, topoare, tesle gi lopeti de fier alto dichisuri tre-buincioas, cutt qi potcoave &I cuie de potcovitul cailor,ca, atunci and era de lipsa, Indata se facea &ant pe campla o positie cuviincioasa de razboiu gi la tabara o&ti-rilor lui, a fi totdeauna sigur gi mai en lesnire biruitorImpotriva vrajmasilor. Dar, dupa ce an lipsit Tudor, col131.1i vrednic comandir al pandurilor, trebinia EA Ent none-rociti la fiecare razboiu al nostru, neavand pe langa noitotdeattna cele trebuineioase lucruri, Ora care un trup,cat de mare, poate fi nenorocit qi de vrajmaq biruit, cums'a 1ntamplat la Dragagani. CA, de era' tunurile noastre pecamp atunci, cu un cant de baterie, negrectit nu putea

si

:

si

219

vrgjmalul in cateva minute sa, se -facg stapani pe dan-sele, pe positia noastra, in razboiul acela.

Grecui. Cu be °avant a poruncit Tudor (precum am au-zit) a jgfui pe boieri, oamenii lui, prietene, §i nu urmaIntocmai dupg cum eras porunca lui Ipsilante, adecg a luanumai cai qi arme ?

Bulgarul. Cuvantul era foarte drept qi cuviincios, cgcidansul, and s'a sculat cu armele in Mang, an proclamat prinhartia lui a, care- din boieri (macar cl, unii an fost °datamancatori ai patriei), se va uni cu dansul, numai acelava ramanea nesupgrat, ba Inca gi averea lui apgratalar care din boieri va ramanea Impotrivnic a drepturi!orpatriei, acela nu e aparat de jafuire, qi sg, se pedepseascl,on vremea, ca un prgdgtor al patriei. Acei dar cari aufost calcgtori ai proclamatiei qi au cazut In manile pan-durilor, cu drept cg li se cadea pedeapsa. Cu toate aces-tea Vladimirescu n'a omorat pe nimeni din cati i- a cazutIn maul, fratioare. Urmarea aceasta a Vladimirescului afost de la Dumneteu a se face (gandesc de nu gresesc),caci boierii tarn ajunsesera inteo stare, ca li se pgrea caIgcuitorii (compatriotii lor) nu e om, ci e o jivinie de ni-mic. Dumnealor Meuse pre Domni a Imbraca (adecg a bo.ierl) pe oamenii for fgrg. nicinn merit, ci numai prin banisan prin hatg,r; ajunsese mai ran gi decat noroadele cele crude

far& de lege politicegte. Aceasta patrie (sic: parte ?),capitan Iordachi qi Farmachi, qi-au dat sfarsitul In Moldova(cum am mai zis), cum §i Farmachi s'au irecut In Tarigrad.

Aid am vgzut cg n'au putut izbandi Eteria greceascg,Dumnezeu milostivul sg blagosloveascg armele acestei

Eterii In Tara Greceascg. Sarbii Bulgarii, impreung onpandurii uniti intfun trup de 4.500, si pedestrimea qi cg-Igrimea supt comanda lui Hagi-Prodan §i Machedonschi,zece zile Inainte de venirea la Drggggani a trupului luiIpsilanti, goneste un trup de Turci de '3.000 ale§i, tiinandWalla dougzeci patru de ceasuri on Turcii pe camp la Drg-ggqani gi printul Ipsilanti cu un trup de 25.000 (71040 i cucomandirii cei mai Insemnatj fugi din razboiul tot acelor

si

ai

Qi

ai

at

' 220

Tarci taxa a sta la foe, tot in area positie undo s'au ba-tut cei mai sus trei comandiri ainoqtri, adeca, Hagi -Pro-dan, Machedonsehi qi Alexandru. Dar, to las, prietene, asocoti ce va sa zica aceasta ? Eu nu pot zice alt decalfumuri a comandirilor a trupului luiIpsilant, ca Eg iea nu-mai ei bravura t4 singuri, fara a se lmpartaqi qi ceilalticomandiri acelui trup de oaste a lui Ipsilanti, care erasupt deosebita comanda cu numirea a Sarbilor-Bulgari: deavoia qi-au lu-at rasplatirea fiecare comandir acelui trupde ostaqi, ai lui Ipsilanti.

Dar nu ma rabda inima a tacea unelor ,Intamplari cares'au flout dupa pierderea bataliei a DragAqanilor, adecO,dapa ce s'au Intors Ipsilante de la pierderea bataliei Dia-gaqanului in Rarnnie plin de noroiu, caci necontenit o sap-tarnana ploua Dumnezeu ziva qi noapteq., dupa ce au tre-cut Oltul, qi bietii mavrofori, tabarand prin gradini fara.,eorturi, erau In noroiu qi supt ploaie, supt acoperamantuleerului plouati qi udati ca niqte :pared, qi a doua zi aqaneuseati au plecat la batalia Dragasanilor Intfuna plouand.Apoi to las a socoti: ce putea' a face bietii mavrofori cuarmele plouate ?

Aqa dar, venind la Ramnic Ipsilante, trist qi wahnit, auzis lui Machedonsehi ca sa trimita cativa din trupulnostru mai cu pricepere la manastirea Cozia qi la schitulcernachi, pe poalele muntilor, pe drumul Cainenilor, ca savaza este prrsitie a se opri acolea qi 0, bage de sunkde se all acolea la schit pe muchea drumului, o positiede baterie, care facuse Nemtii In zilele lui Iosif,ImparatulAustria', eand se batea cu Turcii la 1788, qi anume cucanturi bane a bateriilor lor, de a se putea a- se opriIpsilante cu restul oqtirilori- care Inca avea prin prejurullor, sau ba. Devi s'au gasit de cuviinta a merge cu cativaealareti, can facusem not de buns voia noastra, de vre-o70 de inqi Watt cu sulite V. on mundire de mavrofori, endeosebire la Baler alb qi semn la eaciula lui on cruce, Inspinare uu coroana, cu numirea hravnie bulgarschi polcu,

Aqa dar in plant eu cu cativa Cazaci ai noqtri de la

- 221 -famnic pe drumul Coziei, gi, aproplindu-ma, la Cozia inWare, am dat poste un unchial la mi copac razimat,slrac, etruia Yi pierise vederea de Man, dar auzul11 era ziravAn, care m'a Intrebat trecand calare pe langO,dansul: tine sunt en care tree Ware ? Si i-am raspuns,ca sunt ostaq. Si mai m'a Intrebat din care trup sunt ?_I-am raspuns: din trupuL lui Tudor. L-am Intrebat qi eu,dar dansul tine era? El a dat raspuns a este ci dansulun pander neputincios gi sarac. Adangand dansul, zise:adevarat- este c5, s'a prapadit Tudor i-am zis: da. Siau zis: SA §tii, fltul mieu, cO, fax& Tudor nu yeti ramaneaIn tara de astlzi Incolo nici qapte zile, caci numai el cu-iyaqtea duhul pandurilor 4i putea a li tinea alma lor, dar,de este dansul adevXrat pierit, t or fugi totii pandurii pela casele lor, qi voi fara pandurii noqtri nu puteti statuiIn tark ci vä yeti risipi pe la alto tari staine. Aceastaveti vedea foarte curand. Si mai Intreaba: Act uncle seafla printul Ipsilante ? I-am zis: In ROmanic. Si, vazandu-1acolea In padure, am mers la Cozia, §i de acolea am apu-cat drumul Cainenilor In sus, qi la amiazAzi am conacitla schitul Cornachi de preste Lotru, uncle am gasit schitulOrbit de Bulgari, gi dupa zisa printului m'am urcat pemalul care era la poalele muntilor acolea, qi am gasitlocul bateriilor Nemtilor, care abia se cunogtea ca, au fostOdata baterie, care nu se parea tntocmai cA e locul acela,cum se vedea locul Troadei uncle an fost odata cetatea.

Si pe Ica ne.am tutors Inapoi a da de §tire printului canu e vre-o nIdejde a starni acolea, nici positie a se tm-potrivi cineva trajmagilor, macar ca, positia locului esteadevarat, cam pe muchea dealnlui gi In dreapta drumului,141 mare de multi stanjeni In vale pang da de Olt, totd'a dreptul ca zid de piatrg., ci din partea stanga a din-Mului In sus un deal malt de multe mii de stanjeni InsuS drept, iar ca un zid de piatra, qi drumul numai decal Eli urea, Incepand de la raul Lotrului, pang, la schit, camca la un teas. Dar cu toate acestea la un trop armat de

? Si

22

vrgjmaci nu poate cineva a stlpani acea positie flrg tii-nuri ci munitii din destul.

Aga dar la cobortrea noastrg prin aceastl cale Inapoiam Intl !nit pre printul jos la marginea rgului Lotru, cutot taclimul lui venind catre noi. Unde ci dat dectire pentru cat am putut descoperi la numitul schit Cor-nachi ci la bateriile acelei positii. Apoi am mars dupg,printul Impreung cu trupul nostru, care 11 convoia (escorta)pe dansul si_zare era supt comanda lui Hagi-Prodan, Ma-chedonschi, credincios al printului Ipsilante, Inserind laschit. Apoi la revarsatul zorilor facu o economie politi-ceascl, adeca chip i-a venit o scrisoare de la comandiruloctirilor noastre, care se afig In Sibiiu trimitea Aus-tria spre ajutor case regimente de husari en tunuri dindestul ci munitii, a fi supt comanda lui Ipsi lante, de abate pre Turci. Care stratagemg era numai ca sg adormi-teze octirile care se tineau dupg dansul, mai mutt de7.000, cerand de la dansul lefile ci ca altminterea va fi Inprimejdie a pierde kri viata lui din partea tor, elci uniidin c/pitani chiar din trupul sau simtise (el era un ca-pitan Store ci alti asemenea Greci i Arnguti) el dgnsulumbla sg, doseasca cu cusur suptire In Austria qi as scapede dancii. A doua zi au plecat dansul (Ipsilanti) sprerCaineni on olanii lui, ca la vre-o 400 ostaci, i cu doifrati ai lui, noi am rgmas acolea la Cornachi In schit,on trupul nostru de ramg,citl al pandurilor, cad cei maimulti din ei an fugit pre la casele tor, aproape fiind deacelea lacacnrile tor, 1mpreung cu elpitanul tor.

Si dupg amiaza mi-an zis Hagi-Prodan ci Machedonschica s/ mg duo cu cativo, din Cazacii noctri la Caineni cide acolea la granita Transilvaniei, la Turnu-Rocu, sa cer-cetez de are vole a Intra dgnsul c1 Machedonschi In Tran-silvania cu trupul tor, care mai rgmasese, sau ba. Deci ammars la Caineni, uncle am ggsit pe printul Ipsilanti cu omultirne de ostaci, care se adunase acolea ci cerea de laclausal on stragnicie toti lefile tor, caci alminteri Ware volea se micca nicio palml de loc de acolea mai Inainte, pans

zaiJi

sir

si

i am

ng

nu va plati for lefile, fli ca, de ce li lass scum, qi dansulumbla, a tugi ? Dar dansul 1-au dat spre raspuns ca, deqtia el an 0, se poarte ei cu dansul asa cum s'au purtat,adeca de a nil sta uncle se cadea a sta kii a se bate cuvrajmagii acolea la fata locului, dansul nu se invla aieqi de la Rusia afark sail piarza cinstea care o doban-dise In Rusia, cu a lui cinstita slujba militarEasca, Uncle§i maim au pierdut in razboiul Moscovei, cu astfel de oa-meni de nimic ai fara, caracter barbatesc4i dupa, aceastasost Ia dansul un caprar austriecesc Cu o §taleta de la,comandirul austriacesc, chemancl_ pe dansul pans la VadulRaului la granita, a se intalni cu dansul,

Eu am plecat la granita de mai sus pomenita Inaintea luicu trupul nostril ce aveam pe Maga mine, ci dupa cateva mi-nute au plecat lid Ipsilanti dupa mine. *i an sosit dimpreunacu not qi cu fratii lui la granita, la Vadul Raului, unde era §irde soldati de doul reghimenturi cuprinsa, toata acea partede loc titre drumul nostru, cu pngtile pline §i on tun urile ace-zate pe malurile muntilor, titre not indreptate, §i un plute, gigata de foc, de vor cuteza ai noctri. Undo se adunase unnumar Insemnat, toti bine !num* [de am voi] a uavali,de a trece peste granita, fara voie (adeca Raul Vadului),ea delarte pukttile ki tunurile asupra navalirii noastre. Deci,dupa, ce.s.0 sosit printul Ipsilanti acolea cu amandoi fratiilui, on aghiotantele lui, Orfano, qi cu Hatopol (dascalul ma-vroforilor), care scapase din manila Turcilor cu me§tesugulsariturilor lui mestequgoase, cu puca In man& din mijloculcavaleriei vrajma§ilcir, cii, primindu-1 pe Ipsilanti cu fratiilui csi cu cei de mai sus numitii nearmati o carets cu patrutelegari surf, care venise de la Sibiiu, 1-au dus la acea cet ate.

Dar eu am cercetat pe maiorul care se afla acoleacu that& ofiterimea Austriei, de poate intra Ilagi-Prodanqi Machedonschi qi ceilalti capitani ai trupului nostru, iiiam priimit spre raspuns ca, macar care poate Sutra des-armat in granita Transilvaniei, afara, de Hagi Prodan qiMachedonscht, cum kii capitanii Iordachi, Parma( hi, Caravia,Cristari doctorul, caul au venit porunca de Ia Curtea Vie-

224

hei a nu se priirai In Transilvania. Aqa dar, intorcAndu-maInapol la schit de la granitg, uncle este opt eeasari cale,am dat de fitire lui Hagi-Prodan gi Machedonschi a ceia ceam aflat ale la comanda Nemtilor pentru danqii, qi a douazi au apucat drumul pe munte spre Tismana, ci amandoi,1mpreung cu Alexandru, cu trupul de panduri care sestransese acolea, dupg catastrofa rtzboiului clop-A.1 11mA, alDrAgA§anilor. i eu am plecat cu Cazacii noctri, apucanddrumul InclarAt cltre Caineni, de undo dupg trei zile amLANA In lazaret opt sute de ill§i nearmati, punand axrrrelejos la Raul Vadului, In primiirea comenzii Nemtilor, undeam Mout Intro munti, Inteo vale larga ki la fundul ei peTanga un Tau bun, colibe acoperite en gindrile marl, carese aflase acolea din norocire In stive (grAmezi) marl, cuvoia gheneralului al Nemtilor.

Apoi dupg doug zile a dat Dumnezeu o piatrg mai marecleat oul de gascl, plouand necontenit vre-o patru zilenopti, gi, dupa isprAvirea lazaretului nostru, am mers laSibiiu, qi de acolea m'am despArtit de trupul nostru ammers la Brasov, iar ceilalti din ccnvoiul nostru unii auapucat drumul Triestului, gi altii drumul Basarabiei. Apoidupg vre-o trei sAptarnani an venit Turcii la Caineni inhotarul Transilvaniei §i au cerut de la Nemti pe Ipsilanteca s1-1 deb.' tor, dupg porunca Porta Otomanice§ti. JarNercitii li-au dat spre rAspuns ca dansul n'au 1ntrat InTara Nemteasca gi ca pe acolea an Intrat bAjenarii, fel detel de neamnri de negutAtori, adecA Nemti, Muscali, Barbi,Balgari, Romani, Greci, farg arme, dar armat ostac ni-meni n'a intrat, nici an avut vole de la Curtea vienes1a slobozi, macar care neam va fi armat.

Apoi am aflat ca pe Ipsilante Impreung cu tratii lui 1-autrimes stapanirea austriacg la Mungaciu, cetate In Ungaria,de acolea la Moravia, In cetatear Mariengtat, supt pazA.

si

si

M.

REVOLUTIA

TUDOR VLADIMIRESCUDE

MIHAI CIORANU

LUI

PRECUVINTARE

Descriind revolutia lui Tudor Vladimirescu, n'am fAcut-ocu pretentia de autor. Ci am crezut a-mi Indeplini e da-torie de Roman si de martor ocular al evenimentelor dela 1821.

Intamplarea a adus ca sa sery ca adjutant pe Tudor Vla-dimirescu si sg ieau parte activa la toate actele lui, sichiar la lupta de poste Olt, dtpg, uciderea lui la Tango-vista de catre Ipsilant ; ceia ce descrin le-am vgzut chiarcu ochii miei, si cate nu le-am putut vedea le-am auzitchiar atunci de la cei ce an fost martori ai Intamplgrilordescrise.

Voind Domnul Dumnezeu ca sa traiesc dupg acea revo-lutie- si sa ajung pang, In vrasta In care ma gaseso, amcrezut de cea mai sfanta datorie a lgsa na0ei male acesteInsemnari care pot ajuta !nth) zi istoria patriei.

Ar fi fost o trims a coborl cu mine In mormant 'list()Intamplari la care am fost martor, si pe care strainii le-auscamotat In folosul lox si In paguba adevgrului istoriei.Eu nu joe Intfaceasta descriere, decat simplul rol de cro-nicar, descriind Intr'o limbs populara lucrurile asa cums'au petrecut, si nimic mai mult.

i, In adevgr, cetitorul nu va gasi In descrierea aceastaceia ce poate astepta de la nista barbati competenti Inistorie. Dar, de va sti a ceti, va ggsi, nu In descriereamea, ci In fasurile prin care se arata ca an trecut acearevolutie, niste legi atat de adanci si de a devgrate, In-cat, de va putea judeca, va sti a trage marl, foloasedintr'aceasta.

22g

Ca toate acestea, oricat de trist si de nenorocit a fostsfaqitul acestei revolutii, tot Tudor a fost acela, care, dupaItinpilarea trafiei stramoqe§ti, a ridicat cel d'intaiu stin--dardul national: el a doborat pe Greci de pe tronurilePrincipatelor si remezat pe Romani pe tronurile patrieilor, qi, negre§it, natia ar fi mers mult mai departs, dacaaceia ce se ziceau stalpii ei nu i-ar fi statut Itmpotriva.

CAPITOLUL I.

Ni-am propus sa scriem revolutia lui Tudor Viadimi-rescu din anu11821 ; dar este peste putinta, a face aceasta,de nu vom descrie gi revolutia greceasca, din acolaqisi urmata tot to Principate.

De la deschiderea razboiului din anul 1806 pan& la 1812,Intro Rusia §i Poarta Otomana cat a tinut razob-

iul, qi de la 1812 pang, la 1818, cat a tinut Domnia luiCarageb si cue atunci pana. la 1821, cand a murit Ale-xandru-Voda Sutu, amandoul Principatele s'au umplut deGreci ca niciodata, pe Tanga cari an tntrat qi multimemare de Balgari, Arnauti, Armeni qi multime de Sarbi dinokrtirile lui Cara-Gheorghe, ale lui Melenco, ale lui Haiduc-Velcu si ale mai multor capetenii din revolutia Serbiei.Toti acestia se numiau Arnauti, qi jafuiau de fats, cu ar-mele Incarcate qi cu iataganele la bran, aceste nenorocitetaxi ; mai vartos ca, dinteaceqtia se compunea pe-atuncitoata, oqtirea Domnilor fanariotir iar paza Principatelorprin Romani, dupa vechile for agezaminte, lipsia cu totul.

Oqtirea Domnilor greci se fmpartia astfel :Deli bass, qefulTufeccl-bap, qeful infanteriei.Ghiuler-Aasan, geful artileriei.Carc-Sardar, geful calarimii ware.Baq-buluc-bap, §eful guardiei domnekrti.Baq-Ciodar, cu doul trupe de ciodari, compunea iarilsi

guardia Domnului.Acestia erau capeteniile ostirii ogeacului domnesc, iar

a

an,

calarimii.

229

numarul acestor bande de adunaturi straine era nehotaAit.Marele-Spatar, ceful o§tirilor, nu se facea niciodata

din boierii romani, precum nici Aga (prefectul politiei),nici capital} de dorobanV, nici capitan de lefegii, precumnicio all& dregatorie care, dupa vechile. a§ezaminte aletarii, avea supt dansele trupe inarmate, ci pe toti aceetiaIi oranduia Domnul din Grecii lui. Ns& toatd aceste trupeerau cu buluc-baqii lor, cu baraictarii tor, cu odaba§ii lor,Intocmai dupa avezmantul oqtirilor otomane, iar stindar-dale erau ale tarii.

Mai erau Inca tot dintr'aceste adunaturi polcovnicii doseilneni cu seimenii lor, keptesprezece polcovnici de po-tera-dupa numarul districtelor, qi douazeci qi §apte cgpi-tani de potera, §i iaraqi alti qeptesprezece polcovnici detarguri, adeca de. fiecare capitall a judetului cate unul,ca niqte politai: toti acetpia neaparat trebuiau sa fie Greci.

Caimacamul Craiovei, ce era un al doilea Domn In Ro-mania Mica, cu toata suita lui ei cu toata o§tirea de langadansul, trebuia sa fie Greci ; zapciii plaOlor, vata0i pla-iurilor, toti dregatorii cari erau supt danqii, chiar cea maimica putere inarmata, trebuia sa fie, Greci 7- O. foarte rars'ar fi putut vedea cate un Roman pintre danqii. Intfuncuvant, afar& de potermi sau jandarmi, cari ei mai erauRomani, §1 numai ei intrau in padurl §1 se bateau cuhotli, toata ceilalta militie a Orli era un amestec confusde straini, cari, neavand niciun dor de Cara (ce nu eraa lor), Ii venia mai bine a petrece timpul in repaos prinora§e, sau a se ascunde la nevoie prin Infundaturile Car-patilor, decat a da fata cu pericolul §1 a Infrunta moarteace i-ar fi amenintat. §i iaraqi Romani curati abia in do-robantime se maj vedea, care atunci se numia slujitori dejudete, qi erau Inarmati on bite, qi insarcinarile lor nuerau decat a executa ordinele de executie ki de jafuri ceprimiau de la superiorii lor, pentru nenorocitii lacuitoriai satelor, iar toti ceilalti, dupa cum am mai zis qi dupacam de fata se vede chiar pang astazi, erau straini, ifi(carte departs cu totul de a fl Romani,

230

Mitropolitul tarii, ate trei episcopii Romaniei, toti ar-hiereii, toti egumenii manastirilor gi toata puterea cle-rului, de la care se cerea lumina qi moralul, §i patrio-tismul, erau Greci ; in qcolile tale mari, ce se numian§colile domne0i, toti profesorii, mari qi mici, erau Greci,gi limba romaua era exilata de pretutindeni. Numai limbagreceasca se Invata. Profesori particulari de prin caseleboierilor, de prin casele negut,atorilor color bogati, duhov-nici ce ispovediau, pedagogii fiilor de boieri, preotii dupa,la manastirile tale insemnate, prcotii dupa la bisericile demir, toti aceqtia erau Greci : papa, qi chiar slujba In bi-serici tot greceqte se facea.

Negotul din toata Cara era In manile Grecilor, lei limbagreceasca era In aga de mare yoga, !neat, dupa tot cu-yantul drept, Si fara, de voie, to facea sa crezi ca, Greciaintreaga s'a stramutat In Romania. §i In adevar, candDomnii tarilor, episcopiioniniqtrii, carmuitorii, qcoalele, eforiiqcoalelor, eforii tuturor acezamintelor publice, divanurile,clerul, toate ramurile administratiilor, pana Ili cei maimid Ili cei mai dupe urma functionari ai tarii, erau Greci,apoi nu e§ti in drept a zice el Grecia se stramutase inRomania ? §i ca. Romanilor nu li mai ramasesera niciundrept in patria for ? Numai taranii, adevaratii fli ai patriei,erau Romani, -.1i suferiau, supt jugul eel mai barba,r, -ja-finite, prazile gi desmostenirile de pamanturile lor; lacui-torii satelor, adevaratul arbore al nationalitatii romane,erau reduqi la ultima extremitate a celei mai spaiman-tatoare miserii; gi limba omeneasca anevoie ar afla ex-presii spre a descrie grozaviile qi muncile la care erausupuqi aceqti martini, In acea epoca de sinistra memorie.!neat, nemai ramaindu-i nicio speranta, Romanul Intra Incodru qi se facea talhar, sau trecea Dunarea iii fugia InTara Turceasca, dupa cum se vede pe toata Intindereamalului drept al Dunarii, de la Varciorova ci pans InMarea Neagra, multime de sate romaneqti, care se aflamai In bung stare, qi. traind o viata, eu mult mai fericita

231

cleat rudele fratii for cei ramasi in Moldavia si Ro-mania.

Inteaceasta stare se afla Principatele, and Tudor Via-dimirescu a ridicat stindardul revolutiei la 1821.

Foarte putini boieri erau Romani In class Intaia si Incelelalte clase, ca sä tie oarecum cu Cara gi cu natia lor.chiar voacea i puterea for se pierdeau In acel torent destraini ce inundasera Cara. Si vina e numai a Portii, cadcalcand tratatele ei cu Romania §i Moldavia, li-a impusacestor tar' Domni strain', can furs. causa caderii noastrepolitico, si a atator nenorociri In care an gemut acestedoua tari peste o suta de ani.

CAPITOLUL II.

Cluburile Eteriei greeeeti din Buoureeti, moartea Domnului AlexandruSutu, Ingroparea lui la natinistirea Sfftntului Spiridon eel Nondin Bucureeti.

Dupa fuga lui Caragea, s'a urcat pe tronul RomanieiDomnul Alexandru Nicolae Sutu. In zilele acestuia s'a In-ceput In Bacuresti propaganda greceasca, cum si com-ploturi pentru liberarea Grecilor de supt jugul Turciei.Intr'acea Eterie se afla' toti boierii greci din Romania, simulti Inca $i din boierii romani grec4i: semnul for de re-cunoastere era tabacheri, inele gi altele.

Domnul Alexandru Sutu, simtind mai sus aratatelg corn-ploturi, si 1nttand In cercetare, a wilt sa cunoasca acestcomplot mai de aproape. Grecii, temandu-se de vre-o tra-dare din parte-i, prin doftorul Mihail Hristari 1-a' otravit,puindu-i otrava la fantanela ce o avea la bratul stang,care otravire s'a i dovedit prin doctorul Depalti,, iarggiGrec, ce se afla atunci Caimacam la Craiova si care afost adus pe data pentru aceasta.

Aga dar la 18 ale lui lanuarie anul 1821 a murit acestDomn Sutul, si la 20 ale aceleiaci luni s'au Ingropat Inn2anastirea Sf. Spiridon Nou din Bucuresti*

¢i

232

CAPITOLUL III.

Oranduirea lui Scarlat Calimah de catre Poarta OtomanA Domn InRomania, In locul lui Alexandra Sutu i sosirea In Bucurestia capuolanului sin. Local nasterii lui Tudor Vladimirescui rolul ce a jucas el mai Innainte de a ridica steagul rave-

- Iesirea lui Tudor din Bucuresti cu 25 de Arn Aug.CAlcarea de cAtre Tudor a administratiei dietrictului Gorj siardicarea administratorului Chicerul DincA Oteteleeanu. Du-cares ci Yuchiderea lui In mAnAstirea Tismana aprovisio-narea acestei manAstiri cu trebuincioasele pentrn hrana ostirii.

Boierii, adunandu-se dupa, moartea Domnului Sutul, auMut cunoscut Innaltei Porti moartea acestui Domn. Poartape data a §i oranduit Domn In Romania pe Scarlat Cali-mah, eel ce fusese mai nainte In Moldavia, Scarlat Cali-mah a trimis Indata capuolanul sau In Bacure§ti, vestiudca dupa dansul soseso §1 Caimacamii. Dar ridicarea luiTudor Vladimirescu, schimband fata politicei, a impiedecatvenirea lui Calimali.

Tudor Vladimirescu, Roman, fiu de mazil din satul Ila-dimirul, s'a nascut In judetul Gorj, a slujit In copilaria luiIn casa boierului Glogoveanul din Craiova, uncle a §i In-vatat carte §i limba greceasca. Ajungand In vrasta deoptsprezece ani, a parasit casa aratatului boier qi a In-trat intre panduri, dupa datina judetuiui In care se nas-cuse. De la 1806 pans la 1812, cat a tinut razboiul Rusioicu Poarta Otomana, el a slujit ca capetenie contandirposte trupele de panduri din Mica Romanie, aflandu-seIn toate luptele ce au avut Ru§ii, §i batandu-se de-all-turea cu ei In eels mai invier§unate lupte; §i, pentru bra-vura §1 biruintile ce au facet, 1 -au Inaltat Costandin-VodaIpsilant la rangul de Sluger cu pitac, Ian Ru§ii i-au datordinul Cavaleriei Vladimir, al III-lea grad, §i rangul deleitenant rusesc. Dar, cu toate acestea, dupa incheiereapaeu §i retragerea Rugilor din Principate, Tudor a Jamastot mio i neinsemnat, !neat pe vremea Domniei lui Ale-xandru Suta abia se afla un vataf al plaiului Clocani din

luciei.

$i

233

judetul Mehedinti, dar cu influents mare, nu numai Intropanduri, ci §i paste toate judeOle acelea, undo mai vartosdregitorii guvernurilor se temea' de el foarte. Era vestitpretutindenea de om drept, serios, aspiu iii c&te odatacrud.

Tudor Inteacea vreme, adeca la 1821, avea o judecatala Divanul velitilor boieri (cum se numia pe atunci); qi,zabovindu-se mai multe luni In Bucureqti, cuno§tea pro-paganda Grecilor ; cand, de-odata, chemandu-se de VorniculCostandin Samurcaq, care II cuno§tea de aproape, ci deepiscopul Argeviul, Ilarion, qi de Ramnicul, Galaction, I-aurugat sa se ridi9e, dimpreuna cu pandurimea ce va putea,Incredintandu-I el vine armia ruseasca supt comanda fet-marqalului graf Viebenctain 1 qi a aceasta miqcare a Ro-manilor va fi pentru mantuirea patriei lor.

Tudor dar, la 17 Ianuarie, and Domnul SAul se afiain agonia mortii, luand douazeci fii cinci de ArnAuV dintrupa comandata de capitan Iordache Olimbie, a iecit dinBucurecti tntr'ascuns. Capii acestor douazeci qi cinci Ar-nal* an fost Machedonschi Sarbul, sin lova pocomnicul.Pe dram, mai Intalnindu-se gi cu alVi ce au fost prega-titi, s'au flout treizeci ci vase. i, trecand de fa0 prin°rapt Piteqti, undo 1 -au ajuns curierul on etirea de moar-tea Sutului, an ajuns la 21 ale ace§tii luni In oracul Tar-gu-Jliului, capitala judeWlui Gorj, undo se alle adminis-tratori Mural Dinca Oteteletlann ki Caminarul Iorgu VI-carescu, care lipsia atunci In judet.

Tudor pe data a ridicat pe Clucerul Dina, Otetelefianu,arestanduI In casa Logofatului Vasilie Moang4, care atuncise afla samec al acelui judet gi on care Tudor Inca domai nainte era In fntelegere.

Tudor, luand pe mai stis aratatul Oteteleqan iii trecandprin satul Bradiceni, a Intrat In manastirea Tismana, deuncle a poruncit Otetele§anului, care Inca se mai cuno§-tea de administrator, de a dat porunci prin sate ca far&catuci de putina zabava sa aduca zaert, al se va putea

3 Wittgenstein.

234

mai Ingrab, pentru manastirea Tismana. A§a dar, puind lacale aprovisionarea Inteacea manastire, pentru planurilesale, au lasat pe Otetele§anu supt paza a douazeci §i treide Arnauti; iar el, ieqind, cu alti treisprezece ce-i mai ra-manea, au mers la satul Padi§tea, din plaiul Clo§anilor,unde 11 a§tepta un Dumitru Ghimba, om al sau, cu o sutade plaiegi inarma4i §i pregatiti. Din cari pe data an tri-mes tleizeci la manastirea Tismana, pentru a o intari, iar,pe ceilalti tiindu-i pe Tanga dansul, an inceput a declarapandurilor gi satelor din toata Romania Mica ca, el nus'au ridicat ca un revoluVonar Impotriva Inaltei PorV, cinumai Impotriva Grecilor, can Impreuna cu boierii audespuiat tot poporul Romaniei, prin prAzi, jafuri qi des-mo§teniri, Wand qi desffintand toate drepturile tii legiletarii qi aducand o In starea cea mai vrednica, de lacrimi,dand qi urmatoarea proclamatie :

CAPITOLUL IV.

Int.A.ia proclamatie a lui Tudor Vladimirescu. Administratiile dinMica Romania instiinteaza Divanul din Bucureeti pentru ridi-carea lui Tudor. Spaima Eteriei greceqti pentru proclamatiace-a dat Tudor. Trimeterea de cAtre dinsa a o mie cincicute de ArnAuti supt Machedonschi si Hagi-Prodan, ca as pri-vigheze toate pasurile lui Tudor. Lucrarea Divanului dinSucurekiti i}i trimiterea lui Slugernl Costin, omul lui Samurcaq,cu Arai* de-ai Curtii ci cu ordin slobod a aduna panduri cucari sA mearga sA batA pe Tudor.

Proclamatia lui Tudor Vladimirescu.

,,Catre tot poporul roman din Bucureqti §i din toate cele-lalte orme qi sate ale Tarii-Romane§ti, dragoste frateaecaqi sanatate.

Fratilor lacuitori ai ace§tii tari, nicio pravila nu se Imp°.triveqte de a nu zdrobi cineva. raul. Cand un carpe ieseInaintea noastra, trebuie sä navaliti on parii §i sä-I °moat'.Cu cat mai vartos and ranele ili ruperile din trupurilenoastre, prin care balaorii neincetat ziva qi noaptea sug

235

tot eangele din noi Inca de vii, precum de fatg, vedeti.Acefitia aunt, precum 1i cunoaqteti prea bine, Grecii qi bo-ierii noqtri, atat partea bisericeascg, cat qi politiceaseg.

Pang cand dar vom suferi ca niqte dobitoace, candraul nu este priimit nici de Dumnezeu? Pierderea rg.uluiInaintea lui Dumnezeu este lucrul cel mai bun (fiindcg,bun este Dumnezeu). Ca sa ne asamanam qi noi cu dansul,trebuieqte sa sava,rqim binele, care nu se poate savarqidacg, mai Intaiu nu vom Boni rgul, dupg cum, pang nuurmeazg iarna, nici primgvarg nu se face. Au zis Dum-nezeu sa se fad, lumina qi s'au fgcut. Dar mai 1ntaiu alipsit 1ntunerecul. Asemenea qi loctiitorul lui Dumnezeu,prea-puternicul nostru Impg,rat, doreqte ca sg traim bineca niqte credincioqi ai lui supukii qi nu iarta relele, prgzileqi desmoqtenirile ce le aduc peste capetele noastre tiraniiQi lipitorile acestea marqave de Greci, dimpreung cu bo-ierii noqtri.

Nava liti dar, fratilor, ca cu rail' sa omoram rgul ci aiasg din noi binele, qi, alegg,nd pe cei buni boieri ai noqtridin cei rai, pe aceia sa -i qi cunoactem ca ai noqtri, cumqi lucratori binelui, ca sg, iasg, de la noi binele dupg cumflgadnim. Pentru care dar grgb4i-vg sa va ridicati to0cat mai In grabg: cei ce yeti avea arme, on arme, iar ceice nu vo4i avea, Cu suliti, en topoare, cu furci, cu pan qicu ce yeti gag. i, farg gem mai mica zgbavg, alergai,undo yeti auzi cg se fac adungri pentru binele obqtii cipentru folosul Orli. i dupg, cum va vor povAui capete-niile ce vi se pun aca sa urmat,i; qi oriunde vg va tri-mite aceia, acolo O. vä duct*.

Pentru ca ajunge, fratilor, de cand lacrimile de pe fe-ele noastre nu se mai usuca. Vg incredintez catre a-

ceasta ca nimenea din voi nu va avea slobozenia farg deporuncg In toata vremea, pe cat se vor face aceste adu-nari ale Orli, a se Intinde macar pang la un bob, qi a-1lua din casa vre unui negutator, vre unui locuitor, sauvre unui boier macar, oricat de MI ar fi adunate stgrile

236

acestora; ci numai ale acelora ce nu se vor ridica dinpreuna cu noi, se vor lua In obsteasca folosinta.

Isca lit: Tudor Vladimirescu.

Tara, aflandu-se Incarcata de nenumarate greutati sidespuieri si apasata foarte de jugul Grecilor, pandurii sisate intregi fncepura a se ridica la glasul patriei ce vor-bia prin gura lui Tudor.

Eteria greceasca, spaimantandu-se de aceasta, pe deoparte an trimes A intrebe pe Tudor ce Itnsemneaza aceastaproclamatie, iar, pe de alta, a trimis lui Macedonschi de-ocamdata 1.500 de Arnauti, supt pretext de ajutor §i In-Wire pentru Tudor, poruncindu-i Insa In secret sa privi-gheze toate pasurile lui.

Tudor a raspuns Grecilor A n'aiba nicio Mel, ca aqaII povatuieste pe el politica Orli lui.

Pe la sfar§itul Jui Ghenarie, ispravnicii judetelor dinMica Romanie an Instiintat pe Divanul din Bucureqti, carese compunea de Mitropolitul si boieri In lipsa Domnului,dupa vechile datini ale Orli, despre aratata proclamatiea lui Tudor, cam si despre ridicarea satenilor si a pan.'Junior supt steagul sau.

Divanul, primind aceste Inqtiintari, s'a infricoqat deo-camdata, apoi s'au dat lenii dupa obiceiu, crezand calucrul acesta va fi neinsemnat. Dar, vazand ca nu e gluratt,s'au adunat §i, In desbaterea ce an facut, an gasit decuviin0 s trimita din partea Divanului pe un CostinSlugerul, cu doulzeci de Arnauti de la Curtea dom-neasca si cu porunci slobode de a strange oricati panduriva putea, diva oriunde va gasi, si s mearga asupra luiTudor ca A-1 bata.

Costin Insa, tragand de-a dreptul la casa sa In judetulGorjul uncle locuia de mai multi ani, au 'ant cu totulIn nelucrare poruncile ce i se dedese de Divan.

Divanul, mai primind si alte Inqtiintari tot de la isprav-nicii judetelor de dincolo de Olt, §i vazand ca aratatulCostin nu a pus In lucrare porancile sale, a oranduit pe

237

tmul Stolnicul Barbu Viicoreanul ispravnic ti judetul Me-hedinti, care ci acesta fusese mai Inainte ccmandir depanduri, ui -i trimise ci douazeci de Arn&uti de-aicu poruncl ca s& stranga panduri oricati va putea ci pedata sl nAvaleascg asupra lui Tudor ki, mort sau viu prin-zIndu-I, s&-I trimit5, la Divan. Dar ci acesta, ajungInd inGorj, ci neput&nd s& ridice niciun pandur, s'au Intors lacasa sa, nesAvarcind nisi dAnsul nimic.

Tudor, ridicInd numai din plaiul Clocanilor case cutede panduri, tot unul ci unul, vrednici de a fi de garda luici de ajutor Tarii-Rom&necti, a ci venit la satul Ptidecti,dinpreuna cu Ghimba, de undo lu& de etire c& CgminarulIorgu VAcArescul, ispravnicul judetului Gorj, dinpreuna cuun Serdarul Dinu c1 Medelnicerul Zamfirache Balteanu,primiserl porunci, atat de la Divanul Craiovei, cat ci de laDivanul din Bucurecti, ca s& stranga oricati panduri voxputea ci s& navAleascA asupra lui Tudor.

Tudor, sosind In i-au risipit pe toti, de nus'au ctiut ce s'au Mout.

De acolea Intorc&ndu-se iaraci la man&stirea Tismanac1 gAsind-o plinl de provisii pentru orice intImplare, s'aututors iarlci la satul PAdectii, unde an ggsit toate sateleplaiului Clocani adunate i gata pentru revolutie. Tudorpe data Ii -au proclamat i asidosia (scutire de tribut),flgaduind dac& dumnezeiasca Provident& va binevoica prin ajutorul for s& dobandeasa vechile drepturi ale

ci dorita dreptate, el va face a li se Intoarce toatedesmoctenirile ci ucurarea tributurilor cu care i-au lostimpilat Domnii ci boierii greci.

Aceste proclamftri auzindu-le tAranii chiar de la InsuciTudor, an Inceput cu totii a se scula ci tot Principatul ase clAti, aprinzandu-se de entusiasmul razbunIrii, maivartos cele cinci judete ale Micii Romftnii, care suferiser&mai malt de la Greci.

De atunci taranii an tnceput a mai rasufla jugul sta.inului ; c1 alergau cetele de panduri supt steagul, lui Tu-

ca,

tarii

Targu-JiinItn,

288

dot, strigand : si traiasca dreptatea ! SA, titian/ DomnulTudor V', Atunci a Inceput a se da pe fat& revolutia siscopul Vladimirescului.

Tudor, vazAnda-se Intarit si sprijinit de popor, a trimissi urmAtorul arzmazar, din partea a tot poporului, TArii-RomAnesti, eltre Poarta otomanl.

CAPITOLUL VI.

Arzmazarul lui Tudor Vladimirescu dare Poarta otomanil. AltAtrimitere do una mie ArnAuti din partea Eteriei grecekiti HUTATudor, supt un Hagi-Prodan, tot pentru acel atop.

Arzmazarul.

Catre prea-strAlucita si Inalta Poartg, a prea-puterniciiImparAtii otomane alergam noi, tot poporul Tani-Roma-nesti, supuind cu cea mai mare jale si plAngere necon-tenitele si neauzitele patimi si chinuri ce suferim neincetatde la Domnii greci, ce ni se trimite de catre aceast& prea-puternicg, ImpArAtie ca sA obladulascg, aceasta nenorocit&Org., cum si de la suita ce aduc cu dAnsii si de la totiGrecii, neamul lor, ce s'au Incuibat in pAmIntul nostru, cumsi *de la cei mai multi din boierii ce s'au unit si se unesoen Domnii ce sunt inteadevar vrAjmasii Inaltei Porti si ainostri, pe cari dup& tot dreptul cuvAnt Ti numim de fats,chiar inaintea prea-puternicii ImpAratii, tiranii nostri.

Noi, Wand cele mai dinainte nenumArate si nepome-nite patimi si despuieri ce am suferit, spunem numai pecote de acum, arAtAnd Inaltei Porti ea au despuiat cu totulsi au adus In desavArsita peire aceasta tarp, ce se nu-meste cheler at Imp&ratiei, lAsAnd-u-ne pe toti mai goi de-cAt mortii din morminte. Pentru care toate acestea cre-dem a, dad, Inalta Poartg, ar fi avut cea mai mica cu-nostintl, ar fi ridicat de-asupra noastra aceste neomenite,neauzite prade si despoieri. Cunoscand Inalta Poartg, cA,de ate on se arata prin arzmazaruri, atat boierii nostri,cat si Domnii greci, prin care se aratl neputinta si greu-

239

tltile oastre cltre prea-putemica Implratie, dar that()acele uqurlri ce le dobandia de la (Musa, pentru Doi, suntnumai puse pe hartie, iar fn flinta Taman numai pentrudanqii, iar asuprgrni Inca mai grlmadesc darile qi despo-ierile, precum arltlm. Precum qi la venirea lui Alexandra-Sutu Voevod, pi) de o parte prin arzmazar an aratat cltrePrea-Inalta Poart/ cea deslvarqitl despoiera qi prapideniea Orli de cltre cel mai dinnainte de dansul Domnitor,Ion-Vodl Caragea, cerand mill qi uqurare, iar, pe de alta,grAmldind mincinoase laude pentru cel ce venise dupldansul, toate acelea ce s'au dobandit au privit numaipentru folosal for qi-al Domnnlui.

Pentru ca,, fndatl ce an sosit qi acest Domn In Romania,uninduse on mai sus arltatii boieri pentru prapadenia qidespoierea Orli, Incepand chiar de la Bisericl, de undear fl trebuit sit Inceap/ dreptatea, qi aqa aceqtr neteml-tori de Dumnezeu, supt cuvant cl oranduieqte Mitropolitplmantean, an vandut Biserica, adecl pe muma poporului,Domnului Sutul, pentra doul mii de pungi de bani, qi aqaau Inflintat, supt cuvant de Mitropolit roman, pe DionisieLupu. Adevar qi Wall adevar cl an Itnflintat un asemeneaMitropolit pentru ruqinea neamului romanesc qi spre bat-jocura clerului bisericesc, dar cu mare multumire a Dom-nului Sutu, pentru at slu folos, qi on mare nemultamire atot poporul qi a religiei noastre. Pentru a, Indatorat findacest Mitropolit cltre Domnul ce 1-au fnfiintat, cu mul7tumire se Induplecl la toate jafurile qi despuierile ce puneDomnitorul asupra tlrii, pe care le isclleqte ea pe nictecereri cu ouvant qi drepte, qi Domnul prin tiranfi qi chi-nuri le fmplineqte de la tara.

Intfastfel de stare vrednicl, de jale aflandu.se tot po-porul, qi nellsandu-i nici un fel de mijloc ca sl arate prEa-puternicii ImparAii jafuurile, chinurile, despuierile qi de-slvarqitele desmoqteniri ce sufere de la aceqti 1 alhari, qisl cearl mill qi uqurare, ne-am vazut siliti de cea desl-',Antal desnldljduire, mai !ntaiu a ne ridica Impotrivaacestor Wharf qi despoietori, li, In urma, ca nicte ore-

240

clinclogi supugi ai ImplaVei,s1 cerem ImparlteascaPentru care cu lacrimi ne rugam sl, pi se trimita un

ImpAr Mese cercetator (Ins& nici Grec, nici de religianoastra), ci chiar din sanul prea puternicei ImpArAtii, casd cerceteza si de fatA sl vazI adAncele rane ale Orlisi desAvArqita noastrl despuiere si clIcare a drepturilorei. Dupl, care incrediWndu-se prea-puternica Imp little,sl ridice de asupra-ni aceste lipitori ce ni-au supt totsIngele din noi, si sl lase In toatl Indeplinirea for vechilesi adevAratele drepturi ale tarii. Noi mulOmiti am pl/tittotdeauna, plltim, si niciodata nu vom tagadui de aplAti datoria noastra de tribut catre Tirana Poartl, In-cradi*ti fiind el nu vom fi lipsiti de-vechile drepturi ale

la care Domnii greci, dimpreunl, cu ticalosii noqtride boieri, s'au arltat totdeauna surzi, qi; In lot de a neobi/dui au, dreptate ca nigte parinti, ne despoaie si nepradI mult mai rail deaf, niqte-talhari, ace§ti Dcrani grecidinpreunl cu boierii, atAt partea bisericeasca, cat §1 poll-ticeasca, furandu-ne, despuindu-ne si desmo§tenindune detot ce am avut.DupA ce se tngraql si se unrill din E n -gel e nostru, li Inlesnevte §i "drumul Domnilor, si se uitala dangii cum fug din Bucureqti, ziva -namiaza mare, pePodul Mogo§oaii, In ImplrAii strAine.

Toate acestea prea-plecate ale noastre arltari §i plAn-geri le vom descoperi Imparatescului trimis, pe care cu ot,:amai mare nerabdare Ii a§teptAm; pentru care si asta datAcu durere ne rugam prea-puternicei tmparatii sa ni-1 tri-mita cu mill.

Ai prea-puternicei tmparAiicredinciosi supu§i:

Tot poporul Peri llomaneqti.)

Tudor cuno§tea puterea tmparat,,iei otomane dupl, atuncisi vrednica de lacrimi stare a tarii sale, :ill de aceia striael astfel.

Eteria greceasck 1n§tiintandu-se de acyst arzmazar, amai trimis Inca o mie de Arnauti, luA,nd comanda lui

milk.

Orli,

241

Magi-Prodan, pe land, ceilalti Q mie gi cinci sute ce a&aflan supt Machedongchi, tot cu cuvAntul acela ca-i trimitedrept alutor, iar Tatra ascuns aceste- douA olpetenii, Pro-dan 111 Machedonschi, erau porunciti straric al observezetoate pasurile lut Tudor §1 supt niciun cuvAnt sA -nu sedepArtgze de dftnsul.

CAPITOLUL VII.

Umplerea de eAtre Tudor a manAstirli StrAhaia cu producte. Ajun,gerea lai la mAnAstirea Motru, nude a gasit IntlInsa Intl-riti, Cu destui Arnauti ci panduri, pe ispravnieli judetului Me-hedinti, annme CAminarul Stefan Bibescu Barbul Vase-ream Blocarea acestei mAnAstiti. Aducerea a celor dinnAuntrul ei In amortire. Sosirea Serdarului Diamandi cu osatit einzeel de ArnAuti si o multime de panduri de la CA.lmit-eAmia Craibvei In patria lui Tudor. Sosirea Slugerului TonSolomon on pandurii trimici de Divannl Craiovel tot In patrialui Tudor.

La 6 Fevruarie, Tudor, ridicftndu -se din Tismana, pe careo umpluse de producte, llsAnd trebuincioasa paza pentruapararea ei, a venit is Bata Bala-de-Aram A, judetul Me-hedinti, undo, gAsind oarecare Impotrivire, atAt din parteapartdurilor de acolo, cat gi a cApitanilor lor, a pedepsitpe eel Impotrivitori. §i s'a Tidicat -tot judetul acela cudaunt, unit en arme, tar a1tij cu sulitieu coase qi bu furcide for. De aid, ajungAnd la mAnAstirea §trehaia, unT-plAnd-o qi pe aceasta cu producte, qi orA,ndu'nd paza -dedoug sute de panduri, supt fratele sAu Papa, s'a coboritcu toatA, acea multime la mAnastirea Motru, nude a RAsit Inch* qi IntAriti pe trimigif ispravnici ai acelui judet,clininarul Stefan Bibescu §1 Barbu. Viigoreanu, cu destuiArnanti panduri. §i au i Inceput a arunpa focuri andan vAzut oritirea lui Tudor. Dar Tudor, neturburAndu-sede aceasta, pe de o parte a blocat acea manAstire, iar pede alta a trimis la Tantareni pe Machedonschi Qi buluc-ba§a I9va, cu IndestuiSArbi Arnauti, de li-au tAgat toatO&muffle dupe unde aqtepta BA 1i vie ajutoare. §i, tiindu i

@i

si

si

@i

si

242

inchifii o siptamana in manastire, lipsiti de brana, i-aadns in amortire ci In desperare. Boierii din Craiova, dim-prenna en CaimacamurDepalti, Ingtiintan du-se de eele ces'an nrmat, atat la manastirea Strahaia, cat ill la manas-tirea Motru, pe de o parte an incunoqtiintat Divanul dinBucurecti de toate cele ce se nrmeaza, iar, pa de alta, antrimis pe Serdarul Diamandi, capetenie ostageasca a CC-macamiel, en o stag cinzeci de ArnaAi fii panduri lamanastirea Motru, ca sa Impiedace lucrarea lul Tudor deacolo.

Acefitia, apropiindu-se, qi vazand octirea lui Tudor, auramas in nemiccare, ca simpli privitori. Iar capetfnia lor,Serdar Diamandi, a mers de s'a Inchinat lui Tudor, 41-printeascuns a Ili facet juramantul sae de credinta catredansul; dupe care a ci mijlQcit liberarea ispravnicilcr cusuite lor, iecind §i din manastire.

Tudor pe data a umplut-o en producte §i cu celetrebuincioase de-ale WWI, jar el, cu Base mu de pan-duri, a venit la Tantareni. i okdirile trimise de DivanuriImpotriva lui, supt cape teniile lor aratate mai sus, au venitla satul CoOfenii. De acolo a Inceput a se /ntinde stapa-nirea lui Tudor fiti prin alte kid* de prin prejnr. Diva-nnl Craiovei lima, turburandu-se de rapedea Inaintare alui Tudor, a mai trimis-ci pe Slugerul Solomon, ce se aflaatunci cart -serdar al acelui judet, eu §eizeci de-ostaqi buni,care s'a Impreunat atat en Serdarul Diamandirce se trimi-sese mai d'innainte, cum fii cu Serdarul Dinu Balteanul, cevenise din judeW Gorj on o suta cinzeci de panduri. Dartoti acef2tia, nepntand face nimic, an primit porunca Di-vanului din Bucurefiti ca IA stea pe loc, fiindea s'a man-dun asupra lor efor Vornicul Nicolae Vacarescu fiii ea dela -dansul sa, a.ltepte toate pornirile, fiindca vine cu octireacolea, ca dimprenna on totii 0, navaleasca, asupra rebe-lului Tudor.

--

- 243 -

CAPITOLUL VIII.

Trimiterea de care Divanul din Bucureeti a lui *Ran IordacheOlimpie Qi a lui cApitan loan Farmache Cu o trupA de patraBute Arn Anti ai ogeacului domneec. Trimiterea lui Deli-Baea Mihale, Tufecci-Gaga Bojin gi faimoeului ba§bulucba§aGhencea cu altA trupit de una sutA ArnAuti, ei toti aceetiarapt comanda eforulni d. Vornicului Nicolas VacAreecu.

Divannl din Bucuresti primia necontenite 1nstiintaridespre Innaintarile lui Tudor de la ispravnicii celor cincijudete din. Mica Romanic) si mai on samb., de la DivanulCraiovei, care era mai aproape de primejdie. SpAiruantan-du-se Divanul din Bucuresti, s'a pus pe ganduri §i a ore-zut_ de trebnilita sa trimita asupra lui Tudor toata Arnan-timea si Sarbimea din Bucuresti, supt capetenfile lor, siannme: pe capitan Iordache Olimpie si pe capitan IoanFarmache on patru sute de Arnauti, iar ps De li-ba§a Mi-hale §i pe Tufecci-basa Bozin, dimprenna cu ba§-buluc-basa Ghencea cn o sntA de Arnauti, si, pregatindn-i cutoate trebuincioasele razboiului §i platindu-Ii si lefile

trimis cn car& mocanesti ca s ajunga la Cra-iova mai curand, odihniti, cad, Impreurandu-se cn Arnau-timea si on pandurimea ce se afla supt mai sus aratatelefor capetenii, sa navaleasca cn totii asupra Tudor, pecare sa-1 nciga cu ai sal, oricum va §ti, §i sa se sileascain tot chipul a scoate din capetele poporului ideile Insu-flate de Tudor.

Nu mult dupe, aceasta, fnstiintandu-se Divanul din Bu-curesti ca tots acesti trimisi nu fax nimic impotriva luiTudor, iar mai vartos ca multi dintein§li s'ar fi §i unitcu damn], trecand In partea lui, a judecat Divanul, fara amai pierde vreme, sa trimita si pe unul din boieri ca unefor asupra acelor o§tiri. A oranduit dar pe Vornicul Ni-colae Vacarescul,pe care 1-a si pornft Yndata pests Olt.

Acesta ajungand pre cei trimisi la satul erbane§ti, ju-detul Oltnl, psi unindu-se on dan§ii, au ajuns cu totii laCraiova, unde Indata numitul efor a O. trimis pe Deli-bass. Mihale, pe Tufecci-basa Bozin §i pe Buluc-basa Ghen-

Ina-inte,

Iui

244

cea la satul Cotofenii ca sa se uneascA eu Serdarul Dia-mandi, cu Slugerul Ion Solomon ci ceilalti, Eld sg stea gata,fgsg, a face Insg, cea mai mica. miseare, Ong, va primi or-dinele sale de urmare.

Acest plan al pomenitului efor avea de stop a astepiape *Ran Iordachet eel ce nu sosise Ync cu ArnAutii

de supt &Instil, ca cu totii sa nIvrtleasea de °data dintoate partile asupra lui Tudor.

CAPITOLUL IX.

Oranduirea In locul Vacarescului a Vornicului Samurcaf} Fatariotul.Lagarul de la Tantarent al Jul Tudor. Lagarul ae la Cotofenial ostirilor trimise de catre Divanuri lmpotriva lui Tudor.Sosirea In Bucuresti, la 26 Fevruar, a Caimacamilor Jul Cali-meh. Trimiterea la Divanul din Bucuresti a notei lui Tu-dor Eli a unui memorandum al eau, prin patru capitani de pan-duri older], prin care note Tudor cerea raspuns hotarator dela Divan la cererile sale.

Peste putine zile sosi gi cgpitan Iordache cu acei .patrusute de Arng,Ai. i chiar In ziva cftnd eforul Nicolas Vg-areseu hetarase navali cu totii, faxe de veste, asupralui Tudor, a sosit din Bucuretiti grabnic punier cu poruncicatre o§tiri Intr'adins ca Divanul In locul Vornicului Va4-resen a oranduit efor en depling, putere pe Vornicul Cons-tantin Samureas 1, care fndatl va sogi acolo ca sa deamisearii trupelor o direqie astfel AA asigure bi-ruinta asupta lui.

Acest Samurcaq era Inteadevar What cu Inviitgturi sien ritoricl, Intrecand fn toate pe eel mai nainte trimisefor. Catre acestQa avea si mare trecexe la Tudcr, fiindcg,acesta mai nainte fusese om al sail. Insg, sentimenteleacestui Samurcag nu erau romanegti, fiindcg, era unul .din

1 Grecii ce nu as Incredean In Vticarescu si se temean de (Mosul,Iliad tnteadev4r un Roman adevarat, au Induplecat pe Divan a o-randui In locu-i pe Grecul Vornic Coctandin Samurcas, efor plenipo-tent, ca sa li mearga treaba mai bine si dupti gandul lor.

si

!teat-

245

cei mai Insemna0 membri ai Eteriei grecesti qi In fundulinimii sale un curat Grec. El lnduplecase pe Divan a--ktrimite efor, aratAnd puterea lui Tudor ajunsese detemut si ca numai cu influerqa sa 11 va desarma. Deaceia a trimis Divanul pe acest efor cu 0- sums mare debard, dAncht-i voie sg, intrebuinteze banii In folosul bale-rilor, on cum va eti mai bine, qi sa potoleascg pe Tudorfara de vgrsare de singe. 4i asa, Iuand Samurcaq dougsute de tali de let in galbeni, din Vistieria Tariff, pe cursde 15 lei lalbenul, precum se urma pe atunci, a si pornitIndata paste Olt.

Ajangand Samurcaq la Craiova, Vornicul Vgcgrescu pddata s'a tutors In Bucuresti, fg,r4 sa fi apucat sa faa vre-olucrare. lar Samaras a Incetai Indata sa tie corespon-denta, on Tudor, trimitand pe apitan Iordache pe IoanFarmache la satul Cototeni, ea, sa se unease& cu cele-lane trupe de acolo, Ins& fall a face vre-o miscare, Ongand va primi poruna de la dansul1

In tot timpul cat a statut Samurcas In Craiova tiindcorespondente cu Tudor, apitan lordache sta cu ordia sala satul CoOfenii, qi Tudor on ordia sa la, satul Tantareni,find intro dansii o distantie numai ca de tpai ceasuri.Capitan Iordache s'a intalnit de matte on cu Tudor, noap-tea, pe ascuns, dandu-i mai vaxtos qi gephanea indestur.;ns4 Tudor, en toate faggduielile ce Iva fi dat lui cgpitanIordache, fn inima sa a ramas fierbinte qi hotgrat Romanpentru patria sa. Asemenea a adormit Tudor qi pe Fana-riotul Samurcaq. el a 'gram tot precum a dovedito inurml cn partarea sa, pierzand chiar viata pentru patria lui.

tateacsasta a sosit in lagarul de la Cotofeni Stolnioul DinaRirteanul, oranduit ispravnic In judetul Gorjul In locul isprav-nicului Oteteliseanul, care se afla atuncifnchis in manastireaTismana, aducand cu dansul o multime de panduri de-aistgpanirii din acel judet, in ajutorul Arnautilor, Dar acest

1 Acestea Insa se fIceau numai spro a adormi $i-rtoai malt pe ceice nu cunosteau adevarata stare a lucrurilor.

cae1

si

Si

246

Baltean, simtind duhul capilor celor doua ostiri ce stauNO In lap, qi din cercetarile si bagarile sale de samain-credinOndu-se de Intelegerea lui Tudor cu lordache, n'amai zabovit nicio zi, ci a. fugit noaptea pe ascuns In Tar-gal-Jiinlui, uncle a gasit pe Slugerul Costin cu doua sutede panduri, asteptand §i acesta poruncile sefilcr. i Bal-teanu a Incunostiii4at Indata Divanul din Bncuresti detoate cate vazuse el cu ochii

Tudor, Incredintandu-se de toate aceste luerari ale Bal-teannlui, a sr trimis indata pe Dumitru Ghimira en patrusute de panduri,In jude01 Gorjul Ca, pe de-o parte, 0, ridiceacei doul sute -de panduri ce se afla' supt Slugerul Cos-tin si 0, mai ridice si altii caAl va putea, iar, pe de alta,sa sparga si acea gap& de boieri grec4i cari se aflanacolo Maud intrigi, §i sa puie mans si pe Balteanul $isa-1 aduca legat.

Ghimpa, primind comanda a patin -Bute de panduriIntrand In aratatul judet, a Incunjurat asa de bine pe a-rataVi boieri, !neat n'a putut scapa niciunul,afara de ispravnicii cari au apucat- de au fugit In muniiimanastirii Lainici. Dar qi pe acestia, dupa descoperireasamesului yasilie Moanga, prinzandu-i pandurii, adusIn Targul-Jiiului; pe carii bagandu-i In.flare, dimpreuna cutoll ceilalti boicti de acolo, $i ridicand $i cele deoa sutede panduri ai Slugerului Costin, i -au trimis la Tudor, Inlagarul sttu de la Tantareni.

Pe la 26 ale lui Fevruarie, sosind din Constantinopole InBacuresti si trimisii Caimacami ai lui Calimah, ci vazandtulburarea si spaima unora din boieri, s'au lipit pelanga Mitropolitul (sustinuti find tntr'adins de bimbaqaSava, care era om al lui Calimah), Impreuna cn episcopiisi ea parte din boierii ce doriau Domnia Grecilor. Dar ne-curmatele ctiine ce primiau din Romania Mica pe totceasul Yi Incredintara pe (Joplin ea puterea lui Tudor seIntinsese peste toate cele cinci jude0 din Mica Romanie,afara de °rapt Cralova.

Vornicul Costandin Samurcac, instiintandu-se de scsiiea

sa.i.

dinteln§ii

i-au

tariff

gi

247

Caimacamilor lui Calimah (0 anume: Postelnicul CostacheNegre, Hatmanul §tefan Vogoride qi Postelnicul loan Sa-murcac), lasAnd laggrul de la Cotofeni, s'a intors la_Bn-curecti. Si, InfAicandu-se la Divan, a argtat a nimic n'aputut 0;0.1.0, nici prin puterea armelor, nici prin darede bani, iar sama IncredinOtg lui zise c Au dat-o In-treagg la destinata eV. (Dar eni, pentru ce ci cum, rA-mane necunoscut plug astAzi.) i, a argtat Ina Eli nictesimple hartii de cerespondenta, WA a 15utea dovedi asubscrierila din acele scrisori ar fi Intr'adevAr ale acelorace Samurcac pretindea a sunt. i aceasta a lost toatAlucrarea lui Samurcac_ peste Olt.

Peste case zile dupA intoarcerea lui Samurcac Divanuldin Bucurecti a primit nota lui Tudor, trimisl prin patrucurieri, cApitani- ai lui, ci anume: Vasile Crapatu, BarbuUrleanu, Ioan Frunte-Latg ci Ioan °arc& (ate patru Mehe-dii4eni), dimpreunA ci cu un memorandum al sAn, princare °area :

1 Ca Divanul, ce inigtiiceaza Tara-RomAneasa, unindu-se cu dansul, sA cearg prin arzmazar de la Poarta oto-man& desfiintarea cu totul ci pentru totdeauna a orgn-duirii Domnilor greci In Tara-RomAneasca, ci In local forO. se rAnduiasa Domni pamAnteni cu toate drepturiletgrii, dupg cum in vechime le-au avut ci is are tam printractatele incheiate au Inalta PoartA supt Mircea, Stefanci ceilali.

2. SA se Insumeze numai decAt 12.000 de barbati, os-taci ronigni, en teats trebuincioasele pentru 0 octire, dineasa Vistieriei Orli,- precum a fost In vechime, ca sA fiepentru paza linictii ci asigurarea Principatulni.

3. Tributul sgtenilor sA se hotArascA de obcteasca adu-nare a tgrii, pentru capte ani ci Intr'acest timp ad anse poatA nici miccora, nici a se mki tributul supt -nici-un cuvAnt.

' Acestia EA fie oare banii ce prin -putere s'au Implinit pe unxndin averea lui Tudor?

248

4. SI se dea de la liana Poarta deocamdata-, cel putinpentru trei ani, asidosie t ii, ca sa mai poata locuitbriirasufla, aflandu se scum obositi de dtspulerile savarsite doneomenosil slujbasi, ai Domni lor greci.

5. SA se numere lui Tudor Indata din Vistierie bOO.000de lei, pentru Intampinarea trebuintelor pale, $i sa-1 !Acre-dinteze prin asigarari in soils el si In -urma, cand va maiavea trebuinta de bani, o sa-i Intampfne sumele ce-i vatrebui. §i pentr* toate aceste cereri Divanul sa-i ras-punza In =is Indata.

Divanul tusk In loc de a se gamdi mai adanc 4i a-i fimils de biata Mara (de vreme ce purta mime de Divan alTarii-Romanesti), in loc de a-$i cunoaste sfintele sale da-torii si In loc de a se strange si a se uni toti boierii, Ro-mani ad,evarati, pentru interesul patriei lor, boierii Diva-nului au inceput a sa Incurca si a se speria de intrigileGrecilor. i, in be de a raspunde lui Tudor, an scris la Cons-tantinopot Domnului grec Calimah, oranduit Donn de Poarta,atunoi, facandu-i cunoscute toate cererile lui Tudor, si atrimis Inca si arzmazar catre lta Poarta,, prin carearata primejdia Intru care ziceau ei ca se afla tara. i ancerut a se trimite 'cat mai curand putere otomana serezdrobirea acestui razboiu, fiindca, de cand au trecut iripartea lui Tudor toate While ce aveau Domnii supt stea-gurile lor, li s'au stins boierilor toata speranta. §i-astfelcapitanii curieri ai lui Tudor s'au tutors fara de piciunraspuns fara nicio ispravg.

Dupa putin veni $i raspunsul lui Calitnah, cum ca bo-ierii, on orice mijloace vor cti si von putea, sd linisteasca

sa potoleasca rebelia pang, la venirea sa.Divan Al atunci,tncredintat de Greci, a gasit de cuviinta

a scris Pacilor dupa la invecinatele serhaturi ca sa tri-mita ostire otomana In Ora, ca sa bata. pe rebelul Tudor.

Vornicul Constantin Samurcac, ce era divanit, de si s'aaratat ca aprobeaza, aceasta masura, pe ascuns a facutcunoscat oonsulatului rusesc cererea ea vola sa fad Di-vanul catre serhaturi. §1, tocmai cand se subscria aceasta

si

si

i

249

hattre cltre Pa§i, oonsulul rus a, poprit trirniterea.ei,tand Banului Brancoveanul si celorialti boieri ca aceastanu poate fl nicio datl, primal, de Rusia, flindca egleareapamintului rumanesc de eltre While otomane este entotul Impotriva tractatelor incbeiate !litre Rusia ran Tur-cia pentru tinerea plcii §i el sI se fereascl cu totulde o asemenea cerere care nu va aduce niciun bine, nici

nici boierilor, ci mare pagubl tuturor.Inteaceste Incurelturi In care se afia-Divanul, ne§tiind

ce sl fall, far/ de veste a luatr stiintl a Alexandru Ip-silant a Intrat on Greci Inarmati In Moldavia, cu care s'aunit si Domnul Moldaviei, Mihail Sutul.

CAPITOLUL X.

Trecerea lui Alexandru Ipsi lant in Moldavia, cu doi frail aiGheorghe Ipsilant, Nicolae Ipsilant ci cu multime de Arnauti cide Greci armati. Proclamatia lui Ipsilant care. Principatul

alte proclamatii tot ale acestuia catre Greci, Ar/ntiutl scl. AltA proclamatie a lui Ipsilant catra Romania.Ridicarea cantelariilor consulaturifor si a mai=liter Ioieri din Bucuresti ci trecerea for in Transilvauia.

Aloxaniru Ipsilant, flu at fostului Doran at Tarii-Roma-ne§ti, Constantin Ipsilant, Grec fanaxiot, nascut fn Constan-ttnopol §i ajuns general In Rusia, a trecut Prutul la 22 Fe-vruarie §i a intrat in Moldavia on Arnauti ci eyed Inarmati.Sosind. in Iasi, s'a declarat, dimprennl eu Domnul MihailSutul, el aunt mantuitoril neamului graces° de supt Poartaotomanl. Si omorirl chiar Intfacea zi vre-o treizeci deTurd ce se aflau In Iasi.

Mai nainte Ins/ cu o zi de sosirea acestui Ipsilant InIasi, un Vasile Caravia din Galati, elpitan de granita alui Mihail Sutu, prin stirea bomnului si a parcalabuluitinrutulni, avand supt comanda sa treizeci de Arnauti §ici alti vre-o suta de Greci Warm* dupl la corlbille cesa aflau atunci in portul Galatii, an avant Cu iota far/do vests aaupra dregltorului otoman ce se afla atunci

ara-

tarii,

ramiliilor §i

ail,

Moldavia*

250

In port, qi anume Tupucciu, qi care avea numai vre-o trei-zeci de beqUi 1 supt a sa comanda. Tupucciu, eunoseandprimejdia, n'a voit A se dea aca lesne, ci, Inchizandu-seIn cartirul sail cu cei treizeci de Turd, s'a aparat o zi In-treaga. Grecii an Wait oracul, an pradat pe negutatori qipans n'au ars oracul n'au putut sa omoare pe cei trei-zeci de Turd neregulati, comandati de Tupucciu.

Divanul Bucureqtilor qi Caimacamii veniti, gland aces-tea, s'au spaimaartat foarte ran qi au cunoscut ca, ridica-rea lui Tudor are o legatura de aproape cu venirea luiIpsilant In Moldavia. Tudor Insa, ca Roman IA adevaratpatriot, se folosi de miccarea Grecilor, dorind a o intre-buinta spre binele patriei sale.

Ipsilant a dat multe proclamatii catre Grecii aflati InMoldova, Intre care a dat qi aceasta catre natio. romana.

Proclamatia lui Ipsilant catre Romani.Lacuitorilor ai tarii Moldaviei, va facem cunoscut ca,

on dumnezeiasca placers, toata, Grecia a ridicat astazisteagurile sale din toate locurile dupa undo o apasa ti-rania, cerand slobozenia sa. Noi, cu toti patriotii noctri,ne ducem acolo undo 4e chiama trambitele neamului qiale patriei noastre. Deci va Incredintez qt va asigur dinnoastra, ci din partea tuturor patriotilor noctri ce se afiaIntfaceasta tiara, qi pe care am cinste de a-i comanda, caveti avea toata liniqtea qi sigurantia, atat a persoanelorveastre, cat qi a avutnlui vostru, neatingandu-se nimenidin parte-ni nici de cel mai mic lucre al tarn voastresau al-vostru.

De aceia ramaneti fiecare In lucrarea care va aflati,qi In datoriile trebuintelor voastre, fara de a -vi suparaTatra nimic de spre miccarile noastre, pentru ca stapa-;Area qi obladuirea Domnnlui vostru lucreaza, tot suptlegile voastre, care raman din parte-ni neatinse. i IncaInteadevar va marturisim, o lacnitori ai Moldovei, ca ce-

1 Text: baclii,

251

reasca Pronie v'au (lama pe Mihail VodA Sutu, un for-binte apargtor al drepturilor Orli voastre, un pArinteun bun voitor al vostru. Cunoacteti dar ca Inaltimea Saeste Intocmai dupg cum vi-1 numesc, qi uniti-va cu dan-sal spre aparareaarii voastre In de obqte. Fara Ina avl mai aduce aminte macar de tirania puterii turcecti,pentru ca acea putere mare pe carp o cunoaqteti gatala granitile ei ca BA va apere qi sa va, sprijine !atm toate.

Data. In oraqul Iasi, astAzi, la 23 Fevruarie 1821.Alexandru Ipsilant 1".

A mai dat §i aceasta proclamatie cake Greciiutil ce se aflau In slujbele boierilor pgmanteni:

nenorociri ale Eladei an silit pe multi din ere-dincioqll ei fii sa, lase sfantul ei pamant qi sa se rata-ceascA prin locuri straine, cautand o mai bunt norocire.Voi, prietenii miei patrioti, pe tai tntamplarile qi nevoiav'au Mat inteaceste pamanturi ale Moldaviei qi Valahiei,

find de tntamplarile tmpotrivitoare, ajungand sa statipan& q't dindaratul trAsurilor boierilor pamA,nteni ai aces-tor rAri, batjocura qi ruqine Inca neauzita de lacuitoriiEladei, iata'dar ca vi se deschide un drum stralucit pen-trn patrie qi credintA, slant& lupta. Alergati, ca sg, spalatideasupra voastra aceasta neauzita defaima i batjocura,supt steagurile libertatii. CA, Induratoarea voastra patrieeta gata on braiele deschise a va primi a va tncununacapetele voastre cn cununile ei tale pline de slava.

Cati Ynsa veti, ramanea surzi la aceasta Manta chemarea patriei qi yeti voi a ramanea slugi boierilor acestor cloutOH, stand Inapoia trAsurilor lor, cand toti cellalti seluptA, pentru libertate, sa cunoaqteti ca de astazi nu maiputeti purta nici armenici slavita haina arnauteascaca neaparat trebuie sa va Imbraoati In haina astor. pa-manteni qi sa va aqezati Yn natia lor.

Alexandru Ipsilant."I V. forma antenna, dupti tipAritura contemporanA, mai sue, p.

52. Aici pare retradusA din greceste.

$l

sta

Arna-

Lungi le

siliti

qi

§i

¢i

252

Aceastli proclamatie i povgtuirile verbale ale negu0.-torilor greci, de cari Principatele eras Aline ca qi astazi,au Mout pe toti Arnautil qi chiar pe aceia ce slujiau demai multi ani pe la unele din casele boierecti, nu numai

iasa din slujba lor, dar ci sa-i insulte, iea caiidin grajdtkrit sa, ridice pang qi chiar armele ce purtau de,la aceia ce i-au lost Imbracat, aflandu-se goi, ce sadturat aflandu-se fltimanzi qi i-au Mout qi cu capitaluri. Caunil ce ennoqteau avuturile stapanilor lor, ei venire- maiIn urma, dupe- cum se va &Mai despoaie. Acestetoate le Ingaduia chiar Mihail Sntu, care Inca mai Lineao umbra de Dominie In Moldavia.

Prizitr'acest mijloc, Ipsilant, atat din Iaqi, cat qi tintoata Moldavia, a strfts sume man de bani,diknd multide buns vole. Chiar Eji Domnul Mihail Sutu a dat maimulte milioane. Asemenea, qi boierii greci negutatoriigreci au dat marl sume. Dar toti aceqtia din sudoarea ciin singele rumanesc §i zica oricine ce va voi, Insa Eteria

greceasca fare- bani din tarn nu putea face- mimic.In Bucureqti s'au facut doua case de bani, foarte pa-

ternice : una la doctoral Hristari qi alti Greci, ca sa sustieEteria din Principate, i alta la negutatorul Joan Nicolo-polu, pentru sustinerea revolutiei din Grecia. Aeeasta omarturiseqte Ins* celebrul poet grec Alexandru Sutul, Inpoema sa Toopxop.axoc 'EXXcic:,, la cantarea a doua,adeca, Grecia cu banii Principatelor s'a desrobit. Astfels'au starts multi -Greci duprin Iaqi qi duprin alte partiale Moldaviei, ca la patru mii de oameni, din can vre-oopt sute s'au numit batalionul sacru, Imbracandu-i Ipsi-lant Yu haine negre, au caciuli pleccanate qi cu moarteaYn frunte pe caciull, care batalion 1-a luat de-a dreptulsupt a sa Ingrijire qi comanda. Iar pe ceilalti, despartindu-iIn mai multe trupuri, pe unii i-au Imbracat cazacecte,dandn-i supt comancia fratelui sau, Gheorghe Ipsilant, farpe altii, i-au fmbracat ca pe husarii rusecti: acektia. s'auImbraca de Domnul Sutul, pregatindu-i cu cai, cu arme,pa pro het° de Indestulare qi cu loate trebuincioasele

sa sit Ii

i-au

sa-i §i

§i

!

ea,

25

razboiului. Lisa toate acestea facute tot din sudoarea sisangele Romanului.

i asa i-au pornit, pe toti, ca pe o armie nebiruitg,In hula Martie, pentru Romania, ca sg, se Insoteasel cumultimea de Arnauti dinteInsa, iar mai vartos cu Tudor,In care Grecii lei puneau toata sperarta lor.

Pr oclamatia lui Ipsilant catre 'Romania,data din Moldavia:

Fratilor Daci, astgzi las pgrnantul binecuvantatei Mol-devil si pale pe pamantul iubitei voastre patrii. Cu bra-tele deschise si cu lacrgmile bucuriei ne-a primit iubi-tdrul, de libertate popor al Moldaviei. Tot asemenea sim--tiri astept sa vaz si de la iiobilii fii, ai Daciei.

Blrbati Daci, calatorind unde ma cinema glasuLpatriei,via si catre voi ca un vestitor al neatarngrii voastre po-litice si al fericirii. Veacuri destule nenorocite a voastrgpatrie, plecandu-si grumazul la neomehitul jug al mons-truosului despotism al barbarei Turcii, pierduse pang siaducerea aminte a dreptnrilor voastre, and Urania Dom-nilor vostri tragese din voi pang si spiritul pnterii voas-tre, salbatacind caracterul nationaliatii voastre, }grin careIn veacurilQ cele d'intaiu ati putut pgzi politiceasca voas-tra neatarnare, pentru care ati stint a va Impotrivi iargsidestule veacuri cu sabia In maul vrajmasului vostru si alomenirii.

In efarsit a sosit teasel libertatii voastre, marele acelaneam, mare pentru strgmosestile sale desgvarsiri, marepentru cea fara de exempla rgbdare si suferintg si careacuma alearga stralucitul spatiu al libertgtii sale- sideparte nu este de a-si privi rodurile vitezelor si glori-oaselor sale lupte. Voi ce asteptati? Cand dar yetigag un mai priincios timp la renasterea celor de atateaveacuri calcate sfintele voastre drepturi ? E timpul, prieteni-dad, 0, va desteptati. E timpul sa, simtiti si sa cereti fi-restile si politicestile acele drepturi ce natura a dgruit

254

omnlni. i politiceasca sotietate e datoare as le sprijineci 0, le garanteze.

Pnteti fi bine Incredintati ca, a trecut timpul de bar-banjo, cand chiar acum glasul popoarelor rasuna In ininsileacelora ce-i in supt jug. Astazi vedem pe acele capetenilale natiilor de sineci slobozind drepturile lor.

Barbati Daci, de la cel d'intaiu pas ce voiu face pe pa,-mantul iabitei 'voastre patrii, cea dintaiu grip., a mea vafi sit pazese acea ostaceasca discipline, pe care e datorsa o pazeasca un neam Itnsufletit de cele mai slobode ser-timente ale libertatii §i ale patriotismului. Suntem Incre-dintati ca ci din partea voastra vom Intampina acea iu-bitoare de oameni priimire, ci prin care Indatorati catrebarbati ce se lupta pentru fericirea comuna.

Supt- tnsemnat:Alexandru Ipsilanta

Cand Ipsilant, dimpreuna cu Mihai-Voda Sutul, Meusemai sus aratatele pregatiri ci pornise cu-oastea lor catreRomania, Tador stapanise cele cinci judete din Mica Ro-mania, umpluse toate manastirile de dincolo de Olt cuprodifcte ci trebnincioase pentrn hrana adunase doua.-Sprezece mii de panduri, din cari lasand case mii pe lamanastiri, supt comanda capeteniilor lor, en celelalte casemii, ce se aflan Yn lagarul de la Tantiareni, avand Impo-triva lni opt mii de Arnauti de deosebite nail (Greci, Al-banesi, Bulgari -SUM), dintre cari cei mai multi dinoctirea lui Cara-Gheorghe, s'a gatit a portal. spre Bucu-recti.

Ipsilant theme, supt steagul san pe strainii ce erau suptsteagul lui Tudor, ci mai toti an fugit In Romania Mare,pe supt munti; dar, Tag& ce an trecut Oltul pang, InBacurecti, au pradat biserici, case, sate, orate, boieri, ne-gutatort ci mice an gasit, despuind pe crectini pane lapiele, preoti, mireni, calugari, sateni, $i siluind nevest.eleci fetele fnaintea barbatilor ci a parintilor lor. Nici chiarWhile turcecti ce au trecut In multe randuri peste aceste

vi

vi

255

nenorocite pAmAnturi niciodatA n'au venit .pftn§. la ase-menea nelegiuiri.

Tudor, apropiindu-se de capitala Micii Rom Anil, en easemii de panduri, cu ease tunuri §i cu douA mii dud autode Arnaud, supt comanda lui Machedonschi ei Hagi-Prodan,a dat o- proclamAie, ca nimeni din oraeenii Craiovei sain se sperie de venirea lui intfacel bran, pentru a els'a ridicat numai pentru drepturile tarii i pentru pre-cnrmarea jafurilor Domnilor greci. Caimacamul Depalti,dimpreunA en boierii si negutAtorii, au fugit cu toVi. Tu-dor fu primit cu bucurie in Craiova de negutatorii eel maimici ei de populatja oraeului. IncredintAndu-se pe toatezilele poporul din Bucureeti de faptere Arna Olor ce fil-ceau In -targ cu 1ntoarcerea for din lagarul de la Cotofeni,iar mai vArtos afiand ca el boierii stau gata sA fug& inTransilvania, poporul din Bucureeti (dimpreunA en negu-tAtorimea) a venit la Divan, undo se afla Mitropolitul,episcopii, Caimacamii i boierii, ei a Intrebat: ce trebuiesl faca el, de vreme ce dumnealor, boierii §i stAlpiidnpa etirea ce au luat de cele ce s'au nrmat de Arnanti,sunt gata a-ki pArasi patria ei a fugi tAri straine ?".Boierii, insa, dimpreung cu Grecii, i-au. tneelat ca totdea-una prin raspunsul ce li-au dat, ca etirea ce an lnat desprefuga for este cu totul neadevArata, caute fiecarede nego01 ei de interesele sale farA temere sau grija,pentru a niciunul din ei nu-ei vor parasi Ora in asemeneavremi grele.

Poparul Insg, vIzand ca atat consulatul ruses°, catal Austriei, Incetasera din toata lucrarea ei fel ridicaserlcancelariile, familiile qi tot ce aveau ei le trimeteau inTransilvania, poporul a intriThat ce insemneaz1 aceastaridicare ei fuga. i consula 1 au rAspunS ca astfel de po-runci au luat ei atftt de la Curtile lor, cum ei de la mi-nietrii for din Constantinopol, ca, %data ce se va apropiaIpsilant de Bucureeti, numai decAt ei sa treaca in Tran-silvania. Dar poporul a vazut a doua zi pe cel d'intaiuBanul Grigore BrAncoveanu, dupg, care a urmat mu4ime

' In text: boierii.

to

f}i

tarn,

25G

de boieri. Atunci s'au vazut pa until° Bncureqtilor hartiilipite, In care se cetia ca Divanul face cunoscut tuturorca toti negutatorii qi locuitorii, adunandu-0 toata marfaqi tot ce avea miqcator, dimpreuna cu familiile lor, sa, le,trimita oriunde va Ott qi va putea. Asemenea an Moutqi consulaturile din Bucureqti, 1nqtiintand pe supuqii lor.Iar Divanul a platit beqleagI1 qi neterilor sai lefurile lor,dupa cum era obiceiul pe atunci. i an trecut baqbeq-leaga cu ai sai la Giurgiu, ramaind In Bueureqti numaiconsulli singuri, cu Mitropolitul, en episcopii, en Caima-camli qi cativa din boieri, aqteptand sa vaza sosirea,luiJpsilant qi apoi Indata sa piece si ei In Tara Nemteasca.

Negutatorii de a doua mama, boierii de Intaia qi a douaclass qi to# ce eran mai cu putere lqi trimisera fa-miliile, starea miqcatoare, marfurile Si tot ce an avut,unii pe la manastirile din Ora, altii pe la oracele appa-piate de munti. Inst toate acestea s'au prins, s'au WWIski s'au pradat de Arnauti, necinstindu-li-se nevestelefatale de catre danqii. Toate acestea Incredintandu-se Di-vanului din Bucuresti, qi numai ramaindu-i nicio nadejde,a chemat pe un Grec, bimbaqa Caminarul Sava, 0 1-a oran-duit pazitor, capetenie a garnisoanei Bueureqtilor. pedata an fugit qi ei In Brasov, mai tamaind dintelnqii InBacureqti numai Mitropolitul, doi episcopi, cei trei Cai-macami qi cativa din boieri. Iar poporul, curmand toatalacrarea sa, suferia grogav, lipsit fiind ski chiar de hranavietii, qi Caminarul Sava alerga pe toate ulitile Bucu-reltilor, coma,ndand si poruhcind cu ArnauVi sai en pis-toalele qi iataganul de bran 1, qi de care poporul se te-

Acest Sava a fost din insnla Patmos, care a venit In Tara-Ro-maneasca, sliz la calul unui Turc de rand. Dui:A aceia a fest multitvreme argat pe la simigii. Dupa aceia a /ntrat Intro Arnautii ce setrimetea de catre Domnii Tarii-Romanesti lmpotriva lui Pasvant-oglu rebelul, Pap, de la Vidin. Intr'acel razboiu, ce a'a nrmat Inzilele Domnului Mihail Statu, Sava a aratat oarecare bravura, pi Mi-hail Sutull-a numit bimbasa (adecal mai mare peste o mie). In Dom-nia lul Scarlat Calimah In Moldova, care a fost cu pucin Inainteaaratatei revolutil, acest Sava a fost capetenia Arnautilor lui, uncle.

-cei

si

Si

'

257

mea ca §i de ceilalti semeni ai lui. In starea aceastaaflandu -se oragur Bucureciti la 16 Martie, s'a ridicat §i con-sulul austriacesc, dimpreunl si cu cel rusesc §i cu mul-time de boieri, §i an trecut in Transilvania, ramAind InBucure§ti din boieri numai Alexandru Filipescu (Vulpe),Alexandru Nenciulescu gi Iordache Slatineanul, Mitropoli-tul qi episcopii Argeqiul i Ilarion qi foarte putini boieri dincei mai midi.

Tudor, dupA ce a oranduit ispravnici gi comandiri aio§tirilor, §i anume : in judetul Dolj pe Slugerul Ion Solo-mon, in judetul Romanati pe Serdarul Diamandi, In ju-detul Mehedinti pe 'Vistierul CrAiniceanu, In judetul Gorjpe fratele sail Papa, in judetul TAlcea StrAhaianu, gi,poste toti acegtla, ca un efpr, pe batrAnul Vasilie Moangl,a plecat la Slatina cu acei §ase ma de panduri, cu §asetunuri si cu doua mii cinci sute de Arnauti, sapt Prodan§i Machedonschi, care fl urmaria-in toate pasurile lui. TAI -hAriile si jafurile acestor din urmA an fost nesuferite.Tudor la cunoqtea, dar nu avea ce face decal li pAndiavreme cu prilej ca sA se scape de ei, mAceIlrindui pe tati.

CAPITOLUL XI.

Ajnngerea lui Tudor la Slatina. Uciderea lui bulucbasa Iarca cibulucbasa Stoiciu.

Ajungand Tudor la Slatina, protopopul oraqului, dim-preunA, cu boierii acelui judet ce mai ratalsesera acolo,I-au primit cu bucurie qi s'au tAnguit la el foarte amar,aratAnd pradele si jafurije ce an suferit de la capitanIordache, loan. Farmache, bulucbasa Ghencea ci Arng-

prin talharii, jafuri hrapiri Meuse o mare stare. Scotand Poartape Scarlat Calimah din Domnie, Sava a urmat cu. danaul pani InConstantinopol, de undo apoi s'a intors In Bacuresti, cumpara.ndu-sicase si traind boiereste, fiindcA Calimah, Domnul Inaltase.41 la rang de Caminar, Scarlat Calimah se oranduise scum Domnal Romaniei, Sava era omul eau $i, prin urmare, primise prin Cai-macamii ce Yeniserg instructiile ce trebuia sa utmeze.

pe

au, Il

gi

258

uOmea ce a trecut pe acolo. Catre sear, vine la Tudorprotopopul acelui judet, om venerabil pentru vrasta si ca-racterul sau, cu patru siruri de lacr5mi pe obraz, aratandlui Tudor cg, chiar intriacea zi ArnAuVi ce venisera cu el,spgrgand biserica catedrala din acel oral, au despuiaticoanele de argintarie, au Intrat In altar si au furat pdndsi vasele cola sfiAite pentru jeitfa, adecg sfantul potirsi celelalte.

Tudor, pa de o parte, a poruncit de a areitat pe ba-tranul protopop spre a nu avea Intalnire cu nimeni si anu i So Intampla vre-o nenorocire de Ia aceiiar, pe de alts, chemand un ofier de panduri, i-a poruncitca prin taina, oricum va sti, sa &easel Incrurile furatedin Muth, biserica si iarasi pe taina sg, le iea de la furisi sä le aduca la dansul. Ofiterul, chiar In acea noaptlt,dap& iscodirea facuta, a lasat In taina disagii de piele(ce erau Inch* au lacat) ai lui bulucbasa ,lova si ai luibulucbasa Hristea si a scos dinteinsele sfintele aceleaodoare si Tarsi pe taina le-a adus la Tudor, dupg, cuma fost poruncit.

Tudor Intro acei sase nail de panduri avea un detasa-ment de patruzeci si cinci de oameni foarte grozavi, pestecafi avea ca capitan pe un Sarb (Chifiac Popescu?), Im-bracat de sus pans jos In haing rosie. Aceasta trupg eraInarmatg on pusti scurte, cu .pistoale Ia brftu si en data-gane, si purtau nume de garda

Niel cand erau trupele paLdurilor In mars, nici candstationau la un lot, nimenea n'o vedea, nici nu Oa undese Oa acoasta garda decat numai la execuW de udder!,atunci iesia ea ca din panaant lucrareaporuncita.

A doaa zi de dirninea4g, intrand la Tudor adiotantulsau (Mihail Clorana).si comandirul artileriei (Cacalegeanu),gasesc acea, garda In °dale la dansul Unita de pgrei sipe Turior stand In pat. Tudor a poruncit sa aducg, (Jul-ceaV, si cafea comandijrului si adiotantului, si zise dupgaceia sa-i shame si pe bulucbasa Iova, care sosi indata.

miserabili,

uciderli.

si-si implinia

259

voind a Intra fa odaia undo- se afla Tudor (find acest'ova un om foarte Ina lt si tapgn), s'a plecat sa Intro peusa stramtg, a casei protopopului, dar Indata i s'a arun-cat streangul de gat de catre garda ce pazia Inn,guntra.§i, Rind desarmat de Chiriac si lungit jos, Intfacel minutfu descapatlinat de seful aratatei garde, In ochii lui Tu-dor. Dap& aceia, ascunzand trupul supt patul unclesedea Tudor, a trimis acesta de a chemat si pe buluc-bap Hristea, care, cum a Intrat In odaie, a avut si eltot soarta tovarasului Rau.

Tudor dupa aceia a dat poruncg, de plecare, si a resitInsotit de compania capitanului Barbu Urleanul. far tru-pole pandurilor Il asfeptau Insirate pe de o parte, si pe dealta erau cei doua mii cinci sute de Arnauti. Tudor a In-trebat, zicand: o ostire care voieste sa se lupte cu Sul-tanul Imperiului Otoman si roagg, pe Dumnezeu ca sa-iajute biruiasck cand acea (Wire prada si pluieste-chiar bisericile religiei sale, despuind icoanele de argin-tarie si furand chiar sfintele- vase pentru jertfg, unor ase-menea oameni ce li se cade oare ? ". Iar Arnautii toti anraspuns: asemenea oameni on moarte sti, se omoare!".

Atunci Tudor a poruncit de a scos -capetele lui buluc-bap lava si bulucbasa Hristea, varate In pari, iar argin-^aria icoanelor si sfintele vase erau atarnate de nistecraci de copaci, si le-a aratat for acestea, zicandu-li: totcu asemenea pedeaps stint hotb.rat a pedepsi pe oricare,penti-u cea mai mice, hutieu. Arntutii toti an lamas In-eremeniV, iar Tudor a trimis de a scos pe protopopul dinarest §-i, descalecand de pe cal si sarutandu i maim, 1-adat argintaria si sfintele vase, poruncind a i se numarasi lei trei mii pentru cumpararea lucrurilor ce vor fi lip-sind. Dupg, aceasta a poruncit a se Indrepta ostirea cgtrei3ucuresti, In capul cAreia, se afla el iar de-a dreaptadui Wilda steagul patriei.

fir

s

insusi,

2G0

CAPITOLUL XII.

Sosirea lui Tudor In Bucure§ti. Proclamatia sa cure locuitorivacelui oraQ. Circularele lui Tudor care judetele ce le avesaksupt stApAnirea sa, pentru contributia generalA,

La 17 Mart a ajuns Tudor la Ciorogarla, movie dom-neasc 1ang Bucure§ti. §i a dons zi a fost In mAnAstirea.Cotroceni, ce este de-asupra Bucureeilor, de uncle a vtdat urmatoarea proclamatie :

Catre dumnealor de bun neam nascutii boieri, cinst4inegutatori vi toti lacuitorii ora§ului Bucure§ti.

Barbati frati, yl este, socotesc, de prisos a vä poftori.vi acum ca ardicarea mea n'a fost §i nu este pentru altscop decat pentru reIntoarcezea drepturilor ace§tii dewDumnezeu pazite tAri, care din vechime Ie-a avut vi nici-odatl de, nimeni cu sabia nu i s'au luat, ci mai vartoa.cu sabia vi cu sangele stramoqilor qi a celor vrednici de.toath slava cu smerenie s'au pazit.

De la o vreme bask din pricina margavei legAturi a bo-ierilor pamanteni cu dupa vremi de care PoartapOtomanA Domnii greci, cu totul ni s'au cAlcat vi ni s'au,Ingropat, !neat, dupl cum de fats vedeti, am ajuns mai,rau decat cei robiti. Pentru ca aceia cari dupa numirile,dupa vredniciile dregatoriilor In care s'au aflat vi se aflAcvi dupl numirea rangurilor ce purtau vi poarta se&lama boieri, parAsinduli cu totul cinstita §i sfanta fordatorie de a pazi dreptul neamului ci al tarii lor, dandu-secu total numai marqavelor vi vrednicelor de toata batjo-cura interese ce gAsiau prin despoierea poporului romande cltre Domnii greci ci ceilalti Greci veniti Impreung cudanqii, au ia.dus tara la cea desAvarqita ticaloqie ci pier-dere, precum de fata o vedeti, vi can nici acum nu seIndupleca a ieqi din Intunerecul In care se gAsesc Ili de

scoate neamul vi Cara la lumina adevaratelor ei drep-tari. De aceia poporul acelor cinci judete din Mica Ro-mania, ridicandu-se, §i din care astazi numai la o strigar&.

trimiiii

a-ti

261

a tarii se afla douasprezece mii supt arme, afara dinpregatirile ce s'au facut In jude411 Argeqului ci s'au In--tins, prin Rogii-de-Vede gi alto jude0, pana In poaleleBucuregtilor, afara din alto trupe ce am adus gi care seafla la Bolintin qi Ciorogarla §i care toate acestea sosescn Bucnresti, undo are as se faca adunarea popoarelor din

toate judetele tariff gi undo vor agtepta venirea credincio-sului trimis al PorOi Otomane, ca sa cerceteze vrednicade tanguire stare a tarii, de la care cercetare a§teptana In-toarcerea drepturilor noastre. De aceia, le-am gi vestittoate acestea de la 8 ale trecutei luni, ca sa vi le facacunoscute, Instiintandu-va ca, pe de o parte, 0, va gatitiIntru toate, iar, pe de alta, sa-mi trimite0 din toate isna-turile voastre, cu dovada, iscalita pentru Incredintareanoastra 1. Dar, cu toate acestea, prin mila Celui Prea maltajungand In margenea oraplui vostru, iara§i Imi Indepli-mese datoriile mele de creqtin §i frate§te va sfatuiesc cafara cea mai mica Intarziere sa-mi raspundeti In scris,.supt iscaliturile voastre ale tuturor, adeca: ale clerului, aleisnafurilor §i ale tot poporului.

Barbatii dar ce se gasesc §i se hranesc intfacest orali can In adevar vor simti gi von auzi dulcele glas al

patriei qi al dreptgii §i vor voi sä faca parte din ttupelenoastre, care sunt Inchinate numai patriei, fi primim §i-iagteptam cu brAe deschise. Iar aceia ce vor fi cu cugeteleImpatriva, se vor socoti, fara de a mai putea sa. li ramaievre-un cuvant de Impotrivire, vrajmaai ai patriei 2.

1821, Martie 17. Iscalit : Tudor Vladimirescu."

I Intr'adevAr Tudor toate acestea le trimisese Divanuluif prin cu-cierii sal capitani, Inca de la data ce se arata. Dar, cinstitului DivanneplacIndu-i, le-au fAcut, dupA obiceiu dupa cum singur zicea: mu-sama, ai nimenea din popor nu cunostea aceasta.

2 Trebuie sA mArturisim adevArul: cea mai mare greseall a luiTudor a fost cA nu cunostea politica. DacA Tudor ar fi cunoscut po-litica asa precum cunostea ostAsia, n'ar fi tras dintliu In mAnAs--tirea Cotroceni Qi a doua zi In casele Brancoveanului de siwt dealul

itropoliei, ci, macar de avea toatA boierimea Impotriva-i ci foarteontini cu dinsul, trebuia deocamdata sA se fi unit ea pute-fuse

5i

262

A done, zi Tudor a Intrat In Bucuresti en trei mil de-panduri si cn o mie cinci sate de Arnauti supt Ma-chedonschi Prodan, qi a vrut sl tragl la Mitropolie. Sava.Insl ocuprese el Mitropolia mai Inainte, umplAnd-o cu Ar-un*, car' la apropierea lui Tudor au Inchis porVle Im-potrivindu-se cu armele, de undo Tudor, Intorcandu-se, aIntrat In casele lui Emanoil BrAncoveanu de la capul dea-lulni Mitropoliei. i noaptea aceia s'a petrecut In slobo-zituri de arme unii asupra altora, pina In r6vArsat dezinc, dar OA, plumb gi numai en pratf.

A doua zi dimineata Mitropolitul a dat Marl o procla-maie at.° poporul Bucure§tilor, In care _se zieea ca stl-panirea ce fusese pans atunci a Ineetat §1 ca Insuqi Preasfintia Sa se va ridica si el de acum Inainte BA se poartebine tot poporul cu noua stApanire. Poporul, auzind aces-tea si Incredintandu-se din carAle ce vedea el Intra InMitropolie pentru ca sa ridice toate mi§cgtoarele lucruriale PreasfinVei Sale si sfintele odoare ale Mitropolieichiar pe Sfamtn1 Dimitrie Basarabov, afland el cu Mitropo-litul vor pleca gi episcopui Buzaului §i boierii cei marice mai ramaseserl, splimantAndu-se poporul, a navalit In

rea cea mare a drecilor care era In tiara. Pentru ca afara din Grecitcart au vent on Ipsilant din Odesa, din Basarabia si din multe alteparti, gall din multimea de alti Greet supt feluri de numiri, de cantiara era plinA, numai Arnautime, supt Sava, delibasa Mihali, tufecci-basa Bozin, buluebasa Ghencea, buluebasa Sotir, buluebasa Geafer,bulucbasa Marcul, TAnase Himariotul $i altA multime de bulucbasisupt a for asealtare, se aflau peste douAzeci de mii de ArnAuti, totibine Imbracati (adevir bine Inarmati $i. en gephana destuld, dartoate astea din sangele romanese). Tudor dar trebuia EA joace opolitica fine sA-1 arluel In stare de a da o desAviirsitA IncredereIn planurile lui; cum am zice, face a cunoaste ea WA de aajunge el la acea putere toate planurile Grecilor ar fi fost nimic,precum a si fost. Si asa, and ajungea el In Bucuresti, sit fi de-aidreptul pe tronnl Domniei, -sA fi luat hAturile Guvernului, prin ur-mare sit se fi IntArit cum se -cade E}i apoi de pe tron sa Inremnezedrumul Int Ipsilant, arAtAndu-i pe unde avea a trece Dunarea In ter-menul ce i-ar fi comandat. Dar se vede ca cupa de venin pe carenecontenit o desartit natia romaneasca IncA nu -s'a ispravit.

Qi

sa-i

tree

Qi

rii

263

Mitropolie, strigand ca, nici pe Sfantul Dumitru nu-1 valasa sa iasg din Bucuresti, nici pePrea sfintia Sa Mitropo-litul sa fuga, nici pe fall, nici tuft's. s cuns, pentru ea toti vorInconjura dealul Mitropoliei si-1 vor pgzi ziva si noaptea.

i aceasta intriga o facusera Greeii, ca nu care cumvaMitropolitul si boierii tarii sg iscgleasca cererile lui Tudorsi sa, le intgreasca apoi acele cereri Poarta Otomang,fiind in paguba Grecilor.

Tudor Insg, trggandu-se In, mgnastirea Cotrocenii mainainte da a-0 da Mitropolitul aceasta proclamatie catrepopor, a ocupat cu pandurii sai toate manastirile ce ca-dean pe partea orasului pe care cade ki Cotrocenii. Epis-copal Argesului, anume Ilarion, supt pretext de C11110--tinta st prietenie cu Tudor, de multi ani, a mere singur casa locuiascg, cu Tudor In Cotroceni.

Tudor a oranduit si ispravnici In Romania Mare pestsjudetele Argesul, Oltul, Teleormanul, Vlasca si Ilfov iarcelelalte judete se tineau de Greci.

Dupg aceia a dat Tudor afar& §1 urmatoarea proclamatie:

Tudor Vladimirescu,cgtre toti locuitorii oraselor si satelor de orice treaptg. sianume: neamuri, postelnici, mazili, breslasi, ruptasi, bir-nici, scutelnici, poslujnici si birnici straini din acel judet.

Fratilor! Vg este tuturor ounoscut ridicarea mea din:-preung ea glasul pradatului si jafuitului norod al Tgrii-Romanesti. Am urmat si urmez pentru ridicarea dreptu-rilor ei. Am hotgrat, de la eel d'intaiu minut al ridicariimale, sa Indeplinesc on credinta datoria adevaratului Ro-man cgtre Cara sa, pentru fericirea voastrg; catre caretara ca si voi, fratilor, am datorie a sangelui si a nag-terii male, care mg supune catre tot norodul Tarii-Ro-mane§ti. Pentru pare am si incins armele pentru Incetareasi Infranarea oricareia naphstuiri si despuieri ce ati au-fent pang acum, de atm Domnii si obladuitorii vostri,cari, In desavarsitg nemilostivire, s'au caznit si s'au ne-voit cum sa ggseasca mai multe mijloace prin care 0,

264

poatg a vg suge si cea mai dupe urma picaturg desane co se mai aflg tram puterile voastre, aducan-du-vg. In aceastg, Ingrozita prapastie si nimicnicitg stareintro - care vä afiati astazi. Temeiul cel mai mare al ho-tgrarii male este Impreunarea glasului vostru Intr'una sicare cer ca nici fntr'un chip sa nu Inceteze de a care drep-turile tgrii voastre, pe care de nu le voiu vedea doban-dite din tale Inca de mai ainte si pang, acnm lucrgri sicare din millet vg, flgaduiesc ca se vor dobandi Imp°.triva oricaruia vrajmas, prin varsarea sangelui mieu, sipentru care drept4ri voi cei d'intaiu vg, yeti bucura.

Ia aceasta sfantg si dumnezeiascg lucrare a Orli voastre,Dumnezeul Indurgrilor ne-a ajutat, si nu numai tale cincijudete de dincolo de Olt se vad mantuite de toate jafa-rile si despuierile ce se urma' fntr'Insele-, si de cgtre mul-timea feluritilor slujbasi, dar, on si pe unde am ajuns,atat despuierile au Incetat, cat si facgtorii aceia de reles'au facut nevazuti.

Asa dar, ajungand si In Bucuresti, care este capitalatarii si unde am gg,srit multi boieri patrioti can ggsitsi se gasesc de aceleasi simtiri cu mine pentru fericirea

cu carii fmpreung chibzuindu-,ne pentru Indeplinireagreutgtilor ce se care de fmprejurgrile de astgzi, s'a gAsitde cuviintg ca prin mine sa se Implineasca contributieobsteascg de la fiecare farg osebire, cite optsprezece leipe acest trimestru, cu care sa putem fmplini datoriPegreutgtilor ce se cer astgzi, pentru mantuirea tarli noastre.Pentru care vg Instiintez pe toti ca s'a dat aceasta slo-bozenie ispravnicilor aoestui judet la care si urmeazg, sgvg, supuneti si s'o fndepliniti, fratilor, atat aceasta, cat sialtele ce trebuinta va mai care pentru mantuire, fiindde-a dreptul Incredint4 In mine el, pe cat va sta pu-tinta, vg, voiu apgra.

Toate aceste cereri vi se fac pentru tinerea ostirilor,care vg, vor apgra si vor sti sa scoatg, drepturile voastre.De aceia vi se si trambiteazg glasul chemArii, adeca cat"sunteti vrednici sa vg, Inarmati Impotriva oricgruia vrajmas

s'au

tarii,

265

'l tarii voastre, veni catre mine ca stt vg, cercetez vite-voastre. Si, de le voiu afla potrivite cu hotararea ce

se core In imprejurarile de astazi, pe data sä vg, si pri-mese si sa vg, si povatuiesc cum trebuie sa va savarsitidatoriile si sa vg, indepliniti acea slujba ce se care de lanista ostasi cari sunt hotarati aumai pentru dobandirea drep-turilor tariff lor, iar nu pentru in parte-li folos, dupa cumatafeu singur, cat si cei impreuna frati cu mine slujim, ne-puind nici in gandu-ni vre-un bolos al vericaruia dintre noi,decat numai pentru binele tarii noastre, ce este de obstepentru noi toti si pentru copiii nostri. Cati insa nu v'atinascut cu aceasta indemnare de a manui armele, supu-neti-va de insusi bung, voia voastra la datoriile ce vi secer, fara cea mai mica deosebire, asa precum vi s'au ara-tat, pentru mantuirea Orli voastre. Can bani, optsprezece

iar nu mai mult, platiti de vericare nume prin boieriiispravnici, vor veni in Vistieria tariff, si de acolo se vorImparti In imprejurarile co vi s'au aratat. Fiti dar cu totiisanatosi si supt ingrijirea, Celui Prea Inalt, fratilor.

Slugerul Tudor Vladimirescu.1821, Marti() 20

CAPITOLUL XIII.

Sosirea lui Ipsilant la Bucuresti a.7ezarea lui la Colentina. In-talnirea lui Tudor Vladimirescu cu Ipsilant in casele de tang,Cismeaua dui Mavrogheni. Scrisoarea lui graf Capodistriacare Ipsilant. Inaltarea steagului libertAtii grecesti pe zidulportilor caselor boierului Belu, Podul Mogosoaii. Doug, carpide la Patriarhul Constantinopolei contra Grecilor.

Alexandru Ipsilant, sosind la Focsani, a zabovit aciputin, asteptand ostasi din Odesa si din Basarabia. Acoloa gasit si pe vestitul Vasile Caravia, care venise din Ga-lati cu doua sute de Arnauti cu Base tunulete mici. Deacolo a pornit Ipsilant cu toti ai sai, si, in loc de a veni

1 Forma autentica; dupg tipAritura contemporana, o dgm In.Apendice.

lei,

'."

yi

jiile

sj

266

la Bucuresti, a luat-o pe supt muntl si a iesit Ia Mizil,uncle a Intalnit si pe Iordache Olimpie, de la care s'a In-credintaf, de fuga boierilor din Bucuresti. Aci mai datIpsilant si alto proclagratii grecesti, Ins Romanii n'auvoit nici sa le auza, dar mite sa alerge supt steagul lui..

De la Mizil Ipsilant a iesit la Ploiesti, unde a mai za-bovit cateva zile. Aci s'au strans mu4ime mare de Arna-uti si de Greci, unde s'a si rostit cuvantul : SA traiascalibertatea! Si, marind batalionul lui eel sacru cu alti Graddin alto °rase, a plecat cu ei cu toti la Bucuresti, undea sosit la 25 Martie si a teas Ia satul Colentina, proprie-tatea fostului Domn Grigore Ghical, din margenea Bucu-restilor, undo asezat ciiartirul sau general. BimbasaSava, care In acea epoca se socotia de-o Insemnata per-soana, a mers cu oastea de i s'a Inchinat. Iar capitaniiGrecilor erau Colocotroni, Caravia, Constantin Duca, Gheor-ghe Oiimpie si alti multi, paste cari toti acestia era ge-neralisim vestitul Pendideca. A doua zi Mitropolitul, epis-copii si boierii ce se mai aflau In Bncuresti (pentru canu-i marganise Tudor pana atunci la Belvedere; dupa.aceia i-a ridicat si i-a pus supt streaja sa); au mers des'au inchinat lai Ipsilant. Dupa aceasta, dorind ostireaC') venise cu Ipsilant ca sa, se plimbe prin orasul Bucu-rastilor, cum i-au vazut copiii, an Inceput sa canto pe

Ipsilante fertmarsal,Pendideca ghinarar,Oflterii cei mai mari.Covrigari si plAcintari.

Tudor sly prefacea ca asteapta sa, vada ostirea ruseascade saptezeci de mii supt fermatsalul Wittgenstein, macarca el avea intreaga stiinta de la secretaral consulatuluiaustriacesc din Bucuresti, Udritchi, de cele ce se urmase laLaibah Intro ImparaVi Europei si plenipotenVarii lor, dupacare se si Intelesese, atat en Pasa de la Vidin, cat si cu.batranul Vizir ce era atunci Silistra-Valesi.

Col de la 1822.

a

ate:

ti-a

267

Ipsilant a Invitat pe Tudor ca sa se Intalneasca la ca-sele de la Cismeaua lui Mavrogheni, care era pe-atunci-dincolo de bariera Podului Mogosoaii, ca sa se sfatuiascaImpreuna. Si. la ziva hotarata s'au si luta/nit amandoi Inaratatele case. Insa fiecare dintre ei aveau paza buna deoameni Inarmati si gata de lupta la cel mai mic saran.Tudor se prefacea ca nu lute lege limba greceasca si deaceia luase cu sine si pe episcopul Marion, carnia se !nue-dea (dar, din nenorocire, si acela a Lost vanzator). La aceaIntalnire Ipsilant a propus lui Tudor sa fie uniti. TudorInsa a raspuns ca, este gata a-i primi propunerea lui, dar-II roaga mai intaiu a-i arata data intr'adevar inteaceastaridicare a for este si mana Rusiei, precum a manifestat-oel prin toate proclamatiile sale. Ipsilant i-a raspuns canu stie Tudor cat de mare este dorinta Rusiei Intru apa-rarea acestor doua tari ? Tudor i-a zis ca aceasta o cu-noaste Inca din vremea Imparatesei Ecaterinei, dar ca ase-menea cunoaste si aceasta: cand Englitera, cand Austria,cand Franta, i-au statut totdeauna Impotriva. Ipsilant,voind sä-1 incredinteze mai bine, a scos o hartie, zicAnd:Iota ce-mi scrie insusi graf Capodistria din Petersburg ".Elsa n'a volt sa dea acea hartie din mana, si o cetia elsingur. Tudor insa Il ruga sa dea acea hartie episcopului-

i-o ceteasca, ca sä poata Intelege tale scrise Intr'insa.Si toata Intrevorbirea for se talmacia de episcopul Ma-nion, fiindca Tudor se prefacea ca iu stie greceste. Ipsi-lant i-a raspuns ca nu poate sa dea hartia aceia a o cellaltii, pentru ca graf Capodistria Ii aerie intr'Insa si altslucruri particulars.

Iar Tudor atuncea a raspuns lui Ipsilant: Printule, fara,ajutorul Rusiei noi nu cutezam a ridica steagul Impo-triva Turcilor, caci stiff. ce cruzi aunt ell Si-apoi ei auntsuzeranii nostri, si avem tratate cu dansii, pe care trebuiea be respecta, si. vrem sa scutim nenorociri sarmanei noastrepatrii. Am vazut cu ochi-mi vanzandu -se crestini dincolode Olt de catre Turci, adeca Sarbii din Serbia, cat opt-sprezece lei sufletul si rascumparandu-se de catre noi, Ro-

sä

268

chiar cu acest prat, oricati am putut 1". IpsilantTaspunse prin episcopul Ilarion, In limba greceasca: zaXix1,17e: 6 7.xYp..i.yot: (bine zice sarmanul"). Iar episcopul fi facusemn ca Tudor fntelege greceste. Astfel s'a dat pe fateadevarata credinta ce pazia episcopul catre Tudor si yin-derea lui catre Ipsilant, Inca de and iesise intru Intam-pinare-i cu Mitropolitul si cu boierii. Dupe aceia mai ur-mand o scurta conversatie Intro dansii, a si plecat Tudor.

Ipsilant a doua zi a dat porunca ca, fare zabava,ArnAuti vor fi supt steagul lui Tudor, sä vie numai

de cat supt steagarile celorla4i Arnauti ai sai, si, oricatiSarbi si Bulgari, 0, vie toti supt steagurile lui Tufecci-basa Bozin. Astfel chiar In ziva aceia s'a dat pe fate urace era Intro Tudor si Ipsilant.

Tudor dupe aceia a Intarit manastirea Cotroceni cusantari, a asezat pandurii sai parte Inauntru In mamas-tire, cu artileria de Base tunuri ce avea, si partea ceamai mare In lager, pe campul Cotrocenilor. §i asa Tsiurma.lucrarile sale, atat cu recrutatja de panduri pesteOlt, cat si en intarirea manastirilor din Valahia Mica, cuaprovisionarile Insemnate ce se facea Intr'insele si cu co-respondenta ce se Linea cu serhaturile de peste Dunare,.pe care Grecii o simtise aceasta. Cu toate acestea Tudoravea toata dreptatea: caci acolo undo astepta, sau undose prefacea ca asteapta pe Ipsilant ca sa Intro In Prin-cipate cu acea ostire de saptezeci de mii de Rusi, de carevorbise Ipsilant In proclamatiile sale, 1-a vazut viind cuvre-o sapte mii de Greci, despuieV, bagabonzi, MA, niciostiinta de tactica razboiului. L-a vazut atat in Moldavia,

Aceasta s'a urmat In revoiutia Serbiei, and pe nenorocitii aceiace -i prindeau Turcii, on prin luptele ce se Intampla, sau prin sate,sateni chiar neinarmati, pe cati nu-i omora trecea dinSerbia peste Dunare, In Mica Rom'a'nie, si acolo ii vindea, ajunganda vinde pant( la optsprezece lei sufletul de om. Romanii ii cumpara'de la Turci In urmti, ca niste cre$tini, Ii i slobozia', dintresari uniis'au Intors dupa revolutde iarasi In Serbia, .iar altii Inca dupe atuncis'au asezat In Romania Mica.

ori-cati

euanii,

Ii

ei

269

cat si in Romania, adunand bagabonzii dupg oriunde-se aflau, ba si chiar copii dupg la scoale. A va.zut In os-tirea lui anarhia si talharia cea mai mare, incepand ho-tale Intaiu de Ia cai si de Ia arme si mergand pang ladespuierea icoanelor duprin biserici si a vaselor celorOnto din altar, nerespectand nimic.

Dar, daca Ipsilant Intru adevar a fost asa dupg cumfl descrie istoriile grecesti", va zice cetitorul, apoi cum aputut lua pe Tudor din mijlocul pandurilor sgi. si a-1 °moil ?Cand chiar aceasta istorie descrie pe Tudor intru toatemai pre sus decat Ipsilant ?"

La aceasta rgspunz cg nu Tudor, un om din popor Sifara, de nicio invap,tura, ci cei mai bravi capitani ce anputut sta vre-o data In lume, cand patria for odata i-apg,rdsit, an trebuit sa cazg jertfa vanzarii oamenilor sat..Prin vanzarea maresalilor sai a cgzut chiar Napoleon celMare la Waterloo. Si tot prin vanzare se zice ca a cgzutsi Samil, seful Circasienilor, carii se luptara treizeci de anipentru libertatea patriei lor.

Capetenille de dupg, atunci ale acestei tgri dintru Ince-put an fost Impotriva.lui Tudor, si mai vartos din orbiresi necaracter, pang, la intrarea Turcilm In Cara, Hind deun cuget si de o voint,g cu Ipsilant. Aceasta a facut aslg,bi credin0 pandurilor catre Tudor, necrezand ei cgvor putea ajunge cu capetenia lor la scopul care-si pro-pusesera pentru mantuirea tarii. Pe de alta parte, necur-matele intrigi ale Grecilor (ce lucrau prin Machedonschi siProdan) langa capii pandurilor, nemultumiti de cruzimealui Tudor, si, peste toate acestea, purtarea cea foarte as-prg a lui Tudor cgtre soldaVi sgi, acestea toate au fgcutpe capitani a-1 pargsi si a-1 da in manile Grecilor, dupa,cum se va vedea la locul san.

Iata ceia ce criau jurnalele Europei dupe atunci :Marirea Sa Imparatul Rusiilor a aflat cu mare intristare

talhgria Grecilor in principatele Moldavia si Valahia. Sinu numai ca n'a voit sg dea Grecilor vre un ajutor, dara si aratat in cea mai mare solemnit3,te desavarsita luj

279

sura asapra-li. Imparatului i-au prioinuit nedesorisa Intris-'tare si rusine banuiala ce s'ar fi putut da asupraiImpara-lestii sale Mariri de catre celelalte Curti ale Europei, ea,-ar fi dand ajutor Grecilor pe supt asouns.

Imparateseul consul rusesc, Bizanii, a fAcut cunoscut eas'au pornneit a se ridica. nuthai heat din Iasi, eu care3i'au ridicat si cea mai mare parte din boieri si neguta-torii eel mai Insemnati, cu cea mai mare graba, din Mol-davia, fugind peste hotar, parte In Rusia si parte tn ti-maturile Anstriei. Ins* Domnul Moldaviei', Stn, calla sea-pare ea toata familia sa Intr'nna din aceste doua WI, sinu a putut-o gasi."

Alto jurnaluri facea' cunoscut ca., Indata ce a sosit Tin-paratul Alexandru la, Laibah, a proclamat cum ca Marirea$a n'a.0 putut cunoaste faptele lui Alexandru Ipsilant din.PrincipateIe Moldavia si Rumania decat faptele nnui de-savarsit razvratitor si !I:Isolator de noroade; pentru care.si porunceste .Marirea Sa a se sccate, atat din JieraldiaImperiului Rusiei, aintre nobili, eat si dirt supusii Rusiei,lepadandu-I eu totul In fapta sa. Al doilea, s'au porungitfetmarsalului Wittgenstein, care sta en ostirile dincolo dePeat, ca sa tie cea mai mare neutralitate ate faptele ce.se nrmeaza, de catre Greci In Principate.

Aceste hoLarari se vor comunica Ministeriului rusescdin Constantinopol, en porunca ca sa le faca cunoscute

lnaltei Port pe care sa o Incredinteze din nou de lega-tura -arcaonlei intin care se gases° aceste drilla Puteri.Iar Baron Stroganov sa proclame de fats, ca politica Im-paratestii sale Mariri este cu totul straina de once cu-gate care ar putea aduce ridicari de popoare si anarhiiu vericara tarn si c5, nive asemenea revolte sunt hotarate,chiar si de Marirea Sa, a se sfarama de catre stapanirileerupt care se afla, si ea imparateasea sa Maths nu cunoaste la politica sa cleat tinerea-armoniei Intru care EBafla 'opt prin paterea tractatelor cu Inalta Poarta."

3 Pi:.ani.

271

WI 41 epistola lui graf Capodistria, din Porunca LBO.-ratului Alexandru, catre Alexandru Ipsilant, din 14 Martie1821.

Marirea Sa imparatul a simtit mahnire, atat mai multde adanca, cu cat cinstea si nobilele voastre sentimente,prin care ati dat dovezi In slujba Mariiii Sale, prin urroa-rile voastre de astazi le-ati dovedit din potriva. Maiirea,Sa era departe de orice gandire ca ati fl putut vre °data,Ara, veste sa va tarati de acest duh al ratacirii ce ducepe oamenii veaculai nostru de a cere, prin scapare dovedere a color d'Intaiu datorii ale lor, vre un bine ce niciIntr'un chip' noate sa-1 nadajduiasca decat numai dupa oscumpa pazire a canoanelor credintii si a bunei purtari.

Stralucita famine a voastra, cariera pe care ati Ince-put-o, dreapta opinie ce ati fest dobandit-o, tcate acesteava putea' da prilej sa luminati spre cele de folos pe Greciice an nricinuit aceste talharii in principatul hloloavieiValahiei, In care ati cazat si Insiva. Cu cat aceste prin-cipate nu aunt si niciodata n'au fost nici ele Grecie, nicelocuitorii lor Greci, cu atat, dupa tot cuvantul dtept, Luputeti nici a gandi sa va indreptati, nici voi, nici cei Im-preuna cu voi, de numele ce poarta niste asemenea fapte.Increderea ce v'au aratat-o acesti Greci, dorinta Imbur.a-tatirii fi atata de a nu ramilnea straini de soarta lor.Dar oare prin ridicari de rascoale In tari cu totul straine,nista asemeuea fapte co s'att urmat si se urrneaza inPrincipa,te de toti aceia ce se afla, sups comanda voastra,si al carom, Printule, voi sunteti capul, va intreb cumse numesc ? Dar care prin revolta, k+i chiar In patria lcr,pot ei &IL nadajduiasca dobandirea gandului lor celLi in-gamfat ?

Oare prin Intunecoase si tainice uneltiii poate un Lemsa nadajduiasca ca va ajunge sa se renasca si sa se Inaltela rangul neamurilor neatarnate ? mnaratul nu o credelEl a asigurat ocrotirea Grecilor prin tract.tul ce a In-cheiat cu Poarta. Astazi aceste foloaqe ale pacii sunt

ki

negresit

bine

272

asezate si an luat drumul eel mai legal. Se vede Insa, ca.voiti sa, va Intindeti numele prin fapte de intamplari atat derusinoase, ce peste putinta este de a fi primite de Marirea Sa.,

Rusia are Incheiata pace cu Poarta.Talharia ce se lucreaza In principate nu poate, supt

niciun cuvant, a rupe buna armonie dintr' aceste doll/Puteri.

Asa dar yeti fi socotit de Inalta Poartg, dui:a numelece poarta Insusi faptele ce le Intrebuintati voi si cei Im-preuna cu voi In Principate, si yeti fi zdrobiti si batutichiar de catre dansa.

Nu pot sa -mi Inchipuiesc cum ati Indrgznit sa fagaduitiacelor doua Principate sprijinirea unei maxi Puteri. Ce Pu-tore este aceia ? Nu cumva v'ati Intins privirca catreRusia ?

Rusia niciodata n'a sprijinit si nu sprijine niste ase-menea oameni pierduti prin Insesi faptele lor. Si peste-foarte putin yeti vedea chiar din partea Rusiei cazandtoata, raspunderea asupra-va.

Povatuirea mea este ca sa va, trageti si sa, trageti srpe nenorocitii aceia de supt osanda ce atarna asupra Ca-petelor voastre.

Nici Luminatia Voastra, nici fratii vostri nu sunteti maimult in slujba Imparatului, nici supt apararea sa. Numai-princesa Ipsilant va fi supt ocrotirea sa. Si nici va, maiingaduie Imparatal, supt nici un fel de cuvant, de a va,mai intoarce vre °data, in Rusia.

Aceasta, scrisoare vi se va trimete prin domnul baronStroganov, carele, dupgce o va face cunoscuta mai Intain.Portii, este poruncit sa v'o trimeat.a. Aceasta, printule, sinu mai mult."

A dona zi dupa aceasta, Grecii an Inaltat steagul li-bertatii pe zidurile portii caselor boierului Belu (din caputUlitii Frantozesti), undo era cvartirul lui Farmachie, si undelocuia si un arhimandrit grec, anume Vasilie, prietenImpreuna-urrnator al lui Iordache Olimpie. Aceata, dimpre-

st

273

ling en alti Multi Greci, au adunat o multime de popi,iarasi Greci, In pomenitele case, unde era steagul for pre-gatit, zugravit pe de o parte Sf. Costandin si cu mumssa Elena, can amindoi tineau o cruce, si dedesupt se zicea:

aceasta vei birui", far pe partea cealalta era un fe-nix, supt care se zicea: din cenusa mea ma nasc".

Duna ce a flout o sfestanie, un popa dintelnsii tineaIn maul o carte, si alt pop& tinea o Evanghelie; Insa acestipopi erau pusi In front, si Intro dinsii era cel mai decApetenie stAruitor, Costache Chiriac Aristia, cu steagulla spinare. In urma lor, ca la vre-o zece pasi, urma' Greciisi cu sabiile scoase, si dupA aceia se tinea multimea. Iffa stfel de parada au iesit din aratatele case, cantand totigreceste : stralucit-a darul tau, Doamne", s. c. 1.dupA aceasta cantau cantece de libertate de-ale lui Riga.*i in urma acestora venia apoi multimea mare de Ar-nauti si multimea mare de Greci, pana au ajuns laVadul Sacagiilor, visavi de biserica numita Curtea Veche.Acolo au facut Tedeum, cu tamaieri si cu botezari, can-tand Mantueste, Doamne, norodul tau", cu care cantareau inceput si darea focurilor din pusti si din pistoale,de-ti asurzia' urechile de vajaitul gloantelor, care cadea'pe acoperisul caselor, incat credea cineva ca se afla in-tr'un adevarat razboiu.

De acolo s'au tutors iarasi inapoi la casele Belului, tiindnecurmat focul armelor prin targ, incat a Lost o minunecum a scapat °rapt de aprindere. Acolo, cel ce purtasteagul I-a Infipt de-asupra pe poarta, si apoi iarAsi s'aumai dat focuri de arme, strigand toti c'un glas mare:,,Si la portile Constantinopolului".

Tudor sta In Cotroceni si privia lipsa de judecata a luiIpsilant si a color fmpreuna cu dansul. Se mira de acestefapte copilaresti, barbare si cu totul straine de once mintssanatoasa, cand el mai vartos cunostea lucrurile din na-untru cum marg. Asemenea nu putin se mira cum o saindeplineasca Ipsilant neaparatele trebuinte ale unei ostiripe -care n'o putea tine in supunere si in ascultare. Li lip-

In

$i

P74

siau magasii, li lipsiau amunitii, 11 lipsiau spitaluri, si cu tillcuvant toate, si apoi strigau In gura mare c'o sa meargAsa iea Constantinopolul! Purtarea eteristilor ajunsese ne-suferita: pe ulitile Bucurestflor ziva 'n amiazi detpuiaubarbati, femei, popi, copii, once 'mntalniau. Intrau In toatecasele boierilor cari erau fugiti, precum In casele Bran-coveanului, In casele Cretulestilor, Ghiculestilor si in ca-sele tuturor boierilor mari si mici, si despuiau asternuturi,mobile, biblioteci, cu un cuvant tot ce gasiau si le vin-dean pe la Evrei si pe la oricine gasia', pe un pret denimic. Intra' In pivnitile caselor boieresti si, dupa ce seImbatau si pradau tot ce mai gasiau printr'insele, apoispargeau si batile prin focuri de pistoale si dau drumul vi-nurilor sä cure!. Era o spaima mare si o jale grozava InBucuresti, de starea In care se afla aceasta. Sava Insa,cumparat de Calimah, protectoral sau, astepta prilej Inde-manatee spre a se declara contra lor.

Cu toate acestea, chemandu-se de catre Tudor In Co-troceni, si Intrebandu-se de are stiinta de cola ce se ur-meaza in Bucuresti, Sava n'a tagaduit; *i Tudor iar 1-aIntrebat: este el oranduit de Divan, si a fost cu primireasa a pazi acest oras? §i de are de gand a-si implini aceaIndatorire cu sflntenie ?

Sava a rIspuns ca, nu se leapada, de Indatorirea sa.dupl sfatul ce au tinut Intro dInsii, s'a dat porunca Inora§ ca, la once casa ar mai venizavergii ca sä pradesi sa jafuiasca, proprietarii acelor case, sau epitropii, sauvecinii, sau oricine s'ar gasi prin prejur, sa dea cu armesi sa-i omoare, fie macar oricine acei ostas, flra osebire;si nu vor raspunde pentru acele ucideri catre nimeni.

Dupa aceasta porunca au mai Incetat putin jafurile siprazile In Bucuresti. Cu toate acestea orasul era speriattare de necurmatele talharii, si fugiau necontenit locui-torii lui, care Incotro putea. Dar in zadar, cad se prindea'de Arnauti pe drumuri, si se despuia' pana la pieta; siaceia cari se Impotriviau, se omorau.

i,

275

CAPITOLUL XVI.

Nutt carti de afurisanie patriarsesti prin care Patriarhul Constantinopolei, dimpreund cu toti ceilalti Patriarhi, In cor, sinodi-ceste, afurisesc pe Ipsilant dimpreunA cu toti ceilalti Greci desupt (Musa

Atunci sosirn una dupa alta doun carti din Constanti-nopol de Ia Patriarhul, prin care afurisia pe Ipsilant si petoti Grecii, cu tot neamul lor.

Grigore, cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al Romei-Nounsi Patriarh a toatn lumea.

Prea-sfinte Mitropolite prea-cinstite exarhe. al plaiu-rilor, frate iubit In Duhul Sfant, fmpreuna cu SmereniaNoastrn, slujitor Domnului, dar si pace de Ia Dumnezeufie cu Preasfintia Voastra.

Cat an Intristat inimile, nu numai ale noastre, ale derului, dar ale tutaror cati locuim In acest Imparatesc oressi tot de un neam cu noi, de la mic pang la mare, mis-carea acestor neomeniti insurgenti, este peste putinta dea vn descrie-. Pentru cn cu toti am ramas tristi, on ini-mile ca de ptimant si fncremeniti, cand si de entre Dum-nezeu oranduitg, noun stnpanirea si nebiruita Imparatiean ajuns a se arnta pang intfatat de neomeniti si de-snvarsit ingrati acela ce au fost Domn peste tronul Mol-daviei, Mihail Sutu, carele, prefAcandu-se supt Inchipuirede libertate, au proclamat- o dimpreuna cu nemerniculsi fugarul acela Alexandru Ipsilant. Acestia nici entreDumnezeu tale de cuviintn, nici cntre oameni tale dreptesi adevIrate niciodata pazindu-le, ci de a pururea cal-and si religia si moralul, nu numai au fnselat pe totioamenii pierduti si snvarsitori de fapte rele, dar si totneamul grecesc farn de Male de cuget Imbrancitin prapastie prin fnchipuita si Inselatoare de libertate na-tionals. Dar dumnezeiasca Providentn si neadormirea prea-puternicei si nebiruitei Impargtii de prin mai multe lo-curi Instiintandu-se prin Inscrisuri, ba Inca si ofitdalfacandu-i-se cunoscut de entre Ecselentia Sa elciul Rusiei,s'au dat pe fata ticalosul acela plan, s'au cunoscut basa

1-au

§1 Inceputul de uncle s'au dat pe fats, §i s'au descoperitminciuna si IncelAciunea pe care neru§inatul o Intrebuintaca cum ar fi avut cu dan ii Impreuna-lucratoare la acesteticlloase scopuri puterea Rusiei, dupl cum toate acesteas'au trambitat qi prin Inteadins pentru aceasta chestie §iastAzi prin auzirea de catre noi toti s'au flea cunoscutprin Inalt imparatesc i vrednic de Inchinaciune firman.

Puterea Imparatiei au lntrebuintat In bune reguli dA-rapanarea ticalosului for plan, qi Sf. BisericA a lui Hristos,dupA, datorie, blastaml qi afurisekite pe acest lalhar Ipsi-lant, pe acel ingrat §i impreuna cu dansul lucrator fostDomn Mihail Sutu §i pe toti cei ImpreunA cu dAn§ii in-surgenti, talhari Greci, ce an vrut printfaceastA ticaloasfta for fapta a §terge dupa fata pamantului neamul Intreg.Biserica lui Hristos, dupa datorie, priveghind, de ob§te ciIn parte, cele spre mantuire, binecuvantand aceaza qi Intl-recite pe tot neamul la credincioasa supunere de raieleqi la adevaratele datorii ale supunerii, iar pe talharulacela Ipsilant §i pe toti ceilaIti ImpreunA cn dansul Iiafurisegte qi Ii dA anatema, ca nicte pe fatA pricinuitoriai pierderii neamului Intreg i ai varsArii sangelui ai ata-tor nevinovati.

Aceste carti se trimit cu grabl vi In eparhia PreaosfintieiVoastre i In eparhiile iubitorilor de Dumnezeu episcopi,din carii mai pe larg vä yeti Incredinta, iar printr'aceastavA sfatuim bisericeqte sl be trambitati la toti cati suptcrectineasca voastrA apArare se gasesc crectini, cArtilesfinte noastre bisericeqti, §i sa to lupti In tot chipulca sa li descoperi InplAciunea supt care i-au adus, i suptcare se afIA, risipindu-li zftdarnicele fumuri, aratandu -lica cu aceasta neomenita micare pierde neamul Intregca, de nu se vor Intoarce repareze aceasta blAstamatanecredintl, Biserica Ii are despartiti de toti ceilalti crec-tini i vinovati lepadati veqnicei anatemi.

CAtre aceasta sa fie Preaosfintia VoastrA, iubite frate,cu mare bagare de samA, cunoscandu-vA datoria cum caavqi a da rAspuns la nemituitul tribunal al Domnului

sa-0

-279

pi

ti

277

Nostru, in Infricosata acea zi and vi se va cere pentrutoti raspuns, caci sangele for din inanile voastre se vacere, dad. si prin cuvant si prin fapta nu veti Intampinaaceasta de nevoie mantuire si data nu va veti Indepliniarhiereasca voastra datorie, Induplecand pe acei Inselatisi primind si iertand pe cei fntorsi si caiti din aceastamiseare si din blastamatul si satanicescul for juramant.Iar catre cei ce nu se vor fntoarce yeti lepada astipra-liura si blastam; Intorcandu-va f4a de la dansii, gonindu-isi lepadandu-i vesnicei anatemi. Iar Preasfintia Voastrayeti ramanea Intru toate Impreuna-eugetator cu Bisericalui Dumnezeu si cu puternica noastra imparatie. DA,dad., la din contra, nu yeti lucra dupa cum Biserica niporunceste, si cu cuvantul, si Cu fapta, si en cugetul, vaavem din acel teas lepadat din arhiericescul nostru gradde sine-va, osandit si strain de Biserica lui Dumnezeu sineintors din eresie si vesnic vinovat.

Deci, iubite frate, lupta-te pe cat vei putea ca sa scapide primejdia sufleteasca, caci In marl varsari de lacramis'a facut si aceasta si cealalta carte sinodiceasca, ce pedumnezeiescul jertfelnic s'au pecetluit si vi se trimite.Asteptam sa ne bucnram cu grabnicele raspunsuri si deNina isprava ce ni yeti trimite, iar dumnezeiescul dar safie cu Arhieria Voastra.

Al Constantinopolei in Hristos frate,Grigorie,

cu mila lui Dumnezeu arhiepiscop al RomeiNona si Patriarh a toata

PreaosfinVte Mitropolite si exarh al plaiurilor, frateiubit In Duhul Slant si Impreuna-slujitorule, prea-nobililorboieri din acea taxa si urmatori ai Iegii crestinesti, cin-stitilor negutatori si starosti ai tntulcir isnafelor si ceilaltitoti binecuvantati crostini, de once treapta si meserie,fii inbiti ai Domnului Nostra, darul si pacea lui Dumnezeu0, fie cu voi.

Cea Intaiu basa moraliceasca cum a este recunostinta

lumea.a

278

catre cei ce ni fac bine este mai luminat decal soarele,si cei ce sant ingrati catre facatorii for de bine sunt ceimai rai decal toti oamenii. Aceasta rautate o vedem Inmulte parti tiparita prin cartile sfintilor, chiar DomnulNostru Isus Hristos ni arata, dupa cum avem exemplullui Iuda.

Clad Insa aceasta ingratitudine este Insotita si cu duhuleel rau de insurgentie Impotriva obstestilor nostri spriji-nitori si a hranitoarei noastre preaputernica si nebiruitaImparatie, atunci unii ca aceia sunt fmprotivitori Insusilui Dumnezeu, fiindca In fine nu este Imparatie sau sta.-stapanire decal numai oranduita de Dumnezeu, si totacela ce se fmprotiveste acestii oranduite de Dumnezeustapaniri asupra.ni si preaputernica Imparatie se im-protiveste de-a dreptul lui Dumnezeu. Ace..te doua, baseale moralului si ale credintei, base, zicem, si moralicestiisi bisaricastii datorii, le-an calcat cu cea neastimanatamaairie acel °data oranduit Doran peste Scaunul princi-patului Moldaviei Mihail Sutu si Alexandru Ipsilant. Acesteala toti cei de neamul nostru sunt cunoscute nenumaratelemill cc prea-puternica noastra Imparatie, ca dintr'uu izvornedesertat, an varsat presto dansii, pe acest Mihail Sutul,pe carol°, din pierdut si cu totul neinsemnat, 1-a ridicatla ranguri si la mariri, si din om peste toate acestea 1-ausuit peste luminatul tron al Domniei Moldaviei si 1 -auasezat boier al popoarelor.

Acesta Insa find de fire ran si inrautatit, dupa. cums'au aratat minune Insufletita a ingratitudinii, si unindu-secu fugarul si talharul acela Alexandru Ipsilant, acestiaImpreuna, !mullet* de o rautate sataniceasca, an procla-mat libertatea neamului si cu glasul acesta an tras multide asemenea minti catre dansii, si, trimetandu-i apostoliIn multe parti pentru a fuse la, au adunat multime marede crai si de bagabonzi pentru ca sa-i Imbranceasca. Inprapastia pierzarii, insa cot multi tot din neamul nostru.Si, pentru a putea fusufla mai mult curaj, au fntrebuintatnumolo Puterii rusesti, propuind cum ca si acestia jsund

gi

279

tm?renna on cugetarile si on miscarile lor, propunere cutotul desarta si mincinoasa, flindca o asemenea miscareeste moraliceste cu totul peste putintl si cu totul strainade Imparatda Rusiei. Pentru care si Exelentia Sa minis-trul Curtii Petersburgului an dat Inscrisa dovada cum ea,nici cea mai mica stiinta sau amestecare nu are CurteaRusiei lnteaceasta chestie, ce este osandita de tot drep-tut cuvant de talharie. Cu niste asemenea propuneri si-aufacut ticalosul lor plan. acesti Cu cei Impreuna lu-cratori, supt nume de lubitori de libertate, iar, mai binea zice, uratori de libertate, si can si acum lucreaza Intrua turbura linistea si rasuflarea neamului nostru Intreg, cesuntem credincioase raiele ale prea-puternicei Imparatii,de care suntem miluiti necontenit supt stralucita ei umbra,cu atatea privilegiuri de libertate, pe care nu be putea do-bandi nicio alta natie, pazindu-se nesupara'te cu totul siacelea ale credintei noastre papa astazi, pe care le tinemfara de niciun scandal, pentru mautuirea sufletelor noastre.

Acestia dar ce an voit sa se crate amatori de libertates'au aratat si suet cei mai uritori de libertate, uritori dereligia lor, uritori Insusi de neamul lor si Improtivitorilui Dumnezeu, carii se silesc In tot chipul a aduce si ladesavarsita peire pe tot neamul Intreg.

Acestea auzindu-le Insusi noi si toata cea dupe MOnoi fratie si tot clerul si toate madularele neamului, deonce treapta si meserie, s'au umplut de intristare si delacrami, atat parinteasca noastra iubire de neam, cat sipastoriceasca datorie In Duhul Mat, Intru a Insufli4i petot neamul nostru catre cele catre mantuire. Deci, scriind,sfatuim pe Preaosiantia Voastra ca, si tnsiva, si prin egu-meni si prin calugari, si prin duhovnici, sp. proclamAi In-selaciunea si pierderea acestor oameni Tai si uratori deDumnezeu, Intampinand ca si din terile acelea 0, nu seInsa le cineva din crestini ca sa dea ascultare, fau sa souneasca cu acesti pierduti Impotriva hanitoarei qi deDumnezeu oranduita prea-puternica noastra Imparatie.SI va siliti 4n fapt4 a dovedi incelAcinnea si prapastia

doi. 9i

280

pierderii intru care Imbranceste acesti talhari cat'Aimemare de satiate ce i-an tras prin minciuni in prgpastiapierzarii, pazindu-va, chiar Arhieria Voastra a DU va claticatusi de pu:in din alevar, auziud pierzatoarele for bar-firi; iar, mai vartos, sa,-i urg4i si sa-i blastama0, dupa cuminsusi Biserica si tot neamul au lopadat asupra-li tot blgs--tamul si toata ura, Ca pe niste madulare putrede si adu-catoare de peire cgtre tot neamul intreg si pe care II areca niste calcatori In fapte a duranezeiestii legi si ale (sic)apostolicestilor orauduiri, ca pe niste batjocoritori ai sfinteidatorii tsars facatorii for de bine, carii au calcat In pi-cioare si politicestile si biserice§tile daruii si cari snitafuris4i si lepadat,i, atat de Biserica, cat §i de tot neamul,neiertati si nedeslegati, dupa, moarte lepadat,i, dupa tottat cuvantul drept vesnicei anatemi, si impietriti ca pie -trele, ca lemnul si ca fierul. Pe cari ii blgstamam ca Ira-intea for 0, se deschida p'dmantul si sa.-i inghita Oe vii,ca pe Datan si pe Aviron, iar mai vartos za, zbcare Durn-nezeu sufletelo dintr'insii si sa, le trimita In eternal foe.Faca-se coral peste capetele for ca o plates de foc, §i pa.-mantul supt picioarele for ca un fier nestramutat. Gra-madeasca-se peste capetele Ion furiila urgiei dunanezeiesti.Fie casele for in desavarsita pierzare si dargpauare.-Faca.-se copiii for orfani si femeile for vaduve. Lite° generaVesa se stinga numele for cu uiet, si din toate ostenelilefor al nu ramaie piatra peste piatra. Ingeiul Dcmnului cusabie de foc- sad goneasca pe dansii, avand asupra blas-tamul tutulor din veac cuviosi si de Dumnezeu purtatoriparin0. Toate aceslea le leptidgra asupra lor, paraie delacrami izvorand din ochii nostri, ii blastamam si-i ana-tematisim dupa, tot cuvantul drept, ca pe niste pricinui-tori ai pierderii neamului intreg.

Mai vartos itAelegand cum ca iutre dansii au begat sa-tanicescul for cuget prin insurgents eterie cu juramant.Acest juramant este juramantul Inaelaciunii si al pier-zarii, este juramantul impotriva credint,ei, -de o potriva cujuramantul lui Irod, carele, pentru ca sä nu-1 calce, au

281

pus de au Mat capul lui Ioan Botezatorul, carele, de arfi cAlcat acel fara de currant juramant, pe care 1-au In-teles lacoma lui doririt,a, ar fi trait negresit dumnezeiescmerga'tor Inainte. Cu un asemenea juramant dar s'au le-gat si aceasta de Dumuezeu legatura, ca sal piarza, nea-mul Intreg. Pentru aceasta, In darul preasfantului Duh,are Biserica deslegat juramantul lor, sf fntoarce si fart&din toata inima pe cei ce se vor cai vor marturisifncelaciunea for si vor imbratisa cu credinta supunereade raiele. Catre aceasta, ni intoarcena cuvantul si chiarcatre Preaosfi4a Voastra, cum ca, de nu va veti supunesi nu veti lucra si cu fapta si cu cuvantul dupa cum maisus v'am povatuit, pentru des1egarea si risipirea acesteipierdute adunaturi, care este chiar din neamul nostru, casa -i intoarce0 din pierzatorul cuget si miscare Impotrivapreaputernicei noastre Imparatii, vas osandirn nevrednicde a mai sluji in Biserica lui Dumnezeu, si in putereaSfantului Duh va scoatem din gradul de arhiereu si dintoata puterea de arhipastorie, si, deslegandu-va, cu totulde dumnezeiescul dar, lepadam vinovat vcsnicului focal Gheenei.

Acestea, iubite frate, dupa cum bisericeste va statuim,adastand cat mai In graba isprava scrierilor noastre, fiedar cu voi dumnezeiescul dar si nemargenita mild pestenot toti,

1821, Martie.Aceasta carte s'a isca.lit In altar, pe masa jertfei sinodi-

cesti, fnsusi de Fericirea Sa si de toti ceilalti sfinti arhierei,Al Rornai Nona arhiepiscop si universal Patriarh Grigorie.Policarp, Patriarhul Ierusalimului.Al Chesariei Ioanichie.Al Ieracliei Meletie.Al Chizicului Costandie.Al Nicornid.iei Atanasie.Ni ch ei as Mel eti os.Al Halchidoniei Grigorie si Meletie.Dercon Grigorie.

va,

ei-ei

amin.

282

Al Tesalonicului Iosif.Al Tarnovalui Ioanichios.Al A irianopolului Doroteiu.Al Brusei Meletie.Demoticas Calinic.Anchiras Atanasie.Naxias Grigorie.Sifnu Calinic.

i cei din Fanar.Farsal Damaschin, scl1.

ACIISIO dili de blastam ale Sinodului facandu-se cu-noscute In Bucure§ti, an Intristat pe Greci ki pe Turco-meriti foarte mult, §i au Inceput a fugi care Incotro ve-dea. Iar pe Arnauti, Bulgari, Sarbi ei Greci, cum §i pebatalionul sacru, i-au silit comandirii for a-i lasa In toatanWiinta despre aceste carii de afurisanie.

Cu toate acestea o mare intristare a acoperit pe Ale-xandru Ipsilant, pe de o parte pentru scrisoarea ce o pri-mise de la graf Capodistria §i de hotararea luata de ma-rile Puteri la Laibah, cum qi de cartile qi blastamele Pa-triarqilor din Constantinqpol, iar, pe de alta parte, vazandnesupunerea Grecilor de supt dansul. Acestea 1-au silit saMO, de la Colintina, stramutandu-se In ora§ul Targovi§tea,capitala districtului Dambovita, cu stop ca sa a dune acologi alte trupe grecesti ce veniau necontenit din Basarabia,din Moldavia §i de peste Dunare, crezand, catre aceasta, cava putea lua ostaqi §i dintre Romani, adeca din judetelecare avea supt stapanirea sa qi de undo strangea chiar§i birul dupe la locuitorii acelor districte, prin ispravniciioranduiti de dansul, cum §i banii scutelnicilor boiere§ti,supt cuvant de plata soldei grece§ti.

Trupele sale, ce le avea Impartite prin judetele Dambo-vita Muscel, Prahova, Sacuienii, Buzau, Focganii §i altele,se Intindeau pang. la hotarele tarii, §i necurmat jafuiau§1 despuiau pana la piele pe toti nenorocitii fugari, deorice treapta, carii cautau sca,pare In Transilvania.

V. alts forma mai sus, p. 68 si urm.

*i.

,

283

Tudor sta In Cotrocani cu pandurii si cu artileria sa,si to privia toate acastea, tiind necontenita corespondenta

Pasii serhaturilor dupe malul drept al Dunarii.Ipsilant o stia aceasta, cum si purtarea lui Sava, careprimia instruAii de la Calimah din Constantinopol, si tineasi el corespondents cu arat4ii Pa§i.

CAPITOLUL XV.

Intoarcerea lui Ipsilant din Bucuresti Ia Targoviste. Punerea suptpaza a doi episcopi $i a boierilor Ia Belvedere de care Tudor.

Intrarea ostirilor otomane, prin mai multe guri, In Romaniasi Moldavia.

Domnul Alexandra Ipsilant, in loc de a porni pe datade la Colintina, paste Dunare, dupe cum se fagaduise,macar ca acum era tarziu, a apucat drumul spre Targo-vista, uncle, alazanclu-se in casele lui Geartol, a Inceputea dea la baluri, jafuind pe to.V orasenii acei capitale, sidespuind chiar vechea Mitropolie a Targovistei de acope.ripl ei de plumb, supt cuvant de a face din plumb gloan0pentru bataia cu Tara. Si apoi a vandut acel plumb pela Evrei.

Casa lui Geartol, In care locuia Ipsilant, avea doua,sari, din care pe una a numit-o Scara Sfanta si nuiera iertat nimanui a se sui pa Musa decat la ceasuri ho-tarate si cu voia Grecilor, ci o pazia necontenit. Ipsilanttrimise In Moldavia p3 prInt,u1 Gheorghe Cantacuzino, pe Iamijlocul lui Aprilie, ca sa primeasea estirea^ de-aeolo, si Inlocul lui a randuit paste batalionul Facru pe Vasile Cara.via., iar pa Pendideca p-ste Grecii calareti, pe cari ii nu-mia Cazaci si Ulani. §i au strans cu sila multime de lo-cuitori din patru districte : Prah ova., Muscel, Dambovitasi S1,cuieni,supt numire de salahori, ca dEstupe vechilesanturi ale acestui oras1 si sa fad.. Intariri, apeducturi si

1 Orasul acesta, odata capitala Romaniei, este Intarit de muuti.Intr'Insul residara Domnii cei bravi, ca Mircea, Vlad Tepeks i altii.

era told

sa,'

284

sa 1 umple de provisii de uncle sa se pinta a se lupta lacas de incunjurare cu While otomane ce se asteptau0, vie.

Tudor, Wand de supt stapanirea Savei Mitropolia, ma-nastirea Radu-Voda si manastirea Mihai-Vocla (care catetrele aceste sunt zidite pe dealurilnalte), le-au umplut cupanduri si au ocupat astfel cea mai buns posAie pentruapararea capitalei.

Tot Intfacea vreme Mitropolitul cu boierii ce se maiaflau In Bucure§ti si din cari cei mai mari erau:

Marele-Spatar Grigore Baleanu, cu doi gineri ai sai,Marele-Vistier Alexandru Filipescu Vulpe.Marele-Vornic Iordache Slatineanul.Mmele-Vornic Alexandru Nenciulescul1, acestia qi

dimpreuna cu episcopul Buzaului, an cerut de la Tudorvoie ca sa-i lase sa treaca In Transilvania. Tudor, pe deo parte, li-a acordat voia, iar, pe de alta, a poruncit pan-durilor orandu4i pentru a-i duce in siguranta papa Ii vatrece hotarele terii ca, Indata ce vor iegi din oral, sa-iduel sari Inchiza In casele de la Belvedere, movie a bo-ierului Constantin Golescu 2. Sava avea 800 de' Arnauti,Sarbi si Bulgari, cari se ziceau ca sunt cei mai bravi,cum si 1000 de tabaci de la Radul-Voda. El a navalit daratunci cu cei 400 de Arnauti asupra -Belvederei, ca sä ieape boierii de-acolo, dar boierii, ca sa eviteze o lupta far&folos, au rugat pe Sava a se retrage; ceia ce a si floutacesta. tntr'acestea au venit Oh* ca WW1° turceqti an

Acest oral se afla pe atunci incunjurat, ca o cetate, de canturibaterii.

1 Iar C. Herescu era adiotant at lui Ipsilant.2 Mart( de Marele-SpAtar Grigorie BAleanul §i din arAtatii doi ti-

neri ai sal, cari s'au respectat pentru Ordinul rusesc ce-1 purtau lapiept, Ana al III clasA. Era foarte rar pe-atunci, pe la noi, decoratiiruseati; ei nu is avea fiecine, ci numai trei, patru boieri marl, aianume: Costantie, episcopul Buzitului, Marele-Spittar GrigorieBAleana

Marele-Vornic Al. Nenciulescu. Iar ginerele SpAtarului BAleanu,Constantin Herescu, era imbracat cu uniforma greceascA a batalio-nului sacru, fiindcA se afla adiotant at lui Ipsilant, cum am arlitat.

altii,

ei

et

285

Intrat In Romania Mica pe la Calafat, qi pe la Calara§iRomania Mare, deosebit de alto trupe din Braila ce tre-curl prin Galati In Moldavia.

Ipsilant mai nainter proclamase el, pe data ce va traceDunarea §i va ajunge undo -1 a§tepta' Grecii InarmAi, sevor ridica toti creqtinii de dincolo de Dunare (din Serbia§i Bulgaria), cu cari va navali Impreuna In Tracia §i Ma-cedonia toi de acolo In Elada, unde-§i va savAr§i marilesale planuri. Dar nu se tinu de vorba §i §edea acum InTargoviqte qi se Intaria Intr'tnsa, chinuind cele cinci ju-date en biruri i. cu podvezi.

Ne mai ramaindu-i In tale din urma alta nadejde, a In-ceput a alerga la minciuni, pe care le numia cea mai findpolitica, dand pe toata ziva §tiri scrise ca a ie§it din Ru-sia multime de Wire, cu Indestula artilerie §i cu multimede Cazaci, pe cari-i adudea and la Iasi, dad la Barlad,cand la Galati, gi cum el toata Elada, dimpreung. cu Ru-melia, a aridicat steag de revoluVe qi bate pe Turci In toatepartile. i. jar alta minciuna, cum ea Constantinopolul esteIncunjurat de Elini gi de pe uscat gi de pe mare, §i cumca Elinii an luat In stapanirea for Galataua §i arsenalul,§i ca, poste puVne zile va Intra §i In Constantinopole, §idupa, plecarea sa, printul Gheorghe Cantacuzino, cu catevasute de Greci, ajungand la Galati §i dand peste Turci,li-au flout acolo mare prapadenie, omorand multe miidintr'Ingii. Ca Bulgarii, ridicandu-se, an navalit cateva miidintrInqii §i an stapanit iqtovul qi o multime de qa-lupe turceqti. Dupa aceste vesele qtiinte, domnul Ipsilantda la baluri qi luminatii In Targoviqte, mancand §i band ca lanunta qi ca la zaifeturi. Acestea zicea ca le face pentruca sa Ininimeze pe osta§ii lui qi sa atraga catre dansul §idin Romani, dorind din toata inima a face din Romaniao tntreaga Cara de eterigti. Romani Insa, cu simpla forjudecata, n'au dat In cursa Intinsa, de Greci, §tiind binetine aunt Grecii. Caci fi pascusera, saracii, vre-o doll&sute de ani aproape. Sa-ti dau de pomana gi sa to ducion Dumnezeu. Sat la mine O. nu facia, zicea Romanul.

In

ea,

-- 286

CAPITOLUL XVI.

fntrarea ectirilor turceeti in Principate prin -mai multeFirmanul Sultanului cu care au intrat acute

Ostirile turcesti, iesind in numar de 6.000 (in Maiu) dinBraila pe la Galati, detera peste trupele lui Ipsilant ce seaflau supt comanda capitanilor Anastasie, IIrista Vrana,Panait Zulea, Nicolae Sclavon, Panait Chetalonit si PanaiotPaloponisiu. Oastea lui Ipsilant, in mai pun de trei cea-suri, fu batuta si sfaramata ca dansa. Turcii au dat apoifoc de a ars orasul Galatii intreg, ceia ce mai scapase dela uciderea Tupucciuiui, de caud 11 arsesera Grecii. Aupradat, au plait si au omorat peste 1000 de suflete, oa-meni neinarmaV. De acolo auzind Turcii ca, se afla maimulte cote de asernenea Greci si in orasul Focsani, inchisiIn manastirea Sf. Ioan, au navalit si au dat chiar Greciifoc orasului, bagand de fata cu locuitorii acestui oral bu-thaie cu catran pe supt case si pravalii, si, dandu-li foc,au ars orasul pang In fata pamantului, si apoi jafuira totce au gasit. Ajungand ostirile turcesti, i-au spart si i-au go-nit. Acolo s'au omorat vestitul Pana Olteanul, cu zeceRomani de supt dansul, iar Grecii ce au putut scapa auvenit prin paduri la Targoviste, aducand aceasta frumoasavests lui Ipsilant.

Ostirile turcesti dupa aceasta au intrat In Principateprin mai multe locuri prin Calarasi, prin Giurgiu, prinNicopole, iar Turcii din Braila prin Moldaviasupt Pap Iusuf Bercofceala. In Romania Mare intrarasupt comanda Marelui-Vizir Selim-Mehemed Silistra -Valesi; in Romania Mica supt comanda lui Dervis-Pala,intealcarui ajutor avea si ostirile lui Carafeis carjaliul. Iartrupele ce venia' de-adreptul de la Silistra la Bucurestisupt mai multi Pasi erau comandate de Silistra-ValesiChehaia-beiu al sail, cu indestula artilerie, provisie si cal--rime, si cu firman de la Poarta catre Caimacamul Bucu-restilor, Postelnicul Negri, si catre Mitropolitul., episcopii,egumenii si boierii, care firman zicea

loctri.

Intrail

°Ohio

alti

;

287

Priimind aceasta sfanta si vrednica, de Inchinniunaimparateasca mea porunca, vi se ta,ce cunoscut : fiincicaCara Romania si Moldaviei, voind sa pazeasca dreptatEaclerului mien, an nazuit la puterea imparatiei Mole, ara-tand patimile si suferintile ce an suferit si sufere de c Astroacei urati si raj zavergii, si frindca aceste tan car si vorsa, fie pentru totdeauna, dupa cum se fagaduiesc Cu ur-masii lor, supusi si plecati ai prea-puternicii mele Impa-ratii, supt umbra imparatestii noastre milostiviri, apoifiindca dupa, trecerea din viata a fostului Domn al Roma-niei, Alexandru Sutu,un Tudor Vladimirescul, ardicandu-sedin norod, an adunat supt steagurile lui o multime de oa-meni Inarmati, can si acestia an nazuit la puterea prea-puternicei male Imparatii, cerand dreptate la pa-tirade si suferintile lor, nu mult dupa, aceia s'au aratat sifiul acelui fugar Ipsilant, si Impreuna cu el si acel ingratDomn de acum al Moldaviei, Mihail St4u, cari mai intaiuau calcat oraqul Iasi, imprastiind In toata tara multimede MAU, aratatoare de multe feluri de minciuni si nea-devaruri, si adunand supt dansii multime de talhari, Greci,Sarbi si Bulgari, toti acestia straini cu totul de acele teri,apoi, fiindca, de toate acestea s'a Incunostiintat prea-pu-ternica mea Imparatie de la boierii cari, Inca de la Ince-putul acestei insurgentii, Intrio glasuire cu totii si-au pa-rasit patria lor, fugind In pamantul Austriei si in alteatat ei, cat si multi din cei midi supusi si credincioase aleImparatiei Mete raiele, ale carora plangeri si tanguiri ne-auadus la mila si am hotarat a curAi acele teri de acestlfacatori de role, cu rane si cu pedepse, si sa inflintezeTnteinsele obsteasca liniste si sigurant,a, mai vartos a celorneptitincioase si nenorocite raiele, care si acum se gasescdesnadajduite si fugare In toate partile-si pe uncle au putut,trimitem chiar din Anatolia si Rumelia credincioasele noas-tre ostiri, care an pcaunca, a nu se amesteca In alt decatnumai In darapanarea si prapadirea insurgentilor si a re-aseza obsteasca liniste si a desparti pe cei asupriti decatre cei asupritori.

mila i

perti,

288

De aceia acei Intelepti, drepti si cu bune purtari Romani,nu numai nu se vor supara Intru nimic, dar Inca vor fipentru totdeanna umbriti supt aripile dreptatii si ale fill-pgratescului nostru Divan. Dar, fiindcg trimiterea Domnuluice am orAnduit ar fide necuviinta deocamdatg, pang nuse va linisti noroadele ca mai Inainte, s'au judecat deo-camdata vrednic de Caimacam al Bucurestilor Negri. Decitrebuie voi, Mitropolite, episcopilor, egumenilor si boieriior,Indatg, ce vg sosi Impgrateasca si sfanta noastra poruncksa va adunati impreuna si sa urmati intru toate cele sprefolos si In bung oranduialg, silindu-vg cu Caimacamii sadati dorita liniste si siguranta neputincioaselor raiele si

povgtaiti pe toti la toate si Intru toate In supuneresi credinta catre prea-puteinica mea Impgratie. i catiiargsi se ggsesc departati de catre insurgenti, argtandu-1acum dovada incredintarli si a dreptei for purtgri, sa seintoarcg, Intru ale sale, pentru ca, si acestia cu vreme, atatpentru aceasta, cat si pentru Inlesnirea ce vor face la tre-buintile fmpgratestii mole ostiri, se vor rasplgti dupg,

Alegeti lute voi pe cei mai vrednici din boieri, arata-ti-vg catre dansii cu toate dovezile de onoare, pedepsitiipe cgti se vor descoperi ca au fast intfun cuget de in-sargentie, pentru ca si dintr'aceasta se va dovedi supunerea,devotamentul, buna purtare si mijlocul prin care sa ur-mati cele de cuviinta. Pentru aceasta vi s'au dat Impgra-tescul mieu ordin, si mai vartos catre aceia cari cunosc,alegand dreptul, ca sg, Jucrati cu toata credinta acelea cevi se ordong.

Ta Insg, o Caimacamule, Indestulandu-te din toate aces-tea, sä lucrezi dimpreung cu boierii Intr'un cuget ca sasavarcecti cele ce ti se poruncesc. Aceste toate sa va fiespre qtiinta, ci catre sfantul nostru semn sa fiti cu desa-varcita supunere."

Luand desavarcita incredintare atat Tudor, cat ci Savade Intrarea Turcilor pe atatea guri In Romania, pe de oparte Sava era initiat de protectcrul sau, Scariat Calimah,

cu-viinta.

289

cu care mai fusese in Moldavia, cand acesta se afla Domnacolo, si care acum de catre Poarta se oranduise Domnal Romkdei, pe de alts parte, Tudor, hate° unire cu ba-tranul Vizir Silistra-Valesi Iii cu toti ceilalti Paqi ai ser-haturilor dupa malul drept al Dunarii, canto, a se Ince latmul pe altul. intr'aceasta Imprejurare toti auto; a luaacele mai bane masuri de asigurare chiar pentru persoa-nele lor, cad In ostirea lui Tudor se lucra de catre Ma-chedonschi §i Prodan necurmat contra-revolutie Impotrivalui Tudor, si Tudor cu nemargenita lui asprime Intaratadin ce In ce pe panduri.

La 13 Maiu, Tudor a luat ctiinta printre ai sai ca oqti-rea otomana ce venia de la Silistra ajunsese la satulObileqti, pe care camp vazuse acei oameni tabara musul-maul §i multimea corturilor albind, §i cum ca acei oa-meni ai lui Tudor luase bun/ still*, precum ca asemeneaoOiri yin si de la Giurgiu catre Bucureqti. La 14 a sosit§i §tirea de pe drumul Giurgiului cum ca o§tirea otomanace venia pe acel drum a ajuns la satul Copaceni, de undoan Inceput a se auzi si bubuitul tunurilor ce slobozia' Turciisara si diraineata In tabara lor.

CAPITOLIJL XVII.

Trimiterea boierilor supt paza In Transilvania de catre Tudor.Retragerea lui Tudor din Cotroceni pentru Romania-Mica pe IsRamnicnl- Valcii, peste Olt. Retragerea Savei din Bucurestisi luarea positiei pe supt poalele muntilor diu Romania-Mare.

Tudor a dat porunca ca Intfacea noapte 0, fie toti gatasi, slobozind pe Mitropolitul §i pe boierii ce-i avea Inchi§iIn Belvedere, i-a trimis pentru siguranta lor cu scortade panduri pans i-au trecut In pamantul Transilvaniei. La15 Maiu, Dumineca, Sava, cu 1000 de cala'reti ale§i, suptcapetenfile lor, Delibaga Mihail vi vestitul Ghencea, Ili a altorcapetenii, ridicandu-se an mars mai Intaiu In Targovi4tela Ipsilant, supt pretext de a se sfatui cu dansul de cele

290

ce trebuia sä 1ucreze in contra Turcilor. Tinta lui Ina erade a spiona starea intim care se afla acest Fanariot; cucare neInvoindu-se, s'au tras la manastirea Margineni, undoa gasit o trupa de a Iui capitan Farmache, pe care sco-tandu-i afara, din manastire, s'au inchis cu ai sai din vreme.

Tudor iarasi, chiar Intr'acea zi cand ajunsesera trupeleSilistrei supt comanda lui Chehaia-beiu la satul Cate lulanga Bucuresti, Tudor, ea 6.000 de panduri, dintre carii 4.500pedestrime, 1.500 calarime, cu artilerie de sass tunuri sicu mulVme de cars, mocanesti incarcate cu provisie, s'auridicat din manastirea Cotrocenii, insotit si de 2.500 deArnau0, comandAi de Prodan si Machedonschi, care lucraneincetat in ostirea lui contra-revolutie impotriva-i.

Trebuie sä spunem adevarul. Tudor era un om sever,si, de multe on si la mai multe Imprejurari, foarte crud.

Tudor dupa plecarea Iui de la Cotroceni a ramas sarala Ciorogarla, iar tabara pandurilor fu asezata in cantarestuirea pe la flangurile careii, aripile de calarirne sireserva asezate pe la locurile lor. Aceasta, tabara era oco-lila de posturi si avanposturi, si cu lozinca ei deosebitape fiecare noapte dupa oranduiala. Pandurii pazia' de si-nesi aceste reguli cu cea mai mare credinta, si sfintenie.A doua zi de pranz, tabara a poposit la Bolintinul-din-vale, si Tudor au omorat acolea doi flacai panduri Invast& de cat° douazeci de ani, chiar cu mina Iui, pentruel acesti panduri luasera de la o casa de taran dintr'acelsat doua trambe de panza t.

Tudor, inteo distanta de trei postii, de la Bolintin sipang, la Gaicsti, pentru niste asemenea furtisaguri a omo-rat eu streang si cu glontul douazeci si doi de panduriIn vrasta tineret.si, bravi si facuti pentru razboiu. Cuaceasta a adus pe to0 capitanii acelei ostiri la nemultu-mire si la desavarsita desperatie si ura Impotriva-i. La

Se poate a se intrebuinta niste asemenea severe masuri pentruImbunatatirea naoralului, dar nu intr'o vreme (And suntem de toatepartile incunjurati de inamici §i cand se lucra do cAtre strAini in"agarul nostru o conjuratie pentru persoana pi:pasta.

o

291

Caiecti Tudor a luat de ctire ca Nicolas Ipsilant, dimpre-una cu capitan Iordache, 'F'armache, Ghencea, DelibaSaMihale, pe cari-i lasaseram Inehisi In manastirea

Impreuna cu Sava 0 cu multime de Arnauti ci de-Greci, toti acectia i-au taint drumul la satul Golesti ci seopun a nu-i Ian libera trecerea pandurilor peste Olt. Deunde pe data an 0 pornit lute() caruta, de postie pe Ma-chedonschi 2 catre Ipsilant si Iordache, ca sa fnvolasca lu-crurile, iar Tudor cu octirea 10 urma marcutul sau.

Tudor, ajungand la posh, Carcinovului, dupa ce an pusde an mai spanzurat alai doi panduri, iaraci pentiu nicteasemenea hotii, au cerut capitanilor ostirii sale cadea fagaduiala,in scris ca, la oricare companie se va maiIntampla asemenea neoranduieli, capitanul acelei companiisa raspunda cu viata. Toti capitanii, afara din patruanume: Ioan Oarca, Ghita Cutmiu, Iene Ienescu ci Joan-Urdareanu), s'au supus ci au dat Inscris. Iar acesti patru,din potriva, nesupuindu-se, an raspuns ca aceasta este orevolutie ci ca ce trebuinta mai are de Inscrisul lor, andpe ei fi omoara pe toate minuturile fora de a mai dainscris. La aceasta Tudor a tacut, ci, pornind de acolo, s'aapropiat de satul Golesti, unde a gasit peste case mii decalarime arnauteasca, Incirati pe campul dinteacele dea-Jun si acezati In positie de razboiu, iar dealurile eraupline de pedestrime arnauteasca, gata de a face focduprin toate

Tudor, nepierzandu-si catuci de putin curajul, a Inceputsingur a comanda; la al caruia glas pandurii singurigeau tunurile cu piepturile lor, si, acezandu-i In doua co-loane, en artileria la mijloc, a poftit pe domnul Ipsilant siIordache a-ci Incerca norocul. Grecii, vazand curajul pan -durilor ci buna disciplina si Inteleapta, acezare a coloa-nelor, ci spaimantandu-se, pe data an trimes parlamexatari,aratand el scopul lor nu este de a se bate, ci atunci nu-

2 Machedonschi Ins' era cel mai intrigant ci lucrAtor al conjuratieiImpotriva ltd Tudor.

Margi-nenii,

FIA-i

(si

voile.

tra-

292

mai and nn se vor putea Envoi la propunerile ce au s&faa, si ca Ii roaga sa, lasa Intre lagare Cu escorta ce va,voi, uncle va iesi si apitan Iordache, pentru Intelegereaexpuselor propuneri.

Tudor, land douazeci si patru din cei mai bravi aifacu asa dupa cum cer eau Grecii. Asemenea au facut is

apitan Iordache. Escorta de cat() douAzeci si patru insia fiecaruia au ramas departe treizeci de pasi de persoanaapeteniei ce pazia fiecare. Aceste doll& capetenii s'auIntalnit singure In mijlocul escortelor. Pe cats vreme antinut Intrevorbirea lor, nu se auzia nimic din cele ce vor-bia ei. Pustile de la amandoul escortele au statut ridi-cate si gata de a face focnri. Era curios a vedea dna,capetenii In mijlocul a doll& escorte una Impotriva alteia.nouazeci si patru de Arnauti ce paziau pe capitan Iordachesedeau la treizeci de pasi Indarat, cn pustile la o chi atin-tate In Tudor si In escorta lui Tudor, si dougzeci si paint,de panduri, cu can iesise Tudor, stau departe In urma lui,iarasi In aceiasi distant.5., cu pustile Intinse si IndreptateIn Iordache si In escorta lui. i la spatele acestor pan-duri stau cease guri de foc cu fitilurile aprinse, gata a.face foc In momentul cand ar fi vazut cea mai mica vio-lenta, asupra persoanei lui Tudor.

Grecii, vazand ca nu pot a Linea piept, Indata au alergatla viclenie, si s'au Induplecat la toate cum au cerut Tudor.Ispravindu-se aceasta luptti, de vorbe prin Impaciuire sisarutare. Grecii deqertara apoi casele boierului Costandin.Golesca si se trasera en totii atre Pitesti.

Capeteniile Arnautilor de 'Ana Tudor, adeca Machedon-schi si Prodan, si altii dimpreuna en ei, precum si unmic numar de panduri, a ocupat acele Incaperi In carefasese Grecii, iar Tudor s'a asezat In foisorul care stade-asupra portii pan/ astazi: dinaintea portii s'au asezatlagarul pandurilor dupa oianduiala. In sara aceia lozincaa fost data: Meedintul. Pe Tudor rozandu-I dorira de raz-bunare catre acei patru capitani de -panduri ce nu voisea da Incrisul ce li se ceruse la Carcinov, fnaintea acelui

sai,

293

-chiosc la o distanta de vre-o trei, patru sute de pasi auNaznt un rand de Weil pe o muchiulita de deal. Atunci-a venit lui Tudor ideia cg aceje Well i-ar servi la planulsgu. Era In murgul sgrii; din afara portii, la stanga, lipitde zidul curtii, era un pat, care se ocupa de comandirulartileriei si de aghiotantul lui Tudor pentru acea noapte,si pe care pat sta mai sus aratatul comandir si aghiotant,care in acel minut isi aprindea ciubucul, cand MIA de vestsse pomeneste cu Tudor pe la spatele san ca -i cere ciu-bucul, zicand cg ar fl voit si el sg furrieze pentru putin.

Tudor insg, sara, dupe ce se Impartia lozinca de ofiterulde rand, avea de regulg sg visiteze tot laggrul si sa cercesentinelele dupe la posturi dacg isi Imp linesc datoriile 'or.

Dupg primirea ciubucului de la aghiotant Tudor porun-ceste acestuia ca sä meargg dimpreung, cu dansul sprevisitarea posturilor, intreband undo sunt cgpitanii Oarcg ,Cutuiu, Urclareanul si Ienescu. Doi dinteacestia, cunoscandpe Tudor mai bine (Oarcg si Cutuiu), se ascunseserg. IarIenescu si Urdareanu s'au infatisat indatg. Tudor, plecand cudansii si cu mai multi capitani si ofiteri ai sai spre visi-tarea posturilor, rgspunzand singur parola ce i se cereade sentinels, an ajuns la argtatele sglcii, undo acei ca-pitani an fost fricunjurati de trupa uciderii, si In putinemomenta capitanul Ionita Uldareanul a fost si spanzuratde-o salcie dintr'acelea. Iar pe cgpitanul Iancu Ienescu cumari rugaciuni 1-au scapat mai sus aratatul comandir siaghiotant. Dupa, depgrtare de cativa pasi de Ia salciileuncle spanzurase pe Urdareanul, Tudor a poruncit de-a legatpe Ienescu, zicand ca a doua zi va puns sa-i dea patru--zeci de topoare va trimite Ia ocna.

Tudor de acolo s'a suit iargsi in chioscul de de-asupraportii.

ci -1

294

CAPITOLUL XVIII.

Revolts pandurilor Impotriva lui Tudor la satul Golesti predarealui In manila Grecilor. Trimeterea lui Tudor de la Piteqtide citpitan Iordache prin Cimpulung la Ipsilant In Targoviktte.0morarOa lui Tudor de care Ipsilant In crap' Targovistea.

Paste vre-o cateva ceasuri, noaptea, s'au adunat toticapitanii la poartg: Intro ei se aflau Vasile Crapatul, IonFruntelatA, Barbu Urleanu, Ghelmegeanul, Than Cretescu I

Acesti cApitani erau puterea pandurilor; toti pan-durii Ysi puneau nadejdea si credinta Prin laggr-focurile Inca nu se stinseserg,,toldatii fierbeau mgmaligile

frigean came sau ce avea' de mancat. Doug dintreacele focuri se intamplasera sg, fie chiar Inaintea acelorsalon unde spanzurase pe Urdareanu. De la patul de langgpoarta unde sta comandirul si aghiotantul lui Tudor siundo se aduna' cei mai multi capitani, se vedea la lumina.focurilor cadavrul lui capitan Ionita Urdareanul, anzuraAde salcie. El era de o statura robustg in cea mai fru.moasg, vrasta a junetei sale, cu un par galben ca beteala,care ajungea la genuche, si cla o frumusetg nespusg. Cuaceasta moarte grabnicg si targ cercetare se daduse eelmai urat exempla celorlalti capi de panduri. La aceastase adauga si omorarea acelor dougzeci si patru de pan-duri, ucisi din Bucuresti pang, in Go lesti. Catre acesteaUrclareanu era rudg cu cei mai multi capitani, carii seadunaserg toti supt chiosc a se sfatui pentru aceasta pur-tare a lui Tudor, care-i malmise foarte mult, ba Incg-i revoltaserg chiar contra lui Tudor.

Aghiotantul care Insotise pe Tudor pang sus in chiosc,dupg datorie, la plecarea sa 1-a Intrebat de mai porunceste,ceva pentru acea noapte, si Tudor i-a raspuns cg nimicalt cleat Indeplinirea datoriilor sentinelelor, dupg reguleledate.

Machedonschi si Prodan se aflau Intr'acea noapte In Casale tale marl. din nguntrul curtii.

' Tata d-lui Al. Cretescu, ex-profesorul de istorie In gibmasiu.

kti

si aitii.

si Ysi

295

Pe dad dar capitanii se Saluiau Impotriva lui Tudorcgtre comandirul artileriei si cgtre aghiotant si priviautoti Inviersunati cadavrul Urdareanului spanzurat de Well,zicand ca cu asemenea apucgturi planurile lui Tudor nu-ivor iasi bine la capat, de-odatg se aude Wand in poartgpe dinguntru. Sentinela de din afarg intreabg. : tine e ?Dinguntru rgspunde: Et, Machedonschi; deschide... Ceman-dirul artileriei, Cacaleteanu, porunci sentinelei ca sg, des-chidg. Sentinela se supuse, si Machedonschi iesi, trg-gnd un cal alb dupg dansul, si, Intreband pe cgpitanidad, InteadevAr Tudor a spanzurat pe Urdareanul, capitaniiarata cadavrul ce se vedea spAnzurat printre focuri. Atunciel s'a tutors cgtre capitani, dojenindu-i si numindu-i prostipentru cg, sufgr niste asemenea fapte. Apoi li-a declaratca pandurii sunt In contra lui Tudor si cei ce vor ramaneacu Tudor vor pieri impreung cu dansul. Cgpitanii, revol-tati de moartea lui Urdareanu, rg.spund ca primesc pro-punerea lui Machedonschi si sunt gata 1a poruncile lui.

Machedonschi, primind acest raspuns hotgrator de lacapitanii pandurilor, se aruncg pe cal si se face nevgzut.Capitanii asemenea s'an fAcut nevgzuti. Dupg, un teas,uncle posturile pg,zia' laggrul din toate pgrtile, si de cgtreTurci, si de catre Greci, capitanii fg.curg pe panduri ca sapazeasca numai persoana lui Tudor de a nu scgpa. Tudordormia sus In foisor si nu stia nimic de toate acestea.Da ce aghiotantul n'a dat de stire lui Tudor ? ComandirulCacaleteanu -si cu mine (aghiotantul) ne-am silit toatgnoaptea si in tot chipul a scapa pe Tudor, dar a fost pesteputintg, pentru cg, dupg cum s'a dovedit in utmg senti-nela ce pazia la usa lui chiar primise porund ca, de vaiesi afar din chiosc pang a nu se face ziug, sa dea sa -1omoare.

A doua zi de dimineata, iesind Tudor in fata laggrului,capitanii I-au incunjurat. Tudor, uitandu-se la cadavrulcapitanului Urdareanu, a poruncit aghiotantului still (careastepta momentul favorabil ca sa -i faca vre-un semn pen-tru scapare-i) sg, porunceascg cuiva sa dea cadavrul jos

296

din §treang §i sa -1 InEiroape la bisericg on paradg osta-ceasca. Aghiotantul s'a supus ordinului. Din toate acesteann se vede neputinta de a Inqtiinta pe Tudor ? Cand seintorcea aghiotantul de la Ingroparea Urdgreanului, capitanIordache, cu Delibma Mihale, cu Ghencea, on Farmache qien vre-o dougzeci §i cinci pe Arnguti dupg dansii, se ur-caserg In chioqc la Tudor. Aci, dupg teremoniile obi§nuite,1-au Intrebat Iordache pe Tudor cu ce cuvant a spgnzu-rat pe Urdareanu qi dougzeci §i cinci de panduri din Bu-cure§ti pang In Gole0i. Tudor i-a rgspuns cg se afla_eusabia sa In patria sa.

Dupg oarecare discutie, 1-a Intrebat iar Iordache cu cecuvant a trimes cgrtile la Tani 1.

Tudor a cerut ca sa i se arate scrisorile. Cgpitan Ior-dache le argta, Eli Tudor null tagadui iscglitura, decat argspuns el f§i va da cuvantul atunci cand va trebui §icgtre persoanele competente a-1 Intreba.

Capitanul Iordache, dupg acest rgspuns, ie§i afarg siarata scrisorile lui Tudor capitanilor §i pandurilor, zican-du-li: Iaca faptele pgrintelui nostru! Iatg planurile §icredinta comandirului vostru ! Cunoa§teti dar chiar dinscrisorile lui ca nu vg, omora In War; voia a omorl pecati va putea el, iar pe cati nu va putea, sa vg dea Inmanila Turcilor ca sa vg omoare pgganii."

Asa dar pe tine primiti sa aveti comandir peste dum-neavoastrg, de astgzi Inainte ? Tot pe dumnealui SlugerulTudor Vladimirescu, san pe gospodar Machedonschi §i pegospodar Hagi-Prodan ?1

Capitanii §i pandurii, oameni pro§ti §i supgrati pe ne-chibzuita asprime a lui Tudor, an Inceput sa strige cutotii lute° glasuire: ,ba pe gospodar Machedonschi §i pegospodar Hagi-Prodan ! Iar pe Slugerul Tudor nu -1 maivoim!" Atunci capitan Ioidache, intrand la Tudor, i-a ce-

' Este adevarat c se prinsese la Calaraqi de catre ArnAutii luicapitan Iordache nu batrIn boier Boranescu, vechiul extractor al Vis-tieriei, cu nigte scrisori ale lni Tudor care Paqa de la Silistra.

297

TA armele. Tudor, vazandu-se Orbit chiar de ai sal, a-dat armele. La scars i &a tras calul sau ca sa Incalece,dar capitan Iordache n'a primit, ci a poruncit de i-a trasun alt cal, ai carui darlogi fi Linea chiar Ghencea, iar'Tudor, bind numai de capastru si fncunjurat de Arnauti,lua drumul spre Pitesti

Pandurii statura martori la aceasta vanzare. Erau Irs5Inselati si oredeau el toate acestea se fac pentru binelelor. Peste o oars Machedonschi qi cu toata ostirea pornicatre Pitesti, pornindu-se Inainte aghiotantul pandurilor,catre capitan Iordache, ce se afla locuind In casele boie-rului Iancu Mavrodol In Pitesti, ca sä zica lui capitan Ior-dache a porunci sä li se dea cuartiruri si trebuincioaseleIncaperi pentru munitie §i soldati. Aghiotantul, ajungandseara si Intrand In sala caselor boierului Mavrodolu, a ztritpe Tudor Late° odaie sezand pe un pat ki pe Ghencea pa-zindu-1 cu pusca In mana lane, dansul, iar capitanul Ior-dache se plimba prin odaie.

Tudor fi dojenia zicand: §i ce vreti de la un om pecare, dupa violeniile ce le-ati urmat, 4 fntors chiar es--Urea lui de-l-au dat In manile voastre, voi, oameni Oracapataiu qi straini cu totul de aceasta tail ? Ganditi-Tasinguri voi printr'aceasta la ce capataiu o sa ie§iti ? Vretisa ma omoriti? Eu nu ma tern de moarte. Eu am In-fruntat moartea In mai multe randuri. Mai Inainte de aridica steagul spre a cere drepturile patriei mele, m'amImbracat cu camasa mortii. Turcii sunt In tara, dar nu-sunti4i In stare, si nu yeti fi nicio data, a va bate cudanqii cu isprava." Aghiotantul, temandu-se a nu fi vAzutca asculta, a Intrat In casa, si, fnchizandu-se mai fntaiula Tudor, si-a Implinit misia pentru care se trimesese,iar capitan Iordache a poruncit unui Costache tefanescu,ce se afla, ispravnic la acel judet, a pregati toate celetrebuincioase.

astirea lui Tudor a Intrat a doua zi, la dona dupa doul-sprezece, In Pitesti, iar pe Tudor Il pornise Inca de laopt oars de dimineata, prin Campulung, la Targoviqte, Inter)

298

carut% de postie, cu un Arnaut fnarmat la spate si altercinci carute duper, dansul, cu ate doi Arnauti In fiecare.

Sosind Tudor In Targovi§te, fu fnchis In vechea Mitro-polie a acestui oral, dandu-1 supt paza lui capitan VasileCaravla.

Ipsilant, hotarand sa-1 omoare cu forme, a format untribunal de niste boieri ce se ziceau pamanteni, ca Gear-tol si ca alti asemenea lui, ca judece si sa-1 osan-deasca. Dar, pang a se face acestea, doi aghiotanti ai luiIpsilant, Lasani si Scufi veniau §i-1 chinuiau, intreban-du-1 : spune, talharule Vlahe, ce to -a Indemnat de ai iii -

nut coreFpondinta cu Turcii, ca ea no prapadesti ?", TudorInsa li raspundea: datoria mea catre Patrie, aceasta m'asilit. Pentru ca voi, duper ce ati proclamat libertatea siati venit In tarile romanest, supt cuvant numai de a treceprin Cara noastra in Turcia, v'ati °Meat cuvantul de cinstesi ni-ati luat drepturile stramosilor ncstri, si ati ridicat §iridicati si astazi biruri din tara noastra, si ati pradat §iati jahrit toata Cara, Incept-1.nd de la cai si arme si neo-prindu-va nici Inaintea altapului, desbracand icoanele sifarand vasele cele sfinte din altarele bisericilor noastre!Ati necinstit fete fnaintea parintilor, femei inaintea bar-batilor, copii parte barbateasca, savarsind cruzimi neau-zite si cele mai paganesti fapte, pe care nu le-au sa-varsit nici chiar Turcii In vechime. Si mai aveti gura arna intreba ca ce silit a tinea corespondinta cu Turciipentru prapadenia voastra 2,.

Acestea toate auzindu-le Ipsilant, s'a tempt de vre-o,rascoala a pamantenilor si a poruncit lui Caravia de 1-auomorat noaptea pe taint, In Targovi§te, pe main! iazuluice curge pe Tanga oras, si i-au aruncat cadavrul Intfun.put de Maga, gradina lui Geartol. In adevar planul 1piTudor a lost acesta: cad, trecand Oltul dincolo, sa iea mar-

Care mai In urml a furat casa Eteriei grecesti si a fugit cuclaim. In Brasov, unde a mai:nat.% pentru care Ipsilant prin scris.public 1-a afurisit.

0,-1

',

m'a

i

'

299

genea Carpatilor din Rom Apia MicA. Sava, asemenea,la MArgineni luase margenea Carpailor din Valahia Mare..Ipsilant si Grecii, goniti da Turci de la vale, erau sit cazg,de sigur, tn manila lui Sava sau ale lui Tudor. Dar noro-cul parasi pe Tudor si proteja pe Ipsilant.

Pandurii, chiar a doua zi dupa ce au dat pe Tudor Ynmanila lui cApitan Iordache, s'au cait foarte amar, darera tarziu! Nici nu avea' capetenii cart sA-i Intoarca de laratacirea lor, si cei ce ar fi putu+, nu aveau destul curajpentru aceasta. Vaz And dar ca disciplina lipsia cu totulsi ca turturile si provisiile le luaserA Grecii, au Inceput afugi si a se risipi in toate pArtile. Si, din 6.000 de pan-dur.i, panA la RAmnicul de peste Olt au rAmas numai800, adeca 500 pedestrirme, supt capitanul loan OarcA, si300 calarime supt comanda agiotantului for.

CAPITOLUL XIX.

Intrarea lui Chehaiabeiu cu cstirile turcesti In Bucuresti. Bataiade la Nucet. Fuga lui Ipsilant din Targovi§te InchinareaSavei si a celor impreuna cu dansul lui Chehaia-beiu la barie-rele- orasului Targovistea. Luarea In goana a lui Ipsilant cle-catre Sava pe la Campulung.

A treia zi dupg ridicarea lui Tudor, an Intrat Turcii InBucuresti, de si cu o zi mai Inainte erau stapani pe toatebarierele orasului. Chehaia-beiu, dupA, ce s'a plimbat printot orasul cu o mare scorta, s'a asezat la Colintina. Dela bariera Podului Targului, afarA papa aproape de Ca-sale lui Mauuc, Chehaia-beiu facu o ulita de oameni pusiin tepi, In care suferiau multi nevinovati. Vechilii consu-lilor Curtilor europene un boier, doi, ce mai rAmAseserA.,Yu Bucuresti, venira a felicIta pe Chehaia-b(iu. Apoi la25 Maiu, cu 15.000 do ostire, a plecat din Co!intina la Mr-goviste, ca sA goneasca pe Ipsilant.

Ipsilant, luAnd stire prin spionii sai, a orAnduit pe loan Co-locotroni, caruia-i zicea sf Tascula, do a luat positie la mil-nastirea Nucetu, departe o postie de TArgoviste, dandu-i,

si

de,

300

-ajutor si pe Gherasim Orfano cu Indestule trupe de Arnautisi Greci, iar pe Costandin Duca 1-a oranduit lute° padurelAngl Cornesti, cu plan ca, trecAnd While otomane pe aici, el,cu 3.500 de Arnauti, Sarbi si Bulgari, sa -i iea dinapoi, iarColocotroni si Gherasim sa li iasa Inainte cu ostirile forde la Nucet si sa puie pe Turci Intro doul focuri. Ducaa tntalnit pe drum ArnAuti ce fugiau bAtuti de Turcii dela Focsani, si anume: Dumitru Fugioglu, Naum VichilharciAlexe Peloponisiu, Sotir Papadopol si cu bimbasa Anas-tasio Arghirocastritul, cu 250 de ArnAuti cari veniau a-tm Targoviste. Acestia, impreunandu -se cu mai sus ara-tatul Duca, au Intrat cu-totii In pAdurea de langl Cornesti.

La satul Ciocanesti au prins pe un ostas fugar de-ailui Ipsilant, ce era un bAcan de la Ploiesti; de la careIncunostiintAndu-se Chehaia-beiu de ticaloasa stare a os-tirii elinesti, n'a zAbovit Imparti ostirea sa In doulcoloane. Si, despartind Int Aia coloana in doua aripi, a cu-prins ostirea elineascl ce-i iesise Inainte la mAnastireaNucetului, undo alergAnd Constantin Duca din padure casa, dea ajutor lui Orfano si lui Colocotroni, de la dreaptaa ostirii otomane, a luat pe Greci de din dArAt, si, adu-cAndu-i pAnA aproape de manAstirea Nucetului, acolo Turciiau bltut rlu amandoua aceste trupe

Ipsilant, InstiintAndu-se de aceasta, au alergat cu batali-onul sacru si cu multimea de ArnAuti ce se afla In Targovistelntr'ajutorul ostirilor sale, ce credea c'or sa tie la foc macarpAns li va sosi acest ajutor. Dar se Intalni cu ale sparte,bAtute si fugare la satul Vacaresti. Ipsilant In tot chipuls'a muncit a-i popri, a-i intoarce Inca odatI ca sa lncercedimpreunl cu dansul norocul bataii, dar a fost peste pu-tinta a-i popri din fuga, raspunzAndu-i chiar asa : Dom-nule! Ai stAtut foarte departe de bAtaie, tocmai In Tar-goviste, si n'ai putut mirosi de acolo fumul prafului depuscA. al Turcilor, nici nu ti-au ajuns dupa urechi ante-cul multimii gloantelor vrajmgsesti 1". i nimeni n'a vrut,sa -i mai asculte nici povatuirile, nici poruncile, ci cu totiiImpreuta, rusinati si batuti, au fugit la Targoviste.

anf,4i

elinesti.

301

VAzAnd Ipsilant c pe aceasta Wire este peste putintg,a o mai puns fail 'n fatg, en Turcii, ci sfAtuindn-se eucei mai de credintA ai sli, a gasit cu tale, toti ca sl laseTArgovi§tea qi sl mearga la Ramnicul-VAlcii peste Olt,Rind un loc muntos, gi prin urmare sigur §i la adgpostde once primejdie. Au adnnat dar spaimantatele sale oki-tiri numai deal, gi, Intr'acea noapte, despArtindu-le In dou&coloane, le-an gi pornit, una supt Duca pe drumul Piteq-tilor, pe la Gaie§ti (de undo a 0 fugit pe ascuns Duca, enalto cApetenii, In Transilvania), iar cealaltA coloanA, coman-datA de chiar Alexandra Ipsilant, Vasilie Caravia, Oxfamqi altii, an trecut peste munti la Campulung, spre a seuni en cealaltA aripA 1a Pite§ti, dupe, planul hotarat demai lnainte.

Pentru ce a luat Ins aceastA directie, cand era Indoit giIntroit mai lung drumul prin CAmpulung la Pite0i cleatde la Targovigte la Gaie§ti, care e Ma, urcupri §i maide-a dreptul ? Poate ca s'au temut sa nu se Intalneascg.cu vre-o trupA otomanA pe drumul de la GAiegti: de aceiaan ales drumul pe is CAmpulung peste munti gi prin prg-pAstii, unde-I a§tepta fratele sAu Nicolae Ipsilaut, dimprennacu ispravnicul de atunci al acelii judet, Nichita Formac.

SAmbatg, dimineata, la 28 Maiu, au rAmas magasifle dinTargoviste pline de zaerele si multime de vita mari cimici, iar locuitorii orasului acestuia se aflau mai toff fugiti prin paduri si munti, afarA numai de un patriot ro-mln, care atunci se afla staroste de suditi austriaci, anumeAlexe cApitanul, qi cu putintei tArani ce loeniau pe mar-genea oraplui.

Chehaia-beiu, crezAnd cA va gasi pe Ipsilant In 'largo-viste, gata a-i opune o energicA Impotrivire, §i-au IrapArtito§tirea sa, agezAnd pedestrimea In positie de lupt A, clan-daind Inainte-i si algturi aripi de calarime, a§ezAnd §i Incoloana trupei de pedestrime, ce formA centrul, dougspre-zece guri de foc mari, pe care be dirija 1nsu0, §i trgganddupA dan01- multime de. care cu arnunitii §1 cu provisii,avAnd pe lAngA dansul si pe un Grec, Pitarul Gheorghe Bibi,

302

oranduit de cake cei ce facea' Divanul atunci In Bucu-resti, on instintare Inscris catre notabilii si negutatorliTargovistii, ca nu care cumva sa, se Insplimanteze decatre ostirile imparatesti, crezand ca li va aduce vre-oprimejdie vietii, sau vre-o suparare stgrilor lor, ci sa ra-mai° cu totul linistiti far& de frica, ca credincioaseraiele. Iar aceia ce nu vor avea curaj a sta in oral sa iasaafara, unde-i vor Incunjura destui'Otomani pentru paza lor.

Ajungand dar trimisul acesta din Bucuresti In Targo-vista, si tncredintandu se de adevar, cum ca, nimeni n'aumai ramas in oral, afara din cei aratati mai sus, si caIpsilant, cu toata ostirea, Inca cu o zi mai Inainte au fu-git catre munVi Campulungului, s'a tutors trimisul greccu aceasta vestire in ordia otomanti. Chehaia-beiu chiar inziva aceia, la 20 Maiu, au sosit la barierele Targovistii cutoata ostirea sa, undo an si strasnicit foarte pe Turci casa n i supere bisericile si manastirile romanesti si nicioclscl de Roman. Atunci adusera Turcii prinsi douazeci sipatru jle Greci din batalionul sacru, imbracati In hainetaranesti, de pe la satele dimprejurul acelui was si, infa-tisandu-i Inaintea lui Chehaia.beiu, acesta a poruncit dei-au spanzurat In margenea orasului.

Tot intfacea zi s'au intatisat Eire Inchinaciune si su-punere lui Chehaia-Beiu basbulubasa Ghencea cu alti saseGraci, trimis de vestitul bimbasa Caminar Sava, cel cese afla Inca Inchis in manastirea Marginenilor, jar a dcuazi an venit In aratata ordie otomana Insusi Sava, cu de-libasa Mihale, Chiuciuc Ciolac si alto mai multe capetentiarnautesti, cu o rah) de calareti alesi, Arnauti sarbo-bul-

Capeteniile acestora erau Greci si jurasera pe crucei evanghelie pentru libertatea Eladei; si acum se inchinau

lui Chehai .t-beiu! Cu dansii au venit si Udritchi, cel ce seafla atunci secretar al consulatului austriacesc In Bucu-resti, si cu bas-besleaga Otoman Tahir-Aga, care era dinlanina, si se zicea ca are cunostinta de mai multi ani cuSava. Acesta a garantat pentru credinta Savei si a tutulorcolor de supt dansul; pe carii priimindu-i Chehaia-beiu, li-a

g-tri.

st Di§i8

303

.asignrat viata, oranduindu-li si lefi si tainuri, din vistieria sa.Sava, luand cunostinta de fuga lui Ipsilant prin munti,

a luat doua, mii de Turd. calareti si cu o mie si mai binede Arnauti ce-i avea supt dansul, si luat In goanadupa, el. La Carciuma-de-piatra, judetul Muscel, intalni otrupa de Greci ce sedeau pe marginea raului Dambovita,-care era umfiat de ploi: 600 dintr'insii s'au inecat In apa,vrand sa, treaca raul si sa scape din manila Savei, iar pedouazeci prinzandu-i vii, dupa, ce s'au Incredintat de laansii de marsutul lui Ipsilant prin Pitesti, a pus de li-ataiat capetele,si i-au trimis la Targoviste lui Chehaia-beiu,-ca un semn pentru credinta sa catre Turci. Ipsilant, ajun-gaud in Campulung, nu a statut niciun minut, si vre-ocinzeci de earl pline cu pastrammi si alte jafuri cesera din Targoviste si de pe la satele acelui judet, le-aunapustit acolo. Iar el a luat drumul spre Pitesti, unclea gasit pe capitan Iordache Olimpie, pe Machedonschi, pePro Ian si o mica, trupa din ostirea lui Tudor Vladimirescu,care se Intrupa cu oastea sa.

Iar Caravia, aratandu-se nesupus, I-a oprit a mai co-mania batalionul sacru, si in locu-i an oranduit pe frate-sau NIcolae Ipsilant. Atunci, facandu-se mare zarva fntreGreci, acestia au inceput sa injure pe Ipsilant de ce anluat comanda lui Caravia a batalionului sacru. i dintr'a-ceasta multi dintre ei au fugit peste munti In Transil-vania. Iar cei ce au ramas din trupele grece si-au urmatdrumul catre Ramnicul-Valcii, dincolo de Olt.

CAPITOLUL XX.

Risipirea pandurilor dupti gderea lui Tudor din Rcmania-Mare t$i

intoarcerea pe la casele lor. Risipirea celorlalte trupe depanduri aflati in Romania-Mica intoarcerea pe la casele lor,dupa fatala vests a cilderii lui Tudor. Bata:a Grecilor dela Clenov si de la Zevedeni Si sosirea lui Ipsilant cu trupelesale In Ramnicul de peste Olt.

Dupa inchinarea Savei lui Chehaia-beiu la Targoviste,acest din urma, afland de la Sava stares ostirii grecesti,

s'a,

ci

jafui.

304

s'au ridicat si el si an luat In goana pe Ipsilant, pe dru-mul Pitestilor.

Dupa o calatorie de cateva zile, incredintandu-se cauIpsilant a lasat Pitestii si a trecut In Romania-Mica, stiindca, aceasta ostire e mica si nevrednica a o goni Insusi,a randuit on poranca sa pentru a goni pe Ipsilant pe La-tif-Efendi, silictarul batranului Pasa de la Silistra, comandirpaste trei mii de oameni, cum si pe Sericoglu si pe Savacu Arnautli lui. Iar Chehaia-beiu, luand cealalta Wire endansul, s'a intors la Bucuresti, undo a luat haturile Inalteistapaniri.

Turcii trecusera In Romania Mica prin mai multe guri,prin dreptul Vidinului la, Calafat, pe la Adacale, pe laLam, pe la Racova si printr'alte parti.

Sa, aratam ceia ce cunoastem si pentru ostirea de casemii de panduri pe care Tudor o lame In Romania-Mica,In mana.stirile ce le umplusese cu zaerele, si pe la altopuncturi strategics.

De la predarea lui Tudor la Golesti de catre capii pan-durilor, pandurii, caindu-se foarte, de a doua zi chiar, aninceput.a fugi on sutele, risipindu-se in toate parVle, dupacum am aratat. Ei, fugind In Romania Mica dincolo de Olt,au dus fatala vests la toata cealalta, ostire de panduridespre predarea lui Tudor.

Pandarii] de peste Olt, auzind de la pandurii ce venia'din Romania Mare ca Tudor Vladimirescu an cazut Inmanila Grecilor, blastamand si ei pe Greci si pe capiilor, s'au risipit to0, ca si cei din Romania-Mare, afarada un mio numar ce an ramas la Tantareni, supt Slu-gerul Ioan Solomon, si afara de 800, ce se afla' Inca InRomania Mare, supt capitan Joan Oarca, si aghiotantullor. Din ostirea otomana, ce trecuse Dunarea prin Va-lahia-MicI, parte dintr'insa, supt comanda unui Roman.fugit de vre-o cativa ani In Turcia, si anume loan Ro-gobete, a Intalnit pe bas-bulucbasa, Grecul AnastaseMihaloglu si on un altul, Manache, ce avea' supt dansii undetasament de Wire elineasel, si i-au batut la satul Cle-

305

novul, !neat abia a putut scgpa cu fuga nnmai bas-buluc-basa, care a mers de s'a supus lui Solomon.

Ostirile otomane din Valahia-Micg avea ingrijitor pe Mpg&dansele, oranduit de autoritatile Craiovei, pe un Grec, Postel-nicul Ioan Samureas, care a si murit In Craiova (0 alcgrui fiu chiar el atunci s'a turcit, flcandu-se renegat). Ase-menea avea maimandar (conductor) pe un Clucerul JoanPoroineannl.

Aceste ostiri, imprastiindu-se In Romania Mica in mici cete,baturg si stinserg, cetele de Arnauti si de Greci, oriunde le In-ta'nia'. Acesti Greci si Arng,u0, asteptand sa soseascg os-tirea lui Ipsilant, ce se afla Inca dincoace de Olt, au cre-eut ca ar fi mai bine pentru dansii sg se concentrezetoti la un loc, si asa an ales districtul Valcii.

Acest district este inteadevar strategic, pentru positia lui,sigurg pentru apgrare. De spre Rgsgrit se hotgrgste cu raulOlt, care desparte Romania-Mare de Romania-Micg. Spre Apussi Miazanoapte pang in hotarul Transilvaniei are nestrg-bgtutii munti ai Carpatilor, printre cari se face o lung&vale, care cat merge se Ingusteaza mai mult, si aceastat'ne ceasuri Intregi in lungime, side unde foarte cu In-lbsnire se poate bate inamicul Mr& a putea acesta a seapgra.

Deci s'au adunat la satul Zgvedenii toti acesti Greci(Atanase Mihaloglu, Zotu, Serdarul Diamandi si Ion Solo-mon), cu vre-o doug mii de Greci, Arnauti, Sarbi si Bul-gari si cu mica trupg de panduri de supt Solomon. 0trupg de trei mii de Otomani, ce Inainta In argtatul dis-trict, incredintandu-se de la sgteni de adunarea mai susargtatilor Greci, au ngvalit asupra lor, i indatg, s'au In-ceput lovirea Intre

Aceasta s'au intamplat la 26 Main, si a tinut bgtaia dedimineatg pang seara. In cele dupg, urnag, biruinduseGrecii de cgtre Turci, an fugit care Incotro an putut.Iar Solomon date atunci ordin pandurilor ce avea suptdansul a se risipi si a se duce pe la casele lor. Iar el, tre-cand In Transilvania, a Intrat In Sibiiu.

dansii.

306

Aceasta trupa de trei mii de Turci era din ostirea luiCarafeiz carjaliul, cei mai multi dintrInsii calarime, Turcialesi si foarte bravi.

Dupa bataia de la Zevedeni, Turcii Inaintara catre poa-lele muntilor si, Intrand pe gura aratatei vai printre Cer-pati, si-au luat positia for la manastirile Serbanesti, Sta-nesti, Strejesti si Mamul, care de la unul pans la altul tino distan0 ca de o jumatate de ora.

La 4 Iunie au ajuns si Ipsilant cu ostirea lui, care secompunea din batalionul sacru de 800 de oameni, ostireade supt Caravia,ostirea de supt celelalte capetenii, im-bracaV cu deosebite costume, multimea de Arnauti, o§ii-rea de supt capitan Iordache Olimpie: toti acestia Insuma',vre-o 16.000. Ipsilant, viind la Ramnicul-Valcii, a luat stnede cele ce se urmase mai nainte de la satul Zevedenisi de intarirea color 3.000 do Turd In aratatele manastiri,iar alto 3.000 de Turci erau pe drum, tot din oastea lui Ca-rafeiz si a Pasei de la Vidin. Si de acestia Ipsilant nu aveanicio stiin0; deci a plecat asupra for la oraselul numitDragasanii.

CAPITOLUL XXI.

BAtaia de la DrAgd§ani.

Ipsilant rri adze mai tntaiu oameni ingineri ca sa leapositiile acelui loc, dupa care sa-si poala face planul deWale. Si dupa, Incredintarea inginerilor sai si-a ales po-sitia de le vale de Dragasani. Atunci a oranduit pe capitanIordache si pe Vasile Caravia s, mearga cu trupele forizbeasca pe Turci in fat,a, iar ceila10, cu parte din Arnauti,

izbeasc5, In flancuri, aqezand ci reservA tot din Ar-nauti la poalele muntilor, iar pentru centru a oranduitbatalionul sacru, care avea tunurile lui Tudor Vladimi-rescu.

sä

sA -i

gi

307

Acet batalion se Inpartia in patru companii, adeca:compania d'intaiu supt Dimitrie Sutu (caruia ii ziceaChiabap gi pe care-1 calla necontenit varul san, celebrulpoet grec Alexandru Sutu, in toate poemele sale), Peste

doua companie era Draculea, ce se zicea c& e din Ita-chia Peste a treia era Andronic, qi peste a patra Rizu. §iposte toti acetia era comandir suprem Nicolae Ipsilant;iar Alexandra Ipsilant fAcea pe generalisimul sau fertma-re§al, stand la o distanta foarte depArtatA de teatruliuptei, ca nu care cumva sa-1 ajunga vre-o ghiuleavre -un glont.

Am uitat Ins& a arata ca de la Pite§ti pang la Ram-nicut de peste Olt, o distant/ de trei poqtii, oqtirea eli-neascA au facut trei zile pe acel drum, in care vreme auurmat necontenit ploi, §i o§tirea era foarte trista. §i ne-mult,amita, atat pentru greutatea drumului, cat qi pentrulipsa cu totul de provisie. Locul pe acest drum este en-noscut. Cireaple find Inca, verzi, batalionul sacru §1 that/u§tirea in tot acest drum s'au hrAnit numai cu cheap ne-.coapte. Intalnind un cArucior de po§tie incarcat en me-rinde pentru Exelentiile Lor printii Ipsilanti, batalionul-sacru, ce suferia tare de foame, i-au dat iama, fata cu Exe-lentiile Lor, mancand tot ce a gAsit tntr'insul i inju-rand pe Ipsilant §i oara in care a plecat acesta din Rusia.

On toate acestea batalionul sacru Inainta mereu peacest drum, avand In fruntea sa §i musica de Tigani aboiPrului Costandin Golescu, pe care o luase de la Colin-tina. In sfarqit la oraqul Ramnicul a gAsit hranA cu

i gi-a scos din capete. §i a§a, mancaV, iar mai vArtosbAuti fndestul de bine, an pornit toti cu pas de rAzboiucAtre Draga§ani, unde §i-au luat mai sus arAtata positiede bAtaie.

CApitan Iordache, laspunzand lui Ipsilant ca aceastabAtaie se va pierde, n'a priimit comanda trupei incredin-tate lui, §i In loeu-i a oranduit pe Mialea. DupA aceasta-capitan Iordacbe, intorcandu-se cAtre mica trupA de pan-duri ce se afla supt comanda lui cApitan Joan °arca §1 a

sau,

biel§ug,

ai

a

308

adiutantulu lor1, au zis pandurilor: FraWor, not nu mergem ca sa ne batem, si numai ca privitori; pentrucaaceasta bataie v& spniu en el negresit se va pierde."

Si Inteadevar capitan Iordache avea toata dreptatea,pentru ca, dupa ce acesti Greci si Arnauti nu aveau nicioideie de ale razboiului, apoi si cei mai multi dintfinsii eraubeti de via si de rachiu In ziva luptei celei hotarItoare.

Locuitorii satelor de prin prejurul mAntistirilor undeerau intariti Turcii, si carii de mai multi secoli erau apa-sati de Greci, si chiar atunci fi jafuiserg Grecii si Arna-utii pana la piele, drept razbunare teranii ajatau Turcilorcu productele si cunostinta locurilor unde se afla ostireagreceasca. S'au miscat In masa Impotriva manAstirii Ser.-banesti, unde se afla o parte din acei Turci- fnchisi. Ba-talionul sacru cu musica In frunte marsaluia falnic Impo-triva aratatei manastiri; dupa el venia multime mare deArnauti, la dreapta ei se afla iarasi alta, multime de Ar-nauti, usari si de Cazaci greci, iar reserva sta langaAlexandru Ipsilant. Batalionul sacru, apropiindu-se de mA-nastirea Serbanesti, au slobozit doul tunuri;Intfacel mo-ment Turcii li-au iesit inainte, pe cand Turci, fn.chili in manastirile Strejesti, Stanesti si Mamul, i-au in-cunjurat si, puindu-i la mijloc, asa de tare i-au batut,Incat ostirea de reserva, In loc 0, se grAbeasca a daajutor trupelor ce se afla' In pericol, spaimantandu-se auluatpo la fug& todarat, dimpreuna cu trupele din flanculdrept, !neat multime dintrInsii s'au Inecq In Olt !Araa-i goni cineva. Capitan Iordache, vazand aceasta grozavaInvingere, Intorcandu-se catre panduri, li-a zis romaneste:Fratilor! Sa nu-i lasam sa se prapadeascA find si acestiatot crestini ca si noi!". Atunci trupa de panduri si cu Ar-nautii ce se aflau supt comanda lui apitan Iordache aunavalit In foc. La navala d'intaiu Turcii au Impuscat ves-tita iapa pe care era calare apitan Iordache, care a fost

De la Ramnic cipitan Iordache departase E}i pe Machedonschipe Hagi-Prodan, de a mai avea comandl de panduri, ei an si piecat, tailed In Transilvania pe la Turnu-Rocu.

ceilaiti

§ipi

309

silit sa, ramaie' ,indarat. Iar capitan Ion Oarca, cu cincisute de panduri pedestra§i qi trei sute de calareti, au ti-nut toata acea bataie Impotriva a §ease mii de Turci, cafi,dupa ce erau cei mai bravi, apoi erau §i Imbatati de tri-umtul biruintei ce repurtase pan& aici, pentru ca batu-sera atata multime de Greci, !neat campul era a§ternutde cadavre.

Cu toate acestea cei opt sute de panduri, neavand nici-caii, nici armele Arnautilor, nici ale Grecilor, decat nu-mai sangele §i inima for de Romani, furl In stare a Lineatoata Masa acelei o§tiri turceqti Inloc qi a mantui astfelpe acei nenorociti Greci, can an scapat cu chipul acestachiar pe Alexandru Ipsilant. Tar trupele turce§ti, nu numaica nu au putut face un pas mai inainte din locul luptei,dar furl puse pe goana, de panduri, can i-au bagat iara0in manastirea Serbaneqti. Cu toate acestea batalionul sa-cru s'a topit cu totul, i s'au luat tunurile, steagurile §is'au omorat cate§i patru capitani ai lui. Si, din opt sutede ingi, din cari se compunea acest batalion, abia anscapat ca vre-o suta douazeci de oameni, qi acectia ie§itidin minti §i prapaditd cu totul de Erica. Tot cu fuga a scapatsi Nicolae Ipsilant, comandirul lor.

Astfel s'a savar§it aceasta elineasca lupta, de la Draga-§ani, pe care celebrul poet grec Alexandru Sutu o cantain toate poemele sale, precum am aratat, Incarcand-o deminciuni, cad o compareaza cu batalla de la Termopile§i pe Ipsilant cu Leonida. Adevarul este ca multi din ba-talionul sacru s'au batut ca ni§te Spartani.

Daca lui capitan Ion Oarca i-ar fi venit vre-un ajutorde panduri, fii daca. Oarca, ar fi avut praf, cremene §igloante Indestule, cu adevarat foarte putini ar fi scapatdintr'acei Turci. Dar lipsa de amandoua acestea 1-au pusIn stare pe Oarca de a se 1ntoarce cu restul oqtirii laRamnicul de peste Olt.

Pandurii In bataia aceasta an pierdut 48 dintrIln§ii, cumorti, cu raniti. Trupa de panduri de la Ramnic s'au trasla satul Caineni. Capitan Farmache, Cu o trupa de Ar-

310

nluV, s'au tras qi an mers de s'au Inchis In manIstireaCurtea-de-Argeg, undo mai nainte en o luny jafuise On&la piele pe batramul boier Iordache Golescu, care fugia

scape In Transilvania. Iar Ipsilant, cu toti cei sccpatidin bataie, a mers de s'au Inchis In manAstirea Cozia, de,unde indatl a trimis pe un Gheorghe Lasani cltre direc-torul carantinei Turnului-Roqu ca s mijloceasca intrarea-lui In Transilvania.

Lasani a zabovit ca o saptlmanl pana ski aduel voia.de la carantina. In timpul acesta Ipsilant se temea, catoti cei ce dupl dansul, sl nu-i Incunjoare Turcii qitrimetea necontenit straji pe la Ramnic, ca sl-i dea deqtire clad se va apropia Turcii de manastirea Cozia. Darstrajile ce le trimetea nu cuteza' a merge nici jumItatedrumul pang. la Ramnic qi, Intorcandu-se, fi spunea' felu-rite vestiri splimantatoare. Ipsilant In toatA vremea aceastase plangea necontenit de felurite slabiciuni ale o§tiriisale, zicand cl [la] ostirea ce a avut-o fi lipsia fisica qiputerea morals, cum §i moneda. Clci casa cu bani a o§tiriio furase chiar ostaqii lui pe carii i-a crezut mai credin-cioqi, §i an fugit cu dansa In Austria. Asemenea se plan-gea el lui Vasilie Caravia (care fugise Inca de la DrAga-ni tu?ransilvania) i-a dat doul.. sute de mii de lei, In Tar-goviqte, ca sa cumpero aprovisionarea trebuincioasl pen-tru artilerie qi pentru hrana osta§ilor, qi el, dup/ ce a purtattrei zile oqtirea nemancata, traind numai cu cire§e verzi,apoi qi la bltaie, cand a vrut sg 1ntrebuinteze artileria,n'a avut nici ghiulele, nici fitiluri, qi el In loc de ghiulelea glsit pietre fn lazile lafetelor qi In be de fitiluri a gl-sit paie, qi aqa la bltaie an fost siliti tunarii de li-au datfoc cu paie aprinse. Lasani, aduelnd vests de la caran-tina Turnului-Roqu ca-1 primeqte, Ipsilant a zis urnaltorulcuvant tuturor Grecilor ce se afla cu dAnsul inchiqimanastirea Cozia,

sa

lang5,

In.

311

CAPITOLUL XXII.

Cel din urma cuvint ce a mai spus Ipsilant Greoilor ce se afla' cud'ansul lnchisi In manastirea Cozia, Fuga lui Ipsilant InTransilvania prin carantina Turnului-Rosu. Poprirea lui In-tr'acea carantinA. Ridicarea lui Ipsilant dintr'acea caran-tina. Ducerea si Inchiderea lui In cetatea Muncaciu In Un-garia, din ImparAtesc ordin.

Cuvantul lui Ipsilant.

Osta§ilor 1 Dar ce zic ? Blastam §i batjocura! Nu voiumanji niciodata acest frumos qi glorios nume, adresan-du-ma catre voi, can sunteti niqte cirezi de o nebarbatasi nevrednica gloats de adunaturi, care trebuie 0, fiti nu-miti en acest nume, adeca: frico§i, dobitoace, leneqi §i totceia ce se poate numi mai prost. Vanzarile §i Impareche-rile dintre voi, pe care le-ati lucrat necontenit, ma sile§teca 0, va las.

Toata legatura ce s'a tinut Intre voi §i mine dintr'acestminut se desleaga. Sufar singur In adancul sufletului mienbatjocura pentru ca am vrut sä va comandez pre voi,can ati calcat juramantul 0 Inaintea lui Dumnezeu §iInaintea patriei voastre §i 1naintea capeteniilor voastre,aratandu-va vanzatori. Voi In§iva m'ati lipsit de slava.Dorind 0, caz eroice§te In luptg eu Insa ma departez delanga voi. Voi dar duceti-va, alergati catre Turcii carii seafla vrednici prieteni ai socotintei voastre. Lasati codriigi muntii §i va, legati cn tiranii voqtri, apucatio-i de manicare sunt Inca pline de fumul sangelui vostru, vai!, qiInca de sangele Patriarhului vostru §i de multime de miide jertfe din natia voastra. Rascumparati-va robia cu totce aveti mai scump al vietii voastre, adeca cu cinsteafemeilor §i a copiilor vo§tri.

Dar voi, osta§ilor ai batalionului sacru, pentru ca v'atiaratat mai vrednici In suferirile voastre, primiti multamirea,prin gura mea, a natiei voastre.

Catre tine Insa, calcatorule de juramant §i va,nzatoruleSava §i catre voi, fugarilor, mi§eilor qi nevrednici de numeomenesc Constantine Duca, Vasilie Caravia, Vasilie Berla,

312

Favlovie (sic), Scufi, Gheorghe Mann, Grigore Sutu si toticeilalti Fanarioti, carii Vati aratat vanzatori si risipitori despaima ostirilor de supt voi, vg, leapad in despretuireaoaraenilor, In dreapta lui Dumnezeu rgzbunare si in bias-tamul neamului vostru."

Dupg, acest cuvant, la 16 Iunie a hotgrat sa Intro InTransilvania, !ma fara de arms si fara cel mai mic semnostasesc. Dar, temandu-se de Arnautii ceia ce-1 Inccnjura'si cari se afla' foarte desperati pentru pierdea' cui-bul din Tara-Romaneasca, de si se afla' Incarcati de prazisi de jafuri dintr'insa, au scris capeteniilor pandurilor cese aflau la Caineni, rugand ca sa-i iasa Inainte la postiaPripoarele. Aici, adresandu-se catre capetenia ce condu-cea pe panduri, 1-a rugat zicand ca sa ri puie din trupade panduri cat se va putea mai putini avangarda si maimulti ariergarda; pandurii pe data 1- au si Incunjurat, de-partaud pe Arnauti dupg, langa dansul, si asa 1-au dus insiguranta pang, la Raul-Vadului, undo 1-au si lasat.

Acolo Insa fara de nadejde i-au iesit Inainte bimbasaAnastasie Arghirocastrit, care, on armele In mina si inputere de silk an cerut sa-i plateasca leafa lui si a Ar-nautilor de supt dansul. Ipsilant, vazandu -se supt nevoie,pentru ca acolo 11 lasase pandurii, au fost silit de s'auimprumutat de la cei ce era' Impreuna cu dansul, si s'aunumarat galbeni Imparatesti cinci sute, si a§a au pututscapa din manila acestuia. Si Indata an trent de ceiaparte de rau, care e hotarul Intro Romania si Austria, In-sotit fiind de frate-sau Nicolae si frate-sau Gbeorghe, Ipsi-lanti, ca Orfano, cu Garnovschi, Cavaleropol si cu alti trei,patru prieteni ai sai. Ipsilant a mijlocit la carantir caingaduie §1 Intrarea Grecilor din batalionul sacru, iar peArnauti sa-i popreasca cu totul de a intra dupa savarsireatermenului carantinei. Cate trei Ipsi!anti s'au ridicat dincarantina, din Imparatesc ordin, si i-au dus In cetateaMuncaciu din Ungaria, undo s'au si Incbis,

sa

313

CAPITOLUL XXIII.

Viva qi risipirea eline§tii ogtiri §i a A.rngutilor intearnandcua Principatele. Desavar§ita lur bataie de atm Turci, on pe undei-au

CApitan Iordache Olimpie, dupa ce a insotit pe IpsilantOra la Raul-Vadului, s'au Inters In manastirea Curtea-de-Arges, uncle au gAsit pe Ion Farmache, care se InchiseseIntr'acea manastire, si, unindu-se amandoua en sease Butede Arnauti supt dansii, au vrut sa se intareasca Intfaceamanastire, dar, Incredintandu-se de apropierea Savei, carevenia 'cut Arnautli lui si cu oastea turceasca ca sa -i prinzA,au plecat de-acolo catre Basarabia, nadAjduind sa Introsupt umbrirea stapanirii rusesti. Si op, strabatand prinmunti, prin vai si prin rape, abia au putut ajunge pang,la manastirea Secul, in Moldova, uncle Intampinandu-i otraps otomana, li-au lasat drumul de a putea merge mainainte. Atunci ei, illtarindu-se in manastirea Secul, foartetare, pentru positia ei, s'au Impotrivit Turcilor cateva zile,dar furs vanduti chiar dintre dansii, si insusi vestitul ca.-pitan Farmache s'a predat de sinesii cu cei de supt dansul,lui Selim-beiu, capetenia ostirii otomane ce-i ,tinea Incun-jurati. legandu-i, i-au trim es de-a dreptul laConstantinopole, undo i-au §i taiat. Iar capitan Iordache,carand toata prafaria in clopotnita rnanastirii, i-au dat foe,si astfel a foot moartea sa.

Arnautli ce mai ramasesera au deschis portile Turcilor,crezand ca, predandu-se de sinele In manila lor, Ii va ierta.Turcii insa pe cei mai multi i-au omorat chiar In curtea-manastirii, taindu-i si Impuscandu-i, iar pe cei ram*,legandu-i, i-au trimis la Constantinopol. Sava, insA, dim-preuna cu Sericoglu, gonind, prinzand si omorand peGreci, Ii trimetea legati In Bucuresti la Chehaiabeiu, careisi avea zalhanaua In casele Vornicului Ioan DragAnescu,undo inchidea pe toti Grecii si ArnAutii ce i se trimiteade Sava si ceilalti capi turcesti, iar pe unii din prinsi iitrimetea in lanturi la Pap din Silistra si acolo Ii omora cu

Selim-beiu,

gdsit.

314

ctreangul san satarul gealatului. Iar pe altii -Chehaia-beiuchiar fi taia prin raspantiile Bucurectilor, nefiind iertat ni-manui a ridica acele cadavre pang a patra zi, din carese facea o putoare vatamatoare sanatatii. aceste tristescene se urmarg, In toate zilele, doua luni neprecurmateIn capitala Romaniei..

Sava se plimba cu Turcii prin toate judetele Romaniei_Trecand Oltul pe la Ramnic, auzi ca Ipsilant dupa bataia,de la Dragacani se trasese In manastirea Coziei. 4i, wandsa, visiteze ci acea manastire, ca sa vada ce Greci Ar-nauti vor mai fi ramas pe acolo, dupg, iecirea lui Ipsilant,a gasit-o fortificata de iznoava, de un Mataragl-bacaSerdarul Iamandi, carii cedeau fnchici cu doug, tunurisate de Ipsilant la fuga lui ci cu cease sute de Arnauti_bine Inarmati. La apropierea acestora Mataragl-bacasant noaptea peste zidurile manastirli ci a fugit. Iar Ser-darul Iamandi an fost Incunjurat de Sava ci de Turcii ceerau cu dansul. Lisa acea manastire este tare ci, dupa cumo fortificase, trebuia neaparat Ea urmeze o Insemnata pier-dere de oameni din partea acelora ce o 1ncunjura', panasa poata razbi Inteinsa. Sava au alergat la viclecug, i Indoua zile au Induplecat pe pomenitul Iamandi de au aruncatarmele ci au venit singur cazand la picioarele Silictaruluici cerand mils ci aparare pentru viata lui. Silictar i-au fa-gaduit ci, poate ca 4i-ar fi tinut fagaduiala, dar Sava,din contra, s'au opus, zicand ca cu asemenea fapta calcacuvantul sau de credinta ce au dat lui Chehaia-beiu. Siaca, luand pe Iamandi ci pe cei cease sute de Arnauti,carii lepadasera armele bagandu i In lanturi,i-au trimesIn Bucurecti, cu cele doua tunuri ca steagurile lor, In-conjurati de Arnauti de ai sai, amestecati cu Turci. Che-haia-beiu i-au trimis la Pap de la Silistra, care i-a trimesla, Constantinopol, unde s'au omorat prin sabie i prin.ctreag.

De la Cozia s'a Intors i cu Silictar la manastirea Curtea-de-Argec, undo auzise ca s'a Inchis capitan Iordachecapitan Farmache. Elsa, Incredintandu-se ca acEctia ple-

cji

ci

si

si

sici

sk

IA-

315

casera cu trei zile mai nainte catre Ina ltii munti ai Cam-pulungului, Sava s'au luat In goang, dupg dansii ci, dancipe la mangstirea Aninoasa, fntrInsa a gasit o multime-de Arnauti, amestecati ci cu Greci din batalionul sacru,scapati din Willa de la Draggsani.

Sava an cerut sä se predea, dar, ei nevrand, divafoarte scurta impotrivire, an fost prinsi, si pe multi din-

i-au omorat acolo pe loc, iar pe ceilalti, bggandu-i4n lanturi, i-au trimis In Bucuresti, la Chehaia-beiu, carei-a omorat pe toti.

Mai era un popa sarb, care se zicea cg, este qi cava-ler -rusesc, un om de o Inaltime colosall si de o putere.de Ercul si cel mai de aproape al lui cgpitan Iordache,Acest popa, adunand patru sute de Arnauti bine Ynarmati,qi credincioqi, qi avand o mare seta a bate pe Turci, s'au.suit cu danqii printre munti la Moeci, undo este hotarulRomaniei cu Transilvania, departe de Campulung doua-sprezece oare, si, luind de baterie muntele numit Colti sLValea-Muierii, astepta on nerabdare sosirea Turcilor. La_11 ale lui Iulie sosind Sava cu Turcii pe-acolo, s'au luatla bataie cu dancii, ci, dupa o Impotrivire de cease oare,.biruindu-se popa on ai sai, au trecut paste cordonul aus-striac In pamantul Transilvaniei, dincolo de carantina dela Bran. Apropiindu-se dar Sava si cu Silictarul, cu optsute de Turci qi cu Arnguti de-ai Savei, an cerut de la,degatoriite acelei carantine pe insurgenti. Nemtii, canu calce dignitatea stapanirii lor, deocamdata, s'au Ym-potrivit, dar, in tale diva urma, pentru armonia ce se,Oa Intro Curtea Vienei cu Poarta, a hotarat ca, aca pre-cum a Intrat,sa-i scoata iarasi afara, In pamantulTarii-Ro-manesti. Asa, Intorcandu-li armele ce le luase Austriaciiiarasi In manila lor, i-au scos afar din granita Austriei.Acestia, iarasi navalind, si-au luat positia de mai (naintedin Valea-Muierii, undo 1nclestandu-se o lupta ca de vre-otrei oare, au facut o Insemnata pierdere In octirea oto-mana, dar In tale dupa urma an fost batuti, si cei ce au.scapat din bataie, furs princi, legati ci trimici la Chehaia-

o

316

beiu in Bucure§ti, care atat pe popa sarb, cat i pe ceiImpreuna en dansul pe data i-au pornit la Silistra, undePap i-au omorat pe toti.

Sava credea ca Indatoreaza, pe Turci en bravura carea aratat-o inopotriva color de un neam cu el, omorand intoate §i In toate partile pe unde ajungea Greci,Sarbi, Bulgari si, in sfar§it, cre§tini ca §i dansul, §i pe Tangaaceasta vinovat,ii si nevinovatii, numai §i numai ca samultameasca §i sa Indatoreze pe Turci, vrand sa §teargadupa fata pamantului pe toti aceia de can Turcii avea'banuiala. Cu toate acestea el a avut de multe on ocasiica sä treaca In pamantul Transilvaniei, supt stapanireaAustriei. i, de §1 multi din prietenii §i din osta§ii lui i-aupropus, cand gonia pe Greci prin Romania §i mai vartoscand venia mai aproape de hotarele ei, ca EA treaca inTransilvania, dupa cum multi dintein§ii au ci trecut, darSava niciodata n'a voit, ci mai vartos dupa, nicte servi-tiuri atat de insemnate credea negre§it ca va Tatra inrandul boierilor de clasa intaiu §i va ajunge Spatar inRomania. Ideia aceasta-1 Linea in legaturile cele mai taricatre Turci.

Deci, dupa, curatirea acestor talhari din tail, Chehaia-bein (pe care atunci Poarta fl ridicase la treapta de Pa§a,cu tuiuri), vazand ca nu mai are trebuinta de Sava §i detalharii cei de supt dansul, pp la sfar§itul lui Iulie au scrisSilictarului sau eel ce se afla Impreuna cu Sava ca saa§eze prin toate ormele Printipatului oath un mic numarde Turci §i, lasand toate in buns oranduiala, fait de pier-dere de vreme sa se intoarca cu octirea de supt dansul§i cu Sava In Bucuresti ca sa se odihneasca, iar mai var-tos sa-§i iea §i rasplatirile fiecare dupa servitiile ce aaratat, aratand ca i-au venit §i ordine Intfaceasta de laPap de la Silistra. Asemenea In deosebit a scris §i Savei.

Deci, dupg, primirea acestora, Sava §i cu Silictarul, oran-duind in fiecare oral Cate zece sau cincisprezece Turcinumiti be§lii, cu cealalta Wire, dimpreuna cu Sava ci cuArnautimea, la 6 August s'au intors in Bucure§ti, unde In-

zilele'

317

-brand en tumbelecuri §i cu soitarii for dupa orandulala,de atunci a oqtirilor otomane, o§tirea turceasca s'au §i Im-partit pe la conacele ce se pregatise pentru dan§ii.Sava, Delibma Mihale, bas-bulucbaqa Ghencea cu optBute de Arnauti ai for an tras la casele Savei In maha-laua Tabaci, Impartind Arnauti asemenea pe la conaceprin mahalaua Olteni, mahalaua Protopopul Si alte maha-lale duprinprejur.

CAPITOLUL XXIV.

Omorirea Savei, a Jul Delibasa Mihale, a bas-bulucbasei Ghencea sia douAzeci i cinci de Arai* in conacul lui Chehaia-Pala.

omorttrea a opt sute de Arnauti pe stradele orasului Bucu-resti, can fusese supt comanda mai sus ardtatelor clpetenii.

Chehaia-Pala, pe data ce au auzit de sosirea Savei, antrimes la dansul pe Gavaz-ba§a, prin care 11 Intreba cumi se afla cheful §i prin care ti arata dorinta de a-1 primicu multumire dupti, obiceiu, Invitandu-1 sä vie la dansul,cu toate capeteniile Arnautilor, ca sä li faca cunoscutfiecaruia in deosebi multumirea Ina ltei Porti prin firma-nurile ce i-au venit.

Ala a doua zi, Dumineca, 7 August, pe la 10 oare, Sava,dimpreuna cu Deliba§a Mihale, en bagbulueba§a Ghencea,Imbramti stralucit, numai In firuri; luand cu danqii doua-zeci §i cinci de Arnauti dintre cei mai bravi, bine !liar-mati, an venit calari la casele boierului Belu, Strada Po-dulni Mogo§oaii, lauga Sfantul Ioan-cel-Mare, In carecase Sava Meuse mai Intaiu evanghelicescul juramantpentru Eteria greceasca qi pe ale carora porti se Inaltasesteagul libertatii Grecilor, jar acum era conacul lui Che-haia Pap Turcul, in curtea acestui conac sta' trei sute deTurci delii tnarmati, ce se zicea ca cunt pentru paradaprimirii ce facea Savei, dupa biruintile ce be aratase, sialti qeizeci sus in Bala caselor, care nu se vedea de afara.Cele trei capetenii ai Arnautilor, dupa ce an Intrat Insala, au vazut trupa de delii ce era a§ezata acolo, dar

Iar-pi

$i

318

-tot de-odatg an vgzut si sala pling de orgseni de fel detel pe trepte, veniti fiind fiecare pentru Imparte-si tre-buil* co avea' acestia. Insg, inaintand catre usa camerei/n care se Oa Chehaia-Pala, de ode& s'au auzit focuriledin pistoalele deliilor ce erau asezati in sala, de care1ntgiu an cgzut Sava, al doilea Delibasa Mihalea si al treilea-Ghencea, In minutul ce vrea sg salt dupg o fereastra.

Delhi din curte, Indatg ce au auzit pocnetul pistoalelordin salg, lulnd pe ArnauVi de spre poartg, an facut foccu pistoalele ci, din dougzeci si cinci ce veniserg,trei numai an putut scapa, unul calare pe poartg si doipe jos prin fundul grgdinii, trecgnd Dgmbovita !not. Acelce scgpase Ware a alergat sl dea de veste pe la toateconacele Arngutilor de cele ce se Meuse la conacul Pasii.

Capetele color trei cgpetenii, al lui bimbasa si CaminarSava si ale celorlalti doi ce au fost Impreung en dgnsul,s'au taiat sus in said, iar trupurile despuiete s'au aruncatpe ferestre jos In curte. Arnautii cei de jos zgceau omo-rgti pe scarf, prin curte si pe unde Yi ajunsese lovireagloaAelor. Era spaimg a vedea mulVmea sangelui vgrsatdin nenorocitele acelea cadavre despuiete si aruncate princurte in toate pgrOle, In feluri de posiVi. Case le aceleafurl Inteadavar zalhana de oameni, !neat trecgtorii cetrecea' pe langa dgnsele fugiau scarbiti cu groazg.

Trupurile lui Sava, al lui Ghencea si al lui Delibasa Mi-halea s'au trimis despuiete in cgrute proaste si s'au lepg-dat pe campul Targului-de-afarg, undo °data tglharii sespgnzurau de catre stapgnirea, localg, cu poruncl ca nicide fatg, nici printr'ascuns, supt niciun fel de cuvant sgnu Indrazneascg nimeni a le ridica sau a li da o Ingro-pare omeneasca, caci aceia vor raspunde cu yiata tor.Astfel au ramas aceste cadavre pe camp, de s'au rupt sis'au sla§iat de caul si de ciori.

Dupa, u .iderea acestor trei cgpetenii si a celor doug-zed si cinci de Arngut,i co an fost cu dgnsele, Chehaia-Tap a dat poruncg Turcilor a sg, omoare In was pe toatl

rntrmlii

319

Arngutimea acestor cgpetenii, fggg.duind cat° o mahmu-dea 1 pentrn vericare cap de Arngut. Atunci Turcii, nava-Hui prin conacele Arnguti lor, pe uliti, prin curti, pe undefi gasia, Ii omora ca pe niste vite, si, taindu-li capetele,le ducea la conacul lui Chehaia-Pala. Vedea cineva mul--timea aceia de Turci Inviersunati prin mahalale, prin stn.-dela cele mari ale orasului, prin curti si peste tot locul,en manecile camgsilor legate la spate, plini pe mani sipe haine de sang° omenesc, cu iataganele In gura si cuate cinci-cease capete ducandu-le de par In amandougmanile. Seelig infioratoare! In curtea conacului Pasei eraugramezile de aceste capete ca niste movile, si &care Turcprimia moneda fagaduitg cand presinta capul de Arngut.Dupg-trei care de la darea aceiei porunci, numgrandu-secapetele Mete, s'au gasit cu mult mai multe decat nu-mgrul Arnautilor cu carii intrase Sava In Bucuresti, siTurcii caran mereu la capete tgiate duprin tot orasul.Un negustor, anume Ianache BA ltaretul, care se afla atunciIn favoarea Pasei, fgcandu-i aceasta observatie, 1-a rugat431 dea porunca ca sg Inceteze taiarea, cgci Turcii pentrubani aduc multinae de capete Mate de la oameni cu totulnevinovati. Pap a poruncit atunci de a Incetat macelgriaaceasta.

Cn- toate acestea tot an scapat din Arnauti, cati anputut tugi prin mahalalele marginase, si scbimbau pe datacu Romanii hainele lor. Iar acestia, dupg ruggciunile Ar-nautilor, Ii ascundeau prin vii, prin pivniti, prin p6durilecasei si pe undo putea'. Romanii dupg atateadespuieri ce suferisarg chiar de la acesti ticglosi, tot saargtarg. buni si cu inimg de crestin catre dansii. La In-ceputul goanei Arnautilor de catre Turci, un AnastasieHimariotul, cu alti treizeci de Arnauti, neputand fugi maideparte de la conacele Ion cleat pang la biserica Olte-nilor ( aceasta bisericg era tare si zidurile ei groase), Hi-mariotul cu banda sa, Inchizandu-se intr'acea bisericg, s'au

Moneda de our ce trecea pe atunci pe cursul de lei dougzeci sichid.

talharii si

320

suit in cIopotnita ei. Turcii luara de stire ca In bisericaaoeia s'au Inchis Arna,utii si au navalit asupra bisericii casa-i prinza. Arnautii lima, desnadajduiti, vazndu-i viindprosteste dinnaintea for in bataia pustii, au tras inteinsii..Si astfel a tinut acea bataie cateva oare, in care limp acazut o catatime Insemnata de Turci. Dar, in sfarsit, dandfoc acoperisului bisericii si nabusindu-i fumul foculul, aufost siliti sa iasa afara. Si asa i-au omorat si pe acestiape toti, ca pe niste dobitoace.

Astfel s'a terminat elineasca lupta, in Romania.

CONCLUSIA.

Grecii, de la 22 Fevruarie, de and a trecut AlexandraIpsilant Prutul, papa la 10 August, c5nd s'au ucis cei dinurma Arnauti la biserica Oltenii, adeca Intr'un interval decinci luni si nouasprezece zile, au avut mai multe lupteNI Turcii, si anurne :

La manastirea Nucetul, judetul Dambovita.La Zavedeni, judetal Ramnicul de peste Olt.La Galati, din Moldavia.La Focsani, intro Romania si Moldavia.La Dragasani, in Ramnicul de peste Olt.La Valea-Muierii, din Muscel.La Netezesti.La manastirea Coziei, Ramnicul de peste Olt.In Bucuresti.La biserica Olteni din Bucuresti.La manastirea Secului din Moldavia.La Sculeni din Moldavia.Dar, din nenorocire, Grecii in toate aceste lupte an fost

batuti si sterminati de Turci.Tudor, prin lucrarile sale si prin jertfirea Iui catre patrie,

a ridicat un drept al natiei, calcat de-o suta cincizeci deani de Poarta Otomana. Acest drept este unul din celede capetenie, este incetarea Fanariotilor de a se mai sui

pe tronurile Printipatelor §i ridicarea tronului pentru eter-nitate, !neat sa se urce in viitor numai Domni dintreRomani, dupa vechile ei tractaturi. i, in adevar, indatadupa ridicarea lui Chehaia-Papa, Poarta, la anul 1822, aliberat tronurile Printipatelor de Domnii greci, oranduindin Romania Domn pe Grigore-Voda Ghica qi In Moldaviape Domnul Joan Sturza. Aceste doua Printipate au suferitmalt qi atunci ca totdeauna! Pentru ca., data boierii taxadupe atunci s'ar fi unit cu Tudor, nici Tudcr nu ar fi fostonaorat, gi lucruri1e In Printic ate ar fi luat cu totul altsfata.

Boierii Insa, totdeauna au fost ceia ce-i vedem gi azi, cuo mica escept:e. Nadejdea dar este In Oran, nu In boier,In Roman, nu In strain...

Fie Invatatura, Romani lor istoria de la 1821! i deaDomnul a fi uniti §i a ne folosi de pa.tirile trecutulni, cadastfel numai vom putea fi liberi i ferici.ti.

-821

Iv.

ISTORIAJAFUITORILOR TARII ROMANS TI

Cand feciorii Iui Ipsilant s'au pornit din par-tile Basarabiei, ca sa-si fac'd oaste den Gre-cime si den Arnautime si den once adunarerea, call voia a se uni vointii lor, la anul 1821.

Partea I-iuCAPITOLUL

Oraqul Bucure§ti, fiind unul din cele marl §i vestite oral()ale Europei, cuprindea In rasfAatele sale s&nuri oamenide multe neamuri, cei mai multi Greci, iar alii Arnguti,Armeni, Evrei, B algari, Saxbi, Neamti, Unguri §i altii, cariisa §i Inclinaserl cu plmanteanii lacuiteri, rudinduse qiIncnscrindu-sa unii cu altii, !neat nu era boierli, nici huz-meturi de afarg, nici arenda§ii de mo§ii, nici neguOtor1imarl sau mici, la care sa nu incapa ace§ti strainiveneticinemilostivi.

Cati din boieri sa feriserl a nu sä tnclina prin rudenieCu unii ca ace§tia, lara§i s6, Intrecea a-§i da mo§iile forca arena. la dan§ii §i a avea din ei plzitori cu mime deArnatiO, zic&nd ca sä folosesc cu aceia mai mult decatcu Rumanii cei de un neam §1 farI a socoti ca, acectia Inscurta vreme vor sg, aduca pre mo§tenirea noastra, la ceade sAvar§it ticAlo§ie, §i, Ma a li lua seama ca gandurile forcauta ca, dobandind prilejuri, sa se fad, BO pani cminu-rilor ronAne§ti, 1i lasa in franele for a-§i alerga caii, adecavoiMele sale, cum poftia.

Deci dintriaceast& neb5gare de seams §i neferire Mainainte am pus fn§ine presto grumazul nostru jugul ve-neticilor color voitori de ran noaol, §i am ramas batjocurator, precum netAgIduit sA, va cunoa§te In urmarea acesteiistorii.

Ca cine an Instainat eparhiile tarii noastre qi mlnas-tithe de cinstea §i evlavia dieWe ctitorice§ti fara numai

I-iu.

gi

326

veneticii acestia ? De vreme ce prin mijlocirile unoraca acestora pre scaune adeca ale staulilor turmei ceii cu-vantitoare s'an suit din strainii calugari, lupi rapitori sijacasi lacomi si plini de rautate si de uraciune catraneamul rumaaesc.

Cine au precupit daniile cu care fericitii ctitori Inzas-trasera pre manastiri spre hraua si ajutoriul lipsitilor ra-manteani? Veneticii sff haimanalele. Ca ei au InvAat predregatori mitarnicii ei an fost povatuitori desfranarilorsi multelor si zadarnicelor cheltuieli. Din pricir a for s'audepa,rtat eel mai multi din pamanteni de la buna cre-din0 si an defaimat Evanghelia, si, ea sa, zic ca David, qis'au Mout robi pantecelui.

De la tine sa nascocisera rapirile politicesti si jafuriledregatoresti si nedreptatile si silniciile si, cu un cuvant,toate siretlicurile ? Au nu de la acestia ? Ba cu adevaratde la dansii. Apoi nu mai era pastorii aceia de odinioaracarii 1si punea sufletele pentru oile sale, nu mai eraboierii aceia carii en jalbi de obste nazuia in§l§i la Inal-tat Devlet dobandia dreptatile

Nemilostivirea si strambatatea cumparatorilor de huz-meturi covarsise hotarele masurilor. Vinericiul, carele seplatea pang la Constantin-Voda Ipsilant cate cinci banila vadra, boierii vinericeari II suisera la o suta, doaozecibani pe vadra. 4i nu putea ticalosii terani a sa, plati devinericiu nici cu tot vinul ce avea, ci sa, baga prin pus-

pana fsi vindea din ce mai avea si sa platia. Iarcarii nu avea altceva fsi vindea viisoarele, si d'abia saizbavia de tirania boierilor vinericeri.

ca sa nu lungim povestirea, trebuinta iaste a arataea cu acest mijloc sa slujia la tote precupitele huzmeturiaceia ce le cumpara.

Despre alts, parte iarasi vatasii de plaiuri si zapciii sitoti birarii pentru ca sa, scoata dajdile de la saracii la-cuitori, mai vartos in partile de pests Olt, II ehinuia ca tal--harii pre acei dajnici, pre unii batandu-i, pre altii tinandu-idesculti pe ghiaAa In vreme de iarna. Iar cei f.ra, mai

§i

§i

carii,

tariff.

327

omenie cataoni TO radea de dansii, suindu-i In oath undeal malt si bagandu-i fn buti goale si slobozindu-i devale.

De avea Rumanul o vac cu lapte, ei fi manca untulsi laptele. De avea o gaing doao, ei le manca oaole sipuii, iar copilasii bieWor Rumani sa uita cu jale la chi-nurile parintilor lor.

Episcopli venetici, si mai vartos Moraitii, nu cu maiputing jecmgnire si batjocura era porniV cgtre eparhiotiilor, ca nu 0, tndestula cu cele greale avaeturi ce lua dela protopopi, ci le poruncia de punea si biruri pe popi si pediaccini, silindu-i fara zabava si cu Insalaciune moraiti-cease/ de a radica banii cu Imprumutare de la unii altii 1;iar, cand vrea protopopii a scoate banii de la cinul preo-tesc, dupa amagitoarele porunci ale jacasilor episcopi,nevazand cei mai desteMi popi peceate domneasca, faceastire dregatorilor politicesti, si asa fi apuca pe protopopide fmplinia popilor §i Imprumutatorilor pa'ng la nn ban,fncat unii dinteinsii Isi vindea mosiile si vitele si d'abiascapa; iar de banii ce fi dideaserg pastorilor lor, lupilormoraiti, rgmanea ticalosii pagubasi, si unii din ei trentu-rosi, si Inca si cersitori de milg, ca vai de capul lor.

Nepovestita iaste neomenia ce arata acesti venetici lacinul pre*sc. CA, de venia niscai popi ca sa li sa jalu-iasca de pasurile lor, In loc sa -i Indrepteze si sa-i man-gale, fi punea de curatea esitorile, si sApa In grading ne-mancati, pang gasia prilej de scapa. lar pre altii fi da Inrasul Tiganilor bucatari, si-i punea de toca cu cutite lafaina, ca la oarne, zicand ca, iaste trebuinoioasa pentruperisoare parintelui episcop.

Las acuma pre cetitoriu a socoti la ce feliu de pastoriarhierei era fncredintat neamul zumanesc, carii, nu numaiarhierei sa cadea.ra nu fi, ci nici numele de oameni cins-

1 Vlidicii siliau pre protopopi sa sA imprumute si sa II dea lorbanii, fAgaduindu-li ca -si vor scoate acei bani de la preoti prin aja-torul lor. Ceia ce,Insa nu se Weft, si protopopii rAmftneau pAgubasisi platiau ImprumutArile.

328

titi a-1 avea nu ar fi fost slobod. Si, asa aflandu-se nal-mitii fleearii acestia, nu pastoria, ci jupuia panel lasange pe proastele oi. Ca niciodata nu lipsia angaralelede la ceata preoteasca: lemnele, graul, orzul, untul, gai-nele, oaole, legunaile se cerea ca dintr'o mosie stramoseascaa lor.

Doamne, Doamne, cauta din cer §i vezi cerceteaza.pre saracul nestru neam, si-lizbaveste din robia vicleanilor

uratorilor de oameni venetici.Asa dar afiandu-se Cara noastra, s'an dat de odata semn

de mania cereaset Pamantul s'au cutremurat In vreameneobiclnuita, iarna, la Ianuar 29, spre Sambata, la 9 cea-suri din noapte. Cerul an aratat o stea cu coada preasuptire, §i catarea stelii acestia era de spre Olt WA, Bu-curesti.

Voda Alexandru Sutul murise Inca de la 19 ale numiteiluni. §i inte aceasta vreme fara nadeajde au venit vestire cg,In judetul Gorjul, un Tudiir Slugeriul, ce fusease si vatafde plain, mostean de acolo, au adunat pandurime oa-meni duprin sate,. cati era necajiti asupriti de slujbasiidomnesti, 0 cum ea cu mare grabire trage la sine sateler;si intrarmeaza oameni de razboin, Ynvitand pre toti ca sasa scoale cu mic en mare asupra boierilor tarn, sa-i piarza

sa iea averile, pricinuind ca tragesaracia si

Aceasta vestire an pus In mare frica groaza, pre bo-ierii din Bucuresti; carii, adunand pe Arnautii Curtiidomnesti, ii an Induplecat cu grea leafa pe doua luni Ina-into ca sa mearga impotriva acelui razvratitorin Tudor,sä-1 bata, ci, de s'ar putea, aduca, si vin, sau sa.-1 omoarei sa-i iea capul.Acesti ostasi, pra carii boierii Yi trimetea Inprotiva ace-

luia, nu mai putin decat acela cugeta rele Inprotiva lor,i poate ca de mai nainte era $i ajunsi cu dansul,.ca unii

ce fasesera haimanale, straini $i hotomani, veniti din altoparti, unde sa slujisera en naravuri talharesti. Ca unii eradin Sarbii lui Caragheorghie, precam Iordache, Ghencea,

i

§i

si

dintrInsii ii syticalosia.

i

sal

gi

gi

gi

gi

329

Deli-Mihai §i altii; unii de la Ioanina, de la Ali-Pa§a, §idin alto locurT, undo nu mai putuse a sta pentru rAotA--tile lor.

An mers Ins& -Si an facut ordie In Craiova, iar Singe-riul Tudor sa Intaria §i-§i facea arms, pu§ti, sulite §i lAncilungi, §i In putine zile au radicat In picioare mai pre totjudetul Mehedintul §i pre judetul Gorjul, strAngAndu-§i prinmanastiri zahireale §i ceale trebuincioase de razboiu.

in Bucure§ti s'an aratat §i ni§te cOpii dupe, o jalba cetrimisease el la Innaltul Devlet In Tarigrad, ca din parteasaracimii norodului rumanesc, care cuprindea acest feliu dejalcniri cum el boierii cei marl ai taric, unindu-sa cuDomnii pentru interesurile lor, ingreoneaza pre tart cupresto dAjdii §i cu ceareri presto ceareri §i cn asupriri prestoasupriri, !neat au ramas ticalo§ii birnici mai goi cleatmortii din gropi.

Cum c unii dinteace§ti Domni, dupe, ce S. umplu -debog tii dintfaceasta ticaloasa tarn, o lass prapadita §ifug In tari strains, precum Caragea la Italia §i altii Inalto par0.

Cum ca dregatoriile, atAt ceale bisericesti, cat §i ceale mire-ne§ti, nu sA, dau dupa cinstea §i numele col bun, ci numai laaceia carii raspund bani mai multi. Si aceia, dupa ce IntraIn slujbe, frig §i prapadesc pre cei Incredintati Jon.

Aceastea §i altele ca a ceastea cuprinzAndu-se in jalbaOltenilor cea facuta de Slugearul Tudor din partea saracilorbirnici, se hotaria In cea dupe, urma ea sa trimita In-paratia cercetatori strAini, §i, de nu sA vor dovedi adevA-rate aceaste aratari, 0, fie ei supt pedeapsa.

CAnd dar boierii an cetit copiile jelbii, cAnd ca Introoglinda cunoscut toate gre§alele, cAnd, mai In scurt,punea In mints doao primejdii mari ce li venisera asuprA,adecA: scularea In picioare a norodului §i urgia Inpara.-tease& ce era sa sa porneasca, au lamas InmArmuriti, §inu §tia ce sa mai faca, ea de la ordia din Craiova lua

ca adunarea lui Tudor s4 inmulteaste, iar a lor

dajdii

gi-au

in§tiintari

330

ss fnputineaza si a sa li sa mai trimita indata §iill ma sa sa bats cu el.

Au cunoscut boierii qi pre catarea acestor Arnauti ce satrimisesera, gi sä mai trimitea din partea Divanului, siunde privid acea catare. Deci au hotarit a scrie la Pagiide la serhaturi, ca sa sa trimith Turci spre infranareaacestei rascoale.

Ziceau dar unii din oameni ca a veni Turcii fara, po-runca inparateasca, nu sa poate, fiindca iaste lnprotivatractaturilor pscii, qi nu lass pe Paii de la cetati po-runcile strapicului Inparat Mahmut ca sä dea ei voeTurcilor sa Intro In pamantul TAriiRumane§ti. Si s'au cu-nos3ut cu luorul ca ma au ci fost. Pentru aceia SlugeariulTudor au avut vreame a strange muItime de oameni Intrar-mati si a O. apropia in pantile Craiovei. Iar din potera§iitarii un boieriu Vie§orean ci un Sirdariu Iamandi i un capi-tan Solomon au apucat meterez manastirea Motrul, ci, deacolo e§ind cate ()data furig, lovia pre adunarea lui Tudor,dar In zadar, ca aceia se strejuia bine, si cu buna for in-drazneala silia pre poterasi de sa inchidea iara§i In ma-nastire. Si tot asa s'au ciocroanit pans ce n'au mai in-draznit potera4ii a e§i afara, ci petrecea ca Inteo inchisoareIn rnanastirea Motrul. Undo pana, ce avea hrana si apanu li [Asa atata, iar, dam/ au oprit Tudor gi apa ce mergeaIn manastire, atuncea Isi potofea potera§ii setea cu vinu-rile ce era in pivn4a manastirii, panel cand le-au ispravit.Deci, ne mai avand alts nadeajde de mantuire, s'au slobozitnoaptea cu funii presto ziduri §i, scapand, au nazuit laCraiova, undo era ordia ArnauWor de la Bucure§ti. Apoi,d-aciia inainte, s'au innaulVt frica intro boierii qi neguth-torii de acolo. Irma Tudor DU i-au batut atuncea, ci deo-camdata s'au tras la Praqcovani, ci acolo ci -au a§ezat ordia.

Din capeteniile Arnautilor bucure§tene§ti, ce era t6barltila Craiova, sa, fatarnicia unii ca merg sa sa bath cu dansul,

facandu-sa a se ciocmani cu ai lui, lasa -cate un ha-ramuc de ostasi vii in ordia aceluia. Alto on si pranziacu el unii din buluba§ii boit:re§ti, ca li zicea Insuqi: Eu,

lefi,

qi,

331

fratilor, Cu cei de neamul mieu, nu m'am sculat InprotivaInparatiei, ci, vazand necazul saracilor lacuitori, si obi-dindu ma de suspinurile lor, si privind Urania in care1i tinea nemilostivirea boierilor, n'am mai putut suferiz ei,de spre o parte, am jaluit la Inaltul Devlet asa, si asadupa cum yeti fi si auzit din copiile ce am trimis laBucuresti, iar, de spre alta parte, pentiu ca sa punem manape boieri, ne-am sculat en arme. Tata, dar to eu am datpricing de a vi se randui lefi, cand multi din voi, neavandniciun elpataiu, umbla lesinati si trenturosi pre podurileBucurestilor. Drept aceia fiti hate° unire cu noi, lnsa petaina, ca si voao s va creasca lefile, si noi sa avem prilejde a ne mai Inputernici. Apoi, cand vein pricepe eu casuntem gata, iarAsi va vein sfatui ceale Epre mai marefolos al vostru."

Priveasca acum cu mintea sa un butelept cand haima-nalele, veneticii, botii de la Sarbime, de la Arr airtime i dinBulgaria si toata calicimea care la Bucuresti cu ironiesa numesc cai, au auzit aceste fagaduieli de nadajdi ceau esit din gura acelui a magitor Tudor, cum vor fi saltatsi ett ce inima jincluita vor fi asteptat sorocul a rela.

Si cu toate aceastea Divanul Bucurestilor, vazand !Dias-ziiarea venirii Turcilor si temandu-3e de navalirea lui Tudor,nu Inceta trimitand ajutoare de ostasi la Craiova, mirecarii era si un Hagi-Prodan Bulgariul, cm vartos si botossi viclean. Acesta se Indatorase foarte mult de boieri casa piarza pre Tudor; Inca el, ca un IudA, In loc sa savar-sasca Thgaduiala, dupa ce an mers la dansul, s'au- lip;t deel si i-au descoperit toata taina si cuvantul ce legase enboierii, si i s'au facut ca un tata.

Caimacamul ce Inca ramasase de la Sutul-Voila InCraiova, pricepand ca Arnautimea au dat coastele cuTudor, s'au temut, si, fugind de acolo, au venit la Bucuresti.Deri boiarii cu sfat de obste au oranduit in locul lui peVornicul Constandin Samurcasiu, boieriu iscusit la asavremi si destoinic a tndupleca si a potoli pe razvratitoricu mestesugul euvantului. I-au dat insa si %data baznea

332

de bani ca sa, mai Tnpartg lefi celor de acolo. BoierAna§iiolteni, cati mai ramaseserg, unii du prin orate, altii dupgla targ, vazand primejdia ce fi a§tepta, sa, inchiseaserg Inculele ce avea la moqiile lor, cu sotiile sale, §i cu copiii,§i cu slugile, Intrarmati ca sa se apere de cei ce vorveni asuprgile.

Hagi-Prodan, cel qi mai sus numit, cerand de la Tudorca la 500 de oameni, panduri, Sgrbi §i Bulgari, au izbitculele §i, dandu-li rgzboiu, i-au igzbit, pe slugile lor cugurg de sabie au °morn, §i Inca §i pre unii dintr'Ingii,iar pre fetele lor, vArstnice §i nevgrstnice, le-au desfeciorat

le-au ocArtt, qi pe cgti boierana§i ramgseserg vii i-audespuiat ki, prin porunca lui Tudor, i-au Inchis in mana-stirea Tismana.

Vornicul Samurcaq, mergand Caimacam la Craiova(land lefi Arnautilor Inainte, s'au silit cu toatg iscusintalui ca sa induplece pre acel Slugeriu Tudor de a se stam-pgra din pornirea sa; dar el, nu numai cg, n'au folositnimic,{si Inca, vazand cg acela cu multimea lui an inceputa antra In craiova §i ca ArnAutii nu stau sa batg rgzboiu,ci se rAsipesc, au fugit gi cu multa fricg dtabia s'au vgzutscapat dincoace de Olt. Deci, dintr'aceste IntAmplari spe-riindu-sä org§anii bucure§teni, a inceput a !negrca princars, i a se bgjeni spre munte, unii "la altii laCgmpina, altii la Campulung, §i altii In alto parti gi, maiin scurt, care incotro putea; boierii cei mari ai Craioveiqi negutatorii cei bogati de acolo de-abia streurandu-sean tras drept la Sibiiu, Inpreung cu episcopul lor. Drumurilespre munte era bacsite de cargle bajanarilor, In vremealapavitii lunii lui Fevruarie, cand de greutatea noroiuluiunele card sa Intepenea In vgga§e adgnci, iar la alteleBA frangea osiile, qi altele sa rasturna. Putea a vedeacineva atuncea boieri §1 negutgtori mari puind umerile laosiile caralor §i opintindu-sa a le rAdica din noroaie ; puteaa privi cu ochi umilo§i cocoane de bun neam §1 gingacecum mergea descul0 prin zapadg. §i prin noroiu, tremu-rani de frig ca vai de capul lor.

si

si

si

Ploiesti,

i

833

Tudor n'a uitat fagaduiala ce dedease hotilor Arnauti, cumca, dupe ce sa va gati bine, ti va statui ceale spre maimare folos al lor cr Indata a oranduit pre capitanul Ior-dacha Sarbul si pre Farmache Arnautul, cu toti cetasii lor,de au cuprins poalele munte]ui si jafuia de rand pe totiticalosii bajenari, despuindu-i si luandu-li tot ce li placeade prin care. Asisderea au facut si Ghencea, cand s'aututors de la Craiova la Bucuresti.

Deci, aceste urmari asa find, au venit Ili Ia Moldova vesteca un zurbagiu, Caravia Arnaut, an stricat la Galati preniste Turci si cum ca, strangand hotomani de sema lui,jafuia pre oameni In partile acelea.

N'au trecut trei zile la mijloc si au venit alts veste acumca In Iasi au Intrat feciorii lui Costantin-Voda Ipsilant ci,radicand pe Mihai-Voda de acolo, au Inceput a face ostasisi a jafui t,ara.

Grecii din Bucuresti, cati avea Inchipuirea planului cesä lucra, n'au mai putui ascunde, ci spunea fare sfiiala capornirea feciorilor lui Ipsilante iaste pentru ca sorocul so-cietatii Grecilor cei tainuite de atatea ani s'au implinitsi Eladp lor va scutura jugul otomanicesc. Cei mai cuminte din Rumani radea de laudele lor, stiind ca Duna.nezeu mandrilor li sta inprotiva si pre facatorii de relecu ran Ii piarde. Cu toate aceasta an sosit de la TarigradCaimacam al Domnului Calimah dumnealui CostantinNegrea, carele putine zile au obladuit si, vazand ca fgca-torii de rail se inmultesc, si oastea imparateasa zaboveastede a veni, au trecut Dunarea la Rusciuc.

CAP AL 2-leaPentru venirea lui Tudor in Bucuresti.

Tudor s'au pornit de Ia Craiova sa vie la Bucuresti, si,pans a nu sosi el, an plecat si dumnealui Vel SpatariulGrigorasco Brancoveanu la Brasov si altii din boiari, cumsi Inensi Vornicul Samurcas. Orosanii, cati era mai cu pu-

234

teare, nu curma a sa bgjeni, cu toate el sg auzia jafurilece facea hotomanii pe afarg, iar cei n ai de mijloc si ceimai neori sa Inchidea prin mangstiri si prin hanuri cuavuturile lor. Boiarii cei mai rgmasi, temandu-se, nu numaide napadirea hotomanilor, ci si de urgie Inparateasca,cand sa va face stiut ca orasul s'au apart de tot, Inbanapre lgcuitori, ca sa stea pre loc, ea venirea lui Tudor cuOlteanii lui nu iaste Inprotiva Inpgratiei, ci numai ca sg,pazeasca orasul de Grecii Ipsilanti'or. Ong vor vEr i simurahazii de la Inpgratia Otomaniceasca pentru punereaIn oranduialg a dreptatilor tarii.

i Inca spre mai bung apgrare si strEjuire de aida-maci an ales dumnealor pe Cgminariul Savva Bimbasa alCurtii domnesti si i-au Indatorat cu bung leafy ca sastrange oarneni vreadnici spre pa za orasului. Care lucru1-au primit si el bucuros, stiindu-sä ciarac al lui Calimah-Voda si vrand ca la venirea Mani Sale aici In Scaun sasa arate placut prin pastrarea orasului Bucuresti si .56.0adaoge boieria.

Tudor s'au apropiiat de Bucuresti cu vre-o (5.000) cincimii de adunaturi, si, la drumul ce sg abate spre Ograzeani,vazgnd urnag proaspata de caruta brasoveneasca, au in-trebat pre piste Runiani diuma§i: tine a trecut pre a celdrum, iar ei i-au spus ca un ispravnic non al Vlascii; i acestaera bietul boiariu Tufeanul, om bun si scapatat, pre carele11 ajutorase atunci Divanul cu acea ispravnicie, fiindcaIn vreamea cea pacinica nu putea Intra la slujbe de obraz-nicia celor mai ciocoiasi. Asa auzind Tudor, au amermtatla vre-o cativa Sarbi si Arnauti ,ca sa se iea dupg el sa-1jafuiasca. Atata an asteptat aidamar-ii si pornindu-sa caniste turbati, au ajuns pre nenorocitul ispravnic, si nu nu-mai telegarii si caruta si armele si banii ce au gasit i-auluat, ci 1-au desbracat pang. la camasa, pistosindu-1 si cupaturile pustilor. cum sa, pistosesc merele cand nu auntcoapte bine; si asa, dupg ce 1 -au lasat mai mort pe el sipe slugile lui, s'au tutors Inapoi acei pradatori. §i an ta-barit Tudor cu acei cinci mii la Ciorogarla. Iar nista mi-

835

lostivnici Rumani, gasind pre Tufeanul in drum numai tocamaga gi d'abia sufland, 1-au inbracat Intrio gaba vechece li s'au intamplat gi, puindu-1 Intr'un car cu boi, 1-anadus In Mitropolie, nude sg afla adunati boierii cu Mitro-politul. Vazandu se dar de dangii starea bietului Tufeanu,gi-au pus fiegtecare mana la gurg, gi nu se domiria apriceape cum vor mai croi sfatul.

Bimbaga Savva, gasia en tale ca sg nu lase pre Tudora intra en oastea lui in Bucuresti, ci stea Inprotivg,atata en oamenii sai, cati avea atuncea strangi, cat gi cuoroganii; insg, on pentru frica varsarii de sange, on pentrurascolirea oragului, sau pentru amagitoarele momeli aleacelui Sluger, Tudor, nu s'au gasit a fi cu cale parearea bim-baga Savvei, cu toate ca din povgtuirea lui se ridicasergmane scanduri de la intrarile in °rag ale podurilor colormarl gi sa lgsase slobod numai Podul Calicilor, princare an gi intrat in Bucuresti Tudor cu gloata lui. §i, macarca poftia a veni In Mitropolie, Insa. vazand ca nu se pri-meagte bucuros, an tras la casele Brancoveancii, gi s'aunmplut curtea gi toatg mahalaoa aceia de oamenii lui.Iar in Mitropolie era oranduit de pazg un capitan TanasieArnantul, om al Savvei, cu vre-o patruzeci de oameni alegi.

Acest numit cgpitan era foarte darz gi nebagator Inseams de moarte, ins, intfacea zi an petrecut linigtit, iar,daca an Inoptat, an pus din oamenii lui pre cativa in clopot-nita iar pe altii de-asupra chiliilor de spre Rasarit, gi, poatefind infierbantati gi de yin, a inceput far& veaste a aruncapugti focuri necurmate asupra lui Tudor gi a ordiei lui, iarel, socotind a fi aceasta pornire_ a for mai mult din betiedecat din vitejie, nu s'au potrivit mintea cu a lor, ci an po-runcit la ai sai ca sg sa agtearng toti la pamant gi'sa stingsfocurile gi lumanarile, gi cu acest mijloc an trecut furiaprimejdiei ce putea- sa urmeaze din porneala acelor Ar-nguti, care an tinut nebuneagte cu neincetare pang lamiezul noptii, gi altg stricaciune n'au putut face decat auspart geamurile caselor gi an impugcat doi cai. Iar, Mean-du-se ziva gi adunandu-se Tudor on boiarii gi cu Bim-

sh1

336

baqa Savva, au aratat cu umilinta parerea sa de rau pen-tru acea nebuneasca pornire a Arnautilor din MitropolieIn vreme cand el n'au venit cu nicio rantate asupra Bu-curestilor, ci mai vartos spre paza orasului acestuia, ea,nu li aunt nestiute raotatile ea facea Ipsilantestii In Mol-dova, si poate, nestiind aceaia ca sa afla pazitori in Bucu-resti, sa vor Intinde pane aicea.

Duioasele lui cuvinte au Induplecat pre boieri si prebimbasa Savva a creade ca, el, la acea vreme, tend niciDonau nu mai venia sa, sä asaze In Scaun, nici vre-o oasteotomaniceasea, sa simtia, putea sä fie de folos Inpotrivanapadirii Ipsijantestilor. Deci toti au Inputat capitanuluiTanasie, mai marelui Arnautilor din Mitropolie, pentru por-nirea ce Meuse; si dintr'acear zi an dat Tudor strasniceporunci tuturor oameniler sai a nu face nici cea mai

suparare orosanilor, ca oricare dinteinsii sä va aflainprotiva facand, cu cumplita pedeapsa, sa va pedepsi.§i, ass ostoindu-sä deocamdata frica boierilor si a lacui-torilor, petrecea in pace de eatra, Tudor si de tetra, oameniilui. Jalbile de la jaluitori pentru once sa da la Tudor, siel le oranduia, on la Divan, on la Mitropolie, on la bim-bap Savva, si cu anaforale de la dansii el hotaria si In-drepta. Raotati de oamenii sai nu sa facea, nici de aibimbasii Savvei, RUA numai de oamenii celorlalte capeteniistraini, pre carii elf sfat de obste si infrana.

Toti cei mai socotitori, atat din boieri, cat si din orosani,umbla turlaci, mirandu-se de aceasta reforms, si multiera In pareare ea Tudor va fi atarnand de Ipsilanti si caesirea Ipsilantilor va fi cu stirea Rusilor, Ins& iarasi so-cotia ca nu sä poate o Inparatie mare ca aceia, regulata,si pravoslavnica, ss sa slujeasea en inceapere de razboiuatata de ponosluit si fara, de aratare de Indreptarile stri-aril de pace, carea de curand sa Meuse. Maya Ipsilan-tilor In Moldova si rapitoarele for urmari nu mai putinadeveria aceasta socoteala,, si cea mai mare mirare eracum Inaltul Devlet suferia a sa, adaoga acesasta marerascoala si nu o intampina mai curand cu ostiri Inpara-

mica

Ii

testi. Unii zicea. ca, pricina va fi r5aboiul ce avearMia en Ali Pasa de Ia Ioanina. Altii zicea ca zabava iastepanI, va Jua Sultanul eurata Instil:Ore de la Rusia si dela inp/ratiile Evropii pentru aceast5, obrbnicie a Ipsi-lantilor. i cati era In parearea aceasta au nemerit-e maibine. !Asa Grecil an clocit cum a Critul, Mo,rea§i Chiprul s'au radicat toti asnpra Otomanicestil Porti siaEu scuturat jugul supunerii, si pentru aceia iaste zAava..Aceastea se vorb a, cand f5ra veaste au Inceput a sa, sunasi de omorarea Patriarhului Grigorie al Tarigradului, ea-rele de feliu era Morait; dar si Ia arteasta punea unii capac,earn el i s'au gasit pricina ca afurisanfile ce an trimisla Ioanina de a nu tinea crestinii cu Ali -Pala` nu s'auaratat Iteratoare, fiindel ereWnii s'au dovedit, din protivl,vatamatori ostrifor Inplratesti de ac olo. Cu toate aceastEas'au vestit el II silantii yin Cu oaste jakriteare, dar nu yinpre cirumul eel drept, ci pre supt munti, §i vor so. Ian/ laTargoviste Atuncea au eunoseut to zioa bt rA, de d mineat6, an priceput toti saibiciunea for fricoasa miscare

Tudor au Intrat In manastirea Cotroceanii, au tnceput aface sanOiri si meteredze, st a aseza si sapte, opt tunu-teat° ce avea.

Lacultorii ci boierii nu §tia ce s5 mai fad. Incotros mai apuce, el aicea avEa, numai fric54 de Altura, Jarcati sa trageau spre munti sau urea so. Intro in,Tara. Nem-teasclgasia jafuirea In fapta, el, sauln mainile ArnAutiloreadea, sau In mainile Ipsilantestilor, si on aceia, on aces-tia Ii prada si Ii ciespuia, tle Ii lasa. napi. Deci nu maig5,sia alta ferire declt prin m5nlstirt si grin hanuri, jarmulti umpruseaserl manaztrile dupl afar5.: Caldb.rosanii,Znnagovul i Cerntca i alte schituri.

Nu-mi ajunge vftrtutea de a arune en anArtintul ama-raciunea si plcla acelei vremi, ca de spre o parte ne In-grozia punerea asupr5- n.i de caty5, ia,tatea lupi, $i de sprealto. parte ne topia frjra ce aveam gludind Ia venireaTurcilor si la Wares, gi robia ce sl putea face -Vr'i noas-tre, prihAnindu-ne Turcii ca ne-am hainit toti. Amarlta

337

!DIA-

sisi

si

alteLe:

338

tara Moldovei, amgrata Tara-Rumaneascg, arogrAt oragulBacuregtii gi celeIalte °rage toate! Ca au pent linigteavoastra, ca s'au Inchis mangaierile gi bucuriile voastre!Nu mai puteati zice atuncea ca mai aveti ceva; nu maitrggea nimenea ngdeajde de viatg.

i on toate acestea Ipsilantii s'au aggzat In Targovigte,an Inceput a strange gi de aicea oaste, gi pre tine Greci,Arnguti gi SArbi, gi Ii Imbraca cu straine haine ostggegti,iar arme li da din cele jgfuite.

Cel mai mare din trei frati Ipsilanti era Alexandiu,carele In razboiul frantozesc Igi pierduse maim dreaptgde o ghiulea dintr'un tun. Acesta era ocarmuitoriul gi stran-gatoriul de oaste. Deci, cum Indata ce s'au aggzat, an In-ceput a face ganturi Inprejurul numitului crag, gi tabii,uncle aggza tunuri gi alto mgestrii de rgzboiu. Oranduiaispravnici prin judetele de spre munte, arunca presto bietiiterani dgjdi dupg dgjdi gi zahirale dupg zahirale, cu lugride vita, de vaci, de of ki de vinuri i rachiuri, macar carisipise manifesturi aratatoare cum cg ei sunt trecatorila Elada gi cum ca patria Ii chiama ca sa o scuture dejugul otomanicesc. i Inca at mare tiufie sa lauda Intea-male manifesturi cum' cgtoti Evropenii stau gi privesc cuochi deschigi ca sa vazg pre ceale man isprgvi gilzbandeale Elinilor.

Nu mai putin gi Tudor din Bucuregti orAnduia isprav-nici gi dajdi In judeatele de spre camp gi de cea parte deOlt, iar de la negutatori cerea neprestan salahori pentrufacere de ganturi gi de alto metereaze. i era vai de oa-meni, ca nici vanzgri de mgrfuri avea, nici cautare demegteguguri pentru aceia multi din saracii noroduluipatimia gi de lipsa hranei.

CAP AL 3-lea.

Pentru multa omorare ce an fAcut Turcii de la Ru5ciuc In Ruf}ii-de-Veade.

Am aratat tnapoi cg damnealui Constantin CaimacamulYegrea, dupg puting obladuire, au trecut Dungrea la Rug-

:

339

clue, si do acolo, ca un vechil de Domn ce era, an oranduitispravnic la Rusii-de-Veade. Acest ispravnicat era- lacuitmai mult de neguOtori bulgari de Tara Turceasca, oamenice obidnuia a purta arme si a avea lndraznire. Dar Tudor,Intnnecandu-se de iubirea de stapanire Qi de lacorga ba-nilor, au oranduit si acolo ispravnici din partea sa, cuvre-o treizeci de panduri de ai lui, si an gonit pre eel pusde Caimacamul. Lacuitorii, macar el pricepea bine var-sarea de sange ce era sä sa faca din pricinile aceastea,macar ca si Incarcasera fulls ca sa tuga, dar, fiind aproapede Pasti si amagindu-sa de vorbele ce sä auzia, atat depresto Dunare, cat si de dincoace, cum ca Turcii nu In-draznesc a trees In pamantul Tarii-Rumanesti, fiind porun-ci0 cu strasnice porunci Inparatesti a pazi tractaturilepacii, astepta pana vor face cu to0i Pastels, si apoi sa sadeparteze spre munVL.

Deci In noaptea Pastilor, and crestinii mail asera laslujba sfintei biserici, cei mai vartosi intrarma0, au trimisPasa de la Rusciuc o mie sage cute de Turci furis, si, izbindfara veste besearicile, unde erestinii toV cu lumanari aprinseasculta dumnezeiasca slujba a Sfintei Invieri, an inceputa-i taia, si ei, sarmanii, vazand nevoia venita asupra-li,an stins de odata lumanarile, si ca0 avea arme au navaiitla usile besearicilor de le- au Inchis, iar a4ii au scapat prinferestri, si, intunearec mult fiind, an Intrat In cranguri, undeYsi avea carale gata, si asa s'au departat de acolo. Iar ceiramasi, cat au avut fisicuri, s'au aparat. Apoi, napadindu-iTared, i-au taiat pana la o suta saptezeci de negutatori.Iar, dintr'acei treizeci de panduri, ca i au mai statut In-protiva s'au omorat de Turci, iar a4ii an dat dosul.

Aceasta Incepere de ispravi au facut Slugearul Tudor,vrand sa sa amestece la stapanirea inparateasca prestopravile si Inprotiva jalbii lui.

340

CAP AL 4 lea.Pentru nimirea Grecilor.

La Warm'. Inca an exit Turci, ki, facandu-si kanturi kimetereaze, sg gatia de trecerea dincoace a ostirilor otn-mani*ti. Capichehaiaoa do la Silistra, Intr'o scrisoarece facea catrg Maropolitul, stria el, on mull& nmilintg.TugAnd pre Maria Sa Pap de a mai opri trecerea Ostiri lorInpgratesti In Tara-Ramaneaseg, d'abia 1-an Induplecat cusoroc ca boierii de aicea vor face orice mijloc de a sg tragetnapoi Ipsilantii ki Tudor ki cum cg Maria Sa mare Inpu-taciune face el, de vreatne ce Tudor an dat jalbg la InaltulDevlet, cerand din partea raielei dreptatile Orli, pentru cean irldicat arms.

Aceastg scrisoare aratandu-se boierilor ki lui Tudor,s'au adunat toti Itn Mitropolie ki en sfat de obkte an tri-mis doi boierginaki la Silistra : pe un Stolnicul ConstandinBoraneseul ki pre nn Pitar Ionitg, cu scrisoare umiloasg deInblanzire catra Pap.

Ipsilantii de la Thrgoviste nu cnrma a trage din Bun-rekti on momeale : Greci, Arnauti, Sarbi ki alto adungturi,de Ii Imbraca In mondire ostgkekti. Grecii, ametiti de ng-fuciri dekarte ki cu ukurare de minte, umblau turlaci, stri-gand Zito elevtherie ; In loc de bung dimineatai ki debung, zioa ki de bung vreamea, nu se anzia alts ursatgfachinaciune decgt Zito elevtheria." La mease, la WI-carea paharelor sau a oalelor cu yip, can a plosteIor nuera alto ursituri ki uratii WI numai ,,Zito elevtherle.Inc g la Dunare nu sa, apropiaserg, Inca, papara T-urcilornu o gustasera, ki se gglcovia Intro dgmkii ppntru alegereade Inparat Tarigradulni : unii voia pe Alexandra Ipsilant,iar altii nu-I voia, zicgrd ca era clung. 0, minte greceaseg,piing de pleavg ki de vant1 0, capete seci ki mai waredecal ale copiflor ce so joaca In arkicel Dar poate va zicecineva ca ac,,stea se urma mini de Grecii cei necartu-ran. Ba. III rare nu putina ne-au cuprins cg,nd am anzita ki dues ii eel maxi do la §coala Domneascg cea gre-

341

qeaxca au rarlicat steag de slobozenie, la care an Inarmatpre uaenicii for §i pre sinerinca, §i bimbasa Sava, care papaatuncea se socotia om al lui Calimah Von, si aparatoriulorasului, n'au mai putut rabda a ramanea mai jos decal.

Greci, -adunancla-si pre toti oamenii cati avea,li-au spus ca §i el este ipsilantesc §i cum ca vor sa,

porneasca toti spre Danare. Dar nu Lau ajuis numai atata,ci, pentru ca sa '81 fad, mai falnica aratarea lui, an a§azatmasa §i de-asupra ei au pus evanghelia sr cruee §i apa, si,chemand pre un arhiereu titularie de la Colta,l-au indatoratde i-an jurat tc* ca vor Linea credinta Slobozeniei Qi

vor bate razboiu pentru izbavireb, Tarn Grece§ti; de acia,savarsind- arhiereul osfe§tania §i bote2and steagul §i preSavva §i pre toti oamenii lui, au plecat inpreuna toti in li-tanie, cut evanghelia, cu crucea, cu icoane si cu steagul,cantand o cantare de slobozenie alcatuita, de dascalii

coalei Domne§ti.§i asa an Incunjurat ulitile mahalalei forpans ce s'a tutors iarasi la conacul Savvei, nude an ospatatacest Savva pre jurAii sai cn mancari ci bauturi §1 strigari'Zito elevtheria".

Aceasta prihanita pompa an adus pre bietil orocani lacea eTesavarsita spaima, ca socotia toti zmreduirea ces'au Mont orasului en scularea In picioare a in§i§i pazito-rilor §i cum ca ca aceasta avea Turcii cuvant a prihanipre tot orasul i, a face cele mai marl rb,utAti cand vor veni.

CAP AL 5 leaVenirea Turcilor la Bucure§ti.

Inteaceasta Nreame era Spatariu Grigorie Baleanul, §i" nuIan pre nimenea -0, mai fuga afara, ins/ prin mijloculbimbacei Savvei esia ca4i putea da bani, ca, de spre oparte, acest Savva scociora spaime ca yin Turcii §1, de sprealts parte, lua bani de-la arabagh §i de la fugari.

Iar, presto pOne zile, lute° Sambata seara, la Maiu 14al acestui an, sosi veaste a devarata ca aproape de Cernica

ceilalti ci,-r

342

a tabarat treizeci de mii de Turci en tunuri mari si cugatire mare de razboiu. Au Inmarmurit toti oamenii sis'au Incrincinat, si nu stia ce sa. faca. Iar consolul prusie-nese si vechilul Consulatului chesaricesc au sfaluit preTudor si pre Savva ca nici sa sa, ispiteasca a sa bate cuatata gloata de Turci, carii vin cu gatiri Inpgratesti, nicisä dea pricing, de prgpadenie unni crag mare. cum suntBucureptii, si la atata norod, ci sg, sa traga departe.

Savva n'au pierdut vremea, ci cu toti oameniinoapte s'au carat cu tot calabalacul for spre Targoviste

toata noaptea, iar pre Tudor de ibia 1-au pornit a dooa zi,Dumineca dimineata, care nici n'au a pucat dr amul Targo-

ci au tras la Arges, cu gand ca sa treaca Oltul.asa s'au slobozit orasul de primejdia ce era sg, i sa In-tample, de O. va Inprotivi Turcilor Savva si Tudor.

Dumineca de dimineata, adunandu-se consulii si ArmasulManul li Enache Baltaretul, negustoriu vestit, carele eraprieaten al lui Chehaia beiu Sarascheriului, au plecat cutotii la ordia Turcilor si, dand cuviincioasa Inchingciunevechilnlui Pasei de la Silistra, au aratat ca protivnicii aufugit si Taiaoa iaste supusa. Deci de aceasta vestire s'aubucurat Chehaia-beiu, si, mangainiu-i, li-au zis sa arateraielii ca sa nu aiba nicio temere, si asa s'au Intors con-sulii si ceilalti, veaseli.

Dar spunea oamenii for el la acel lot ce sa numeasteCatelul, undo era ordia, zaceau oameni taiati, WA cap,multime muita, ca znopii In vreamea secerisului, si altiierau pusi in tape.

A doao zi, Luni, la Maiu In 16, au sosit si Turcii la Bu-curesti, si au tabarat la Colintina, de uncle pentru cercarean si Intrat o sums, In oral. Spatarul Grigorie BaleanulInca mai nainte de iesirea Savvei fugise la Ipsilantspusease de venirea Turcilor, iar el s'au Ingrijurat foarte, sian ramas uimit. Apoi, uitandu-se catva teas Wit Bg.leariulsi ravnind la binisul on carele era Inbracat, i 1-au cerutsa 1-1 daruiasca, si el, neputand a carmi, s'au desbracat debinis si i 1-au dat, dar nu mai putin an ravnit Ipsilant si la

vistii,

si-i

loi Surface-Iasi

343

scurteaica Baleanului, pe care iarg§i cerandu-i-o, i-au dat-o,§i el an rgmas In antereu sau mai bine a zice supipai.

Atunci Ipsilant, In lot ca sg sg ingrijureze de ale rgz-boiului, an strigat odatl: bal sa se laza, §i a orgnduit preBgleanul purtgtoriu de grip,. Iar el, indata ce an ie§it afarg,s'au facut a cguta de ggtirea balului §i. cu mijloc suptires'au strecurat de au Intrat In Brasov, temandu-se el va rg-nagnea §i farg cai, §1 poate §i flrg antereu.

Turcii n'au plecat curand de lg Bucuresti la Targovi§te,ci an zgbovit mai mult de doao saptamani, §i Intl° acestmaidan de vreme s'au dus acolo vechilul Consulatului nem-tea° §i au sfatuit pe Ipsilant ca sg sg traga dinainteaTurcilor §i sg nu sg batg cu ei, ca sg nu se prapIdeascgCara.

Bimba§a Savva mersease mai nainte la Targovi§te §ipgrase foarte pe Slugearul Tudor la Ipsilant, el i- an fostinparivitoriu §1 viclean, §i cg, dandu-§i coastele cu Turcii,de aceia are gaud sg tread, Oltul §i iaste tabgrat- la Argi§Aceastg pgra vicleang §i pizma§g a Savvei an de§teptatpre Ipsilant a-§i. aduce aminte de o scrisoare ce Ii seri-sease Tudor, Inca de egad BA afla In Bucuresti, care cu-prindea a§a: Maria Ta ai dat §tiri prin manifesturi cgto chiamg patria §i cum cl trecgtoarea iti iaste-la Elladaca sg o izbave§ti de supt jugal otomanicesc. Apoi acumacum te-ai insclunat In Targovi§te, §i cu ce cuvant toameasteci In stgpanirea tgrii, §i scoti biruri piaste biruriasupra lacuitorilor, §i li ieai vitele §i bucatele ?".

Ni§te cuvinte ca aceastea ale scrisoarei lui Tudor mu§caseinima lui Ipsilant pang inteadanc, dar, pentru cti, atunceasg afla acela In Bucuresti §1 in metereaze en tunuri, nuavea ce sg-i facg.

Iar, atatandu-se §i din realele pgraciuni ale Savvei, anindatorat pre acest Savvg ca cu orice mijloc sg sä me§-te§ugeascg §i, raznindu-1 din oamenii lui, sa -1 aduel ladansul. Au luat Savva asupra-§i ca-I va aduce. Deci, ple-cand cu cativa Arnauti, cand s'au apropiat de Argi§, anlasat pre cei mai multi In padure, iar el cu putintei au mars

344

la Tudor, si, facandu se ea, an venit sg, se Impreune amandoisi sa, sa apere de Turci, 1-au =Agit de 1-au scos afaradin tabara lui, ca sa, priveasea starea locului si sa ga-seasca metereaze de gatirea razbolului, si asa cu ama-gire 1-au apropiat de oamenii sal, si aceia, na.valind, aupus manila pre Tudor, si 1-au adus la Ipsilant, carele, dupg,ce 1-au judecat destal, au poruncit de 1-au purtat cAlarelegit prin ulitile Targovistii, cu strigare de pristav asa:Acesta iaste Domnisorul Tudor!".

Apoi 1-au pus la inchisoare In Mitropolie, daudu-1 Inseama lui Vasilie Caravia, carele Isi avea ccnacul acolo, si,dupla, doao zile, noaptea, la cinci cEasuri, 1-au adus iarg§iIpsilant la Curtea lui, si au poruncit de 1-au pierdut, Si asabimbasa Savva ca pierderea lui Tudor si-au facut razbu-narea illiMii.

Ordia turceasca, dupa ee s'au odihnit mai mult de doaosaptamani, an plecat la Targuviste ca sa, goneasca pre Ip-silant. Deci acuma, fiindca, papa, a ajunge Turcii acolo,sa, face catava zabava, in sa ne Intoarcem Indarat la dru-mul Cernichii pre uude an trecut de venisera aicea, si savedem ce urme an lasa4.

CAP AL 6-leaOspatul Consulatilor ei al celor ce se numia Politie ei frica din

Cernica.

Inca pang, a nu se auzi de venirea Turcilor la Bucuresti,s'au oranduit cu sfat de obste un tacam de cerzetatori cese numia Politie, carii, fiind obraze alease, au poftit pe Con -sulati de a lua osteneala la °spa tal ce li-a &it In fru-moasa dumbrava a Comical, dincoace de balta, Acolo dar,unde supt umbra deasa sta, masa, Intinsa sit asternuturisi scaune si musica, uumai cat an sosit chem4ii, Indata auauzit de venirea multimii Turcilor, si zabava li-a fostnumal cat s'au poworat d n galesti, iar cum s'au suit iarasi,si cum s'au tutors oistilo galestilor ca'ra Bucuresti, Ili cum

345

sfaraia roatele si fulgera scanteile din potcoavele tailor,§i praful sa prefacea In nori, find lucru cu anevoie de spus,le las tacerii, si scurtez cuvantul dupa masura ospatmlui.

Din ordia cea mare de la Catel sa rupea' ciopoara deTurd, de umbla dupa oameni ca copoti dupa iepuri, §i pretine din boieranasi sau negutAtori gasia cu arme, on 11 taiain loc si-i capul, on 11 dueea la ordie si-1 punea Inteapa; nu mai era alta vre-o intrebare, nici cercetare, nicicatusi-de-cat milostivire.

Cati oameni §1 muieri s'au aflat inprejurul balg de nuIntrasera, in ostrovul Comics, on ca s'au prins on ca s'auascuns In stufurile apei.

0 nevasta tanara, cu un copil mic In brate, vazandnevoia, au Intrat in stuf pan& la bran, si au petrecut zivaaceia si toata noaptea acolo. Iar, a doua zi de dimineata,gasind-o luntrasul manastirii in stuf, o au adus-o in ostrov,si acolo au bg gat de seams el pruncul murise, on destransoare tare in brat.e, sau de muscarea lipitorilor, ca licingulisera buzele si nasul

Un Arnaut ce sa brodise in Ormurea Cernicai si asteptaluntrea ca sa treaca inlauntru sa-si vaza ni§te rude, cu-noscand primej lia, au lepadat armele, si au intrat in adanculpadurii, undo fara, nadejde a vazut o fata foarte frumoasala chip si ono, care, intrebata fiind ce cauta acolo,i-au spus ea, au gasit-o un Turc langa a pa, si au luat-o, §i,zicandu-i el Arnautul ca sa fuga cu dansul, n'au vrut, ara-tandu-i ca poate sa-i gaseasca Turcul si sa-i tale pre anian-doi; dar durnneata", an zis ea catre Arnaut, nu sta devorba multl, ci fugi mai curand ca s& scapi".

CA vre-o sass sate de Z Iporojani sta bulug In mafgineabalOi §1 striga ales rumaneaste ca sä sa aduca podul, sätreaca, inlauntru la Cernica, zicand ca ei sunt de ai raiTudor; insa negutatorii bajanari de acolo li-au raspuns: Noipentru ai lui Tudor am fugit si ne-am Inchis aicea". Iar austrigat Zaporojanii, intorcand cuvantul, c& nu aunt ai luiTudor, ci aunt ai bimbasii Savvei. Au mai raspuns si ei

Ion

346

ca gi de ai bimba§ii Savvei an fugit, ca §i de ai lui Tudor.Ca cum ar fi zis, ca nu e mai bun dracul deal Satana

In cea dupa arm& au strigat Zaporojanii ca ei aunt dinpartea Tarcitor, a cArora ordie iaste aproape la CAVal gicum eá vor sa Intro:, in manastirea Cernica, ca sa vazade sunt ArnAuti IntrInsa sau nu §i cum el, de nu li vapodul san luntrea, vor trimite la ordie de vor aduce tn-nuri, qi vor strica atat pre ei, cat qi manAstirea. Acesteaauzind bajanarii, s'au umplut de fricA gi, alegAnd din camIngari pre unul ce §tia turceqte, 1-au trimis pre de alts partela ordie cAtrA Sarascheriul cu scrisoare de umilintA, ca eiaunt raiale qi ca s'au Inchis intr'acel ostrov de frica ja-fuitorilor kti ca, spre Incredintare, sa li sa dea un ostaqmusnlman ca sa cerceteze. Au mers cAlugarul la ordie, anstatut Inaintea lui Chehaia-beiu, ci, dandu-i scrisoarea, anarAtat §i din gull, cu cuvinte umiloase, ca, ticAlo§iinari de frica prIdatorilor s'au Inchis acolo, gi a§teapt5,ajutorul InpAraVei, ca OA izbAveasca de talharii ce s'auscociorat.

S'au Induplecat Sarascheriul, §i i-au dat, nu numai Turcde Ineredintare qi de pazA, ci gi porunca sons& gi Intaritlcu peceatea lui ca Intru nimic sa nu O. supere bljAnariidin Cernica; dar ItneA ki ei, atAt boierii, cat §i negutatoriicatd sa afla acolo, qi-an ascuns armele toate In balta giIn i§itori, cum §i podul §i luntrile. Iar Zaporojanii, In catsvreme au z5,bovit calugarul la ordie,vazand el nu li sä dAnici podul, nici luntre, an ales pre unul dintr'In§ii, gi- antrent !not, undo deaca au iegit la uscat, au cerut IndatAhaine gi rachiu : 1-au inbracat pArintii calugari, gi i-au datrachiu Indestul gi de mancare In de ajuns, iar cu vinul nuputea s1-1 mai sature, pana ce se Meuse lull, ci §1 uitase deluntre. Tocmai dupa ce an venit Turcul Cu cAlugaiul, gii-au dat cAteva sops pe spinare, gi 1-au scuturat de par,cum sa scutura prunii toamna, atuncea adus a mintela ce venise, §1 cerea luntrea ca sa treaca Inapoi, dar

1 V. notele ce am publicat, dupa un manuscript din Cernica, InBiserica ortodoxa pe 1902.

bap.-

$i -au

r.

347

Turcul n'au vrut sa i 0, dea, ci i-au zis ca, dupg cum anvenit aciia, asa- sa si treacg dincolo la ai sai, si i-au arb.tatporunca lui Chehaia-beiu. Apoi, loglmggind el multe, s'amaniat Turcul foarte, si au poruncit groaznic celor ce staaciia de 1-au desbracat si I an aruncat In baltg, tocmacum sa aruncg o plasca dupa peaste, unde s'au si cufun-dAt In fundul baltii, ca Faraon In Marea Rosie, si sa In-grijurasera biet,ii bajAnari ca sa nu Ii vie asupra vre- oprimejdie pentru pierderea lui. Dar i-au cuprins mirareacand 1-au vazut mai Incolo plutind pe deasupra apei, cadelfinii dupg Marea Alba, si Inotand cu grabire spre ai sgi,ca broastele de lac cand fug de frica vre-unui sarpe. i

cu toate aceastea s'au izbavit bajgnarii de Zaporojani si deprimejdia tunurilor. Turcii insa carii umbla rgzniti deordie nu curma a omorl oamenii; dar, si dupg ce venisearmia la Bucuresti si tgbarase la Colintina, spun unii altiiel umploseasera un put de cgpatani de oameni, usebit decati pe toata, ziva sa taia la ivealg prin ulitile Bucures-tilor, usebit de cati era pusi In tapi, si unii dintfacestiamuria mai curand, iar altii sa chinuia ate doao trei zile,tipand si strigand sa -i Impuste, dar ei nu-i 1mpusca, cili zdrobia capetele cu sopele, pang ii omoria de tot. CIuncle mai era atuncea cercetare ? unde mai era milosti-vire ? undo mai era urme de iubire de °amen' ? Ajungeasa zica un vrgjmas cg si cutare an lost scris la Ipsilant,si Indata pre acel cutare, on II taia Turcii, on 11 punea Intapa. Cine avea atuncea inima de piatra a face mijlocirepentru iertaciunea vre-unuia din cei aratati cg au fostscrisi sau ca au purtat arme ? Nimenea.

Numai o maica a unui tinerel din cei pusi In Opi auIndrgznit de an Intrat la ordie, cand era la Colintina si,cazand In genuche la picioarele lui Chehaia-beiu, ca o ui-mita Isi smulgea parul capului, Isi rupea pieptul si tatelesi striga tipand : La picioarele Mariei Tale m'am aruncat;omoara-mg mai curand si pre mine, deaca pre unul nascutfiul mien 1-ai pus In tapg: nu-mi mai trebuieste viata;radicg, o. Ah! amg.rata-Mi de mine ! Dar cum mi-ai stins

348

lumina ochilor miei I Ca fiul mieu nici hot n'au fost, nici scrisla Ipsilant!". La aceasta jape a muierii n'au putut Chehaia -bein a nu s6, umili. S'au umilit, dar in zadar.

Asa au fost petreacerea Turcilor la Bucuresti, iar, deacaau ajuns la Targoviste, au tnarat la camp, si toata noapteaau sapat la santuri tnprejurul ordiei, si au facut metereaze.

CAP AL 7-lea.Pentru Inchinarea la Turd a bimbasei Savvei. i pentru fuga lui

Ipsilant.

Savva, dupg piearderea lui Tudor, s'au tras de la Ipsilantsi s'au inchis in manastirea Sinaia, cu toti oamenii sai,si de acolo au scris la Turci ca el iaste in partea lor. Auprimit Chehaia-beiu bucuros, ti i-au tr:mis si daruri, fgraa-I Indatora atuncea ca sä vie de fata.

Iar Ipsilant, vgzand atata multime de Turci apropiati,s'au desteptat din ameteala balului cc-I inc'epuse Bt,leanul,si s'au apucat sa-4 fad, plan cum noaptea sa izbeascape Turci fara veaste. Asa era vorba lui, dar scoposul cautala fuga, Insa, vrand sa-i traga tunurile cu oastea sa, tocmaatuncea au lAgat de sama ca nu era nici cai, nici haturi;deci de abia dap, la unii altii au incungulat r iste gloabesi guluri de canepa si funii de teiu, si, pentru rusinea oa-monitor facandu-sa a porni catre ordia turceasca, au carmitde la un loc spre Oit, sr asa au lasat multime de zahireasi pe lacuitorii cei saraci in mainile Turcilor.

Un Alexie, ce era in Targoviste chip de vechil al Con-sulatului nemtesc, au aratat Turcilor fuga lui Ipsilant, siasa Turcii au bagat intaiu pre Zaporojani in oras, apoi aintrat de nu ar fi fost acel Alexie, negre0ardea orasul.

Cand an vazut Turcii metereazele si tabiile ce MeuseIpsilant, s'au mirat de fuga lui, si cu toate aceastea au po-runPit Chehaia-beiu ca zahereaoa sa sa ridice si sa sa deaspre trobainta ostilor, iar pentru vitcle de vaci, de boi si

ki

840

de cai, care erau multime, au trimis porunci prin sate casl, vie pagubasii sä si to cunoasca si sa si le ia, iar oilean ramas pe seama ostilor.

Multi, Ipsilantesti, cati nu apucasera sa fuga cu Ipsilant,ci era rasipiti prin sate, unii dupa trebi, altii dupa jafuri,lepa4andu-si armele si inbracandu-se in haine albe Ora-nesti, on ca, sa amesteca cu bajanarii, on el O. rataciaprin paduri, lesinati de foame, !ma oamenii Savvei limasiia urmole, cum masaesc copoii urmele iepurilor, panace U. gasia, ci, pentru ca sa-si faca mama, bun& la Chehaia-beiu, fl aducea in ordie si, on Ii taia Turcii, on ii puneaIn tapi.

Malta' stricaciune s'au facut si acolo la Targoviste, ca,dupacum pre langa leamnele ceale uscate and si ceale verzi, agssi pe langa Ipsilantesti perea si oameni drepti, wall enprepusuri ca au fost midi, iar altii si degiaba si fara Diet-un cuvant.

Ipsilant cu Oastea Iui au ttecut Oltul in dreptul Draga-sanilor, cand de °data, a vazut o suma de Turd acolo,carii era presto o mie cinci sute, si unii apuca sera mete-rezi curtea besearicii, iar altii sa varase In vale. Ipsilant auoranduit pedestrimea ce sa chema erolohiti ca sa.-i loveascacu tunurile, facandu-li mai nainte o mustra, iar el, cucalarimea de Arnauti si alti Greci, s'au %cut ca vor sa-iocoleasca; !ma Arnautii, ca niste talhari vechi, an apucatdealul Dragasanilor in sus spre scApare ; erolohitii, ca ceice era jurati sa moara in razb&u, au inceput fill aiu a slobozitunurile, apoi pustile. Insa, vazand Turcii ca nu sloboziatunurile cu iscusinta, fiindca ghiulealele trecea pe de-a surabesearicii, iar gloantele pustilor loves, In pAmant unde eraei ascunsi, au priceput ca, n'au nicio iscusinta de razboiu.§i adevarat ca, ce ispravi putea sa faca la arme oamenice pana, atuncea tusesera on dasealeaci cu cartisoareleIn maini, on croitori, on cojocarasi de la tejghea, saurachieri si placintari? Si, pre langa toate aceastea, vrand0, treaca un smart cu tunurile, ca sa le aseaze mai bine,li s'au intepenit sii un tun in noroiu, care nu patina piea-

--

350

decd li-au facut. Deci la un prilej ca acesta Tujcii ceiascun§i In vale au inceput cu pustile a arunca in

erolohiti, si cgdea cum cad perele cand sufla o vi-jelie mare. Pang aci, Ii mai da coraje Ipsilant de departe,iar, deaca an vaz,ut ca hotii de Arnauti an dat dosul si untun s'au Intepenit In noroiu si gloantele pr.$tilor cyrgeaca ploaia din metereazul Torciloz In erolohiti, au dat §1Maria Sa rusinea de o parte s si-au Indreptat poteca spreRamnic, cu Grecii ce-i mai ramasease.

Vgzand dar yi Turcii din curtea besearicii cgderea erolo-hitilor, s'au unit cu cei din meterez, §i, Incalecand pre cai,an napgdit cu sabiile scoase asupra acelora, pre carii Ligasia Intepeniti ca ni§te momai, ca, nu mai ramaseaseinimg si-i tgia fara, nicio Inprotivire, !neat, din800 de erolobiti, de-abia an scapat unul periestru, de an fugitpre calea Arnautilor, dar ei pre acesta zarindu-1 un Turc,s'au slobczit cu calul dupg dansul, si,-cand it mai ajungea,an aruncat ea un pistol dupg el, dar nu 1-au Demerit. Dar,aicea in loc Intorcanduli fata pedestrawl acela spre Turc,i-a tras un pistol, si, rasturnandu-1 dupg §a, au Incalecatel pre cal, far& a bags sama ca. ramasese piciorul Turculuiin scars, si asa el cu amandoi au ajuns calul pre Arnguti,uncle §i Turcul si-au sA varsit viata.

La 8 ale luiiIunie strangandu-sa tot! la Ramnic, flindcaTureii sa Intorseaserg la Craiova, au facut Ipsilant tuturoraceasta, dojana,:

Ostaqilor, nu, nu manzalesc mai mutt pre sfintitul §1cinstitul acesta nume in obrazele voastre, cirezi de noroade ! Vanzarile voastre si vicleniile voastre ma silescca sa, ma despartesc de voi. De acum inainte sg taie dintremine si dintre voi orice legaturg Numai dintru adanculsufletului mieu voiu sg suferiu rusinea pentru cg v'am ocar-muit. Ali calcat juramanturile voastre, ati vandut pre Dum-nezeu si Patria, m'ati vandut si pre mine, tocmai candnadgjduiam ca, on sa biruiu, on sä moriu impreung cu voialavit. De aceia ma despgrtesc de voi."

tica-losii

Intr'insii,

V.

ISTORIA LUI TUDORDE

C. IZVORANU.

La 1818 veni Domn In Romania Su0, si trage In caselelui Grigorie Ghica -Voda, din Podul Mogosoaii: el a domnitpang la Inceputul anului 1821.

Atunci Grecii revolutionari an venit de iau propus casa Intro si el In Eteria greceasca, find Grec si el. El li-araspuns ca sä mai prelungeascg revolu0a macar doi ani(pang arleca se va frabogaM si el). Grecii nu au primit,zicand ca toate sunt pregatite. Sutu a scris atunci la Ta-rigrad Vizirului, descoperindu-i tot complotul, facandu-icunoscut si armele undo sunt depuse In Tarigrad; cad,dupg planul co facusera 'Grecii, Intr'o noapte era sg fiecn told Turcii macelgriti, si Grecii stapani pe Tarigrad.

Vizirul pe data a trimis si, luand armele, a si Inceputmgcelul, omorand pe Greci In Tarigrad; au spanzurat pePatriarh Impreung cu alti episcopi; pe Patriarh 1-au datpe mainile Jidanilor, pe care Jidanii Ii tarau mort pe uli-tile Tarigradului si, ducandu-1, 1-au aruncat mort In Mare.Care trup al Patriarhnlui, plutind, a venit langg o corabiegreceasca, pe care cunoscandu-1 corgbierii, 1-au bagat Incorabie mort, ci s'au dus. si 1-au Ingropat la Odesa. Acumdoi ani, desgropandu-1 Grecii, 1-au gasit Intreg, cu toate cat()H ingropasera, neputrezite; caruia facandu-i un sicriu, 1-auluat si 1-au dus In Grecia, macar ca Rusii vreau sa-1opreascg la ei.

In Bucuresti pe SAu 1-a otravit doctorul Hristari (Grecde naVe) la !Antal:lea. Doamna a ascuns moartea lui pangs'a preggtit de plecare; it punea mort la fereastra de sprepod : eu singur, de mirare, am mers de m'am uitat, pecare 1-am si vazut la fereastra pus; In urma s'au dat pe

354 --

fa a ci s'au ingropat; iarl Doamna a plecat In Tara Nem-teasca; boierii an luat Climacamia (guvernarea tArii), anchemat pe bimbaca Savva, pe Deli-baqa-Mihale peGhencea, cArora li-au dat vole sa strangl Aingn0 Nentrupaza lefi. Cumnatul mien, Dina, Pan-tazi, a cumpltat de la Vornicul de sus plain! SlAnicului,din judetul Buzau lui ; mums -mea, temandu-se de mine sanu ma scriu Intre Arnauti, a rugat pe cumnatul mien sama is qi pe mine la plaiu. Care le m'au luat, supt euvantca sa facem vanatoare de caprioare. Mergand dar In plain,am gezut catava vreme; dar am auzit el peste Olt s'auridicat Slugerul Tudor Vladimirescu ci ca poate sa intreTurcii curand In Bucureqti. M'am sculat din plain, Qi amvault la Bucureqti; dar nu am gasit pe muma-mea acasa,find fugita.. In Caldarusani cu alto multe familii. Amodihnit cloud zile aaasa, §1, pregatindu-ma, am Inca licat pecal am plecat la Caldarusani sa vad pe mnma-mea:am iecit In Podul Targului-de-afarl, undo am vlzut lao cafenea vre-o 25 de Arnauti qezand pe Beaune la mitacafenelei In qir. Trecand dar pe dinaintea lor, auz a mastriga: Nene Dinca! Nene Dinar'. ta future la cafenea;vad pe un prieten, Costacht Tremu, ce sedea In rand CuArnautii. Ma 1ntreaba undo ma due, si fi spuiu ca, ma duela Caldarusani sa vaz pe muma-mea. Cate zile o saqezi? Ii spuiu ca trei zile. Bag seams ea ArnAutii Incep

da coate unul altuia: aces:Ai Arnauti erau din pazniciitarii, al lui Deli-baqa

Calul mien se odihnise, ci facea multe nebunii; en aveamun costuin arnautese, foarte bun: o dulama cusuta de jurtmprejur cu fir, o pereche de poturi kicodrali, eusuti enfir, o fermenea asemenea cu fir ; pe de-asupra purtam ogheba; la bran o pereche pistoale cu argint o sableturceascl, atarnata; o pereche de pistoale la cuburul ea-lului, tot cu argint; o puset arnauteasca cn belezicurilede argint; $i la cap legat cu un taclit. Plecaiu de acoleaInainte pe pod; abia putuiu domoli ealul.E§iiu din Bucuresti,trecuiu Colentina, ajunseiu la satul Tunarii, scoboaiu In

$i

tarii,

$i

Mamie.

platindu-li

el

a -ti

si

- 855 -vale, nude era o podiscg paste un helesteu, care 'podisca, demultele trgsuri ce trecuserg paste ea, se cam sfgramase;lgsaiu calul inset si, din poding In poding, trecuiu. La capulpodiscei era un deseglecain si dedeiu apa calului, carelagn o galeata si jumgtate ; bguiu si eu nitica apg. Puseiufraul In capul calului, si stam gata sa Incalec, and, arun-candu-mi ochii spre Tunari, vad Base Arnguti safari, caii cg-rora erau plini de nadusala. Mg aruncaiu pe cal, si esiiu ladrum; Arnautii scoborasera la podisca si treceau sate unulcate unul podisca. Auziiu strigand: Stai, bre, cafadar! (prie-tene), sa mergem en totifla. Au li rgspunseiu ca n'am veniton totii, fiindca 4i cunoscuiu cg stint cei de la cafenea. Ei In-cepurg sa ma ameninte: Dur bre', si slobozirg un pistolasuprg-mi. Eu slobdiiu calul la fuga, si ei mg luarg in goana,aruncand mai multe pistoale dupg mine: ma gonirg prinpadure cate Base. Dar de- odaig vgzuiu ca patru dintfinsiiramaserg, In urmg; doi lima mg tinea de aproape. Bggaiuseams ca calul mieu nu fugea pre cat Yl stiam eu el fuge.Cel care mg gonea pe stanga, se apropiase ca de zecestanjeni de mine: trasein pistolul de la cubur, fl bggaiu pesupt mama stangg cu care tineam faul calului, si Yi dedeiufoc. Mai venira putin dupg mine si steterg. Wiu din padurela camp; descglicaiu dupg cal; si calul rasufla, si Incepu sai se bata burta: pricina era ca, dandu-i apg In ceasul acelasi luandu-1 la fuga, se inecase; si poate, dacg mai fugea,plesnea calul. Il traselu de urechi, II frecaiu la ochi, si calulmai rasufla. incglecaiu pe data, si luaiu drumul cam pe trea-pgd. Uitandu-mg Inapoi, ii vgzuiu pe ate ease gonindu-mg de iznoavg : eu eram mai departs, nu mg prea te-meam. Trecuiu In fuga, calului prin satul Varasti, si ei setineau dupg mine. Coborain la podul dupg helesteu, si tre-cuiu dincolo. Ei venirg pang, la capul podului, si se In-toarserg Inapoi. Eu Intraiu In Caldarusani si veniiu lamums. -mea: nu spuseiu nimului de goana ce mi -a datArnautii, caci mg temeam de mums mea ca. nu mg mailasa sa viu in Bucurejti. Sezuiu trei zile In Caldarucani,si plecaiu a veni is Bucuresti: trecuiu prin satul Varasti.

put:

266

De la carciuma drumului ma striga un taran: CocoanO,cocoane!", dupa cum se zicea Vatunci. Ma duseiu laumbrarul carciumei, unde era mai multi terani, §i ma In-trebara : (Dumneata erai care te gonea Arnautii

Eu li raspunseiu ca eu.$i unde te duci acum PMa,due la Bucuresti. Pentru Dumnezeu ! tntoarce-te tnapoi,tani zisera, cad Arnautii an stat trei zile de te-au asteptat.Astazi an plecat de aici, si se jurau ca, and te-or prinde,o sa te omoare. Ii Intrebaiu: pentruce, ma, ? $i fmi spu-sera: ca ai tras cu pistolul si ai frant mans, unuia din-&hash". Eu li raspunseiu ca-mi pare rau ca i-am frantnumai mana, si nu 1 -am omorat. 4i veniiu acasa la Bu-curesti.

Tudor, de la o vreme 1ncoaci, cand venia Ia Bucuresticu unchiul mien Iancu, nu mai tragea la Brancoveann, camai nainte, ci tragea la Samurcas, casele caruia era suptMitropolie, care case In urina era ale batra,nului Obedeanu.Samurcas fusese In zilele lui Garage& Caimacam la Cra-iova, si cunostea pe Tudor foarte bine. Muscalii cautaumijloace BA ridice o rovolutde: consulul muscalesc sedeape Podul Targului-de-afara, In casele Vasilescului. Samurcasera in Intelegere cu consulul si ti spunea ca nimeni nupoate sa ridice revolutie dincola peste Olt decat numaiSlugerul Tudor, pe care 11 si duse la consulul. Ce i-o fivorbit, nu stiu, caci liateo noapte, pe la miezul noptii,da lui Tudor 25 de Arnauti, supt cd'manda lui Hagi-Pro-dan si a lui Machedonschi, si pleaca. A doua zi dupa pranzmananca in Pitesti si dupa, mancare au plecat sa treacaOltul. Isoravnicii pe data Instiinteaza, guvernul din Bucu-resti ca Slagerul Tudor, cu 25 de Arnauti, an plecat spre Olt,

Tudor, trecand Oltul, an mars la Gorj, unde prin-zand pe ispravnici, i-au Inchis, si an tnceput sa strangala panduri, pe cari cunostea el. $1 de acolea an plecat,dupa ce s'au mai Inta,rit, cu pandnrii, si an venit la Cerriet.Acolo an Mid strans si alti multi panduri; au trimis de anchemat si pa vataful Iancu Enescu, care 11 stia ce influ-ents, avea asupra pandurilor. Iancu insa au refusat, zicand

ieri ?".

Ii

Ii

alalta-

857

ea nu mai urea sl puie mans, pe arme. Tudor an trimiscativa panduri de ai lui, si an jafuit casa vatafului Iancu.Iancu, vazandu-se nevoit, s'au dus si an Intrat si el In os-tirea lui Tudor; si atnnci Tudor i-au poruncit de i-au tu-tors toate cate-i jafuise. Si, Intorcandu-se acasa la mosiaVuloaica langa Strehaia, au iinceput sa stranga la panduri,chemand pe capitanii ce-i cunostea la dansul : pe Gard,si pe nepotul sau, Dinu Pestritul, si alti capitani. Si, ale&tuind zece capitani cu- cats 100 oameni, eau format 1000oameni, o pocovnicie. Atunci Tudor, viind si unindu-se enIancu, an mers si s'au Inchis in manastirea Motrului.

Guvernul din Bucuresti, auzind de ridicarea lui Tudor,an Inceput sa .stranga ArnAuti cu plata, oranduindu-licapetenii dintre danii, 1i pornea randuri, randuri sa meargasa bata pe Tudor la Motru, dar, vazand ca Arnautii nu facnimic, orandui po un boier Vacarescu, carele era si buncalaret si bun vanator: 11 pornira la Craiova, si, cercetandlucrurile mai de aproape, nu prea-i placu, si peste Catevazile se 1ntoarse la Bucuresti, de unde si trecu In Brasov.

Arnautii, strangandu se Cu toti supt capeteniile lor, por-nira la manastirea Motru in contra Fui Tudor. Ajunganddar si ocolind manastirea; Incepura sa traga cu focuri in ceiinchisi in manastire. Tudor lute() zi se urea In clopotnitamanastirii Impreuna cu alti capitani, intre can era si va-taful 'anon Enescu: un Arnaut din vale, vazand pe Tudorla fereastra clopotnitei, tl lua en pusca la catare. Enescu,find alaturea, vazu pe acel Arnaut. Enescu trase cu maregrabs pe Tudor de la fereastra, cand atunci trecu si glon-tul prin fereastra si izbi zidul de la spate.

Tudor zise nal soap* viata, vatase Ianculer. Ince-pura'dar si pandarii sa traga In Arnauti cu pustile, !n-eat Arnautii furl siliti a se trage de zidurile manastiriipe cat bate pusca.

Poste cateva zile tnsa lucrurile luara alta fata. Arnautii,dupa Intelegerile ce avusesera cu Tudor, trecura toti suptcomanda lui. Atunci Tudor pled, la Craiova, atat en Ar-nautii, can era aproape peste 400, cat si cu ai lui. Intrand

¢i,

858

dar In Craiova, orandui ispravnici de ai lui, trimit,and siprin celelalte patru judete ispravnici tot de ai lui. Dupa osedere de mai multe zile in Craiova, lag pe frate-sau cuo sump, de panduri, si el porni spre Slatina. Arnautii, aba-tandu-se la satul Otete les, unde era inchisi Intr'o casamare trei famiiii de boierenasi, inconjurara casa si Ince-pura ea se bata cu cei din casa: sparser& usile, nay aliraInauntru. Arnautii jafuira tot ce gasira acolo ; cmorara sivre-o doi din boieri, desonorara doul fete ale unei vacluvecocoane, nevarstnice, una ca de 13 ani, si alta ca de11 ani, si plecara in urma pandurilor la Slatina.

Ajungand dar Arnautii in Slatina, bulucbasa lova si cuMaruntelu cei ce desonorase pe acele copile, mersera sisparsera, usa unei biserici din Slatina, War& candelele deargint, despuiara icoanele, ba si chiar si Sf. Potir, vIrsarasfanta grijanie dinteinsul si luara pothul. A doua zi scsisi Tudor la Slatina si se aseza intr'o cascioara mica cusederea, undo cucoana cu fetele venira si se plansera ladansul, aratandu-1 ca copila cea mica, de 11 ani, poate o fisi murit. Tudor ii zise: Asteapta, cocoana, ca voiu facedreptatea". Duna aceasta venira preotii de la biserica si fiaratara jaful ce a flout bulucbasa lova si cu Maruntelu,spuinda-i ca, si chiar grijania, din potir vareand- 0, au luatpotiruLTudor, auzind aceasta infamy, fapta, se cutremura sizise preotilor sa taca; chema, doi din pandurii lui, pe cart iicunostea mai dibaci, si li porunci : cer de la voi ca lanoapte, prin mice mijloace vet,i §ti, sa, mergeti s & -mi. furatidasagii lui Bulucbasa lova qi sa mi-i aduceti la mine".Pandurii noaptea se tarara ca serpii, si luara, dasagii luiIova de la capul lui uncle dormia, si in revarsatul zorilorfi adusera la Tudor. Dupa ce se facu zioa mai bine, tri-mise de °llama pe bulucbasa lova. Tudor In cas& ladansul pregati sase panduri de ai lui cu franghii. Veni lova:el era un om inalt, trupes; se apleca cu capul sa intre Incash, find usa mica. Pandurii pregatiti Ii arunca latul degat, si 11 zugrumara; si, dupa ce-1 omori, 11 bagara suptpat. Trimise de chema si pe Maruntelul, si, intrand si el in

359

(Asa, ii aruncarl si lni latul de gat, si sugrumftndu -1, 11omorarl si 11 blgarl supt pat, alaturi cu celalt. Se scullTudor si se glti; Ysi. lul sabia cn dansul, si, cu vre-o zecepanduri cn el, veni uncle era -1/blr4ti pandurii si Arnautii:ArnAntii erau tlbarati in stanga si pandurii In dreapta.Intl. Intro dansii: paadurii toti se scularl In picioare sise puserl rand; aseruenea Omura si ArnAutii. Tudor IntreblIntaiu pe panduri: Pentru ce ne-am sculat not ? ". Panduriiraspunserl: pentru lege si dreptate!". Intrebl si pe Ar-nauti, si raspunsera si ei tot asa. Tudor li zise: cel cecalcl legea si dreptatea, ce trebuie sd i se fact ?". Totiraspunserl: cu moarte sl se pedepseasell". Atunci Tudortrimise patrn din cei de Mg/ dansul la el acasA, scoaserape omorati de supt pat, li Marl capetele si le puserl Indoi pan, si le aduse si is taps° Intro Arnauti si panduri.Atunci spuse si pandurilor si Arnlutilor faptele acestor doioameni, desonorarea acelor doul copile, din care una a simurit; aduse desagii lui lova, cheml re preoti, si, tatl cutoti Arridutii, scoase argintaria bisericii, aratl potirul, sili spuse cum an varsat grijania; si dote argintaria preo-tilor de o duse la bisericl.

Mai sezurl vre-o doul zile, si pornirl spre Bucuresti.Viind dar on totii panl undo se face un drum spre Pi/-testi si altul la Bucuresti, Arnantii, despartindu-se de Tudor,War/ drumul Pitetstilor, Tudor cu ai lui lul drumul Bu-curestilor. nnde gasea In treaeltul for pe cineva,it prlda : pe multi poate-i si mom. Tudor peste catevazile ajunge In Bucuresti si trage In gazda In easele Bran-covenesti de supt Mitropolie, undo mai In urml a fostDomnia lui Bibescu.

In Mitropolie erau Inchisi o sum/ de ArnAuti ai lui Sava:li trimise vorba sl lasl din Mitropolie. ArnAutii nu voirl,si In noaptea aceia toatl noaptea se slobozirl pusti si depanduri si de Arnautii din Mitropolie. A doua zi de dimi-neat& ins, ArnAntii desertarl Mitropoha, si Tudor btgaun cApitan on 100 panduri In Mitropolie. Vataful lanaiEnescu se aseza In gazda In casele Falcoianului, de supt

Arnautii,

360

Mitropolie. Tudor 11 Insarcing, en primirea de la ispravniciide Ilfov 4, Indestularii pandurilor, precum orz. fan, vacigrase qi care de lung,. Tudor publics, o porunca a lui fnBucureqti, prin care da voie lacuitorilor bucure§teni ca,oriunde se va ivi vre-un pandur sau vre-un Arnaut ca ja-fuie§te casa vre-unuia, de nu-i vor putea prinde vii, slo-bozi sunt sa-i Impute §i morti sa-i aduca la dansul. Totimahalagiii duprin mahalale se formarg. In gald . nationals;seara se strangeau toV la up bisericii: jumatate ramaneaacolo, qi jumatate se preumbla pe ulitile mahalalei, deLinea buna oranduiall. Tate() sara, qedeam de mancam lamask ca sa Ma duo de garda. Auziiu o Maio In poartanoastra; sariin cu pu§ca In mama, qi ieqiiu In pridvor,uncle era aproape de poarta. Intrebaiu: tine este ?, gi Imispusera numele, pe care Ii. etano§team. Imi zisera: Ai Eascoatem pe Arnau0i cari au Intrat In curte la Caminarul$tefanick §i au spart pivnita". Intrebaiu: caci sunt ? Si fmispusera ca sant patru. Li ziseiu: duceti-va la biserica; 0,vie jumatate streaja, O. mergem cu totii. Care tgplecara.Eu Intraiu In casa, qi §ezuiu de mancaiu. Se Intoarserg.,dar gi en ii ateptam la poarta. Imi spusera ca, logofatulStanciu ci polcovnicul Nicolae Cutarida n'au Igsat pe ni-meni sä vie, caci trebuia qi Caminarul Ea &ez za sa §i pg.-zeasca casa. Atunci plecaiu cu acei patru guarzi, qi, luandulita la dreapta, spre Caminarul, mergeam prin mijloculpodului, caci ploase, gi eu purtam o pareche de imineiliochi noi. Vaz 1naintea mea o sums de oameni; Intreb:tine Bunt? Imi raspunsera: streaja de la mahalaua Ver-gului qi streaja de la Sf. Stefan, §i am venit de am scospe Arna0 de la Caminarul". n Intreb unde sunt Arna.utii?Imi spline: uite-i Inaintea noastra. Unul mergea pe dreaptapodului i altul pe stanga: cel din dreapta era cu doug,pistoale In mani; cel din stanga cu un pistol Inteo Juanafli In cealalta cu un iatagan. Il strigaiu sa stea: Stai, caine,ca, to 1mpu§c! i traseiu cococul pu§tii, care Men clant. Else Itntoarse spre mine; un Tigan cu un par de hardau 11izbi In cap, care fl qi taut' jos, ki lumea a navAlit pe el.

361

Cel din dreapta o 1ua d'a fuga pe langa ulucile Postelni-cului Ionita Arici. Ma luaiu dupa el, §i ma apropiasemcu doi stanjeni departe. Ii. strigaiu sa stea; se intoarse§i trase en amandoua pistoalele In mine: sau ca era seci,sau ca Dumnezeu n'a vrut sa ma omoare pe mine, aniciunul n'a lu.at fcc. Tiganul fl izbi gi pe acela iara$i. Incap, qi cazu lungit. Ma repeziiu, fi luaiu pistoalele aman-doua, qi lumea navali pe el. Unii din garzi aruncara ca.teva pistoale In vaut, §i o multime de norod curgea dintoate partile, cars cu pu§ti, care en ciomege. Lasaiu pecol din dreapta, qi veniiu la eel din stanga, strigand laoameni sä li stranga armele, dar tine to mai asculta,caci poate era paste 1.500 oameni adunati. Fiindca astaera semn: cand se va auzi pistoale on puOi la vre-o ma-hala, toate strejile de prin prejur sa alerge acolo in ajutor.

Un batran cu barba alba se apropie de mine gizice: Lasagna sa dau qi eu doll& sau trei ciomege, eael mi- a mancat gainu§ele". ma strecuraiu bini§or cu man-doua pistoalele ce .le luasem, gi veniiu acasa. Poporul filega.-pe Arnauti, gi legati 1i duse la Sava, ai caruia era.Astfel se petrecea lucrurile In Bucureqti dupa venirea luiTudor.

Tudor randiii ispravnici pe la toate judetele, date po-runci de se lua de pe la sate cu analoghie vaci grase§1 care de luna, dar toate astea se Inplinea in bani: 50lei. vaca §i 50 lei carul de luna; cu care bani se Lineacheltuielile panduriler. Toti boierii de I-iul clan fugiserala Bragov: ramasese numai de ai nc trii. Unchiu -mieuIancu fmi zise ea de ce §ez fara slujba, §i Imi !Ica unbilet °atm ispravnicul de Mos, care ma §i orandui zapciuIn plasa Dambovita-de-jos; Imi. dote tovara§ pe un nepotal polcovnicului Costin ce era polcovnic de Vlasia, §i careavea casele In mijlocul unei paduri de langa satul Vara§ti,de Maga Caldarupni. Imi. cautam de slujba, dar, cand nuaveam treaba, ma duceam si sedeam in Caldaruqani. Duptttracers de cateva saptamani, primiiu o porunca de laispravnic, ca sa merg la satul Varaqti, uncle era o casa

imi

362

boiereasca, §i sa gatesc de conac pentru venirea genera-lului Ipsilanti. Ma duseiu, facuiu toate pregatirile, aducandduprin sate miei, fain& §i alte lucruri trebuincioase; puseiude deschise u§ele de la casa, care era mobilata, §i a§teptamvenirea generalului. Nu trecu vre-o doua zile Ia mijloc,iata -1 ca §i sosi cu doua bri§ci ale lui: Intfuna sedea el §ilute una era trei slugi ale lui, si Impreuna, cu dansul aveaci 25 de calareti ce sa ziceau mavrofori, cu moartea zu-gravita pe caciali, din care cei mai multi erau Moldoveni.Pasera de gatira bucate: mancara §i dormira In noapteaaceia acolo, §i a doua zi de dimineata pomira spre Bu-cure§ti. ezuiu eu In zioa aceia prin plasa, §i a doua ziveniiu la Bucurecti ca sa yak ce are sa se fack

Ipsilanti trase Ia Colintina, In casele lui Voda-Ghica.Sava se scula, impreuna cu Ghencea §i Deli-bap Mihale§1 cu mai multi Arnauti, §i venira de se Inchinara luiIpsilanti, dupa care ridica, §i Sava steagulsteagul caraia II part& d. Aristia; §i, preumblandu-se petoate drumurile Bucure§tilor, strigau : Sa traiasca liber-tatea! A doua zi dupa Sava, Tudor, luand pe vataful TanenEnescu ci pe alti patru polcovnici §i cu vre-o 50 panduricalari, venira la Colintina, la Ipsilanti. Descalicara In curte§i se urcara sus, Tudor cu acei cinci polcovnici. Pe care Iipriimi Ipsilanti In picioare. Dupa ce schimba cateva vorbeIntro dan§ii, Ipsilanti Intreba pe Tudor: Arhon Singer,cata Wire ai ?". Tudor ii raspunse: Am cu mine aid12.000; am §i la Craiova cu frate-mieu Inca 12.000'. Ip-silanti II batu cu mama pe umere, §i Ii zise: Bravo, arhonSinger! Ma bucur !". Atunci Tudor Intreba pe Ipsilanti: Eose-lentia Voastra cu cata. Wire Ai vault ? Mei pe mine,cand m'au ridicat, mi-au zis ca o sa vii Cu 60.000 Wireregulata, muscaleasca". El U. raspunse: Nu am venit enWire; ci am venit cu porunci". Tudor Ii zise: SA vaz §ieu acele porunci". Ipsilanti ii raspunse : Nu e§ti to vrednicsa vezi poruncile male". Tudor se supara foarte tare, cizise: Daca, eu, in Cara mea, In Truntea a 24 mil de Wire, nuaunt eu vrednic sa vaz poruncile Mariei Tale, ramai sanatos!".

qi

Ii

363

Si, Intorcandu-i spatele, esira, si, Incalicand caii, se intoar-sera in Bucuresti.

Pe data ce veni la lagarul undo sedea porunci de seridica cu tot lagarul si merse de se Inchise in rnb.nastireaCotroceni, wade Incep a se lntari cu santuri. Dupa vre-odons zile, chema la dansul pe Stolnicul Boranescu Carnu,de supt Radu-Voda, pe care 11 cunostea de la Mehedinti,fiind In mai multe randari sames de judet; sezu cu dansul siscrise Pagel de la Silistra ca. Rumanii nu s'au sculat in contraSultanului, ci In contra Domnilor greci, ce vin de la Cons-tantinopol si jatuiesc tara. Cerea printfaceasta scrisoaretrei puncturi, adica, Domn roman, dupe cum era maiuainte; 12 mii Wire rumaneasel, si ca,tava ostire turceascaca sa dea pe Ipsilanti prins Turcilor. Porni pe Bortnescucu aceasta scrisoare la Silistra, cu care tinea corespon-dents, din care corespondent& se prinse de Greci vre-ocateva, si se date pe fat& di este cu Turcii, iara nu cuIpsilanti.

Tudor, viind In Bucuresti, trimise de lua de la PuscariaBucurestilor trei tunuri ce-i ramasese din vechea glorie aRumanilor, si care se 'Astra k Puscarie, en tunarii lor.

Ipsilanti, sezand Inca vre-o della, trei zile la Colintinasi vazand ca Tudor s'a rupt de dansul, pled, cu al sai laTargoviste, unde Incepu si el sa se Intareasca acolo. In-cepura a veni din Rusia mavrofori, adica feciori de ne-gustori greci, toti cu parale pe langa dansii si cu armebune. Arnautii ins& nu se supuneau lui Ipsilanti, si jafuianecontenit pe boieri; toti boierii fugisera In Brasov. Arnautiili jafuia casele, vita si orice gasea; .si Ipsilanti nu puteas& li fad, nimic. Mavroforii se stransera peste 500 dinRusia si Moldova, toti teciori de Greci si Sarbi. Ipsilanti aflout o mare greseala, caci, viind In Moldova, Domnul Mol-dovei se unise cu el ; si trebuia sä seaza acolo OA, andvenea cei din Rusia, si, regalandu-i precum se cuvine,atunci sä fi venit In Romania; ca cu sapte, opt sute de re-gulati, putea sa. tie In respect si pe Arnauti; dar, toti hindneregulati, facea fiestecare de capul lui ce vrea; si anarhia

364

era grozava in partile pe unde se afla Arnguti, i chiarpe Ipsi'anti nu-1 mai asculta nimeni.

Tudor In Cotroceni se Intarise cu santuri, adusese dinMica Romania en dansul un tun thane mare, 'limas dela Muscalii de la 1806, dar era spart la aqca tunului, peundo fi da foc. Adusese mai multi mesteri de aici dinBucuresti ca sa-1 dreaga; dregandu-1, 11 umplu cu iarba,puse o ghiulea intr'insul si II slobozi, si lovi casa din gra-dina Belvedere la un coil, pe care II sfarama, dar sari sidresul la asca, si, ne mai putandu-1 iutrebuinta, au pus de1-au ingropat noaptea pe dealul Cotrocenilor, unde poatesa, se afle si astazi.

In casele de la Belvedere erau arestuiti de Tudor vre-osapte boieri si paziti de un capitan de ai lui Tudor cu 100de panduri. Cand lovi ghiuleaua In coltul easel, boierii säspaimantara, si zicea ca Tudor o safi omoare cu tunul.Atunci Tudor, afland do spaima lor, trimise de li zise sänu se sperie, el o grepall s'au facut. Si peste vre-o douazile li date voie sa, piece la Brasov, dandu-li spre pazape acel capitan cu pandurii lui, care fi si duse papa lahotarul tariff, si pandurii, Impreuna cu capitanul tor, seintoarserl, inapoi. Tunurile luate de la Puparie, find bune,pregati umpluturi de iarba de pusca, §i, In lot de car-tu§uri, taia bucatele de fier §i, tiindu-le cu masura Inpungulite de panza, to avea drept ghiulele.

Trecu catava vreme la mijloc : Tudor in Cotroceni §iIpsilant la Targoviste. Eu eram In -Caldarusani. Pe dupatoaca, ma duseiu la o conana pe care o cunosteam demica mea copilarie, matuqa domnilor Boiere§ti de astazi.Casa unde sedea aceasta cucoana era pe marginea heleq-teului din dosul bisericii. Cam pe la sfintitul soarelui, au-ziram detunaturi de tunuri; be numararam sapte. AlergaiuIn targ, uncle eta lumea stransa; fi Intrebaiu data au auzittunurile: unii zicea ca parch au auzit, iar altii zicea canu. Calugarii ce era In vanare de peste pe helesteu, In-torcandu-se, adeverira ca, qapte tunuri s'au aruncat spresatul Catelul, si mersera, de spusera staretului. Stare01,

36b

da sg se incredinteze, porni doi caluggri, noaptea, caticgluggri, tntorcg,ndu-se Ja ziog, spuserg cg ordia turceascgeste la Mel si c'au vg,zut cu ochii lor focurile ce ardeaIn ordie. Staretul pe data puse Intr'o caruta cu cai dougputini de unt, doll& putini de miere si mai multe casca-vale. Flea o scrisoare cgtre Pasa, In care scria ca In mangs-tire zavergii nu suut, ci numai famitii sgrace si vg,duve, careau fugit din Bucuresti de frica Arnau Olor, si care din pri-cina saraciei nu au putut sg treaca In Brasov. Cu scri-soarea aceia trimise un calugar, Impreung cu pesclesuriiece i se trimetea Pasei. Cgluggrul se intoarse In urmg dela ordia turceascg si aduse stateVilui o porunca, deschisg,In care poruncea tutulor Turciior ca sa nu se atingg demaugstire cu niniun chip. Trecu vre-o saptamang, de zile lamijloc ; vcni fu Caldarusani Alecu Carageg, ispravnie deIlfov, orgnduit de Pasa, avand cu dansul si vre-o treizecide Turci. Se priinai In mangstire, li se dete case de sezut-

Avea cu dansul si slujitr.ri de ai isprgvnicatului, trabracati Inuniforma lor. Trimise ispravnicul de chema multi tineri careera In Caldarusani, dintre care eram si eu unul, si neorgndui zapcii prin plasi, dAnd de fiestecare zapciu cat()doi Turci, si plecaram In plasi, Eu nu prea vream sa prii-mesc, dar in tale din urma rug, vazuiu silit ca sg, priimesc.Mg orandui in plasa SAbarului-de-jos ; fmi dete poruncide ce am sa fac, adecg care de lung, vaci grase, fan,orz si alte multe; imi dete si de tovaras pe un -Maar. Eunu-mi schimbaiu costumul decat numai leggtura de lacap. in cap puseiu o pglarie cu mgrginile late, pecum sepurta pa atunci; o tnconjuraiu cu trei feluri de panglice,care imi ataraa pe spate; armele male be lgsaiu la mumg-mea In Caidgrusani. Veniiu la ispravnic sg-mi dea si mieTurci, dar din nenorocire Turcii se Impartiserg, ramaindnumai cati trebuia ispravnicului, irni dete doi slujitoricu uniformele lor. Bggasem seamg, Insg, cg de vre-o treizile venise in Caldg,rusani batramul polcovnic de Vlgsia,Costin, cu al caruia nepot fusesem eu tovargs. Eu ma pre-ggtiiu plecaiu inteo diminea0; ajunseiu la satul Varasti;

si

'§i

- 366

trecuiu pe drum Inainte spre Bucuresti; din closul uneipaduri vazuiu o iarba frumoasa. Ziseiu tovarasului mien

descalicam gi sa lasam caii sa pasca, caci la Bucu-resti poate gasim fan, poate nu gasim. SlobozirAm caii laiarba. Eu ma culcaiu la umbra unui mara.cine, puseiupe ochi palaria ca sa nu ma manance mustele; paid,

fura somnul, and auziiu pe tovarasul mien zicand:Turcii, Turcii. Eu socoteam ca vrea ma sperie: ma ri-dicaiu In sus si vazuiu ca la 40 de Turci calari, care eseadin padure, unii cu pustele Intinse, altii cu lataganele Inmama, si altii cu pistoalele In mangy,, veneau pe treapadulcailor la noi. Cum fi vazuiu, puseiu palaria In cap; Turciine'detera ocol, ni prinsera caii; al mai mare veni dreptla mine, avand de dragoman pe un Sarb. Ma Introbara:ce suntem noi ? Li raspunseiu ca. suntem zapcii; gi, scoOnddin buzunarul ferianelei poruncile, le arataiu, si li ziseiu caAlecu Caragea, ispravnicul de Ilfov, viind la Caldarusanicu cativa neferi, ne-a oranduit zapcii, ca si facem oeletrebuincioase pentra ordie. Pe tovarasul mien descalecaradoi Turci, gi vreau sä-1 lege, zicand ca. este Arnaut. Enma dusein si puseiu mama pe Turci, zicand el este toys,-rasul mien. Turcii ne lasara; tovarasul Imi spnse ca i-aujefuit desagii de mai multe lucruri ce avea. Spuseiu Sar-bului, si el spuse celui mai mare; acela porunci sä i sedea tot Inapoi, precum s'a si flout. Ii Intrebaiu undo merg?

i Imi spusera, ca, la Bucuresti. Li ziseiu: s. mergem Im-preuna ca toVi. Incalicaram si plecaram: ajungand lavile de la Colintina, auziiu Vnand un copil; and duseinWare acolo: vazuiu un copil 1nfasat si tipa; zisein unuislujitor sa descalice si sa is copilul ca sa-I dam la vre-ofemee de acolea din Colintina. Turcii Imi zise: Iasi, -1,be, boieru; ca muma-sa trebuie sa fie ascunsa aci, princantal viei; caci, vazandu-ne pe noi viind, an lasat copilulci s'au ascuns.

Plecaram dar si veniram la Colintina, nude era trasChehaia-beiu, adica Pap, In casele lui Grigore Ghica.Descalicaram In curtea Colintinei-; Turcul cel mare se eel

sa

masa

aiyi

-- 887

sus 0 spurn Pa lei ca a adus patru in§i; Chehaia -beiuand chema Inauntru. Medea In pat grece§te, cu o perechepoturi roil i cu o dulama cam proasta. Intreba: cesuntem ? fi spuseiu c, suntem oranduiti de Alecu Carageazapcii; fi arAtaiu §i lui poruncile. Dragoman avea pe Ser-darul Vasilescu, care ma cuno§tea; Imi zise ca de ce nuni-a dat Traci ? Ii raspunseiu ca nu mai avea, ctici fi Im-partise pe la ceilalti zapcii. Imi zise ma duc la Tahar-Aga In Bucure§ti, ce era Ba§-Be§leaga, i sa-mi dea doineferi, ca sä nu umblm singuri, caci sunt multi capasazi.En li ziseiu sa-mi dea o porunca catre Tahar-Aga, ca sa-midea Turci; pe data porunci facu un buiurdiu, cu otura foarte mare; o primiiu §i,facandu-i trei temenele, e§irgmafara. Incalicaram §i plecaram; trecurgm pain mijloculotdiei turce§ti. Ce sa vezi? Turcii cei pe jos erau intocmaica spoitorii, desculti ca vai de ei; daca avea ate unpistol la brau, era bine armat; Zaporojanii erau Imbrgcaticu cate o camaqa albs §i cu izmene de panza. largi;hainele lor, negre ca tAciunele; unii aveau ate un pistolla bran, iar altii aveau ate o prajing, drept sulita, invarfal prajinei en ate un piron de fier; Deliii, calarimeaturceasca, erau ceva mai Imbracati ci mai Inarmati. Va-zandu-i dar Intfaceasta stare, ma gandeam In mine canumai Sava cu ai lui-Arnauti n'ar fi avut ce taia de ei.Ajunseiu la coseaua Podului Targului-de-afara. Ce sa vgz ?i pe o parte §i pe alta, erau pusi In Oapa. oameni ; In

fruntea until §ir era pu§i In teapa feciorul- PolcovniculuiCostin, de care am vorbit mai sus.

Polcovnicul Costin locuia In casa sa, ce era in mijloculunei padnri de langa satul VArg§ti, aproape de Caldara-§ani. De vre-o trei saptamani intrase §i el In ofitirea luiTudor; dar, viind Turcii, el venire acasg. Jidovii, ce f§iMouser& o meserie, merse de Il parara la Turci, ci, luftndvre-o 70 de Turci cu ei, venira §i calcara pe Costin. Co-stin, prin ce minune nu ctiu, scgpase In Caldaru§ani.Turcii ocolira casa; nevasta lui Costin, Impreuna cu fiulsau §i on nepotul sau, cu care fusesem eu tovarac la

Ma

sa

i.mi

g68

zapcialac, ptsera mana pe arme, si, Inchizandu-se fn Casa,Incepura sa se batg cu Turcii dupa ferestre; dar, Than-du-se slabi, sarira pe ferestre In grading. Turcii Ii simtirasi se luara dupa ei: ei fugea si se apgra cu armele Incontra Turcilor; feciorul lui Costin, Impiedecandu-se de oradacing de copaci, cazu pe spate; Turcii navalirg siprinsera; muma lui.navgli cu sabia in mans asupra Tur-cilor. Insa Turcii fi luarg si fugirg cu el; iar altii se Im-potriveau mumei; masa, vazandu-se fara niciun ajutor,fugi In padurea cea deasa, si, Impreung cu nepotul sau,scapara de Turci. Turcii jefuira casa; si, luand pe Matcu (MusD, II adusera la Ch3haiabeiu, carele porunci si IIpusera In teapa. Jidovii pe multi crestini, vinovati ne-vinovati, Ii parau la Turci, pe cari pe unii fi punea Inteapg, pe altii ii taia.

Ajunseiu acasa; tovarasul mieu, cu un slujitor, sa dusela el acasa. Imi era foame, ziseiu batranului nostru cesedea la noi, anume Gheorghe; Ii ziseiu: tbasa-Gheorghe.ce sa mancam ?,. El Imi zise: SI Mem o gaing, si sa facabucate, dar pains nu avem; caci paine In targ nu se ga-sesta. In sfarsit, ziseiu de facu mamgliga, si imancaiu.Trecu zioa aceia, si a doua zi de dimineata veni tovargsulmieu si plecaram la Tahir-Aga, carele era conacit In ca-sele lui Dumitrache Dedu, dupa Podul Beflicului. Ne urea-ram si noi sus, un be era mai multa lume stransa din Ru-mani. Intrebaiu de odaia-unde s.edea Tahir-Aga. IntraiuInauntru, Ii arataiu buiurdiul lui Chehaiabeiu, si, cetindu-I,vazu ca-i poruncia sa-mi dea doi Turci. Imi raspunse can'are si sa Wept pang, a doua zi, ca poate sa.i pica,uncle a trimis Turcii, nu s'au mai Intors nimeni. Ne flatcar-seram acasa., si a doua zi iarasi veniram la Tahir-Aga, sini zise ca Inca nu i-au venit Turci, si sa mai asteptam.Ii spuseiu cg suntem grabnici si avem sa facem care sizaherele pentru ostire, dar toate fu in War; acasa de-desem parale lui basa-Gherghe al nostru sa se duel sacumpere paine, dar a fost degeaba: paine nu era ; a treiazi se duse de dimineata in targ si veni cu doua paini marl,

11

clef

369

ocaua dreapta, albA ca zapada. II Intrebain ce pane esteaia ? Si Imi raspunse ca este coltuc de la Babic, si Imispuse ca targul s'a umplut de pAine, pentru cA Pasa:a po-runcit de an spanzurat de subtiori pe trei brutari: pe unitin Lipscani, pe alVi pe Podul TArgului-de-afarl, pe altiipe Podul Calitei. Ah! cici nu dki Dumnezeu EA mai vieun Chehaia-beiu si acum In Bucuresti sk, vazA miseria pAiniisi carnii, cu ce pret mare se vinde, ck.ci atunci ocaoa depaine dreapta era patru parale si ocaoa de came opt pa-rale, tend treia saracul si bogatul !

A treia zi veniiu iarksi Ia TahAt-Aga, calAri, gatiti deplecare si cerandu -i iarasi Turd. Ne fntampink, el nu are.VazAndune dar siliti, plecarAm Park, Turd, si luaram drumulplasii. De Ia Belu puVn mai nainte, yenta o trupa de Turcide spre Giurgiu. Ziseiu la ai miei O. nu se abate dindrum. Turcii, vkzAndu-ne, se despArtirA fn douA, si ni des-chise drumul; anziiu pe unul dintrInsii zicand: afal4 1magala ! bu bizindel fp., adeca (bravo I bravo I, acestia suntde-ai nostri !,. Ajunseiu la satul Odkile, de lAnga Jilava, pemarginea Sabarului: satul era pustiu ; nici caini nu erauIii sat. DescAlicaram tnsa la o cask, ; slujitorii clutarA primcask, si gasira strAchini si oale dupa o sobk. ; gaini era'destule prin sat: puserA de prinsera doul glint, taindu-le,ni facu friptura, Slujitorii gasizA si o traista de mAlainla o cask, si ni flcurA si mamaligl flute° calk. Sezuramsl mAnclm. In vremea aceasta, unul din slujitori zaricapul unni taran, care se ridica din buruieni si se uitala not ; se duse si fl prinse, Ili II aduse la not. Il tntrebainpentrU ce nu yenta ? Si fmi rAspunse ck, Ii era frick sä nufie ceva Turd.

II Intrebaiu de lAcuitorii din sate undo sunt ? Si TIMspuse ca sunt fn pldurea de la Poiana-Lungs ; ImiarAtarl si drumul pe undo trecnse si mil de care cu Wt.jenie : drumul era Mut ca In palmA, si nu puteam facenicio gresall. Plecaram dar, si seara ajunseram la Bolin-tinul-din-Deal, undo gasiram un sAtean fAra familie, siacolo dormirAm. A doua zi plecaram si ajunserAm la pit-

370

dure : intraram intelnsa, si prin poienile padurii gasir6mmulte sate tabarate din playa mea. Intrebaiu de OdaiaPitarului, adica odaia tatalui mieu, fiindca muma-mea IncaLinea mosia Dobrenii In arena., si Odaiasii erau argatiinostri. Trimiseiu pe slujitori, si aduse mai multi lacuitorila mine, cari cei mai multi ma cunostea. Li vorbiiu sase Intoarca pe la satele lor, caci Turcii nu li fac ninaic.:au venit sa goneasca pe Arnauti. Ei ma rugara, sa maizabovim trei, patru tile, dar eu li ziseiu ca nu se poate.Vazand dar eu ca satenii nu se supun, porniiu pe tova-0,4111 mieu is Bucuresti, dandu-i si buiurdiul mieu ca saceara de la Tahar-Aga, sa-i dea Turci, carele a doua zi, pela pranz, veni cu doi Turci. Satenii, auzind, noaptea, seraspandira prin padure cu carele lor, dar noi, Incalecandpe cai, ne luaram dupa dansii, si ii scoteam la camp: Iistranseram pe toti, care era peste 300 care, nu numaidin plasa Sabarului-de-jos, dar si de prin alte plasi, siIi trimiseram pe la satele lor, de undo puseram In lucrareporuncile ce aveam sa facem.

Acum ma intorc iar la istoria lui Tudor.Tudor, auzind tunurile la satul Catelul, plea din Co-

troceni pe drumul Bolintinului. Mergand dar pe drum, savazu un praf ridicandu-se In urea lui. Pandurii strigarti;Turcii ne gonesc!". Tudor atunci porunci sit se puie Inregula de razboiu: asezara si trei tunuri, care be luase dinBucuresti, pe la locurile trebuincioase. Pandurii zise luiTudor: ftsicuri da-ni, domnule Tudor; caci, not cand ne ba-team cu Turcii, fisicurile erau varsate pe dinaintea noastra'.Tudor li zise: Nu va temeti, copii; carele acele ce le amsunt Incarcate cu fisicuri"; Intfaceasta vreme, se vazusi cei ce faceau praf: era un capitan d'ai lui Tudor, ca.-lar(4 cu pandurii lui, ce ramasese In urma, si venia pefuga cailor sa ajunga pe Tudor. Noaptea ramase Tudor dedormi la Bolintin. Un nenorocit pandur noaptea aceiamerse de jafui o casa a unui taran; taranul la ziva venide se planse la Tudor, care porunci sa se gaseasca pan-

371

durul, negresit; pe care 11 si gasira ; pe care aducandu-1cu toate cele luate de Ia taran, lucrurile le dete pagu-basului, iara pe pandur porunci de 11 spanzura la minut!Astfel stapania Tudor pe pandurii lui, care nu a jefuit penimeni; si rau unii din scriitori zic ca pandurii au jefuit:-toti nu still nimic.

Tudor pleca pe drum, si, peste cateVa zile de cala-torie, ajunse Ia Golesti, langa Pitesti, si se statorniciIn curtea boiereaseg,. Peste vre-o trei zile, se yam pre-uMblandu-se Capitan Iordache si cu Farmache, cu vre-o-300 de Arnauti. Toti se mirau ce o sa, fie. Tudor se po-meni cari trimete pe unul de ai lui si fi zice el Capitan,Iordache vrea sä-1 Intalneasca. Tudor fi raspunse ca vrea,/Elsa sa vie singer si fara arme, si Tudor asemenea. A douazi dar Capitan Iordache veni cu vre-o 30 Arnauti, pe carifi lasa In departare; Tudor iesi asemenea cu guarda lui

lasand-o asemenea In departare, veni singur. Cu Ca-pitan Iordache ce se vorbi Intro dansii, nu se stie, decatse zicea ca Capitan Iordache era trimis de Ipsilanti casa fnduplece pe Tudor ca uneasca cu dansul, lacare Tudor ar fi raspuns ca el nu e In contra lui Ipsi-lant, si alts mai multe vorbe; Eli se despartira. Peste cateva

-zile iarasi mai avura asemenea intalnire. Intr'o seara'Tudor iesi cu guarda lui afara la ordie: la vataful IancuEnescu erau stransi mai multi polcovnici si capitani; vre-odoi pandurl cantau cu fluierile si altii jucau, Intro cariera si capitanul Urdareanul, si ceilalti Ii privia. In vremeaaceasta vine un trimis de la Tudor §i zice capitantluiUrdareanu cg-1 chiama Slugerul Tudor. Capitanul tsi lugarmele si plea, cu trimisul; cei cari era la Iancu fl

asteptau sa se Intoarca. Tudor se fntoarse cu ai lui, seInchise portile, si toti se mira undo e tovarasul lor, api-tanul. A doua zi, ducandu-se afara din manastire,f1spanzurat de o salcie: toti capitanii si pandurii se in-tristark caci fl inbiau toti, fiind un tanar voinic si bun :avea un par lung pana din jos de spete. Trecura vre-o-trei, patru zile la mijloc, si Tudor iarasi iesi afara la ordie,

sa

gasira

eb

372

si trimise de chemg pe vgtaful Iancu Enescu. Iancuarrnele si plecg; nepotul sari, Dinn Pestritul, nnul din dr-pitanii lui, se lug diva dansul; si, viind pang la poarta.Curtii, paznicii portii slobozi pe 'amen si pe trimis de iesirgatarg, iar pe oprirg, nu vrn sg-1 lase. Dinn, spai-mftntat de aceasta, alerga la Hagi-Prodan, ce era tabglatInguntrn in bisericg. Dinu Ii zise: Gospodare, Tudor tri-mise de chemg pe vataful Iancu acnm, si ma tern sa nu-kspftnzure ca pe celalt cgpitan". Hagi-Prodan puse mamape sabie, si, fara 0, mai astepte, numai en mesii In pi-cioare, farg cizme, alerga la poartg. Dinul merse en dftnsul:la poarta portarii nu vreau sg-i deschiza, dar Hagi-Prodandate o paImg unnia si o palmg altuia si deschise poarta,si ie§i Impreung en Dinu gait si alergarg pe fugg acolnundo se vedea Tudor cu paznicii lui. Cana ajunse Hagi-Prodan, ggsi pe vatafal Iancu spanzurat Intr'acel minnt:trace sabia din teaca si tgi6 streangul. 'anon egzu jos,si Hagi-Prodan Ii slabi streangul de la OA, si Iancu rg-sulig, caci n'apucase piarza rgsuflarea. Atunci sedeschise o disputg, Intro Hagi-Prodan si Tudor: Hagi-Prodan vrea sl iea pe Iancu la el; Tudor se Impotrivia.Hagi-Prodan Ii zise: ,ce gand ai de omori pe capitanitcei mai buni? Alaltgeri omorftsi pe Ungrul acela pe care11 plftng toti pandurii; acum vrnsesi sa omori si pe lance.Si mai multe asemenea vorbe se facurg Intro ei.

Tudor tam juramant lui Hagi-Prodan cg, nu va mai facenimica lui Iancu. Atunci Hagi-Prodan II lgsg, si se Intoarsecu totii In manastire, si Tudor porunci de bagg pe Iancn Inflare, dupg piciorul unui pat. In mangstire se lug de stire detoti polcovnicii si de toti pandurii fapta lui Tudor, si totise Ingrozirg : se stranserg polcovnicii si capitanii la Hagi-Prodan si Ii spuserg ca nu mai primesc pe Tudor de co-mandir al lot Hagi-Prodan li zise: ,Dati Inserts". Sezurgsi %curl Inscris, si 11 iscalirg toti polcovnicii si cgpitanii,si 11 deterg In mama lui Hagi-Prodan.

D'aceste lucrari Tudor nu simti nimic. Hagi-Prodan pedata porni un om de ai lui cu acel Inscris la capitanul

isi Mai

Dinu

sa-0

XII

373

Iordache, carele a dona zi veni la Tudor. Paznicii lui Tudor,-vazand el vine capitan Iordache, Ii zisera: Vine capitan Ior-dache. Tudor li zise: Lasati-1 sa intro, caci a mai venit siaM data. Capitan Iordache intro, In curte cu vre-o cinze4_de Arnauti, Eli descalicara. Capitan Iordache se urca, sus la'Tudor, care qedea in fuiprul de la poarta cu vre-o trei de-ailui. Intl.& la Tudor, cu care Inchizamdu-se amandoi Intel)()dale, dupa ce1 schimbara cateva vorbe, atunci ii zise capandurii, impreuna, cu toti polcovnicii, nu-1 mai primesc decomandir al lor, aratandu-i §i inscrisul. Tudor ieqi In bal-con, gi, ultandu-se peste panduri, li zise: Sangele mieuasupra voastrl ci asupra copiilor voctri. Pandurii nu ras-pansera nimic, §i numai se uitara, la el. Se trase in odaieqi se scobori cu capitan Iordache pe scars jos, cu ipingeauapuss pe umeri. Unii zicea ca, era legat, ins Du este ade-°amt. Doua carucioare de poqtie sosia : Intfuna puserape Tudor, dinaintea lui un Arnaut §i la spate altul, §i incealalta carucioara intrara alti doi Arnauti, §i luara, dru-mul Targovi§tii. Ajimsera, sara la Targovi§te, §i deters, de*ire lui Ipsilanti el au adus pe Tudor. Ipsilanti, fail savrea sa-1 vaza sau O. vorbeasca cu el, porunci de it luara-trei Arnauti de ai lui si-1 dusera la marginea unui gant,de vie, uncle 11 qi omora,ra, §i 11 aruncara In pant, qi tra-sera, pamant peste dansul. Unii zic ca 1-ar fi aruncat InDambovita, dar este minciuna,. Ipsilanti mai facu Inca omare grepall: dote comanda pandurilor lui Machedonschi,cu care fapta malani pe toti pandurii §i polcovnicii, casa-i comande un strein: de da comanda unui polcovnic depanduri, putea sa, fie toti cu el.

Acum ma, intorc fa cola din Bucure§ti.Turcii intrara in Bucure§ti. Chehaia-beiu se acezase in

conac la casa Belului, de MO Sf. Dimitrie. Bimbaca Sava,cu ArnaAii lui, trecu la Turd, findca se zicea ca Pacaii fagaduise sa-1 fad, Domn In Romania. Se mai adunase.qi alti multi Turd dupre la alto cetati: din Giurgiu, dinBraila ci de la Turnu-Magurele. Atunci Chehaia-beiu porni

374

vre -o 3.000 de Tui'ci spre Targoviste, cari, ajungand lasatul Nucetul, tabarara acolo. Ipsilanti auzi de venireaTurcilor, porni si el o sums de Arnau0 In contra Turcilori 1i zise: Mergeti Inainte, ca viu si en cu cealalta Wire.

a mea". Arnantii pornira, si, ajungand In dreptul Turcilor,Incepura oaresicare ciocmaneala Intro Turci si Arnau0. Ar-nautii astepta venirea lui Ipsilanti, precum li zisese. Erarremea primaverii: ploile nu !need, apele §i raurile veni-sera mari. Ipsilanti, In loc 0, mearga Inaintea Turcilor,se ridica, cu toti mavroforii lui, si porni spre Campulung.Bie0i mavrofori treceau raurile si apele Imbracati, pastrauarmele sa fie uscate, darn ploile le udasera. Trecura prinCampulung, si trecura pe la Golesti. Plecara si ai luiTudor, din Golesti, trecura Oltul la Dragasani, §i se a§e-zara toti In Dragasani. Vataful Iancu Enescu, vazandu-setrecut Oltul, lua doi panduri de ai lui si, strecurandu-sebinisor, trecu In Sibiiu. Dupa plecarea lui Iancu, Dinu Pes-tritul si cu capitan Hoarca, luandu-si pandurii lor, plecara,spre casele lor, In Mehedintd, umbland tot prin paduri ;asemenea facura si ceilalti polcovnici,Incat, dupa doua treizile, nn mai ramasera decat putini panduri In lagarul luiIpsildnti. Ploile tot nu Incetau ; bie0i mavrofori erau plinide apa. Fericit era ala care gasia eate o streasina de casaca sail poata, adaposti capul de ploaie. Pe mavrofori iicomanda Caravia, si Scufu era impartitorul fridestulariimavroforilor.

In Dragasani, Inteo casa boiereasca, la o vie, era taba-rati ca la 500 Turci, veniti de la Vidin. Pasa de la Vidintrimisese mai multi. Turci, si intrasera In Craiova. Pan-durii din Craiova, en fratele lui Tudor, se intorsesera lacasele lor, jar fratele lui Tudor, cu banii ce stransesedupe la birnicii satelor, trecuse In Sibiu. De la Turcii dinCraiova venise si acei Turci la Dragasani. Caravia, co-mandirul mavroforilor, Ii veni pofta sa-i atace pe Turci,fiind beat. Capitan Iordache Ii zise: Nu vezi, domnule, camavroforii sunt plini pans la piele de ploaie si de ape? &si armele lor pline de apa. Dar un om beat ce intelege de

375

asemenea statuiri ! Porni cu mavroforii asupra Turcilor,ataca pe Turci. Turcii, uscati si cu armele for buns, iesirasi deschisera rkboiu cu mavroforii: pustile mavroforilorabia de la zece una lua foc. Comandirul mavroforilor Lineaintfo maul sabia si futfalta o butilca cu rom, si comanda,pe mavrofori. Turcii, vazand starea mavroforilor, laaramare Indrazneala, si navalia In mavrofori cu sabiile. Ca-pitan Iordache si cu Farmache stateau pe un deal calaricu Arnautii for si se uitau cum Turcii macelaresc pe bietiimavrofori, si nu li dau niciun ajutor, pentru ca nu-1ascultase comandirul mavroforilor. Un nepot al capitanuluiIordache, Vazand praptidenia bietilor mavrofori, ce li faceaTurcii, si mai vartos un arap tire, nu mai asculta, pe ca.pitan Iordache: navali cu vreo zece Arnauti, omorf pe arap,omorf si cativa Turci. In vremea aceasta, bietii mavroforigasira vreme de se trasera Inapoi, cu eestulg paguba, siintrara Intr'o padure. Turcii se trasera Inapoi, iar mavro-forii, gasind vreme, Incepura sa se risipeasca si sa fug&spre Sibiiu. Ipsi lanti fugi si el, si trecu In Sibiiu, si de acolose duse In Viena. Nenatii II arestuira, la Moncaci, unde astat Inchis pana la sfarsitul vietii lui, caci Muscalii au zisca este un desertor de la dansii. Mavroforii cazura Inmainile Turcilor, vre-o optzeci robi, pe cari li trimisera laVidin legati. Turcii se luara dupa mavrofori si ii gonirapang la manastirea Cozia.

In Cozia era inchis cu vre-o 200 de Arnauti SardarulIamandi, ce fusese oranduit de Caragea care- serdar pesteacele cinci judeta ale Oltului. Acest om era foarte crud,pentru care voiu vorbi cand voiu scri istoria lui Jianu 1.La Cozia este un sant adanc, prin care curge apele ce vindin munte In Olt. Iamandi stricase podisca dupa acestcant si se batea cu Turcii ce venise pana acolo. Mavro-forii si ceilalti zavergii an sera vreme de trecut in Sibiiuprin Caineni. Lacuitorii satelor pe made era Turci suferiaumulte rele de la Turci, si, ca sa scape, cerura de la co-

I UrmeazA In editia Tocilescu.

-376 --

mandirul Turcilor o sum& de Turd, ci, treca,ndu-i pestemunti, Marl drumul lui Iamandi, ce putea fugi In Sibiiu,ci Ii pusera, intre doll& focuri. Arnantii adusesera doug-treipoduri din cele dupg Olt, ce le avea legate din dosul mg-na,stirii. Arnautii intrarg. Yn poduri, ci trecura. Oltul dincoace,In Valahia-Mare, cl fugirg In Sibiiu. Iamandi, en nevastasi doi bgieti ai lui, In varsta de doisprezece ani ci altul depatrusprezece, cazurg robi in mainile Turcilor. Pe care ii adu-sera la Chehaia-beiu In Bucurecti, si din Bucurecti ii trimisergla Paca de la Silistra, iarg Pap pe Iamandi Ii trimise laTarigrad, wide Ii spanzurarg, ci isi lua plata faptelor

Turcii de la Cozia strabatuil pang la hotar, In goanararalcitii zavergillor.

Un pop& grec de la Sf. Ionia, de langg Zlgtari, aveaci el supt comanda lni vre-o 80 de Arnauti, ci, trecandOltul inapoi, veni la Campulung, trecu pe la Rua; yinsa treaca itn Brasov, dar ggsi nicte positii bune dincolode Ruda., se Intgri ci incepu spa se bat& cu Turcii ce itluaserg In goana. Dupg cateva zile Ins& taranii din Rucar,suferind ci ei greutgtiile Turcilor, luarg o sums de Turcici trecurg peste munti ca sg apuce de la spate pe popa.Popa insg simti, ct trecn granita la Nemt,i; ci intrara Incaranting dupg ce ici deter& armele ci caii. Turcii venirapang la hotar, csi se oprirg. intriaceasta vreme sosi ci bim-baca Sava on Arnautii lui, ci trimise la comandantul Nem-tilor, zicandu-i ca sa-i dea pe popa; caci, de nu 11 vor da,se vede silit sa intre in Brasov. Nemtii se spgriarg kiziserg popei sg iasg de la dancii. Popa ici cern armele cicalul, ci, din greceall, in loc sa is sabia lui, lug altg, sable.§i zise cgtre ai lui Arnguti: baieti, cine urea sg moarg cumine ?. Se aleserg vre-o cinci, cease ; ci, luanduci armeleci caii, incglicarg Impreung en popa, venirg pang la hotar.Acolo era o carciumg: popa cern o litre de rachiu-spirt, oban ci dete ci la Arnguti sa bea ci, aprinzanduli ciubuculdin doug trgsaturi, isprgvi tutunul din lulea; ci, mai bandInca o litrg de spirt, navgli cu ai lui In Turci cu sabiascoasa, omori cativa Turci, dar, din nenorocire, i se franse

lui.

Ii

377

sabia, i it prinsera Tarcii viu. Arnatqii, unii clzura moAi,vi alVi se tatoarserS, Inapoi la caranting. Pe popa II aduseis Chehaia-beiu In Bucuresti. Chehaia-beiu II 1ntreba :dulce era sangele de Taro, bre pope ?". Popa li raspunse:pe clad eram sa ma satur, ca Inteleg gustul, mi seframe pale: II trimise §i pe dansul la Silistra, de undenu se stie ce s'au mai facut.

Capitan Iordache si en Farmache cu Arnautii for apucaravadat muntilor. Sava se lua In goana for lovindn-se cuCapitan Iordache, se birui Sava se trase fnapoi. In re-tragerea lui Sava, Capitan Iordache fl lua In goana, dar nuputu sa-1 ajunga, Capitan Iordache drumul pe-vartul muntilor, trecu In Moldova, si se scobort Ia Prut; sitrimise de cern voie de la comandantul Basarabiei ca saintro In Rusia. Iara, comandantul Ii spuse el nu este primit.

Vazandu-se dar stramtorat, veni si se inchise In manastireaNearatalui din Moldova: scoase pe toti calugarii din ma-nastire qi xamasera ei stapa,ni In manastire, Hrana for oavea din manastire, atat pentrn oameni, cat qi pentrn cai.Tamil din Moldova, Impreuna- en Pasa lor, ce era toti ne-feri, veni si fncunjura manastirea, o batea cn tunurile; darzidurile habar nu avea. Batalia se preluugia: un calugarOroc vine Ia Pasa, i fi zice: fa-ma pe mine egumen at,acestei manastiri, si en Iti voiu da pe Arnauti robi

Pap pe data porni curier la Tarigrad, peste cateva zileaduse poruncile de egumenie acelui calugar. I be date,el lug de la Pasa vre-o treizeci de Turci, cu sape si .culopeti, si se sui in muntele din dreptul manastirii, undeexa un izvor de apa, -din care pun olane venia apa inmanastire. Sapara i maser& cateva olane, i pe celelaltele astupa, la gura, ca sa, nu mai mearga apa In manastire.De °data, se pomenira cei din manastire far apl; se spe-Tiara toti Arnautii, ca nici ei, nici caii for nu mai avea-apa. Atunci veni Farmache la Capitan Iordache, ce le-ase sederea In clopotn4a manastirii, si fi zise: ce trebuiesa facem ? Fara apa nu putem trai. i sa, ne Inchinam

Capitan Iordache fi raspune : nstapan ecti, fa cum

sad

§1

§1,

si

si iti lua

si§i

Isi

Tor-

-375vrei". Farmache lua cativa din Arnautii ce vru 0, vie coel, si merse de se Inchina Turd lor. Pasa, cum fi desarma,porunci de fi puse in Wit de gat: pe Farmache fl puse Incapul lantului, si fi porni la Tarigrad. Arnautii din mauls-tire le vazu toate acestea: moartea o vedea cu ochii. Ca-pitan Iordache .aduse Ia dansul in clopotnita, unde sedea,toata iarba de pupa, si o puse Tanga dansul. Arnautii as-teptara pana In seara; deschisera portile si cu sabiile inmaul navalira In Turci, ce erau de spre munte: taiara, eatiputura, cazura si dinteinsii morti, si apucara muntii, fu-gind spre Tara Nemteasca, cati putura scapa. Capitan Ior-dache ramase In clopotnita.

Turcii incepura sa se urce la dansul cu gramada; CapitanIordache fuma din ciubuc, si intr'o mana tinea un pistol..Dupa ce se umplu clopotnita de Turd, trase cu pistolulin iarba de pupa si zise ca Samson moara sufletal miencu cei de alt neams. Si perira si multi Turd Impreuna Cu el.

Dupa curatitul terilor de zavergii, Bimbasa Sava se In-toarse la Bucuresti, si dormi noaptea la Bolentin. Un Tare,prietin al lui, pleca din Bucuresti noaptea si veni la Savasi zise: nu veni. In Bucuresti, ca toate sunt pregatite casä to tale: crede-ma nu intra, ca to esti prietinulSava nu it crezu, si a doua zi intra In Bucuresti, si venila casa lui din Mahalaua Popescului, care acum o are-Xenocratii. A doua zi de dimineata se gati Sava, Impreunaen Ghencea si Delibasa Mihale, si luara cu dansii vre-ozece Arnauti alesi, dintre care unul se numia Acaliu, carelemi-a spus toata istoria intamplarii Tor. Incalicara pecalul lui Sava, apropiindu-se de poarta, puse zopor §i nuurea sa iasa din curte. Sava trase sabia sa taie calul; darceilalti fl oprira. Descalica dupe acel cal, si-i aduse altul,si plecara §i venira la Chehaia-beiu, ce era conacit Incasele lui Belu. Descalicara si, suindu-se in sus pe soma,pe Ia mijlocul scarii aflandu-se, Turcii ce erau in sal&trasera mai multi cu pistoalele Inteinsii. Sava apuca, de,zise: p6zeste-ma de la spate, Ghenceo ; dar Ghencea era-cazut, lovit de gloante. Sava apuca de puse mana pe

mien ".

cat:

379

sabie, dar cazu si el mort. Ii tarara Turcii sus, In sala, li,taiara capetele, iara trupurile le aruncara pe ferestre Inpod. Arnautii ce era cu caii in curte se omorlra si ei de-Turcii ce erau asezati In curte. La poarta caselor era unrand de odai vechi: una era bucatarie, si una era brutarie,unde cocoa painea boiereasca. Acaliu, cum facu, fugi siintra In brutarie: urea sa se ascunza, dar loc de ascunsnu era. Se socoti a, intro In cuptor ; dar Tsi zise: lesnema pot omort Turcii, fail 0, ma pot apara. Se puse dupausa, si prin crapaturile usei vedea ce se urma in curte.Turcii omorira pe ceilalti Arnauti, si incepura sä piece--spre casa lui Sava. Pe cand se mai Imputinasera Turciidin curte, un hoge turc intra in brutarie sa-si faca udul.Acalau, ce era din dosul usii, se trase Indarapt, si Turcutintra Innauntru, si, usa inchizandu-se, vede pe Acalau cusabia in mana. Acalau ii facu semn sa taca, si-i zise säse traga mai Inauntru. si II puse sa stea cu spatele spreel. Acalau se uita pe crapaturile usii In curte, si vazu caau ramas prea putini Turci, raspanditi ici-colea cate unu'.Deschise usa, si o lua la fuga spre garla: se arunca Ingarla, si Incepu sa se lase spre podul de la Brancoveanu.Turcii aruncara cateva pistoale dupa el, dar el se da afundIn apa. Ajunse la pod, si iesi afara in mahalaoa Dudescului,si pe fuga apuca drumul spre Dealul Spirit Ulitele erapustii, niciun suflet de om nu se vedea. Ajunse la viiledin Dealul Spirii, undo Intalni un cioban cu branza la.,spinare, Zise ciobanului: da-mi hainele tale, si na pe alemele. Ciobanul priimi, Ii date cioarecii si sucmanul. Se-Imbraca Acalau cu ale, lua sidilele cu branza la spinare,si se Intoarse la Bucuresti ; iara ciobanul se dusa cu hai-nele la tarla lui. Acalau veni cu sidilele la spinare si intrala Consolul nemtesc, undo\ mai era si alti Arnauti fugiti.Turcii cu gramada ajunsesera pe la Herasca. Arnaut.ii luiSava luasera de stirs: un nepot de ai lui Sava, cu vre-o200 de Arnauti calari, se Intalnira cu Turcii: nepotul luiSava navali In Turci cu cativa Arnauti; taiara din Turd,dar cazura din ei cei mai multi morti. Nepotul lui Sava,

-380 --

Toe and urea sa se Intoarca inapoi dintre Turd, on Zapo-rojan II izbeete de la spate cu patul puetii In cap, ei cadejos. Arnautii ceilalti se raspandira prin mahalale : fugirg, careIncotro vedea. Vre-o treizeci ei cinci de Arnanti, WandierbAria de pupa ei de gloante, ei ajungand In MahalaoaOltenilor, gasith biserica deschisa, fiindca no ieeise Incadela biserica. Pe popi Ii deters Arnautii afarg, ei Olivadintelneii navalira prin chiliile bisericii ci luara oricateionite .cu apa gash% ei le adusera In bisericg, unde seInchiserg, ei el. Turcii ajunsera ei daneii la biserica, eiIncepura sa se bath cu Arnautii. ArnAutii se urcara, uniiIn clopotnith, altii se pusera pe la ferestre, ei se apgraude Turci. Turcii adusera, tunuri ei Incepura 0, traga intimid.; dar nu facea niciun folos. Aruncara focuri d'a-supra Invelitoarei, o aprinse, ci arse Invalitoarea toatg ;-dar In bisericg, nu intra foc, fiindca biserica era cu bona.de lid. 'pima Maio, pang, seara. Turcii se trasera maicleparte, ei facura, focuri, pgzind pe ArnAuti mai mult lameg. Arnautii din clopotnita omorlra mai multi din Turci,ce gedea la focuri. A doua zi de dimineath, un Arnautlila sabia In dinti ei pistoalele in mans, ei, deschizandilea, 'Avail In Turd, pe ulita ce ieeia la casele vameeuluiMarcu. Turcii Cu gramada fugia dinaintea lui : ti gonia.pe Turd pang, la casa vameeului Marcu.

Turcii se facura in doua, unii In dreapta ei altii In stanga.Atunci Arnautul se intoarse Inapoi ei intrA, In biserica.Asemenea navgliri facura mai multi din Arnauti : unii seIntorceau In biserica altii se omorau de Turd. In stareit,Arnautii ispravith gloantele:- iarba avea, turt-a cu mucheaiataganelor mahmudele, ei le bAga In punch; dar no slujiaca gloantele. Sparsera, lazile CO erau In biserica ale ma-halagiilor, ei, luand cat° o malotea, sau cate un sal, learunca de sus din clopotnith jos._ Turcii ei Zaporojanii nä-valiau O. le iea; Arnautii, cu gloankele de aur, find cuapropiere, pe unii ii omora, pe altii Ii rania ; dar toate eraIn zadar. Apa ce o avea In biserica o ispravith. Toata-turcimea se stransese la biserica; Arnautii ramasesera nu-

381

mai ca la vre-o doulzeci qi cinci: izbutira Qi scoasera fiarele de la o fereastra din altar, gi noaptea ieffira cate unul,cat() unul pe fereastra tarn OA simta Tnrcii. Si ieairti pepportita cea mica din dosul bisericii, qi ajunsera la o ulicioara,,si d'aci intrara In padure, a'apoi trecura In Braga,.

Astfel se curati Cara de Arnauti §i zavergii,

DOCUMENTE

I.

De la Slugieriul Teodor Vlddimirescu.Catra toti lacuitorii oraselor si satelor din sud Vaicea 1,

din once treapta, adeca Neamuri, Postelnicei, manzil, bres-Iasi, ruptasi, birnici, scutelnici, poslujnici si slujitori sicatra toti streinii birnici dintr'acest judet.

Iaste stiuta la toti cea pans acum pornire a mea cecu glasul norodului celni napAstuit am urmat si urmezspre dobandirea dreptAilor; am hotartt, dand cel tntaiusemn de bun patriot Intr'acest pravoslavnic pgmant rc-manes°, intru care am stramoseasca nastere, si sa ocar-muiesc pre toti cei ce au incins arme din partea a totnorodului spre zdrobirea si incetarea a vericaruia jaf kinedreptate ce 34i cercat pana acum din pricina obla-duitorilor Domni ce au statut, cari, intru desavarsita ne-milostivire aflandu -se, au aplecat oricate chipuri de mij-loace, s'au indeletnicit si v'au supt sangele, aducandu-vaInteaceasta mare darapanare si proasta, stare intru careva aflati, iar cea mai de temeiu hotarare a mea, InsaVtacu glasul norodului, iaste ca nici Int? un chip sa nu incetezdin cererea dreptgiior terii, pre care si de nu le voiuvedea dobandite printr'acele destoinice cuvinte care s'aufacut cunoscute \pang, acum pe unde s'au cuvenit, va fa-gaduesc sufteteste ca se von dobandi negresit prin vArsarede sange 1nprotiva vericaruia vrajmas se va arata cal-catoriu acestor dreptAi, de care intaiu voi avei sa, vabucuraV. Inteaceasta dar doritoare patrie si noao cugetariaflandu-ma, ne-au ajutat milostivul Dumnezau p.ana acum,si nu numai acele cinci jude0 of prez Olt se vAd man-tulle de man4toriile si jafurile pradatorilor ocarmuitori

' Scris de rariA.

384

si feliurimi de slujbasi, ci, pre unde am ajuns si am pro-povAduit, au incetat relile jafuitorilor. Asa dar ajungAndisi aici, In politia Bucurestilor, care este Scatmul oblAduiriinorodului, si gAsind multi patrioti boieri Intru asemenea.bane cugetari cu ale norodului asAmAnate, am hotarat, caun voitoriu de dreptate, al cunosc vremelnica stapanirea terii, supuin-du-se toti cei ce au !mins arme de izba.-vire la legile. si pamantenestile obiceiuri ce li se vor aratade curd stapAnire prin mine, si le voiu cunoaste ca santIntru adevar folositoare Patriei si de mare trebuintA obstii,norodului. CAci fArl de-a cunoaste cinevas o stapanire, nunumai fireste nu iaste prin putintA, ci pociu zice si dermare vatlmare la Implinirea trebuintelor ce va avea aceasta.izbAvitoare lucrare. VA vestesc dar tuturor fratilor Oman-tent ca si cuviinta si trebuinta va Indatoreaza sa, cunoas-teti o stApAnire, carea stapinire, avanduli vlAstkrile saleIntinse prin laturile terii, sa Inchipueste si Intr'acel judet.prin dumnealor Ispravnicii ce sa oranduiesc de aid, la cariicati sunt lAcuitori Intfacel judet trebuie sa se supuie sisail sAvArseasca poruncile ce le vor da, c'and vor fi asa-mAnate color Irani obsteasca stiinta, datorii si ascultatoare-trebuintelor ce cer ostirile ce sunt gata a se razboi spredobAndirea dreptatilor obstii norodului. i, asa IntelegAndcu totii duhul acestii izbilvitoare lucrari, cati sunteti vied-nici de a purta arme Impotriva vrajmasului dreptAtilorterii, veniti la mine sd va cercetez starea vitejiei voastre..si, de voiu gasi-o asamanata cu ceia ce se cuvine sä fieIntru asemenea lucrare, numai decal sa va primesc si sava povatuiesc datoriile ce aveti EA savArsiti,cunoscAndInsl si aceasta, a aveti sa slujiti ca niste ostasi numaipentru dobandirea dreptAtilor voastre, iar nu pentru vre-ofolosire de bani, cAci si eu si toti cei ce s'au Infratit cumine slujim, nu en cuget de dobAndire de bani, ci pornitide ravna binelui ce asteptAm si pentru voi si pentru'copiiivostri. lar cati nu sunteti nascuti pentru aceasta meserie,Impliniti-v1 datoriile cu toatA supunerea ce se cuvine O. daticAtra dumnealor boerii Ispravnici ai judetului, adeca voi

--

.

385

braslasilor si cumpanistilor i strainilot, rafuiti-vgrgmg,sitile ce aveti a urmgtoarei tetraminii de Ianuarie. Ase-minea si voi, birnicilor, istovi0 ramasitele dgjdiilor ce suntscoase pang acum prin poruncile stapanirii, adecg a semiiVistieriei de Fevruarie si Martie, po taleri optsprezece deludo, ai diminiei lefilor tot pe aceste doao luni, po taleridoisprezece si jumatate de lude, si banii oranduielii me-zilhanelii de primgvarg, pe taleri saptesprezece si jumg,tate de lude, si on toti din orice treapta si oranduialaslujiti izblvitoarelor ostiri ale terii, care dupg cum se vorrandui in dart si in trantporturi de trebuincioase zaherele;

fiti incredintati cg mai la urma yeti intelege si rodurilefericirii voastre. Cati insg de supt aceste rgspunderi vgaflati astazi ostasi supusi armelor izbavirii, sg stiti 'casunteti cu totul apgrati si priveleghiatd, si voi, satenilor,cu unit ca acestia aveti sg vg, scgdeti din lude cu ana-logon cislelor lor, precum si stapanirea terii poruncestepentru aceasta prin Vistierie catra dumnealor Ispravniciijudetelor. Si aseminea se va pgzi aceasta oranduialg sipentru cati altii .ostasi se vor mai aduna duprin sate side acurn inainte, prin stiinta mea si a oranduitilor miei.Iar, dupa ce yeti istovi toate aceste putine rgmasituri prinzapciii plagilor la dumnealor Ispravnicii judetului, dupg cumurmeazg obiceiul, ca sg istoveascg, si dumnealor cu Vis-tieria terii, iargsi spre intampinarea trebuincioaselor aleizbavirii, sg Oita fgra indoialg, ca mare usurintg are sgvi se facg, nu numai intru raspunderea dajdiilor, ci si intrutoate celelalte dart si oranduieli, cum si jgfuirile vor lipsicu totul, si veti iatelege insiva scaparea robirii Intru careviati aflat pang acum. Urmati dar Intru toate acestii pro-pgvgduiri ce inteadins vi s'au trimis, ca sg se ceteascaihtfauzul tuturor si in vileag de obste. i fiti incredintatiel nici olinioarg nu veti ramanea Tara dobandirea drep-atilor voastre.

1821, Martie. Theodor.

(Bibl. Acad. Rom., ms. 4.075, fol. 4 si 5. Imprimat. Copie de d.Iullu Tuducescu.)

Mazililor,

ci

*

- 886 -

II.

Catra toll d-lor prea-cinstiti boeri,Catra toll negutatorii $1 catra toti lacultorii din ora$111

Bucure41, atat cei de loc, cat $1 cei streini, catilacuesc acolo.

Fratiloroameni ! Stiu cg vg este auzitg §i cunoscutgcererea ce face tot norodu Tririi-Rumane§ti (cel de Dum-nezeu pazit) pentru dreptatile cele folositoare la togaob§tea, care dreptati din vechime le avem milg hgrazitgdela prea-puternica Imparatie, stapanitoarea noastrg, iarde la o vreme Incoace, din pricina unirei pgmantenilorboeri cu cei dupg vremi trimigi Domni, cu totul s'au In-ghitit §i s'au stricat, avandu-le numai pentru folosul lor,precum prea bine vg e qtiut, §i nici acum mai sus nu-miVi nu voiesc a Implini cererea pentru slobozirea drep-tgtilor. De aceea toatg .adunarea norodului, care este pangacum peste §aisprezece mii, dupg ce an coprins toate cincijudetele of prez Olt, apoi, trecand Oltul, au coprins §i pangla Pite§ti qi Ra§ii-de-Vede, iar o aripg de o sump marede oameni s'au pornit pe supt poalele muntelui, carii ansg miarga pang la Focsani. Iar adunarea cea mare astazian ajuns la Bolintin, dintre care o sump s'au trimis lamarginea oragului catrg Cotroceni, si o slung la Ciorogarladomneascl, carii toti trag drept la Bucure§ti, unde esteca sg se adune toatg Cara, on mic cu mare, toi acolea aual a§tepte pang cand vor soli trimiqii oameni credincio§iai prea-puternicii Impgratii ca sg cerceteze jalnica forstare Ili sa, le faca dreptate oranduiall bung.

Pentru care pornire Inca de la opt ale urmatoarei v'am In-§tiintat ca, pe de o parte, sg-i gltiti conacul cel trebuincios,iar pe de altg parte, sa -mi trimiteti din toate isnafurilecate un om cu adeverintg In scris spre Incredintare, §i niciourmare 02 c6, nu ati Mout. Ci, fiindcg acum, on milaajutorn1 prea-bunului Dumnezgu, am sosit la marginileoraplui, iaral dupg datoria creqtineasca, vg fac cunoscutcgtra toti, mici Si mari, parte bisericeasa qi mireneasca,

gi

si

337

vefi de ce neam gi lege va fi, gi parintegte NI statues°ca 4n grab& sa-mi dati raspung 4n scris, iscalit de toateisnafurile gi de toti, mici gi mari, precum gi de toti ostagiicati v, aflati In Bucuregti i v hrani0 dintfaceasta Ora,ca sa gtim de voiti binele de obgte sau nu. Cad oricareva fi la un glas gi Inteo unire en cregtinescu norod ceeste pornit numai pentru dreptate, acela se va numi pa-triot, iar vericare sh va lmpotrivi binelni obgtesc, acelaca un vrajmag se va socoti. Sa. gtiti gi aceasta, pentrucare va gi Ineredintez, ca toti cati se vor uni cu obgtegeulnoroi, vor fi intocmai urmatori cu dansul, nicidecumnu vor ramane caiti: sau boier, sau ostag, sau oricine arfi, iar cati fmpotriva va.urma, In viac se va cal.

1821, Martie 16.Theodor.

(BRA. Acad. Rom., ms. 3266, fol. 5 manuscript.Copie de d. IttliuTuducescu.)

§i

TABLA NUMELOR

TABLA NUMELOR

A

(ArnAut), 378-9.Ada-Cale, 7, 304.Adicbeh (loan .$1 Nicolae, cA-

pitani eteristi), 60.Adrianopol (Doroteiu, Mitro-

polit de), 282.Ahmed-Pala, 163.Alexandru-cel-Mare, 180.Alexandra (cApitan bulgar at

lui Tudor), 200, 202-3, 208,211, 220, 224.

All -Pasa, 329.Alia tii ( Sfintei Alinnte), 175-6,

191, 266, 282.Atnaradea (cApitAnie), 16.Anastasia (PAharnIcal, eterist),

60, 2E6.Anatolia, 287.Andronic (eterist), 307.Anghel (capitan eterist), 60.Anglia, 267.Angora (Timoteiu $i Atanasie,

episcopi de), 117, 282.Aninoasa (mAnAstire), 315.Anton (capit eterlst), 60.Arabi (llmba), 169.Arapi, 375.Ardeal,

255-7,310-2,

159.282,316.

215-6,284, 289,

222-4,301, 303,

Argel (Curtea-de), 310, 313-5.Argeq (judet), 11, 32, 102, 261,

p63, 370.

Ares; (episcopie), 87, 100.Argel (episcopul Parion), 9 a.

1, 57, 172, 179 u , 233, 257,263, 267-8.

Arghirocastritul (bimbasa. A-nastaiie), 300, 312.

Arion (Petrachi, Stolnic), 129.Aristia (Costachi), 273.Armeni, 161, 223, 325.Arnaloglu. V. Silistra.Arninti, 4, 15-6, 18, 46, 51,

53-5, 57, 59, 60-1, 67, 74,76, 81, 84-7, 94,96,136, 161-2,203, 211, 214, 222, 223, 233-4,236, 240-5, 249, 251-6 $1 n.1, 257-9, 261 n. 2, 262, 265-6,263, 273-4, 282, 234, 290-2,296 $i n. 1, 297-303, 302-3,304-6, 303-9, 312-3, 317 u.,325, 33U -1, 334-6, 363-7,370-1, 373-=81.

Aslanoglu (Alecu, CAminar),129, 139.

Austria si Austrieci, 4, 53, 160,192, 220-1, 223-4, 267, 27J,287, 310, 312, 315-5, 375-6,978. (ImpAratul Francisc), 4,176. (cons 11 in Principate),134. V. $1 Hakenau.

Babic (britar), 269.Baia-de-Aratni, 241. (Plash),

10.

Asa !Au,

B

- 392 -Wilco iu, 54.Bat hid (Romanesti gi Sar-

besti), 49.Bairactarul (Hagi, eterist), 60.Balaceanu (Constantin,Vornic)

173-4. (Costachi, AgA), 171.($tefan, Hatman)N 171.

Baleanu (Grigore, Vornic), 57,65, 284 (51 ginerii), 284 n. 2(idem).

Baltaretu (lenachi, negustorbucurestean), 86. 129, 319.

Baneasa, 58, 122, 201.Basarabia, 56, 99, 190, 214,

216, 224, 261 n. 2, 265, 282,313, 377.

Basarabov (Sf. Dumitru), 262-3.Batalionul Sacru, 97, 252, 266,

282-3, 284 n. 2, 300, 302-3,306-9, 311-2, 3)5, 374-5.

Bechiari (sarbi), 190, 194.Belu (Stefan, Logofat), 55, 100,

123.Bercovceali (lusuf-Pasa), 286.Bella (Vasile, eterist), 311-2.Bibescu (Dumitrachi), 15, 24,

166. (Stefan, Caminar), 13, 16,18, 241.

Bibi (Gheorghe, Pitar), 301.Bibica (Hatmanul). 60.Bilciurescu ($tefan), 54.Bilteanu (Din's, Serdar), 16,

51 51 n. 1, 242, 245-6. (Zam-fil'achi, Medelnicer), 237.

Birlad, 285.Bistrita inc oltean), 211-2.

(mAnAstire , 218.Bitolianul. V. lovanciu.Bolerescu (famille), 364.Boita, 9/.Bo lintin, 1:1, 370, 378, 386. (din

vale), 290. (din deal), 369.Boranescu (Constantin, Stol-

nic), 113, 290 n. 1.

Bozin (Tufecci-baga), 243, 261n. 2 2u8, 363.

Bradiceni, 5. 233.Braila, 59, 85. 126, 286, 373.

(Pap de), 106-7. V. $i Ber-covceali. (Ferhazdln, coman-dant In Moldova), 132, 285.

Brailoiu (Dina, Clucer), 166.(Dumitrachl, LogofAt), 166,

Bran tvarna.) 99, 315.Brafov, 53, 57, 150, 169-2,

167-8, 170, 224, 256, 2P8 n. 1,333, 363-5, 376, 381. (cArutAdel, 334.

Breaza, 59, 74, 81.Brincoveanu (Grigore, Ban),

13, 53, 249, 255, 333. (Mano-lachi), 162.

Brolteanu, 49.Brusa (Meletie, Mitropolit de),

282.Bucov, 57, 161.Bucureqti, 149-50, 160-1,

103-4, 167-8. 170-1, 173-8,189-90, 192-5, 197, 201, 208,216, 218, 232-3, 236, 242-3,245-7, 250, 254-7, 259 u.,2t34 u , 274, 282, 284, 289, 299,302, 304, 314 u., 325, 328-36,378, 384. (negustori), 68 123,260, 336, 373-4, 378, 386. (Ar-meni, Evrei), 130. (consul°,256. (poduri: Beilicului). 368.(Calitci), 58, 193 n. 2, 335,369. (Dimbovitei), 58. Lips-cani), 369. (Mogosoa)i), 119,122, 240, 317. (kerban-Vocla),182. (Tirgului-de-Afara), 122,299, 318, 367 369. (Ulita Fran-tozeascA), 27.. (mahalale . aCre(ulescului), 123. (a Du-descului). 379. (a Oltenilor),380. (a Popescului), 378. toProtopopulu)), 103. tbealui

si

- 393 -Spirli), 379. (biserici: Mi-tropolia). 58, 124-5, 156 n 1,178. 193r 261 n. 2, 262-4,335-6, 363-5. (Crefulescq),103. (mitocul Rimniculni),177.(Olteni ), 104-5, 317, 319.0,360-1. (Protopopului) 104-5317, (Tabaci), 317. (Sf. 131:mi-tru) 178-9, 373. (Sf. GheorgheNou), 93. (Sf. loan-cel-Mart),317. (Sf. Ionia), 376. (Sf. Nico-lae din Prund), 149. (Sf. Spi-ridon Non), 231 Schitul-MA-'gureanu), 75. (Mihai-VodA),284. (Radu-VridA), 58, 281, 363.(BAratia), 176. (Zlatari). 376.(Curtea-Veche), 58 273. (Bei-licul), 58. (case: Curtea), 177(Agenfia), 75. (Agia), 75.(Belu),10), 272-4, 317, 369, 378. (Bel-vedere), 65, 67-8. 71 -5, 122,266, 284, 289, 3 )4 (Banco-vea n it), 58 61.261 n.2 262, 333,369,379. (Crefulesci:), 274. (Du-mitrachi Dedua, 368. (Ghica),177.274.(Mimdroaia), 103.(Ma-nuc),293.(vamesul Marcu),380,(Xenocrat), 378. (CismeauaMavrogheni) 178,267. (Foiso-rul de foc), 98. (Puscaria), 61,363-4. (Hanitri), 68, 104, 112.(Sf Gheorghe), 112. (GrAdinalui lanachi Stefan), 65. (Va-dul Sacagiilor), 273. (Taba-cii), 284.

Budesti (Arges), 4.Bujoreanu (Stefan, CAminar),

55, 119.Bulgari, 32, 190, 194-5, 204,

206, 210-1, 215 219. 221,228, 254, 268, 282 2 4-5, 287,300, 302, s)05, 3)6, 331-2. (Ne-gustor,), 224. (din Romania),

30. (corp bulgarese In 1821),220.

Bulucbasi (Stan, Ion), 49.Buzau, 85. (julef si boieri),88,

125, 242. (episcopul Galac-lion). 8-5, 178, 262, 284 sin 2.(Serdarul Stefan din), 88,(vama), 162.

C

Cacalegeanu (Cacalefeanu, se-ful tunarilor lui Tudor), 258,295.

Cainargi (Chiucluc), 192.Calafat, 285, 304.Calarasi, 150, 285-6, 296 n. 1.CaldArusani, 54, 60, 364, 366-7.Calimah (Callimachi, Scarlat-

Voda, Domn al Moldovei sial Terii-Romanesti), 36, 38 u.,50, 65-6, 68 u., 72 u., 75,89 u., 94, 232, 246, 244, 256n. 1, 274, 283, 288-9, 334.(Caimacamii lui munteni, In18211, 256 si n. 1.

Caloiani,(eterist), 60.Cantacuzino (Gheorghe), 59-

60, 88, 283, 285.Capodistria (contele loan), 267'

271-2, 282.Capitanul (Constantin, Grec),

162.Carabelea (Nicolae), 60.Caracal, 204.Carafeic (sef turc), 203, 211,

286, 306.Caragei (loan Gheorghe-VodA,

Domn muntean), 4, 6, 228, 231,239, 329, 375. (Alecu1,365-7.

Caragheoighe (seful Slrbilor),228, 254, 3.:8.

Caravia (Vasile), 51, 60, 85,94-7, 213, 223, 249, 26-6,

- 394 -

283, 298, 3)3, 306, 310-2, 333,370.

Carbuni (Nicolae, eterist), 60.Carpati, 229, 305-6.Cartugeni, 364.Cate lu (sat), 290, 364-5, 370.Cavaleropol (eterist), 312.Cazaci, 285. (Corp al lui Ale-

xandra Ipsilanti), 194, 200,205, 210,252, 283,

214, 220,308.

222, 224,

Cerchez (Hatman moldovcan),139 u. (Pdharnic), 177.

Cerneti, 3, 10, 12-3, 28, 40.(via ha Tudor la), 18. (is-pravnic de), 12-3.

Cernica, 54.Cesarela (episcopal Ioanichie

de), 117, 231.Cetatea-Alba. 192.Chefalonitul (Panait, eterist),

286.Chehaia-Hagi-Emini-Aga,150.Chiuciuc- Ciolac, 302.Ciineni, 96-7, 176, 214, 220-2,

224, 339, 312, 373. (vama), 58.Cimpina, 54, 57, 74, 81, 162,

173, 332.

Cimpulung (muntean), 54, 60-1,65, 81, 84, 87, 161, 297, 301-2,315, 332, 375-6.

Cioara (sat), 150.Ciocane§ti, 300.Ciontulac (Gheorghe, eterist',

60, 81.Cioranu (Mihai, aghiotantul lui

Tudor), 227 u., 258, 295.Ciorogirla, 103, 194, 250-1,

290, 334. (domneascd), 386.Cioroiul (sat), 49.Ciovirno§ani, 10, 12.Circinov, 291-2.Circiuma-de-Piatra, 303.

Cirjaliu (Gheorghe), 58. V. $1Carafeiz.

Cirsteasca (mo$ie), 55.Cizic (Costandie, Mitropolit

de), 281.Cladova, 12, 194, 196.Clejani, 54.Clenov, 304-5.Cloqani, 4, 237..(vdtaf de), 232.Cobia, 87.Cocordscu (lancu, Caminar),

123, 132.Colintina, 58, 61, 75, 122,266,

282-3, 299, 307, 363, 366.Colocotroni (loan), 60, 266,

299-303.Coltii (munte), 315.Constantinopol, 14, 145, 147-9,

160-4, 166-8, 170-1, 173,175-7, 192, 215, 219, 246,248-9, 256 n. 1, 273-5, 283,285, (Galata, arsenal), 313-4,

329, 333, 363, 376-8. (Pa-triarhi: Grigorie), 97-8, 275n. 1, 282, 311. (Evghenie),68-72, 114 u. 3.

Contalacu. V. Ciontulac.Copiceni, 66, 149, 289.Cornachi (schit), 215, 220-2,

224.Cornatel (mandstire $i.. sat),

86-7, 217. (plasgt 55.Cornepi, 300.Costachi (Veniamin, Mitropo-

lit), 139. (V episcopil Mol-dovei).

Costachi (ceau$), 16, 18, 33.Costin (Singer), 15, 236, 246.Costin (polcovnic; $i familia),

367-8.Cotofeni, 212, 244, 247, 255.Cotroceni, 58, 62, 66, 68, 75,

122-3, 178, 193, 1934, 260.1

- 395 -a. 2, 263, 268, 273-4, 283, 290,363-4, 370, 386.

Cozia (mAnastire), 96, 101-2,214,220-1, 310, 314, 320, 375-6.

Cozoni (Paharnicul si fiul sau),129.

Crainiceanu (Constantin, Vis-tier), 16, 18, 33, 257.

Craiova, 4, 13, 15-6, 22-6,34-5, 38, 41-2, 45, 59-5,85-6, 101, 120, 122, 126, 163,165-6, 170, 173, 178,189-90,203-4, 207-8, 211-3, 215,223, 237, 242-3, 245-6, 255,305, 329-32, 339, 374. (Cal-macam de), 15, 39-40, 42, 45,49, 113, 136, 173, 299. (Divansi divani(i), 15, 24, 26-7, 39,42, 49-50, 113. (negustori),332. (boieri), 53. (Orli ale ei),28, 40.

Cripatul (capitanul Vasile),247, 294.

Cre %escu (loan, capitan), 254.(g1 fiul, profesor), 294 n. 1.

Cretulescu (Ban), 13.Cristari (dr. Mihail), 223, 231,

252.Catuiu (Ghi(a), 291, 293.Cuza (Vornic moldovean), 139 u.

D

Daci (- ia, .dachicesc), 14,82-4, 253 u.

Demotica (Calinic, episcop de),282.

Depalti (dr., Caimacamul Cra-iovei), 231, 242, 255.

Berlioz' (episcopul, leremia sauGrlgarie), 117, 281.

(lordachi, Clucer), 55.Diamandi (Giuvara, Serdar),

15, 34, 38, 41, 51, 101-2, 110,

206-7, 209, 217-8, 241, 244,257, 305, 314, 330, 375. (fiul),218. (familia), 102.

Dimbovita (riu), 218, 303. (ju-def), 32, 88, 119, 161, 282-3.

Dina (Serdar), 237.Dolj (Jude(), 15, 28, 42, 49, 257.Draculi (Spiru, capitan), 60, 307.Draginescu (loan, Vornic), 313.Dragasani, 86, 94-5, 203-15,

217-20, 224, 227, 306 u., 314-5,320, 374. (case boieresti), 206.(a *Atrarului), 206. (manas-Urea), 206-7, 209. (Wile),204-6, 374.

Duca (Costantin, eterist), 60,81, 97, 266, 300-1, 311-2.

Dude§ti, 74, 122, 201.Dunare, 136, 150, 171, 176-7,

184, 192, 230, 268 si n. 1,282-3, 285, 289, 333. (Pastde la), 29.

E

Efes ( (.anasie, episcop de), 117.Elada, 251.Eracleia. V. Heracleia.Eterie (cluburl si organisa(ie),

231, 317.Evrel, 86, 274, 283, 325, 367-8,

FFanar si Fanariofi, 141-2,

145, 183, 228, 238 u., 247, 249,260, 282, 320, 363.

Farmachi (cApitanul loan), 4,30-1, 34-5, 42, 51, 53-4,60, 81, 84, 87, 100-1, 200-2,208, 214-6, 219, 223,243,245,257, 272, 290-1, 296, 309, 313u., 333, 371, 374-5, 377-8.

Farsala (Damaschin, episcopde), 282.

DeOu

Favlovie (eterist), 312.Faits lam. V. Cladova.Fierescu, 211.Filip (Alexe, capitan eterist), 60.Filipes (Alexandra Vulpe,

Logofat), 57, 257, 284.(Grigore,Vistler), 13, 57. (lordachi, Vor-nic), 57. (Mihaita, CI ucer, Aga),123, 139 u., 164, 172.

Florescu (Mihai, Clucer), 132.Focfani (sl judet muntean), 51,

57-8, 85, 123, 150, 177, 265,232, 286, 300, 320, 386. (Silihdar.Aga de), 162. (Sf. loan), 286.

Formac (Nichita, ispravnic),301.

Fotine (loan, Stolnic, isprav-nic), 126.

Francesi (limbal, 13, 29.Franta, 267.Frunze-lath' (capitanul loan),

247, 204.Fugioglu(Dimitrie, eterist), 300.Funditeann (boier), (Ni-

colae, Medelnicer), 125.

Giie0i, 54, 193, 290-1, 301.Gataii, 51, 84, 193, 249, 265,

285-6, 320, 333.Ginescu (loan, Clucer), 166.Garnovschi (eterist), 312.Givana, 83,Givines,i, 150.Gavanos-zadei, 173, 178, 317.Gaziopol (Gavaz-basa), 214.Gearto]. V. Gheardoglu.Geafer (bulucbasa), 261 n.2.Germania Si Germani, 134,

162, 200, 325.Gheardoglu (CAminar), 81, 283,

293.

396

Ghedecli-Lam. Husein- Aga,120.

Ghelmegeanul (capitan), 294.Ghenciu-Aga, 75, 97-8, 100,

103-4, 111, 214, 218, 243-4,257, 261 n. 2, 289, 291, 296-7,302, 317 u., 318, 333, 378.

Ghica (familie), 157. 160, 179-80.(vechii Domni: Grigore 1 -lu,Mateiu, Scarlat, Alexandru).181. (Grigore, Ban, apoi Domnla 1822), 13, 55, 161, 163 u.,168, 170-1, 173 u., 177-80,266, 321, 366. (fiii: Costachl,lorgu), 174-5, 177-8.(41ecu,Vornic), 57, 178. (DumitrachiBanul, tatal precedentilor),180. (Mihalachi), 174-5, 177.(Generalul Costacht-), 54 u.

Ghidicin (cApitanie), 16.Ghimpa (Dimitrie), 234, 237,246.Ghita hotul, 215.Ghinler-Aasin, 228.Girbea (Dumitru, capitan), 6.Giurgin, 67, 85, 195, 197, 256,

286, 289, 369, 373. (Papa de),66, (ostasi), 163.

Giuvara(Diamandi).V.DiamandiGlogoveanu (Nicolae. Clucer),

4, 15-6. (tatal lui), 232.Golescn (Constantin), 284, 292,

307. (lordachi, Vornic), 171,310. (Nicolae), 57, 74, 103, 132.

Golesti (sat), 198, 200,291,294,296, 304, 371, 374.

Geri (Jude(), 15-6, 21, n, 28,49, 189, 232, 236-7, 242,245-6,257, 328-9.

Gridilteann (Scarlat, Logo-fat), 57, 65, 68, 74.

Greceann (Ioan, Aga In Mol-dova), 139 u.

Greci (in Principate), 228, 261n. 2. (Domni), 164. (tooled),

- -

55.

--- 397 -231. (slujbasi), 23O. (preoti 10Bucuresti), 273, 376-7. (calu-gAri), 377. (cler), 230, 326-7,si n. 1, 328. (negustori), 224,230, 252, 363. (limba), 169,

230, 233, 267-8, 273.Gripari (eterist), 60.

HHagi-Abdula (CAminarul Moi-

sachi), 60.Hagi-Emini-Aga, 120, 127.Hagi-Ienut (negustor din Cra-

iova), 24.Hagi-Prodan, 15, 84, 101, 190,

193, 200, 202-4, 208-12, 214-220, 222-4, 240, 255, 257, 262,269, 269-90, 292, 294, 293, 303,331-2, 372-3.

HaRenau (Fleischackel von,agent austriac), 57, 65, 173,175-6, 255, 257, 342, 379.

Halchedon (Grigorie si Mele-tie, Mitropoliti de), 281.

Hanged (Mdrioara, sotia luiGrigore D. Ghica- VodS), 167.

Hasan-beiu, 163.Hatopol, 223.Heracleia (Meletie, Mitropolit

de), 117, 281.Hereasca (localitate), 379.Herescu (Constantin, Clucer),

60, 284 n. 12.Himeriotul (AnasIase), 261 n.

2, 319-20.Hrisoscoleu (Costachi, PAhar-

nic), 88.Hristea (bullbasA), 258-9.Hurezi (plalu), 5.

Ilalomila (r1u), 85, 125.lanachi (capitanul), 42, 84. 201.

Janina, 202, 329.Tali, 52, 85, 89, 91, 101, 122,124,

133, 150, 162-3, 166, 177, 1/-9-90, 192, 249, 251-2, 270, 285,333. (Serascherul de), 101.

lenescu (lene, bulucbasA), 15,

291, 293, 371, 374.lerusalim (Policarp, Patriarh

de), 281.Ilfov (judet), 119, 125, 161, 263.Iliad (lance, eterist), 60, 81.India" (eparhle), 99.lordachi (cApitanul), 199-203,

207-11, 213-7, 219, 223, 233,243-6, 257, 266, 272, 291-2,296-7, 299, 303, 306-8, 313u., 328, 333, 371-5, 377-8. (ne-potul sAu), 217, 374.

losif al II-lea (ImpArat), 220.lova (bulucbasa) 241, 258-9.

(polcovnicul, tatal lui Macho-donschi), 233.

lovanciu (bulucbasa), 198,203-4.Ipsilanti ( Cohstantin-V o d a),

232, 249, 287.

Ipsilanti (Alexandru), 52, 55 u.,57 n., 65 u., 74-6, 81 u., 94u., 109-10. 120, 189-94, 201,208-14, 227, 249 u., 261 u. 2,265 u., 275 u., 282 u., 285-7,289, 291, 298 u., 305 u.. 314,320, 325, 363 u., 373-4.

Ipsilanti (Dimitrie, fratele pre-cedentului), 191-2. (Gheor-ghe), 81-2, 87, 252, 312. (Ni-colae), 201-2, 210, 291, 301,303, 307, 309, 312. (tots fratiOt214, 222-4, 272. (mama), 81-2,87, 272, 307, 333.

Isaiev (general), 189, 194.Itaca, 307.Italia, 329.Ivancea (delibasa), 75.

--- 398

',ands' (*Han de hot(), 54.Ivancin (polcovnic), 101.Ivanciu (popa, eterist), 99.

J

Jianu (loni(g, Pitar), 113. (hal-duc), 375.

Piave, 369.Judete (cele cinci, oltene), 166,

170.

L

Lainici (mlnastire), 2461Lasanis (Constantin), 60, 214,

298, 310.Latif-Efendi. V. Silistra (Silih-

darul).Laybach, 266, 270, 282.Lazaru (Constantin, eterist),60.Lent (Hip, Clucer), 118, 124.Leonida (regele Spartei), 309.Lom-Palanca, 304.Lotru (riu), 221-2.Lupo (Dionisie, Mitropolit), 9

51 n. 1, 14, 20 u., 55-7, 61,65, 67-8, 74-5, 86, 89, 92,94, 167, 239, 246,255-7, 262-3,266, 268, 275-7, 284, 286 u.,289. (5i episcopii munteni),20, 63, 89, 92, 266, 276, 288.

M

Macedonia, 285.Machedonschi (Dimitrie), 4, 13,

18, 20-1, 34, 84, 101, 190, 193,200, 202-3, 208, 210-2, 214-7,219-21, 222-4, 233, 236, 240-1,255, 257, 262, 269, 289-91 51n. 1, 292, 294-5, 297, 303,307 n. 1, 373. (Pavel, frateleprececlantului), 34, 36, 216.

Macovei (sat), 154.Mahmuad (Sultan), 12, 17, 25,

91, 108 u., 140-1, 259.Mamul .(m.InAstire), 306, 308,

330, 363.Manache (eterist), 304.Manu (Gheorghe, eterist), 60,

97, 312. (loan, Vistier), 55.(Mihalachi, Vornic), 57, 74,100, 112.

Marco (bulucba$a), 261 n. 2.Marcuta ($1 chio5cul lui Orb-

gore Ghica), 122, 193, 192.Marea Neagra, 230.Margineni (mAnastire), 97-8,

290-1, 299, 302.Marienstadt, 224.Mataragi-basa, 314.Mavrodol (lancu), 297.Mavrofori, 59, 75, 86, 94, 96,

203, 209, 213-4, 220, 223, 252.363, 374-5. V. 51 BatallonulSacru.

Mavrn (Nicolachi, Hatman), 57.Mehedinti (iudet). 5, 10,15-6,

18, 21-3, 34, 38, 40-1, 49,189, 237, 247, 257, 329, 363,374. (lozincA), 292.

Mehtupci-Ahmed-Efendi,148.Mihail (chiliarh eterist), 60.Mihalescu (Scarlat, Spatar),

103, 132.Mihali (deliba5a), 15, 60, 100;

103-4, 111, 214, 218, 243, 261n. 2, 289, 291, 296, 302, 317 u.,329, 378.

Mihali (Mialea, polcovnic ete-rist), 60.

Mihaloglu (Atanase, Anastase),215, 304-5, 307.

Milenco (Staicovici,228.

Mircea-cel-Batrin, 247, 283n. 1,

5ef sirb),

---

-- 399 -

Niel, 59, 266.Moanga (Vasile, Logofat), 233,

246, 257.?toed, 99, 315.Mogogoaia, 53.Moldova, 52, 55-6, 73, 89, 91,

101, 106, 120, 126, 128, 132,

138 u., 193, 214-5, 218-9, 231,249-51, 268-9,282-3, 235-9,333, 336, 363. (negustori), 1;39.

Mongescu (Vasile, Logofat), 5.Moraiti, 327.Moravia, 224.Moreia, 99, 173, 191, 214, 219.Moruzi (familia), 123.Moruzi (Alexardru-VoclA),180-1.Moscova, 223.Motru (mAnAstire), 16, 18, 24,

33-4, 38, 41-3, 49, 51, 55,241-2, 330. (- lui, Gura), 24.

Muncaciu, 224, 311-2, 375.Muscel (judet), 32, 119, 224,

282-3.

N

Napoleon I-iu, 269.Naxos (Grigorie, episcop de),

282.Neam% (mAnAstire), 101, 215,

377.Negri (Costachi, Caimacam),

160, 1i3, 217, 286 u., 333.Nenciulescu (Alexandru, Vor-

nic), 57019-20, 125, 163, 165,170, 257, 284 gi n. 2.

Netezesti, 320.Niceia(leroteiu, Mitropolit de),

117.Nicolicescu (Pau, polcovnic),

104.Nicolopolu (negustor grec) 252.Nicomedia (Panaret, sau Ata-

nasic, Mitropolit dc), 117,281.

Nieopol, 126, 286 (mtlhafizulde), 284.

Nucet (mAnastire), 299-300,320.(set), 374.

Nuri-Aga, 66-7.

0Oared (1-loarcl; loan, cApitan),

247, 291, 293, 299, 304, 307-9,374.

Obilesti, 289.Ocnele-Mari, 5.Odaile (sat), 369.Odaia Pitarului, 370.Odesa, 261 n 2, 265.Ograzeni, 334.Olt (judet), 263.Olt (r1u) 4, 15, b6, 202-6, 208,

214-6, 220-1, 243, 245, 254,291, 299, 305, 308, 314, 328,332, 374-5. (vad), 28.

Olteanul (Pans), 286.Oltenia si Olteni, 21, 24, 32,

39-90, 42, 45, 58, 62, 113, 126,138, 229, 232, 234,236-7, 243,246-7, 252, 254, 260, 264, 268si n. 1, 304-5, 326, 332, 334,364.

Orfano (Gherasim, eterist), 60,214, 223, 300, 312.

Orsova, 4, 12, 173.Otetelisann (Dina, Clucer),

5-6, 10, 13, 233, 245.Otoman-Tahir-Aga, 302.

P

Pades, Pad Mesa, 6, 7,233, 237.

Paladi (Grigore, CAminar),123-4.

Panaiot (polcovnic, gi fiul, lo-nip), 89.

400

Panait (Serdarui, fratete lUiSava), 31-2,

Panduri si Pandurime, 3, 610-1, 15-6, 18-9, 24, 27, 33-4, 46, 51-1, 65-6, 68, 74, 84,94, 170, 189, 194-5, 202-4, 210-1, 214-6, 218-9, 221-2, 224,232 --4, 236-7, 241-3, 245-6,25i-6, 257-9, 262-3, 268-9,283-4, 290-1, 294-7, 299,304-5, 307-9, 312, 328, 332,364, 370, 371-3.

Pantelimon (manastire), 122,180.

Papadopol (Sltir, eterist), 300.Parlan (Vasile, eterist), 60.Pascani (11fov), 60.Pasvantoglui 256-1.Patmos (inOula), 256.Pavia (Vasile), 97.Pazarghideni, 136.Peloponisiu (Panait, eterist),

286. (Alexe), 300.Pendedeca, 266, 283.Pestritul (Dine), 372, 374.Petersburg, 267.Petrachi (Stolnicul, same al

Vistieriei), 129.Piatra, (schit ?), 101.Pini (consul al Rusiei), 13 u,,

27 u., 57, 189, 193, 2,8-9,255, 257.

Pisani (consul al Rusiei), 270.Pitetti, 4, 54, 61 74, 81, 87,

161, 194, 196, 199, 200-1,203-4, 207-8, 233, 292, 297,301, 313-4, 307, 371.

Ploiesti, 54, 57, 59-60, 81, 161,2,6, 300, 332.

Piutarh, 180,Poiana-Lunga, 269.Poienari (Petrachi, Medelni-

car), 58,

Popeacu (Chiriac), 18§.d., 214,253-0.

Pored (insulA), 194.Poroineanu (loan, Clucer), 305.Prahova (judet), 32, 119, 125,

1 73, 282-3.Prascoveni, 330.Pred eal, 81.Pripoare (sat), 312.Prusa (Gherasim, Mltropolit

de), 117.Prut, 249, 270, 320.Patna (Tinut), 126.

R

Racovitii (Matachi,Vornic), 171,Rahova, 304.Ralet (Costachl, Clucer), 104.Riscanu (Vornic moldovean),

139 u.Riga (poet), 273.Rimnicul-Sarat, 56, 88, 150.Rimnicul-Yilcii, 4, 87, 94-6,

208. 211-4, 220-1, 299, 301,303, 306-7, 309-10, 314.(episcopia) 209, 211. (episco-pal Galaction), 233.

Riul-Vadului, 224, 312 -3.Rizu (Alexandru, eterist), 60,

307. (lacovachi), 13 si n. 2.Rogobete (loan), 304.Roman, 55-6.Romanati (Jude(), 15, 23, 42, 48.Romaniti (Grigore,Vistier),103,

139.Rucir, 99.Rumelia, 89, 91, 133, 285, 287.Rusciuc, 163, 333.Roseau (enpitan de panduri),

94.Rusi-de-Yede, 261.

- -

- 401

RUsia, 190-3, 198, 210,216, 223-4, 228, 248-9, 251,267-8, 270, 272, 276, 278-9,285, 307, 313, X15, 336, 364,375. (Tarul Alexandru 1-iu), 4,

14, 65, 133, 191, 269 -72. (Ecate-rina a 11-a), 277. (Consulat),134. (Ordinul Sf. Vladimir),232. (Ordinul Sf. Ana), 234 n. 2.

S

Sabar (riu), 369, (plasa-de jos),365, 370.

Sadib-Paqa, 128.Salonic, 99. (Matei, Mitropolit

de), 117.Samurcal (Constantin. Vornic),

45 u., 48, 51, 54, 57, 163, 233,244, n. 1, 331-3. (loan, Postel-nic), 85, 247, 305. (fiul sou),305.

Sandagiu (sat), 55.Sava (bimbasa), 193, 201, 214,

217-8, 246, 256 si n. 1, 251n. 2, 266, 274, 291,299, 311 u.(Steagul lui), 217, 283, 288u.,302, 335-6, 341-3, 367, 376-80.

Scarlat (Paharnic; fiul, eterist),102.

Sclavon (Nicolae, eterist), 286.Scufo (Nicolae), 60, 97, 288 si

n. 1, 312, 374.Sculeni, 320.Scutari (de Asia; saraiul lui

Chior-Vizir), 149.Secuieni (jude(), 19, 125, 154,

282-3.Secul (manastire), 313, 320.Seianu (Alecu), 129.Selim -belu, 213.Seraiu (Bosna -), 99.Sericoglu, 304, 313.

Sibiiu, 65, 129, 214, 222, 224,305, 332, 374-5.

Silistra, 148, 150, 163-4, 171,173-4, 176-7, 184, 193, 218,289-90, 316, 3,0, 363, 377.(Pala-Capusi), 175. (Mehmed-Selim, Pap de), 148-9, 152,166-7, 171, 175, 177,184, 189,266, 2S6. 289, 296 n. 1. 313,340, 363, 367, 373. (Chehaia-beiu al sou, apoi Pasa), 150,153-4, 162-3, 166-7, 170,176-8, 217, 283, 2E:0, 299 u.,303-4, 313-6, 321-5, 340,342, 366-9, 373-4, 377-8.(Silihdarul), 304, 314-6.

Simion (capitan al lui Tudor),65, 198, 203.

Sinaia, 162.Siphnos (Calinic, episcop de),

282.

Sirbi $i Serbia, 136,190, 194-5,200, 204, 206, 208, 210-1, 216,219-20, 228, 241, 243, 254,258, 267-8 si n. 1, 282, 284-5, 287, 305, 315, 325, 328,331-2, 334, 338, 3'10, 363, 366.(negustoii), 224.

Sistov, 285.Slatina, 57, 203, 216, 257.

(protopop de), 257 - -9.Slatineanu (lordachi, Vornic),

57, 257, 284.Slobozia (Ialomita), 150.Snagov, 337.Soliman-cel-liaret ( Sultan))

140.Solomon (loan, Sluger), 15, 24,

49 u., 205, 242, 244, 257, 304-5,330.

Sotir (bulucbasa), 74, 261 n. 2.Spartani, 3J9.Spiro (capitanul), 60.

left ti

--

55,

--. 402

Staicu (cApitanul), 60.Stanesti (mAnAstire), 306, 308.Stere (cApitanul), 222.Stoica (capitanul), 60.Strangford (lord', 175-6.Strehala (manAstire), 13, 16,

18. 33, 41, 241-2.Strehaianu (ispravric al lui

Tudor), 257.Strejesti (mAnAstire), 306, 308.Stroganov (ambasador rus la

Constantinopol), 70, 73, 191-2, 270, 272, 275, 279.

Stunner (Internuntiu), 173, 176.Sturza (loan Sandu-Voda), 166,

177, 321. (fill lui), 175, 177.(Logofatul). 139.

Sinn (Alexandru-VodA), 3, 8-9,13-4, 17, 20, 89, 91, 189, 228,231-3, 239, 287, 328, 331, 333.

Sutu (Mihal-Voda I-iu), 256n. 1.Sulu (Mihai-VorlA al II-lea), 52,

69-70, 89, 91, 120, 249-52,254, 255 n. 1, 270, 275-6,27S, 287, 363.

Suit' (Alexandra, poet), 252, 307,309. (Dimitrie), 306-7. (Gri-gorr.), 60.

$*amil, 269.lanturi (rnosie), 220.erbanesti (mAnastire), 243,306, 308.

Stefan-cel-Mare, 247.§teffinescu (Costachi, isprav-

nic), 297.Stefinica (Clucer), 152.tirbei (Dumitrachf, Sluger),130. (Fotachi, LogorAt), 57, 74.

T

Tagir (Tahir) -Aga), 86, 126,

367, 368-9.

Tafiasie (Artiluful),r335-6.Tascula (V. Colocotroni).Tatari, 129, 149.Tautn(Vornic moldovean),139 u.Tecuciu, 163.Teleajen (riu), 57.Teleorman (Jude(), 125, 161,

253.Termopile, 309.Tesalonic (Iosif, Mitropolit do),

282.

Timif (rlu), 162.Timna (sat), 33.Tirgovifte, 54, 61, 75, 81, 04,

86-7, 100, 190, 202-3, 208,215, 217, 227, 282-3 n. 1,285-6, 289, 297, 301-3, 337-8,340, 343, 363-4 373. (Mitro-polia), 76, 85, 283, 298. (negus-tori), 74, 302, (starostele A-lexe), 74, 87-8, 301. (Caselesi gra'dina lui Geartoglu), 283,298 (iaz), 293.

Tirgul-Jiiului, 5, 21, 233, 237,246, 310.

Tirnova (Ilarion si Ioanichie,Mitropoliti de), 117, 282.

Tismana, 5-6, 10, 15, 21, 1012, 189, 214-6, 224, 233-4,237, 241, 245, 332.

Topliceanu (Dumitrachi), 98.Tracia, 285.Trieste, 214.Troados (episcop), 125.Troia, 221.Tudor (Comisul), 3 n. 1.Tufeanu (lordachi, ispravnic),

125, 334-5.Tupuccin (comandant turc la

Galati), 250, 286.Turceasca (limba), 136, 182.Turci (tratatele cu-0,231.(ne-

gustori), 190.(ucisi la Iasi), 249.

-

403

Turcia (Romini din), 230.Turcomeniti, 292.Turlaci, 340.Turnu-Magur ele, 373.Turnu-Rosu, 222, 310-1.

ITepeq (Vladj, 283 n. 1.Tiginetti, 54.Tigani, 88, 307. (bucAtari), 327.Tintareni (manastire), 49, 51,

241-2, 245, 254, 304.

Udriciti (secretar al Agen(ieiaustriece din Bucuresti), 74,86, 173, 176, 266, 302.

Ulani (ai lui 1psilanti), 214, 222,283.

Unguri, 325.Urdareanu (loan), 291, 293-6,

371-2.Urleanu (Barbu, capitan), 247,

259, 294,

V

Vacarescu (Barbu, Ban), 31, 55,103-4, 112, 151, 164, 169-70,177, 182. (lenachi), 169. (forge,CAminar), 5, 233, 237. (Nicola-chi, Vornic), 25-7, 41-2 46n. 1, 50-1, 242.

Vicarelti (mAnAstire), 122-31177-8.

Vicare§ti (sat In Dimbovi(a),300.

Vadul-Riului, 223. V. Riul-Vadului.

Valea-Muierii, 99, 315, 320.Valenti-de-Munte, 54Vas* ti, 365, 367.

Vardalah (cApitanul), 60.Vasile (arbitnandritul, In Bucu-

resti), 272-3.Vasiles (Serdar), 367.Velicu (1-laiduc, 228.Veria (Macarie, Mitropolit de),

117.

Verona, 175, 191-2.Vichilarci (Naum, eterist), 300,Vidin, 7, 304, 374-5. (Papa

Dervis), 84, 189, 200, 266, 286.306, 374-5.

Viena, 4, 315, 375.Viiloreanu (Stolnic), 5, 16,18,

33, 237, 241, 330.Vilcea (Jude(), 5, 28, 102, 251,

305, 383.Virciorova, 230.Vladimirescu (Pau sau Papa),

215, 241, 257, 374.Vladimirescu (Tudor), 1 IL,

113. (originea si trecutul), 189-90, 232, 328. (copilAria), 32.(offer rus), 20. (comandir),3. (major), 4. (in Gorj), 5, 21.(la Cerne(i: cula $i via lui),12-3. (averea), 247 n. 1. (va-taf de Closani), 4, 232-3.(cu pricini la Bucuresti), 233.(legAturi cu Eteria), 217. (ple-care din Bucuresti pentru mis-carea sa), 233. (programulsAu), 207, 330-1, 363. (orga-nisarea military a ostirii sale),218. (prod ama(ia cea d'intAiu),6-7, 234 u. (scrisbarea cAtreCostachi Ralet), 10-12. (Pa-vel Machedonschi la el), 34u.( si zabetul de Romana(i),48. ( si Pap de Vidin), 16-8. ( si Pasa de Glurgiu),66-7. (arzul catre Sultan), 8u., 189-90, 238 u., 329. (al dol-

U

404

lea arz), 20-2. (face isprav-nici), 15-6. (Intaile masuri aleboierilor contra lui), 150, 237,328-9. (ataca culele), 332.(trimiterea lui lordachi contralui), 42. (la Tismana), 18,234. (scrie boierilor), 32-4.(luptA la Motru), 33. (unirecu lordachi), 51. (Ia Strehaiasi Motru). 40-2, 241-2. (laTintAreni), 49-51. ( gi Ni-colachi Vacarescu ), 47 8,242 u. ( si C. Samurcas),45 u., 244 u., 331-2. (carte deiertAciune" pentru), 46. ( giSolomon), 49-50, 242. (la Sla-tina), 55. (la Cralova), 255,(spre Bucuresti), 57, 334-5.(executA hotil, 258-9, 371. (laCotroceni), 58, 262 u. (cAtreBucuresteni), 260-1. (cirmu-ieste), 58. (numeste isprav-nici), 62. (sfat la Mitropolie),340. (si Sava), 343. (,,infrAtireaucu el), 63. (Domn"), 61. (cereDomni paminteni), 66. (scriecAt re Poarta), 66. (el Scarlat-VocIA Calimah), 248. ( siCaimacamii), 2464 u. ( siboieril), 219. ( si Sava). 217,274. ( gi lordachi), 243. (ori-ginea dusmaniei cu lordachi),217. ( Ia Ipsilanti), 61, 193,267-9. (intre Elada" si Da-cia"), z63. (face ispravnici),253. (catre tall pentru dajdi),62-4, 263 u. (plecarea din Bu-curesti), 193 u. 290 u., 342. 370.(cuvintare cltre oaste), 193-4. (ucide dqi panduri), 290-1,(simulacra de lupta cu Turcii),194-6. (catre oaste). 195 -6.

(spre Pitesti), 74. (strata-geme), 196-7. (lordachi-i scrie),199-200. (falsA /mpAcare culordachi), 201 2, 292-3, 371(spinzura pe cApitani), 202.(Prodan si Machedonschi con-,tra lui), 240-1. (despre lor-dachi), 200. (ordin al lui lor-dachi sA-1 aresteze), 84, 296-7.(prinderea lui),84, 343-4. (uci-derea lui), 85, 210, 373. (cerutde panduri dupl. moarte), 211,215). (legenda lui la panduri),216, 304. (rolul istoricl, 228,320-1. (caracter), 233, 269.(ostas), 198. (reprimirea ja-furilor). 198-200. ( gi Clo-ranu), 227.

Vladimiri (3at), 183, 232.Viasia (polcovnic de), 363.Vlasca (judet), 119, 161, 263,

334.Waste (Nicolae, CAminar), 60.Vogoridi (Stefan, Batman), 93,

128, 103, 247.Volintiri, 197.Vrana (Hrista, eterist), 286.Vultnrefti, 40.

WWaterloo, 269:Wittgenstein (feldmaresal rus)

56, 190, 233, 266, 270.

zZaporojeni, 124, 129-33, 176-7,

367, 380.Zavera, 60. ( gii), 204, 274,

287, 365, 375.Zavideni, 305-6, 320.Zotu (eterist), 305.Zulea, (Panait eterist), 286.

- 405 -

Adaus la labia nurnelor

A

All-Pata (de lanina), 337.Anagnosti (lordachi), 151.Ardeal, 305.Arges (oral), 342-3.Arnauti, 154, 337-8, 340, 343.Aslanoglu (Alecu, Cgminar),

151.Austria, 159. (Alexe, agent al

- ei la Bucure5ti), 343.

B

Bairoiu, 154.Baleanu ( Grig3re, Spatar ),

341-2,Baltareta (Ienachi), 342.Boranescu (Constantin), 340.Bratov, 152-4, 343.Bucuzetti, 152, 338, 340, 342-3.

( vlitropolia). 151, 340. (Coltea),341. (biserica Sf. Sava), 152-3.(hanul Sf. Gheorghe), 154.(scoala domneascg), 340-1.

Bulgari (in RomAnia), 339.Buzau (judet), 154.

C

Calarati, 340.Caldirutani, 337.Calimah (Scarlat-Vodg), 341.Caracal, 152.Catelu, 342.Cernica, 337, 341-2.Clineni, 152.Cipru, 337.Colintina, 342.Constantinopol, 151-3.(tmp5-

rat cretin de), 340. (Grigorie,Patriarhul de), 337.

Cotroceni, 337.Creta, 337.

D

Dunare, 338, 340-1.

F

Fortani, 154, 386.Emilia, 338. (consul la Bucu-

rest!), 152.

G

Gelepbati (CrAciun Penciu), 151.Germania, 337.Ghica (generalul Constantin),

154 u.

I

lanina, 337.lonita (Pitarul), 340.Ipsilanti (Alexandra), 338, 340,

343.

L

Lupu (Dionisie, Mitropolik), 340.

M

Mann (Armas), 342.Moldova, 154, 338, 377.Moreia, 337.

N

Negri (Costachi, Caimacam),151-2, 338-9.

- 406 -

0OR (du), 342-3, 376, 386.Oltenita, 152-3, 305, 338, 383,

386.

PPitefti, 386.

Prusia (consul in Bucuresti),342.

Prut, 377.

R

Rucar, 376.Rusciuc, 338 -9. (Pala de), 339.Ruli-de-Vede, 339, 386.

TABLA LUCRURILOR

A.

Actenamea, 191.Adeat, 177.Adunarea (obstea), 12, 15-6,

21, 32, 49, 58, 99, 261, 3N-30.Aturisanii, 15, 282. (de Patri-

arh), 71, 74.Aga, 229.Aghiotant, 223, 232, 294-6, 394,

307.Ahll-islam, 114.Aiasma mare, 204.Aidamaci, 334.Ajutor (de bani), 118, 125, 171.Ajutorinta 125, 151. (milItarA)

207.

Alifverif, 31, 53, 151.Amanet, 175.Anafora, 14, 39, 118.Analoghie, 125. (a analoghisi),

125.Analogon, 64, 385.Anatema, 276.Andol" (rochie), 125.Angarale, 328.Anteriu, 343.Aparare (car(i de), 50.Arabagiu, 341.Arend", arenda fi arendasi,

afie, 49, 119, 325.

Argintarie, 154, 162, 258-9.Armasari, 175, 177, 206.Armata (din 1821), 228, (pro-

pusa de Tudor), 247.Ar§ice, 340.Artilerie, 206, 258, 268, 283,

285-6, 290, 293, 295, 310.Arzmahaar (si arz), 8, 17, 23,

32, 39, 48, 65-6, 128, 133-5,139, 165, 183, 210, 238-40, 247-8.

Ascherlii, 71, 100, 105, 112 122-3, 151-2, 174 178.

Asidosia, 18, 237, 248.Alm (tunului), 364.Aiternuturi, 274.Avaete 327.

B

Bacani, 303.Bacliq, 104.Bai, 94, 98.Bairac, 150.Bairactari, 229.?Wenn fi bajenari (a se 0

55, 58, 60, 81, 88, 94, 204, 224,332, 369.

Sal, 343.Balcon, 373.Salad, 285.

- 408 -Unite, 117, 125, 171-2.Balbeflegi, 75, 86, 173, 256, 367.Bafboieri, 146.Balbulucbafi, 228, 305.Balciohodari, 228.Baterii, 220, 222, 315. (cant de

e), 218.Beilicci-bafi, 13(.Bellegi, 11, 100, 255.Beflii, 15, 51, 193, 316.Biblioteci, 274.Bice, 229.Bimbafi, 100-3, 256 n. 1.Binif, 842.Bir, 63-4, 263 u., 282, 285, 29S,

343. (al satelor), 247.Birari, 326.Birnici ( si strain°, 263, 374,

385.Blistame, 15, 273-7, 210-2.

V. Afurisanii.Boieri si terani, 219.Bombe, 101.Borte, 54.Bore (ciorba cu), 201.Bostangii, 149.Boteza (aoastea, steagil), 204,

341.Bresle fi breslafi, 62, 64, 118,

151, 171, 178, 263. 383, 389.Brined, 204.Brutari brutarie), 127, 369,

379.Buiurdiu, 105, 367-8.Bulucbafi, 26, 229, 261 n. 2, 330.Bumbafiri, 117, 119-20, 131,

150, 177.Butilci, 375.Sufi, 274, 327.

C

Cabaniti, 179.Cafea, 258.

Caftan, 33, 135.Caid, 100, 113.Calabalicuri, 88, 96.Calarafi, 45, 133, 177. (vataf

de), 24.Calauze (romancti la Turci),

96.

Calemuri, 113.Calefti, 130, 148.Canoane, 140.Capisizi, 126, 367.Capiolani, 232.Capitani, 20, 24,154. (Anil), 16.Capoturi, 218.Caprari, 223.Capuchehaiele, 145, 147-8.Capugibafi, 162.Cara, 126, 148, 200, 262, 303,

332, 339, 369-70. (cu boi),177, 334, (da luna), 365. V. gicars mocane0.

Carantina, 310-2, 315.Caraule, 100, 195, 199, 202, 205,

208.

Caraufi, 119, 148.Carete, 177.Casa Lefilor, 57. (de tainaturi),

24.

Cafcavale, 365.Mane, 99.Catran (butoaie de), 286.Cavafi, 66, 98.Cavashafi, 100, 176.Cercetatori, 37, 43-4, 85, 125,

329.

Cerfitori, 196.Cheaga, 174.Cheler, 20, 89, 106, 132, 135,

140, 147, 238.Chezafi, (Asii, a se cheza*ui),

24, 31, 43, 53, 55. 113.ile, 119, 123, 125.

(qi

- 400 -

Cblopcuri, 19, 201-2, 293-6,Chlril, 119.Cinonid (ostas1), 46.Cintece popular*, 206.Cleared, 379.Clobanl, 136, 379.Ciohodari, 228.Circserdarl, 51, 162, 228, 242,

324, 375.Cirese, 307, 310Cis le, 64, 125, 152, 161, 174.Ciubuce, 293, 376, 878, 335.Cizighen (1mposit la Turci),

145.Clzme, 372.Cease, 241.Cocarde, 60.Col (strajA), 133.Coltuc (pine), 369.Comanda, 224.Comandiri, 15,, 33, 203-5, 207,

209-11, 213-4, 217-20, 222-3, 232, 287, 232, 293-6, 304,307, 373-4.

Comets, 318.Comitet, 13-4, 61.Companle (de oaste), 291, 306,

385.Companigti (cumpani0), 64,

135.

Conace, 54, 5i, 61, 75, 87, 100,

104-5, 119-20, 123, 132, 138,148-50, 152, 167-3, 175, 177-8.317-9, 311, 386 (de (spray-nide), 11. (a conAci), 368.

Condicl, 129.Congrese, 191.Constitutia (propusa de Ale-

xandru Ipsilanti), 83.Consuli (g1 ate), 13-4, 27-9,

36, 57, 59, 104, 152.Contoge, 49-50.Contracts, 119.

Costar., 209.Covrigarl, 266.Cremene, 309.Cuartirurl, 297.Cale, 139, 332.Cumpanagl, 171. V. compantstl.Cumpanitti. V. companigtl.Curieri, 261 n. 1.Cutremure, 123, 328.

D

DiUdi, 57,128, 147,

103,

151,106,320,

108,329,

124,388.

385. (a se lepida in dajde), 6,24. (dajnicl), 326.

Decoratii, 284 n. 2.Belli, 317-8, 367.Delibati, 228.Desagi, 53, 258, 3E6.Deserted, 375.Diaconl, 327.Dicasteri, 215.Diminil, 885.Dirlogi, 297.Divan-Efendi, 174, 182.Dobinzi, 24.Doniti, 167, 380.Dorobanti, 2119. (Au(ime), 229.Dragomani, 366.Dulamii, 367.Dulceati, 258.

E

ichipajurl, 105.Estractort (al VistIeriel), 113,

296 n. 1.

F

Falange, 126.Farmasonle, 51.rename, 371.

lierniecateare, 131.Fermenea, 364.Yoga, 121.Fiat, 136, 152.Fin, 126, 149, 160-1, 365-6.

(carat de), 117-8.Fintinea, 231.Firmane, 93, 105, 119,127,131,

142, 152, 162-3, 165-6, 182, 286u., 317.

Filicuri, 95-6, 204, 339, 370.Fiti luri, 310.Flamburi, 52.Foisor, 373.Fratie de oaste, 202.Surd, 7, 234, 241.Fartant, 98,

0Gaini, 327 -8, 368-9,Ga lbeni, 312. (cursul lor), 245.Garda, 258-9.Gasca (de boierl), 216.Gazeturi, 160.Goa lati, 314.Gelep-basi, 151.Gephanea, 16, 24-5, 40, 48, 76,

84, 95-4, 99, 101, 245, 261 ri. 2.Ghia laic, 310.Gloante (de aur), 38).Grajd, 178.Graunte de cat, 126.Grin (si pentru oaste), 124-5,

127, 328.Galore, 220.

riHaidnci, 230.Haimanale, 320, 328, 331.Haine ((eranesti), 121.Hain lic, 50, 109, 140.Hanuri, 168, 334, 337.Setae's, 168.

Haramnri, 53.Harcalaiu, 150.Hatihumaiom, 93, 123, 134, 13g.Hatir. 219.Hatiserif, 29. (an. 1802), 145.Haznadarl, 177.Haznea, 331.Helestee, 364.Hogi, 136.Hotii, 269, 391.Hotomani, 58.Husari (ai lui Alexandru

lanti), 99, 222, 252, 308.Huzmeturi, 118, 124, 127-3,

149, 174, 325-6.

I

Iasca, 95.Iatagane, 228, 256, 238, 319,

366, 380.Icoane, 259, 269, 293.Idlghen (dare catre Turci). 145.leniceri, 121, 150. 162-3.Iertaciune (carte de), 46.Iesitoare, 327.Imbrohori, 174.Imprumutare, 174.Inele, 231.Ingineri, 306.Ipiogele, 373.Isnafuri, 53, 68, 90, 174, 178,

261, 277. (si staroste), 386-7.Isprivnicat (uri), 11, 15, 21, 32,

67, 136, 339. ( ie), 25, 135,151. (-1), 32 (de straini), 113.(numire de).

Jafnri (ale eteristilor), 254-5.Judecatori, 113.Juraminte (deslegare de), 71-2.Jurnale, 269-70.

410

I

- -

/pal.

..-- 411 -

L.

Lacate, 2F,8.Lafete, 310.Lagumuri, 112.Land, 7, 21, 329.Lanturi, 112.Lazaret, 74, 96, 99, 224.Lefegii, 29.Lefi (ur1), 113, 127, 136, 329,

331.Legume, 328.Lei, 124-6, 259, 265, 2o7-S n. 1.Lemne de foe, 123, 328.Lipcani, 20, 35, 45, 91, 167.Lope %i, 218.Lozinca (parola), 292-3.Lade, 64, 100,124, 385. (birnici),

151, 171.Lufegii, 49. V. lefegil.Luminatii, 285.

M.

Macelari, 126-7.Magazii, 117-9, 123, 127, 149,

160-1, 274. ( en!), 127.Mahmudele, 319 $i nota 1, 380.Mahzar, 147. V. $1 Arzmahzar.Malaiu, 369.Malotea, 380.Mamaliga, 191.Manafi, 122 3, 13.). 150, 353-9.Manifesturi, 55, 338, 343.Mazili, 20, 62, 64, 113, 125, 135,

139, 511. 171, 232, 263, 383, 335.Mehmendari, 29, 86, 151, 173,

277, 305.Mezilhanea, 385.Here, 334.Meal, 372.Meterezuri, 61-2, 99,154, 337,

340, 343-4.

Miere, 365.Mocineati (cars), 148, 170, 243,

291Mori, 27.Muhafizi, 16, 41.Mumbaii, 151.Mundire, 220 34J.Munitie, 207.Musick 307-8.

N.

Naziri, 57.Neamuri (boierina$1), 62, 115,

125, 151, 135, 171, 233, 383.Neferi, 24, 26, 35, 40-1, 51, 75,

100, 149,gale), 24,

162,26,

255, 366-7. (a-51.

Negustori (si ic), 17, 45-6,56, 136, 147, 204, 214, 224, 230,235, 255-6, 325, 338-9.

Nizam ( uri), 14, 21-2, 26,30, 76, 84, 123, 134, 136, 138.

Note, 14, 29.

0.Ocne, 106, 127, 293.Odabaai, 229.Ofiteri, 20.Ogeac ( uri), 147, 228. (agale

de), 27. ( III), 19, 26, 48-9.01 (de rechlsitiel, 124, 151-2,

438. (pentru Constantinopol),136.

Oierit, 174.01ane, 377.Opinci, 204.Ordie, 56, 75, 88, 1E6, 201, 211,

302, 329-30, 342, 365-6.Ordine (decora(11), 17.Ore (pentru cal), 118, 124, 328.

365.

- 419 -Osfeftanie, 178, 341.Ostateci, 175.Otravi, 231.

P.

Piminteni (Tudor cere Don n°.66.

Pang lice, 365.Pipari, 340.Paraclis, 182.Paradi, 105, 296, 317.Paretisis, 16.Parola, 193, 293.Pa rtidi, 216.Parucici, 1E9.PaialIcuri (plan dein Prin-

cipate), 176.Pastrami, pistrimuri, 204,

303.Patrie, 11, 26-7, 31-3, 47, 56,

59, 63, 77 u., 89, 94, 97, 152,157, 159, 172, 181, 194, 199,230, 236; 245, 253, 255, 259,261, 269,287,296-8, 343, 337.(mIncatori de), 219.

Patriot!, 11, 19, 33, 35-6, 45,49, 52, 55.6, §3, 112, 157,166 -7,250-1, 261, 301, 384, 387.

Patriotism, 91.Pedagogi, 233.Perilipsis, 118,Pepe (marine), 201.Pietro (de pusca), 24.PInzi, 290.Pitace, 31.Pivniti, 274.Plicintari, 266.Pliiefi, 5, 234.Plops, 204, 340.Pluguri, 140.Plumb (glonte), 202.Paden ul protopopilor), 126.

Pod, 376. (umblator), 208.Podvezi, 285.Poicovnici, 10, 85, 154, 372-3.Ponta!, 229.Popor (rani:WA de, la Bucl-

reeti), 262-3.Porumb, 119, 125, 149-50. (de

ghemuri), 151. (de rechisitie),127. (pentru cal), 23-4. (patulecu uri), 67.

Poslufanie, 118.Poslugnici, 62, 118, 125, 135,

171, 263.Postelnici, 118, 135, 151, 383.

(la WO, 62, 171, 263.Poole gi pope, 150, 160-1,

199, 291, 299, 307, 312. (cal de),133. (caru(a, carucior de), 291,298, 307, 373.

Potcoave, 218.Patera (polcovnici de), 229.

(-40, 154, 229, 330.Potlre, 154, 258.Poturi, 126, 367.?Mario (de pueca), 313.Praviii, 6, 19, 52, 234, 339.

(nlc), 14, 140.Preoti, 327 el a. 1. (Si rechisit11),

125.Pribegi (Domni), 66, 134.Pristavi, 106, 103.Privileghii ( uri), 53, 105,

134-6, 138, 142, 145, 167, 170,172,191,195, 279, 385. (a41),64.

Proclantalii, 6, 62, 97, 219, 26J-1, 262 ti.; 263, 266, 208.

Pronomii, 70.Protopopi (ei dajdea lor), 327

el n. 1.Protopopii, 125.Prunl, 209.Publicatii, 6, 15, 59, 94, 171.(

413

rungs (de bani), 9.Pular% 326.tufa scone, 258.

R

Rachlu, 67, 95, 204, 308, 376.itaialic, 164.Ramisite, 64.Rechebeghen (dare catre

Turci), 145.Rechisitii, 81, 124-5. 219. (in

Bucuresti), 67.Reneari, 129, 305.Rinda;ii, 126.Robi (Ia Turci), 2)7-8 t4i n. 1.Rom, 375.Ruptasi,125, 139,151, 171, 253,

383.Ruifeturi, 135.Rusumaturi, 136, 142.

S

Sacsanale, 96.Salahori, 126, 160-1, 283, 338.Same'', 233.Simi, 64. (a Vistieriei),Sape, 218.SAizi, 66, 256 n. 1.Sate execute la), 229.Scandela, 149.Scrie (a sela oaste, a

tasi), 6, 81.Scurtelci, 343.Scutelnici, 118, 123, 135, 151,

171, 263, 282, 383.Saimaa) (si polcovnici), 146,

229,Serbaturi, 28, 41, 48, 248, 268,

283. 289, 33.J. ( till), 147.(capuchehalela la), 135.

Mlle, 379.

385.

- OS -

SilihdarAga, 126.Silitti, 49.Simigii, 256.Sinete, 151.Slujitori, 62, 118, 146,368, 370,

383. (de jude(e), 229.Soitari, 317.Spitari (Marl 7), 136, 229.Spinzura (a de sup(iorl), 369.Spioni, 196, 290, 299.Spitale. 274.Spoitorl, 367.Starost1 de negustori, 178.Steagurl, 229, 259, 268, 273 (al

Fenbcalui), 287, 341.Stive, 224.Straini (blrnici), 62, 64.Strigare (Ia licitatle), 118.Sudi ;i, 53, 136, 176.Suiti, 201.Sulit1, 220, 235, 241, 329.Sumane, 379.Suzerani, 267.Supipal (vesmtnt), 343.

lalupe, 285.laluri, 55, 330.§anturi, 218, 268, 283, 337.;cigar', 269.*roll (,,de domneasca ddscalie"),

136. (grecesti), 230. (lancaste-riene), 83.

4indrile, 224.Itafete, 26. 207, 223,

treang, 239, 290, 290, 'ek93, 314,372.

4ube, 335,

T

?Machos!. MI.?abut, 314.

-

414

Tabii, 338.Tacat (?), 95.?actin, 74 (al SpAthriei $1 Agieil,

233 (de razboiu), 205 (idem),208 (idem), 211, 222.

Tacrir, 162, 165.'Herta, 204.Taht, 5, 37.Tainaturi, 24, 29, 60, 100, 112,

123-4, 126, 171.Tainnri, 118, 120, 1N3-1, 171.?tiler!, 15, 24, 49, 54, 61, 64, 100,

104, 118-9, 385.Tatari (curieri), 162-3, 173.

(Agas1), 166-7.Telali, 128.Telegari, 86, 223, 334.Tescherele, 127.Tesle, 218.Tetraminie, 64, 385.Tilhari (spinzura(i), 318.Tirgnri (polcovnici de), 229.Tirnicoape, 218.Toiege, 126.Topcii (?), 51 2.Topoare, 218, 233, 293.Tractaturi', 134, 136, 267, 270,

320-321, 330, 339.Trimbe, 293.Tribut, 239-40.Tufeccl-basa, 228.Tulumbe agii), 123.Tuiuri, 179.Tumbelecuri, 95, 317.Tunari, 310.Tuntilete, 337.Tunurase, 206.Tunuri, 237, 265, 289, 291-2,

308-9, 314, 338, 342-3, 363-4,370. (ale lul Tudor), 194-8,200-1, 203, 206-8, 212, 214,218-9, 255,268, 299, 301, 306.

Tura, 307.

Turlaci, 336.Tutun, 376.

T

Tepi, 299, 342, 367-8.Teapa (a pune in), 75, 88.

tint, 328, 365.

V

Vaci, 338. (rechisi(ionate), 124,

327, 365.Vaga$uri, 332.Vim', 106, 108, 118, 123, 136.Viitafi de plain, 229, 326, 328.Venetici, 169-70, 172, 325-6,

331.Viisoare, 326.yin, 67, 95, 330, 338.Vinariceri, 326.Viniiriciu, 174, 326.Vite, 145 151, 338. (rechisi(io-

nate), 124, 126.

Zabiti, 15, 48, 51, 100, 122, 128,154, 178.

Zabitlic, 129-30.Zaherele, 64, 67, 81, 145, 203,

214, 233, 301, 301, 329, 1;8,368, 385.

Zaimi, 122.Zalhanale, 313, 318.Zapcii, 10, 39, 64, 326, 365-7,

385. (de pla$1), 279.Zapt (s1 a face), 41, 60, 76, 82,

129.Zapt-firman, 165.Mani, 5, 11.Zectuieli, 128.Zestri (de Domal), 135.Zulk (blan4), 49,

(91

OLOSARIU

Adiaporisi (a), 93.Adortnita (a), 232.Alaturati (cuiva), 22.Amellntare, 169, 179.Amerinta (a), 334.Aslant Ili, 274, 301.Anatemattst (a), 280.Angarli, 170.Aprindere (roc), 273.Ara lic, 86.Ardica (are), 66, 126, 287. (la

propreall), 126, 175, 177 (petron).

Arestui (a), arestuire, 290, 304.Argalic, 15.Ariergarda, 196, 312.At zime, 32.Anatol (=--- ostol), 198.Anaire (avon), 30.Avangardie. 198, 204, 213, 216,

312.A vanpost, 290.

B

Bagabonzi, 268-9, 278.Biscalui (a), 136.

Bastard, 190,Bastorisi (a), 130.Botos, 331.Bravura. 211, 316. (a Ida)) 220.Boondist (a), 148.B1agerodnie, 157.

../C

Cacerdisi (a se), 4, 5, p, se.65, 86, 88, 93, 103, 120.

Ciftant (a), 160.Mali, 116.Canoane (fee), 271.Canonisi (a) 147.Cantelarie, 84, 176.Caput (a se), 84, 96.Carer. 161, 170.Care, 290.Catandisi (a), 131.Malinke, 280, 320.Cataont, 327.Categortsi (a), 47.Cavaler, 27, 315.Cavalerie, 176.Cedar, 86.Ciarac, 334.Ciocinini (a), ciacmaneali,

330, 374.Ciocotat, 331.Coasts (a da , coastete, vr4j-

masilor), 209, 331, 334.Cutnandatariu, 198.Compatrioti, 219.Conack (a), 61.Conjura (a), 209:Conlacuitort, 198-9,Consulat ('consul), 14,Contravisita, 176.Contrarevolutie, 280-90.

- 41C -

"8"ii (a), 221.Cour* lo, 220.Copt., 93.Cordon (de carantinA), 31g.Corespondenta, N.Cral (vagabonzi), 278, 331.Credinfa (a se cauta in), 118Criminalicesc, 193.Credo (noroade), 219.Cumpata (a lscodi pe supt), 94Cortesoni, 180.Cosur (suptire), 222.

Deochia (a), 172.Derindut (a), 65.Descipatina (a), 295.Desfeciora (a), 332.Desperatte, 290.Destinata, 247.Deferta (a-pugtile), 223.Diadohie, 164.Dlastima, 173, 176.Dick's, 218.Dignitate, 315.Disco lie, 151, 168.Disputa, 372.Dosadi (a), dosidire, 32, 47, 76,

153.Dreptifi, 17.Drituri, 52.Drumafi, 334,Dumesnlcie, 131.

E

Econamie (politiceasci), 222.Scpalo, 146. V. sl etpalu.IlectrIcesc, 78.Elafterie, 55, 73, 75.Spistasie, 120.SpIstatlat (a), 119.

itpais, 164.Iitauflitaiicesc, 317.Examen, 85.Lianas, 174.

rFamiliarhi, 179.Fantasii, 11.Fasuri, 227.Fertmarfal, 266, 307.Filoiimie, 181.Firuri, 317.Fisica (- puterea - 8), 310.Familial (a), 195, 203.

G

Ghe lir, 147.Gheneralicett,Gonitor, 216.Guardia, gvardie, 67 22ffsGoiania, 112.Guru (a avea), 298.Gunk (vadur1), 2N, 304.

13.

H

Hiliduitori (locultori), 45.Halalu, 175-6.Raki, 13, 63, 105, 17T.Halves, 124, 175.Harimisc, 330.Hargiu (-ori), 15, 30-4, 42.Hata (-ale), 123, 129.Heraldic', 270.Herechet (-ur1), 22.Heritisuas, 167.

I

lagma (a face), 88. (a dr4), 307.langin (foc), 54, 153.Itsam, 102-3, 124, 138.

0

417

ldeat, 113.Imparecheri, 311.Imparte-fi" 318.Imputaclane., 340.Imprenni-cagetator, 276.Impatatorl, 78,Inniuntrul (In Apus), 176.Ince la (a) 289.InceIficinne, 276, 279, 281.Incepente, 138.'ache Kai (a), 156.Inchina (a se, a capitula), 18.Inchizegluire, 52.lineal:La, 45, 325.Indoia la ((labia), 174.Wrap (a se), 3A.Ingradifuri, 98, 133.Inhaitare, 138.Ininima (a), 285.Insciana (a se), 343.Insosi0 (complici), 35.Insurgenti (ie), 287, 315.Intrarma (a se, siti), 20, 50,

328, 332.Intrupare (unire militarA), 20$,

303.

Invirtejune, 3.Invita (a se), 49, 85. (are), 49,

195, 317.

Ioldasi, 195.Ipolipsis, 45, 69,136-7, WI, 184.lscodi (a), 94.Istorle, 18, 137.Ismeni (a), 182Izmeni (a), 285.

J

Jacmanire, 327.Pica ire, 329.Jlvinie, 219.

M

Magliselei 18, (Rod), 59.piallanvacturi, 134.Manovra, 195.Kanovr1 (a), 198.lolansup ( art), 135, 184.Karsilui (a), 308.Marsat, 291, 303.Kaslahat (uri), 135, 163, 171,

184.Keemuri, 91 a.Mefruzia.carem, 140.Mehtnp ( url), 28-9.Keleham (blAstItn), §9.Memlechet (art), '139, 141,163,

165.Menzilhanea (de prinavarP,

64.Merit, 219.Mestesagos, 223.Mildre, 173.Minisl (a), 68.Minot, 281, 291, 303, 372.NW, 99.Misie, 297Mitarnic, 326.Noralicesc, 27-8, 327.Kerala', 275, 278, KO n. 1.Ituchlullta, 293.Muhasarea, 34, 101, 209.IluhasIr (starlit= ti, Inchl$0,

207, 209.Majdea, 119MurahazI, 331.Iturg (---.. amurg), 193.Plosama (a face), 261 n. 1.

N

Naht, 49, 162.Namestit, 30.Nipusti (a -= a ulrAsi), 303.Nitravi (aa area obiceiu), 180.

- -

- 418 -56.

Natttra (vita), 124.Nearmonic, 218.Nebarbat (a), 311.Necaracter, 269.Nedajnic, 146.Neglasuit, 216.Neinteresat (In sines°, 199.Nemitarnicie, 157.Nepomenire, 46.Nepristan, 176.Netemere, 56.Nimicnicit, 264.Nizami, 86, 88, 100, 126, 129.

QObriznici (a=a se), 96, 121.Obf tea norodului (obftescul

norod), 384, 387.Odina, 199.Ordin (orinduialA), 86.Ordin (cu), 100.Orze, 118.Ostia (a se), 108, 336.

P

Paliclunea (bucatelor), 118.Paradigms, 66.Parigorie, 138, 148. (- is!, a

se), 138.Patrat (careu), 195.Perdeatta (casei), 195.Pericladisi (a), 34.Peristasis, 24, 45.Piatra (grindinA), 209, 224.Pill (a - pe ostafi), 195.Piriciune, 343.Pistosi (a), 334.Pianos, 134.Plata (placa), 280.Plefcanar, 252.Pline (pufti), 223.

Plirezusia, 174. (-otitA), 45-6,148.

Pliroforie, 11, 50. (-IA a se),56.

Pater! (a), 9.Pohvala, 146.Politica (infelare), 57, 211,261

n. 2. (finA), 285. (a juca-finA),261 n. 2.

Politicesca, 191.Ponoslui (a), 336.Ponturi, 125, 134, 136.Positie, 219-22, 306, 315.Practices, 113.Precupi (a), 326.Preda (a se), 49.Predator, 217.Prihani (a), 337.Prilosti (a), 15, 49. (-tor), 6.Pripec, 170.Pristavire, 39.Prodosie, 151.Proftazi (a), 24, 35, 51, 60, 75,

88, 170.Promitisi (a se) 54.Pronie, 70,tropavaduire, 385.Protectie, 56.Prosforisi (a), 147.Provalisi (a se), 136.Prunce, 76.Publics (a), 56V-arisl, a), 62.,

73.Punturl, 204, 363.Pufcaturi, 197, 201.Pusii (=positii), 204.

R

Rapeziciune (alaiu), 206, 213.Rasculator, 28.Razboiefte, 34.RAW (a), 343.

- 419 -Recruta. (oaste), 199.Reghiment, 223.Regales (a pune In) 76, 94.Regale (ostAse$ti), 81.Retira (a se), 207. (atA), 207-8,

213.Revolusionifti, 194.Rubar (?, a face), 135.

S

Sadacat, 93-4.Salalluitorl (locultori), 30-1.Scaznota (a), 228.Scandela, 136.Scapator, 200.Scociort (a), 341.Scorta, 289, 299.Sculare (revoltA), 25.Selamet, 88, 152.Servisuri, 316.Siguransie, 52.Sigurepsi (a), 36-7,SimpatrioSi, 52, 56.Simples, 6, 23.Sinhariticon, 166.Sinisfora, 68.Sistema (,,adunArii"), 96.Siziltic, 60.Slobozenie (libertate), 23, 39,

52, 69-70, 75-6, 99, 235.Smacinare, 45, 50, 126-7, 137.SoCietate, 33 (in ), 137.Sograsui (a) 31. (tor), 66.Sohret, 146.Spargalui (a se), 24, 65. (-Ire),

176.Sterminat, 320.Strifnici (a), 302.Stratageme, 198, 207.

53.

$§truire, 169.

T

Teorisi (a se) 129.Tertip, 161.Teslim (a face), 210, 215-7.Tist, 99.Titulu§, 72, 131.?rage (a se = a se retrage),

918.Transport, 385.Tratarisi (a), 66.Trimbisa (a), 216.Trupuri (de oaste), 56, 193, 195'

197, 200, 202-10, 214-5, 218-21, 223, 252.

ITeremonie, 108, 112, 119, 133,

168, 171, 296.

Uiet, 280.Umilos, 340.Ursuzlic, 57.

U

V

Varvari, 77.Vechilet, 171.Vecinat (invecinat), 137.Vesat (?), 91.Viitorime, 202.Vinuire, 121.Vitejii, 265.

Z

Zaifeturi, 285.Zmreduire, 341.Zopor, 378.Zorlandisi (a), 67.

Documenfe cuprinse In aceasta culegere

inta:a proclamatie a lui TudorOmar 1821), 6-7. 234.

Arznl nitre Poarta (lanuar), 810, 238-40.

Scrisoarea mill Tudor catre Cos-tachi Ralot (28 lanuar), 10-12,

Consulul rus Pini nitre boieri(Tanuar), 13-14.

Boierii nitre Tudor (30 lanuar),18-20.

Arzul al dodo' nitro Poarti(30 lanuar), 20-2.

Boierii (litre Dragomanul Portii(30 lanuar), 22-3.

Boierii nitre Craloveni (2 Fe-bruar), 24-5.

Boierii nitre Nicolachi Vaca-rescu (2 Februar), 26-7.

Tudor catre boieri (4 Februar),32-4.

Consulul rusesc Pini nitre Mari(5 Februar), 29-30.

Boierii catre capitanil Iordachl§i Farmachi (5 Februar), 30-1.

Poierii nitre Tudor (4 Februar),35-6.

Boierii nitre Tudor (9 Februar),368.

Boierii nitre Scarlat-Voda Ca-limaih (10 Februar), 38-44.

Boierii nitre Constantin So-

murcap (11 Februar), 45-6.Tudor nitre Nicolachi "MA-

ream (pe la 20 Februar), 46-8Tudor catre zabAul de Roma-

nati (21 Februar), 48,Boterii nitre Solomon (pe la 21

Februar), 49-50,Proclamatia lui Alexandru Ipsi-

lanti catre Moldoveni (23 Fe-bruar), 52, 250-1.

Proolamatia acelulagi nitreGrad (pe la 23 Februar), 251.

Alexandru Ipailantl catre Mt-tropolitul tii boierii munteni(5 Mart), 55-6.

Tudor catre Ora pentrn platadajcliilor (12 Mart), 62-4.

Proclamatia lui Alexandru Ipsi-lanti catre Muntent (18 Mart),59.

Patriarhul de CanstantinopolGrigorie nitre clam! roman(pe la 12 Mart), 275-7.

Patriarhul de ConstantinopolGrigorie nitre boierii romlni(12 Mart), 68-72, 277-82.

Scarlat-Voda Calimah nitreboierii manteni (catre 12Mart), 72-4.

Capodistria. catre AlexandraIps'lanti (14 Mart), 271-2.

421

Tudor catre Bucuregteni (17Mart), 260-1.

Tudor (litre tall (20 Mart),263-5.

gPlingerea gi tIngairea patriotasupra nemultamirli straini-lor ce an daripinat-ol (sfir-situl lul Mart), 77-81.

Proclamatia lui Alexandra Ipsi-lanti catre Manton' (19 A pr'1),82-3.

Alta proclamatie a aceluiasicatre aceiagi (cam acelagidata), 283-4.

Sultana! dare Calm a c amul tom-tean Costachi Negri (pe laMaiu), 89, 90, 287-8.

Scarlat-Voda Calimah ci tr.)acelagi (21 Maiu), 90-3.

Costachi Negri, Caimacam man-tean, Mitre boierii din Bra-gov (3i Maiu), 93-4.

Sugtanul catre Paga de Silistra(jumatatea Wail ZilcadO 1236).106-7.

Sultana! catre Caimacamul Cos-tachi Negri (cam acelagi data),107.

Paga de Siliatra catre acelagi(cam acelagi data), 107-8.

Paga do Silistra catre Chebaia-

beta al sin, Bagi-Gheghen-Aga, fi Costachi Negri (camacelasl data). 109-12.

Proclamatia lui Alexandra Ip-silanti catre Grad dupa luptadela Dragagani (6 lulle), Sri,

310-1.Patriarhul de Constantinopol

Evghenie catre Romini (Au-gust), 114 u.

Sultana! catre Pagii de Silistragi Vidin gi dare bumbagirulGhedec11-Zam-Busein-Aga (Au-gust), 120-2.

Firman catre Hagi-Gheghen-Paga(sfArgitul lul Zilh1gO 1236),127-8.

Amu' moldovean dare Ponta(1822), 139 u.

Boerii munteni pribegi catre Gri-gore-Vo di Ghica (lunie 1822),168-9.

Boierii munteni pribegi okraBanal Barba Vicarescu ((unto1822), 169 -70.

Episcopal cld Argeg Harlon catreGrigore-Voda Ghica (prin hale1822), 172.

Poarta care GrIgore-Voda Ghica(24 *aval 1237 .= Wale 1822),182-5.

ERATAP. 8, alineatele 2-3 de sus, ceteste : ,FraVor... veri de

ce neam".P. 7, al. 5 de sus, rindul 2 de jos: ,nougu pentrn vonAu.P. 39, al. 2 de sus, rIndul 2 de sus: anaforu pentrn

,anaforAu.P. 43, rindul 9 de sus: pnnitu, in loo de dung".P. 45, rindul 7 de sus: plirexusiotia",P. 46, al. 3, rindul 5 de jos:,ajutorare.P. 47, rIndul 6 de sus: cu at elrui sIngea; r. 9 de

sus: tagme ii.P. 51, rindul 4 de jos: ,arcserdaru.P. 54 rIndul 4 de sus: ,nestiind", pentru vestindu.P. 56, rindul 1 de jos: Mart" pentru Maiu.P. 57; rIndul 18 de sus: Foesani ( ?) ".P. 58, rIndul 13 de jos: ,o One (?) mare'.P. 64, rindul 11 de jos: istoveasce.P. 72, rIndul 2 de sus: eft et.P. 95, rindul 3 de jos: a ,a sta" pentru a ,asta ".P. 215, rIndurile 8-9 de jos : pandurii, Impreuna find

cu tratele lui Vladimirescu anume Mihaloglu, si enGhi0 HoW , 1-au pus In flare ".

P. 218, rIndul 22 de sus: predAtorm.P. 257, rindul 7 de sus: Argesinl llarion.P. 298, rindul 5 de sus: Caravia.P. 299, rIndul 10 de jos: Targului-de-afartt.P. 304, rIndul 9 de jos: pnOreni.P. 380, rindul 9 de jos: tnrtia.

CUPRINSULPag.

Comemorarea lul Tudor Vladimirescu la Academia Rom AnA(Cuvantare de N. lorga, to sedinta de la 5 Iunie). . III

I. Cronica revolutlel din 1821, de loan Darzeanu, biv VelSerdar . 3

11. Memorlu despre miscarea lul Tudo1 Vladimirescu, de Chl-riac Popescu . . . . . . . . . 189

III. Revo lutia lui Tudor Vladimirescu, de Mlhal Cioranu . 227IV. Istorla JAI uitorilor TArii-Romanesti, cand fecioril lui !psi-.

lant s'au pornit din pi rfila Basarabiel, ca sA-$i facAoaste den Grecime si den ArnAutime si den orice adu-nare rea, cat' voia a se uni vointil lor, la anul 1821 . 325

V. Istoria luf Tudor, de C. lzvoranu . . 353Documente . . 383Tabla numelor . 391Adaus la tabla numelor . . 405Tabla lucrurilor . . . . 147Glosariu . . 413Documente cuprinse In aceastA culeger . 420EratA . 422

. .

. . ..

.

. . . . . .

.

. .

. . .