29000

CRIZA BISERICKASCA

DE

SPIRU C. HARET

BUCURETIInst. de Arte Grafice. CAROL GOBL S-sor I. St. Rasidescu

16, STRADA DOAMNEI, 16

1912. 31.617

co

,1

it

7.:171.-riz

CRIZA BISERICEASCA

DE

SPIRU C. HARET

BUCURETIInst. de Arte Grafice CAROL GOBL SSOT I. St. Rasidescu

STRADA DOANNE1,16

1912.

-.0.-"ftM

Scriu paginele acestea, Inca sub impresia pe care mi-a ldsat-omodal cum s'au desAsurat de an an ineoace criza bisericeascd.

Mi-a trebtit multa stiipanire de sine-mi ca s4 ma fin de an-gajamental ce-mi tuasem, de a ma abgne dela orice amestecpapa 1a terminarea crizei. Continude provocari ale d-lui Anion41 ale presei conservatoare, care deveneau din ce in ce mailin-draznetel cu 'Mt captit(uz mai mutt siguranta a nu vor avedraspuns, puneau de id rabdarea mea la o grea incercare. Dar 41mai greu mi -end sa asist in cele ce se petreceau, sd vad pra-pastia sere care se merge, 41 sa nut pot face ninac.

Acum C41 tot raul ce se patea face s'a facut, scrierea aceastanu mai are alt obiect decdt de a stabill responsabilitatile.

Am o datarie catre mine insa-mi fag de opinia publica casa o dau la lumina, cad tacerea mea ar insemnd ca recunoscca intemeiate invinovatirile pe cari mi le aduc adevaratii vino-vett, 41 ea an lrm nimic de critical in purtarea tor. D-1 Anion vapuled veiled din cele ce expun ad, ea Baca partidul liberal ar/1 voit sa dual o campanie cat de energic4 $1 de violentachestia bisericeascd, aver) elemente in abundentd, pe cari i leprocurd zi cu zi insu4i d-1 Anion. Nu a facut-o pentru motivede o ordine Malta, pe cari este regretabil ca nu toti cei ce pre-tind sa conduce Para sunt in stare a be inteleagd. 5i dadi ofac eu acum, nu este de loc ca sa turban beatitudineaMinistru. in convingerea ce are ca a fost cu deosebire indemd-nails fericit in rezolvirea cr4zei. Chestiile acestea 'sunt preamarl pentru ca amoral propriu at cuiva sa alba vreo intportantaintr'insele. par responsabilitafile trebuesc stabilite, ,si inviltd-mintele trase.

si

in

d-lut

,ci

4

Scriu pe raspunderea mea; ford sa ascund nimic i lard samenajez pe nimeni din acei cari nu au dreptul sa fie menajafi,cu acrd mai mull ca nict el nu" m'au menajat pe mine. Dacd

avoia provocti vreo suparare prin aceasta, tmi va pared rau; darparerea mea de Mu va fi atenuata prin mulfumirea de a fi in-cetcat sa fac cevd lumina. Prea, de matte on am vazut cum.in-dulgenfa sau indiferenfa permit ca sa se creeze aureole lmpre-jurul unor oameni cari ar fi- meritat cu total altcevd.

S. C. H.

CRIZA BISERIQEASCA

Acei cart n'au deck o cunostinta superficialk despre crizabisericeasca, socotesc ca inceputul ei a fost in ziva de 12 Oc-tomvrie 1909, cand fostul Episcop de Roman, Oherasim Safirin,a inceput rasvratitea sa, aruncand asupra Sf. Sinod cunoscutasa anatema. In realitate, criza este mult mai veche, si are o in-semnatate mult mai mare, decat aceea a unui act nesocotit alunui chiriarh oarecare.

Au vorbit si au Scria in chestia aceasta toti cei chgmati si ne-themati ; au discutat-o si au judecat-o oameni can nu aveau nicio ideie despre &Ansa it an comentat canoanele teologi de ocaziecan nu le citisera nici °data si can nu le citeau nici macar atuncicand le discutau; s'au facut si s'au desfa'cut legi, pentruca pestedoua saptamani sal fie nevoe dela a se gandi la b noun prefa-cere; si peste toate acestea, s'au batjocorit capii bisericei cu ofu'Oe de salbateci, pans si de aceia a caror datorte era de a a-park prestigiul Bisericei.

Am fost amestecat de aproape in multe din evenimentele ace-sted ; am avut si o insemnata parte de actiune in desfAsurareaCa atare, am fost si eu atins de atacurile acelora cart, sub pre-text de interes pentru Biserica, gasisera o asa de buns ocaziede a da curs liber pasiunilor for politice, sari nu aveau nimica face cu interesele- Bisericei. In genere, nu am raspuns de loc,sau foarte putin la aceste atacuri, si numai atat cat era necesarpentru a apara punctele mele de vedere. Chestia era destul de in,semnatA pentru ca sa-mi absoarba toata atentia si sa uu-mi mailase timp ca sä ma ocup si de ceea ce ma privea in mod per-sonal. Mai tarziu, a fost o alts cauza care mi-a impus obligafiade a nu intra in discufie inainte de a se da o solufie, sau celputin o aparerita de solutie crizei bisericesti. Nu am iparasit

for.

insa nici °data nici un singur moment, punctul meu de vederein chestia aceasta ; din contra, cu cat evenimeniele se desfasurau,cu atat devenea mai evident pentrA mine ca linia de purtare pecare o urmasem era cea buna, astazi am aceasta convingeremai mult decat oricand.

Acum a venit vremea ca, la randul meu, sa cercetez in intre,gimea for cele petrecute si sa judec cu toata asprimea pe careo merits pe aceia cari, amestecand urije, ambifiile sau neprice-perea for hie° chestie atat de pericuIoasa, au facut ca lucru-rile sa iea fafa pe care au luat-o. Obligafia ce-mi impusesenf,,de buna voia mea, de a nu intervenl in discutie a incetat, nu dincauza provocarilor d-lui C. C. Anion, de cari nu am finut seams,ci pentru ca acum cunoastem in fine /Rasura a ceea ce stiepoate sa face partidul conservator in chestia biserichsca. Voiuexpune dar si voiu explica tnulte lucruri ramase pans acum ne-intelese de cei mai multi, si voiu uza nu a.tata de dreptul meude aparare, cat de dreptul de a judeca $i a cere socoteala al-tora de ceea ce au Mut.

Discutia aceasta se va imparti in patru capitole distincte: untilcare va privi legea sinodala; altul, afacerea Gherasim Safirinpropriu zisa ; at treilea, chestia procesului sinodal din lunie1911; iar ultimul se va ocupa de cele ce au urmat, probabilvor mai urma, dupa. dansul.

Chestia legit sinodale.

Trebue sa inteleaga once om cu d9apta judecata chestiabisericeasca are pentru not o,insemnatate capitall.

Viafa I3isericei a fost la not totdeauna amestecata in mod a0de intim cu viata poporului, incat toate cauzele can 'au inflrentat inteun mod oarecare asupra unuia s'au resimtit inteungrad egal asupra celeilalte. Poporul de jos mai ales, (imp desecole a fost calcat in picioare, $i nu a gasit cel mai mic, spri-jin nici Ia Domn, nici Ia boeri, Ia nimeni. In mijlocul sufe-rintelor lui, Boar la popa dace mai gases ceva mild, sfat si man-gaered Dar si bietul preot, cu tot caracterul lui sacru, nu staMai bine decat pastoritii sat, caci si el era jefuit si maltratatca cel din urma taran. S'au stabilit dar cu vremea intre popor

cler legatura nedisolubila pe care o determine' suferintele co-

$i

$i

$i

cal

$i

nici

$i

6

ai

ai

7

mune, pe Tanga aceea care rezulta din sentimentul sincer reli-gios al oamenilor si chiar din lipsa de cultura intelectuala ,apreotului, care-I apropia si mai mutt de cei in mijlocul caroratraia.

Astazi, sand se pune in mod ass de gray problema prefaceriicu orice pre si in cel mai scurt timp posibil a starii de deca-denta intelectualA, morals economics a poporului de jos,omul de stat trebue sa inteleagal ca o problema atat de grea nu

poate rezolvi decat punandu-se in miscare toate forfele so-ciale care pot servl la aceasta, Intre acestea, in prima linie vine' clerul, din cauza legaturilor sale cu poporul, a prestigiului pecare -1 are in ochii lui prin caracterul sau sacru si a puterii deacfiune pe care .i-o da gradul sau de cultural relativ inaintatafata de aceea a poporului insusi. $i clack' chiar clerul, pentrucasa poata raspunde cu vrednicie la o asemenea chemarq, are ne-voe ca sa fie ridicat din toate punctele de vedere, urmeaza cadatoria oamenilor de stat este ca sa lucreze pentru aceasta ri-dicare.

Aceste lucruri sunt ass de evidente, in cat nu sufera discutie.$i cu toate acestea cand eu am intreprins sa lucrez in sensul a-cesta, s'au gasit oameni cari sa nu le priceapa. Caci suntbameni de aceia cari au pretentia sA conduca Cara, dar cari nusunt in stare sa se ridice mai Presus de ingustimea intereselorde partid, cari nu-si pot inchipul ca poate cineva sa fie preo-cupat de interesele tarii, independent de folosul ce poate trageel sau partidul lui.

Daca insa obiectivul ce urmAream nu putea suferl critica, ar fiputut sa se discute daca mijloacele ce puneam in miscare eraucelg mai potrivite pentru atingerea acelui obiectiv. Dar adversarii.mei nu au falcut ash. Ei au scoborit -discutia pe tarimul josnical personalitatilor, m'au acuzat ca scopul actiunii mele era dea-mi face partizani, La nici un moment nu au fost in stare sadovedeasca ceea cg spuneau, nici sA citeze un singur caz in care.eu a$ fi cautat sa ma folosest pentru mine de simpatiile ce pu-teau sa se fi produs in jurul actiunii mele. Dar eu sunt in dreptsa acuz pe acuzatorii mei ca, au fpst lipsiti si de inteligenta ne-cesara pentru a pricepe rostul acelei actiuni, si de onestitate

cand s'au servit de invinuiri pe cari Ie stiau bine ca suntneadevarate, si de lipsa de patriotism, pe cats vreme au cautat

$i

se

$i

$i

$i

po-litica

8

sa stanjeneasa d lucrare din care avea sä rezulte Inaltarec nea-mului

Adversarii acestei miscari, printre altele, au invocat lipsa decultura a preotilor, mai ales a celor dela Ora, care i-ar faceimproprii pentru o asemenea chemare; ba mergeau si mai de-.parte, atribuindu-le un nivel moral cu totul scazut. SA se van,.pre exemplu, cele ce spunea pe socoteala Ior d-1 Maiorescu, cu.

,ocazia faimoasei sale interpelati din Senat dela 24 Ianuarie1908,cand nu se sfia sa-i prezinte tarii ca pe principaliiMfauritori aiirascoalelor din anul precedent.

Cg clerul nostru nu este Inca beea ce.trebue sa fie, cine acontesteaza? El insusi o recunoaste si tupta ca sa se ridice a-colo unde trebue. Dar cine iarasi poate contests ca clerul, cu.toate lui, este totusi singurul care? Impreuna cu corpuldidactic-rural, reprezinta patitra cults la tars, singura la care topofi gandl cand e vorba sa Intreprinzi o opera culturala? Farsindoiala a opera aceasta se va face mai bine atunci cand clerulInpsi va fi mai cult; dar Ora atunci, ar fi criminal sä stain!cu ,bratele Incrucisate, si sa nu-I utilizam nici in masura in carepoate fi util, chiar in starea in care este.

Scaderile de cari sufera clerul au explicarea for in trecutuldel dureros, care abia s'a Inchis, si care nu se putea sj nu laseurme.

In prima linie, trebue puss starea de depending absoluta incare se afla Biseiica fata de puterea civila. Cei cari astazi de--clams cu gesturi mari contra ingerinfei Statului in afacerile bise-ricesti s# deplora vremile de alts data cand, pretind ei, Biserica_era neatarnatI si de sine statatoare, ar face bine sa cunoasca.lucrurile Mai de aproape, Inainte de a vorbi despre ele. AstaziMitropolitii si Episcopii nu sunt destituiti, surguniti,omortti sau.arsi de vii, cum erau alta data din capritiul toricarui aventtirierajuns pe tronul tarii. kstazi nu puterea civila, ci singuri chiri-arhii numesc si revoaca personalul biserices; ei singuri admi-nistreaza etparhia for in tot ce priveste afacerile curat

iar intervenfia Statului este strict IitnitatA prin Constitutie-si prin legi organice. Altar-data Domnul faces tot, si se poateInchipui ce urmari era sa alba un asemenea regim, cand Dom-nul se schimba la fiecare doi-trei ani, era de cele mai multe onun strein luat dela cine stie ce taraba de negustor si nu avea.

insusi.

biseri-cesti,,

iipsurile

9

decat un singur gaud: sa-si recapete cu dobanda male banii ceplatise ca say i se dea Domnia.

Cat pentru clerul de jos, el era jefuit si maltreat in chipulcel mai neauzit. Dela Domn pans la cel din urma zapciu, delaMitropolit si Episcop pang. 14 cel mai de jos egumen grec,to ti aveau dreptul sa-I despoae, si nu lipseau de a se folosi cutmare prisosinta de dreptul acesta; si pe langa aceasta, preotulplates dijma proprietarului si muncea pe mosia lui, ca si oricarealt gran.

Cat pentru gradul lui de eultura, ce sa mai zicem ? Era destulsa stie sa citeasca silabisind si sa pIateasca Episcopului sumace i 'se cerea, pentruca oricine sa se fad. preot. Cand un Domnse gases care sa oblige pe candidafii la preotie sa 1nvete timpde 40 de zile intelesul tainei bisericesti 1nainte de a se preotl,-'el era considerat ca un reformator. Marele Veniamin Costachecel dintaiu s'a gandit sa Infiinteze un seminar, pentru instrut$iaviitorilor preofi, iar Regulamentul Organic a

aceasfaimpus a se tail*

cafe unul in fiecare eparhie. Dar masura nu a lost va-zuta cu ochi buni de cei mai multi chiriarhi de pe vremea aceela.Seminariile nu se Infiinteaza decat tarziu, in condifii rele,chiar dupa infiintarea lor, Mitropolifii si Episcopii continua ahirotonisl preofi sute de gramatici si fircovnici in stare de Zeamai desavarsita ignoranta. Cat pentru seminarii, pink' la masu-rile drastice luate de d-1 D. Sturdza in 1886, ele au continuat afi unele din tele mai rele si mai decazute scoli din fara.

In conditiile acestea, este usor de inteles, nu numai stareade decadenta in care se afla clerul nostru, dar si imposibilitateaca ea sä Inceteze grabiric, orice masuri s'ar fi luat.

Dintre preofii hirotonisifi in conditiile aratate mai sus, ceimai multi au disparut ;, dar atmosfera in care au trait ei si tra-ditiile unui (recut de mai multe on secular nu se sterg ass delesne, si nu sunt de vina cei de ail, data intr'o masura din cein ce mai mica, se gasesc Inca Invaluiti inteinsele.

Dar oamenii politici, in loc sa declame fara rost, si de celeMai multe on si fara competinta, asupra decadentei Bisericei,sunt datori sa punk mina la lucru, ca s'o ajute sal iasa din a-,ceasta stare, sau cel putin sa lase in pace pe aceia cari lucreazain acest sens.

Este foarte trist ca el 'nu au infeles lucrul acesta. Din vremea

10

Divanurilor Ad-hoc, chestia bisericeasca nu a mai fost obiectulde preocupare pentru oamenii nostri de stat, decat pe apucate,in mod intamplator si trecator, attinci cand cafe o afacererasunatoare putel da speranfa de a se rasturna vreun guverrheIn tot acest lung interval de 55 de ani, nu cunosc deck singurpe d-1 D. A. Sturdza, -care sa fi privit ahestia bisericeasca ca achestie de stat de prima ordine. Incolo, cei mai multi cttgetatrla fel cu cel care zicea: Trebi popesti ; certe calugaresti ; penot nu ne privesc".

Acum am ajuns sä platim aceasta nepasare, si daca.' nu ne vontdeschide ocftii, avem sä o platim $i mai scump in viitor.

Oricat a$ fi fost de vinovat si eu alts data de o asemeneaignorare a chestiei, era imposibil ca, dupa aproape zece ani deminister, sä nu ajung a-mi da seama de raspunderea care arfi apasat asupra mea, daca nu as fi cautat sa fac ceva in folosulBisericei, in situafia grea in care se afla.

Este Inecontestat ca.' dela 1866 s'a facut deja mult pentrudansa. Constitufia si legea sinodala din 1872 au asigutat inde-pendenta ei si au precizat locul ei in Stat. Soarta materials apreotilor a fost imbunatatita. Seminarele, deli imputinate, audevenit scoli serioase. S'a infiintat Facultatea de Teologie, deliam de facut rezervele cele mai formale in privinfa contributieice a adus ea la ridicarea Bisericei. S'a infiintat Casa Bisericei,adevarat minister bisericesc, pentruca trebile bisericOti, lasatepans dhinci in cea may deplina parasire, in grija celei mai ne-insemnate din Direcfiile Ministerului de Instrucfie, sa poata fitratate cu toata autoritatea si ,competinta cuvenita, si pentrucasa se dea atenfie administratiei averilor Inca ramase pe seamac,ultultii, de cari pans atunci nimeni nu se ingrija.

$i cu toate acestea, este cert ca simtul religios scade in popor,si ca inaltarea fondului moral determinata de conditiile mai mo-derne ale societatii romanesti uu este deajuns pentru a com-pensa efectele acelei scaderi. Ask dar intervenirea Statului pecaile de pans acum nu era de ajuns, si mai erau si alte cauzede cari trebuia sa finem seama in problema bisericeasca.

Convingerea mea este ca doua sunt cele mai insemnate dinaceste cauze.

$i

11

Prima este ca, la noi, preotul nu cauta sal 'exercite influentasa prin toate mijloacele pe can le are Ia dispozifie. In afar deserviciul lui carat religios, care numai la anumite zile si numaipentru cateva minute '11 face sa calce in casa taranului, preotulnu se intalneste cu dansul decat Intamplator, 14 culesul porum-bului sau pe stradele satului. Nu-1 vedem insa intervenind cuvorba, cu sfatul sau cu dojana in toate imprejurarile %ietii omu-Iiii, la necazuri ca si la bucurii, pentru a-I ajuta sal iasA din onevoe, pentru a-i da o indrumare buns, pentru a-1 incuraja' labine, pentru a cauta sa-I indrepteze de o apucatura !ea. Princhemarea sa religioasa,prin autoritatea ce are, prin situatia in-dependents Icle care se bucura, prin cultura hiai deosebita pe careco are fats de ceilalti locuitori, preotul are putinta, si adaog eaare datoria, de a-si exercita influenta lui la tot momentul si säfie factorul cel matiputernic in progresul social, pe toate cailefarA exceptie. Preotul care nu-si intelege astfel chemarea sa, seface vinovat de neindeplinirea datoriei sale, si devine o inutili-tate socials, iar soarta inutilitatilor se stie care este pans incele din urina.

In Transilvania, Oa. acum case -zeci de ani, si clerul, si po-porul, se aflau intr'o stare de decadenta si mai mare decat lanot. Dar reformele lui $aguna au dat clerului si presfigiul, sisituatia mores care i se cuvenia, iar clerhi la xandul sail, pu-itandu-si activitatea in serviciul intereselor bine infelese ale po-poxuIui, a determinat imbunatatirea, nu numai a starii lui mo-xale si intelectuale, dar si a celei economice.

Tof ass a fost si in Bucovina.In Biserica catolicA, este cunoscutA imensa autoritate si in-

fluenta covarsitoare pe care o.are ea asupra.vietii lumii catolice,sub toate formele ei. Poate cineva sa contesteze ca aceasta si-tuatie exceptionala Biserica catolica nu o datoreaza staruintei siinteligentii cu care ea cauta sail Intinda actiunea so pretutin-deni uncle crede ca poate fi de folos credinciosilor ? Departe dea-si margin' activitatea numai la altar si la amvon, preotut ca.tolic se face crescator de copii, fundeazA si conduce institufiide binefacere de tot felul, se preocupa de paza regulelor deigiena, merge pans a da sfaturi si indemnuri pang. si in execu-tarea luorarilor agricole. Cine va cuteza sa zica ca activitateapreoteasca astfel inteleasa este, in dauna prestigiului Bisericei

t2

catolice, sau nu este spre cel mai mare folos al credincio0or ?Si ce alts este aceasta decat activitatea cateia la not uniidat, numele de activitatea extrabisericeasca,` §i pe care o hulesccu atata Inver§unare cei cari nu Inteleg, sau nu vor sä inteleagairostul ei? Au fost chiar unii chiriarhi can gaseau cA preotultrebue sä se margineasca numai la altar, munca depusa deei in. serviciul cauzei economice era serviciu adus lui Mamona ;uitau cA §i Christos se ingrijea §i de hrana trupeasca a celorcare -1 urmau, flea pentru ei minunea inmultirii ptinilor §ipe§tilor.

Dar este inutil ca sal insist mai mult asupra acestor lucruri.Folosul cel mare care rezulta nu numai pentru popor, dar chiarpentru Biserica, din modul acesta de a se Intelege rolul ei so-cial este asa de evident, in cat se impune de sine pentru °riceom care nu este dominat de idei preconcepute. Iar cat pentrucei can au interes ca sa nu fie convini, este inutil sA vorbinimai mult.

Cat pentru mine, aceste motive le-am gasit a0 de hotaritoare,in cat nu am stat un moment Ia ganduri de a sprijini aatiluneasocials a preofilor inteleasa In felul acesta, convins fiindca prinaceasta nu numai pun in serviciul economice o fortsfoarte mare, dar ca aduc Bisericei un serviciu eminent, con-tribuind la eOrea ei din, starea de izolare de plank' acum.

Ad insa actiunea mea nu putea fi decat, foarte marginita, §inu se putea vcercita decat cu muIte precautiuni ; caci, daca jIn-vafatorii depind direct de Minister §i pot priml Indrumari di-recte dela dansul, nu este tot a§a cu preotii, can nu depind decatde chiriarhii lot. De aceea rolul meu s'a mArginit Intru a ms.sill sA fac ca modul mleu kleivedere sa fie adoptat de chiriarhi,lAsand ca fiecare din ei In eparhia sa sa hotarasca singur forma

gradul de desvoltary pe care sal o des acestui fel de activitatepreoteascA.

A doua cauza importanta a situafiei nesatisfacatoare in carese aflA Biserica, sta in modul cum a fost organizata institufiaSf. Sinod prin legea din 1872.

E adevarat ca legea aceasta nu a fost in mare parte decat ourmare a starilor de lucruri de, mai inainte. De cand se tine

si ca

si

miscariisi

si

si

13

minte, clerul inalt dela noi, arhierei, episcopi 5i mitropoliti, s'aconsiderat ca facancj grupa cu totul separate de clerul mirean.Nu era intre d'ansele alts legAturA cleat aceea a nenumaratelor5i grelelor poveri, a loviturilor umilintelor de tot felul pe cariaveau sä le sufere preofii. Lipsea insa intre unii Si altii oricelegaturk sufleteascA, orice chip de a uni, silintele celor de sus5i ale celor de jos in Tolosul Bisericei 5i al pbporului. Unii aveaunumai dreptur de a comanda, ceilalti numai pe aceea de a sesupune 5i a suferi.

Legea din 1872 a consacrat aceasta situatie, tonstituind o sin-gura autoritate bisericeascA, Sinodul, compus exclusiv din arhie-rei, episcopi mitropoliti, Tot restul clerului, mirean mona-hal, a fost exclUs din aceasta organizare 5i ignorat cu desAvar-5ire.

Ostracismul acesta contra imensei majovitati a clerului, cA-ruia i (se interzicea orice fel de interes in afacerile bisetice5ti,putea sa fie explicabil, fata de starea foarte inapoiatA a cleruluidinainte de 1872,; dar scuzabil nu era nici atunci, Pentruca legeatrebuia sl prevada $i sI prepare momentul dud acel cler aveasal lash* din starea lui de decadere. Intr'insa insa nu se gase5tenici o urma tie aceasta preocupare.

De alts parte, prin organizatia ce i s'a dat, Sinodul rarnanandcu totul izolat de restul clerului, era ca un arbore despArtit deraciacinile prin cari ii vine viata. De aceea. 11 vedem ca tim'pde 37 de ani el nu are nici o inifiativa nici o influenta, innici una din ocaziile in cari s'au agitat interese marl ale Bise-ricei. Autocefalia Bisericei Rom'ane, organizarea Facultatii deTeologie, reorganizarea invatamintului religios, legea de or-ganizare a clerului, toate aceste masuri fundamentale 5i o mul-time altele de o ordine mai secundara, au pornit din inifia-tiva puterii civile, care le-a rezoivat uneori farA nici un ames,tec al Sinodului. Ar fi nedrept BA se zica ca Sinodul a fostcauza vreunei scaderi a Bisericei ; este insa cert ca, redus la unrol mai malt onorific, la rezolvarea catorva chestii curente dediscipline 5i administratie, $i mai ales lipsit de contact cu clerul,prin care sl se stabileasca un curent de viatA organicA in in-treaga Biserica, el nu putea sä dea Mai milt decat ceea, ce a dat.

Nu ar fi iara5i drept ca acest rol 5ters sä se puna pe socotealapersoanelor cari au compus Sinodul. Ca sA nu vorbim de cei in

$i

$i $@

$i

14

viata, sa nu uitam ca nici in vremea cand Sinodul nuruara camembru pe unul ca Melhisedec, unul din autorii legii dela 1872,§i care este considerat ca unul din chiriarhii cei mai energici,Iucrurile nu au stat mai bine.

Si, ca termen de comparatie, sa ne aruncam ochii peste munti,unde colaborarea frateasca a tuturor inembrilor Bisericei, arhie-rei, cler mirean simpli taici, face sa circule in Biserica oviata a§a de iintensa §i ide bineflatoare. Pe cand la not prapastiadintre clerul de sus 0 cel de jos, consacrata prin legea din 1872,se adancea tot mai mult §i se da pe fats prin semne ingrijitoare,precum au fost congresele de preoti dela Foqani §i Bucure0i,in Ardeal ii gasim pe toti uniti intr'o muncal comuna, care ridicaa0 de sus Biserica §i neamul Insu0.

Neajunsurile pericolele acestea deveniau tot mai simtitepe fiecare zi ce trecea, cu deosebire amenintatoare la mo,mentele de crize grele ale Bisericei.

La inceputul anului 1909, Biserica se afla tocmai in unul dinaceste momente, cand unul din cei mai inalti ierarhi fusese silitsaki paraseasca scaunul, sub presiunea opiniei publice revoltate.A devenit atunci evidenta imposibilitatea in care era pus Sinodulsa faca sa se sinfta autoriltatea sa pentru restabilireasuflete0i, atat in cler, cat Si in popor, din cauza situatiei saleizolate. Se mai intamplase aceasta in alte cateva ocazii autorioare, dar pare ca nici odata in mod a0. de gray.

Si cu toate acestea este necontestat ca Biserica dispune azinecomptarabil de mai multe elemente de valoare decat la 1872. Inclerul mirean, atat urban cat rural, se gasesc o tnultime depreoti, instruiti, activi, cu mare dory de munca animati de multadragoste pentru negmul for §i pentru Biserica. Calitatile sufle-te0i ale acestor preoti s'au putut ivedea in timpul rascoalelor dirt1907, cand multi dintein0i, cu pericolul vietii lor, au salvatviata §i averea altora. Pe accptia ii gasim in fruntea celor maigeneroase initiative, al caror scop este stoaterea poporului dejos din starea sa de decadere. In aceafsta opera, multi dintr'in0ifac adevarate

Elementele de valoare nu lipsesc dar in Bisericai dacastarea afacerilor ei lasa a0 de mult de dorit, cauza nu era altadecal ca fortele for nu erau bine utilizate.

Saguna se aflase el ifata unei situatii analoage. Opera

$i

$i

$i

$i

linistei

$i

$i

$i

minuni.$i

$i

15

lui a jconstat intru a lutiliza in modul cel mai rational fortele decari dispunea, si de a da putinfa sa se desvolte si sa devinautile si fortele cari erau Inca in stare latenta. S'a vazut splen-didul rezultat la care a ajuns.

A se intreprinde rosy deodata si noi o opera ca a lui Sa-guna in toatA intregimea ei, nu se putea acum trei ani. $agunastiuse sa se foloseasca de un concurs de imprejurAri favorabilecari la noi lipseau, si de alts parte chestia prezinta la noi oa-recari greutati cu cari $aguna nu avuse a se lupta. De aceeaambifia noastra. in 1909 nu putea merge pink' a vol sa facemsi noi atata cat facuse el. Aveam insa si putinfa, si datoria, dea face sa dispara cel putin inconvenientele cele mai evidente pecari experienta le Muse pe fata in legea din 1872; sa cercamla face din der o forth socials, vie si activa, puss in serviciulnatiunii ; sa cautam sa apropiem cat se va putea mai mult cleruide sus de cel de jos, pentru a inlesni acfiunea for comuna, per-mitandu-le sA se cunoasca si sa se.aprecieze mai bine, pentru amarl autoritatea celui dintaiu si increderea in-,sine a celui deal doilea.

Acestea sunt rpotivele cari m'au indemnat si m'au forfat ca sAprezint acum trei ani proectul de modifitare a legii sinodale din1872. Erau motive puternice, considerafii de stat de prima or-dine, peste cari ar fi fost permis sA treaca numai unsMinistrucare nu si-ar fi priceput datoria. Dar ele nu au putut sa fieintelese de aceia, cari nu-si pot inchipul ca poate fi cineva ,Mi-nistru pentru altceva dec.at pentru satisfacerea ambifiilor si in-tereselor sale personale sau ale partidului sau.

Despre atitudinea acestora in chestia religioasa, voiu avea avorbi mai la vale. Voiu zice ad nuniai cateva vorbe despre aceiacari pretind ca Statul nu trebue sA se amestece in trebile Bise-ricei, ci sa o lase pe ea sa si reguleze singura cum' va crede decuviinta.

CA Biserica trebue sa fie autonomy in regularea afacerilor eicurat bisericesti, cine se indoeste? Inca dela Divanul Ad-hoc,to ti oamenii de stat serioisi au recunoscut aceastl, si cand Voda-Cuza a cercat SA des Bisericii o organizare in care intervenfiaStatului era prea simtita, el a intampinat opozifie nu numai!

la

. .

16

din partea Bisericei, dar si din a oamenilor politici. Constitufiadin 1866 a consacrat definitiv principiul autonomiei Bisericei inmaterie bisericeasa

lug este mare distant. intre aceasta autonomie si pretentiaacelora cart ar vol sä vada rupte toate legiturile dintre Sfat

Biserica. Dad. aceasta din urma va fi avut unele neajunsuride pe urma amestecului politicei, si mai ales a politicianis,mului; in trebile sale, ea ar fi nedreaptil Si ar da dovada dep necompleca intelegere a lucrurilor, dad nu ar recunoaste ma-rile servicii pe can i adus Statul in fienumirate imprejurart

niai ales in momentele cele mai grele.,Se vor fi corn/is greseli,solutiile aci9ptate nu vor fi fost totdeauna cele mai potrivite ;dar este o declamafie si din partea unora nu de bung. cre-dinta, 'pretentia ca masurile luate de Stat nu au avut de scopdecit aservirea Bisericei.

Acesti declamatori nu lipsese chiar de a vorbi despre separafiaBisericei de Stat. Au auzit vorba asta pe aiurea Si s'au crezutisteti daca o repel& $i la noi. Dar iii dau ei seamg. de ce arinsemna la noi aceasta separafie? Stiu ei cel putin, in mod li'mu-Arit, in ce consti ea ? Pricep ei macar ca Biserica noastra, in sta-rea ei de azi, cu mijloacele de can dispune, cu mediul in care deaf1A, dad. ar fi parasita In propriile ei puteri si lipsita de Ipri-jinul Sta,tului, ar fi condamnaa la peire, sau cel putin la cea maiabsoluta neputinta ? chiar dad. soarta Bisericei nu-i intere-seaza, dupi cum este cazul pentru cei mai multi din cei canvorbesc astfel, ar fi oare in interesul Statului ca sä fie lipsit deconcursul ei puternic prefios in opera de regenerare a ma-selor pe care el este dator sä o faca ?

Nu este lucru serios a se susfine asemenea fantazii. Existso justa masura care trebue pizita, o limits peste care nu sepoate trece; dar colaborarea Statului cu Biserica este fata15. $i

pe cata vreme se intalnesc amindoi pe un teren co-mun, pe cita vreme Statul Biserica au datoria de a lucraasupra poporului si pentru binele lui. Colaborarea aceasta trebuecoordonati prin buns infelegere intre cei doi factori, in acea-sta donstau raporturile intime care trebue SA existe intre StatBiserica. Indata ce ele nu mai exists, vine in locul for antago-nistnul, si este un adevar istdric ci on de cite dri Biserica nu a

$i

,le-a$i

Si

$i

inevitabilA,$i

$i

si

si

si

17

Post alaturi cu Statul, ea a fost contra Statului. Nici un nom cuminte nu poate sA doreasca aceasta.

Cu toate ca imprejurArile in cari se afla Biserica la inceputulanului 1909 fAceau evidenta trebuinta unei reforme, mi-am datbine seama de enormele greutati ce voiu avea de invins in rea-lizarea el. Deoparte lerau unii cari erau!interesati la eschimbareastaril de lucruri, iar de alta erau cei cari nu cunosteau chestia,sau nu o priveau in felul cum o vedeam eu. A trebuit'dar sA-miiau precaufiunile, cautand sä stabilesc inteleg4i prealabile cutofi cei can aveau sä iea parte la aceasta lucrare.

In clerul inalt, deli in primele momente avusem oarecari in-curajacri, m'am lovit in curand de o rezistenta absolute. Se gasesca proiectul de lege, asa cum it alcatuiseme eu la inceput, eracontrar canoanelor.

Credinfa mea era atunci, si este si astazi, ca nu depasiammarginele impuse de canoane, pentruca. stiam cum se face in ce-lelalte cari ortodoxe de rasarit. Dar parerile melt personale nuaveau ce cauta ac?. Era Vorba sal se face o lege care sA aduckservicii Bisericei, iar nu sa fie o noua cauza de vrajba si deneinfelegeri inteinsa. Trebuia dar gAsita o formula care sa rea-lizeze un progres, fiind inteleasa vi admisa si de acei cari aveausa traiasca sub regimul ei. Numai asa puteam spera sA vad-sta-bilindu-se cu incetul colaborarea intregului cler pentru folosulBisericei, pe and dacA as fi cautat sä impun modul meu per-sonal de a vedea, 4 fi merit, din oritra., antagonismul ate caruisemne ingrijitoare se vedeau deja. De aceea, departe de a cautasä impun vederile mele din amor-propriu, am lasat pe prelati sadiscute vi sa modifice proiectul meu in toata libertatea. Divanumeroase conferinte, cand cu unii prelati, cand C1.1 totii

dupa ce proiectul a fost prefacut de vase ori, r s'adat forma definitive, sub care a fost dppus Si discutat la Senat.Posed textul tuturor acestor modificAri, in care se poate urearitrecerea treptatA dela organizarea Sinodului compus si din pre -lafi vi din preofi, cum p propusesem eu la inceput, pink' la aceea

infiintarii Cbnsistoriului Superior. Sub aceasta din urna forma,proiectul era in cea mat mare parte opera prelatilor invivi, piidiferea mult de acel prezintat de mine. In tot cursul Idesbaterilor,

Criza blsericeascd.Spiru C. Hard. 2

din im-

fpreuna,. si

a

18

toti prelatii si-au expus parerile si obiectiile in modul cel mai$i am pastrat note de toate obserVatiile Tor. In deosebi,

am insemnari exacte de observatiile 1. P. S. S. Conon, actualMitropolit Primat, pe atunci Episcop de Husi, care cu toate ace-stea in o sedinta a Senatului dih Decemvrie, trecut a crezut decuviinta sa spunA cA legea din 1909 a trecut, fara sa fi fostcunoscutA in mod prealabil de catre prelati. Dar de 1. P. S. S.fostul Episcop de Husi poate voiu mai avea ocazia sä vorbesc.

*

Pe Tanga intelegerea cu prelatii, am cautat sä o stabilesccu sefii partidelor politice adverse, caci am s'ocatit CA chestiabisericeasca nu trebue sa aibl nici un caracter politic, ci sa, fiescoasa din disputele dintre particle. Chiar prin esenta Sa, Bi-serica nu se acomodeaza cu schimbArile dese, tand trebue

i e aduce vreuna, trebue ca ea sa se fack in ask fel ca skinu fie nevoe a se reveni prea curand asupra ei.

In acest stop, am avut convorbiri cu d-nii P. P. Carp, G. Or_Cantacuzino si C. Disescu Inainte chiar de a infra in vorba cuprelatii. Le-am expus pe larg vederile mele si le-am cerutrerea. D-1 Catip mi,a declarat ca le aproba, fAcand singurazerva cA d-sa ar fi mers si mai departe cu reforma cleat merselsem eu.

Acestea au fost conditiile In cari legea a venit in 4esbaterileSenatului, iar ceea ce s'a IntampIat in cursul Tor, se stie. Ladoua sAptamani abia dupa ce seful partidului declarase cA ade-reaza Ia principiile proectului, acelas partid, prin .organul d-luiC. C. Anion, it ataci in modul cel mai violent si azand de mij-loacele cele mai nepermise. Timp de noun zile dearandul, ,c1-1Anion nu a Incetatt a aduce proectului criticele cele mai nedrepte,cu necompetenta cea mai desavarsita. Fara sa cunoascA de locchestia, fara sa o fi studiat cat de putini fara nici o cuno0intadespre canoanele pe cari nu be citise, dar pe cari le discuta sibe aplica unde nu trebuia, a tinut discutia in loc, cu singura preo-cupare vadita de a crea greutAti guvernului Ministrului. Ni-mic nu a crutat pentru aceasta: afirmAri neintemeiate, aperuridirecte la banca prelatilor unde astepta sa vada producandu-sezizanii, pe cari &luta sä le provoace cand nu veniau ; acuzaridirecte contra celor doi Mitropoliti, Ca si-au vandut constiinta

Tiber

si

pa-reT

si

si

sia.

19

pentru scaunele for ; pans si invective personale, ca atunci canda zis.Primatului ca nu stie ce vorbeste si a spune neadevaruri.

Cum poate fi judecata o asemenea atitudine a unui partid?0 singura calificare: i Se cuvine: duplicitate si lipsa de bunk cre-ding. Nici un alt nume nu se potriveste faptului de a-ti da cu-vantul fata de adversar, de a-1 indemna sa mearga inainte, sidupa ce el, increzator in Intelegerea avuta, infra in lupta, deo-data, fara nici o cauza, sa-ti desminti cuvantul.

Od poate ca partidul nu se socotea angajat prin cuvantul datde seful sail? Dar atunci ce fel de partid este ? si ce fel de sefmai este d-1 Carp ?

In orice caz, in urma celor petrecute, va fi bine stabilit el Dar-tdul reprezintat prin d-1 Carp, nu mai merits ca sa se stea de vorbacu dansul ; ca.' nu trebue sa se puns nici un pref pe cuvantul lui ;ca. atunci can'd i 'see pare,ca poate sa castige ceva din comitereaunei fapte urite, nu sta la ganduri ca sal o comita ; si ca inchestia bisericeasca in special, el este vinovatul pentru cele ces'au intamplat in urma ; aci el a provocat si a incurajat rasvra-tirea care a avut loc, si care -nu s'ar fi intamplat, sau nu' ar fiavut nici o importanta, daca pofta neinfranata a puterii nu Parfi orbit si nu, l'ar fi facut sa zadarniceasca acfiunea cumpanitasi dezinteresata pe care partidul liberal, in patriotismul lui, oincepuse. Dar factiunea junimista a dovedit atunci, cum a maidovedit Inca de atAtea ori, ca este incapabila sä Inteleaga,necum sa faca acte, patriotice si desinteresate.

Sunt trei ani de atunci, si in tot timpul acesta conservatoriid-lui Carp nu au Incetat sä deverse 'asupra mea Coate injuriile !dinbogattil for dicfionar, care este singurul de care stiu sa se serve,pang. si de pe scaunul de sef de guvern. Pana acum nu amt ras--puns, pentruca nu voiam sa compilic o chestie de interes public cuo chestie personals, si pentru ca-mi dadusem cuvantul. Asemenimotive nu puteau fi intelese de aceia can nu cunosc si nu in-teleg decat patima oarlA. ca mobil al actiuniior politice. Vor fitcrezut Inca poate ca vociferarile for ma vor intimida si cal vorramanea cu beneficiul intreg aI uritei for fapte. Vor putea säconstate acum, si In curand si in alte ocazii, cat caz fac deamenintarile si injuriile lor.

Repet Inca °data, si afirm cu lade, a de criza bisericeasca,

20

ash, cum s'a desfasurat ea dela Ianuarie 1909 incoace, ras-punzator este partidul conservator, prin purtarea sa lipsita desinceritate si de patriotism, prin violenfa nepomenifa cu care aatacat un proect care nu avea in el nimic care sal provoace pa.siunile, (prin incitarile fatise prin cari, in plin Senat, se Oisesa provoace desbinari in clerul Malt, prin bucuria neascunsa cucare au intampinatI si au incurajat actul Episcopului de Roman,prin politicianismut ingust care l'a stapanit in tot timpul acesteiafaceri, chiar pans acum in ultimele momente.

Nimic nu scuza nici nu explica purtarea tunimistilor in aceasta,afacere, nici ei nu incearca aceasta, cad nu se pot considersca explicatii serioase cele pe cari s'au riscat ei uneori le punsinainte. Asa, in Decemvrie trecut, la Senat, Anion a zis capartidul sau era in drept sa faca ceea ce a facut in 1909, pen-truck', desl seful sau aderase la principiile proectului, eu ,nu -iprezintasem insa textul insusi al proectului: Serios ? $tie oared-1 Anion cum se trateafa intre doua partide principiile unei re-forme organice ? Crede d-sa ca o asemenea desbatere se face infelul avocatilor dela judecatoriile de paces cari se agata de par-ticule si de virgule ? D-1 Anion putek atunci sa discute modali.tatea cum proectul realiza principiile asupra carora se stabiliseintelegerea cu seful sau ; dar d-sa a Iatacat tot, si insusi acesteprincipii, ass in -cat din dilema aceasta nu se ppate esl: on cain partidul conservator ceea ce face seful nu are nici o valoarein ochii partizanilor sai, orica el este vinovat de duplicitate.

Adevarul este acesta din urma. In urma, conferintei pe care oavusem la Mitropolie cu Epigcopii Si Mitropolitul Primat, stiin-du-se ca acestia se aratasera in genere putin favorabili ideii uneireforme in sensul cum o propuneam eu, junimistii si-au facutindata.socoteala ca de ad va rezuIta un conflict cu clerul, malt,din care avea sa urmeze retragerea Ministrului de Culte, prinurmare slabirea guvernului liberal, $i prin urmare apropiereazilei mult dorite cand sä inceteze In fink nesfarsita perioada deopozifie pentru amiciLd-lui Carp. De aceea au lAsat pe Ministruin credinfa to e inteles cu, dansii asupra principiilor, si au as-teptat ziva cand sa profite de conflictul ce avea sa izbucneascain Senat. Conflictul neproducandu-se, ei s'au socotit frustrati deceea ce considerau deja ca un drept al lor ; $i sentimentul !acestaa mers ass de departe, in cat au( socotit demni de pedeapsa pe

$i

sald -L.

21

cei doi Mitropolitleari le cauzasera aceasta deceptie ; ci de aceeaau lost amandoi insultati de d-1 Anion, in felul cum am amintitmai sus ; ba Inca insulta ca succesul legii din 1909 se datoreafaptului ca fusesera vacante doua scaune de Mitropolit, a soco-tit-o d-1 Anion de un gust a0. de distins, in cat a repetat-oacum doua luni, in edinta Senatului dela 1 Decemvrie 1911.Pentruca nu mai serveau ca instrumente pentru indestularea uneinepotolite pofte de a lua puterea, cei mai inalti ierarhi ai tAriise fAcusera dar culpabili de atentat contra bisericutei junimiste,

demni de a fi terfeliti a0. cum, au fost. UPul din ei avea sA.plateasca Inca §i mai scump crima aceasta, cu doi ani mai tarziu.

Se cuvine sa nu trec cu vederea o alts scuza, care s'a ingAi-mat acum catva timp, dar care nu s'a mai repetat pe 'Irma, pro-babil pentruca cei cad o daduseral au inteles §i ei ce valoareare. S'a zis ca junimi0i combatusera reforma din 1909, pen-truca nu merges a0, de departe cum dorea d-1 Carp.

Mai merits oare un raspuns o asemenea alegatie ? Dar celmai elementar bun simt te invata ca, inteun lucru greu de rea-lizat, dacA nu-1 poti fate tot deodatA, te multume§ti deocamdataicu ceea ce se poate face acurn, ramanand 51 lucrezi ca sä capeti

restul indata ce se va putea. Daca junim4tii aspirau in adevarla o schimbare mai radicals a organizatiei biserimti, clack'

printre dan§ii\ se gases vreun om de stat, acesta ar fi trebuit säinteleaga, §i sA spunk celorlalti, CA o asemenea reforma, chiarbuns de ar fi f ost, prezinta enorme greutati, .cari ar fi fost im-posibil de invins toate deodata in momentul acela ; dar era ininteresul reformei insqi ca sä se realizeze atunci macar partedin ea, aceea pe care o acceptau toti sau mai toti a carei aplincare se putea face. Ramanea pe urmA ca timpul experientasA arate ce se mai putea face, cand cum. Poate convingereamea ar fi fost ca era bine sa se faca un pas mai departe; darintru ce ar fi folosit reformei ca sa fac sA se voteze in till olege care, in loc ss faca binele ce doream, ar fi starnit neinte-legeri mai mars decat cele de mai nainte?

Motivul invocat de autorii turburarii din 1909 nu'are dar nicio valoare. Si pe urma, cum pot ei sA-1 invoace, ca,nd la 1909 einu au 'scut decat sä lupte din rasputeri pentru a impiedica chiar

$i

si

*

$i

sisi

$i

5i

sisi 5i

22

reforma ce se faces, si asupra cAreia se stabilise intelegerea?Nici un moment in discufie ei nu au cerut o reforma mai ra-dicalA.

De altfel schimbarea din nou pe care au adus-o ei legii sino-/dale in Decemvrie 1911, Si care anuleazA aproape in totul re-forma din 1909, este cel mai bun raispuns pe care chiar ei Il,dau argumentului invocat de dansii. Cand oare trebue. sa-i cre-dem pe cuvant? Atunci cand spun ca reforma liberalA din 1909nu Era destul de inaintata, dupI credinfa for ? Ori atunci candse opun acelei refornre, indata ce pot o desfiinteaza si dauinapoi ?

Adevarul este, acesta: in chestia bisericeascA, ca si in cele maimulte din chestiile cele mari nafionale, scoala junimistA nu arenici o convingere nici o ideie hotarita. Nu a studiat-o nici-odata, nu a cunoscut-o nici inainte de 1909, nici la 1909, niciastazi. De cate on s'a intalnit cu dansa, nu a avut nici soliitiestudiatA si care sA rezolve dificultatile in mod serios, ci a recursla expediente cari sä o scoata pentru moment din incurcAturA,

dacA se poate sA satisfaca vreun interes oarecare, oricat demeschin ar fi fost. 5i, pentru ca tradifia partidului *sA fie pedeplin respectatA, la fiecare data nu a lipsit de a-si cants pro-priile sale laude si a arunch injurii acelora cari munciserA cinstitsi bine.

Daca din nenorocita afacere bisericeascA va fi sA rezulte Sivreun bine, va fi cel puffin acela de a fi pus incA ()data in lu-mina sArAcia de idei, incoherenfa lipsa de moralA in alegereamijloacelor die luptA ale partidului care de atatea decenii ,nutraeste deck prin reclama ce-si face, pe langA toleranfa unora

i altora.

MA voiu ocupA acum de modificarea pe care guvernul a crezutde cuviintA sA o aduca, in Decemvrie trecut, legii din 1909.

Nu mai voiu opri ad asupra acuzatiei ce s'a adus acestei legi,,ca ar fi contrarA canoanelor. Punctul acesta it voiu atinge atunciand ma voiu ocupa in special de P. S. S. Gherasim al Roma -nului, care are rneritul kle a fi inveirtat aceastA invinuire, repetatAapoi si de unii oameni politici, desi nu stiau ce sunt canoanele

ce se spune intr'insele.

$i

p

$i

si

si

si

si

23

Tin Ina sA amintesc ca, chiar ptunci cand se discuta in Senatlegea din 1909, si de atunci in nenumarate randuti, eu am decla-rat a nu voiu fi opus ideii de a se aduce legii imbunatatiri,intrus cat sub acest cuvant nu p'ar ascunde incercAri de a o sdrun-cina in partile ei organice. Am adaogat Irma totdeauna ca nu asconsimti la asemeni modificari decat atunci cand, in urma uneiexperiente. mai indelungate, macar de cativa ani, s'ar fi cunoscutpartile din lege cari Teclamau o imbunatatire. Si am adaogit cacu nici un pret nu voiu consimti ca modificarea sA se fad. Ina-inte de ce P, S. S. Gherasim se va linisti si va reintra in ordine.Faceam parte din guvern, aveam raspundere pentru prestigiulsi autoritatea lui si a Statului, si nu putem admite sa se stabi-leasca precedentul ca un singur individ, oricine ar fi fost acela,sA-si aroge dreptul do a turbura Para si de a impune el singuryoinfa sa Orli intregi, facand imposibila aplicarea unei legi re-gulat admisa de chiriarhi, votata de. Corpurile Legiuitoare sipromulgate de Capul Statului. Aceasta ar fi fost o adevaratastare de anarhie, cu care un guvern conservator vedem cA se aca-modeaza, dar pe care un giuvern liberal nu o putea tolera. Nuputeam capitula in fafa P. S. Gherasim si pentru ca strambine cA nu are nici o dreptate, ca nu era nici el convins de te-'mei?ncia celor ce sustinea, a el nti era decat un instrument inmainele unei bande care organizase un complot, si ca motiveleascunse ale intregului scandal mi-erau foarte bine cunoscute.

Aceste declaratii categorice si repetate au fost si ele restal-macite, si mi s'a atribuit prorhisia formals de a tiodifica le-gea, chiar atunci indata. Aceasta a fost an' neadevar. Chiar infaimoasa sedinia a Sinodului, dela 13 Ianuarie 1910, tot acelaslucru am spus; ca voiu modifiica legea. atunci cand voiu eastde cuviintA" dupe cum suns si mofiunea votatA de Sinod.

Eu am exit din guvern, fare ca P. S, Gherasim sa se fipotolit, si de aceea nu am facut nici o modificare in lege.

Urmasul meu nu a inteles lucrurile ca mine. D-sa a gAsit caEste de demnitatea sa ca, chiar in prima sedinta a Sinodului dinMaiu trecut, sA capituleze pe toata linia, sa promita P. S. Ghe-rasim ca va miodifica legea in partile trari nu-i places P. S. S., sisa-1 roage cu umilinta ca binevoiasca a-si relua local in Sinod.Pedeapsa acesfei atitudini injositoare nu a intarziat sa vie: d-1Ministfti a camas cu umilinta, iar rasvratitul a urmat si mai de-

sa

24

parte cu rasvratirea. S'a putut astfel vedea cats pocrizie se as-cundea sub vorbele umflate de chime de canoane si de erezie,si ca adevaratul mobil care daduse loc Ia toata turburarea acea-sta fusesera simple pasiuni personale, pofte si rasbunari, in cariinteresul Bisericei nu avea nici cea mai mica parte.

Insist asupra cuvantului de ipocrizie, pentruca este singurulpdtrivit. Pena acum in discutiile mele cu P. S. Gherasim m'amlent de a ma serve de cuvinte tad, chiar cand eau necesare;si afirmatia d-lui Arion, ca in sedinta Senatului in care s'a dis-cutat interpelarea d-lui Disescu eu as fi insurtat pe fostul Epi-scop cu cuvinte triviale, d-sa stie bine ca nu este un adevar.Dar P. S. Gherasim a crezut de cuviinta ca in una din sedinteleSinodului in care a devarsat asupra fratilor sai in arhierie celeinai neauzite °cad si calomnii, sa adreseze vorbe groase si in-sinuari si d-lui Sturdza si mie, can nici macar nu cram fata.,Aceasta-mi da dreptul sa-1 pun la locul lui, si o voiu face faranici o menajare, tot ass precum nici o menajare nu s'a paStratfata. de mine.

In cele patru articole din legea dela 1909 pe cari le modifica( -1 ,Arion, d-sa realizeaza doua lucruri pe deoparte reduce Iazero la insemnatatea Consistoriului Superior Bisericesc, si pe dealta introduce un nou sistem de alegere la scaunele der, Mitro-polit si Episcop, care este propriu al sau.

Fatal de Consistoriul Superior, orice atitudine ar,fi lust acumd-1 Arion, tot o contradicfie ar fi fost. Dace declarafiile din 1909ale d-lui P. Carp fata de mine au avut vreo valdare, dna d-saera atunci un sef real al partidului sau, a carui vorba angajeazainsusi partidul s1 arata can sunt principiile lui, trebuia ca d-1Arion sa profite de ocazia ce avea si sa mearga cu reforma maideparte cat mersesem eu. Si, slava Domnului, avea loc destulpans uncle sa mearga, fara sä se teams ca va delta canoanele.lutea, spre exemplu, sa suprime Consistoriul si sa introduce pepreoti chiar in Sinod, precum este in bine credincioasa Rusie.Iata o atitudine care cel putin ar fi avut meritul de a fi consec-yenta cu declarafiile sefului si ar fi putut face sa se creada eapartidul conservator are, in chestia bisericeasca, idei hotarite sistie ce vrea. Ea ar mai fi avut si meritul de a fi plina de cra,

. .

25

eerie, calitate scumpa in ochii d-lui pritn-ministru, si care-ti dacuraglu sä to lupti cu egala vitejie si contra pericolelor reale,,si contra morilor de vent.

Dace lush' in Decemvrie 1911, ca si in Martie 1909, d-I Anion.nu tined nici O seams de spusele sefului sau, d-sa trebuia sal..suprtme pur si simplu Consistoriul si sa nu puns nimic in loc,de vreme ce acum trei ani oombatuse cu atata violenta si fail,nici o rezerva Infiintarea lui.

Pentru un modest matematic, cum sunt eu, ca si pentru onceom cu bun simt, cum sunt atatia, alts alternative nu era, si d-IAnion nu puta sä nu se puns in contradicfie, on ca seful sau,on pi sine insusi.

Dar d-1 Anion nu are pretentia de a fi matematic sau askceva. Ambitia, d-sale este de a fi abil, de a ridica edificii pevarful de ac al unei subtilitati de avocet, si .de a se miriunasingur pe urma de abilitatea sa.

D-sa nu a facut nimic din ce era logic sa face; dar totusi a,facut ceva: a facut o fatada flea, edificiu, o panza zugravitacare reprezinta o institufie serioasa tot atata cat un decor de-teatru poate Inlocul realifatea. Si a fost abil: clerul, care asteptaatata bine dela fostul Consistoriu Superior, nefiind ash de des-tept cum se crede d-1, Anion, va Medea fatada si nu va bags deseams a Consistoriul a disparut; seful partidului nu va fi fostdesminfit prea din cale afara, pentruca se va fi conservat o numire care reprezinta o nazuinta spre o rtforma serioasa ; prin-cipiile con4rvatoare,faimoasele principii de cari mereu te-impiedici cand e vorbat sä faci un pas Inainte, si de cari d -1Anion a gasit tnijlocut sa vorbeasca cu emfaza Oita si cu ocazialegii sinodale, principiile conservatoare au fost respectate, de-vreme ce s'a anihilat o institufie cu tendinfe democratice; infine s'a dat satisfacfie P. S. Gherasim, satisfactie care, tot conform cu principiile conservatoare, ii era datorita, de vreme ceLimp de trei ani el nu facuse decat sa sparga geanrurile In Biterica.

** it

1Iu ma vsoiu opri sa discut punct cu punct cele zise In Senatde -d-1 Anion, cu ocazia votaxii legii sale. Aceasta ar fi inutil,pentruca neexactitatile si restalmacirile nu merits, sa fie discu,

26

tate. Si pe urea, in cuvantarea sa, d-I Anion a crezut de cuviintasa vorbeasca despre Ce da partidul ,liberal in totdeauna: pul-bere de our aruncata in ochi"! Daca Was lash sä lunec eu petarimul frazelor seci, bune pentru declamatorii de mahala,sti eu sa caracterizez ceea ce da partidul conservator in tot-deauna ; dar aceasta nu intereseaza chestia biserkceasca, $i nus'ar pofrivi act.

Trebue insa sä insist un moment asupra suprimarii art. 20,care prevedea ca membrii Consistoriului Superior Bisericesc nupot fi judecafi deck de dire Consistoriu.

Scopul acestei dispozitii era evident: era de a asigura inde-pendenfa membrilor Consistoriului, in timpul functionarki lor,cad altminteri fi facut eu dintr'insul o parodie, ca d-1

Anion. Scopul crearii acestui organ era de 'a se avea pared sin-cere si neinfluentate-; si cum era sa fie ass, clack' membri1 lui arfi fost sub amenintarea ca libertatea for de 'cuvant sa- be atragarepresiuni ? In discursul meu dela Senat din 15 Decemvrie 1909am citat cazul unui excelent preot care a suferit persecufii deass fel, in cat I'au dus la mormant. Eu am voit sa creez un or-gan serios, in care sa se vorbeasca liber si.fara frica, aceastanu se putea daca membrii lui nu erau asigurati de o judecatanepartinitoare neinfluentata.

D-1 Arion, 'care urmarea un scop diametral opus scopului meu,a suprimat aceasta dispozifie. Nici nu se putea -altfel:partidul conservator a dat ceea ce (la el totdeauna": reactiune

fatarnicie. Nu a cutezat sa suprime Consistoriul, pentruca setemea ca pierde voturi ; dar l'a redus la\neputinta, iar masurasa reactionara a cautat s'o justifice prin teorii facute ad-hoc.D-I Anion a zis ca eu acordaseri Consistoriului un privilegiupe care nu-1 -cere nimeni in Ora romaneasca".

Adevarat? Un jurist vorbeste ass ? 1)-1 Anion, care stie asa dernulte lucruri, nu stie de cate on se recurge la not la instancejudiciare deosebite de acele cari exists pentru toata lumea?

SA fie permis unui modest matematic, pe care furfunile _poli-lice l'au aruncat in calea d-lui Arion $i care nu poate vorbI alt.)fel deck intemeiat pe fapte pe adevar, sa aminteasca Mini -strului conservator ca, afara. de profesori, de cari ma mir Ca

adus aminte, m'ai sunt alte exempIe de asemenea feluride judecata. Pe profesori ii judecX profesorii, e adevarat ; dar

$i

as

as $i

$i

si

si act,

$i

si$i

si

si

9i

27

pe militari ii judeca militarii, pe preoti numai preotii, pe§tri numai Curtea de Casatie. Deputatii senatorii nu pot fi ur-mariti decat cu consimtimantul colegilor lor, ceea ce este dejao judecata prealabila, instituita tot in scopul de a asigura corn-pieta independenta a membrilor Corpurilor Legiuitoare. Dacadispozitia puss de mine in lege nu-i places, pentru ce nu a pre-vazut pentru membrii Consistoriului o dispozitie la fel cu aceeapentru deputati senatori, cad trebuinta -era ?

D-1 Arion protesteaza. ca Consistoriul este prea numeros ca sajudece, pentruca responsabilitatea se imparte prea inult. Darcu doul zile mai nainte eful d-sale, d-1 Carp, aruncase injuriitnagistratului unic batuse joc de sentintele lui. Atunci ce samai credem despre seriozitatea unui partid in care domnete oasemenei incoherenta?

De altfel, daca ntunarul mem(brilor Consistoriului constituiaun inconVenient, cine spune d-lui Anion ca el trebuia numai decatsa judece in plena nu prin o delegatie a lui? Si ce oprea ped-1 Anion sa prevada aceasta In mod expres in legea sa?

Pe preoti ii judeca azi consistoriile eparhiale, formate dinpreoti. D-1 Vladeseu infiintase §i consistoriile, apelative, )tot peja eparhii, §i nu °data, am auzit in Sinod emitandu-se parereade a se infiinta o instants centrals de apel contra sentintelorconsistorfilor eparhiale. Tate aceste instance sunt instance spe-ciale, Intru rijmic diferite de aceea pe care o forma ConsistoriulSuperior, cand functions ca instancy de jude&ta.

Dar se ziceica consistoriile eparhiale, fiind formate din mem-bri numiti cu consimtimantul Episcopului, emaneaza dela dansul,

urmare sunt conforme canoanelor. Aceasta ima face sa tree-la o alts ordine de idei, care ma va refine un moment.

Prin art. 19 din legea dela 1909, se reguleaza modul de ale-gere a membrilor Consistoriului, alegere la care intervine cle-rul, §i Episcopul, Ministrul. Modul acesta. de alegere a fostcriticat de d-1 Anion in diverse imprejurari,'§i intre altele chiarcu ocazia desbaterii legii din 1909. D-sa a cerut atunci ca mem!,brii Consistoriului sa fie alqi numai de der, Mira intervenireaEpiscopului a Ministrului ba Inca a cautat, prin observatia.aceasta, sa justifice post festum opozitia crancena pe care or'Meuse legii. Tot atunci d-1 Anion a zis. textual ca voe§te sa deso tribuna un parlament preotilor", Si vorba aceasta I'a incan-

si

si aceiasi

si form

$i

$i

si ;

$i

si-si

si

28

tat ass de mult, in cat a repetat-o si in Prima sedinta a Con-sistoriului Superior din Main 1911,

Bine, este si acesta un mod de A vedea, pe care eu nu-1 re-pudiez deloc; dovada este eh modul acesta de alegere figura inprimul meu proect (le lege. Pe mine nu ma sperie nici even-tualitatea intrarii laicilor in Consistoriu, cum e in Transilvania.

Dar daca acestea erau vederile partidului conservator, daca-elcredea ca modul acesta de alegere a Consistoriului era lucru assde fundamental in cat din cauza lui sa caute a respinge legeaintreaga aka cuvantul,,pentru ce acum nu a realizat do-rinfa sa? Pentru ce d-1 Anion nu a profitat de schimbarea dedeunAzi a legii pentru ca sa introduce in ea alegerea directspe care o cerea cu atata violenta la 1909, si sa Ilea preotilortribune si parlamentul ce le fagaduia atunci? Voiu spune eupentru ce: pentruca si acum partidul conservator a slat ceea ceda el totdeauna:" fagadueli si vorbe goale.

Cat pentru mine, motivul care m'a facut sa adopt tnodul dealegere prevazut in lege este foarte simplu: este a nu,, voiamsä las sa subsiste nici un pretext pentru a se zice ca legea nue de acord cu cauoanele. In adevar, dupa canoane, orice autori-tate bisericeasca trebue sa proceadl dela Episcop ; si s'a pusin lege dispozifia ca Episcopul sa-si face observafiile sale, dacaalesii intrunesc condifiile legii", pentru a da satisfacfie acesteiexigenfe a canoaneIor. °data ce interventia Episcopului eraadmisa, aceea a Ministrului se impunea de sine.

Eu cred totusi ca cu vremea canoanele se vor putea interpretsin mod mai larg, dupa cum de atatea on s'a facut si la noi,pe aiurea, atunci alegerea directs va deveni posibila, cu atitmai mult ca si clerul, pans atunci, se va deprinde mai bine auza de aceasta prerogative.

Nu .gasesc insa ca este de dorit ca Consistoriul Superior saramana un Parlament preotesc, cum zicea Anion. Parlamentuleste un loc unde se vorbeste, si el poate sa, fie un pentruaceia pe cari-i indestuleaza vorbirea singura. Asa este dejh Con-sistoriul Superior, ash cum l'a facut d-1 Anion ; in el se va vorbl,dar nu se va face nimic.

Eu, care prefuesc minim rodnica si disprefuesc vorbaria goala,nu am cautat sä dau Bisericei un Parlament, ci o institufie undesa se lucreze cu folos.

$i a-si

Si

$i.si

ideal,

29

Ceea ce caracterizead partidUl conservator, $i este, in ace14$time dovada cea mai sigud a neputintei organice de care sufera,este ca, on de cite on revine la guvern, principala lui ocupatieeste sa strice tot ce a facut partidul liberal. Sunt atatea lucruride facut in Tiara aceasta, in cat orice partid care ar avea cat deputina pricepere, cea mai modesta provizie de idei, narnizie $iobiectivitate, poate cu inlesnire salt creeze drepturi 14 recuno-$tinta tarii.

Conservatorii nu se preocupai de aceasta. Dupe.' ce ani de zilefac tot ce este permis nepermis ca,sa capete puterea, $i in tineo capata, Inca din prima zi unica for preocupare este sä stricetot, chiar cand nu au absolut nimic de pus in loc. Mania aceastada chiar uneori loc la situa ii absurde $i ridicule.

Ao. s'a intamplat $i cu legea sinodala. Arlon a desfiinfatde fapt Consistoriul Superior, care, fiind creafiune liberals, seintelege ca trebuia sa disparA sub un guvern conservator. Inlocul lui nu a pus mimic, pentruca capacitatea guvernamentalLconservatoare nu merge a$a de departe.

Dar in legea liberals din 1909 mai era $i o. modificare adusala art. 2. Nici ea nu a scapat de ochiul ager al d-lui Arlon.

merits sa fie expus cu oarecare detalii.Art. 2 din legea dela 1872 prescria modul de alegere a Mitro-

politilor $i Episcopilor. El impunea ca Mitropolit nu se puteaalege decat unul din cei 6 Episcopi, iar Episcop unul din cei 8Arhierei fad. scaun. Cercul de alegere era dar foarte restrans,

el se mai restrangea Inca in cazul cand unul sau mai multelocuri de Episcopi sau de Arhierei erau vacante in momentulal egerii.

Toad lumea intelege inconvenientele acestor restricti1. Inprincipiu, orice alegere are cu atat mai mare probabilitate sa sepoata face bine, cu cat se face Intr'un cerc mai larg. Dar indeosebi pentru locurile de Episcopi $i de Mitropolifi, posturiatat de inalte, cu o raspundere a$a de mare, pentru earl, se ceratatea calitati eminente pentru can alegerea se face peeste de o importand capitals sa existe putinfa de a se facealegerea cea mai buns posibila.

Poate cineva sa creada in mod serios ca aceste condifii se gd-sesc implinite cand un Mitropolit se alege dintre 6 Episcopi,sau $1 mai putini ? Chiar acum, pentru alegerea de Mitropolit

$i

Lttcrul

$i

vista,ca

D-1

9t

30

Rrimat nu erau decat 4 Episcopi in prezenta, cad numirea altordoi cu cateva zile inainte de alegerea Primatului nu s'ar fi pututconsiders cfecat ca un mijloc piezi$ de a se eludadaca noul Mitropolit ar fi fost luat dintre dan$ii. a 1909, canda fost a se alege deodata doi Mitropoliti, cercul de alegere erade fapt redus la unul din trei.

Acest gray inconvenient it putea lesne pric9,pe, nu numai unmatematic, dar chiar un simplu jurist, a carui minte intelegegreu puterea numerelor, $i nu se poate deprinde cu ideea ca elenu se Incovoaie sub puterea interpretarilor sofistice, ca tin sim-plu articol de lege. De aceea, prin legea din 1909 s'a largitfoarte mult cercul alegerii, hotarindu-se ca pot fi ale$i Mitro-politi sau Episcopi toti membrii clerului roman cari, dupa sfin-tele canoane ale Bisericei cre$tine ortodoxe, pot fi ale$i".

Asa dar, deoparte sistema legii din 1909, de a se putek alegeoricine Impline$te conditiile canonice ; de alta, aceea a legii din1872, care margine$te alegerea numai Intre 6 sau 8 persoane.Care era cea mai buna? Care permitea speranta unei mai bunealegeri?

D-1 Anion a gasit Ca cea de a doua, $i de aceea a nalzat sal

revina la legea din 1872. Nil zic ca a revenit, voiu arata in-data pentru ce.

$i acum.sa ne judecaim putin.Mai intaiu, cum ramane cu venerabilele principii conserva-

toare ? La 1909, cand d-1 Carp gasei ca eu nu merg destul dedeparte cu reforma mea, nu se ascundea sa spunk 'ca Intre alteleera $i pentruca Biserica era prea mult sub dependinta cleruluisuperior. Imi inchipuesc d-sa nu viza, prin aceste cuvinte,aces dependinta care este naturals $i care nu se poate inlatura,pentruca este impusa de Insasi organizatia canonica a Bisericeinoastre; dar trebue sa fi Inteles ca organizatia din 1872 nuda Bisericei nici macar libertatea de mi$cari care era. perfectcompatibila cu canoanele.

Intre acestea, in prima linie vine Insa$i chestia recrutarii per-,sonalului clerical superior. Este cert, $i nu trebue sa ne disi-mulam ca, dupa legea din 1872, clerul superior se recruta elsingur pe sine, $i ca interventia Ministrului $i a celor doul Ca-mere la numirea arhiereilor $i chiriarhilor era o simpla forma-

dispozitia1egii,

.ca

9i

31

litate, de oarece nici nu putea .determine alegeri bune, nici aimpiedica pe cele rele.

In .adevar, dupa. aces lege, pentru a se tin Joe vacantde arhiereu, Sinodul alege trei clerici dupe voia lui, iar Ministrulda numirea unuia din ei ; el nu poate refuza aceasta numire,chiar dace Ora ca nici unul din cei trei recomandati nuar merita-o. Ba s'au intamplat cazuri cand §i acest drept li-mitat de alegere al Ministrului a fost anihilat de fapt, atuncicand Sinodul, voind sa impuna numirea de arhiereu a itnei anu-mite persoane, ii da ca colegi-pe lista de trei pe alti doi' a carornumire sa fie kmod evident imposibila. Si °data ce arhiereiisunt recrutati in felul acesta, este evident ca dreptur de alegereal Marelui Colegiu, in care infra Camera §i Senatul, devineiluzoriu, pe cats vreme e limitat numai in cercul acelora carora,singur Sinodul le-a dat dreptttl de a fi

legea din 1904 faces sa dispara acest foarte gray neajuns,care lipsea in realitate pe Marele Colegiu de prerogativele sale,§i. care se opunea ca, lea un moment dat, sa se face o alegerebuns in persoana vreunui cleric ale carui merite sä fie in genereecunoscute, dar care nu ar fi fost arhiereu. Ea mai avea meritulca faces sa dispara o restrictie care era contrail si canoanelor,§i traditiei seculare bisericesti.

Am zis ca legea din 1872 era, in punctul acesta, contrail ca-noanelor, Pentru aceasta dovezile abunda.

In prima linie, institutia arhiereiloil fare scaun este ea insasianticanonica ; asupra acestui lucru aproape to ti clericii nostrisunt de acord. In adevar, in Biserica nu sunt decat trei gradeierarhice: acela de diacon, cel de preot cel de piscop. Ar-hieireul are .rang de Episcop, Dar canoanele nu admit a se hiro-tonisi nimeni pa Episcop decat numai la o anumita eparhie ;fEpiscop fare scaun eparhie, ele nu tolereaza sä fie ci-neva, Arhiereii no#ri fiind tocmai in acest caz, ei sunt antica-nonici. Ei nu se mai intalnesc in nici a alta. Ora ortodoxa asacum sunt la noi, si chiar la noi ei nu existau in mod legal in-inte de 1872. Ei au fost, pot zice, inventati de catre legiuitoruldin 1872, in scopul de a face ca Sinodul sa fie destul de nu-meros pentru ca in caz de judecata a unui Episcop sa poatajudeca cu 12 membri; dupe cum cere un canon ; a calcat dar uncanon expres categoric pentru a satistace un alt canon ; dar

implini

i

$i

$i fare

$i

aldai.

si

32

acesta era In opozitie cu altul, care admite Ca la nevoe judecataEpiscopului sä se poata face si numai de trei Episcopi. De altfelash se face In toate Odle crestine ortodoxe cele miti, uncle Si-noadele nu numara decat cafe trei sau patru membri, ca Bul-garia, Serbia, Muntenegru.

Asa dar, cei 8 arhierei fara eparhie dela not fiind anticanonici,cu atat mai anticanonica este dispozifi'a din legea dela 1872care nu permite ca Episcopii sa, se aleaga decat dintre acestiierarhi anticanonici.

De alts parte, toate canoanele -cari reguleaza modul de ocu-pare a scaunelor vacante de Episcop, nu lipsesc de a cere tot-deauna ca noul ales a primeasca hirotonisirea arhiereasca, ceeace dovedeste ca houl ales putea prea bine sä nu fie Inca arhiereuin momentul alegerii.

De altfel, primele clonal aliniate dela art. 2 al acelei legi secontrazic in mod vadit. In adevar, al. r zice: Stint cligibili lademnitatea de. episcop eparhiot to ti membrii clerului romancari, dupa sfintele canoane ale Bisericei ortodoxe, pot fiAtata era de ajuns, pentruca spunea tot. Al. II Insa vine ime-diet de restrange cu totul principiul canonic al al. I, zicand:'Episcopii eparhiofi nu se pot alege decat dintre arhiereii ro-mani". Restricfie care nu ar fi avut sens decat daca canoanelear fi zis ca numai acei membri ai clerului pot fi alesi Episcop$cari sunt arhierei, ceea ce este departe tie a fi adevarat.

Cat pentru condifia ca Mitropolitul sa nu se poata lua decaldintre Episcopi, to este Inca si mai putin impusa de canoane,pe cats vreme Intre Mitropolit si Episcop nu exists nici o deo-sebire de rang arhieresc.

Prin urmare restrictiile impuse de legea din 1872, pe langaca nu permit a se face alegerea in cele mai bune conditii dereusit#, sunt in acelas timp contrarie canoanelor. Ele stint con-trarii traditiilor Biserieei, si In special tradifiilofnoastre nafionale. Imprumut din un articol al d-lui N. Dobrescu,profesor la Facultatea de Teologie, lista aceasta de exemple:Nectarie, senator ; Tarasie, secretar al imparatului ; Fotiu, co-mandant al gardei imperiale, au fost ridicafi deadreptul Inscaunul de Patriarh al Constantinopolei, inainte chiar de a faceparte din cler ; iar Ambrosiu, Inca pagan, a fost facut Arhiepi-scop de Mediolan, inainte de a apuca sa Se crestineasca. Dovada

$i$i Bisericei

33

ca alegerea de Episcop putea sa preceada hirotonirea de pr-hiereu.

In Biserica romaneasca se cunosc exemple ca Dionisie Lupu,facut Mitropolit la Bucuresti din simplu egumen la Tismana ;invatatul Varlaam, Mitropolit al Moldovei din simplu calugar ;Grigorie Miculescu, -Mart Mitropolit al Tarii Roma iesti la 1822

de caltre Grigorie Ghica, pe cand nu era Inca decat diacon la ma-nastirea Caldarusani, Cu legea din 1872, fara ar fi fost lipsitade niste ierarhi ca acesea, cari au fost printre cei mai straluciipe care i-a avut ea vreodata.

Aceasta a fost totdeauna traditia tarii pans la 1872, ca lalocul cel mai Inalt sa se poata ridica cel mai vrednic, fara nicio piedica. Deja la 1857, in Divanul ad-hoc al Moldovei, cand semanifestau veleitati de a nu se da locurile de chiriarhi cleatdupa consideratii de nastere sau de situatie, Kogalniceanu seopuse cu indadire si nu permise a se adopts aceasta dispozitieretrograde. lar la 1909, cand se studia modificArile de adus legiisinodale, nici o voce .nu s'a ridiclat in clerul Malt pentru a seopune modificarii ass cum s'a Mut lea art. 2, In fine, chiriarhiromani de peste hotare, ca Invatatul Episcop dela Caransebes,Miron Cristea, au gasit necesara aceasta largire a cgrcului dealegere.

DacA dela 1909 pans azi parerile unora din mernbrii Sinoduluis'au schimbat, datoria d-lui Arion, ca Ministru raspunzator ceeste, era de a cumpani lucruriIe, si a nu adera la aremodificarea legii ari in mod vadit nu Mutes fi spre folosul Bisericei.

D-sa Insa nu a putut rezista tentatiei de a mai stria cevadin ce facuse adversarul sau politic, ramanand ca justificarilesa le gaseasca pe urma. SA le examinam.

Pe d -1 Arion II sperie principiul prea larg al alegerii dupacanoane: Este cam larg principiul ! Orice membru at clerutuiroman! ?" Sublinierile si semnele de spaima si de Intrebareapartin d-lui Ministru, Si arata in deajuns ca sunt ale unui Mi-nistru conservator ; caci ce poate, fi mai. grozav pentru

conservatoare decat egalitatea aceasta de drepturi, fie chiarea consacrata prin canoane, fie ea regula comuna in toate farileortodoxe, pans si in Rusia ? Caci am aratat mai sus ca nicaeri,afara dela noi, nu se practical sistemul nostru de alegere careare chiar la temelia sa o nesocotire a canoanelor.

Crtra blsericeaseg. Spiru C. Hafer. 3

Princi-piile

34

D-1 ministru a spus ca nu se poate alege cineva Episcopisau Mitropolit daca nu este deja arhiereu. D-sa se in5eala ; amaratat mai sus cum canoanele nu admit- ca cineva sa fie arhiereu,adica Episcop fare scaun, ca ele prevad, din contra, ca. celales Episcop nu poate fi a5ezat in scaun decat dupa ce a fosthirotonisit arhiereu de catre cel putin trei Episcopi". Prin ur-mare, dupa canoane, alegerea trebue sa preceada hirotonisirea-caarhiereu.

Dar d-1 Arion se teme ca daca cel ales de catre Marele Cole-giu nu ar places Sinodului, s'ar putea ca acesta sa refuze de a-ida hirotonisirea, ceea ce ar determine un conflict gray intre Bi-serica 5i Stat. Dar aceasta s'ar putea intampla 5i in once altsistem ; caci daca un asemenea conflict s'ar putea ivi, cel nouales ar ramine intre colegii sai inteo a5a stare de izolare 5i deantipatie, in cat viafa sa ca Episcop ar devenl intolerabila.

Ipoteza d-sale este o ipoteza imposibila, care nu se poaterealize. Dace vreodata Sinodul of refuze sa se supuna unui votal Marelui Colegiu, aceasta ar fi dovada unui conflict intre Bi-serica Stat de care nu avem nici un exemplu in istoria noastra,

pe cat 5tiu a nici uneia din tarile ortodoxe. Un asemenea con-flict ar fi cu mutt mai gray decat o simple chestie de per3oana.El ar trebul sa aiba radacini adanci departate, cari nu pot sascape atentiei oamenilor de stat ; iar ace5tia, daca nu sunt in-capabili sau orbi, ar fi datori sa lucreze ca sa-I inlature, Ina"inte de a se da pe fata cu ocazia unei alegeri de Episcop ;cad nici un om cu minte nu poate admite ca un Stat fsa traiascapurtand in coastal, ca un cujit, un conflict de asemenea nature.Ne-a fost dat abia in zilele noastre sal vedem ca se gasescoameni cari cred ca un Stat poate tral in mod normal, fiindconflict intre puterea executive cea judiciara, intre Coroana:

puterea legislative ; dar acestea sunt sari bolnavicioase cari,dadi nu se vindeca repede 5i radical, due Statul la peire.

Din acestea 5i din exemplele istorice citate mai sus, se vedece valoare au parerile d-lui Arion, ca un simplu cleric nu poatefi ridicat de °data la locul de Episcop. cat pentru temerea cea exprimaf d-sa ca, daca cel ales ar fl casatorit nu ar 5.6 cesal face cu preoteasa lui, este bine ca a exprimat-o, caci dao noun dovada ca d-sa nu cunoa5te canoanele, de vreme ce Inca

si

$i

$i

si

si$i

35

din secolul VII este stability prin canoane condifia celibatuluipentru Episcopi Si ,Mitropoliti.

Dar in Expunerea de Motive a proiectului de lege, d-I Anionda un alt motiv pentru modificarea ce propunea ; anume, camodul de alegere prescris de art. 2 din legea dela 1909 arface sa dureze operafiile alegerii aproape douA luni de zile.

Este serios un asemenea argument ? Chiar asa de ar fi, mise pare ca o asemenea alegere are r) importanta cel putin egalacu aceea a unui deputat, pentru care cu toate acestea legea im-pune termene lungi de cari nimeni nu se plange. $i, daca for-malitatile erau prea lungi, d -1 Ministru nu avea decat sa lesimplifice Si sale scurteze. Macar Ia atata putea servi calitatead-sale, cu care atata se lauds, de.om de legi, adeca de Gm de-IPrins cu formalitatile dandu-le primul loc in preocuparile sale.

$i pe urma nu tocmai acum era momentul ca d-1 Ministru sa seplanga de lungimea termenelor impuse de lege. Cand d-sa apus opt luni pans sa faca o alegere, chiar dupa ce a suprimatformalitatile de cari se plangea, mai are_ dreptul vorbeascaasa ? Daca ar fi inceput implinirea acelor formalitafi in Octom-vrie, cand Sinodul si Consistoriul Superior se aflau reunite, elear fi fost in larg terminate pang in primele zile alb lui De-cemvrie, alegerea se putea face atunci cu implinirea tuturorformalitAitilor; pe cand d-1 Anion, chiar scutit de ele, nu aputut-o face decat peste alte dolia luni.

Cand faureste cineva argumente pentru a apara o mid ce,nu se poate apara, ar trebui cel path' sa si le aleagI asa ca sanu se intoarca in contra sa.

*

Degiintarea reformei din 1909, ort din ce punct ar fi privity,se prezinta dar ca o masura, retrograde, ca un pas lipsit dechibzuiala, ca un expedient destinat a da satisfacfie unui ras,vrAtit care prin nimic nu o merits. SA puteau aduce legii imbu-natatiri de detaliii si de redacfie, cari sa o clarifice mai bine,sa faca sa dispara unele indoeli, dar nu sä se suprime sa sefaca astfel irlutila toata munca framAntarea prin care amtrecut, sa se prepare alta pentru viitor; caci este o iluzie

inchipul cineva ca in viafa socials un progres deja realizatse poate lug inapoi fara lupta rezistenfe,

$i

sA

$i

$i

$i

$i

$i

36

Lipsa de prevedere pug in aceasta chestie a devenit evidentaimediat, cu ocazia alegerii de Mitropolit Primat. La Senat, euatrasesem atenfia d-lui Ministru asupra pericolului restringeriicercului de alegere. D-sa, incurajat de aplauzele majoritatii sale,cu cunoscuta sa incredere in sine, a raspuns' prin glume usoare.

Inchipuia cA din cinci Episcopi si un Mitropolit nu se vagasi unul pentru scaunul Ungro-Vlahiei. Curand InsA s'a lovitde realitate, si dupA moartea Episcopului de Ames, desorien-tarea a fost ash de mare, in cat .a fost voiba de o noun mod,i-ficare in lege, abia la doa saptarnani dui:a ,cealalta. Nici odatamatematica nu si-a rasbunat in mod mai strAlucit si Mai deplincontra presumtiunii si a superficialitatii.

Cuvantul acesta poate sä supere, dar stiu care altul sapoate aplica atunci cand o lege de asemgnea importantA se face_farA cunoasterea exacta nici a starii lucrurilor, nici a canoanelor,nici a trebuintelor prezente si viitoare; mai mult cleat atftt,cand se face cu atata lipsa de Ingrijire, Meat se strecoara in-tryinsa lucruri cari se contrazic si Intre ele, si cu vorbele si in-tentiile autorului legii.

Ca sä dovedesc ceea ce spun, reproduc ad, unul Tanga altul,textul unei parti din art. 2 al legii dela 1872, cu modificarile luidin 1909 si 1911.

Dupa legea din 1872: Sunt eligibili la demnitatea de Mitro-polit Episcopii eparhiofi ai tarii, iar la aces de Episcop eparhiottoti membrii clerului roman cari dup. sfintele canoane ale Bise-ricei ortodoxe pot fi alesi. Mitropolitul Primat al Romaniei,Mitropolitul Moldovei, precum si Episcopii eparhiofi nu se potalege decat dintre,arhiereii romani".

Dupa legea din 1909: Sunt eligibili la demnitatea de Mitro-polit $i 1a aceea de Episcop eparhiot toti membrii clerului ro-man cad, dupg sfintele canoane ale Bisericei crestine ortodoxe,pot fi

Dupa legea din 1911: Sunt eligibili la demnitatea de Mitro-polit Episcopii eparhiofi ai tarii ; jar -la aces de Episcop totimembrii clerului roman cari, dupl sfintele canoane ale Bisericeiortodoxe de rAsArit, pot fi

Cu ocazia discufiei din Senat, d-1 Arlon, vorbind despre acestarticol, zisese cA revine la legea din 1872. E adevArat cA in no-tele stenografice imprimate gasesc d-sa ar fi zis ca revine

-nu

alepi".

alepi".

ca

Nu - ;j

37

,,la principiul legii din 1872". Nepotrivirea aceasta mi se pareciudatg, mai ales ca ell, care asistam la discutie, notaseni cu-Nintul in momentul cand a fost prontintat, l'am si relevatindata dupa proclamarea votului, aratand ca legea propusg ded -1 Anion nu se potriveste cu cea din 1872, si ca aceasta nepor

intre vorbele textul d-lui Ministru nu poate sä fiedealt din lipsa de studiu la alcgtuirea legit.

D-1 Ministru pgrut foarte incurcat de observafia mea ;.dar; ea om abil ce este, a gasit o poartl de scapare: ,,Eu nuam zis cg revin la textul legii din 1872; dar la principiul ei".

Nu-1 voiu sicana pe d-1 Anion asupra euvantului ; dar sA ve-dem faptele. SA se compare cele trei tekte de mai sus, si se vavedea ; 1) aa in ceea ce priveste alegerea de Mitropolit, d-iAnion revine la textul legii din 1872 ; 2) CA in eeea ce privet. alegerea de Episcop Iparhiot, d-sa revine la textul legii din1909, iar nu la cea din 1872, care pentru aceasta cere talitateade arhiereu.

Apoi dacg este ask chiar admitand separatia subtilA pe careo face d-1 Anion intre textul Si principiul unei legi, pe ce temeiupretinde d-1 Anion ca se intoarce numai la principiul legii din1872, nu si la al celei din 1909, pe cata vreme situatia tpxtuluisau fatg de ambele acele legi este exact aceeasi ? Textul din1909 relativ la alegerea Episcopilor se regaseste intocmai in celdin 1911 este diametral opus cu cel din 1872; d-1 Anionpretinde ca este identitate de principiu intre 1911 $i 1872, sinu intre 1911 si 1909?

Gasesc cg d-1 Anion a mers cam' departe in suficienta sa,cand a crezut ca asemeni lucruri se pot crede, numai pentrucale afirma d-sa.

Adevarul nu poate sa fie cleat unul din aceste doul: on toredactarea proieatului s'a 'gent cu ash de puting ingrijire in cats'a strecurat in el textul din 1909 relativ la alegerea Episcopi-lor, contra intentiei d-lui Ministru; on ca, la Senat, stiind cgSinodul ceruSe, asupra acestui articol, revenirea pe toatA liniala legea din 1872, avus un lapsus linguae, pe care n'a stint pe-ming curn.s\sA-1 dreagg.

Nu pot mg lass sA treacg nerelevate teoriile pe'cari a crezutde cuviintg sa le formuleze d-1 Ministru in aceasta ocazie.

Mai intaiu ce insemneazg aces distincfie pe care o face d-sta

$i

frivire

$i

$i,

9i

38

Intre principiul textul unei legi ? Textul nu este decat traducerea in cuvinte a principiului, ai nu Nate sa fie opozitie Intreunul §i altul. Se poate admite ca legiuitorul una ar avea in cap,i alta ar scrie sa se faca ? El trebue, din contra, sk redigete

textul sau cu cea mai mare atentie, a§a -Pa sa nu cuprinda decatceea ce vrea principiul legii, §i nimic altceva decal aceasta. Dad.nu, face a§a, una din doua : on ca nu-§i cunoa§te limba §i nu §tiesa exprime ceea ce cugeta, on ca cu intentii ascunse introduceantagonism Intre text principiu, ca sä se serve cand de unulcand de altul, dupa cum ii va yen? la socoteala.

Textul din 1909 exprima principiul Ca Episcop poate fi ales'cineva cars Inca nu e arhiereu ; cel din 1911 reproduce pe cel din1909; prin urmare nici principiul pelui din 1911 nu poate cerecalitatea de arhiereu, pentruca atunci ar fi reprodus textul din1872, iar nu pe cel din 1909. Asa dar, conform textului astfelvotat; nimic nu ar putea obliga pe Marele Colegiu sanumai dintre arhierei, cand textul legii nu e a0.

De0 cam lungs, nu pot sä ma opresc de a reproduce in in-tregime partea din taspunsul d-lui Anion care se refers la aceastachestie, nu numai pentruca constitue un model rar de confuziede idei §i de lipsa de logics, dar mai ales ca tin sa protesteidin toata puterea contra modului cum intelege d-sa alcatuirea§i intelegered legilor.

Iaca bucata in chestie:Mi /se imputa ca art. 2 nu ar reveni la principiul legii dirr

1872.Eu nu am zis ca revin la textul legii din 1872, 4r la

ei, §i oricat ar crede d-1 reprezentant al colegiului II deRoman, ca sa nu mai zic d-1 Haret, ca nu studiez legile, dar §tim.cu totii, a nu se reproduc Intocmai legile ad-litteram, Si numaipentru 'acest lucru am pus textele legii pe trei coloane : legeadin 1872, cea din 1909 legea mea.

Dar am zis, domnule reprezentant al colegiului II de Ro-man, a revin la principiul legii din 18721

Principiul legii din 1872 este ca nu se poate alege Mitropoliti decal dintre Episcopi, §i Episcopi dintre Arhierei.

Si explicatiile pe cari le-am dat au intarit spusele mele.Imi pare, d-lor, ca nu poate sä fie ceva mai categoric. Cad,

de, d-lor ! 0 fi parlamentar tanar d-1 Haret, dar nu poate sa fie

$i

,Meaga

prin-cipiul

$i

si

P9

apa de tanar in cat sA nu ptie ca este o deosebire intre textulunei legi pi spiritul ei, pi ci se interprets legea dupl. spiritul ei,iar nu dupA litera ei, pi ca spiritul legii, °blip pe Ministrul careface legea,

Si and- fac eu asemenea declaratii, ca ceea ce propun acumeste conform cti spiritul legii din 1872, nu mai trebue sA maipun textul .Intocmai ca in legea din 1872.

De-ce n'am facut-o?intervina

.Pentruca, d-lor, se poate intampla ca un acord sa.

intre puterea hick' pi Sinod in privinfa numirii unui Episcop, piam vrut ca di cauza aceasta sA las poarta deschisa ca sl sepoata stabill n asemenea acord intre Sinod pi puterea Mica,spre binele Bisericei noastre,

lath' pentru ce am luat formula cea dintaiu din legea dela1872 pi formula cea de a doua din legea mea ".

lacy fOrmularea pe fata, IndrazneatA pi fAra Inconjtir a unei'teorii cari este una din plAgile cele mai marl pi mai periculoaseale societatii contimporane, aci sub pretext de interpretare,ea consacrA practica alterarii Si nerespectArii legilor celor maicategorice.

Stiinta dreptului este, fill Indoiala, o ptiintA nobila, pi dinpunctul de vedere al societatilor omenepti, ea este cea mai din-taiu 'pi cea mai respectabila din toate ; aceasta insa numai cu con-ditia ca ea sa fie expresia intreaga pi neintunecata a adevArului,pi numai ,a adevarului.

Dar s'a intamplat cu ptiinta dreptului ceea ce s'a intamplatpi cu religiile cele mai nobile, cand preofii for au invafat artade a face din ele formule goale.

AlAturi cu oamenii cari inalbesc lucrand ca sA perfecfionezeptiinta, alaturi cu cei cari pun tot sufletul pi dagostea for ca säfacA legi bune pi drepte, Inflorepte pcoala acelora cari practicametoda de a restAlnaci, de a interprettitotl pink' si textelecele mai evidente pi mai nediscutabile, pentru a trage din eleurmarile cele mai neapteptate pi mai contradictorii, ban sä servedupA ImprejurAri pi du,pa trebuintele momentului. Si fn vechimea inflorit o asemenea pcoalA. Adepfii ei se numiati soNti §i me-seria for era de a indta pe tineri cum, plecand dela una pi ace-iapi premisA, sa demonstreze dupa voe consecintele cele mai

40

opuse. Dar in cetAfile vechi s'au facut legi cari goneau din ele.pe sofisti. Azi ei stapanesc lumea.

D-1 Anion face o lege $i spune inteinsa ca Episcopii se potalege in cutare fel ; dar tot d-sa declara In Senat ca interpreteazalegea aceasta in felul diametral opus, $i spune curat ca faceaceasta pentruca sa fie posibil sä explice legea on inteun fel,on in altul dupa cum va val.

Este admisibil, este onest aceasta ? Atunci ce mai Insemneazalegile, $i la ce mai serva ele, daca nu mai $tie cineva ce temeittsa punk* pe dansele? E lucru serios a pr.etinde ca tine va vol safacb." o alegere de Episcop, sä nu creada textul pe care-1 are subochi, care spune verde ce vrea, care a fost votat $i promulgat,,ci sä caute Monitoarele ca sa vadd ce a putut spune un Ministrude pe vremuri, la un moment de strImtorare ? Dar atunci maisimplu ar fi ca, pe cat va trai acel Ministru, sa nu se uite nimenila Lege, ci sa-1 lase pe dansul sa facA ce va vrea ; caci cine sainterpreteze mai bine gandul cuiva decat el Insusi ?

Stiinta onesta se revolts contra acestei conceptii ; $i cat pen--tru mine, stiinta pe care am fericirea de a o cultiva $tiu canu ma va lash nici ()data sa alunec pe povarni$ul pe care d-1Anion Inainteaza cu surisul pe buze. D-sa se arata Incantat, $inu odata mi-a dat sa inteleg cat de superior se socoteste d-saunui simplu matematician care nu pricepe nici nu practica res-talmacirea textelor, pentru a scoate din ele ceea ce nu cuprind.Socotesc ca este de prisos sa-i spun $i eu sentimentul meu inaceasta privinta.

Din cele ce preced se vede ce valoare $i cati sorfi de viataare legea d-lui Anion. Intr'o stare normala de lucruri s'ar fi cu-venit .ca asupra acestor lucruri foarte grave $i implortante saurmeze discufii linistite obiective, din cari poate ,ar fi csit o-lucrare mai burial decat cea pe care a discut ad. In Camerele li-berate asa se faces, toata lumea tie de ce larga libertate $i decats deferinfa se bucurau oratorii opozifiei, $i de cate on pare -rile for i$i gaseau, chiar loc in legile ce se votau. Dar sub regik-mul conservator a$A ceva este peste putinta. In Camerele conser-vatoare, opozifia nu are parte decat de vociferarile $i de intre-ruperile injurioase ale majoritatii, cari vin sa se adaoge pe

.si

si

41

Ianga caloniniile josnice f insultele triviale ale sefului guver-nului, In asemenea .conditii era imposibil sa se discute, si m'ammirat de pretenitia d-lui Anion care cerea dela mine o,'opozitiefranc parlamentara", d-sa, membru inteun guvern care a deso-norat regimul parlamentar.

Acum, 'regimul dela guvern, dupa ce s'a umilit in plod inutilinaintea fostului Episcop de Roman, s'a ales cu o lege care nurezista discutiei, gi se afla in fata unei. situatii in BiSerica totash de periculoasa ca gi in ziva intaiu. D-1 Anion care in cursuldiscutiei a zig ca principiile legii din 1909 nu sunt principiticonservatoare, a dat Bisericei o lege facuta dupa aceste princi-pii. Noi credetn ca o lege facuta pentru Biserica nu trebue sä fiefacuta nici pe tipar liberal, nici conservator: Trebuia ca tot par-tidul conservator sA amestece i aid consideratiile meschine departid, si sa creeze precedentul ca pans gi legile bisericesti sase schimbt la fiecare schimbare de guvern, deodata cu subpre-

Nu.va fi aceasta singura dovadA de.nivelul la care a ramaspartidul conservator, in fata progreselor realizate in viata noa-stra publics.

Chestia fostului Episcop Gherasim al Romanului.

Origina sicauza aparenta a turburarii produse in BisericA inacesti din urma trei ani a fost asertiunea fostului Episcop deRoman ca legea votata in 1909 era contrarA canoanelor, si de ad.pretentia lui imperioasa ca ea sa fie modificata, daca nu chiarabrogata, imediat,

Deg) chestia aceasta s'a discutat pe larg, si in Senat, si inSinod, si desi s'a dovedit atunci cu prisosing lipsa de temeiniciea pretentiklor P. S. Gherasim, este necesar sa o mai limpezitnpentru 'acei pe cari ii poate impresiona o asemenea invinova-sire, inainte de a expune modul cum s'a desfasurat conflictul,gi de a arata can au fost factorii, cu totul streini de intereseleBisericei, tad au intervenit intriinsul agravandu-1, pentru a tragefoloase din el.

Invinovatirea adusa legii din 1909 ca e contrara canoanelor,se intemeia pe aceia ca preotii nu pot sa atea alaturi cu Epi-scopii.

in acuzatia aceasta, P. S. Gherasim a gasit preteXtul pentru

fectii.

acl

42

a porni toe& cunoscuta turburare de care S'a facut vinovat.P. S. S. nu, s'a sfiit chiar de a profiting cuvantul de erezie ceeace dovedeste da bine seama de valoarea cuvintelor. Ere-zie va sal zica o abatere care intereseazA dogmele, adica Insusifondul credintei .asupra divinitatii, care forrneaza fondul dog-matic al religiei, pe cand modul cum era constituit Consistoriul'era d chestie de organizatie bisericeasca. Dar P. S. Oherasim nuArea era preocupat de exactitatea sehsului cuvintelor; P. S.Linea sa produca efect.

Dintre canoane, unele sunt privitoare la dogme. kcestea nusufera nici o schimbare $i au ramas nealterate, a$a cum le-astabilit conciliile ecumenice. Altele, cele privitoare la organizarea$i administrarea Bisericei, au suferjt -continue schimbari, adusechiar de caire conciliile ecumenice, uncle chiar dupa dansele.Si nici nu putea sa fie altfel. Organizarea bisericeascl a fosttotdeauna in str4nsA legatura cu organizarea Statului, ca s,nu mai vorbesc $i de alte imprejurari variabile; in timputcelor sapte secole cari au trecut pan.s la tinerea ultimului con-cilitt ecumenic, cate schimbari nu a suferif societatea in mijloculcAreia talk Biserica! De aceea se intalnesc in canoane nenuma-rate contradictii, de oarece o chestie pare in secolul al doaafusese rezolvall Inteun fel a trebuit in secolul al optulea sa serezolve cu tofu' altfel. Exem'ple se pot cita oricate. A$a, cpnci-Iiile apostolice prevedeau ca Episcopii sa fie casatoriti, pe candmai tarziu s'a impus celibatul. Pentru judecarea Episcopilor s'acerut mai Intaiu 3 arhierei ; mai pe urma numarul acesta s'a ur-cat la 12.

Se intelege ca, in cursul timpului, Statele au fost silite s.se conformeze acelora din canoane cari li se potriveau. Spireexemplu, cum era sa adopte un tribunal de 12 arhierei pentrujudecarea Episcopilor un Stat mic care hu avea 12 arhierei,cum este Serbia sau Muntenegru?

Mai mutt decat atat: de foarte multe on uncle State au fostsilite, de ImprejurArile for particulare, sä impuna. Bisericilorfor o organizatie nejustificata prin canoane, ba uneori in opozi-tie cu ele. Void citi indata cazuri precise de acestea.

Cand dar s'a zis ca Consistoriul Superior Bisericesc, asit cum'11 organizase legea din 1909, este anticanonic, trebuia sA se do-vedeasca ca nu este nici un cation care sa admita o asemenea

ca nU-si

S.

si

ti

43

organizatie, si a nu- este nici un Stat ortodoX in care sa nu seregaseasca ea.

Dar fara a infra in citafii mai lungi, e crestul -a se aminti cacanoanele apostolice prevad ca toate afacerile Bisericei sa pefrateze de intreaga adunare a credinciosilor; si mai swit si al-lele. Iar cat pentru tgrile ortodoxe cari du mers mai clepartedecat legea din 1909, se pot cita. multe: bisericile dela Car lovat,din Bucovina, din Transilvania, din Grecia, dela Tiflis, admititoate, I'ntr'o masura mai Mutt sau mai pupil larga, si arhiman

ieromonahi si simpli preoti sa iea parte chiar in Sinoadelerespective.

Exemplul cel mai tipic insa ni-1 da Rusia. Acolo Sinodul, pelanga un nurrar mic de MitropOliti si Episcopi, cuprinde si dotpreofi, si anume pe duhovnkul Tarului si pe protopresbiterulclerului militar. Organizatia aceasta, cu mid modificari, dateazadela Petru cel Mare, si a fost aprobata, dupa pmijlocirea lui, decei patru Patriarhi ai Orientului, cari ,au recunoscut in Sinodulrusesc astfel constituit un irate al for intru Christos" cu ace-leasi drepturi pe cari le au si ei. Iar intru cat priveste atribu,tiile acestui Sinod, iacA cari sunt ele: alegerea si hirotonisireaiepiscopilor, infiintarea de episcopii Si vicariate, transferarea deepiscopi dela un scaun la altul, luarea de nasuri in caz de boalgincurabila sau de slabiciune a vreunui episcop. Trec sub acereio lungs lista de alte atribufii mai putin importante. $1 pentrucaafirmarile acestea, sa nu fie suspecte, arat, Ca ele sunt luate din(Iota scrieri cari an o deosebita autoritate in imprejunariIe defata : Una este Stadia despre ierarhia institutia siaodaM inBiserica ortodox& a Rlistirituiui in genere si despre ierarhia siinstitutia sinoifafa in Biserica ortodox& roma& in special, deCalinic Miclescu si Iosif Naniescu, Mitropolifi, si Melhisedect,Episcop de Roman. Cealalta este Privire asupra institutiei sino-nodale in diferite biserici ortodoxe de rasdril, de Const. Cbiri-cescu, insusi amicul si consilierul P. S. Gherasim in lupta /titre,prinsa de P. S. S. contra Sinodului si tuturor autoriatilor con-stituite ale Orli.

Asa "dar in cele Thai multe din Bisericile ortodoxe de Orient,simplii preofi sunt admisi, nu numai a face parte din institutiialaturate pe Tanga Sinod, dar a lua parte chiar in Sinod, cutoate drepturile cuvenite 1n laceasta calitate ; si acea-

driti,

si

$i qtributiile

44oe

sta organizafie se gaseste chiar in Rusia, ,care se da si se recu-noaste ca fara binecredincioasa prin excelenta.

In nenumarate randuri l'am invitat, l'am somat pe P. S. Gherrasing sa spuna daca biserica Rusiei celefalte-ca dansa sentsau n9 contra canoanelor;, nici °data nu a raspuns, nici in Senat,nici in Sinod, iici in vreuna din multimea de comunicatii ce facespe la gazetele de alts lege. Lq Sinod, dupl ce cites anatemelesale, se grabea sa fuga, si.nu raispund4 un cuvant celor cari in-cercau sä stea de, vorba cu P. S. Aceasta i-a permis st intre-fink' turburar'ea atata vreme, fara ca publicul, care nu putea urFmarl de aproape cele ce se petreceau, sa-si dea seama de parteacui este adevarul. Dar acum cand toata chestiaeste njunsa indomeniuI public, nimic dinteinsa ntr.mai poate ramanea ascuns,

toate echivocurile frebue sa inceteze. De aceea din nou invit$i somez pe P. S. Gherasim sa declare cum priveste P. S. S. Binerica tuseasca, ca sa nu mai vorbesc de celelalte: este sau nu

este canonica ? Da sau nu?II rog sa bage de seams ca daca si de astadata va tacea,

aceasta va fi o dovada ca nici,P. S. S., nici aceia cad -i dicfatthartiile pe cari avea sa le citeasca la Sinod, hu au ce raspunde ;siass fiind, on ca. P. $. S. permis sa turbure, Biserica noastrape terra canoanelor cunoscandu-le asa de putin iii c,at nici nuStia ce se petrece in tarile orfodoxe, si in special in Rusia ;on a §tia, si atunci stia de asemenea ca acuzafia P. S. S. nuera intemeiata, si atunci era indoit de vinovat.

$tiu, bine a P. S. S. disriune de d'aturile acelora earl dinumbra it povafuesc cum sä invalue adevarul, si de de 'Gociale ziarului 'evreesc pe care P. S. S. a crezut de cuviinta sa-Ialeaga de organ in care sa expuna vederile sale in chestiiLeicele mai delicate care intereseaza Biserica noastra drept credin-cioasa.. Eu nu am' decat vocea mea ; dar II asigur ca voiu sti sama sery de dan\sa in asa fel, in icat Isa lfac sä nu mai fie un singurom in fara aceasta care sa nu vada de care parte este adevarulsi de care ceea ce este contras adevarului.

Una din doua; on P. S. S. va tacea, cum a tacut !Dana acum,ori, dad' va vorbi, va recunoaste ca. in Rusia simplii, preoti fecparte chiar din Sinod si iau parte la toate lucrarile lui, Vara casa se fi gasit pans acum cineva caret sa spuna ca Rusia este ofart eretica si care nesocoteste canoanele .Si inteun caz si in-

S.

$i

miile

si

si-a

45,

tr'altul, proba va fi facuta, ca chiar clack prin legea din 1909am fi facut $i noi cal Rusii, chiar clack aril fi introdus pe preotiin Sinod, ceea cent' am facut, totusi nimeni nu ar fi avut dreptul,nici P. S. Gherasim, nici altcineva, sk ne acuze ca Warn canoa-nele, precum nu acuza nici pe Rusi.

Din aceasta dilema nu se poate e$1; pentruck clack i-ar trececuiva prin mihte sä spunk ca ceea ce este permis Rusiei si altorsari ortodoxe nu este permis Romaniei, aceasta ar insemna. cacanoanele nu au in ele nimic absolut; ca ele pot varia in apli-catia for nu numai in timp, dar $i in spatiu ; ca nu numai ceeace era bun in ele acum o mie de ani nu mai este bun lstAzi, darca $i ceea ce convine din ele unei comunitAti erestine, nu con-vine alteia; $i clack ar fi asa, cu ce drept se pretinda cineva,un singur om, sk impuna unei tan intregi, contra convingerilor

trebuintelor ei, o anumitA interpretare a cutkrui canon, numaipentruck mintea lui nu poate cuprinde alte interpretkri, pe carialtii le-au vazut deja $i le $i aPlick de sute de ani?

Regret ca spajiul nu-mi permite sk insist mai mult asupraacestui. punct ; a$ putea dovedl ca Romania, departe de a se fiaventurat prea mult in reforme prea. inaintate, este aproaPesingura Tara ortodoxa in care clerul sk fie tinut asa de la opartede interesele Bisericei cum este la noi. Si tocmai la noi sal seisce atata turburare atunci cand incercam $i noi skesim din acea-sta stare de inapoere sk facem tin timid pas inainte! Dar a-tunci ce s'ar fi intamplat dad am fi adoptat pur $i simplu or-ganizatia Sinodului rusesc?

Dar norocul turburatorilor a fost ca chestiile acestea suntfoarte rAu cunoscute la noi, $i de cand lumea se $tie ca ë maiu$br de pescuit in apa turbure.

Netemeinicia invinovatirei de necanonicitate se va vedea $imai bine dupa ce voiu expune economid legii din ,1909 $i a or-ganizarii Consistoriului Superior Bisericesc.

Dupg canoane, numai Episcopii $i Sinodul format din ei suntin drept sk hotkrasa in chestiile de dogmk $i in acele de disci-plink $i de administratie curat bisericeasck. Tot ce nu intra inaceste trei categorii nu mai apartine de drept Episcopului sauSinodului, $i poate sa cada In competinta orickrei alte autoritkti.

$i

9i

46

Autoritatea aceea este de ordinar puterea civilA, careexercitat aceste drepturi totdeauna, fad nici o contestare seri-°asa din partea nimanui. Astfel puterea civila administreaade cele mai multe on averile Biseridei; ea plAte$te salarii $i,

pensii personalului clerical, clAde$te reparl bisericile mA-nAstirile, organizeazA administreazA $cfilile de tologie $i se-minarele $i in genere tot InvAtAmantul religios, supravegheadpurtarea pedepse$te abaterile-clericilor cari Lunt de naturA ci-vilA sau penala, in afarA de bisetid ; $i altele asemenea. Paraad este dreptul ei.

Ar trece insa peste acest drept ar incAlca in prerogativeleEpiscopului $i ale Sinodului, dad ar muta pe un preot dela obiserica la alta sau l'ar opri de a servi la altar ; daca l'ar pe-depsi pentru gre$eli sau negligence in serviciul sau de preot;dad din propria sa autoritate ar destitul pe un preot sau pe unEpiscop. Au fost cu toate astea cazuri cand puterea civilA a tre-cut $i peste aceste margini ; dar acestea au fost adevArate uzur-pAri, la fel cu aceea cand, spre exemplu, Biserica Romei aveapretentia de a conferl $i de a retrage coroana suveranilor, duplplacul $i conveninfele ei.

Drepturile Episcopatului, a$a cum sunt hotArite prin canoane$i cum sunt lAmurite ad, au fost consacrate prin art. 12 al legiisinodale din 1872, care zice: Sfantul Sinod al Bisericei Auto,-cefale Ortodoxe Romane va status asupra tuturor afacerilor spi-rituale, disciplinare judiciare curat biserice$ti, in conformitatecu sfintele canoane ale sfintei Biserici ortodoxe de RAsArit".

Acest articol a rAmas neschimbai in legea din 1909, uncle estetrecut ca art. 14, adaogandu-i-se la fine: Si cu dispozitiile legiide fag".

Prin urmare, aceastA din urmA lege a lAsat neatinse drepturileEpiscopatului, a$a cum sunt stabilite .prin canoane. A lasat indeplina lui competintA afacerile spirituale, disciplinare $i judi-ciare, intocmai cum le avea dela 1872.

Dar °data ce drepturile acestea ale Episcopatului, singurelelui drepturi canonice, au fost respectate, Statul era in dreptullui sA dispuna cum va crede el de cuviinta de partea de atributiicari-i reveniau rui pe cari le exercita el dupa chibzuinfa lui.Aceste atributii el le exercita prin Ministrii prin funcfionarii

$i-a,

$i $i

$i

$i

$i

$i

sai,pi

47

sai, prin orice organ ar crede el de cuviinta sä creeze pentrua-i inlesni sarcina.

Asa fiind, Statul era in drept sa creeze $i un organ ca acela alConsistoriului Superior Bisericesc, intru cat nu conferia acestuiorgan nici unul din drepturile cari dupa art. 14 din lege $i dupacanoane apartineau Episcopatului, ci numai parte din atributiilecari pana acum cadeau exclusiv in competenfa Statului.

Dreptul acesta este necontestat.Ministrul de Culte a avut totdeauna, $i are $i astazi, dreptul

-de a se- consults Consiliul Ge 5eral cu Consiliul Permanentde Instructie, cand e vorba de programele seminariilor $i de or-ganizarea acultatii de Teologie. El a avut dreptul de a infiintao Casa a Bisericei $i de a-i incredinta, sub autoritatea lui, exer-citarea atributiilor ce are in materie bisericeasca. El are dreptulsä convoace cand vrea $i cum vrea un nunar de oameni, fie $ipreoti, pentru a le cere sfatul, fie asupra programelor, semina-relor, fie asupra celui mai bun chip de a utiliza veniturile bi-serice$ti, fie pentrU a face un proect de lege asupra lumina-rilor de ceara.

Cine dar are dreptul de a-1 opri ca, pentru asemenea consul-tatii, sau char pentru exercitarea efectiva a parte din preroga-tivele eari:i apartin de drept lui, Ministrului, el sa formeze prinlege un organ constituit in mod regulat, cu toatelprecautiunile

karantiile pe cari numai o lege le poate da, $i format tocmaidin randurile clerului, cel mai interesat pentru buna conducere atrebilor bisericesti cel mai competent pentru 41 fi consultat inasemenea materie?

Asa a fost infiintat la ;1909 Consistoriul Superior Bisericesc,Lui i s'a dat dreptul sa iea cunostinta de doua feluri de afa-

ceri.Uncle priviau chestii disciplinare $i de administratie epar-

hiala. Acestea, dupa canoane, cazind in drepturile Episcopatului,Consistoriul Superior nu putea sa se pronunfe asupra for decatcu vot consultativ $i evizele lui nu aveau valoare decat dupa ceerau ratificate de Sinod. Cu modul acesta se respects in intre-gime drepturile canonice ale Sinodului.

A doua categoric de afaceri deferite Consistoriului Superiorerau din acelea cari pita afunci intrau in atributiile exclusiveale Ministrului, $i asupra carora eI nu era obligat sa ceara avi-

si

cii $i

$i

$i

48

zul Sinodului, si mai tbtdeauna nici nu-1 cerea. Avizele acesteanu aveau dar nevoe sä aiba ratificarea Sinodului, de vreme ceasemenea ratificare nu se ceruse nici mai nainte.

Adeasta este toati economia celor trei articole pe cad P. S.Oherasim a socotit de cuviinfa sä le atace ca necanonice, cerandca Consistoriul Superior sa nu alba decat vot consultitiv si ra-tificat de Sinod in toate cazurile, chiar in acele pe cari canoanelenu le conferiau Sinodului, si can nici pang atunci nu cadeau incompetinfa lui.

Expunerea scurta si simpla pe care am facut'o aci va face sainfeleaga pe oricine cat de excesiva si neintemeiata era aceastapretenfie. De altfel, evenimentele.'au dovedit ca chestia canoni-citafii nu a 'lost deck un pretext pentru a Se satisface doar altepatimi ale P. S. S.

cu toate acestea, d-1 Anion i-a intrat in Voie ; D-sa a facutdin Consistoriul Superior o adevarata parodie, facand ca avizelelui sa nu poati fi luate in seams nici chiar de Ministru, decat curatificarea Sinodului, fang sä se gandeasca ca grin aceasta nua facut decat sä restranga propriile sale drepturi, pe catk vrememai nainte avea atatea chestii asupfa carora nu avea impusa,aceasta servitute, la care s'a supus acunr Sara nici un folos.,

D-1 Anion a finut numai decat sa-si lege numele de legea Gino-dala. A reusit, dar nu pentru multi vreme, cad COnsistoriul Su-perior Bisericesc, ass curd l'a facut d-sa, parodie si inutilitatetnu poate sa ramana. Oni trebue readua a fi o institufie serioasasi utilaori trebue suprimat pur si simplu. Am insa nadejdeaCA in Tara Romaneasca se vor Mai gas1 guverne can $a infeleagACa nu se da cu piciorul intro forfa sociala ca aceea a clerului re-prezentat in Consistoriu, si ca cel mai bun mijloc de a indreptatrebile Bisericei este tot acela de a intrebuinfa pentru aceasta in-sesi forfele Bisericei.

Toata lumea 1pfelege aceasta, si pretutindeni ideile acesteasi-Au facut drum de demult. Pretutindeni unde s'a simfit o sla,-bire in viafa bisericeasca remediul ce s'a aplicat a fost de aface sa circule seva in intregul organism, punand legatura intreparfile lui can pans atunci trAiau izolate sau in antagonismwide cu altele. Chiar la noi, atunci rand suflatea datatoare deviafa de pe la 1857 ne-a facut sa ne dam seama de trebuinfa dea pune in miscare toate forfele noastre socialei cei mai marl

$i

49

barbati de Stat, ca Kogalniceanu, cei mai ilustri rnembri alclerului, ca Melhisedec Neofit Scriban) ati cerut infiintareaunui Sinod, in care sä. intre i preofii de mir, Peste munfi, $a-guna prin acest mijloc a facut minunea de a cladl numai incatia ani un admirabil edificiu care este adapostul inviolabilal Bisericei, al nationalitatii romanesti de acolo ; $i azi inva-tatul Episcop Mfron Cristea dela Caransebes, aproba -reformafkuta la noi ¢i nu o gaseste anticanonica. In- fine, chiar lanoi Sinodul, in repetate randuri, prin vocea celor mai multi dinrnembrii sal, chiar a actualului Mitropolit Primat, si in specialprin motiunea sa dela 21 Decemvrie1909, a re'cunoscut danoni-citatea legii, care de altfel era in cea mai mare parte opera a dolfruntasi chiriarhi.

Avem dar deoparte exemplul pus in practica al tarilor orto-doxe In prima linie al Rusiei, precum' parerea intreguluinostru Sinod si a luminelor Bisericei noastre, ca Melhisedec,Scriban $i Cristea, iar de alta pe singurul fost Episcop de Ro-man, care fara sa dovedeasca nimic, fara sa fie in stare a ras-punde la dovezi argumente, are pretentia de impune lumiiintregi voinfa sa. Este serios aceasta ? Cand e vorba a se. alegeintre stiinta si priceperea P. S. Gherasim si aceea a ilustruluisalt predecesor in scatmul Romanului poate cineva sta la indo-iala ? $1 data s'ar putea admite ca rasvratirea unui singur ar-hiereu sa fie de ajuns pentru a rasrurna ordinea lucrurilor si aimpune interpretari fantastice ale textelor, ar mai fi posibilaordinea in Biserica si in Stat?

Inca odata, invinovatirea de ri e canon i ci tat e nu are nici un irost,si nu ar fi avut chiar dace, in loc de a fi a institutie curat con-sultative in chestiile de domeniu episcopal, dupa cum era prinlegea din 1909, Consistoriul Superior ar fi intrat $i in acest do-meniu, dupa cum e in Rusia. lar cat pentru cuvantul de erezie,pe care de asemenea asvarlit P. S. Gherasim, el este o simplaabsurditate.

Dupe cum am mai spus si in alta ocaziel legea din 1909 nuEnda sa puna Consistoriul Superior nici alaturi Cu Sinodul, nicideasupra lui. Atributiile lui fusesera delimitate cu cea mai mareingrijire in marginile canoanelor, si cand s'a ivit o indoiala,cum a fost in aceea a apelurilor in caz de -caterisire, ea a fost

Criza blserkeascd.Spiru C. Haryt.

$i

$i

$i,$i

$i

$i d

l'a,

ai

50

imediat rezolvata prin deplinA intelegere Mire Sinod $i Consis-toriu, far& a 4da loc la nici un conflict.

Asa fiind, nu pot atribui decat unei imprudente sau necunoa-sterii chestiei faptul ca d-1 Ministru Anion, in diverse ocazii $iin special in intrunirea majoritatilor dela 11 Fevruarie curent,a 'vorbit despre necanonicitatea legii. Dna ar fi cunoscut canoa-nele organizatia bisericeascA din celelalte sari ortodoxe, nu al-fi vorbit ask. Colegul sau in stiinta dreptului, d-1 Disescu, careare norocul sa fi citit, canoanele, atat in discutia dela Senat, cat

prin scrisoarea sa din Iunie trecut publicatA prin ziare, a re-cunoscut ca legea este perfect canonied. Dar d-1 Anion pe ce s'aintetneiat cand a afirmat contrariul ? SA nu fie aceastA asertiunehazardatd tot efectul superficialitdtii, lipsei de studiu si dorinfeinestapanite de a produce efect momentan, a cArei victimA a Maifost si alte d'ati d-1 Anion? Dar Imprejurarea de fats era preaserioasa pentru ca fiecare vorba a Ministrului sa nu fie cumpa-nal de doua on inainte de a fi zisa. Cand un Ministtu spune caIn Romania nu este permis ceea ce este permis In Rusia, ba Incacu mult mai putin decat ceea ce se face acolo, el spune o vorbagravy care poate sa aibI urmari nici nu se stie cand. Este cao abdicare a %Statului Roman la un drept al lui, pe care-1 exercitAfara nici o piedicd celelalte state ortodoxe ; este consacrarea uneisari de inferioritate pentru not fat& de celelalte comunitati delegea noastra, inferioritate pe care nimic nu o justified; este alegs mainele Statului nofstru pentru ziva cand s'ar ivi vreodatainecesitate,e. de a face si not ceea ce au fAcut alfii, eventualitatepe care azi nu o ahem in vedere, dar care, cine stie? se poate sase impuna candva, cu consimtimantul tuturor. In ziva aceea ci-neva care ar vol sa repete exemplul P4 S. Oherasim ar gasisprijin in vorbele unui fost Ministru; care, ca reprezentant alStatului, renuntase la un drept cent al Statului, pe cand -acelasMinistru promitea Infiintarea unui parlament preotesc, care Inadevar era oontrar principiului organizarii bisericesti. Asemeneaexemple de lipsa de sir in idei nu sunt recomandabile.

Ca SA se vadd si prin o nouA dovadA cats lipsa de consistenfaare sgomotul facut Imprejurul chestiei canonice, voiu arAta care

si

si

*

51

a fost, $i este Inca, atitudinea fostului Episcop de Roman in altechestii in cari ,canoanele sunt in adevar calcate.

Toti membrii Sinodului rectm9sc repeta ca legea asupra cle-rului din 1893 a restrain- ca totul autoritatea Episcopilor si astirbit 'drepturile for canonice cele mai nediscutate. Prin acealege, puterea civila se amesteca. In chestiile de infiintare si des-fiintare de parohii, de autorizatia de A §e clads biserici ; ea in-tervine la numirea revocarea protoiereilor, functionari curatbisericesti, cari pink' atunci depindeau exclusiv de autoritateaepiscopala ; ea se amesteca in numirea revocarea tnembrilorconsistoriilor eparhiale cari exercita dreptul episcopal de disci-plink preoteasca ; ea poate trimite pe preoti in judecata consis-toriilor, iar prin infiintarea defensorilor eclesiastici, functionaricari depind exclusiv de Ministerul Cultelor, se amesteca In celemai multe afaceri de domeniul pur bisericesc, si cu deosebire decel disciplinar ; in fine culmea a fost-atinsa in anul 1906, cands'a admis pentru preotii dati in judecata dreptul de a avea aparatori dintre laid. Acestia, bine inteles, in Viscursurile lor, 'numaide autoritatea Episcopului nu se preocupau. Scandalul a luatrepede ask' proportii, ca a trebuit sä se revina asupra acestei dispozitii.

In toate aceste cazuri, amestecul puterii civile in chestii dediscipline si de administratie curaf bisericeasca este evident $iaceasta constitue iarasi in mod evident 9 stirbire a canoanelor.Cu toate acestea legea fost votata la 1893 fare nici o opozitiea Episcopilor. Singuri Mitropolitul de pe atunci al Moldovei siEpiscopul Dunarii de Jos s'au ridicat contra ei. Cat pentru P. S.Gherasim Safirin, care pe vremea aceea protests cu vehementacontra inlocuirei potcapului preotilor prin palarie, nu a gasitnimic de zis contra acelei legi in adevar anticanonice ; iar dupece a devenit Episcop s'a supus ei in Were, $i nu a pomenitnici oddta, in nici o ocazie, despre violarea canoanelor. Scrupu-lele canonice ale P. S. S. nu s'au desteptat decat tarziu de tot,dar nu acolo unde trebuia.

Imi- cade sub mans un alt exemplu. Dupe canonul 107 delaCartagena, cei divortati nu mai au dreptul de a se casatorl dinnou. Nici la nos, nici nicaeri canonul acesta nu se respects,insusi P. S. Gherasim, in timpul carierei sale bisericesti, pe catidivortati nu va fi cununat ! Atunci cum ramane cu respectul fa-patic pe care-1 profeseaza pentru litera canoanelor ?

si

ai

si

'a

62

In fine, P. S. Gherasim -a recunoscut insusi, atat In Senat, catsi in Sinod, cat si cu ocazio procesului cie asta vara, ca arhiereiifara scaun sunt necanonici. Sunt canoane exprese si neabrogatecari condamna in mod absolut hirotonisirea cuiva ca arhiereu alt-fel decat ca Episcop al unei eparhii. Daca era ash, si dad P. S. S.nu admite departarea dela canoane, era logic ca sa nu fi admissä fie arhiereu necanonic Inainte de a fi Episcop ; sau cel putinsa nu fi contribuit chiar P. S. S. la violarea canoanelor, cOnsfin-find Insusi noi arhierei fAra scaun, cum a facut la 24 Maiu 1909,cu P. S. S. Nicodim Bacaoanul. La 1909, cand cu modificarealegii sinodale, P. S. S.' s'a rasvratit asupra ei pe chestia Con-sistoriului Superior, a carui necanonicitate era departe de a fievidenta, dar nu a cerut sa se suprime institufia evident neca-nonica a arhiereilor fail scaun. In punctul acesta, calcarea ca-noanelor nu jignea pe P. S. S.

Un lucru reiese in mod neindoios din toate acestea ; este eaviolarea canoanelor prin crearea Consistoriului Superior nu afost decat un pretext, in temeinicia caruia nici un moment nu acrezut nici Insusi P. S, S. Adevaratele mobile ale rasvratirei P.S. S. au fost cu totul altele, pe cari nu voiu lipsi sa le day} pefats, fall inconjur.

Cat pentru guvern, de canoane el se turbura Inca .i mai pu-fin. Dna a totabatut legea si in 1909, si acum, daca a contribuitatat de mult ca sa transforme intr'un scandal farg precedent ochestie care altfel se pita regula relativ lesne, a.ceasta a fostdin ura politica, din calcule meschine de interes de partid, dinmania de a nu lash nimic in picioare din ceea ce au facut alfii,din spaima ca prin legea for Iiberalii Isi fac prea multa popu-laritate, si alt nimic.

** *

Chestia canonicitatii legii din 19,09, de care ne-am ocupat, $iimprejurul careia s'a facut atata sgomot, este numai unul dinelementele crizei bisericesti, $i cel mai putin Insemnat din de.Mult mai insemnate sunt insasi personagiile cari au produs siau Intrefinut conflictul, si printre dansele in prima linie se pune.P. $. S. Gherasim Safirin, fostul Episcop al Romanului. Pentruintelegerea celor ce urmeaza, trebue mai 'Otaiu, sa-1 cunoastemmai de aproape.

53

Este imposibil sä refac aci discursul meu din Senat din zilelede 15, 16 si 17 Decemvrie 1909, cand, pentru a zugrgvi pe acelcare pretindea sa faca moralg tgrii intregi, m'am multdmitpovestesc in +Ill Senatului surprins si indignat un foarte lungAir de fapte ale P. S. S., intemeiate pe acte, dintre cari a bungparte le-am §i citit atunci.

D-1 Ministru Anion, vorbind despre sedintele acelea, a spusin mai multe randuri, car eu as fi insultat atunci, si Inca in modtrivial, pe Episcopul de Roma'n. Aceasta nu este exact; desba-terile au foTt publicate, si le poate vedea oricine. Cauza ,pe careo aparam eu era ass de tare, in cat nu avea nevoe skiie injositgprin insulte, cart de altfel nu stint in obiceiurile mele. Insultasi calomnia este arma inconstientiIor,,cari cred ca.' prin ele potinfiltra forte pe can nu le au. Eu m'am multumit sa insir fapte'rerte si nediscutabile, fara chiar sa comenfez multe din de. bacs'faptele acestea inu erau, spre lauda celui care le facuse, astaera vina lui, dar nu insemna ca-1 insultam cand A le puneamsub ochi.

Dar d-1 Anion care ma acuzg de un fapt, pe care-1 stie bine canu este adevgrat, a insultat in adevgr in modul cel mai trivialposibil pe Mitropolitul Primat in ziva de 12 Martie 1909, candin plin Senat i-a aruncat in fatA vorbele ca spune Weadevaruri"si cg nu tie ce vorbeste". Acestea sunt in ,adevgr euvintetriviale, contra cgrora Senatul intreg a protestat sr -a cerut the-mares la ordine a celui care le pronuntase. ,Si acu,m tdcmai celvinovat de asemenea fatptg are curajul sg mi-o atribue mie! itcert ca. d-1 Anion isi mental locul intr'un guvern care are toateindrasnelile.

Dar sa revenim la fostul Episcop.Putem zice cad la 1909, cand opozitia de atunci a intreprins sa

fad. P. S, Gherasim o reputatie de om sfant si de martir, a fosto surprindere generalg si in cler? si in eparhiaRomanului, caricunosteau temperamentul P. S. S. Ai chipul cum intelegeaconducg eparhia. Se cunosteau conflictele sale cu rAposatulEpiscop Ohenadie Enhceanu, binefacatorul sau, si chiar cu Si-nodul atunci cand, ca simplu arhimandrit, a comis prima sa ras-vratire contra unei decizii a $inodului, in chestia costumuluipreotifor. bin laptele sale de Episcop, am citat in Senat exemLplul unui preot care, seducand pe femeia unui sAtean, a fost luat

sk

sail

54

sub protectia P. S. S. si aparat de orice pedeapsa, pe and sä-teanul era amenintat de P. S. S. cu afurisenia ; si exemple deacestea am citat atunci multe, precum si exemple de cei mai buni

corecti preoti urma'riti de ura P. S. S. cit o inversunare farapereche. Am citat cazul penitenciarului dela Targul-Ocnii, untlecondamnatii au ramas zece ani fara preot, si erau silifi a seadresa preotului catolic, chiar rabinufui, pentruca P. S. S.proteja pe un darecare preot ; de asemenea si cazul analog delaSpitalul din Focsani, unde se adaogia circumstanta agravantad P. S. S. nesocotea si un vot ar Camerij si o sentinta; a Curtiide Casatie. Am spus cum impunea taxe ilegale, can erau' o pie-

pentru frequentarea bisericilor de Satre oamenii saraci, faptpedepsit de lege, si le mentinea, cu toate protestarile oamenilprsi cu toate interventiile Ministerului. Expunerea zcestor fapte sia multor altora la fel a dcupat:atunci doua sedinte ; dar de atuncis'au trial adaogit altele, cum e acela de a fi oprit ne un irateal sail In arhierie sa mearg4 in eparhia Romanului pentru a seinching pe mormantul parintilor sai, de a fi hirotonisit contralegii pe, niste caluga.ri cari nu fusesera seminaristi, .pentru a-iscutl de armata.', de a fi caterisit pe niste preoti pentruca cunu-nasera religios pe niste tineri, deja casatoriti civil, cari traisera

concubknagiu, des/ era o instructie circulara a Sinodului insensul acesta.

Ar fi imposibil sa In* ad din nou lunga serie de fapte cariarata ca. nici temperamental, nici actele P. S. Gherasim nu suntdeloc compatibile cu ideea ce ne facem not despre sfinti. Nu neinchipuim pe sfinti protejand pe cei imorali, persecutand pecei buni, thud irk cearta cu toed lumea, turburand linistea su-fleteasca a credinciosilor din eparfiie prin masuri nechibzuite siinutile, lipsindu-i chjar de ajutoarele sufletesti si silindu-i a lecere dela cei de alte rituri. Ce propaganda streina putea sä facaBiserlcei noastre mai mutt ram decat aceste purtari ale untilchiriarh al ei?

Acest caracter agresiv si violent care-1 stapaneste pans in-teatata in cat it face sa nu mai tins seams nici de legi, nicide cele mai elementare conveninfe,`s'a dat cu prisosinta pefata in cursul conflictului bisericesc al procesului dela lunietrecut. Ca sä nu mai pomenesc altele, dintre cari unelevor yen? de sine in cursul acestei expuneri, cine nu-si aduce a-

$i

$i

$i

.de

al

dirt

Is

55

minte de nemai pomenita seding de asta vara a Sinodului, in cariP. S. Gherasim, cuprins de o adeva.'rata furie, a devarsat asupratuturor frafilor sal din Sinod cele mai neauzite acuzari, calomniineintemeiate nici pe cut' mai slabs umbra de dovada, culese deprin gazetele de scandal si de prin cancanurile de mahala, unclepoate pla'smuite chiar atunci pe loc? Ce nivel nioral, ce thentalitate specials trebue sä alba acela care, fail nici o irebuintasi fara nici o dovada, se complace in mijlocul acestor orori, si,cu 'voluptate le desfasura in ochii vrajmasilor Bisericei !

Tot atunci.P. S. S. a crezut de cuviinta sa aduca chestia' des'-tituirii sale de catre d-1 Sturdza, in 1885, din directia Semina-rului din Ramnicul Valcei sP a cauzelor cari a produs-o. Stapanitde pornirea sa, P. S. S. a mers pima a acuza de caloamnie odi-oasa" pe d-1 Sturdza si pe mine. .

Intru cat ma priveste, nu voiu releva insulta P. S. fost Epi-scop; dar nu e tot ass pentrn d-1 Sturdza. Omul acesta, ajunsla varsta de 80 de -ani dupa o viata intreaga consacrata j)ineluitariff si contra caruia nici cei mai vajnici dusmani ai lui nu aupuiut nici odata dovedl nimic necorect, astazi a parasit hipta.Daca nu sfintenia caracterului cu care este investit, cel putin ceanisi elementary bung. vuviinta ar fi impus P. S. Gherasim sa-sistapAneasca gura si sa-si masoare cuvintele. D-1 Sturdza, intoata viata lui, a iubit si a respectat Biserica, nu ca un Tartufeipocrit care invalue in haina pietatii patimile si urile lui, ci caom convins $i cinstit. Cel putin ca atare, numeld lui trebuia sainsufle ceI mai desavarsit respect P., S. S.

Ca sa fie acuzat cineva de calomnie, si Inca odioasa, trebuesa fie dovedit el a formulat ,acuzatii Mara nici un temeiu, si tiindca nu au temeiu. Asa a fost in chestia care a adus destituireadela 1885? Masura d-lui Sturdza a fost impusa de constatarileacute de doi delegati, dintre cari until era inspector general siceralalt medic, si de marturisirile celor invinuiti, din cari reesia cadirectorul nu-si faces datoria de a priveghia.si de a reprima uncleapucaturi rele in scoala sa, ba Inca d4 inaintare unora din vino -vafi, deli -i stia vinovati:/Actele exists. tar dupa d-1 Sturdza s'auschimbat atatia Ministri, de toate nuantele politice. Dad. masurad-lui Sturdza ar fi fost pornita din pasiune si nu avea nici untemeiu, pentruce nimeni nu a dat P. S. Gherasim satisfacfia lacare ar fi avut drept, si care nu putea fi alta decat restituirea

56

locului de director? Dar nu, nici un Ministru nu a avut curagiulacesta ; faptele au fost nediscutabiley sl d-1 Sturdza a fost indreptul lui sa destitue pe aceI care-si ititelegea in mod -a§a decurios slatoriile sale.

Ma intreb ce interes Iva fi avut P. S. Gherasim sa ridice chestiaaceasta, el dela sines La. Senat, cand ram acuzat, despre dnci-dentul acela eu nu am pomenit nimic. D-1 Disescu tisO, careagara pe P. S. S., a crezut de cuviinfa sa-1 ridice d-sa, iar P.S. S. s'a aparat,pe urma In mod victorios" cum i-a placutr saspunk in Sinod. Cine a asistat la sedinta aceea a 5enatului, iiiaduc, de sigur, aminte cat de victorioasa, a lost apararea P. S. S.

Se intelege ca nu tocmai eu, care la 188 serViam sub d-1Sturdza, puteam fi crufat de furia.P. S. Gherasim ; de aceea incursul procesului de asta vara a stiut sa-si pia-teased. datoria ;dar se pare ca $i de asta data a depasit 'masura pang inteatata,incat nu iiumai Sinodul, dar insusi d-1 Ministru Anion a fosf silitsa intervina,

Intreaga purtare a fostului lrpiscop de Roman dl( dovada urluitemperament de o violenta neauzita, care a devenit evident pen-tru toata lumea cu ocazia tristelof evenimente din urma. Nu afost om care sa nu inteleagS ca, nu -unui cleric inalf, dar niciunui laic de tea mai modesta clionditie socials, nu-1 era permissa dea spectacolul unei ask deslantuiri de ura, si mai ales inmodul ask de putid demn in care, l'a produs. Si data P. S. S.stia sa puha maineld pe piepf S sa citeze pe Sf. Parinti la fie-care data cand profera injUrlile si calomniile sale, lumea nepar-tinitoare stia bine ce mime' sa dea putfarii P. S. S.; in once caz,nu pe ,aceta de sflanf.

Violenta $i nesIapanirea de sine, setea de reclama, dar maiales setea de a face inamicilqr ski cel mai mare rau posibil,l'au impint 'pc P. S. Gherasim la fapte cari depasesc inchipuirea.Nu voiu Cita decat ameninfarea pe care a, cutezat sa o proferein sedinfa Sinodului din 21 Maiu trecut, ca data i s.e va dadreptafea Asa cum o pretindea P. S. S., se va adresa nu numaiTribunalelOr tarii, dar si la Bisericile ortodoxe straine. Aceastaaberafie criminals singura at fi fost de ajuns pentru a-i lugdreptul de a mai ocupa un scaun episcopal si pentru a-1 aratain adevarata lui lumina. Din norocire, de asta data exploziaindignarii generale a fost ask de mare, in cat pans 5i organul

nu:

57

oficicA al gpvernului a fost sA protesteze, cu toata atitudinea ambigua' pe -care a finut-o in tot cursul afacerii.

DacA P. S. Gherasim Safirin a fost principalul actor si agentin desfasurarea evenimentelor cari au facut atata rAu Bisericei,mai este o Intreaga bands care ajutat in trista sa intreprin-dere. Banda aceasta este formats din tot felul de indivizi farascrupule, hotarifi la orice, fie pentru exercita resbunArile,fie pentru a pune mana, Intr'un fel sau in altul, pe conducereatrebilor Bisericei i pe foloasele ce decurg din ele pentru cei pecari nu-i Incurca prejudifiile moralei. Se gasesc Inteinsa pro-fetori universitarif ba Inc a. teologi, preofi gonifi dela altar, calugari fugifi din manastire, renegafi, oameni de alte cOnfesiunisi de alte religii, chiar Evrei, indivizi condamnafi de justifie, nenorocifi fAra mijloace cunoscute de existenfA. AceastA bandarneagra este care, in tot timpul scandalului, a servit de sfatuitorsi de inspirator Prea Sfantului care pretindea sA readucl cinsteasi morala in BisericA: Ea-i alcAtuea memoriile, petifiile $i anatemele pe cari P. S. S. venea sA le citeasca in Sinod sag le InaintaOra si M. S. Regelui. Ea-i pune in gurA vorbele ce avea sA zicA,raspunsurile ce avea sA des ; de aceea P. S. S. nisi °data nucuteza sal stea la discufie dupl ce citea hartiile pe cari le adhcea,.Mute de alfii. Orice i se spunea, facea pang a doua zi, candvenea cu rAspunsul pe care i-1 preparaserA acolifii, pe-care P.S. S. nu fAtea cleat sa-1 recite. Banda neagra este care find le-gatura cu presa evreiasca careia prea piosul prea crestinulEpiscop gases de cuviinfa sä-i fatal confidenfele sale, sa -ipuns vederile sale asupra purificArii Bisericei, comunice-scandalul cel nou pe care-I mai pusese la tale pe seama frafilorsal in arhierie. Banda neagra scotea la ivealA rnartorii falsi,combing infamli noui, pregAtea scandalul inedit care sa alimen-feze curiozitatea bolnAvicioasA a unei anumite prese. In finebanda infamy este care, abuzand in, modul cel mai mizerabirpan'a si de Scrisorile confidenfiale, a stiut sä puna in manaP. S. Gherasim singurele arme potrivite pentru satisfacerea ra'sbunarilor sale.

Cand urmAreste cineva de aproape cele petrecute in timputscandalului bisericesc, nu poate sA se apere de un sentiment

silit

4

l'a

a-si

si

siex

sa-i

58

de adanca ingrijire, numai pentru BisericA, dar pentru staresmorals a societatii romaneqti in genere. Fara indoiala, in,.

soeietatile cele mai bine constituite se pot gasi.indivizi lipsitide fond moral,c ari sa injghebeze campanii in felul celei contraMitropolitului Atanasie; dar-nu putem crede ca pe aiurea revoltaopiniei publice fata de mijloacele ,puse in m4care ar fi toleratca scandalul sa dureze mai mult de doi ani, fara ca vinovatii safie turburafi in opera lor. Trebue sa fie ceva bolnav in societateaunde asemenea fapte se pot petrece in liniOe, pe ,fata, undeorice om lipsit de ruine iii poate permite orice, pe cand cei-lalfi privesc indiferenfi, fara mirare Si fara indignare. Putemzice ca Biserica, in chestia aceasta, a suferit consecinfele inner`iei sale, cad daca ea in trecut ar fi exercitat influenfa ce era

datoare sa exercite, scepticismul ieneral nu era sa ajunga ingradul acesta.

Trebue sa amintesc ca cheia intreguIui scandal a fost oscrisoare confidentiala adresata in 1899 de catre P. S. S. Ata-nasie, pe atunci Episcop de Ramnic, intimuiui sau amie- d-1 C.Chiricescu. AceastA scrisoare confines un secret a cArui divuI-gare putea face rail P. S. Atanasie. ()rice om care, ar fi avut unpic de onoare scar fi grabit sa diktruga aceasta scrisoare. Dard-1 Chiricescu nu a facut a0; a pus sub cheie scrisoarea inti-mului sau amic care avuse incredere inteinsula §i a pastrat=opentru ziva cand, cine §tie, putea sa se certe cu dansul, pentrucaatunci serve de ulna contra lui. $i a aTteptat opt ani, pansce prietenia a disparut, din cauza ca P. S. Atanasie, ca membruin Sinod, fusese cauza ca d-1 Chiricescu piarda locul de di-rector la Tipografia cartilor biserice0i. De atunci acest perso-nagiu a inceput un adevarat $antagiu, amenintand mereu cupublicarea scrisorii. In Decemvrie 1909, dupa ce a isbucnit con-flictul Sinod, cand P. S. Gherasim sera in punctul de a fi ca-terisit, d-1 Chiricescu a pornit pe la tofi membrii Sinodului pela oamenii politici cei mai cunoscufi, citindu-le scrisoarea, pe,care mai pe urma a §i publicat-o in facsimile tot in gazetaobicinuita a P. S. Gherasim.

Acest domn, capabil de a comite o asemenea infamie, eraprietenul intim consilierul P. S. Gherasim, cu care impreunapunea la cale turburarea dill Biserica. Prin asemenea infamemijloace pretindea P. S. S. O. aduca inorala §i curatenia in

9i

sa-1

si

nu

sa-ai

ai

59

Biserica. Nici atata simf moral nu avea, ca des seama demonstruozitatea faptei sale, care dezonora Biserica tat multmult decat o infrig4 veche de 12 ani, care trecuse nestiuta denimeni i tare nu (Mime loc la. nici un scandal.

Pe langa .faptul acesta care a lost punctul culminant al lucrurilor nedemne comise in aceasta afacere, raman palide celelalte.Si doar au Most (destule. Inca inainte 'de anatemele P, S. Gherasim,un preot decazut cercase sa injghebeze un proses de calomniela curtea cu jurati, cu care ocazie se planuia un intreg scandalcontra fostului Primat ; dar planul a lost zadarnicit nrin intelepciunei judecatorilor.

Alta data se punea la cale o ridicula acuzare de plagiat ; darcel care avea sä o sustina avea grija ca mai dinainte, in maimulte randuri, sa previna pe Mitropolit de ce are de gand sa -i`faca, si sa-i puns conditiile cu cari ar consimti sa taca ; mizera

incercare de santagiu, care ar fi trebuit se duca pe autorul,ei in fats Tribunaluldi corectional.

Altii umblau pe la Pamnicul-V'talcii, rascolind tot trecutul dirtvremea episcopatului lui Atahasie, cautand sa descopere, sila nevoe sä plasmuiasca lucruri de cari sa se poata agata ca

Gazeta de scandal pusa in serviciul cauzei P. S. Gherasimcontinua zilnic, in timpul acesta, cu atafarile minciunile sale,.inventand pe toafi zitia noui ticalosif, precum revolta faranilordela Turburea din cauza ca li s'ar fi profanat biserica, sau orgiadela Varfuri (Dambovita), unde Primatul sfinfise Q biserica Inzilele acelea, fiind fats insusi d-I Ministru Anion.

De alts parte cei cativa renegati cari erau printre principaliipromotori ai Intregului scandal, continuait cu provocarile lorprin ziarele pe cari lei creiaserA anume pentru aceasta ocazie. Inintelegere -cu dansil lucrau cativa preoti gonitigdin Bisericacativa capataiu. Si in fine peste toti venea sa se adaoge-fostul Mitropolit Ghenadie, care gases potrivit momentul pentrua incerca salt recapete scaunul, si care era dispus sa nu crute-nimic pentru aceasta.

* *

Acestia au fost oamenii si armele cu. cari s'a pregatit s'aurmarit ani de zile realizarea unuia din cele mai mail scandale

sa -$i

bila

lomnia.

$i

$i

siinsi fart

mai,

ai

50

din cite apt agitat vreodata Bisetica de orient. Se regascste osituafie analogs in Rusia, in sec9lul XVII, in timpul lui AlexieFeodorovici, cand Patriarhul Nicon, omienergit si hotarit sa in-clrepte starea bisericeasca si sa starpeasca abuzurile, a Post rapusdupl. o lupta de mai multi ani, dusa contra lui cu cea mai sal-batica inversunare de catre. acei cari se simfeau ameninfafi inXinistita for folosire de starea anarhia in care se afla pangatunci Biserica ruseasca. Si, lueru curios, asemanarea merge p4snaacolo, ca." si atunci acuzatiile contra lui Nicon erau tot de imora-litate, iar cei Cad le formulau si can organizasera complotulerau tot la fel cu cei cari an operat si la noi. In fine si acoloin cele'dii urma, cu toata lipsa unei opinii publice luminate,dreptatea a triumfat si s'a vazut cat die sus era Nicon fag dedetractorii lui.

fatise contra Mitropolitului Atanasie au inceput la12 Octomvrie 1909. In ziva aceea, P. S. S. fostul Episcop deRoman a citit in Sinod prima din seria libelelor sale, aceea incare arunca anatema asupra ambilor Mitropolifi si asupra Epi-scopului de Husi Conon, sub pretext ca sustinusera in Senat mo:dificarea, pe care P. 3. S. o pretindea ca este anticanonica, alegii sinodale.

Stiu Ca fapta aceasta s'a parut ash de monstruoasa, in cat apa-ratorii P. S. Gherasim, si el insusi, au pretins mai pe urma ca nua inteles sa arunce anatema asupra celor trei chiriarhi, ci numai saciteze texte din canoane. Dar brosura, este de fata, si desmintepretentia aceasta, D,e altfel insusi P. S. Gherasim a recunoscuiin sedinta Sinodului din 22 lunie 1911 ca anatematizase-in ade-vAr pe cei trei chiriarhi. Dar afirmafiile P. S, S. 'variaza totdea-una trebuinfele momentului, fara sa se preocupe de des-mintirile cs -i dau faptele i propriile sale scrise.

Discutia i votarea 1pgii in Senat avuse loc Martie, adecAcu sapte luni mai nainte. In intervalul acesta, sau cu putin ina-inte, se petfecusera lucruri cari trebue sa fie amintite.

Proectul de lege fusese citit discutat cei tofi thiriarhii, maiintaiu intro conferinta la Mitropolie, si pe urma, in mai multealtele, dintre cari cea din urma la Senat, iarasi impreuna cu tollchiriarhii. La desbatecile acestea luasera parte in mod activ mai100 cei de fata ; singur P. S. Gherasim s'a finut in rezerva si nua zis himic, nici in favoarea legii, liar nici contra ei.

OstilitatiLe

dupe

in

si

61

In timpul acestor discufii, scaunul mitropolitan din Bucurestia devenit $i el vacant prin moartea I. P. S. S. Iosil Gheorghian.Aeel al Moldovei ramasese vacant deja cu o lunA Inainte, prindemisia T. P. S. Partehie Clinceanu.

In una din zilele acelea, d-1 C. Chiricescu a intalnit pe d-1P. Garboviceanu, Administratorul Casei Bisericei, intre altelei-a zis textual: De ce nu alegefi pe Gherasim Mitropolit? Ele eel mai bun, si va fi si pace in Biserica".

D -1 Garboviceanu mi-a raportat indat1 vorba aceasta. Marturi-s,esc el nu i-am dat atund nici t. importanta, caci, nestiind careera fondul moral al d-lui Chiricescu i al amicilor complic:ior

to d-sa poseda scrisoarea din 1899 a P. S. Atanasie, mciurzelile pe cari le injgheba pe baza ei, nu mi-am putut inchipulcum va putea Biserica sa fie turburatA in pacea ei, pentrucA P.

Oherasim nu se va alege Mitropolit. De alai parte, nu puteamsa recomand aceasta alegere, pe Cita vreme cunosteam nesfar-sitele conflicte cu toata lumea la cari da nastere fara incetareP. S. Gherasim in eparhia s; $i nu puteam sa mai mAiresc Incacercul gralvitatea lor, prin ridicarea in scaunul de Mitropolita autorului lor.

S'a vAzut pe urmA, ca atat Chiricescu, cat si P. S. Gherasim, eau finut de cuvant ; pace in Biserica nu a mai fost.

Cu toate acesteat in primele timpuri nu se pares eä atitudineaP. S. S. va fi ceea ce a devenit pe urmA.

Prima sa manifestare °still contra legii a fost la Senat, canda luat cuvantul ca sa o combats. Deg nu im'partasiam vederilesale, si desi nu dam citatiilor sale din canoane Aceea5i sem'nifi-care ca $i P. S. S., cuvantarile sale nu au depAsit dreptul ce aveade a-si spune pArerile. E adevArat ca rezistenta sa a fost pri-mitA cu bucurie de opozifia din Senat, care a intemeiat pe dansasperantele unei scisiuni mai serioase in Episcopat, $i prin ur-mare posibilitatea unor grave incurcaturi pentru guvern. be a-ceea, se fAcura silinfe mari pentru a indemna si pe alfi' Epi-scopi sa intre pe aceeasi dale. Am analizat mai sus aceasta ati-

'tudine, intru cat priveste pe junimisti, cari erau angajafi prinvorba sefului lor, am, caracterizht-o cu singurul nume ce me-rita. Dar exemplul P. S. Gherasim nu fu urmat de nici unul dincolegii sai ; unii nu luarA parte la discutie; iar ambii Mitropolifi

Episcopul de Husi apArarI legea cu energie, cu toate atacurile

$i$i

$isai, nici

S,

d-f

$i,$i

62

ce suferira din partea d-lui Arion, cari freeura dejoate limitelepermise.

Legea fit votata cu mare niajoriliate, iar P. S. Episcop de ,atuncial Romanului flea declaratia formals ca datoria Bisericei estedea respects legile pe eari si le di Statul, chiar in cazul cand elenu sunt cu totul in acord cu vederile ei.

Venl pe urma seisiunea de Maiu a Sinodului. P. S. Gherasimlua parte regulat la toate sedintele Iui, Ears sa ridice nici un in-cident priVitor la nova lege ; ba Inca, fiind ales in comisia pentrualcatuirea regulamentului ei, nu demisiotia dintr'i,nsa, ci mul-tumi, sa declare ca nu va lua parte Ia Iucrarile ei, de vreme ce-combatuse legea.

In fine la 25 Maiu acelas an, fiind invitat de Mitropolitul ;Mol-dovei, lua parte impreuna cu dansua i cu Episcopul de Husi,cari erau tocmai din eel cari sustinusera legea in Senat, la consa-erarea de arhiereu in biserica Mitropoliei Moldovei a P. S. S.Wicodim Bacaoanul.

Totul se pares dar ca merges in cle`plina liniste, cand deodataimi ajunse la ureche stirea ca se pregateste o lovitura." sgomo-toasa. Toata vara au urmat miscari febrile, duceri si intoarceriintre Bucuresti si Roman, consfatuiri ascunse ; jar cei mai im-pacienti si mai indiscreti nu lipseau sä anunte cal ,nu va fibine de Mitropolitul Primat. Deja se da pe 1fata cine era tintaadevarata a loviturilor, deli, data vreo vita era, tot atat devi-novati erau $i P. S. S. Pimen $i Conon, cari fusesera alaturi cu

, dansul in apararea legii.In ziva de 12 Octomvrie se vazit efectul acestor franiantari.

P, S. Gherasim ceti in Sinod o intreaga brosura, care se incheiacu nimic mai putin decat anatema pe care o arunca contra ambi-lor Mitropeoliti si a Episcopului de Husi, pe motivul anume casustinusera in Senat a lege pe care P. S. S. o gases ca nu e con-forma canoanelor. Indata* dupa cetire, urmand o tactica, care aveasä fie de regula in tot cursul scandalului, P. S. S. t e grabl safparaseasca Sinodul, ca sa nu fie silit sa intre intro discutiein care, lipsit de ajutorul inspiratorilor sal, stia ca. nu-i va fiindemana.

Prin aeelas act, P. S. Gherasim declara ca rupe orice relatii cuSinodul, iar pe de alts parte se afla ca P. S. S. incetase de a

se

al

63

mai pomeni in biserica, dupa cum impun canoanele, pe I. 13., S. S.Mitropolitul Moldovei, eful salt ierarhic.

Toate aceste acte se parura adevarate aberafii. Putea fi lu-cru discutabil dace canoanele erau calcate prin legea din 1909,de oarece alte tari orfodoxe mersesera mult mai departe decatnull fara sa se considere ca cazute in anticanonicitate, §i Incamai putinIn erezie. Dar toate canoanele fara excepfie, consideraca o vine care merits cea mai grea pedeapsa, caterisirea, faptulunui cleric de a se rasvrati contra superiorului sau. Tocmaiaceasta faces Episcopul de Roman. El faces un act fara prece-dent' in isforia Bisericei ; acela ca el, simplu Episcop, sa arunceanatema, nu asupra unuia, ci a trei chiriarhi, dintre sari unulera superiorul sau imediat, ca Mitropolit de care depinde Epi-scopia Romanului, iar celalalt ca pre§edinte al Sinodului. El serasvratea contra, Sinodului, autoritatea supreme bisericeasca,

dupa lege, §i dupa canoane, de vreme ce declare cis rupe ra-porturile cu dansul, In fine 10 permitea sa goneasca liturghi-ce0e pe eful sau ierarhic din bisericile eparhiei sale, de oarecenu-1 mai pomenia in serviciu.

Era imposibp a se crede ca acfiunea aceasta a_ P. S. S. ar fifost dezinteresata §i pornita numrai din dragostea pentru Bise-rica ; caci cum iselputea crede ca cineva tsa comity asemenea nepo-menite infractii ale canoanelor, sub pretext ca cerea respectarealor ? Dad. P. S. S. credea ca ceea ce a facut la OctomVrie era-permis, cum de a Weptat.ppte luni, in cari s'a supus legiia Iuat parte la lucrarile Sinodului, fara sa protesteze? Cum de adeclarat in Senat ca legea fiind odata votata promulgate el ise va supunt va respects? Cum de a liturghisit impreuna laMaiu cu P. S. S. Pimen Conon, pe cari avea sa-i anatematizezela Octomvrie? Ce se IntamlpIase nou in intervalul dela Martiesau dela Maiu pans la Octomvrie, care sa justifice violenta ne4-teptata a P. S. Gherasim ?

Un singur lucru `se Int:amylase, anume ca banda neagra, care laMartie Inca nu era orgatizata, a Avut trebuinta de cele §apte lunica sa se organizeze, sa se inmulteasca cu elemente noui,primeasca inspirafiile din cercuri cari nu aveau nimic aface cuBiserica noastra ortodoxa, sa-§i face planul de lupta, sa-§i asi-Ore concursul celui mai Injosit organ de publicitate. A fost oconspirafie in toata regula, din care unul spera sa vada impli-

$i

$i

$i

$i

$Lo$i

sA-$i

ti

64

nindu-f-se pofta de rasbunare contra celui ce i se Ord ca usur-pase logul ce i se cuvenia poate chiar si mai mult ; altulsa-si lalteasca datoria catre cet care-1 facuse sa piarda un postbun ; ash magi departe. Acesta este adevarul. Pe oamenii nede-prinsi a judeca lucrurile in intregimea for $i tinand seams detoate imt.lrejurarile, a putut sa-i insele aerul de falsa indignarecu care P. S. Gherasim a comis nepoihenitul sau act. In realitateaceasta indignare nu a existat nici odata ; P. S. S. stia bine, saucel putin trebuia sä stie, ca fapta sa va face Bisericei mult mximult rau decat putea sa-i faca pretinsa necanonicitate a legii ;insasi purtarea sa pans la finele lui Maiu dovedeste a pang,atunci mut alte vederi; prin urmare on atunci nu a fost sinceron la Octomvrie. Intreaga desfasurare ulterioara a ovenimentelora dovedit ca nu a fost sincer la nici un moment. Ziva de 12 Oc-tomvrie 1909 a fost doar origina scandalului ; dar el a continuat,si continua. si astazi, cu tot curajul ce-si face d-1 Arlon ca a in-chis conflictul sinodal. Incurajat, susfinut si consiljat de Bandaneagra,\ sprijinit pe fata Si pe sub mans de niste renegaficari numai in interesul Bisericei noastre nu lucrau, P. S. Ghe-yasim nu a facut deck sa mareasca scandalul. In Senat, in modostentativ luase loc departe de ceilalfi Episcopl ; la Sinod, atat-iri sesiunea de Qctomwie, cat si in cea de Decernivrie-Ianuarie,Iibelele sale continuau sä curga, dirt ce in ce mai violente,P. S. S. continua sa fuga indata dupa cetirea lor, temandu-se sanu se compromita daca va spune ceva care sa nu fi rrecut princenzura bandei. In acelas time, P. S. S. continua sa alimentezetoloanele gazefei evreesti care-i servia de organ, si careia-i to-munica toate actele sale, inainte thiar de a le citi in Sinod, askca ele se vindeau pe strada chiar in momentul cand erau citite inSinod. Orbit de patima setos sad comunice 7umii intregi ura decare-i era cuprins sufletul, P. S. S. nu mai credea ca e xievoe sa pa-streze vreo rezerva, nici mdcar de ochii lumei nu cauta sa as-cundX tovarasia sa cu un organ in care nu se strecOara decat cau-zele necurate. De altfel in acest punct, cast in tot timpul desfasu-rarii scandalului, P. S. S. A aratat ca nu vrea sa stie de opinianimanui care nu ate-a parte din cercul sau de conspiratori. Nuodata in Sinod a fost rugat P. S. S. sa nu mai comunice hartiilesale acelui ziar compromis ; insusi actualul Mitropolit Primat l'arugat cu insistenta pentru aceasta. In cursul procesului de asta

lui,

4

si

iar

si

$i

si

si

65

vara, cand P. S. S. produsese, o hartie care se Vede a era cu.deosebire scandaloasa, si d-I Ministru a intervenit in acelas sens.P. S. Gherasim nici n'a voit sa stie, si a continuat in chip pismastolaborarea sa. Cred a acesta este primal caz and un chiriarhortodox sä faca uz de concursul renegafilok si celor de alts legecontra frafilor sai in arhierie, si totusi tot el se pretinda el estesingurul aparAtor al Bisericei.

In fafa acestei atitudini ne niai auzite, Sinodul a dat dovada.de o rabdare si de un spirit de conciliafiune mai presus de oncelaudA. Nici un,milloc nu a crufat pentru a readuce pe cel rat.icitla calea cea bung: i-a Meat indemnuri, si in particular si princomisii- trimise anume, i-a trimid adrese se-rise, h autat sä-i aratea Consistoriul Superior era doar consultativ in toate chestiilede naturA episcopala, cum cerea P. S. S. Total a fost in zadar.0 discufie regulata P. S. S, nu putea sasfine, daca nu era escor-tat de consilierii sal, ceea ce Sinodul nu putea admite, De altfelP. S. S. evita vreo exi)licatie, pentrua se temea a din o expli-catieNa putea es1 limpezirea lucrurilor, ceea -ce ar fi curmat scan -dalul, si tocmai aceasta nu voia P.. S. S. In ziva de 13 lanuarie1910, una din pufinele and a putut fi refinut aproape cu silala sedinta, l'am invitatl yam somat sä spunA lamurit ce voeste,SA arate ce anume schimbare cere in lege, lucru pe care nu-I M-euse nici °data pang atunci, si nu l'a facut nici Ora azi. A fostinsa imposibil sA-i scot o vorba din gura. Prin urmare P. S. S.nici nu stia ce cere, si nu era in stare sa preeizeze cum sa. seImbunAtateasa legea ;: on stia, ..si nu vorbea, pentrua interesulsau era ca scandalul sä urmeze cat mai departe. Cei cari ar maifi avut vreo indoiala despre asta, ar. fi trebuit sa fie fag la acessedintA si sä van. atitudinea P. S. S.; nu le-ar mai fi ramasnici o indoialA.

*4. *

In fine, in urma unor incidente pe cari le voiu povesti maijos, P. S. Gherasim consimte in ziva de 13 Ianuarie 1910 sa -sireia local in Sinod. Dup,A lungi si laborioase tratative, P. S. S.depune in mainele Presedintelui Sinodului o hartie prin care de-clara textual a De indata ee acele dispozifii (pe earl P. S. S.le tredea anticanonice) vor fi modificate sau se va hotdri acumde care Sinod intervenirea pentru modificarea tor, ca in adevAr

Cm* Nsericeascd.Spiru C. Haret. 5

66

Consistoriul Superior Bisericesc sa nu aiba decat atributii purconsultative, sunt gata sa relay legaturile canonice, Decla-ratia aceasta se complecteaza cu declaratia verbala pe care P. S.S. d facuse cu doua zile mai nainte, in $edinta Sinodului din11 Ianuarie, $i in care zisese ca cere sa se modifice legea, insanu cere sa se modifice imediat, ci cand se va gasi cu cale deOnor. guvern $i de Sf. Sinod".

Deja in $edinta sa dela 21 Decemvrie 1909 Sinodul votase omotiune a carei Incheere este- aceasta: Sf. Sinod, in vedere calegile omenesti sunt totdeauna supuse la. imbunatatiri, crededaca drip aplicarea legii sinodale din 1909 experienfa [dadaSe va ivi nevoe de ceva schimbari, ele se vor cere la limp Onor,guvern".

Ca urmare a acestora, Mitropolitul Primat, ca Presedinte alSf. Sinod, *a. trimis la 15 Ianuarie Ministerului o adresa princare-i comunica propunerea facuta de a se, face Latervenire laMinister pentru modificarea legii, $i referindu-se la motiunea din21 Decemvrie $i la declaratia P. S. Gherasinr din 11 Ianuarie,adloga: Modificarea legii se va face cand D-v. vett binevolyeti crede de cuviintr,

Adresa destul de lunga prin care iam raspuns, se Incheia cu*este cuvinte: Dupa cum am avut onoarea a spune in maimulte randuri, $i in Sinod $i in Corpurile Legiuitoare, Ministerulnu Va ezita a propane 'tnodificarile pe cari experienta le va aratica necesare ; insfinum,ai ,dupa ce aceasta experienta se va fi facutinteun timp mai 1ndelungat $i va fi aratat cum trebue imbuna-tatita legea"

Toate aceste acte se gasesc publicate $i in Monttor, §i inrevista oficiala a Sinodului Biserica Ortodoxa Romdrul, infr'obrosura separata publicata de Minister. Nimic din ele dar nupoate fi contestat. Si este nevoe sa insist asupra autenticitatiiacestor.acte, pentruca din ele va ree$1 Iiima de scimpule a celorcari organizasera Intretineau scandalul bisericesc.

In urma -acestora, se putea crede a conflictul sinodal era In-chis. Sinodul se tinuse de, fagaduiala ceruta,51e Episcdpul deRoman, de a intekven1 pentru modificarea legii. Episcopul eradar satisfacut, release in Senat locul sau dela banca pre -lafilor, pe care o parasise de cand intrerupsese orice raporturicu frafii sal in arhierid. Linistea se pares restabilita.

$i

$i

$i

etcl.

ca,pi

5i-1i

67

Dar banda nu era satisfacuta. Episcopul facuse imprudenta,la 11 lanuarie, sa ramana in sedinta sa faca o declarafie caremultumia pe Sinod, pe Ministru, -si care inchidea incidental ;iar la 13' lanuarie tonsimtise sa, introduca in textul declarafiei*sale scrise fraza care deschidea calea intelegerii definitive. Doardoua Momente se sustrasese P. S. Gherasim dela supraveghereaodioasei bande, si *deja edificiul ei de intrigi miselii se pra-busea. Dar ea nu intarze sa-si lea revansa.

In adevar, in sedinta Senatului dela 3 Fevruarie urmator, P.S. Gherasim iea cuvantul cere ca Ministrul Cu Helm` sa se gu-punk* votului Sinodului dela 13 Ianuarie, aducand proectul pen;tru modificarea din nou.a legii sinodale, pe care; zicea el, Si-nodul in ziva aceea a recunoscut-o "ca anticanonica".

Aceasta nu era adevarat. Sinodul nu putuse la 13 Ianuarie sädeclare anticanonica o lege pe care cu trei saptamani mai nainte,la 21 Decemvrie, o gasise perfect canonica ; nici nu facuse a-ceasta. El se mulfumise ca.) pentru impacarea lucrurilor, sa facagustul piscopului de Roman, si s,a.faca interventia ceruta deel, lasand insa guvernului sä faca modificarea cand va crede elde cuviinta. $i nici nu putea face altceva; cad ceilalti membri aiSinodului aveau simful realitatii mai mult decat P. S. Gherasim,si ihtelegeau ca nimeni nu poste impune unui Ministru sa aducao lege cand el nu vrea. Ei mai intelegeau ca nici Sinodul, niciPara nu se puteau face ridiculi, declarand mai intaiu ca legeaeste canonici, votand-o, promulgand-o, pe urma desminfin-du-se pe sine insist- abia dupa patru zile de aplicare a ei.

P. S. Gherasim nu era dar de buns credinta, mai ales cand daa intelege Ca la 13 Ianuarie .chiar eu proruisesem sa propun mo.dificarile. P. S. S. stia bine c'4 in mai multe randuri, Si in Senat,si in Sinod, eu spusesem ca nu ma voiu opune unei modificaria legii, insa numai atunci cand se va fi experimentat catva timp,si nici Intr'un caz nib presiunea amenintarilor si resvratirei P.S. S. in fine stia ca chiar in ziva de 13 Ianuarie, declarasem cuhotarire Ca nu. admit nici un vot nici o motiune care ar fipttut semana a jmpunere, ca. chiar P. S. S. a fost silit samodifice declaratia sa scrisa din cauza aceasta.

Ce nume merits dar omul care, investit cu caracter sacru, re-curge la asemeni mijloace ca sa redeschida scandalul ? Cad in-tenfia ridic,arii incidentului era evidenta: P. S. S. ameninfa pe

$i

$i

$i

$i

$i

$i

$i

eiei

68

fata ca pacea in Biserica nu, se va restabill cat timp nu i se va,Implinl capriciul P. S. S.

Se intelege ca am raspuins fostului Episcop as4 cum merits,restabilind adevarul faptelor alterate de P. S. S. MitropolitulPrimat a zis el pufine cuvinte, pentru a lamurt lucrurile, Intermenii cei mai cuviinciosi pentrti colegul sau si facand apel ladansul pa -ss aiba rabdare. Cuvantarea sa, care nil ocupa decato coloana din Monitor, ar merits ss fie reprodusa ad, ca savada oricine cat de lini#ifai i cuminte a \fost, i rdaca se putea pebata ei sa se porneasca acfiunea salbatica pe care a inceput-odin nou, chiar din ziva aceea, P. S. Gherasim, Nu poate fi umbrade Indoiall ca orice s'ar fi intamplat la 3 Fevruarie, once rais-puns ar fi primit P. S. Gherasim, scandalul tot ar fi, reinceputi,pentruca c(rice s'ar fi intamplat P. S. S. nu- putea sa ierte peacela care credea el ca usurpase locul la care numai el avea drept.

Trebue spuse lucrurile ass cum sunt. Prea de nfults vremeopinia publics, vorbesc despre opinia publics cea cinstita,este ametita turburata de vociferarile acestui om, care nu vor-beste decat in numele Domuului, dar pe care numai patimileveninul Il doming. Trebue sä stie urmasii nostri, car,i se vor miryde cele petrecute In Biserica, in anii acestia, prin ce mijloacenecinstite si

ses'a produs si s'a intretinut turburarea.

Trebue sa sfarseasca °data cu fatarniciile.4

Ziva de 3 Fevruarie, a fost punctul de plecare tile unei campa-nii cu mult mai violenta.' decat pans atunci.

Nu mai vorbesc de acuzafiile ce mi s'au adus mie, de bandaneagral si de catte adversarii politici, ca la 13 lanuarie as fipromis modifiCareaJegii, $i cs nu m'am tinut de vorba. Chiardaca nu fi deprins mai de demult a dispretui minciuna camijloc de lupta, actele citate mai sus sunt de ajuns ca saspulbere.

Dar principaluLobiectiv al atacurilor a fost cu deosebire Mi-tropolitul Primat. cei cari mai puteau ss aiba vireo indoiala, aurputut de atunci incoace sa se convinga ca atunci necano-nicitatea legii nu fusese decat un pretext al campaniei. De actiminainte,ea este lasad aproape cu totul la o parte, si se scot laiveala alte arme, Indreptate anume $i personal contra Mitropo-

-$i

$i

$i

necurate

$i

m'aSo,

$i pans

69

litului Primat. P. S. Gherasim si cu acolitii sai se pun pe tarimulimoralitatii, si nu mai cunosc nisi un frIq in atacurile lor. Fai-noma scrisoare a P. S.,Atanasie dela 1899 catre d-1 Chiricescueste publicata de dire acesta in facsimile prin gazeta sa de,scandal ; ba Inca se vorbeste ca, pentru a desavars1 PecinstireaBisericei noastre peste granita, acest personagiu ar fi co-rnttnieaf-o, tradusa In limbi streine, tuturor Biseticilor ortodoxede Orient. Nu stiu dad. aceasta suprema indignitate a fost con-sumata Si ea. In once caz, nu scrupulele morale ale d-lui Chirice-scu ar fi fost o piedica la aceasta,si nici rnentalitatea Pt S. Ghera-sim, care claduse deja dovezi a nu stie sa-si stapaneasca pati-mile, si care chiar Intr'un act adresat M. S. Regelui avuse incon-stienta de a ameninta ca se va adresa Bisericilor streine.

Este- inutil sa amintesc din nou toate cele petrecute. Ele suntcunoscute, pentruca \banda opera pe fats, si fara nici o fricamares scandalul prin toate mijloacele posibile. Memoriile inju-rioase sau amenintatoare ale P. S. Gherasim curgeau pe toata

,ziva 1a Sinod, gazeta sa era piing in foate zilele cu denuntarile-cele mai scarboase, culese de pe la tot felul de oameni fara ca--pataiu, franari de pe ja gars, femei pierdute, oameni Infierati.de justitie. Acestia erau, pe Tanga cei din Banda, oamenii cu cariP. S. Gherasim pretindea sa reintroduca morhla disparutI din Bi-serica romaneasca.

and to gandesti 5a asetnenea flit* an putut timp de treiani sä produca si sä Intretina atata turburare $i sä arunce atataoprobriu , uneia din cele mai respectabile institutii deStat, iti vine sa disperezi de starea Id care ne aflam. Va sä zica(este destuf ca o !flank' de indivizi, eulesi printre tot ce are socie,-tatea mai stricaLsi mai fara scrupulel poate oricand sa se nä-

imsteasca asupra oricui s5.4 desfiintezer fara ca acesta sä ga-seasca sprijin aparare nici in legi, nici In opinia oublica I

A zis un batran si cuminte om de stat dela noi, ea legile noa-stre sunt acute ca sa apere pe cei rai contra oamenilor de-treaba. In Imprejurari ca acestea iese dreptatea acestei vorbe.Dar oare oameni de treaba ajunge-vor vreodata sa iriteleagar casi ei au dreptul sa traeasca In Cara lor, aceasta nu va fiposibil pans ce cei raj nu vor fi sdrobiti si desfiintati?

Intru cat prives.te pe P. S. Gherasim, tot ce s'a lacut pentrua-I potoll a fost peste putinta. Stiu ca oameni politici cari la in-

si

$i

si

si ea

70

ceput ii dadusera sprijinul lor, vazand calea pe care apuca simijloacele de cart uzeaza, l'au indednnat cu tot dinadinsul sa seastampere. Sinodul de asemenea a facut tot ce se putea face.

-P. S. Gherasim?._ convins din ce ita ce mai mult ca totul ii este per-mis si a nu are nimeni ce-1 face, nici nu 'a voit sa auda. Ba incain 11 August 1910 crezii de cuvlinta sa-mi trimita un fel de ul-timat, care, desi facut ca din partea P, S. S., era scris si sub-scris de d-1 Chiricescu, prin care el se plangea ca este atacaf,§i intreba to are Sinodul cu dansul.

,Si asa a urmat scandalul neintrerupt, pans in ziva cant] anesit din guverrr, la finele lui DecemVrie 1910.

Am expus pans aci cele petrecute prin fapta P. S. Gherasimsi a complicilor sal Nu i-am menajat, nici pe unii, nici pe altii,pentruca nu_ media. Respectul care se cuvine'unui arhiereu nu sedatoreste laptului material cat i 1s4a pus carja in mana) ci inaltachemari morale ce are, si mai, ales chipului cum stie sä raspunda.la dansa. Dar in afacerea aceasta dat dovada de atatea patimijosnice, ura, invidie, rasbunare, rautate; s'au intrebuinfat mi-jloace atat de necinstite, s'a pus atata fatarnicie, in cat estepeste putinta ca in fata for sa-si ipastreze cineva sangele rece,si epitetele cele mai potriyite yin de sine sub condeiu.

les arum din lumea bisericeasca, si. vin sa analizez purtareaoamenilor politici in aceasta afacere.

Mai intaiu trebue sa constat si sa afirm din nowt ca partidulliberal nici un moment nu a considerat chestia bisericeasca ca o-chestie in care se cuvine sä se amestiece luptele de particle. Ace-stea nu sunt numai vorbe,, pentruca intreaga lui purtare a dove-dit-o cu prisosintk Este de regretat ca nu tot asa pot vorbl siadversarii nostri, pentruca atitudinea si actele for au fost prin-cipala cauza a turburarilor ce -au avut loc in acesti trei rani.

Am aratat cum a procedat gukrernul liberal in chestia modifi-carii legii sinodale. Doritor de a scoate Biserica din starea delancezeala in care se afla, nu a crezut ca` e pine sä abuzeze deituatia ce avea i sa impuna numai vederile sale. De aceea a

s'a

*

71

cercat sä sjabileasca a intelegere intre.toate partidele2S'a vazutinsa in ce chip s'a raspuns bunei sale credinfe si dezinteresariisale. Cu o duklicitate pe cate nu numai buna credinta, dar nicisimtul politic nu o permite, partidul care-si 'daduse cuvantul in-tr'un fel, pentru a ip,curaja pe liberali sä intre in acfiune, l'aulust inapoi, ?-au lovit pe la spate cand au crezut ca tradareaaceasta i-a afundat in greutati. In politica, experienfa se pla-teste, dar si folOseste. Am platit cu cateva zile grele experienface am facut de buna credinta junimista ; dar ea nu va fi pierduta,pentruca vom §ti in viitor ca cuvantul for este ceva fara valoare.

Daca insa partidul liberal nu a avut dec.at sä eastige princomparafia ce s'a putut face intre purtarea sa leala- patrio-tica purtarea adversarilor jor, nu tot asa a fost.tu Biserica.Suntem in drept a crede ca legea cea noun` ar fi enntribuit multla regenerarea ei si )a indreptarea multor neajunsuri. In Joe deaceasta, nechibzuinfa setea de putere a catorvi insi, nu numaia zadarnicit acele bune efecte, dar a dat loc si la turburari carialtminteri nu ar fi, avut loc.

Nu vreau sa Fie ca legea nu at fi intampinat nici o opozitie.Nu e in natura lucrurilor sa fie ask. Orice- ideie noun trebue sase loveasca de rezistenfe, $i in Biserica cu deosebire nu cu usu-rinta se aduce atingere cat de mica unor stari de lucruri secu-1are. De aceea, cand in Senat P. S. Gherasim, a combatut legea,aceasta nu-era un lucru .leasteptat ; din 'contra, trebuia sä se con-sidere caa un semn imbucurator $i in favoarea proiectului,faptula 0 singura voce se ridica contra lui. Nu se putea tusk' concepeca rezisteuta unui singur om sa oprea-sca in loc o reforma, asu-pra utilitatii careia erau de acord, fara, si partidele, si Si-nodul. Yocea P. S. Gherasim trebuia sa .a.mana izolata, secun-data cel mult de acgea a celor cativa indivizi cu tcari se incon-jura P. S. S.

Dar nu a fost asa. copozitia, in loe sa caute sa izoleze pe P.S. Gherasim, l'a incurajat, l'a aprobat, s'a silit in toate chi-purile sa mai susciteze si alte rezistenfe in randurile prelafilor.Am Inca inaintea ochilor tabloul oratorilor din opozitie earl, cumainele intinse spre banca prelatilor, solicitau, implorau defec-tuni noui. Din norocire, nici unul dinteinsil nu s'a induio.at.P, S. Gherailmf a arnas tot singur. Dar se intelege cat de mult a

$i

$i

$i

$i

sisi

si

72

contribuit aceasta atitudine a opozifiei ca sa-1 intareasca.' sa-Iincurajeze in intransigenfa sa.

Nu se poate iarasi trece cu vederea atitudinea pe care d-lArionindeosebi a avut-o fata de.ambii Mitropolifi $i in cursul desba-terilor dela Senat, $i mai pe urma, si chiar acum de curand.

Trebue sa ne amintitn imprejurarile in cari s'a facut alegerilede chiriarhi din 1909, ca sa se inteleaga cat de nepotrivita, casa nu zic mai mult, a fost purtarea d-lui Arlon.

La inceputul lui 1909, eparhia Mitropoliei Moldovei era va-canta: Mitropolitul se retrasese sub greutatea unor acuzarifoarte grave, nu ca cele aruncate mai tarziu asupra P. S.Atanasie, cari distrusesera cu totul prestigiul sau si lasaseo adanca tur.burare in suflete. Curand dupa aceea inceta din viataMitropolitul Ungro-Vlahiei. In ultimii ani, din cauza warRei,foarte inaintate $i a sanatatii debile a prelatului, conducereaeparhiei sale suferise mult. In ambele eparhii metropolitanese cereau dar conducatori energici si pricepufi, cari sä fie instare sä indrepteze lucrurile, taind din radacina multe rele. Doualocuri de Episcop trebuia iarasi sa fie ocupate, pentru a implinivacanfele lasate de cei ce erau sä se aleaga

Guvernul liberal avea dar sa prezideze la alegerea a patruchiriarhi noui. Ce a facut el ? Facut-a politicianism din acestealegeri ? Cautat-a sä capatueasca patru partizani cu ni0e posturiass de rivnite ? Pus-a la o parte interesele Bisericei pentru a seingriji numai de interesele lui de partid ? Sa spuna aceia cari auvazut ce s'a facut.

Dintre cei patru atesi, unii erau considerafi ca avand pronun-fate simpatii conservatoare ; alfii nu le aveau de nici un fel. Unuldin .ei avuse cu mine, cu cateva zile inainte, un conflict destulde serios. Din contra, printre cei neaIesi erau unii pe cari-i soco-teau unii ca avand inclinari pentru noi. Nimic din acestea nu amluat in seams. Am ales pe aceia pe cari i-am crezut cei maidemni, fara nici o alts considerafie. Am avut astfel mulfumireade a vedea, in ziva alegerii, pe d-1 G. Gr. Cantacuzino strangan-du-mi amandoua mainele si felicitandu-ma pentru alegerile fa-cute, cari, zicea d-sa, sunt cele mai bune ce se puteau face. lard-lui Carp, care, cu doua-trei zile mai nainte, imi exprimase do-rinta de a vedea pe lista celor propusi pe un oarecare arhiereu, iiaratasem ca noi deja hotarisem sa-1 propunem pentru alegere.

Mitropolifi.

mai

73

Asa stiu liberalii sä aleaga pe aceea cArora li se IncredinfeazAinterese publice. Ei Stiu sä impuna tAcere preferinjelor lor, sisa nu alba in vedere deck interesul fArii. Dar chipul iacesta de

infelege datoria este ass de departe de mentalitatea adver-sarilor nostri, in cat nu numai ca ei sunt incapabili de a-I prac-lica, dar nici nu le poate intra In minte ca -1 pot practica altii.Lela fost imposibi,l sa creadA a P. S. S. Atanasie si Pimen auputut fi ridicafi ash de, sus MA sa se fi falcut tocmealai cu

farA sa li se fi impus Inscrierea in clubul si con-difia de a ,susfine legea contra convingerilor lor. In partidul con-servator aceasta este regula, si se crede ca ea este A de logics

naturall, in cat nici nu se socoteste ca ar mai fi necesara oa-recare m'asurA si oarecare pudoare In practicarea ei.

Iaca pentru ce d-1 Anion nu poate inca crede ca alegerea celordoi Mitropolifi h putut fi desinteresatA. De aceea le aruncA me-reu in fata, si a fflepetat-o si deunAzi, injuria ca s'a fAcut cu ei untarg, si ca.' sprijinul ce au dat legii a fost interesat. Iacd de undea esit calificativul de Mitropolit liberal" aplicat P. S. Atanasiecle organul oficios al partidului conservator, repetat in timpulprocesulul de asta varl si plAtit ass de scump de catre dansul.,D-1 Anion nu a putut admite ca liberalii sa A numit altceva decatMitropoliji liberali,

Feul acesta de a intelege nu trebue sA shrprindA. El nu estedecal urmarea sistemului intreg de guvern conservator, dupacare funcfiile publice nu sunt,decat moue& cu care se,plAtestefidelitatea partizanilor. Pentru ce un Mitropolit at if sustrasdela aplicarea lui mai mult decat un 'inspector scolar, spreexemplu?

Tot in legaturA cu aceasta mentalitate specials, nu pot satrec sub tacere o alta dovada de gradul pans unde merge ame-stecul acesta de politicianism in trebile bisericesti.

Se tie id ce Imprejura'ri a fost silit sa se retraga din scaunI. P. S. Partenie, fost Mitropolit al Moldovei. Toat`i vremeaconservatorii au acuzat pe acest echiriarh ca ar avea simpatiiliberale, si din cauza aceasta -nu i-au menajat atacurile lor. Cutoate acestea an iputut vedea de cats energie liberalii nips'au sfiitsa uze,ze fag de dansul, cand interesul Bisericei a cerut aceasta.

a -si

liberal

4

stansii,

gi

74) , .1, ''C

S'ar fi crezut ca dpvada aceasta de nepartinire trebuia ss multu-measca pe conservatori ; dar nu a fost ash. Organul for oficios,a pornit campanie contra guvernului liberal si pe Tema aceasta,inventand nu stiu ce povestiri inepte in privinfa jlemisiei luiPartenie.

Infra ce ar fi fost in interesul Bisericei ca demisia lui Parte-nie sa fie revocata si el sa fie readus in scaunul 'Moldovei 7 Innimic ; din contra. Campania inceputa nu putea decat sa incu-rajeze unele ambitii si unele intrigi sari ar fi contribuit sa ma-reasca Inca turburarea in Biserica. Dar a fost scrisi se vede, caconservatorii nu vor lasa sa le scape niqi o ocazie de a dovedipornirile for de politicianism neinteligent si fara scrupule:

Cand aeeasta era atitudinea partidului conservator, cand assde putin se preocupa el de interesele cele mai maxi ale Bisericeiindata ce i se pares ca poate castigh &va din sacrificarea lor,se putea legne prevedea cum se va purta el fatal de ,scandalul ca-ruia i-a dat Inceput fostul Episcop de Roman in ziva de '12Ocfomvrie 1909.

Acest act nesocotit a produs cea mai mare bucurie in lagaru1junimist. Incidentul bisericesc care sa rastoarne guvernul liberal,pe care nu putusera sa-1 provoace la Martie precedent, ireniaacum el dela sine. De aceea, departe ca acest pretins partidal ordinei sa desaprobe cu energie actul P. S. Gherasim, ashcum era de datoria oricarui om de ordine si prevazator, el s'agrabit si -i dea cea mai depling adesiune si. sa-1 incurajeze Intoate felurile. Presa lui inteun glas cants meritele Episcopu,lui de Roman, it protlamA ca om dant, om de caracter, singurul chemat sa curate relele din Biserica. De alta parte, aceeasipress provoca pe guvern sa Lea masuri pentru restabilirea ordi-nei si devarsa-asupra lui un potop de injurii pentru ca nu puneabe regula pe P. S. Gherasim. Pehtru a-1 WO, II acuza de slabi-dune, de lipsa de curagiu si de energie. In una din primele se-dinte dupa deschiderea Camerei, Insusi seful ,partidului, d-1

Carp, vorbi cu solemnitatea cuvenita despre principiile conser-1Vatoare, despre ordinea publics ca baza a Statului, si fact' vinaguvernului ca nu poate SA puns la regula pe cel rasvratit ; adao-gand ca, daca ar fi d-sa sef de guvern, ar 01 ce trebue sa faca.Cuvintele acestea le sublinia cu un gest de ameninfare pentrubarba Episcopului de Roman.

75

Toate acesiea nu erait decat continuarea aceluias sistem de du-plicitate de care avusem dovezi cu cateva luni mai .nainte. Tac-tica adversarilor nostri era evidenta. Pe de o parte impingeau lareprestune dar pe de alta, ei creau prin toate mijloacele o at-mosferi favorabila imprejurul Episcopului de Roman. Lucrul nuera greu, pentruck opinia publicca se inseala lesne de aparente,§i ea este Ole fetuf ei dispusa sa iea partea celor cari pozeazaca aparatori ai until principiu; si lucrul era cu gat mai lesne, cucat nimeni nu cunostea pe P, S. Gherasim ca Episcop, si nu stiain ce chip isi conduces el eparhia lui si modul cum intelegea elsa aplice acolo principiile pe cari le proclama din g,urg. In fataacestei situatii, oricare ar ti fost atitudinea guvernului, opozitiaisi propunta sa profite de ea. Daca nu tua- masuri pentru pe-depsired vinovatului, era sa.-1 acuze el nu stie sa guverneze sinu ,e in stare sa knentina ordinea ; iar daca ar fi facut eel maimic gest de represiune, turburarile de strada erau gata. Amin-tirea incidentelor din vremea afacerii Ghenadie licarea in ochiicelor ce stau la panda, si inu se indoeau ei ca le-ar fi fost lesnesa rascoale cateva sute de indivizi, ametiti de aureola ereata totde ei in jurul P. S. Gherasim, sä se scobbare cu ei in strada sisa faca viata guvernului imposibila. Urmaream zi cu zi acesteuneltirf.

Este evident a guvernul ar fi comis o gre01a neiertata dadar fi cazut in cursa care i se intindea in mod ass de grosolan.La ce ar fi fost bun sa se aplice vreo pedeapsa lui Gherasim, pecats vreme ea nu ar fi servit decat sa-i dea aureola de martirin ochii acelora pe cari tactica opozitiei se mind ca sa-i ana-geasca? Daca s'ar fi dat o pedeapsa, trebuia ca ea sa alba deefect atat _readucerea ordinei turburate de P. S. Gherasim, cat §ica sa serve de exemplu pentru altii cari s'ar mai fi incercat safaca ea dansul. Dar opozitia nu astepta decat un gemn de ener-gie, pentru ca sa se solidarizeze cu dansul, sa reinceapa o cam -,panie ca cea dela 1896, si la prima data cand ar fi putut, sa-1readuca la loc cu toate onorurile, ca despagubire pentrur martirul

pentru ca va fi servit sa aduca in fine la multdorita putere pe mult incercatif opozanti.

Trebuia sa fac sa nu reuseasca acest plan patimas si imoral.De aceea am lasat pc P. S. Gherasim sa-si continue anatemele,si pe opozitie sa-i c4nte laudele, stiind bine ca voiu avea o oca-

i

s;tillerit $i

76

zie cand sa risipesc dinteodatA atmosfera mincinoasA care setindea sä se creeze. Atunci era_ sä fie mai lesne a se lua fatl,de P. S. Gherasim masurile ce merits.

Ocazia aceasta mi-a oferit-o interpelarea pe care mi-a facut-cod-I Disescu la Senat in ziva de 15 Decemvrie 1909. In tAspunsulce i-am dat, nu am lipsit sä arat pe P. S. Gherasim ask cum este ;si pentru aceasta nu am avut cleat sal insir a parte din fapteleP. S. S. pe cari le cunosteam, parte care lush' a ocupat tioua se-dinte. Anion, pentru trebuinta cauzei sale, a spus cal eu am.insultat, si incA in mod trivial, pe Episcopul de Roman. Repetinca °data ca aceasta nu este adevArat. Si nici nu aveam nevoe-sa recurg la asemeni mijloace: singureie fapte expuse de mineau fast de ash fel, a a starnit in cel mai Malt grad indignareaSenatului $1 a numerosului public care umplea tribunele. Si cutoate acestea eram departe de a fi spus tot ce Stiam, si M spe-cial nu am zis nici un cuvant M chestia destituirei dela Ram-nicul-Valcii, des1 aveam actele la mine.

P. S. S. a crezut de cuviinta sa-mi raspunda, intr'un mod pecare P. S. S. II socoteste caia fost victorios, dar care n'a facutdecat sa MtareascA opinia despre dansul pe care si-o facuseSenatul in tirma vorbirei mele.

Rezultatul a fost o,matiune votata de Senat, prin care se stig. ,Matiza energie Purtarea Episcopului de Roman. Si am motivede a crede ca, in urma sedintei aceleia, multi dintre aceia cariluasera apararea P. S. Gherasim si-au schimbat cu totul parerileIn privinta P. S. S.

Sedintele Senatului din 15, 16 si 17 Decemvrie imi serViserXdar pentru a zadarnicl prima parte din planul adveFsarilor. De-mascasem pe autorul TAsvrAtirei, it aratasem lumii ass cum ,estesi risipisem aureola interesaa cu care umbla sA-1 inconjoare ei.!fl urma celor petrecute la Senat, cari la nevoe puteau sa fie tn.,-mate de o actiune energiaa prin press, si chiar de trimiterea P.S. g. inaintea Curia de Casatie pentru purtarea sa in afacereadela spitalul din Focsani, unde nesocotise a lege si o sentintA aacelei Inalte Curti, ar fi fost greu pentru opozitie sa mai ducacampanie pe tema sfinteniei P. S. Gherasim. De aceea arum era.momentul de a se 'merge mai departe ; ceea ce am si facut.

D-i

cu

77

Chiar in luna aceea fusese convocat Consistoriul Superior Bi-sericesc in prima sa sesiune dupA infiintarea lui. Indata dupadansul s'a dekchis sesiunea Sinodului, si principala afacere cucare a avut sa se ocupe a fost chestia Episcopului de Roman,care cu dteva zile mai inainte publicase o a doua brosura, princare sta.'ruia in totul in cele cuprinse deja in brosura sa dela12 Octomvrie.

Atat pentru a se conforms canoanelor, cat si povatuit de unspirit crestinest de impaciuire, Sinodul incerca mai intaiu sä.readuca. pe P. S. Gherasim la, calea dreapta prin sfaturi si vorbeMande. Pentru aceasta, a delegat pe langa dansul pe doi mem-bri din sanul sau. Dupa. -doua zile de tratative, conduse nu deP. S. S. insusi, ci de acei cari-I consiliau si-1 conduceau in actiu-nea sa, P, S. S. consimtI sa vina sa iea parte Ia sedintele

si venit la cea. din 22 Decemvrie. De unde insa se cre-dea ca totul s'a aplanat, deodatA P. S. S. se scoala $i citeste onoua declarafie ca persists in atitudinea sa de mai inainte, sipleaca din Sinod. Peste noapte, banda neagra iii exercitase in-fluenta.

De asta data rabdarea Sinodului a ajuns Ia marginea ei. Inaceeasi sedinta, unanimitatea lui era decisa sä Cnceapa imediatformele pentru, darea in judecata a Episcopului de Roman, ju-decata al carui sfarsit era neindoios; date fiind canoanele caripedepsesc cif caterisirea rasvratirea contra senor ierarhici, pre-cum si revolta care cuprinsese pe tofi membrii Sinodului. Numaidupa staruinta mea s'a amanat inceputul procesului pans laprima sedinta din Ianuarie. Cauza este ca peste doua zile ince-peau sarbatorile, si ca ar fi facut un efect deprimant asupracrestinilor ca asemenea zile sa se treaca sub impresia unui pro-ces ca acesta.

Cu toate acestea Sinodul tot a tinnt sa accentueze atitudineasa, in aceeas sedinta a atiresat Episcopului de Roman, un ener-gic avertisment, prin care desaproba purtarea lui in chestia legiisinodale, declara de nule anatemele sale ca contrarii canoanelor,ii ordona sa pomeneasca pe chiriarhul sau in slujbele sfinte1Si reproba purtarea sa rasvratita.

Ist

Acestea fost imprejurarile in mijlocul carora s'a incheiat

a $i

$i

an

Sind-dului,

78ti

anul 1909. Nimeni nu-si faceh iluzia ca avertismentul Sinoduluiera sA aibA vreun efect. Toti se convinisesera ca alte mobile cleatcanonicitatea legii 11 impingeau pe P. S. Gherasim. De aceea tofierau decisi sI curme scandalul prin singura mAsurA potrivitAimprejurarilor, si care era scoaterea din scam), si reducerea laneputing a rAsvrAtitului. De altA parte guvernul era hotarit sAdea tot sprijinuj Sinodului. In aceasta, el, era sigur ca era sg. In-talneascA sprijin si in opinia publics, sau eel putin in cea maimare parte dinteinsa, de- vreme ce de o lung se produsese omare. schimbare inteinsa, in urma Iuminei ce se revArsase asu-pra afacerii. Cat pentru opozitie, era posibil ca ea tot sA incercea face turburAri, cu toate amenintarile d-lui Carp din Cameracontra P. S. Gherasim ; dar fiecare aveh sa poarte Aspundereafaptelor sale, unii pentru ca au turburat ordinea, iar altii pentruca si-au facut datoria de a a mentine.

Mats insI ca in ziva de 6 Ianuarie 1910, imi cere p audientaconOdentiala d-1 Chiricescu, amicul intim si consilierul principalal Episcopului de Roman. Cu aerul sau cucernic, d-sa scoate dinbuzunar un.pachet de scrisori vechi, alege una din ele psi mi-ociteste, subliniind cu inteles anumite fraze si cuvinte, ca sä mafaca sa le pricep mai bine. Aceasta era scrisoarea, idespre caream pomenit si mai sus, dar a cArei e?cistenta nici nu o bAnuisempana atunci, si pe care cu 11 ani mai inainte, In Septemvrie 1899,P, S. Atanasie, pe atunci Episcop al Ram'nicutui, o adresase d-luiChiricescu, amicul sau cel mai intim, pentru a-i cere un oarecareserviciu. Amicul intim, omul in care un prieten isi pusese toataincrederea, profesorul superior a cArui chemare era de a formasufletul viitorilor preotr, de a-i indruma pe calea moralei, a cu-rAteniei sufletestin a cinstei, a iubirei de aproapele care facepartea cea mai aleasA si cea mai frumoaa a chernArii preotului ;omul acesta tare ocuph in,societate un loc Malt rezervat numainaturilor alese, cand primise scrisoarea lui Atanasie, ceea ce ainfeles a fost a ea putea sI fie inteo zi o armA $i un mijlocde castig pentru dansul. Isi inchipue cinevh toatI monstruozi-tatea purtArii acestui om, necomensurabila perversitate a acestuisuflet, care nil nici b mug isi tradeazA astfel pe cel mai bunprieten_ al lui chiar in momentul cand acesta I dA cea mai maredovadA de incredere; care cu anticipatie de ani intregi calcu-leazg pregAteste folosul ce va trage intro zi din imprudenfa$i -$i

79

aceluia ce nu cunoscuse indeajuns pe cel in care se incredek!Pe not ne turbura $i ne revolts inchipuirile poetilor, cari ne des-criu asemeni perversitgti ce iese din nivelui comun, ne indignamin fafa unuia ca don Sallustio sau ca Iago ; dar dintre ace$,tiaunul era un vrajma$ $i celAlalt era o slugA. Nici unul din ei nuera prietenul intim al celui cAruia ii pregAtea trAdarea, cu atatavreme Inainte, nici nu aveau raspunderea pentru atatea sufletetinere, cum are un profesor, $i Inca profesor universitar, $1 Incala teologie.

Ascultam ingrozit lectura pe care mi-o faces d-1 Chiricescu,cu glasul lui potolit, cu mi$carile lui cuvioase ; it ascultam candimi vorbek punand ochii in pamant cu evlavie, urmaream sirulgandurilor lui pe cand cu cea mai deplinA lini$te ,comitea ceamai mare infamie ce se putea inchipul, $i-mi ziceam ca am in fafamea o fling in adevar exceptionalA, care rewist sä intrupezein ochii mei un adevarat cap-de-opera de fatarnicie, perversitate$i rautate.

Dar dupA ce a plecat din casa mea, dupa ce am curAtit loculpe unde calcase, trebuia sa.vAdce este de facut. D-1 Chiricescuvenise la mine in rrumele Episcopului de Roman, §i-mi citisescrisoarea aceea, ca sa-mi spunk' ca, In caz cand s'ar incercacondamnarea lui Gherasim3 el are cu se se apArk. Apararea a-ceasta ar fi fAcut fArA indoiall, gun imens rAu Bisericei, pe careP. S, Gherasim pretindea cal o apark. S,e adaoga dar iin act deadevarat $antagiu fafa de Sinod $i de mine, pe langa toatA fA-tarnicia, invidia $i ritutateas de pans acum. Abia acum infelegeameu intervenirea d-lui Chiricescu fata de d -1 P. Garboviceanu, cucateva zile inainte de alegerile de Mitropolit, ca nu va fi pace inBiserica daca P. S. Gherasim nu va fi ales. $tia Prea Sfantul ca.*are cu realiza amenintarea.

In zilele cari au urmat dupa audienfa sa, d-1 Chiricescu a avutgrija sä mearga din u$A in u$S, la toti membrii Sinodului $i lamai multi oameni politici insemnafi, recitand fiecaruia aceea$iscrisoare $i repetand cele ce-mi spusese mie.

Este u$or de inteles ca intamPlarea aceasta a ,schimbat cu totulstares lucrurilor din ceea ce era ea la 22 Decemvrie precedent.Dat fiind fondul moral al celbr cu cari aveam aface, era neindoiosca ei vor uza nici un scrupul de arma ce aveau in m,ana;era sigur ca, pentru a lovi in vrAjma$111 lor, ei se vor sill sa. dea

ce-$i

farA

80

loc la cel mai mare scandal posibil, Fara indoial4 ca lucrul insine nu avea gravitatea pe care voiau sa i-o atribu cei intere-t.sati ; un fapt vechiu de 11, ani, necunoscut de nimeni, care nuidl-duse loc la nici un scandal, si care nu fusesse urmat de nici tuialtul, era desigur mult mai putin gray (jeat altele, asupra droracu atata usurinta lumea inchide ochii. Dar mai stiam ca Mgr-nicia are si ea drepturile ei pe lume, si cu &Ansa cine poate sä lupte ?

Cu toate acestea ar fi fost Inca chip a se evita scandalul, dadcel putin acum top oamenii de bine ar fi inteles ca sunt datorisa se coalizeze contra infamei tesaturi care se daduse pe fats,cad era la mijloc o chestie de interes national, iar nu de partid.Dar curand and vazut ca la ash ceva nu ma puteam astepta. Od-menii politici conservatori nu puteau nici acum sa se /mite maipresus .de meschinaria micilor for calcule si pasiuni, si precumcu un an Inainte nu ma putusem sprijini pe concursul nimanuidintrg dansii pentru a face o reforms de toti recunoscuta cautila, nici acum nu puteam compta nici 'macar pe neutralitateaadversarilor.

In adevar, des1 stiam ca d-1 Chiricescu isi purtase misiuneape la mai multi dinteinsii, deli ca unii din ei afectaserasa fad pe indignatii, numai de forma, dupa. cum au doveditevenimentele pe urtha, cu toate acestea nimia in purtareapartidului for nu arata semnele uhei schimbari de atitudine ;totul arata ca-si propuneau sa profite, si de acest nou elementadus Inainte, cu toata nedemnitatea jui, precum cautaseri saprofite si Ora atunci de tot felul de arme, fara alegere.

Se Intelege ea in ziva de 11 Ianuarie 1910, cand Sinodul s'aintrunit din nou dupa sarbatori, dispozitiile membrilor lui seschimbasera. De unde la 22 Decem'vrie cu mare greutate capa-tasem. dela ei o amanare a masurilor de luat contra P. S. Ghe.rasim, acum fiecare din ei vorbia de noui incercari de imp .care.Cine ar putea sa be fad o vina din aceasta ? Fiecare din ei pre-vedea ca un linens scandal ameninta Biserica, si se gandea laraspunderea ce avea.

$i cu toate acestea chiar atunci ear fi putut curma raul. Seputea caterisi principalul vinovat, precum merits, inchide in-tro manastire, sub paza bung.; se putea lovi si sparge cuibulbandei infame, -ai carei principali membri erau accesibili lovi-turilor, si erau mijloace pentru aceasta ; si pe urma, dad Mesa

stiam

si

81,

-evreeasca a P, S. S. Gherasim ar fi incercat sa strige, se puteaduce o caitnpanie de press fara nici o crutare, care ar fi demascatpe deplin pe adevaratii vinovati i-ar fi facut s, dispara pentrutotdeauna sub povara dispretului public.

Da, se puteau face toate acestea, Irma cu o conditie, anume ca.oamenii de stat demni de acest nume sa fi inteles gravitateasituatiei, sa-$i fi dat seama cat de meSchin $i cat de nepatriotic-era de a ca.'uta sa profite de asemenea imprejurari, periculoasepentru fara inteun interes josnic de partid. Daca nu, departe cascandalul sa se inabuse, el era sa isbucneasca $i mai mare,alimentat $i de pasiunile, politice pe langa acele ale P. S. Ghe-rasim, $i ale acolifilor sai, $i in cele din urma triumful era sal,fie tot al celor rsi. Atunci, ce folos mai puteau avea masurile derigoare?

Pe aceea Sinodul, in sedintele dela 11 $i 13 Ianuarie, a con-simtit, nici eu nu m'am opus, ca in loc de a incepe formelejudecatii, sa caute din nou un chip de imp,Acare. In cele din mina,s'a ajuns la acordul din 13 Ianuarie, despre care am vorbit maisus. Dar nisi aceasta nu a servit la nimic, caci peste trei sapta-linani, la 3 (Fevruarie, P. S. Gherasim provoca cunoscutul incidentdespre, care de asemenea 'am vorbit, $t care i-a servit de pretextpentru a reincepe scandalul Inca cu mai mare furie decat inainte.

De atunci, P. S. Gherasim nu a mai cunoscut nici un friu. In-.curajat de impunitatea de care se bucura simtind ca ajunsesela pret, ca element de turburare in actiunea violenta la care sededa opozifia $i care a culminat in noaptea de 28 Aprilie, P. S.S. nu a mai crezut de nevoe "sa -$i mai ascunda jocuL Dupa 3Februarie, despre necanonicitatea legit nu se mai vorbeste. Eadevenise o -arma invechita care., se arunca la o parte dupafacuse serviciul de a reincepe turburarea, $i se inlocuia cu altelemoui, mai proprii pentru a intrefine curiozitatea deA saturata a-publieului a -i aduce noui excitari. De ad inainte, afacerea iea-pe fats adevaratul caracier pe care-1 avuse totdeauna, $i care cuipocrizie fusese ascuns pang atunci, acela de lupta personals.contra I. P. S. Atanasie, Mitropolitul Primaty a carui .detronarese urmareste prin foate mijloacele, $1 fara eea mai mica mena-jare, nici macar de forma, pentru interesul Bisericei.

Tactica de asemenea s'a schimbat. De unde pans ad P. S.Otterasim arunca pe fi,ecare saptamana cite o anatema $i cerea

Criza bisericeascd. Spiru C. Hetet.

$i

.

$i

ce -$i

$i

6

si

82

sä se schimbe legea hic et nunc, de aCi Inainte pretinde sa fiechemat la judecata Inaintea Sinodului, atat P. S. S., cat si I. P.S. Atanasie, pe care-I acuza acum de imoralitate, Pe de alta.parte, complicii sai inventau $i propagau tot felul de calomniipe seama Mitropolitului $i lasau a se Inte lege ca in in rezervaalte orori $i mai mari pentru ziva judecatii.

Data P. S. Gherasim dobandea ce cerea, propunea ca inziva judecatii sa ridice cu zecile $i cu sutele martorii mincinosi,ca sa-i aduca la Sinod. Era vorba dar sä se Injghebeze, de astadata Inaintea Sinodului, scandalul pe care cu un an mai inainteunul din complicii sal Incercase Vara succes sa-1 ridice InainteaCurtii cu Jurati. De asta data lush', Intl-and in actiune chiar capii,se spera ca succesul va fi desavar$it.

Lg aceasta eu m'am opus din bate puterile, $i pans in zivadin urma a Ministerului meu. Opozifia junimista, credincioasasistemului sau de duplicitate, striga cat o fines gura ca guvernulnu, e in stare sal rezolve criza. Gazetele sale, pe de o parte cantslaudele Episcopului de Roman, iar pe de alta cereau judecarealui, introdusesera in coloanele for o rubrics noua, in care nu-marau zilele de cand dureaza scandalul. Cat despre gazeta per-sonala a P. S. Gherasim, despre dansa nici nu mai vorbim.

Era evident ca unii din interes, aItii din ura si rasbunare, alfiiInipin$i de un politicianism josnic, dar tofi inconstienti sau nepa-salmi de interesul Bisericei, impingeau Ia un scandal fara pre-cedent.

Eu aceasta nu am voit-o, $i nu am lasat sä se fad.. A putiitsa spumege un an Intreg P. S. Gherasim .$i tovarasii sai, dar nule-am permis sä capete ceea ce voiau. Nu voiam ca in !remea cateram eu Ministru sä sufere Biserica cea mai mare ru$ine $i In-josire,. In care se inversunau sä o 1mpinga ceata FariseilorCarturarilor fatarnici. Si aceasta nu a fost. Am lasat ca acestoprobriu, pe care-1 voiau cautau oamenii dela 28 Aprilie, afaca sa-1 sufere Biserica chiar aceia cari erau principa1ii vinovafi.5i a$a a fost. Aceasta a fost pedeapsa tor, pedeapsa bine me-ritata.

Cat pentru mine, se poate pune Intrebarea ce i$teptam.ce speram? Nu asteptam $i nu speram nimic. Ma convinsesemea nu era nimic de a$teptat, nici dela marimea si curatenia desuflet a P. S. Gherasim, nici dela morala d-lui Chiricescu, nici

1$i

$i

.$i

$i-4l

$i

83

dela patriotismul buna credintA a oamenilor d-lui Carp. Cualtfel de adversari, puteam seers ca poate-si vor vent In cuno-stintA, ca vor intelege ce fac si se vor opri. In cazul acesta, mabizuiam sa reduc la neputint5. pe P. S. Gherasim ei pe ai ski.Dar eu nu puteam seers asa ceva. MA .aflam in situatia in careera, in seara zilei dela Waterloo, comandantul sef al aliatilor,cand, lovit chin toate partile, avand toate careurile sale sparte

imprastiate, afara de douA, fara nici o speranta.' de nicked,ra'spundea celor Intrebau ce ordine mai &A: Ordinul meueste sA rezistati mereu. Dar speri ceva? Nu sper nimic;dar trebue sac rezistati pang. la ultima extremitate".

Asa am facut eu. Ath rezistat cu Incapatanare, cu desina-dajduire. Nu am putut scapa Biserica de rusinea In care a 1m-pins-o P. S. Gherasim cu ai sat, pentruca adversarilor mei le-aJipsit pana la momentul din urmA, constiinta situafiei, si

cel mai elementar al datoriei for fats de tail ; dar am scApatcel putin, si eu, i partidul meu, de raspunderea de a lfirontribuitmacar cat de, putin la desavarsirea ei si de a fi facut tot ces'a putut pentru a o impiedica. Pacatul pentru cele intamplateau sa-1 poarte intreg aceia can singuri sunt responsabili de.clans,ele.

Sinodul dat seams de situatie, s'a unit cu modul acestade a vedea. 0 greutate, trecatoare de altminteri, a venit laun moment dat Insusi din partea Mitropolitului Primat, care,exasperat, cerea sA fie pus fata in fata cu acuzatorul sau, con-vins fiindcA dreptatea lui va triumfa.

IAA- care este explicatia atitudinei mele $i a Sinodului in tim-pul acestei triste perioade. Ea a avut rostul si socoteala ei, iarnu ca a d-lui Anion pe care vom analiza-o la randul ei, vomvedea cat valoreaza.

S'a silit d-1 Anion sa faca spirit asupra formulei Nul nea-venit" cu care Sinodulpunea la dosar diatribele fostului, Episcopde Roman. De cand sunt pe lume, urmand exemplulsefului lor, alearga dupa spirit. Ce prind, e altceva. Dar e certca din cauza aceasta, ei nu au mai avut vreme sa invete cum tre-bue cineva s,a se ocupe de lucrurile serioase. De aceea tot ce facpoarta stigmatul acelei iremediabile superficialitati, care 's'a datpe f atA in mod ass de dezastros de 14 luni incoace. De nu Varfi molipsit si d-sa de boala aceasta a partidujui sau, d -1 Anion s'ar

$i

ce-I

si

si$i sim-

ful

si-a si

$i

si

junimistii,

ai

84

fi putut intreba daca nu este 'vreo caulk' pentru care se Linea inaceastA rezervA un guvern, care trecuse peste greutni mai marldec.dt acestea si care putuse, pentru prima oars dupd un lung sirde ani, sa vadd intregul Sinod unit ca singur om in lupta luipentru apararea Bisericei. Cine stie? de-si punea intrebarea a-ceasta, poate i-ar fi gasit rAspunsul, Dar sa -si des atata bAtaede cap nu era in deprinderile partidului junimist.

lmi raman putirie, lucruri de addogitk ca sa termin cele ce a-yearn de spus in privinta liniel de purtare a 'partidului si guver-nului liberal fats de criza bisericeascA,

S'a vAzut din cele ce preced cu cd.tI obiectivitate, cu cats" iipsade pasiune si de consideritii politice, cu cats dorintat sincererde a lucra numai pentru binele Bisericei a lucrat el cat -Limp alinut franele guvernului,

Linia aceasta de purtare nu avea sd se desminta nici un mo-ment, si duper retragerea liberalilor dela guvern.

Chiar in ziva cand seful partidului liberal' a cedat locul d-luiP. Carp, d-sa i-a declarat cd noul guvern nu va aveapine nici o greutate pe chestia bisericeasca din partea sa si apartidului sau. Mai mult decat atat: a addogit cd daca cuptva.concursul partidului liberal ar fl necesar pentru rezolvarea crizeiel nu va fi refuzat. Cu prezumtia sa caracteristica, d-1 Carp, care-chiar in momentul acela cunostek chestia ask' de putin in cat acerut dela d-1 BrAtianu spunk' cum mai std.' afacerea", a cre-zut ca poate sa facer dri sP.

Promisiunea fAcutl .de not a fost tinutA cu strupulozitate.Nici oamenii nostri politici, nici presa noastra, nu au provocatnici o polemics, nu au indreptat nici un atac contra guvernuluipe chestia bisericeascA. Si doar one trebuia multa stApanire desine, ca sa putem pastry aceastA attitudine ; caci presa conserva-oare, incapabila, de a o imtelege a o asprecia, nuts'a abfinut unsingur moment dela injuriile cele mai nedemne, si contra rpeapersona!, si contra partidului liberal, pe tema conflictului bise-ricesc. Insusi d-1 Arion nu a lipsit, de mai multe ori, in intervie-wuri anume provocate si in alte ocazii, sa profite de flgaduialace daidusem, IndreptAnd, contra mea atacuri la sari §tia a nu voiu'raspunde. Si cu toate astea cand un ziar liberal, exaSperat in-

sä intam4--

sit -i

si,

tin

85

tr'b zi de atata lipsa. de cuviinta ai de vldita incoherenta cu careguvernul I i duce harca in timpul procesului de asta varg, afost silit sa dea un raspuns la atatea violente, d-1 Anion a fostacela care a gasit ca liberalii ii fac viata 0-ea.

11 rog sa creadg cg, dad liberalii ar fi, avut aceastA daring,dacg ar fi avut ai ei mentalitatea adversarilor lot ai lipsa lot deacrupule, le-ar fi fost loarte uaor sa le Intoarca cu prisos nea-lunsutile ce s.suferiserg dela &nail ; nu ar fi avut deck sa co-pieze ceea ce fA.cuserg eL

Procesul dela Sinod.

Procesul care s'a desfaaurat in Maiu ai Iunie trecut inaintea Si-nodulUi nostru a lost cel mai spaimantator scandal de care a avutsä sufere. vre-odata Biserica noastra. El a lost rezultatul cola-borgrii a multi factori can si -au unit silinfele for pentru a ducela acest rezultat. Patimile ai setea de rgsbunare a P. S. Ghera-sim nu a fost, decat unul din aceati factori. Alaturi, cu clausal afost .banda de care am mai vorbit, ai care coptindek pe cei cari,prin alegerea P. S. 4tanasie, se vazusera lipsiti de foloasele pecan pang atunci o auloritate slabita de boalg ai de varstA ii la-sase st-ai le asigure; acei can, pentru un motiy sau aveaua se teme de energia ai inteligenta noului Mitropolit mulfimeatuturor tipurilor interlope, clerici sau mireni, pe can once turbu-rare ii scoate la suprafatar gata de pradA sau de scandal. A mailost amestecul pe fata al vrajmaailor secularlai Bisericei noastre ;aceatia nu puteau cleat sa caatige prin Inlaturarea unui om carecu cultura, inteligenta energia lui putek sa fie o piedicA se-rioasg pentru uneltirile lor, precum Si prin discreditul ce nu pu-tea nu rezulte pentru Biserica noastra din scandalul pregAtital, pus la tale cu atata ingrijire. In tine a mai fost politicianis-mul ingust ai josnic, lipsa de simf politic ai de patriotism, lipsade Cunoastere si de pricepere a lucrurilor ai incoherenta de carea dat dovada.' ai in aceastA afacere partidul conservator; si Ina-'hite, §i dupa venirea lui la guvern.

Toate,acestea vor reeal in mod evident din expunerea, °matde succinct aunt silit sa o fac ad, a desfgattrarif procesului si-nodal.

phut,

$i

s'a

86

Se stie cu cats staruintI, cu cats yiolentA, P. S. Gherasim,timp de mai bine de un an, a cerut sA itneargA in judecata Sino-dului. Pentru P. S. S., atitudinea aceasta avea avantajul sA-i delun fnijloc de a intetine scandalul, arAtandu-se in acela§ca om care nu, se teme de urmArile faptelor sale.

Guveitnul conservator, convins cAfi face pe voie, a lasat caprocesul sA se inceapA in sesiunea de Maiu 1911 a Sinodului.Dar atunci se 'vale' un lucru nea§teptat: P. S. Gherasim, parepang atunci striga cat putea ca vrea sA fie judecat, it vedemde °data alergand la mijloacele unui avocat cunoscAtor in toatesecretele §icanei, pentru a se. sustrage dela judecata. Mai nicio sedintA nu are loc fare incidente.de tot felul, cari toate nu tindla altceva decat la aceea ca procesul sä nu sI poatA judeci.,°data cere ca Primatul, deli interesat in cauza, sA nu asiste lasedinte. AltAdatA recuzA ca judecAtori pe cei trei arhierei cari,dupg regulament, fuseserA Insarcinati de Sinod cu facerea rapor-tului asupra dArii sale in judecata. Pe urmA nu vrea sl admitspe P. S. Pimen, Conon, Nifon, Teodosie, Nicodim si Humulescu,sub tot felul de pretexte, dintre cari cea mai mare parte calom.nii culese de rain gazetele de scandal si de prin anticamere.

Dna.' s'ar fi admis vre-una din aceste cereri, Sinodul nu maiputea intrunl 12 membri judecAtori, cerut de unul din canoane,§i atunci P. S. Gherasim era sA invoace nulitatea sentintei. A§adar P. S..cAuta prin subterfugii sA se sustragA dela judecata pecare singur o ceruse ; rdovadA de marea Incredere ce avea in drep-tatea cauzei sale.

Inainte de a se incepe procesul, Sinodul in tinanimitate indous randuri a fAcut cu stAruinca apel la P. S. S., pentrupacare. Sinodul dar Isi da bine seama cg nu era vorba de altcevadecat de o chestie personala. cu Mitropolitul Primat, de oarece oimpa'care intre e,i ar fi pus capAt afacerii. Cele ce aveau sA sepetreaca in urmA erau sA arate ce mare dreptate avea Sinodul.Dar dupA cum era de prevAzut, P. S. Gherasim nici nu a volt sAauclA de Impacare. Avea trebuing P. S. S. sX i se indestuleze pedeplin resentimentele sale.

* * yl

Procesul incept, si se vAzii inda.ta care era adevAratul lui .ca-racter. Ceea ce se §tia deja de demult de cAtre toti aceea cari cu;

timp

im-

$7

nosteau in adancul for lutrurile, $i pe oamenii can erau inprezenta, a devenit atunci evident pentru toata lumea: proce-sul nu era decat regularea unei chestii curat personale intre P. S.Gherasim si Mitropolitul Primat. In adevar, chiar dela Inceputtoate invinovatirile de erezie, de calcare de canoane, plagiatpe cari P. S. Gherasim le aruncase cu atata amide asupra ad-versarului sau, dupA ce au fost susfinute um moment numai deform4 sunt parasite indata, si toata puterea atacurilor se tort-centreaza asupra aceleia tie imoralitate, cu care sta. bine P. S. S.ca va escita pasiunile cele urite si curiozitatea bolnavicioasa aacelei parti din public pentru care scandalul este hrana sufle-teasca zilnica $i nub a ilipsit P. S.S. Isa se sileasca cu o ndevaratavoluptate sa mareasca scandalul prin toate mijloaceler si seryin-du-se de tot felul de arme de cari de sigur, nu un Episcop, cicel mai neinsemnat laic s'ar fi crezut desonorat atingAndu-le.

Fusese acuzat I. P. S. Atanasie ca 'lute° brosura neinsemnatapublicata.' cu caliva ani mai inainte, plagiase pe un autor german.Calitatea acuzatorului se cunoaste prin aceea ca, inainte de a dala gazeta destoperirea sa, avuse grija, prin doua scrisori sa in-stiinteze pe P. S. Atanasie, pentru ca acesta sa iea masurile cu-venite ; preful tacerii it fixase la 500 lei. Este articol in codulpenal care pedepseste aspru pe cei can ()feral sa nu divulge unsecret in schimbul unei surge de bani. Dar P. St Atanasie se vede-ca nu Se temea, si nu a depus suma. Acest act de santaj bine ca-racterizaf nu a lipsit de a fi utilizat de P. S. Gherasim.P. S. S.., carenu tie nemteste; si care prin urmare nu putea -verifica faptulprin sine insusi, dupA cum cer canoanele, nu.se sfiise sa si-'1insuseasca contra unui frate al salt intru Hristos ; dar canoanelenu au impedicat pe P. S. Gherasim, nici dela alte fapte rele.

Despre ac-uzarea de cAlcare de canoane, de erezie cum i-a pla-cut P. S. Gherasim sa o numeasca, nu am nimic de Idaogit pelfinga cele ce am spus mai sus. Tin insa sa constat ca aceastafu-sese acuzafia principals, aceea pe baza careia P, S. Gherasimluase atitudinea sa de justifiar si de martir, aceea pe care inte-meiase anatemele sale. $i cu toate acestea, ce Joe a ocupat acu-safia aceasta in proces ? A fost un simplu incident fara nici oimportanta, asupra caruia P. S. Gherasim a trecut repede ; maimult a insistat asupra lui I. .13. S. Atanasie, a cArui apArare asu-pra acestui punct a fost un adeva.`rat rechizitoriu, viguros

si

cte

88

-drept, contra acuzatorului sari. Ceea ce se poate refine este nu-mai faptul ca Sinodul, care era cel mai in drept sr care In repe-kite randuri declarase deja ca legea din 1909 nu este Intru

contrail canoanelor, a crezut iecesar ca, in tursul iprocesultii,sä ceara asupra acestui punct pyerea unor laici, cari MO auavut sinceritatea sä se recuze, ca necompetenti:

Dar odata InINturate aceste-thestii ca unele din cari P. S. Ghe-rasim scosese deja tot ce se 'luta scoate si cari nu -1 mai puteauajuta mult in provocarea de scandal, P. S. S. si-a concentrattoata puterea asUpra acuzatiei de impralitate, pe care nu o sco-sese la iveala deck dupa. sedinta Senatului din. 3 Februarie. Darfie pe .aceasta chestie, fie in numeroasele incidente pe Carl le-aprovocatt, a fost evidenta hotarirea P. S. S. de a produce scandal,si de a-i da proporfiile cele mai marl posibile.

In adevar, carui alt mobil s'ar putea atribul acuzatiunile in-famante aruncate de R S. Gherasim asupra a 5 membri ai Sino-dului ? E adevarat ca P. S. umbla prin toate mijloacele säface sa se descomplecteze SinOdul, ca sa scape de judecata ; darera permis unui Episcop sa recurga la calomnii nedemne, pe cariera incapabil sä le dovedeasca si pe cari le cujegea Earn alegeredin presa cea Mai decazuta sau din cancanurile plevei sedate?.Si nu se multamea ca asemeni infamii sa le comunice Sinoduluiprin petitii In (forma, dar (de creme ce Scopul for era de a producescandal, se graben sä le si publice in cea mai compromise foaie,de care nu se atinge nici un om care vrea sa ramana curat, darare P. S. S. ii serves de organ Oficial, Se Intelege ca pentru o

asemenea intreprindere nu se putea gasl o foaie mai potrivita.Ce alt niotiv putea sa aiba scotocirea de hartioare vechi, pen-

tru a introduce intriga intre I. P. S. Atanasie si P. S. Pimen siTimus?

Carui sentiment crestinesc ceda P. S. S, cand aducea in Sinodo scrisoare a P. S. Partenie care murise, si care in orice caz eralipsit de ()rice autoritate morals pentru ca vorba lui sä aiba vre-ogreutate in desbaterea ce se urma ? Scrisoarea aceea, des/

avea in ochii P. S. Gherasim meritul Ca era scrisa, la adresamea, pe ass ton, in cat intregul Sinod, si pan& si d-1 MinistruAnion, au protestat contra citirei ei. Spera P. S. S. a ajutorul.fostului Mitropolit al Moldovei, cu care era in termeni ass de raipe cand acesta era in viata, 11 va ajuta sa mareasca scandailul ;

neisca-

ni-rnic

89

$i de aceea, cu toata oprirea Sinodului, nu, a lipsit sa se (Inca A.o publice in gazeta sa.

Dar aceste explozii de rautate nu sunt nimic pe langa rafi-narea cu care ele s'au exercitat contra aceluia a carui pierdere cudeosebire o jurase,blandul, piosul cucernicul Episcop de Ro-man. Este de neinchipuit ferocitatea cu care acest om urmarestepe inimicul lui pans in cele mai neinsemnate pasuri alp sale,cum aduna cele mai mici indicii cari ar putea servl pofta lui defasbunare, cum cauta grupeaza in jurul sau concursul tutu-ror nemernicilor, cum cu sete cu voluptate se adapa din oriceisvor de lurpitudini din care poate spera sa deverse o parte pecapul vrajmasului sau.

«Taut de fiel entre-t-il dans le coeur des devots!»

Este un spectacOl unic, fAcut ca sa provoace indignarea isiscarb4 orcarui om onest, si care, pentru cinstea acestei sari sia Bisericei ei, trebue se speram ca nuiva mai fi dat sA-I mai vazaurmasii nostri, atunci cand vor fi legi mai eficace contra eau-tatii oamenilqr o opinie publics mai bine formats.

Nu voiu cerca sa analizez in intregime cele petrecute la pro-ces, si nici nu ar fi necesar. Dar trebue arat unde s'a dus P. S.Gherasim, in ce paturi morale s'a scoborit, ca sa-si gaseascamartorii probele cu cari sa dovedeasca imoralitatea §efuluiBisericei nafionale.

Avem in prima linie scrisoarea din 1899 a P. S. Atanasie icatred-1 Chiricescu. Dar despre dansa am vorbit deja, si nu gimt pla-cere sa ma mai ocup de acest personagiu. De aceea nu ma voiuocupa nici de scrisoarea lui catre Sinod, lungs, tesatura de ne-adevaruri, de schimbari de date 11 de rastalmaciri, prin care elcalla sa justifice josnica lui fapta.

Dar P. S. Gherasirw a gasit ca nu era.de ajuns sa se foloseascade o scrisoare intima,veche de 12 ani, a carii publicare consti-tuia tin act atat de nedemn, in cat acoperea de oprobriu pe a-c'e-la care se serves de dansa. P. S. S. a mai cautat sa brodezepe dansa nu stiu ce nedemna poveste ca fostul Episcop de Ram-nic ar fi sfinfit o biserica fiind in stare de necurafenie trupeasca.Aceasta era o simpla inchipuire de om orbit de patima ; nici ceamai mica dovada nu exists. Dar era un scandal mai deosebit,cum nu se vede in toate zilele, nu putea P. S. S. sa nu ins§useasca, pe cand gazeta sa, ca sa-i des mai mari proporfii,

si

si

$i

si $i-1

$i

gi

si

sa

00

se grabea sa inventeze o rascoala a taranilor din satul uncle sesfinfise acea bisetica.

Este apoi afacerea Olimpia Vasilescu. Voia Prea Sfintul sa do-vedeasca ca aceasta femeie, vaduva a unui preot, fusese con-cubina Primatului pe cand era el Episcop la .Ramnic. Ce temeiuavea- vorba aceasta ? Niste cancanuri de cari nu se putea crede eltin Episcop s'ar injosi sä le culeaga de prin gari, de prin be-rarii, de prin cercul unor indivizi condamnati de justitie, C4 unpreot ar fi spus a a auzit pe sotia (unui alt preot dela Craiova,ca ar fi auzit pi ea Ivorba asta dela kir. Vasilescu inainte de a murl ;ra un fost student dat afar din Vniversitate si care avhse afaceSi cu tribunalul corectional afirma pe onoarea lui ca lucrul

adevarat ; cu dovezi ca acestea, sau la fel, pretindea P., S. Ghe-rasim sa stabileasca realitatea unor relafii de, cari nimeni plank laP, S. S, nu auzise vorbindu-se. I-au curs desminfirile din toate

preoti eminenti au protestat, chiar martori Citati IdeP, S. S,, j-au apostrolat cu inaignare. Cu o adevarata incon-scienta, tpiscopul de Roman nu numai ca nu s'a simtit sguduitdar a adaogit 0 noun nedemnitate pe lAhga cea dintaiu, afir-mand ca copilul Olimpiei avea de tats pe P. S. Atanasie, si caniurise o boala contagioasa rusinoasa mostenita dela dansul.Nici o umbra de dovada nu corobora aceasta infamie, decat oscrisoare din partea unui om care fusese condamnat pentru es,crocherie; esise si ea din cercul de minciuni si cancanuri dincari se aliments campania duia de P. S. Gherasim. Fetifa mu-rise in spitalul Maternitatea, sub octal medicilor, de tuber,culoza, mostenita dela tate sau cel.adevarat, preotul Vasilescu,care si. el murise tot de tubereuloa 5i cel care a cosS la ivealasi a aruncat in gura lumii aceasta grozavie era un Episcop, sicel in 'al ca_rui cap o arunca era tin Mitropolif, seful lui ierar-bic! Si ne mai mitam ca: atunci cand Biserica noastra numariprintre capii sai tin om pans inteatata lipsit de simt moral, sa'se afle in decadenta!

A treia afacere suscitata contra Primatului a fost marturia luiTuddrica lonescu, care a devenit celebra anul trecut prin cuno-scuta tentative de sinucidere a acestui individ chiar in bisericaMitropoliei din Bucuresti.

In anul 1910,,,ae °data cif campania pe care P. S Gherasim o()mei 'contra Primatului, a aparut in cunoscuta gazeta de Scandal

partile,

din

91

din Bucuresti to scrisoare, reprodusl si in facsimile si insotitA side fotografia individului in costum cAluglresc, semnafA cu'nu-mele de. Teodor Ionescu. Autorul ei spunea- cl era frate la. ma-nAsfirea Cozia in anul 1899, pe clad Episcopul Atanasie a lo-cuit acolo ill ir a r a acelui an ; a fAcuse serviciul pe 'laugh' per-soana Episcopului, si CA in acea calitate avuse cunostintA deo boall secret& a chiriarhului, precum si de intalnirile lui cuOlimpia Vasilescu. Scrisoarea era plina de detalii scarboase, caridenota perversiunea bolnAvicioasA a individulid. De simt moral,nici nu era vorba.

NeadevAru acestei denuntari se dete numai decal pe NA.In vara anului 1899, P. S. S. Atanasie avuse ca oaspefi la Cozia,timp de vre-o trei luni, (pe P. S. Pimen vi Timus, impreuna cu carifacean o lucrare ce Ii se incredintase de Sinod. Ainandoi isi a-duceau bine aminte de fratele care fAcea serviciul pe land-Episcop, si care nu era T. Ionescu, nici nu se numea asa. Afarade aceasta, cercetandu-se s'a vazut ca.' la ozia nu fusese, nici in1899; nici altadatA, un frate cu acest nume. Minciuna era evi-dent;.

FAcandu-se cercetAri, se aflA ca T. Ionescu era frinar in ser-viciul cAilor ferate, in statia Ploesti. Atunci am insArcinat peprimul-procuror de prahova sA-1 cheme la parchet $i as cerce-teze asupra celor arAtate de el. ConstatArile parchetului furlconsemnate in procese verbale, `cari mi s'au comtniicat. Din eles'a constatat cu usurintA,..si chiar prin mArturisirile lui, to toatearAtarile din scrisoarea lui erau peadevArate, si cA nu era vorbadeck de o Inscenare puss la cale de cunoscutul preot Vasilescudela Surani (Prahova), primul din cei 5 sau 6 preoti Si diaconicari aveau s& -si facA o. celebritate in tovArAsia P. S. Gheraiim.Scrisoarea fusese alcatuitA in pravAlia unui cismar din dosulgArii din Ploesti, de pr. Vasilescu, impreunA cu un diacon, frateal lui, si cu nenorocitul Th. Ionescu, care este un fel de imbecil,incapabil de a-si da searna (le ce face. Luasem masuri ca sä fiepedepsit pentru ce fAcuse, prin depArtarea lui din seririciui;dar s'a rugat atata sä fie iertat, in cat de mill 1-antlAsat in pace.

S'a mai aflat, cu aceeasi ocazie, cä Th. Ionescu era in rapor-turi cu redactorii unei gazete infiintala in Bucdresti de nistepreoti rAsvratiti, si care duce; o campanie mizerabilA contra Mi-tropolitului Primat.

92

Cu toate constatArile acestea, peste un an, P. S. Gherasim gA-se$te de cuviinfa ca pe acest nenorocit pule in lista marto-xilor de cari voia say se serve in procesul dela Sinod. ia aceeasilista, ma punea $i pe mine. _f

Regret CA nu s'a dat urmare cererii P. S. S.1 ca nu am fastchemat la proces. Ar fi fost pentru mine ocazia ca sA-1 dau P. S.Gherasim lecfia pe care o merits. Dad. P. S. S. pierduse pitainteatata con$tiinIa situafiei demnitAfii sale in cat nu se sfia,-el Episcop, sh se lAvAleascI in tovArAsia unui Th. lonescu $i al-tora ca dansul, eu fi aratat cum $tiu sA pun la locul lui peacela care are indrAsneala sä cerce sa ma amestece pe minein asemenea smurdarA societate.

E Usor de infeles ce se Intamplase in intervalul acesta de unan. In fitnpul acesta, Th. lonescu fusese supus presiunilor bandeinegre, care, fie prin terorizare, fie altfel, I-au hotArit sA-sischimbe din nou depozifia, $i de aceea P. S. Gherasim grAbitsA puns subyrotecfia lui cauza ce apA".ra. Cand InsI nenorocitulse vAzit in biserica Mitrppoliei in' fata altarului $i a 5 arhierei,

cumpAtul, recunoscii din nou ca tot ce arAtase era area~devAr, $i cerca chiar sä' se sinucida in pridvorul bisericej.

Fu un moment vorba sä fie urmArit ca sperjur $i calomniatot ;dar o influenfl misterioasA it puse la acia.posf de once supArare.Peste Frei zile, i$i reincepea calomniile cpntra Primatului.

Cand te. gande$ti ca µn individ in starea aceasta de incon-scienfA decIdere a putut, nu ntimai fi invocat de un om cumentalitatea P. S. Gherasim, dar Inca pus. fafa in MA cu Prima-/tul Regatului, nu mai $tii ce sa crezi. Dar in afacerea aceasta,'peste tot nu to lovesti-iclecat de oameni i tie marturii de acest fel.Acesta era singurul mediu care se potrivea pentru un Episcopca P. Gherasim $i pentru o cauza ca a lui.

lath al patrulea compars, in persoana d-lui Sunda, de profe-sie Macedonean, care acum 15 ani, cane am; intrat pentru primaoars in Minister, mi s'a recomandat ca student la farmacie, .$i caretot student a rAmas panel ast4zi., Alt rost mArturisit nu i se cu-noa$te. $1 acbst domn descoperit vocafia de moralizator atl3isericei romane, $i a venit sa aducI P; S. Gherasim contingen-tul sau de infamte, sub forma unui cotor de mandat poAal pen-tru o sums de cateva cute de lei tramise de P. S. Atanasie uneid-re Maria Cpnstantinescu. Cercase mai inaints onorabilul sl

sa-1

$i

$i

i-a$

s'a

i$i pierdu

$i

Sr

$i-a

st

9aa.

stoarci celra bani pe acest petec de 'Artie, mai intaiu chiar delaPrimatul, si dupa ceacesta 1-a dat afarA, dela nepotul lui, dr,IVIironescu ;- nu cefeit dedt 5.000 lei. Ca $i Chiricescu; ca $i cio-roianu, ca intreaga bands de mattres-chanteurs cari roiau im-prejurul acestei afaceri ca mustele imprejurul gunoiului, cer,case norocul d-1 Sunda, Negasindu-1 unde 1-a cautat intaiu,

oferit serviciile acolo unde asemenea marfd era cautata.Si a fost ascultat d-1 Sunda, a venit d-sa sa mareasca

grAmada de netrebnicii care time de o lung de zile s'a rascolitIn ochii lumii scandalizate. `Nu s'a gasit nimeni sa-i ceara so-cotealA in ce chip. intrase in mina lui o hartie care nu era a lui,prin ce mijloace, de sigur nu cinstite,, intrase in stapanirea uneipiese care era proprietate privatA. Dar dace ar fi avut cine facedreptate1 ar mai fi,trebuit se se gaseasca cineva care sA cearasocoteala pentru fapta ass de sever calificatI in limba oamenilorcinstiti, de a arunca in gura lumii pe o biatA fatal care traiamisfit's.' in saracia si obscuritatea ei, fArA sä faca nici un reu ni-manui. Caci trebue sä ne aducern aminte de scandalul revoltatorat cetei 41eporterilor dela unele gazete cunoscute prin lipsa forde scrupule, care s'a napustit atunci, nu numai asupra MarieiConstantinescu, dar $i asupra mamei ei, pang $i asupra lo-Latarilor din aceeasi curte, cAutand sä-i.arunce pe ei in "liar-tejul patimilor .P. S. Episcop de Roman.

S'a stabilit ca toata afacerea se reduces la un ajutor banesctramis de Mitropolitul unei fete care cu ativa ani mai Inaint a-'vuse relatii cu, un nepot al lui, mort de atunci.

Nu esim din aceea$i deed morals dud ajungem la d-1 BA-jescu-Oarda, student, student tot ca d-1 Sunda, cu deosebire52A d-sa avuse deja aface cu tribunalul corecfional. ,Pe acest domnII asim amestecat in afacerea lui TudoricA lonescu, impreuna cufostul preot Vasilescu. proces, a Jost chemat de P. S. Ghe-rasim si a venit inarmat cu un revolve; inarcat. A spus, ca a au-zit intr'un local public, berArie sau ass "ceva, pe un. preot spu-nand ca a auzit Si el pe o femeie care spunek ca cutare, alts fe-ineie s'a laudat ca este concubina Primatului ; mizerabile cancd-nuri de mahala, arme potrivite pentru acei cari le manuiau 5ipentru o ash de mizerabill cauza. De altminteri nu a fost greuPrimatului sA spulbere minciunile povestite de acest demn aco-lit at P. S. Gherasim: i-a fost de ajuns sA faca unele hpropieri de

$i

$i

$i $i

li-

$i

$i

Lit

lai

4i-a

94

date, ca dovedeascA ca toata depozifia lui era inventata pedintregul.

*

Acestia cinci au fost principalii martori prin ale caror cu-rate si nebanuite declarafii prefindea P. S. Gherasim sa dove-.deascaimoralitatea sefului sau ierarhic. Ura care-i intuneca vede-rile nu-1 lass sa inteleaga cA in orice ,proces, dar mai ales in Unulca acesta, mArturiile, ea sA alba valoare, trebue sa se tntemeiezepe calitatea morals a martorilor, care trebue sa fie mai presusde orice banuiala. Asa era in cazul .cle ? Intre afirmafiileunora ca Chiricescu, Tudorica Ionescu, ,Sunda si Bajescu-Oardade o parte, si ale Primatului tarii de alta parte, putea sa steacineva la Indoiala, afarA numai dacA el insusi nu era orbit de p-uma sau de un fond moral la fel cu al acelora ?

Tot procesul s'a invartit imprejurul acestor cinci puncte, cacinici una din celelalte depozifii nu a avut nici o importanta.

Dar aceasta nu InsemneazA a in timpul acesta inimich P. S.Atanasie se fineau linistiti. Pe cand martorii se ascultau la Mi-tropolie si pe cand procesul se trata la Sinod, banda teagra mi-sunk in toate parfile, intrefinea scandalul In presa care -i era de-vota-ta prin articole de sensafie, cu titluri resunatoare, si prinnAscociri de toad} ziva ; cerca sa provoace defecfiuni in der/sa terorizeze pe acei cari nu se uniau Ia infamiile ei. Indrasnealaei a mers pans acolo, in cat a cutezat sa caute sa inchidA ca-riera celui mai meritos profesor dela Facultatea de Teologie, ,vi-novat cA luase condeiul in favoarea cauzel celei drepfe. In cler,nu a fost chip pe care sA nu-i incerce pentru a-1 aduce in tabararAsvratitilor. Au mers cu cutezanfa pans a falsifica semnatura prSavoiu din Mehedinti,--punand-o pe o adresa tramisa Sinoduluica din partea lui, si care era in irftregime falsa. Dar si ad si-lintele for se sdrof)ira de cumintenia preofilor. Abia 5 sau 6preofi si diaconi parasfra altarul ca sa urmeze calea P. S. Ghe-rasim.

Dar pe Tanga acestia, se gasesc amestecafi to afacerea P. S.Gherasim si alte element; a cAtror suspects intervenfie nu poatesA ramana nerelevatA.

Unul este fostul Mitropolit Ghenadie. Cu toate ca au trecutmai bine de 15 ani de cand afacerea sa este definitiv incbis4,

sa

*

fats

95

fostul Primat nu se poate consols de pierderea mArirei trecute,$i nu lasA si treaca nici o ocazie de a auta sal reimprospatezeamintirea despre dalisul,

Si de data aceasta, el incept' sl se agite, prin interviewuri lagazete, prin scrisori adresate P. S. Atanasie, $1 mai ales prin aju-torul a doi cunoscuti clerici, devotafi lui, oameni sAraci, darcan zilele acelea se vedeau cu buzunarele pline de bani. Dartehtativa aceasta nu avit nici uh succes: chiar guvernul, care intoatl afacerea nu a avut nici priceperea, nici energia, nici vointade a stApani $i a mic$ora scandalul, dete P. S. Ghenadie aver:tismente cad-1 potolira. Singurul sau ,succes de astA datA fuinterviewul in- care P. S. Conon, pe atunci Episcop de Hu$i,emise parerea nea$teptatA ca adevAratul Mitropolit Primat ca-nonic de drept ar trebul sA fie P. S. Ghenadie. Aceasta opinie aavut atunci un legitim succes de surprindere, ca §1 nu zic maiinult.

** *

Dad.' Insa agitafia P. S. Ghenadie nu merits sa ne octipe, nutot a$a este cu o alts agitafie, pe care suntem in drept sal ne mi-ram ce cauta inteo afacere in care nu era vorba deck de intereseale Bisericei noastre ortodoxe, care este autocefala, are indivi-dualitatea ei proprie $i nu are nimic comun cu Bisericile de altsconfesiune, in ale carorafaceri ea nu se amesteca nici odatA, nicichiar ad in tall, uncle ea este recunoscuta ca BisericA de Stat.

Nu °data*, in c,ursul afacerii P. S. Gherasim Safirim, oameniinedumeriti se iptrebau ce rost are amestecul inteinsul a unorpersoant de religie catolica.

Se cunosc nazuintele seculare ale Bisericei catolice de ali in-tinde dominatia asupra tarilor romane$ti. Se mai $tie a silin-tele acestea, data la unele momente au cauzat tArilor marl greu-tati, ntt au avtit in genere nici un succes, Si se mai $tie ea intimpurile din until este o vAdita recrudescenta in activitateacare are de scop lAtirea puterii catolicismului la noi.

Nu este locul de a discuta acum pasta la ce punct o asemeneaschimbare de confesiune ar fi sau nu in folosul neamului no-stru, din punctul de vedere national. Dar suntem in drept apretinde ca acei can se bucura, $i s'au bucurat totdeauna la noi,de cea mai largA toleranta religioasa.' din intreaga lume, sa, cu-

96

noasca marginile peste cari lospitaiitatea $i toleranta tm pot trece,fyra ca sa lnsemneze o nesocotire a drepturilor natiunii §i oatingere adusa demnitatii ei.

De vre-o cativa ani S'au cam immultit incidentele, mai mult taumai putin sgomotoase4 rani dovedesc ca sunk unii cad confunditoleranta, sau poate jnsuficienta cunoastere a starii lucrurilor,cu slAbiciunea. Ar fi de dorif o mai justa ,apreciere a lucrurilor,fara care se poate ajunge la deceptii suparatoare.

Dar sk revenim la afacerea care ne ocupa.Inainte chiar de anul 1909, Inainte de a fi vorba .le modifica-

rea legii sirrodale $i de anatemele P. S. Gherasim, d-1 MariaTeodorian faces sa se vorbeasca de dansul In cercurile noastrebisericesti. Orfodox fanatic altadata, considerat ca bun cunosca-tor al dreptulhi canonic, d-sa a atras pentru prima oars atentiaasupra sa, in mod nefavorabil, cerand $i obtinand, din propriasa initiativa, o eleimoihia dela o 'pulere strains pentru zidi-rea unei biserici in Bucurfesti. Au venit apoi amestecul sau in-discret in afacerile interioare ale unei mankstiri de maid, ur,.math' de o 'ploaie de injurii cum nu se mar auzisera ?Itadata laadresa reposatului Primat Iosif Gheorghian, omul ceI mai vene-rabil, mai bland $1 mai pacific din cati ocupasera vre-o datascaunul metropolitan. Curand dupa aceea d-sa parasi Bisericacareia apartinuse 'Ana atunci, trecii la catolicism.

Aceasta era treaba d-sale. Dar °data renegase credintaparinteasca trebuia sa Inteleaga ca tncetase pentru d-sa oricedrept de, a se mai amesteca in trebile ei ; clack pe d-sa nu-Iajuta capul ca sy inteleaga aceasta elementary datorie, trebuiaualtii sa o inteleaga pentru d-lui.

Dar nu a lost a$1. Tocmai dupa apostasia sa, d-I M. Teodo7rian Incept' sa publice un ziar de o violenta rara contra Intre-gului nostru episcopat, sä se Inconjure cu foate elementele stri-cate $i turbulent cari deja incepusera de pe atunci sa ridice

$1 sa pretinda sa dicteze d-sa in afacerile Bisericei pe careo parasise. Nu a mers d-sa cu Indrasneala pana acolo In cat sapretinda ca I. P. S. Atanasie ii datora d-sale scaunul de Mitro-polit Primat? Negresit ca -noi cei cari stiarn cum stau lucrurile,$i cari am fi sfiut SA punem la locul lui pe d-I Teodorian dna arfi avut cutezanta sa se amestece Int?o asemenea afacere, nu luamin seamy asemenea fanfaronade absurde ; dar surd oameni cari

sice-si

si

si

ca-pul,

97

nu $tiu, pe cari asemenea yorbe ii pot impresiona, cari potcrede ca catolicismul este ash de puternici la noi, in cat sA aibarol pang $i in alegerea capilor Bisericei noastre. Laudele d-luiTeodorian iii aveau dar rostul lor.

Acesta este personajul al cami nume se intalneste Id tot pasulin timpul conflictului sinodal. Pe scama Jul trebue push* o bungparte din agravarea scandalului, pe care 1-a intretinut prin ga-zeta sa i prin relatiile pe cari le aveh cu cei mai de seamh agi-tatori din vremea aceea. Dovada, daca ar mai fi nevoie de dansa,o avem thtre altele in faptul a P. S. Gherasim a produs in Si-nod o scrisoare a I. P. S. Atanasie catre d-1 Teodorian, cu carecAuta sä probeze uneltirile Primatului in favoarea catolicisknului.P.'S. Atanasie, in apararea sa, a dat acestui neaclevar raspunsulce merits. Adevarul este CA sensul scrisorii era cu totul altuldecat acela pe care P. S. Gherasim, in cre$fineasca sa filipica,umblh sa i-1 deg, $i ea fusese adresata Teodorian pe candacesta Linea Inca ascunsA apostasia sa, ash ca nimeni nu o cu-nostea.

Dar eu nu-mi propun sä refac act apararea P. S. Atanasie ;vreau numai sA constat ca d-1 Teodorian si-a permis sä intervinain 'procesul bisericesc, punand la dispozitia P. S. Gherasim unact, bun sau rAu, care era in posesia sa, in scopul de a intretinesi a marl scandalul. Daca un ortodox ar fi fAcut acelas lucru in=tr'un proces al catolicilor, ce ar fi zis dcestia ?

Ina un alt cat fanalog.Domnisoara Cati Varlam a trecut d-sa la catolicism. D-sa

a functionat mai .multi ani ca Superioarh a Institutului Surorilorde Caritate, unde era admisA ca soya sid-na Olimpia Vasilescu,despre care s'a vorbit atata in proces.Inteun timp vrajmasiiMitropolitului Atanasie it acuzau ca o luase cu el in straina-tate in timpul concediului sail din 1909.

Intr'o zi, d-ra Varlam Imi spune, fare sä o Intreb eu, el Olim-pia Vasilescu este invinovatita pe nedrept, pentruca in timpulabsenfei din tail a Primatului ea fusese tramisa la un bolnavdin provincie, uncle stetese foarte multa vreme. Vazand pro-portiile pe cari le lug scandalul starnit contra Primatului, amrugat-o pe d-ra Varlam ca cele ce-mi spusese verbal sA le a-stearna intr'o scrisoare catre mine, care la momenful oportunputea sa -mi serveasch sA spulber calomnia. Au trecut mai bine

Criza bisericeascd. Spiv C. Herat. 7

ai

d-lui

$i

98

de doua saptlmani pans ce, in urma repetirei cererii mele, pri-mese dela.d-ra Variant o scrisoafe in care se relatau lucrurile inmod diametral opus aceluia cum tni le povestisd. Clror influencetnisterioase sa se atribue aceasta schimbare? Faptele ce-mi po-vestise d-ra Vasilescu aveau toata aparenta adevarului ; mi lespusese din propria_d-sale pornire, farce sa o intreb eu, pe catsvreme -Thai inainte nici nu le banuiam. Dar cu toata staruintamea, nu am putut obtine nici pans azi marturia for scrisa.

Dar mai este $i un alt fapt. P. S. Gherasim a maiadus la pro-ces fotografia unei pagine din registrul de admisiuni dela In-stitutul Surorilor de Caritate, $1 anume aceea care se referia laadmiterea in Institut a Olimpiei Vasilescu. Registrul acela erain mans d-rei Varlam, ca directoare. Fotografiarea acelei pagine$i comunicarea ei catre cel interesat nu a putut dal/ sä se 'fatsdecat de d-sa, sau cu invoirea d-sale. Cu ce stop? Pe cat stiu,d-ra Varlam nu avea nici un motiv personal nici de a uri pe Mi-tropolitul Primat, nici de a iubi pe Episcopul de Roman. Ce,sau cine, a indemnat-o dar pe thsa, catolica, sa comunice uneiadin parti un act care nu, era destinat sä fie publicat?

De altfel, indiscretia aceasta este interesanta numai prin mo-bilele can au determinat-o $1 prin originea ei, care este destulde transparenta, dar nu prin insemnatatea ei intrinseca ; caddata Olimpia Vasilescu, ca inlesneasca admiterea, decla-rase ca e nepoata MitropOlitultri, de neexactitatea aceasta, carese repetl in mod curent in ocaziile analoge, efa raspuniatoared-na Vasilescu, iar nu Mitropolitul.

Nu insist asupra agitatiilor din timpul acela si ale *altor ete-rodoqi, mai mult sau mai putin cunoscuti. Faptele aratate maisus sunt deajuns, de o camdata, pentru -a arata ca in eve-nimentele can an turburat Biserica noastra ortodoxa, eterodoqiinu our pastrat discretia pe care erau datori sa o pastreze. S'arpares el inaltarea la scaunul primatial a unui QM cult, inteli-gent, energic ai in puterea varstei cIeranjau uncle socoteli,el de aceea s'a Mut totul pentru a-1 inlatura. Aceasta este re-gretabil, $i sper ca va fi ultima data cand se va intampla. Avemnot destule greutati in viata noastra, ca natiune $i ca Stat, pen-tru ca as nu mai fie nevoie sa ne cheltuim fortele, aparandu-necontra amestecului din afara pana $i in afacerile noastre cele

sa-si

;si

99

mai intime. Dar daca va trebul, vom Sti sa o facem cu hotarire§i cu un succes care nu se poate pune la indoiala.

Dar in chestia aceasta mai este un punct care trebue lamurit:anume, rostul relatiilor R. S. Gherasim, aprigut aparator al Cu.rateniei Bisericei noastre a canoanelor ei, cu adversarii eiseculari. Aceste relatii .sunt evidente; fara sa mai vorbesc dealte dovezi pe cart nu e nevoie a le inOra act, numai faptul caeterodoc§ii procurau P. S. Gherasim acte pe cari ei le credeauutile pentru sustinerea acuzatiilor P. S. S., Si faptul ca. P. S. S.)e-a primit cu mulfumire s'a servit de ele in\lupta ce duceacontra unui chiriarch al propriei sale Biserici ortodoxe, buntde ajuns ca sa dovedeascksinceritatea convingerii cu- care luptaP. S. S. vbrba vine pentru aceasta Biserica. Coniventasacu adversarii 'et era evidenta, iar canoanele preyed pedepse grelepentru Episcopul care cu ajutorul ereticilor turbura. Biserica.Numai acest fapt de ar fi fost, P. S. Gherasim irebuia pedepsit.Si cu toate astea, tocmai P. S. S., care pe fati lucra in intele-gere cu eterodocsii, avea curagiul sä acuze pe P. S. Atanasie depropria sa vinovatie.

Dar e bine ca aceasta s'a mai adaogit o dovada decats fatarnicie ascundea in realitate prefacutul rigorism al Epi-scopului de Roman.

Daca recapitulam numai cele aratate pans acum pe socofealaP. S. Gherasim, el se arata pentru once om eu dreapta judecataIca un om dominat de rautate de patima rasbunarii intr'ungrad Cum rareori se yede. P. S. S. a §tiut sä Imbrace aceste sen-timente putin cre§tine§ti cu o patura de fatarnicie, care .a pu-tut lesne sa imele pe aceia cari judeca numai dupa aparenfe.Daca cei cativa oameni de buns credinta cari au putut crede unmoment- cal Episcopul de Roman este un sfant, ar fi ce'rcetat cumeste privit el in eparhia lui, daa ar fi ecaminat macar cat depuffin invinuirile aduse de el, daca spar fi informat asupra fe-lului de oameni de arme cu cari s'a servit, ar fi yazut lesnea tin asemenea oin de demult ar fi trebuit sä fie pus in im-posibilitatea de a mai face raul care se pare' a este singurulscop al viefii lui.

cu toate astea, ce lesne era sä se eunoasca omul ! cu cad

si

si

si prin

$i

si

Si

100

nepasare el singur Iii da pe fag temperamentul Si 'apucaturile,convins cutn era ca naivitatea -oamenilor lesne se imbrobodestecu citafii din Exanghelie si din Sfintii Patinti, si cu manile push,truce pe piept tocmai in momentul and gftra profera celer maimad rAutati!

Intrebatu-s'a, spre exemplu, cineva cum se face rea nepriha-nitul Episcop, care vArsa foc contra imoralitatii Jui Atanasie in1910, dupa ce acesta ajunsese sa sec urce pe ravnitul scaun deMitropolit, nu zisese nijnic timp de 11 ani, de cand o cunostea?$i doar sunt canoane, pe care chiar el le-a citat, can pedepsescpe Episcopul care, cunoscand nedemnitatea colegului sAu, it am-pere. Intrebarea acLsta i-a fast push' chiar in Sinod, in cursulprocesului de catre unul din chiriarchi. P. S. Gherasim nu a 0-sit ce sa raspunda. Tocmai a doua zi, dupa ce banda neagra aacolifilor sai 1-a invatat ce sA spunk a ingaimat ca nu cunosteade mai inainte faptele pe cari le denunta acutn,RAspuns ridicul.D-1 Chiricescu, amicul intim al P. S. S. Inca de cand erau

la Seminarul din RAmnicul-Valcii, omul care nu avea niciun secret pentru dansul, de ani de zile purta scrisoarea P. S.Atanasie, de cand Il scosese dela Tipografia Cartilor Bisericesti,

amening mereu ..cu publicarea ei; les maltres-chanteurs cariinventasera afacerea plagiatului publicau brosuri articole pringazete reviste; d-I Mariu Teodorian; complicele P. S. S., uni.-plea lumea cu injuriile si acuzatiile sale; $t singur prea-curatulsi prea-nevinovatul Episcop de Roman nu stia nimic, nu auzianimic! Cine socoteste P. S, S. ca poate crede, asemenea povesti?Nu, este in mod patent neexact P. S. S. nu cunostea de ani dezile cele ,ce nu a scos iveag Vecat in 1910. 13; S. S. si-a maiincarcat sufletul spunand Inca un neadevar pe care $lit pot dovedi. P. S. S. stia prea bine cel putin de scrisoarea delad-1 Chiricescu, data a tacut atata vreme, este pentruca curl-tenia Bisericei nu-1 pasiona,asa de nun cum spune, pentrucanumai in 1910 a gasit momentul cand scrisoarea aceea se podtaservl patimile sale. P. S. S. s'a,facut dar vinovat de a fi tainuitfaptele in stop interesat, s'a expus 14 pedeapsa prevazutade canoanele ce singur a citat.

$i pe urma nu e vorba numai tie acuzatiile contra Mitropoli-tului Primat, pentruca P. S. Gherasim a aruncat un potop intregde acuzatii infamante contra a 5 arhierei episcopi. Si acestea

aman-doi

$i

$i

$i

aropiii

$i

$1

$i

la

gi

101

le-a aflat tot num-ai in ziva cand le-a proferat? dna le stiacg sunt adevArate, eum s'a oprit furia sa rgsbungtoare numaiasupra, Primatului, si nu a pornit lupta si contra acelor cinci?Voeste P. S. S. pe acestia sa -i acopere? dar atunci cum stgm cucanoanele ? Ori a aruncaf vorbele, Itiind bine ca sunt calomnifSi nu pot fi sustinute? Dqr atunci ce pedeapsg merits omul care,streeurat sub haina sfantg de Episcop, nu se sfieste a o ne-cinsti prin fapte cari, comise de un simplu particular, sunf pe-depsitecle Codul Penal cu Inchisoarea dela una pang la caseluni ?

P. S. Gherasim este un rgsvrAtit $i contra canoanelor, si contralegilor, $i contra oamenilor ; contra a tot ce-se pune in calea rgs-bungrilor si a patimilor sale. Ca membru al Sinodului, el creazgo situatie noun, neprevAzuta de nici un canon, rgspunzand lao ehcicliA a acestuia prin o altg enciclicg contrarg, Si arun-dud anatema, el singur, Contra Sinodului si a sefilor lui ierar-chid,. Au- fost cuminti oamenii acestia, considerand o asemeneafapta ca un simplu act de dementg. Cand vine randul 4g des so-cotealg de faptele sale, el protesteazg contra aril lui in judecatg.Ca acuzat, el continua sa fit rgsvrAtit contra a toti toate. Neso-coteste chemgrile Sinodului ; nesocoteste hotgrirea lui de a nu semai publicg actele procesului prin pamflete de scandal ;-cearcA sa,recuze ca ludecAtori pe jumatate din membrii Sinodului ; pe urmgII recunoaste ca bine constituit ; dar dupg ce-1 judeca 0-1 condamng,el protesteaz'A contra condamngrii $i nu o recunoaste: Suverantiliscaleste decretul, bazat pe sentinfa condamnare, pentru de-partarea lui din scaun ; el nu recunoaste decretul; si se ducesa -si reil in sill scaunul de care se facuse nedemn. De atunci,-nu este zi in care sa nu provoace cate un nou scandal, in care,..sg nu repete, contra unei sari Intregi, ca nu vrea sa stie nici deSinod, nici de legi, nici de §uveran, si cg scaunul dela Romaneste tot hl lui. Intr'o zi ameninfa insultg pe succesorul, sgu,Si repeta amenintarea cg, pe cat limp nu-si va relul el scaunul,nu`va fi pace in Bisericg", intocmai ca atunci cand, sub aceeasiameninfare, pretindel sa capete locul de Mitropolit. In alta, vot-beste de dreptul lui de a vent sg-$i ocupe locul in Sinod. Si infine, mai presus de toate, vine ainenintarea criminalg de a seadresa la strgini, pe care, ca supremg necuviintg, cuteazg sao formuleze intro hartie Inmanata insusi Capului Statului.

$1

$1

de

si

102

Ad, o comparatie se impune: in lanuarie 1910, episcopul Am-brosios dela Larissa (Grecia) a fost destitui:t din cauza unui di-scurs subversiv. Oare ce pedeapsa ar fi fost potrivita pentru P. S.Gherasim, dupa Coate faptele sale?

P. S. Sinod, in clementa lui, a socotit ca simpla destituire este-deajuns. Intrebarea este dad. neastamparArea P. S. S. i va per-mite sa ramana irk marginile acestei excesive indulgente, ori iIvas sill- in cele din urma, pentru a asigura odata o liniste dura-bill, sä recurga la masura extrema. Sunt oameni pentru cari in-dulgenta, in loc de a fi un mijlQc de potolire, este, din contra,o incurajare la rau, si P. S. Gherasim' este din numarul acelora..

Parasesc acum pe acest om nefast, ca sä ma ocup $i de parteape care a avut-o guvernul in desfasurarea acestui nepomenitscandal.

Am examinat deja puitarea lui inainte de proces, sr-am ail-tat lipsa de sinceritate, superficialitatea si spiritul de tngust po-liticianism -de care daduse dovada. In ziva cand, ca pedeapsa, aacestei atitudini, partidul conservator se afla pus in -rata nece-sitatii de a da a solutie unei situatii la care el singur contri-buise asa de mult ca sä se ajunga, el se gasl tot asa de nepre-gatit si dezorientat ca si cum atunci pentru infaia Qua ar fi au-zit vorbindu-se de criza bisericeasca. Tot timpul cat a tinut pro-cesul, guvernul nu a stiut la nici un moment ce vrea undevrea sa ajunga in nici o zi el nu a stiut 6e va face a doua zi ;'fa nici un moment el nu a avid nici calmul,. nici prevederpa, niciimpartialitatea cari se impuneau; la nici un moment el n'-a stintsa priveasca chestia din punctul de vedere superior din care tinguvern este dator sä vada lucrurile. La tot momentuf el a lostsub preocuparea consideratiilor mica, rneschine, si nu a pututsa se ridice pans la o conceptie a lucrurilor ceva mai superioara decat aceea a unui mic biurocrat san avocat de a patramina, care nu Vede si iu intelege decat maruntisurile.

Mi se spune ca in timpul unei suspensiuni a uneia din pri-fmele sedinte ale procesului, d-1 Arion se dezola a in afacereaaceasta se va compromite reputatia sa de mare avocat. Nu stiuintru cat anecdota aceasta este adevarata ; dar e cert ca d-IArion s'a condus ca un simplu avocat inteo afacere unde da-

si

,103

toria sa era de a fi Ministru. Ca Ministru, d-sa avea datoria dea cauta sa inabuse scandalul, $i in orice caz de a se opune dintoate puterile ca el sa iea proportiile pe cari se sileau sa i ledek P. S. Gherasim $i acolifii sai ; mai avea datoria sa nu uite cacapul Bisericei rationale nu se cuvine sa fie tratat ca un simpluclient al politiei ; ca autoritatea $i prestigiul cu care este el in-'vestit sunt o parte din autoritatea $i prestigiul Statului $i alBisericei, $i ca principiul de autoritate, 4- principiu conservator,ma rog, nu permite sa se lase a fi terfelit Tineva care sä aflain asa inalta situatie, prin inscenari mizerabile.

Si putea d-1 Anion sa faca asa. Dace in loc de' un MitropolitPrimat ar fi fost in cauza un particular oarecare sub acuzatii caacele ce se aduceau contra I. P. S. Atanasie, orice Tribunal sauorice Curte ar fi putut in largul for sa termine procesul lute()sedinta sau cel mult doua, in cari ar fi intrat $i ascultarea inar-torilor, si cercetarea actelor, $i tot' Asa putea sa se facaprocesul sinodal, $i nici nu mi-am inchipnit vre-o data, ca se. pu-,tea face altfel. 0 procedare repede se impunek cu atat mai multaci, cu cat era evident ca banda neagrA se silia anume sa dealoc la un scandal cat mai mare posibil, pentruca, nefiind sigurade o condamnare a Mitropolitului, insusi scandalul -constituikpentru dansa un succes, pe cats vreme ruins autoritatea Mitro-politului chiar in cazul cand ar fi fost recunoscut nevinovat.Dar scandalul se agrava lua proportii marl chiar prin faptullungirii procesului.

Toate acestea erau evidente, trebuia sa le inteleaga oricine,cu atkt mai mult un om de guvernamant ; caci pentru orice

giivern demn de acest nume, este ups din primele datorii a nuincuraja scandalul in nici o imprejurare. E adevarat ca guvernuld-lui Carp, care tine sa fie original, crede, din contra, ca tocmaipe scandal trebue sa se sprijine acfiunea sa guvernamentala.

SA fie CA d-1 Anion a finut sa se conformeze acestui principiu?Sä fie -ca nu a avut nici priceperea, nici energia de a se opuneagravarii scandalului ? SA fie ca instinctul sau avocAtesc nu1-a lasat sa vada in conflictul sinodal decat o ocazie de a facesa straluceasca.' abilitatea sa in materie de procedura? Faptuleste ca dace i-ar fi plata cineva pentru ca sa des proportii ne-masurnte scandalului, nu ar fi putut face mai bine. Timp demai bine de o lung de zile nu s'a crufat nimic pentru a lungi

$i in

$i

$i

$i

104

par'cI intradins desbaterile. Si d-1 Arion e foarte fericit: D-sase admira cA a inchis criza sinodala, $i ca salvat $1 repu-tafia de avocat abil.

Trebue insa sA recunoastem pa lucrurile nu se puteau petrecealtfel de cum s'au petrecutl daf fiind ca in toata afacerea proce-sului sinodal nici d-1 Arion, nici guvernul din care face parte,nu au avut nici idei precise, nici un plan hotarlt de lucru.

In Decemvrie 1909, d-1 Carp se Midi cal va pune sä rada peEpiscopul de Roman. -Dui-A -ac-eastA fanfo$A declaratie, ne pu-team astepti cä punerea la regulA a EpiscopUlui turburator vaface parte din programul viitorului govern conservator, ca ova studia din vreme $i va vent cu o solutie pregatita. and colorla Ianuarie 1911 d-1 carp cunostea ass de putin starea Chestiei,in cat cerea d-lui Bratianu informatii asupra ei. Iar (Ind pro-cesul s'a deschis in fine, care este declaratia pe care o face Mi-nistrul de Culte ? CA guveraul considers conflictul sinodal ca ochestie curat bisericeascLin care nu vrea sA se amesteci,rezerva numai sa execute sentinta ce va Ala Sinodul.

potrivire este intre aceasta declaratie $i rodomontadele dinDecemvrie 1909? Dad. d-1 Carp nu se considers decit ca exe-cutorul sentintii Sinodului, cum se Faun ca va rade pe P. S.Gherasim ? De unde stia d-sa ca Sinodul avei sa se pronuntecontra barbei P. S. S.? $i dacA rolul guvernului se reduces laceeace a spus d-1 Anion, cu ce drept $i c171 Carp, $i partiduld -sale, si presa d-sale, ne imputa noua liberalilor ca nu facemnot oficiul de barbieri, pe care-1 ambitions d-sa?

In realitate, laudele d-lui Carp din 1909 nu meritau nici o a-tentie, precum in genere nu trebue luate ir3 mod prea tragictoate manifesfatiile d-sale de acest fel. D-1 Carp a adoptat demulti vreme o atitudine care -i este specials, aceea d'epater lebourgeois, §i de aceea de cite on ti vine ocazia sa zica sau safaca ceva care face pe oameni sA deschidA ochii mari, nu lipsestede a-$i acorda aceasta satisfactie. Eidrept ca I se intimpla camdes sA zica azi una i sa faca maine alta ; dar nu intrA in sis-tema d-sale de guvernamint ca sa se preocupe de asemeni lu-cruri mici.

SA lAsAm dar la o parte chestia consecuenfei politice a parti-tidului conservator, si sA trecem la lucruri serioase. Si este lu-crU serios, care merits discutie, declaratia faculal de d-1 Arion,

$i-a

$i

-Ce

ca -9i

105

si repetata sub alts forma la finele procesului, cant!, a zis a d-sanu a considerat acest proces ca o afacere politica.

Aceasta poate s4 fie exact sau nu, dupa punctul de vedere incare se pine cineva.

Daca prin politind d-1 Ministru a interes politica de partid,acea politica ingusta, neinteligenta ai raufacatoare care traierstenumai din injurii pentru adveriari, din laude ea-patueli pentru partizani, atunci de sigur ca nici conflictul sin6-dal, si nici in genere afacerile cari intereseaza Biserica tui suntchestii politice. Noi, liberalii, ass am crezut ai asa am lucrat tot-deauna, si este de regretat ca conservatorii nu ne-au imitat, inspecial in afacerea suscitati de P. S. fost Episcop de Roman,

Nu mai este insa asa daca vorbim despre politica de Stat, po-litica nationals, care nu cunoastes deo8ebire. de partide ci numaiinterese mari ale tarii. Politica aceasta inglobeaza $i afacerilecele mari bisericesti. Biserica este un organism' de Stat, ai unuldin cele mai principale ; ea traeste impreuna cu Statul, contribuela viata lui, Statul la randul lui este sprijinul Bisericei. Asafiind nu se poate concepe despartirea absoluta a Unuia de cel-lalt ; aceasta s'ar chema separatia Bisericei de Stat, ceea ce- notnu avem, si nici nu trebue_ sa avem. Sunt dar inprejurari andBiserica trebue sa colaboreze cu Statul mina in mans, mai alesla momentele grele.

Intrebarea este acum : afacerea Gherasim constituia pentru Bi-serica o turburare si un pericol ? Era sau nu pentru &Ansa de uninteres primordial ca aceasta afacere sa se rezolve cat mai bine ?Era sau nu si Statul tnteresat la aceasta ? Evident a da ; cacti

daca nu ar fi fost, asta at fi insemnat ca putin i-ar pasat luidaca scandalul ar fi durat Inca ani Intregi. Dar atunci ce a au-tat sa se amestece, fie prin ,darea in judecata a P. S. Oherasim,fie in alte moduri despre cari voiu vorbl ?

S'a inselat dar d-1 Anion atunci cand in mod prea absolut aspus ca incidentul Gherasim, care interesa linistea ai ordinea inStat, nu are nici un caracter politic. Si de aceea tot o eroare afacut cand a spus ca guvernul se desintereaza de mersul afa-cerii, si se va multaml numai sa execut 'sentinta, Tocmai in aceleimprejurari delicate si primejdioase, Ministrul Cultelor lavaun rol de indeplinit; caci altfel ce ar insemna dreptul lui de alua parte la desbaterile Sinodului,, clack' tocmai cand e irebuinta

'calomnii

$i

si ai

fi

106

mai mare el n'ar uza de dansul ? Prezenta Ministrului in Sinodconstitue tocmai trAsAtura de unire dintre BisericA $i Stat, le-gAtura dintre Sinod $i Guvern, comunicatia de viata organicAdela un corp la celAlalt. Ministrul are, nu numai dreptul, dar sidatoria de a studia chestiile can se dezbat in Sinod, de a-si da$i sustine pArerea, de a ajuta pe Sinod cu experienta $i pri-ceperea sa. Dreptul $i datoria aceasta nu sunt ma'rginite deckprin dreptul- Sinodului ca, odata desbaterile terminate, el sa ieahotArini in cea mai deplinA libertate, dupA constiinta ea $i Varanici o presiune din partea Ministrului.

inteleg eu raporturile dintre Ministru $i Sinod, si de aceeagAsesc atitudinea de desinteresare numai aparentA de alt-fe1,7-- enuntata de d-1 Anion nu era justifitatA.

AdevArul ins/ este cu totil altul ; este ca la deschiderea Si-nodului d-1 Anion nu avea nici o solutie, nu $tia de loc, nicid-sa nici guvernul, ce trebue sa fad, $i de aceea, neavand cepropune Sinodului, a fost silit ss spunA ca guvernul se dezin-tereseazA._ Dar lipsa lui de orientare s'a vAzut in curand, pre-cum $i amestecul lui direct in afacere, contrar declaratiilor delainceput.

Cine nu-si aduce aminte, cu un surf's involuntar, de stirilecontradictorii de cari gazetele erau pline, dela o zi la alta, cands'a deschis Sinodul din Maiu anul trecut? Deschiderea a fostprecedata de o consfAtuire tinutA in ajun la Mitropolie, imupreunA cu 'Ministrul ; dar ea nu dA nici un rezultat. Luni se des-chide Sinodul, si Ministrul declarA ca va modifies legea ; decitapitulare anticipate fats de P. S. Gherasim. Marti, cere sa seiea mAsuri contra P.'S. Gherasim. Mercuri, SinOdul diseutA asu-pra modificirii legii, dupa interventia Ministrului. Joi d-1 Anionacorda.' un interview unui ziar, in care spune ca Mitropolitul Pri-mat trebue sa -si paraseasca seauntth Joi seara, se fine un Con-siliu de Ministri, in urma cAruia Vineri d-1 Anion cere darea injudecata a P. S. Gherasim. Dumineca, un alt Ministru declaraunui foarte cunoscut publicist ca nu poate fi vorbg de plecareaMitropolitului. A doua zi, se cere demisia $i a Mitropolitului,si a Episcopului de Roman. Tar peste cateva zile, $eful guver-nului spune unui deputat din majoritate cA. el si -a dat pArereacum trebue rezolvatA chestia; dar dace nimeni nu-1 asculfa, cesA face el?

Askca

a-si

107

$1 a$a mai departe. Aceeaqi incoherenta in ideile guvernului adurat in tot timpul celor $ase luagi $i dureroase sAptamani cata ducat sesiunea Sinodului.. In necare zi se spera ca guvernuli$i va fi nemerit in fine calea. Dar n'a lost ash, $1 "lank' in ul-tima zi, cand lumea obositA $i saturate a_ convenit in fine sacreada ca chestia este terminate ,grin ocuparea scaunelor va-canter. s'a vazut acela$ spectacol, frist $i comic tot de °data, cumcei ce pretindeau ca .conduc tarn umblail in intunerec, schim-band azi ceea ce facusera ieri, incercand solutii imposibile pecari le-aruncau la o parte, ca sA alerge la altele tot ash de ab-surde.

Si sal nu se uite ca guvernul se bucutk de o imprejurare de carerareori are parte un guvern, aceea cal opozitia liberalA falcusedeclaratia repetata ca nu-i Ara face nici o greutate in chestia si-nodall, $i ca s'a tinut scrupulos de vorba, Si doar i-a trebuitpentru aceasta multa tArie $i stapanire de sine, in fata provo-carilor, atacurilor $i injuriilor pe care presa guvernamentala nilinceta sA le arunce asupra noastra, chiar pe chestia aceasta, $1ca raspuns la declaratia noastra de neintervenire. Nici macarMinistrii nu aveau tactul $i prudenta de a se abtine dela mani-festatii provocAtoare $i ofensatoare. Era imposibil pentru aceiacari neincetat facusera politica IngustA tie chestia aceasta sAse desbere de apucaturile for cel putin in aceste momente grelepentru_ dansii ; caci se vor fi intrebat .ei oare, cum ar fi scos-crguvernul la capat, dace liberalii, exasperati, s'ar fi iruncat in,lupta $1 le-ar fi platit datoria din 1909 $i 1910 ?

.*

Dace in tot cursul acestei nenorocite afaceri guvernul a datdovada celei mai complete dezorientAri, aceasta nu 1-a impiedi-cat de a se amesteca. 1a tot pasul in mersul el, desmintind ast-fel declaratia de dezinteresare a Ministrului Cultelor.

SA fie bine inteles, Inc a- °data, ca eu nu fac vine d-ltii Ministrupentru aceasta intervenire. Sototesc, din contra, dupe cum am maispus, ca era de datoria sa sa intervina ; dar critic modul nepo-trivit $i partial in care s'a facut aceasta intervenire.

Mai infaiu un act de intervenire a fost chiar tratniterea- decatre Ministru a P. S. Gherasim in judecata Sinodului. Era indrekt sa o face, de$1 in cazul de fats intervenirea Ministrului

*

108

putea sa si lipseasca, de vreme ce darea in judecata putea sa. odecida si Sinodul din propria sa initiativa, dupa Cum era ho-tarit sä o faca Inca dela 22 Decremvrie 1909; si ma intreb chiardata nu ar fi fost mai 'bine ask, cu atat mai mult ea insusi d-1Ministru a spus a a trawls pe P. S. Gherasim in judecata pen-truck era rasvratit contra Sinodului, si nu pentru altceva, si ca,de aceea nu 1-a tramis inaintea Curtii de Casafie.

Dupa.' Inceperea procesului, d-I Anion it tervine din not t, pen-tru ca cuvantul sa.se acorde intaiu P. S. Gherasim. Aceasta dejase pare cam neasteptat, de oarece de regula primul buvant ilare acuzatorul. Asa dar-P. S. Gherasim, cel tramis in judecata,era transformat in acuzator.

Dar in sensul acesta intervenfiile d-lui Ministru au fost numeroase, si numai pot fi scutite de 0 judecata severs, de oareceele au denotat o pornire de parfialitate prea vadita contra unuiadin cei doi chiriarchi pusi In cauza, si anume nu contra celui pecare 11-1 Ministru il tramisese in judecata. Din contra, printedcurioasa intorsatura de lucruri, se pare ca tocmai acesta se bu-cura de deosebita solicitudine a d-lui Ministru.

Trebue sä nu se uite ca, pe Una calitatea sa de Ministru, d-1Anion mai avea si pe aceea de jurist, care putea sä fie pretioasain imprejurarile prin cari trecea Sinodul. D-saavand ;I dreptul,si datoria de a lua parte la dezbateri, era indicat ca sä punk ladispozitia Sinodului stiinta si experienta sa, pentru a-I ajutasi a-1 indruma in conducerea procesului, operafie cu care Sino-dul nu era deprins, de oarece asemenea cazuri nu i se ivescin toate zilele. D-I Anion ar fi coritribuit astfel nu numai sä ac-celereze judecata, si prin urmare sa micsoreze scancialul, darInca sa se evite unii pasi cari nu au contribuit Intru nimic lalamurirea mai bung. a afacerii, si cari era mai bine sa fi lipsit.Sa vedem cum

g.1

inteles d-1 Anion aceasta parte a datoriei sale.Piesa principala care s'a Invocat contra Mitropolitului 'Ata-

nasie a lost scrisoarea sa din 1899, tare se afla in posesia d-luiChiricescu. Tot restul nu avea nici o valoare in ochii unor ju-decatori cari ar fi avut experienta necesarav

Dar in °rice proces cel dintaiu lucru care se impune este casa se depuna pe masa tribunalului in original toate actele pecari se infenieiaza, atat acuzarea, cat si apararea. Sinddalii pu-tea sa nu stie aceasta, sau sa nuli des seams de insemnatatea

109

capitals a acestel masuri ; dar d-1 Arion? Cum a putut d-sa säasiste impasibil timp ire tre'r saptamanrla acuzari ca acele aleP. S. Gherasim, intemeiate numai pe copii si pe facsimile publi-cate prin ziare? Sinodul s'a deschis la 16 Maiu, $i abia la 8 lu-nie a trebuit ca unul din arhierei sa se g1/4andeasca si, sa cearg,depunerea originalului ; altminteri, cine stie? s'ar fi terminatprocesul si s'ar fi dat sentinfa Vara sa fi yazut :iimeni piesaoriginals, fara ca juiistul Ministru sa se fi emotional de acea-stkmonstruozitate. Si lucrul era cu atat mai gray, cu cat existaubanueli ca originalul fusese falsificat ulterior.

Repet Inca °data, lucrul acesta este monstruos, si el .singureste deajuns ca sä dovedeasca in acelas timp, on o neiertata up-rinta din partea d-lui Ministru, on o intentie care ramane sg fieaflata. Price biet om nu poate fi tarat inaintea judecAtii pangnu: i se arata probele autentice ale vinovAtiei sale;. $i aci e vorbade unul din primele person* ale tarii, si se permite sa fiearil in noroiu timp de 16 zile de niste oameni a earor lipsa defond moral se dovedise in mod ass de vAdit chiar prin faptapublicarii scrisorii, ca sa numai vorbesc de allele; D-1 fidionpereu ne scoate ochii cu multa sa stiintA in ale dreptului. Darla ce e bung stiinta aceasta da,ca nu serya nici macar ca sa Im-piedice enormitAti ca acestea ?

Dar stiinta nu are ce cauta ad. D-1 Arion tines sa f:apete- ocondamnare cm orice wet, $i facea ce putea pentru esta ; cacicazul cu scrisoarea dela d-1 Chiricescu d-sa 1-a xepetat pestecateva zile, agravandu-1; lug in ce imprejurari.

printre alte probe ce aduceau vrajmasii Mitropolitului. Atana-sie contra lui, era isi o scri'soare adresatg unui preot de cgtre a -naOlimpia Vasilescu, pe .care ei nu lipsiserg a a publics in facsi,mile Intr'o oarecare gazetg. Cand ei au invocat aceasta dovadain sedintg, I. P. S. Atanasie a cerut sa se prezinte scrisoareaoriginals ; acesta era dreptul lui incontiestabil, mai ales fajg deniste adversari ca aceia pe cari ii avea in fatg I. P. S. S. Ei bine,d-1 Ministru si-a permis sa interving pang si aci, si intr'un modcare constitue un adevgrat scandal : D-1 Anion, --titez tex-tual, a aratat inutilitatea acestui fapt (a depunerii in originala scrisorii d-nei Olimpia Vasilescu), de oarece din moment cescrisoarea a fost publicata in facsimile in ziare, ea trebue saexiste $i in original".

110

Crezi ca visezi cand citesti asemenea lucruri. Cum ca (11 Mi-nistru venek la Sinod cu hotkrirea sk smulga prin.toate mij-loactle o condamnare contra Primatului, aceasta este astAzi lu-cru neindoios ; dar putea cel putin sk, nu lase sk se vadk preape fata jocul sku. gum Z clack pe d-sa I-ar apuch cineva sk. 1)1A-teastal 100 lei cu un facsimile de politk publicatk prin ziare,d-sa ar plati $i nu ar cere originaluL`politei?' Dar atunci ce armai cauta d-sa pe pamant, pe cats vreme-impArktia cerului ad -sale ar fi ? iar clack nu ar plAti, dupa cum stint bigur, cuni apretins ca Primatul sa primeasca de bunk o copie care eu atataInlesniee putea sa fie falsk? Cine nu tie cu cats greutate ex-pertii recunosc autenticitatea- pieselor scrise, dupa ce indicii, de-seori imperceptibile, 'se cunoaste ea ; $i 'late° chestie in careonoarea unui inalt ierarh $i a Bisericii intregi era in cattak.,,-tre-buik sa se punk crezamant pe imperfecfiile unei reproduceri ti-pografice $i pe constiinta unor martori ca aceia cu earl se in-conjurase P. S. Gherasim ? Si cum ca avea dreptate Primatuldovedit indata, cand la 20 Iunie Olimpia Vasilescu publics nUniversal textul exact al scrisorii sale ; s'a vazut atunci ca re-producerea ei de 'mai inainte fusese in adevar falsificata. Daqpe baza unui' asemenea fals Primatul ar fi fost condamnat, armai fi putut d-1 Arioni chiar cu pretul intregii sale onori, 'samai rkscumpere urmArile faptei sale?

De nu ar fi cleat acest singur incident, tot ar fi deajunsea sa dovedeascg ca guvernul venise la Sinod cu intentii hotkriteIn privinta sentinfei ce voik sk smulga, si ca penttu aceasta nuse da inapoi de a cauta sä trans-forme intro curatk parodie acea-sta tristg drama: Dar mai sunt p mulfime de alte dovezi. Vafi destul sk insir act cateva din ele. $i nu e greu sk le gasesc,pentruck in cursul procesului t1-1 Mipistru nu a lAsat sk scape.nici o ocazie de a-$i arkta le parti pris' ce avea de a se puneintoate in curmezi$ul aparkrii Primatului. In ascultarea martori-lor, in verificarea probelor, pang si in cele mai neinsemnateincidente, precum in rectifickri la sumarele sedintelor, pretutin-deni P. S. Atanatie.a ggsit pe d-1 Arion in calea sa.

Chiar la inceputul procesului, P. S. Atanasie ceruse ca P. S.Gherasim sk nu fie admis ca acuzator, de oarece el insusi la1885 fusese acuzat de fapte'pentru cari fusese destituit din di-recta sem-inarului dela R.-VAlcii. D-1 Arlon aver in Minister cele

S'a

111

doua dosare relative la acea afacere, pazite cu mare grija demine, de oarece se facusera oarecari tentative contra tor. Dacayolk sa contribue la deplina luminare a prociesului, putea sa lepuns la dispozifia Sinodului. D-sa a preferit sa lea cuvantul,pentru a se opune cererii Mitropolitului.

La un moment, a aparut in proces fotografia unei pagine dinregistrul de admiteri la Institutul Surorilor de Caritate. Direc-toare era acolo d-ra Varlam, si fotografia nu putuse fi comuni-cata decat de d-sa. Era dar vinovata ca intervenise inteo afacereunde-i era interzis sa se amestece, si din cauza postului ce ocupa,$i din a confesiunii sale catolice. Facutu-si-a d-I Arion datpriafats de dansa? De loc ; ea a fost departata dela postul ei maitarziu, d-1 Arion nu a contribuit cu nitnic la aceasta.

In citarea ascultarea martorilor se fac greseli de aceleatarj, dac s'ar fi produs inteun proces ordinar, ar fi dus cu si-guranta la reformarea sau casarea lui. Juristul d-1 Arion, careintervenia in toate nimicurile contra P. S. Atanasie, asista impa-sibil surizator la toate, nu face un gest, nu zice o vorbaca sa lumineze Sinodul Si sa-1 fereasca de a cadea intr'insele.

P. S. Gherasim da o nesfarsita lista de niartori, pe care-i ceresa fie ascultafi. Sinodul, dupa cum era dreptul lui, nu refuza penici unul, rezervandu-$i sa asculte cati va crede de cuviintta dinei. Dar in cursul procesului P, S. Gherasim mai propune alfii,§i i se admit si aceia pe cand Primatalui i se refuza dreptul a-cesta. Citez cazul preotului Marcul,scu, cerut cie Primat pentrua-1 opune martorului BAjescu-OardA iefuzat, desi se primiseBajescu, trecandu-se peste opunerea Primatului. De alts parte,d-1 N. Stanescu, funcfionar in Ministerul Domeniilor, fost admi-nistrator at Bailor dela CalimAnesti si in masura de a cunoastefaptele denunf.ate de Bajescu, cere sa fie ascultat si este refuzat.

Mai cere sal fie chemat d-1 Erbiceanu, fost profesor decanal Facultatii de Teologie, membru at Academiei Romane, carepetrecuse mai multe yeti la Cozia, putea spune lucruri utileasupra cplor povestite de Bajescu dar nici d-1 Erbiceanu nu agasit gratie.

Nu s'a ascultat d-1 Garboviceanu, profesor, Most Administra-tor ani de. zile aL Casei Bisericei, omul care cunoaste azi maibike decat oricine afacerile bisericesti, care fusese amestecat intoate evenimentele din anii din urna, si care putea spune multe

$i

si si

si

gi

ii

sit

1.1.2

lucruri utile in proces, cum, spre exemplu, cele ce-i spusese d-1Chiricescu cu privire la alegerile de Miiropolit din 1909. Nus'a ascultat, pentruca nu a prezintat biletul de confesitine, Darnici Bajescu-Qarcla nu I-a prezintat, cu toate astea a fostascultat.

.Si tine era acest Bajescu-Oarda, al cArui cuvant era ascultattu prefering fafA de acela al unui membru al Academiei alunui inalt functionar ? Un fost student ex-matriculat si un cliental polifiei $i at Tribunalului corecfional.

Trebue sa. obsery ca atunci Gaud Primatul s'a ridicat contraadmiterii unui martor ca acesta, Sinodul a avut indoialg, $i aw

rugat pe d-1 Ministru sä intervia la Polifia Capitalei si a ora-sului Ploesti, ca sl capete informafii asupra trecutului lui. D-1Ministru a promis, dar s'a ferit, a se fine de promisiune,formafiile nu s'au Opatat nici patA azi. Dar in acela timp adeclarat in fafa Sinodului ca ascultarea ca martor a lui Bajescu,chiar dad va fi fost condamnat, nu era opritA de lege si nixavea nici un inconvenient. Vorba aceasta era demna de un micavocat obscur de provincie ; day un Ministru,daca-si merits lo-cul, trebue stie ca afacerile Statului nu se conduc dupa re-gitlele dela judecatorul de pace. Supt considerafii de ordin moralpe cad un om de guvern e dator sä le injeleaga sA fink' seamade ele. D-1 Anion era dator sä inteleagA ca, orice at spune coduld-sale penal, nu e permis a se pune _fag in fail seful Bisericiinafionale cu un client at polifiei.

Si evenimentul a aratat indatA cu cine se avea aface. Chiardela primele cuvinte ale martorului, Primatul puse in evidenfAmizerabila fesAtura de minciuni si calomnii pe care fusesesArcinat o adua inaintea Sinodului. BAjescu spusese cg in1901 a aflat dela o supraveghetoare dela Azilul Elena-Doamnadespre intalnirile Primatului cu o femeie la monaitirea Cozia.Dar elcvele Azilului nu au inceput sA se duck' vara la Cozia de-cat cu incepere dela 1905. MArturia mincinoasA a individului eradar nediscutabil A.

$i pentru ca scandalul sä fie desavarsit, se mai descopere cael venise sA-si facA depunerea, in capela Sinodului, fiind inarmatcu un revolver cu vase focuri.

Ce a fAcut d-1 Anion in fafa 'tuturor acestora ? Sperjurul eradoveditl Si el era cu deosebire gray /lite° afacere ca aceasta;

si

vi

vi in-

sa

vi

in-sA

1.13

iar purtarea revolverului in momentul acela, de catre un aseme-nea omi partas ;in banda care urmarea desfiintarea Mitropolita-,lui cu orice preti lug proportii exceptionale. Arestarea imediataa vinovatului si punerea lui sub urmarire, cel putin pentru portde arrna oprita pentru rnarturie mincinoasa, se impunea; oricepresedinte de Tribunal ar fi ordonat-o, Si si-ar fi calcat datoriadata nu o ordona. Dar bajestu a plecat nesuparat, impreuna curevolverdl lui, marturia lui a ramas buns mincinoasa, iar el sepreumbla neturburat si pang astazi. Cat pefitru iriformatiile ato-mise de d-1 Arion asupri lui, ele raman amanate la 'ziva judecatiide apoi.

Am acuzat in mai multe randuri pe d-1 Arion, in afacerea acea-sta, de fatarnicie. numai este vorba de fatarnicie, cad co-niventa nici null mai cla osteneala sa -se astunda.

Un alt specimen, cam la fel cu marturia lui Bajescu, este aceeaa lui Sunda, desp're care am iyomenit deja. Omul acesta.

un fost student, aduce in proces un cupon de mandat po-stal pentru niste bani trimisi de Primatul unei tinere din strai-natate. S'a sta'bilit usor care era rosturatestei trirniteri, ca eanu insemna nimic rau pentru P. S, Afanasie. Dar chestia este icecauta in aceasta afacere cu totul private, un individ care nu aveanimic aface cu nici una din cele doua persqane intre can seschimbase corespondenta ? Prin ce mijloace drept iiiapropiase el o piesa care nu-i apartinea pe care a exploatat-ope urma ca mijloc de santaj ?

De toate acestea, cel tare era dator in primul rand sa se in-tereseze era d-1 Arlon, caci d-sa reprezenta puterea executive,in cauza era un laic. Legea pedepseste fapte ca a lui Sunda, sicel chemat a pune Legea in miscare era Ministrul. Si dl era da-tor sa o face, mai ales ca Primatul ceruse ateasta, ca unul careera lovit prin fapta lui Sunda, si ca trei facusera intervenfiisense la Sinod ca sa fie chemati sa depuna asupra modului cumSunda iii procurase cuponul asupra felului cum cautase a se,folosl de dansul.

ID-1 Ministru a promis, in adevar, Mitropolitului to va sesizaparchetul, ca sa face o ancheta energica. Dar atat. Nici nu stiudata' intervenitea la parchet s'a facut ; dar in mice caz nici oancheta nu s'a facut, si vinovatul nici nu a fost pus sub urma-fire, `Cei trei martori cars se oferiau sa, inlesneasca dovedirea §i

Criza liisericeased. Spiru G. Hard. 8

$1

Aci

$i

$i ci ce$1,

in$1

$i

ia-dal

sJ

114

pedepsirea delictului, nici nu au fost chemati, /lid la Sinod, nicila parchdf. Asa dar era o hotarire ceata de a se face scapat acelcare adusese un nou aliment scancialulul; as1 dar intretinereascaridalului convenia guvernului, de +reme ce de cafe on puteasa-1 curme nu o faces. Daca macar fats cu unul din aceasta adu-tiatufa de martori $i de maitres-chantetzrs fi .exer-citat rigoarea legii, daca macar unul singur ar fi fost trimis laVacaresti, cu siguranta ca ar fi intrat in pamant toti ceilalti,i ar fi `lost scutica lumea macar de .o parte din Scarbosul spec

tacol pe care 1-1 da. Daa nu s'a facut ass, si clack' in modsiste-thatic s'a acordat dea mai deplina impunitate unor fapte de acest-fel, cine se mai Nate indol ca eld conveneau acelora cari aveaumijlocul de a le impiedica, si nu o faceau?

In ceea ce priveste pe Sunda in special, siguranta aceasta ca./path. o deosebita tarie prin aceea ca, dupa cum se afirma, acestindivid era nelipsit din redactia uneia din foile oficioase.

Atitudinea d-lui Ministru nu sedesmirite nici in afacerea altuimartor mincinos, poate,.cea mai scandaloasa din toate, aceea alostului calugar,si pe urmA acar la Caile Ferate, Tudoricanescu.

Am aratat jn ce mai constau $i aratarile lui, precum si retrac-tarea lui, urmatA de o tentative de sinuCidere, impresionat fiind

-de locul si de mediul solemn' in care se afla. In retractarea sa,el a aratat to marturia lui contra Mitropolitului fusese puss lacane de fostul preot Vasilescu, pe care credinciosii dela Valenii-K,kle-Munte, revoltati contra lui, 11 gonisera din biserica lor, si'care, dupa -tot felul de peregrinari si de scandafuri, se oplosise'in ceata vrAjmasilor Mitropolitului Atanasie. De altfel ceea cespunea Th. lonescu nu era lucru necunoscut. Deja cu un an mai Ina-inte, pe cand eram Inca Ministru, dovedisem, prin o anchet3 fa-cuta de parchetul de Prahova, toate amanuntele acelei colaborari.

'Dar acum vin de se adaoga dovezi noui. Preotul Ivanceanu din.Ploesti comunica in scris Sinodului ca Tudorica lonescu, cand avenit sa-i ceata biletul de confesiune de care avea nevoi ca sa-tie admis ca martor, era insotit de fostul preot Vasilescu. De a-semenea, d-nii T. Teodorini Mitu Stefanescu, fosti deputati,au afirmat inscris aceasta coniventa. In fine protoierul de' Pra-hova, persoanA bisericeascA oficialA, arata ca in ziva de 29 Maiuun domn oarecare a venit an,ume la Ploesti, ca sa aiba o convor-

naimiti s'ar

to-.

si

115

bire de doua ore cu Tudorica lonescu 'bite° camera de otel. A-proprind aceasta din urma inforniatie de aceea pe care o #earneu ca, in anul precedent, dupa ancheta parchetului, Th. lonescuvenise in Bucuresti vizitase pe fondatorul gazefei RomaniaCre,stind, personalitatea dela Ploesti se recunost9a cu destulaprobabilitate.

Faptele dar erau patente, nediscutabile. Fusese marturieVacua. dupa dep-unere de jurarnint in conditiile cele .-nai solemneposibil. Era complicifate sigura drive its, pe langa altii, afostului preot Vasilescu $i a dor?'inului rptsterios dela otelul dinPloesti. Era putintk, era siguranta ca toata Banda aceasta sa. fie"prinsa in plasa, si data pe mina justitlei ; q conctamnare nufaces indoiala. Dela acestia, prin o urmarire staruitoare si in,demanateca, se putea, daca nu pune mina pe firele intreguluicomplot, dar de sigur a se Ilia urma unora din fatiritorii lui.

Facut-a ceva din toate acestea d-1 Arion? Cercat-i el macar inacest caz, peste masura de scandalos batator la ochi, sä Jo-veatca in aceia din autorii scandalului bisericesc cari-i cadeauin mina.? kbsolut nimic. Ba, ce zic? D-sa a luat pozifie alaturicu plasmuitorii de marturii false, si contra Primatului.

In adevar, in urma retractarii lui Tudorica Ionescu, a incercariilui de sinucidere $i a declarafiei lui cal fusese pus la cale defostul preot Vasilescu, Sinodul Meuse interventie la narchetul de-Prahova si la cel de Ilfov, ca sa puns sub urmarire pe lamandoi

Ambele parchete Mg, pare ca ar ff fost intelese, declara ca nu gasesc caz de, urmarire impatriva unuia dinambii acuzati, cazul lorliind de natura duhovniceasca privindnumai Sinodul, laicii nu se pot amesteca in afacerile bisericesti."

E usor de tnfeles ca acest raspuns neasteptat nu a multamitpe Mitropolitul Primat, care a protestat in Sinod. Raspunsul 1-aprima dela d-1 Arion: Parchetul nu poate esi din lege. Noi nuputem impieta asupra constiintei magistratilor f arii. DacA.I. P.S. T. a fost victima unui santaj, de ce n'a reclamat cind s'apetrecut faptul ? Referind azi cazul justifies, eu intervenit pehangs d-1 Minisfru al Justitiei. ca sä se faca o ancheta si sa serefgre rezultatul ei. Parchetul n'a putut lucra cleat in confor7mitate cu legea si in liniitele

Legea, legea! In trei rinduri, cuvinttd acesta se repeta ca

si

falsa,

si

si

nici§i

si c

indivizif.

lekii.

1,16

un sunet de clopot. Neck' yid pe Ministru, cq ochii in tavancu mina pe inima, cum punea la adapostul legit, legii, pe in-

teresantii ski lonesti si Vasilesti. Dar dna I-as aptica sä-mi aratecare. este acea lege de care vorbea cu atata emfaza, nu stiu pe

raspunde.Mai Intain a§ vrea sa stiu daca Jegea din 1911 era alta decit

eea din 1910. In acest an, eu cerusen3 tot parchetului de Prahovasa fad, ancheta asupra celor denuntate tc)t.de/Tudorica lonescu.Cercetarea s'a facut Indata, $i in mina mea a fost ea vinovatulsa fie dat in judecata. Nimeni nu mi-a vorbit atunci de nici olege care ar fi Impiedicat aceasta. -Para Intr'un an, se adaogecircumstantele cu deosebire agravante ale unui sperjur comicintr'un loc Want $i Inaintea unui Tribunal cOnstituit jn putereaunei legi, si a unei denuntari pornite din partea lui Ionescucontra lui Vasilescu; si ceea ce se putust cu un an mai Inaintenu se mai putea acum ?

Dar chestia aceasta este prea gravk pentru ca sa trecem cuwring asupra ei.

Sinodul este un organ de Stat, constituit prino lege. Tot prinlege, el este Tribunal de judecata.' pentru membrii sal. Ca Tri-bunal, el se bucura de toate prerogativele si drepturile pe carsale are orice autoritate judiciara, si toate puterile publice suntdatoere sa-i dea tbt concursul lor, atat pentru descoperirea ade-varului, cat si pentru aducerea la Indeplinire a hotaririlor lor.

Probabil ca lucrurile acestea hU sunt spuse in,_termeni tocmaijuridici, si nu ma Indoieso. ca la prima ocazie d-1 Arion se vichinui din nou sa faca spirit pe socoteala lor. Dar am spus Inmod limpede ceea ce toata lumea stie $i Intellege, Yi de restnu-mi pasa.

Asa, tribunalele militare au ele o competenta inarginia lao' anumita categoric de oameni ; dar nu e nici o deosebire intreelf si tribunarele civile in privinta drepinrilor si nici cidatanu Na trece prin minte unui parchet oarecare sa.' le efuze con-cursul sau card i s'ar cere. Presupun, spre exemplu, ca un civilar fi chemat ca martor inaintea unui tribunal militar, si ar fi do-vedit ca a facut marturie irnincinoasa. Tribunalul militar nepu-tandu-1 judeca, pentruca e civil, it va deferi justitiei civile. Isipoate inchipui cineva ca aceasta ar refuza sa-si faca datoria, subcuvant ca civilii nu se pot amesteca in afaceri!e militare?"

d4si

_si

117-------Cazuri de acestea se ivesc in toate zilele, si nu am auzit inca

pang. acum ca sa se fi dat vre-o data vre-un raspuns ca acela pecare 1-a primit Sinodui,

Acest raspuns nu poate fi considerat decat ca o eroare gravaa parchetului, si este imposibil sa fie admis. El a fost in primalinie o grea ofensa adusa Sinodului, care a fost desconsiderat caTribunal regulaf constituit ce era, si caruia i s'a refuzat con-cursul la care avea drept in aceasta calitate din partea tuturorputerilor constituife ale Statului, fail a excepts nici parchetele.Daca teoria parchetelor de Prahova si Ilfov star admite, ar urmaca nici sentintele date de Sinod nu s'ar putea executa, 'cad el nuare gendarmii lui, iar ceilalti nu ar trebui sa intervina. Cand Si-nodul ar caterisl un preot si acesta ar continua sa poarte ante-riul si potcapiul, nu ar avea nine -1 opr1,, pentruca sentinta Itrinu ar avea valoare in ochii autoritatilor civilf. Se poate admiteo asemenea stare de anarhie?

Imi pare Tau sa dau eu lectii de drept unor juristi emeriti cad-nii Ministrii de Culte §i de Justitie ; dar nu o data mi s'a in-tamplat sa vad ca bunul shpt si vederea neinpiedecata de ideipreconcepute mai lesne to dirige in -dedalul subtilitAtilor decatteoriile interesate. $i pe urma, §tiu eu bine ca nici insisi d-niiArlon si M. Cantacuzino nu cred nici un cuvant din teoria pecare au aplicat-o Mitropolitului Primat ad hominem.

Legea zice, da, CA laicii sa nu se amestece in trebile biseri-cesti. Parchetul de Ilfov si de Prahova, spre exemplu, nu ar pu-

Ad sa deschicla urinal-ire contra unui preot pentruca a citit inziva de Pasti evanghelia dela Craciun ; dar as vrea sa le vAd re-fuzand sa-si faca datoria cand acelas preot ar lovl cu ciomagulpe cineva. Acesta este un delict de drept comun, un delict contraordinei publice, si ca atare pe parchet il priveste, cu toate cakel care 1-a comis este un preot.

Delictul comis de Ionescu si Vasilescu era si el un delict dedrept comun, si parchetul era dator sa iea masuri contra 1or. Deunde a scos el ca era vorba de un caz de natura duhovniceascA ?Ce este duhovnicesc in cazul unui martor care jura stramb ?Atunci Inniru ce la toti martori1 mincinosi nu este caz duhov-nicesc?

Asertiunea celor douA parch* este cu atat mai curioasa, cucat nici macar nu era vorba de fete bisericesti. Unul este ma-

118

cagiu la dile ferate, celAlalt este preot ,respopit; acum s'a fa-cut si el student, tot student!

Oricum se intoarce lucrul, se vede bine ca teoria puss inaintede cele doua parchete nici nu sufert discutia. Daca ea ar fi fostopusA, nu Sinodului, compus din arhierei can nu au de unde sacunoasca legile sa irkteleaga suciturile ce li se aduc, ci cuivacare sA stie sä se incumete apara drepturile, nici vorbalnu este ca afaceiea ar fi mers mai departe, pang. in Casatie, sieste imposibil sA creaza cineva d aceasta ar fi acoperit cu auto-ritatea ei o asemenea enormitae.

Dar nu se poate concepe ca Sinodul sA fad apeluri si recur-suri ;" nu e in felul lui sA se angajeze pe asemenea di.

Dad. insA Sinodul era pus, in cazul acesta, in imposibilitate dea face a t 'se respecte prestigiul, drepturile i prerogativele ce-idau legile, era alt cineva care era dator sä o faca in locul lui, $iacesta era Ministrul Cultelor. D-sa este raspunzator pentrustrarea intreaga a auforitatii Sinodului, cand a vazut ca ise aduce o asemenea loviturA, nedreapta ilegara, era datorsä pue in joc toata autoritatea sa pentru ca lucrurile sa reintrein regula.

Spune d-sa ca nu putea sä impieteze asupra constiinteigistratilor ?u .Aceasta nu este serios. DeunAzi guvernul avea cu-rajul sa vorbeascg de aplicarea art. 108 unui intreg tribunalde magistrati pentrud (Muse o sentinta- care nu-iOka; si nu puteau doi Ministri sA fad sa reintre in regula pe,niste magistrati amovibili cari refuzau sa aplice legea?

Nu, asemenea motive nu pot amagi pe nimeni. Adevarul esteca guvernul era decis ca sA iea Primatului orjce mijloace de apa-rare ; sä-1 lase expus Tara nici un sprijin la loviturile tuturortchiar ale celor mai abjecti indivizi ; sa incurajeze, prin indife-renta lui binevoitoare, toate tentativele cele mai nerusinate; sAparalizeze twice incercare de a se pune mana pe firele complo-tului, once pas _care ar fi putut speria pe fauritorii lui saua-i impiedica intru ceva in uneltirile for marsave. Adevarul este

guvernul voia sA detroneze pe Atanasie cu once pret, si capentru aceasta nu s'a dat inapoi de a incuraja $i de a alimentsscandalul, si de a se face complice ODA' si cu al de Bajescu-Oarda, Sunda, TudoricA lonescu Vasilescu.

Solicitudinea guvernului pentru dansii a mers panA acolo ca

$i

$i a-si

DA-

$i

$i

fna-

inamovibili,

ca

si

si

119

s'a facut avocatul lor, Procesele verbale ale anchetei din 1910a parchetului de Prahova contra Ionescu se aflau la mine.Mi s'au terut si le-am dat, socotind ca se cer ca sä serve in ur-marirea lui ; dau scopul guvernului era, din contra, de a le facesA dispara, si de a scApa pc interesantii sal clienfi de primejdiade a vedea publicate de mine acele constatari compromitatoare.tar d-I Anion i spune Primatului ca reclamatia lui numai are va-loare, pentrucL trebuia sa o facA cu un an mai inainte, rand s'apetrecut faptul santajului. Primatul a tacut, pentruca nu stiace 9 sä zicA prescriptia in materie penala si can sunt terme-nele ei ; dar d-1 Arlon, mare invatat, cum a putut sa-i °punk";asemenea justificare a refuzului sail de a-$i face datoria ? Sichiar daca in chestia santajului numai era timp de reclamat, cumramanea cu aceea a sperjurului ?

5i in aceasta ocazie a trebuit sa iasa la iveala acel spirit in-gust, acele mijloace de sicana marunta de cari avocatii uzeazacd sa salveze cauzele dubioase. Dar aci era vorba de o chestiemare care nu trebuia injosita la nivelul unui proces la judecato-rul de pace ;- macar aci sa fi fost icutita juititia de rusinea dea fi confundata cu 5icana, care nu este decat caricatura

Este bine inteles ca abia intors la Ploesti dupa ce fusese scosdin primejdie de d-1 Anion, Th. Ionescu se grabi sA faca a pa-tra ,retractare, revenind asupra acelei pe care o fAcuse In Mi-ti'opolia din Bucuresti. Ce batjocura, pe ce mani a fost lasataonoarea Bisericei si a sefului ei!

Inlregul proces desfasurat in mijlocul acestei atmosferede scandaloasa partinire. Nu s'a lasat sa s,cape nici o ocazie dea se stanjini apararea Primatului; nu era incident, cat de nein-semnat, in care d-1 Anion sä nu se ridice pentru a se opune latot ce cerea el: pentru o rectificare in procesul verbal, pentru.citarea sau refuzarea unui martor, pentru preferinta randuluiin acordarea cuvantului, in toate nimicurile dam peste inevitabi-lul avocat, care luase locul Ministrului.

La inceputul procesului, d-1 Arlon declarase unui gazetar (a sevedea Universul dins19 Maiu 1911) 6A intelege ea procesul dela8inod sA se rezolve, nu numai dupa canoane,,ci dupA echitate.Am vAzut ct a inteles d-sa prin echitate fatA de MitropolitulPrimat. Daca cel putin acelas fel de echitate ar fi Intrebuinfafd-sa i fata de Episcopul de Roman, s'ar fi putut zice ca

silui.T.

el.

9i

s'a

si

11)

nistru era drept in nedreptatea sa. Dar .pe langg ca acesta bene-ficia de toate neajunsurile ce se faceau adversarului sau, el semai folosia adeseori si de tratamente de favoare, Am aratat maisus cateva din acestea, dar mai sunt.si altele. Ma multamesc samentionet unul, cu deosebire semnificativ, acela cand, dupa ces'a luat depozifia lui Sunda, cuponul de mandat postal pe tare-1adusese el a fost InmAnat P. S. Gherasim. Dar aceea era piesacare acum apartinga dosarului, si nu se mai putea da nimanui,si cu atat mai putin'uneia diii partile interesate. Prin aceastaP. S. Gherasim numai era recunoscut ca sirhplu acuzator al P. S.Atanasie, ceea ce deja fusese excesiv, tie vreme ce el insusi fi-gura in proces ca acuzat, dar era transformat in melnbru at Tri-bunalului care judeca pe Atanasie. Sinodul putea sa comita gre-sala aceasta din nestling: dar c1-1 Anion era dator g intervingpentru restabilirea echitatii cared era ash, de scumpa. Nu a in-tervenit. Tot asa ar fi facut clack cuponul s'ar fi remis P. S.Atanasie, ceea ce de altfel ar fi fost mai drept, de vreme cedela dansul se furase ?

Mai, este un fapt pentru care d-1 Ministru are sa dea socoteala.s,Episcopul de R9man cutezase ca lute° hartie data M. S. Re-

gelui sä ameninfe cu reclamafii la Bisericile straine. Fapta acea-sta, constituia, pe laugh' o abatere canonicg, si o crima de Stat.SI poate sa nu fi fost adusg la indeplinire, desi A circulat morbacg P. S. S. ar fi si executat ameninfarea sa. Dar numai faptul de ao fi .proferat, si mai ales catre Capul Statului, era o villa de o.gravitate excepfionala. Dar d-1 Ministru, care arata atatacuta scandalizare ca P.'S. Atanasie ar fi avut cu 12 ani mai Ina-inte relatii clandestine cu o femeie, nu se emcitiong de loc fag.de ce faces acum P.S.`Gherasim. Trebuia ca darea lui in Jude-cata sa fi fost motivata, intre cele mai grele acuzari, si pd acea-sta, cad era de sigur o mai mare primejdie pentru Bisericaca unii din chiriarhii sal sa se gandeasca la introducerea inter -venfiei straine in afacerile ei, decat ceea ce se imputa P. S.Atanasie. Trebuia facut cu P. S. Gherasim un exempTu rasungtor,care-i sa pupa capat pe viitor altor nazuinfe inconsciente ca alelui. Ministrul era dator sa urmareasca cu cea din urma energiepedepsirea lui anume pe chestia aceasta. Dar el nu si-a facut da-toria, pentruca, precum se silia sa faca cat' mai grea posibilM

prefa-

121

situatia Primatului, tot ash nu voia sa faca nici un neajuns E-piscopului de- Roman,

*

Atitudinea paitiala a guverntilui nu mai face indoiila pentrunimeni, cand sa iea cunostinta de aceste fapte. Deja. In timpulprocesului, chiar pentru cei cari nu urmariau prea de aproape.vicisitudinele lui, impresia generalA era ca purtarea guvernuluiera fatarnica Si iiedreapta.

Daca ar mai trebui o nouA proba pentru aceasta, presa gu-vernamentala ne-ar da-o.

Pe cand partidul liberal se abtinea cu Ingrijire dela orice in-tervenire, ba ()feria concursul lui pe cand presa lui nu fa-cea decat sä Inregistreze apeluri pacifice si se marginea aproapeexclusiv la un rol 'de purl informatie, gazetele guvernului nuscapau nici o ocazie de a arunch nuta for plink' de urrt si de ras-colire a patimilor, luand pe fatA pozitiune vrajmaseasca con-tra Mitropolitului Primat. Lucrul acesta nu a lipsit de a fi rele-'vat de presa liberals Inca de atunci, In mai multe randuri,ceea ce nu a adus 1nsa nici o Indreptare. In tot cursul procesu-lui, Epoca Seara au fost pline de tot felul de informatiVnote,interviewuri si articole, inspirate de cea mai fatisa dusmaniecontra Primatului. Ele se luau la intrecere cu gazetele de scan-dal cele mai decazute in publicare de interviewuri, scrisori, acte

orice fel de piese de originele cele mai, suspecte, cu singtiraconditie ca sa loveasca in Primat. Chiar in 2iva cand trebuiasa se 'pronunte sentinta, una din ele a publicat un articol violentcontra P. S. Atanasie, cerand caterisirea lui, $i $e indigna contraunei informatii date de pn alt ziar, cum ca. d-1 Anion ar fi feli-citat pe Primatul pentru frumoasa sa aparare. Nu trebue apoisa se uite is Sunda, care a jocat in proces un rol asa de urn, eraun om despre care se spune ca se gases vecinic prin redactiilegazetelor guvernamentale.

In sfarsit nu se pot trece sub tacere presiunile pe cari d-1Anion le-a eXercitat direct asupra membrilor Sinodului, pentru aobtine a sentinta ass cum doria guvernul. Fara sa mai vorbimdespre amanuntele cari. s'au dat prin ziare asupra acestor ten-tative, sa nu ultam ca chiar anii niembri ai Sinodului s'au planscu amaraciune de tortura la care au fost supusi.

.

$i

$i

$i

$i

1i

122

Este lesne de inteles in ce stare sufleteascA lrebuia sa se afleMitropolitul Primat in fafa acestei nepomenite deslantuiri de pa-limi contra sa. Expus limp de doi ani la, calomniile cele mai neau-zite, la o explozie de rAutate cum nu s'a mai vazut, la loviturileunor oameni culesi de prin cele mai infecte paturi sociale, Pri-matul eta in drept sA compteze, daca nu pe sprijinul, celputin pe nepArtinirea guvernului. Dar cand s'a vazut lovit cu,ata.ta pornire si din partea aceasta, era natural sa-si piardA rab-darea, ceea ce explica acele cateva isbucniri de protestare.de indignare ce s'au vazut din partea lui.

De alts parte insa, o bunA parte din opinia publics nu se lasssä fie inselata de instenarile puse la, cale. Numerosi oameni po-litici, profesorf si alti oameni de seam5, isi manifestara simpatiafor pentru cel persecutat. In deosebi au avut o semnificatiemare manifestatiile de respect si simpatie ale clerului din epar-hia Mitropoliei de Bucuresti, are avuse timp sA cunoasca si sapretuiascA pe chiriarhul

In asemeni conditiinu a fost usoarA lupta guvernului pentru aajunge sä scape de Primatul care nu-i pl4cea.

Acum cal cunoastem atatea fapte cari zugravesc in mod ask delimpede purtarea guvernului in chestia sinodala.' trebue sä neptinem intrebarea: care sA fi fost cauza acestei poruiri vrajmA-sesti contra unui om care nu-i facuse nici un ran? ce interesash de mare avea el ca Primatul sä fie numai decat scos din,scaun ? ce scop urmarea?

Ar fi o copilarie sä credem ca guvernul ar fi crezut in modserios, macar un singur moment, ca invinuirea de imoralitatepentru cazul din 1899 of fi fost de o gravitate ash. de capitalsin cat sa nu sa poata spala decat prin un scandal fall precedent.Nu cred pe membrii guvernului ass de lipsifi de judecata in cat-sA nu inteleaga ca raid ce s'a facet Bisericei prin campania de-sAntata a P. S. Gherasim si a .complicilor sai, agravata prin spri-jinul ce i-a dat guvernul, nici nu poate fi comparat cu acel cerezulta din o fapta ce s'ar fi comiS acum 12 ani, care ramasesecu totul necunoscuta si care flu a devenit publicA decat totdin vina P. S. Gherasim. chiar daca faptul s'ar fi petrecut inrealitate, este aprape de mintea omului ca -nu era in intetesul,

sari.

si

*

123

nici al Bisericei, hici chiar al Mora lei publice, ca el sa serve depretext de scandal pentru aceia cari numai prin scandal eautasesa -$i indeplineasca rasbunarile. Nu este nici o Biserica pe lumein cari sä nu se Intim* cazuri de acestea, dar nici nna nu s'agasit pan4 scum care sa creada ca e in folosul ei $i al eredincio-silor de a le exploata ca pe o mina de scandal. A trebuit sa a-vem not parte de un Episcop ca P. S. Gherasim $i de un guvernyca eel- de azi, isä ne dam in spectacol lumei a$a cum ne-am dat.

In mice proces, cand se aduc acuzatii, cei cari le )tduc bunt dattori sa le probeze, iar nu numai acuzatul e finut sä dovedeascanetemeinicia lor. In procesul acesta, se aduceau tot felul de in-Vinuiri fara nici o proba, altele bazate pe probe de nici o vá-loare, $i pe urea se zicea Primatului: Dovede$te ca nu e a$a."AA a fost cu acuzatia de sacrilegiu cand cu sfintirea bisericeidela Turburea, cand P. S. Gherasim, numai dupe Inchipuirea sa,a formulat cea mai grea acuzare ce se poate aduce unui preot.Asemenea feluri cle acuzatii trebuiau aruncate la o parte faracercetare. De se faces a_sa, nu ar fi ramas nici a zecea parte dinscandalul petrecut. P. S. Gherasim cu ai lui s'ar fi bolnavitde inima rea ; dar asta este indiferent.

Chiar boala dela 1899 nu putea fi invocata ca o certitudine,,eu toata scrisoarea exploatata de d-I Chiricescu. D-1 Disescu,care es\te un jurist eel putin tot atat de savant ca d-1 Anion, aclovedit aceasta prin o scrisoare a sa care s'a publicat.

Epte dar cert ca guvernul, dace voia, putea lesne sä reduce laproportil cu totul neinsemnate groaznicul scandal ; mai ales pen-tru un avocat abil, cum este d-I Anion, lucrul acesta ar fi fost ojuearie. Dace ,n,u a facut-os este ca credea ca numai pe calea aces-,sta putea sa ajunga la schimbarea Primatultii. *Si atunci iar sepune Intrebarea: pentru ce?

Un singur raspuns este posibil: guvernul a fost dominat decele mai meschine- considerafii personale, de acel politicianismjosnic, pe care-1 amesteca in tot ce face.

Nu s'a Intamplat °data ca partidul conservator sä iea guver-nul fara ca sa duce o lupta desperate ca sä umple toate locu-rile pe cari poate pune maim cu creaturile lui. El a fost totdea-una incapabil s face, spre exemplu, ni$te alegeri de chiniarhica acele din 1909, cu exclusiva preocupare a meritului scutitecu totul de preocupari de partid. Intre numirea unui candidat

pa

si

si

124

bun, dar neinscris in clubul lor, una orcat de rea a unui parti-zan, conservatorii nici ()data nu eziteaza: ei fac totdeauna pe cea .de a doua.

Nimic nu scapa de aceasta goana furioasa. In administratie,in armata, in invataiiiant desus pans jos, in magistrature, pestetot trebue se aduca ei aceasta mentalifate.

Biserica -nu putea sa scape de aceeasi contaminate.Mitropolitul Atanasie devenise odios conservatorilot' pentruca,

dupe ce.la 1909 ei sperau dela opunerea lui la modificarea le-gii sinodale ocazia asa de mult asteptatk de a purse in fine manape guvern, au vkzut de °data inselate asteptarile lor. Din zivaaceea, Mitropolitul Atanasie numai merits sa fie tratat cleat caun liberal, i nici nu au lipsit de a-1 trata ca atare. SA ne aducemaminte modul barbar tutu s'a purtat cu dansul in Serial Ins4id-1 Anion, in cursul discutiei din 1909.

Incepand procesul din 1911, sentimentele guvernului fata deP. $. Atanasie nu puteau face iluzie nimanui..

Atacat din toate pArtile izolat cum era, Primatul se vAzii si-lit intro zi se ceark sfat $i dela aceia cari it mai ajutaserk eusfatul lor In momente-grele. A. avut o convorbire cu d-1 I. Bed-tianu cu mine.

De sigur ca clack un iubcomisar sau un subprefect si-ar fipermis o asemenea enormitate, guvernul (Hui Carp' 1-ar fi datafarl. in 24 de ore. Dar Mitropolitul nu este nici subcomisar,nici subprefect, se putea crede ca guvernul va avea pudoareasa inteleagk asta. Dar nu a fost ass. Presa guvernamentala in-data s'a alarmat, si a aruncat invinuirea: MiiropolA liberal."Aceasta suscita indata nofiunea de Mjtropolit conservator",.ideea ca dack Iiberalii avusera Mitropolitul lor, trebuia arumca $i conservatorii sa aids pe al lor.

Si lucrul nu se margineste ad. Insusi d-1 Anion nti s'a sfiit saspunk I. P. S. Atanasie ca poate da sprijin, atat pentrucala deschiderea Sinodului spusese ca legea din 1909 era canonick,cat $i pehtruca avuse intrevedere cu fostii Ministri liberali. Aveacel putin meritul sinceritatii. De aceea de atunci eu m'am feritde a mai da ochii cu I. P. S. Atanasie, ca sä nu-i fac- tau maimare decal ajutorul ce-i puteau aduce sfaturile male.

Alt caz. Unul din fostii Ministri liberali a crezut de cuviintAse face o vizita de politeta unuia din chiriarhi cu can era in rem

$i

$i

$i

$i

$i

'nu-i

15

latii personale. A doua zi unul din Mini Orii in exercitiu veni savada pe chiriarhul in chestie, §i nu lips' sa-1 cerceteze asupra vi-zitei primite.

Insui d-1 Ation, in edinta Senatului in Decemvrie trecut cands'a votat legea sa sinodalk factt aluzie la aceasta vizita, ca la otentative de amestec in chestia pe care tines sa d rezolve d-sasingur. Unii liberali s'au interesat prea de aproape de solutiadin Sinod," a zis d-sa. Ar fi volt d-sa, se vede, ca i liberalii saface ca partidul d-sale, care nu se intereseaza de nimic, nu stu-diazA nimic, i de aceea'ici nu cunoa0e, nici nu intelege nimic-in chestiile pe cari este chemat a le rezolve.

Se- intelege ca un guvern 'care nutria o asemenea rnefitalitatenu era sa lipseasca de a se folosi de orice ocazie §i de orice mij-loc pentru a intinde i asupra Bisericii sistemul sail. Nu s'a datinapoi dela un scandal enorm pentru a face vacant scaunul deMitropolit, iar zilele acestea vazuram la ce mijloace alerga pen-,tru a face sa patrunda in Sinod §i alti partizani, de ai saii casa -$i asigure majoritatea.

Aci dar sta toata explicatia celor petrecute. Acela politicia-nism josnic -i neinfeligent care a facut pe guvern sa sf4ic olege ca aceea a organizarii Ministertilui de Instructie pentrd a -sicApatul partizanii, $Lcare aduce perturbatia in toata administratiade cateori vine la guvern partidul a0. zis al ordinei, aceeaCmentalitate care in miezul noptii de 28 Aprilie a irripins- la devasta.rile §i salbaticiile cunoscute, tot acestea sunt cari au dictat puretarea guvernului in criza provocata de P. S. Gherasim. Scandalulprocesului sinodal nu este decat un inel din lungul ir de scan-dale prin cari se manifests viata partidului conservator de ireiani incoace.

* *

Pentru a nil intrerupe irul expunerii, am lasat tntr'adins savorbesc tocmai acum despre o curioasa incercare de a ,se punecapat crizei, prin demiterea de buns voie a ambilor chiriarhi carierau pu§i in cauza.

Chiar in prima §edinta a Sinadului, inainte,de a intra in cer-cetarea procesului, avu loc o consfatuire secrets :ntre menibriilui cu d-1 Ministru. Rezultatul acestui concniabul fu cä Sinodulnumi o comisie care ss mearga la fiecare din cei doi chiriarhi i

126

sä le ceara se demisioneze, fara a se mai intra in dezbatereaprocestilui.

Aceeasi incercare fu rePetata si in ultima sedinta a Sinodului,inainte de pronunfarea sentinfei.

Rezultatul acestor demarse este cunoscut. I. P. $. S. Atanasiedeclare cu hotarire ca nu demisioneaza si asteapta sa fie judecat.P. S. Gherasim consimtia -sa se retraga, cu conditia ca Primatulsa demisioneze inaintea l i ca sa se retraga toate acuzafiilece i se adusesera.

Nu era greu de prevazut care vi fi sdcesul acestei incercari.Cand se stia ca de doi ani se cercasera'.fara nick un folos toatemijloacele de a face pe Episcopul de Roman sa recina la sen-timente mai crestinesti, and se cunostea ura neImpacala ce nu-tria contra Primatului pe care nimic nu reusise sa o domoleasca.cat de putin, cum se putea spera ca acum, in pragul procesului,and avea totul pregatit pentru a da cele mai grele 1pvituri, erasa renunte el la satisfacerea rasbunarii sale, acestei supreme bu-curii pe care cei vechi o rezervau zeilor?

Cat pentru Mitropolitul Patnat, In urma campaniei infame dealomnii ce se dusese contra lui, a demisiona inainte de ttatarea

procesului ar fi Insemnat ca ecunoaste de bune acuzatlile ce ise adusesera, si a nu se simte in stare sa be respinga.Derriitereape chestia imoralitatii, mai ales in imprejurarile din Maiu 1911,ar fi fost considerate, chiar de acei cari erau ile paitea sa, ca odovada ca Primatul nu cuteza sa infrunte judecata Sinodului ;dat aceasta i-ar fi atras condamnarea sigura a altui Tribunal,acela al opiniei publice. Acei cari cunosteau temperamentul nein-fricosat at Primatului si cari au vazut pe urma in ce chip stra-lucit facut apararea, mai ales fats de Ingaimarile adversa-ruiui sau, puteau sa-si Inchipuiasca ca nici °data nu ar fi accep-tat el o sinucidere asa de rusinoasa.

Se intelege ca guvernul, care nu lass sa treaca nici o ocaziede a face greseli, nu era sa o scape nidi pe aceasta. Tie ca chiarel va fi inventat aceasta solufie care, dace ar fi reusit, i-ar fipermis sa considere chestia ca Inchisa punea In acelas timpla dispozifie si sdaunul vacant de Mitropolit, fie ca a luat-o asacum i-au prezinfat -o alfii, fapt este ca el a adoptat-o si a facutce a putut ca sä o realizeze, jar d-1 Anion Isi prepare dejA laurii,facind confidenfe reporterilor de pe la gazete,

$i-a

si-i

127

Refuzul ambilor chiriarhi de a demisiona fu o cruda deceptiepentru guvern. Revenit din iluziile sale de un moment, el lyahotarirea, in Consiliul de Mini OH dela 24 Iunie 1911, a se exe-cuta hotarirea Sinodului asa cum va fi data, guvernul fiind ho-tarit sa priveasca conflictul sinodal ca o chestie pur bisericeasca,fara nisi un amestec politic.

Decizia aceasta, luata dupa ce se cunoscuse refuzul Primatuluidei a demisiona, era dovada ca solulia cu demisiile voluntare pro-venia dela guvern, sau ca cel putin el se agatase de dansa ca desingura scandura de scapare ce i se oferia, in imposibilitatea incare era de a gasi o alts cale .de a esi din greutate. Ea era recu-noasterea formals a neputintei sale, de oarece se spala pe mani

arunca totul in spatele Sinodului.Daca s'ar fi gandit demai inainte cat de putin, prevedea acest

exec. Dar data s'ar fi gandit, ar fi gasit poate o alts cale carei-ar fi oferit mai multe probabilitati de reusitl.

Mitropolitul era Area inteligent ca sa nu inteleaga ca nici in-teresul, nici demnitatea lui nu-i permitea sa se retraga fortatpe chestia imoralitAtii. Dar altceva ar fi fost data' i s'ar fi oferitposibilitatea de a demisiona pe o chestie de principiu.

Chestia aceasta era gasita gata ; era legea sinodala. Primatulaparase legea din 1909, in repetite randuri declarase ca ea nuavea inteinsa nimic necanonic. La deschiderea sesiunii Sinodu-lui din Maiu 1911 el repetase aceasta declarafie. El era dar an-gajat ca sa o apere. De alts parte, d-1 Anion combatuse legeain 1909, si la deschiderea sesiunii Consistoriului Superior Bise-ricesc promisese sa o modifice. Cauza conflictului riecesar nu maitrebuia dar cautatA ; cine stie?, pentru un om abil cum este d-1Arion, poate nu ar fi fost greu a se pregati mai dinainte terenul,sugerand Primatului ideea retrakerii pe aceasta chestie, iar nupe a imoralitatii, ceea ce nu era serios.

In cazul acesta, Sinodul s'ar fi multumit la Maid trecut sa nu-meased o comisie care sA fats ancheta asupra datelor procesului.La Octomvrie urmator, ax fi judecat condamnat pe P. S. Ghe-rasim, ar fi achitat pe I. P. S. Atanasie, ass cum a facut ; darin acelas timp se convocau Camerele inteo sesiune extraordinaryde cateva zile, si sa modifica legea, ceea ce Ar fi dat o aparentade justificare demisiei Primatului, nu 1-ar fi facut sa piece mic-sorat injosit, 'ar fi cruta si Biserica. de rusinea'ce s'a de-

$i

sk

si

sisi

si

128

varsat asupra ei prin modul cum s'a tratat procesul, $i prinacela cum s'a smuls demisia Primatului la Iunie trecut.

Fara Incloiala, nirlieni nu poate afirma ca Mitropolitul ar ficonsimfit $i la aceasta combinafie; dar in orice caz ea tot pre-zinta oarecari putinte de teusita, pe cand ace9 pe care a incer-cat-o guvernul era o curata copilarie.

Dar conceptiile guvernului nu puteau merge a$a de departe,$i eu nu puteam sa-i propun o splutie a carii soarta era sigurade mai Inainte.. Scoala junimista sA $tie ca e convinsa ca ea are.monopolul tuturor felurilor de geniu, $i de aceea pentru dansaste o chestie de demnitate de a nu gasi nici odata nil* bun

daca nu a esit din capul ei. De aceea am vazut ce primire a fa-cut ea bunei Vointe cu care d-1 Bratianu oferise concursul par-tidului liberal pentru rezolvarea crizei. Afars de aceasta, se maitie ca partidul dela guvern eite atins de firetofobie actita. p

solutie propusa de mine ar fi avut efectul .de a impinge gu-vernul i'ntr'o direcfie diametral opusa, chiar cu riscul de a seprabusi in prapastie. Tacand, tot mai lasam loc unei 5anse ori-cat de neinsemnate ca poate d-1 Arion se va gandi el singur laaceasta solute. Vans speranta!

*

DupA patruzeci de zile de scandal, procesul se. -terming infine la 24 Iunie, prin cunoscuta sentinta, care achita pe Mitropo-litul Primat $i condamna. pe Episcopul .de Roman la destituirefara caterIsire.

Pentru'toti oamenii cu minte, achitarea Primatului fu o adeva-rata usurare. Nu numai se evita astfel spectacolul rusino$ $itrist al unei condamnari care ar fi fost o prima de Incurajarepentru infamiile inscenite, dar se cruta $i Bisefica -de durerea dea se vedea dezonorata in persona $efului sau.

Mai criticata a fost partea privitoare pe P. S. Gherasim. Din-tre cei cari admiteau ca meritata condamnarea lui, unii gasiauca simpla destituire nu era o pedeapsa indestulatoare pentru ovinovatie asa de. mare ca aceea a Par. Safirin. Afars de aceasta,ei puneau intrebarea daca simpla destituire fara caterisire eracanonica.

NU voiudiscuta aceasta din urtna objecfiune. Nu cunosc destulde bine canoanele In punctul acesta ca sa-mi dau o parere ; dar

si

129

se spune ca. In istoria bisericeasca sunt mai multe exemple dedestituire facuta fara caterisire. Cat priveste insa ca pedeapsanu a fost destul de grea dupa gravitatea culpei, eu sunt de pa-rere ca Sinodul a procedat intelept. Lumea noaitra, strains cumeste de trebile biserice$ti $i .danduli rau seama de graiiitateacelor petrecute, ametita $i de strigatele partizanilor celui pe-depsit, putea sä gaseasca ca. Sinodul .a mers Rrea departe pro-nuntand caterisirea. Aceasta ar fi putut da loc la un revirimentcare nu ar fi fqst in avantajul bunei regule In Biserica. Datinsa fiind temperamentul P. S. Gherasim $i dispreful absolut ceare pentru legile $i autoritatile tarii sale, era neindoios ca. P.S:S., ell toate ca recunoscuse ea Sinodul era bine constituit casa-1 judece, tot va nesocoti sentinta lui $i va continua sä ramanain stare de rasvratire. A$a a $i fost. Se va impune dar In eurandnevoia de a se pronunta $i caterisirea. De randul acesta Insa ni-meni nu se Iva mai gasi care s gandeasca ca pedeapsa eite preamare $1 nu destul de meritata.

Hptarirea Sinodului se pirea di pit. sese capat, cel putin pentrumoment, scandalului bisericesc. Toata lumea dorea $i spera re-stabilirea lini$tei, cand lack' de o data se late$te vorba ea Mi-,trolpolitul Primat are intentia sa demisioneze, $i a treia zi, 26Iunie, $tirea aceasta se 5i confirms.

Fara Indoiala, eine se .gatideste la torturile sufletesti prin caritrecuse I. P. S. Atanasie itimp de doi ani $i jun-Mate I$i a.' seamacat de obosit $i descurajat trebuia sä se simta. Dar sentinta Si-nodului, venind dupa stralucita aparare pe care $i -o facuse, itrasbuna de toate calomniile, $i trebta sa-i Intareasca sufletul,caruia tocmai energia nu-i lipsia. De aceea hotarirea neasteptataa Primatului a surprini $1 pus in mifare pe toti. Pentru cine $tieinsa cum s'au petrecut lucrurile, evenimentul acesta nu are pimicsurprinzator. Va veni vremea, seer, in curand, cand sd vor puteada $i acestea pe fata, Atunci se va vedea pans unde poate mergeindrasneala si lipsa'de scrupul a unor oameni.

Oricum ar fi, demisia Primatului, venita chiar a doua 2i dupaachitarea lui, avIi un efect dezastros. Ca rezultat imediat, eazdrunchla cu totul autoritatea sentintei, care aparh in ochii ce-lor ce nu $tiau cum s'a smuls demisia ca un iimplu compromis

Criza blsericeascd.Spiro C. liaret. 9

130

incheiat Intre Sinod guVern. Ea facii apoi sä dispara Imedidt'-increderea ce incepuse sa renasca, ca se va fi pis cat turbu-rarilor ca lucrurile vor reintra pe cale normara. Chestia bise-riceasca continua sa ramana deschisa, doar isi schimba numele,$i in loc de chestia rasvratirei Episcopului de Roman, ea se numlchestia vacanfei scaunului primatial.

Sub aceasta fra, ea era destinata sa dureze opt luni, satreaca prin fazele cele mai cornice si sa punk' pe guvern, in si-tuatia cea mai ridicule, justa pedeaps, pe care o merits cu priso-sing prig lipsa de pricepere, de energie, $i mai ales de buns cre-dinfa, de care daduse dovada in tot cursul afacerii. Bisetica insaa avut sa Indure not su {erinfe, pentru ca in cele din mina sa a-junga la o situafie mai rea decat cea dela Inceputul

Dar gu'vernul a fost multamit. El reusise sä alunge din scaunpe Mitropolitul liberal", si triumful acesta avea pentru el maimare pret decat toate interesele Bisericei la un loc.

Urmari §i concluzii.

P,recum dupa o batalie se humAra pierderile, tot as'a In urmacrizei' bisericesti se cuvine sa recapitulam rain cauzat Bisericeiprin cele intamplate. Totdeodata trebue sa amintim cele ce auurmat dupa pronuntarea sentinfel, Si sa apreciem si modul -CUMguvernul si-a fatut datoria.

*

Nici nu apucase a se terming procesul, deja guVernul 1sicants osanele, ca a pus capat crizei. Bucuria ii fu de scurta duirata, $i cel care i-a turburai4o fu tot P. S. aherasim. Daca vafi .fost ,cineva care sa nu recunoasca mentalitatea anarhica a ace-

om, purtarea lui dela Junieeincoace va fi de ajuns, socotesc,pentru a-i convinge.

Mai\ intaiu, indata ce s'au terminat apararile, P. S. S. segrab) sa ceara sa i se restitue piesele pe cari be depusese, intrealtele scrisoarea din 1899 a P. S. Atanasie cuponul postal sus-tras de $unda. Avea de gand prea sfantul sa alba, cu, ce duce $imai departe scandalul ; nu-i ajungea cat facuse. Dar de asta datase lovi de refuzul categoric al Sittodului.

Dupa ce i comunicat sentinfa $i cand prefectul de polifie

$i

crizei,

$i

nai

$i

Si

slui

131

venise sa se inteleaga cu dansul. in privinta executarei ei, P. S.ii spuse ca nu se poate deocamdata misca din Bucuresti, dincauza procesului dela Universitate aI d-lui Chiricescu. Dar in a-ceeasi sears se urca pe furis in tren $i se duse la Roman, 'bine'hotarit a nu parasi Episcopia cu nici un pref. In acelas timptrimife o telegrams, atat M. S. Regelui cat si Ministrului Cul-telor, prin(cari le declara ca nu recunoaste sentinfa Sinodului sinu se supune ei.

Can vet. Ti fost gandurile P. S. S., comitand, asemenea acte?Crezut'a_ ca va intimida si pe guvern, $i pd tot i, ca nu va in-drazni nimeni sa se atinga de dansul? Sperat-a ca.' se va pro-duce printre credinciosii din eparhia Romanului vreo turburare,cu scop de a nu lass sa li se iea un ash de pretios Episcop ?Orice va fi socotit P. S. S., actul sat' era o prea indrasneatasfidare pentru ca sa nu fie reprimat imediat.

Trebue sa recunoatem ca guvernul cladh dovada de energiepotarire. Cinci ore dupa sosirea sa, in Roman, indraznetul ca-

lugar fu scos cu procurorul din palatiul episcopal, urcat inteunautomobil si expediat la Bucuresti. Aceasta a fost singura datain cursul intregii crize nand guvernul tlat seamy de ce trebuesä fad, $i a lucrat repede $i energic.

Dai- intamplarea acea.sta aminteste o alta la fel. In Maiu 1896,un aft chiriarh, condamnat in buns regula de Sinod, nu la simplydestituire, ci la caterisire, anume Mitropolitul Primat de atunciGhenadie, facuse intocmai ceea ce a facut in lunie trecut P. S.Gherasim la Roman ; nici P. S. Ghenadie nu voise sa recunoascasentinfa, refuzase sa i se supuna $i se opusese la invitarea dea pails' palatul mitropolitan. Guvernul de atunci, prezidat ded-1 Sturdza, a Ifacut intocmai ceea ce a facut acum guvernul d-luiCarp : si d-1 Sturdza a trimis 'procurorul care l'a silit pe P. S.Ghenadie sa plece din palat sa se duca la manastil.ea pecare singer ales-o.

Dar asemanarea se opre$te acs. In 1911, in opozifie erau li-beralii. Cu toafe c 1 pana atunci ei combatusera pe P. S. Ghe-rasim, daca ar fi fost $i ei politiciani de rand si setosi de avan-tajele puterii, puteau prea bine sä schimbe deodata frontul, saiea apararea P. S. Gherasim $i sa duca campanie salbateca pen-tru apararea unui Area sfant chiriarh pe care un guvern infam

fara Dumnezeu a cutezat sa-I balocoreasca sa-1 violenteze" ;

$i

$i

ai

9i -a

ai ai

132

si slava lui Duninezeu,-pe stradele Bucurestilor se gasesc destuide cei fara capataiu ,cari striga tare si arunca cu caramizi.

insaj cari nu inteleg astfel nici onestitatea politics, pici da-toria for de partid de ordine, nu au facut ass. Nu numai ca s'auabtinut dela orice miscare, dar au aprobat fara rezerva actiuneaguvernului.

Tot ash se petrecusera lucrurile in 1896? Atunci in opozitieerau conservatorii. Contra I. P. S. Ghenadie atacurile au pornit dinpartea ilor, cu aces violenta lipsa de masura pe care o pun eitotdeauna in tampaniile lor. Abia Insa guvernul d-lui Sturdzadeschise contra Primatului actiunea ceruta chiar de ei1 deodata,dintr'o zi-intealta ei isi schimbara atitudinea si se Intoarsera departea P. S. Ghenadie si contra guvernului. cand Primatul fuscos din palatal mitropolitan, fu din partea lor o explozie deviolenta cum nu se mai vazuse. Cine nu-si adtice amipte de in-trunirile de atunci, de discursurile indignate the corifeilor, dedeclamatiile despre tavalirea in noroiu a Bisericei care ne cin-soteste si ne mangae dela nastere pans 1a moarte", de invadareaSenatului de ca..tre multimea din strada, de expeditiile d-luiFleva contra Camerei f

Cine sunt oamenii cari la 1911 scoteau pe Gherasim cu politiadin episcopia sa ? Tocmai cei cari la 1896 se coborisera In stradape o chestie identica.

Tot este a dreptate pe lumea asta. Nu a fost om pe lume lovitmai, fara scrup'ul de cum a fost d-1 Sturdza la 1896; dar nici orazbunare mai complecta si mai stralucita nu putea sä aibadecat aceea pe care i-au dat-o acum Insisi adversarii lui. Estepedeapsa pentru orice fapta necinstita ; vine uneori tarziu, dartot vine. $i nici o pedeapsa mai arzatoare nu se cuvenia pentrucele din 1896 decat palma pe care vinovatii si-au dat-o ei singuri.

Atitudinea pe care P. S. Gherasim a Iuat -o in ziva Inchideriiprocesului a pastrat-o de atunci neschimbata. Actele sale de ras-vratire nici nu se mai numara, si mai fiecare zi aduce cate unul.

In Octomvrie 1911, trimite Sinodului o nesfarsita Intampinarela sentinta pronuntata contra lui, in care renoeste declaratia carefuza de a o recunoaste. Cand se intruneste marele colegiu casa aleaga un alt Episcop, ii trimite lui un protest violent, declarand de mai inainte nula alegerea ce se va face. Dupa alegere,

Libe-ralii

$i

51

$i

*

133

face noului ales, P..S. Teodosie, o scrisoare publicg, pling deofense $i insinugri. Cand se deschide sesiunea extraordinary aSinodului din Fevruarie trecut, nu lipse$te de a scrie Pre$edin-telui lui tot ca Episcop de Roman. Cat pentru convorbirile $i in-terviewurile sale, ele nici nu se mai numgra. Si acum' ca la1909, P. S. S. declary el nu va fi pace in Bisericg ping ce nuse va anula tot ce s'a fAcut $1 nu. i se va recta scaunul la careare drept.

Unde sunt eel can ne vorbeau de omul dant, bland $i pa$nic,pe care numai dragostea de canoane 11 scosese acum trei ani dinpioasa sfanta sa smerenie?

I^

Procesul d-lui Chiricescu in fata Universitatii din Elucure$ti afost un incident care trebue considerat ca o urmare a procesuluisinodal. Cand d-1 Chiricescu comise fapt sa, fu in toata lumeao explozie de indignate nerezistibila. Ih special UniVersitatedcareia apartinea acest specimen de profesor fu in picioare, pentrua cere cu energie excluderea Iui !din sanul institutiei pe caredezonorase. Dupg o scurtg ezitare, guvernul cedg presiunii opi4niei publice $i trimise pe vinovat in judecata comisiei discipli-nare universitare.

Procesul durg mai multe saptamani, cu suspensiuni ama-nari. In tot cursul lui, nu se vazit nici cel mai mic semn cä vino-vatul 1$i dadea in fine seama 'de enorniitatea faptei sale. Toe%apArarea sa a consiStat in invocare de tot felul de tertipuri deprocedure, dupg cum fusese in cea mai mare parte $i aceea a P.S. Gherasim.

In cele din urmg, comisia disciplinary propunta sentinta, caresurprinse pe toatA lumea. Dupg ce recundStea pe d-1 Chiricescuvinovat $i nedemn de a mai 'figura in corpul universktar, irritocain favoarea lui, ca circumstanta atenuantg, serviciile 1W trecute,pentru a cere suspendarea aplicgrii pedepsii. Aceasta echivall cuasigurarea imputiitafii pentrti un om pe tare omisia itjudecase ca periculos pentru moralifatea tineritnei ca o dezo-noare pentru Universitate.

0 asemenea sentinta nu putea decal provoace o noun is-'bucnire de protestari indignate. Furl articole violente in press,intruniri de protestare ale profesorilor universitari. Multi acu-

si

si

0

si

insasisi

sa

134

zara pe Ministru, ca, dupa ce daduse in judecaa pe d-1 Chiri-cescu pentruca nu putuse face aitfel, cauza acum pe sub roansSà-1 faca scapat, din calcule de politicianism.

Acuzarile acestea, pe cat timp nu erau intemeiate decat pebanueli, nu trebue mentinute. Sunt destule alte lucruri tii afa-cerile_acestea pentru cart guvernul merits sä fie judecat cu as-prime, ca sa nu i se mai faca 'proces de intentii. Sentinta co-misiei disciplinare era urmarea unor anumite puncte de vederecan sunt admise in unele.sfere Universitare, $i cari alts dataau aparat de Tedeapsa' pe unii vinovati. De randu.1 acesta, lu-crurile intrara in ordine prin faptul ca. Ministrul nu admise ape-lul la indulge*, $i excluse pe d-I Chiricescu din invatamantpentru totdeauna.

Fu $i acesta unul din putinele cazuri in cari, in afacerea, a-ceasta, un mare vinovat a avut soarfa ce o meritase.

4. .4

Se terminase procesul ; se detronase P. S. Iherasim, si se. es-torcase demisia P. S. Atanasie. Ouvernul $i partizanii sag jubilausi eantau victorie ca pusesera opal crizei. Ce repede aveau saintekaga ei Inteleptul proverb latin ca Stanca Tarpeiana estealattiri cu Capitoliul

Se Intelege ca un observator bagator de seams ar fi $tiutchiar de atunci ca criza nu consta numai in procesul Sinodal, caavea radacini mai adanci, ca ea se agravase chiar din cauzaacestui proces. Dar guvernul, deprins cum era sä judece lucrurilenumai in mod superficial, socotea ca singurul lutru ce-i mai ra-manea de fa.'cut era de a Implinl prin alegeri cele doua locuriramase vacante.

'Tocmai aaest lucim ass de simplu, care pang atunci niciodatanu daduse loc la greutati, avea sa-i dovedeasca ce slab era pece tarim periculos it plusese lipsa sa de prevedere, slabiciunealipsa de sinceritate a purtarii sale.

Timp de opt luni in sir asistarkm cu totii la-spectacolul plinde haz al unui Ministru care, pe cand strigh mereu el a rezolvatcriza, alerga din om in om cu carja de Primat nu gases pe ni-meni care sa vrea i-o primeasca. A fost persuasiv d-1 Arion, asuds, s'a Inchinat, a mai incruntat din sprancene; totul in za-dar. Nimeni nu voia nici sa auda de propunerile sate. $i cand,

$i

$i

s

$i

pi

t

$i

pi

135

dupa multe rugaciuni umilinte, a gAsit in fine pe unul care saconsima, o soarta neinduratI rApes tocmai cand se credekscapat din nevoe.

Ca culme a nenorocirei, d-I Arion gasise de cuviinta sa modi-fice art. 2 din legea- dela 1909, care, Iargind cercul alegerii, i-arfi dat poate mijlocul de a esi mai lesne din incurcatura. Isttaiase singur craca de sub picioare. Mai erau apoi nenorociteleconsideratii de sectarism politic, cad, dupa ce -1 impinsesera saface atatea ca sä scape de un Mitropolit pretins liberal, it sill=acum sä scoata din rAndul deja atat de restrans al. eligibililorpe aceia cari nu-i prezintau.garantii suficiente de conviageri po-litice placute d-sale.'Chiar alegerea facutA in cele din urma irlpersoana unui chiriarh care cu doua saptAmani mai inainte derclarase si el in gura mare ca nu primeste $i caruia i s'a adresatin exiremis dovedeste in ce pozitie ridiculA se gases Ministrul.

fiind, nu este de mirare cA a gasit cregalant zvonul carese latise indata dupa. moartea Episcopului Titnus cA d-I Arionare intentia sä abroge modificarea ce adusese tot d-sa Ise art. 2din legea sinodala cu doua saptamani mai inainte; ca sa-si des-lege manile pe cari singur si le legase.

In cele din urma, d-1 Arion a reusit sä scape rde aceasta rusine_Dar nu- era indispensabila dovada aceasta, caiga inteleaga toticats dezorientare $i incoherentA domnia in lumea guvernatnen-tall.

Dar alegerile se facura in fine. Trambitele victorioase cartamutisera incepura iar sa cante cantari de biruinta, cand iatlca soarta neimblanzita care persecute pe d-1 Arion vine iar sä-iturbure triumful.- Soarta aceasta $i de andul acesta se prezinta sub forma stati-

gaciei $i a neprevederii ; caci nu-mi pot inchipui ca cu intentied-I Arion a cautat susciteze un nou conflict, cand esise askcum wise din celelalte-

Acest nou conflict $i l'a fAcut d-I Arion cu Sinodul, ca dincer senin,

Dupe alegerile facute 1a scaunele vacante de chiriarhi, rama-sesera libere trei locuri de arhierei titulari. Dupe lege, Sinodul

i-1

ai

si

Ask

st -9i

136

trebuia sa prezinte o lista de 9 candidati, dintre carj Ministrulsä aleaga 3.

D-I Arion avea trei candidati hi sal pe can de mai inainte erahotarit numeasca arhierei. D-sa insists cu Staruinta mare pelanga Sinod pentru ca acestia sa nu. lipseasca din lista celor 9prezentari.

Pentru motive care-1 privesc, Sinodul nu cedi insistentelord-lui Ministru, $i nu introduse in lista deck pe unul din prote-jatii

Orice om care ar fi avut (un pic de filozofie ar -fi inghitit ne-placerea ar fi tacut. Aceasta frebjtia cu atat mai mult sä ofad' un Ministru care stia prin ce trecuse care mai stia ca,b'ine sau rau, Sinodul era in limita drepturilor sale Jegale savoteze pe cine vrea ; cad altfel care ar mai fi rolul ski in ,aleagerea arhiereilor Si in trecut altor Ministri li se intamplase lafel, si nu facusera caz din asta. Chiar eu acum ,trei ani exprima-sem dorinta de a se pune pe lista un oarecare preat ; dar vazandca nu avea simpatiile Sinodului, nu am insistat deltic, $i nu a fa-mas din asta nici cea mai mica 'umbra intre Sinod 5i mine.

Dar d-1 Arion nu intelege lucrurile D-sa este Ministruconservator, §i principiiie consarvatoare, da, nu pot folerascandalul ca o alegere oarecare sa se faca dupa voia 5i constiintaalegatorilor. Sa fie vorba de colegiul III dela Herfa sau de co-legiul suprem bisencesc, pentru partidul conservator e tot una:

unul, altul, nu are voie sa iasa din porunca celor marl.Si asa, d-1 Anion s'a su_parat, 5i in supararea sa a reusit sa-si

creeze un nou conflict cu Sinoduli conflict de un gel cu totulnou, pentru a carui invenfie meritul it are d-sa.

Dupa ce Mitropolitii Episcopii au fosf bruscati la Senat decatre Ministri, ca niste simpli alegatori dela Obor, d-I Anion aamenirifat ca va confirms ca arhierei pe cei doi candidati cazutiai sai, cu toate cd Sinodul nu-i recomandase. Dar a trebuit sa reinunfe curand la ideea aceasta, in fafa raspunsului sinodalilor canici url arhiereu nu se va gasi care sa hirotoniseasca pe prote-jatii sai. De altfel era usor de inteles ca niste arhierei numiti infelul acesta ar fi fost o perpetua cauza de turburare, de oarecedrepturile for ar fi fost vecinic contestate.

Bata, acs, Ministrul alearga la .alt 'mijloc. Ddu confirmareanumai candidatului agreat de d-sa, iar pe ceilalti doi ii amana,

sd -i

lasa.

sisi

si si

si

137

sub pretext ca trebue sä adune infofmatii asupra moralitatii lor.Dar pana sä nu adune acele informatii, d-sa se grabeste sa pu-blice prin pamfletul care-i serve de organ cele mei desonoranteinvinuiri contra celor recomandafi de Sinod.

Se poate lesne intelege can trebuiau sa fie sentimentele siho-dalilor fata de aceste apucaturi din tale afara boeresti. Guvernul,prin nechibzuinta sa si prin pornirile sale arogante, $i -a pusIn spate niste greutati noui, in mod cu totul inutil, $i din can elnu putea sä iasa-decat batut umiliti In adevar, dace continuasa refuze a confirms pe cei doi arhierei, el trebuia on sä lase lo-curile for vacante, ceea ce nu are dreptul sa fad si ar lass si Si-nOdul in pericol de descoimplectare, on sa, convoace Sinodul pen-tru a face. noui recomandari. Dar e aproape de mintea omului caSinodul, ofensat cum fusese de d-I Anion $i tare pe dreptul sau,nu putea decat on sä recomande din nou tot pe aceeasi, on sarefuze chiar de a face o noua alegere, pe cats vreme nu se de-,dese celei dintaiu urmarea ce se cuvenia. In orice caz, cu toatepresiunile si amenintarile ce s'ar fi exercitat pans atunei, eraimposibil ca demnitatea Sinodului permits ca; la o noun a-legere, sä propuna pe cei doi candidafi can an fost cauza, poateinvoluntad, a insultei suferite.

In orice caz dar infrangerea Ministrului nu puiea sa fad in-

Dar sangele rece a revenit d-lui Arion facut- sa calcu-leze perspectivele accstea. D-sa a.fost silit sa dea confirmarea5fpentru celelalte doua ldcuri. Insa facand aceasta in urma_ atitu-dinei rasboinice ce luase, a e§it micsorat umilit, ca diva oricecaPitulare.

late urmarile suficienfei nereflectiunei.`1_7ri moment s'a vorbit ca d-I Arion propunea sä dea inci-

dentului proportii si mai mad, cautanit sa provoace, fie si inmod silit, retragerea a vreo patru arhierei episco'pi, pe canpä-i inlocueasca cu creaturi de ale sale, In ,scopul de a-$i asi-gura in Sinod o tnajoritafe devotata. Tot sistema conservatoareDar fie ca fusese descurajat de icealalta tentative nereusita, fieca svonul nu era adevarat, am fost scutiti de un tidu scandal.

Acum sä speram oare ca d-f Anion va trage vreun invatantantdin cele ce i s'au intamPlat?'Intelege-va oare ca fiecare lucru,

$i

$i

$i

st-i

aipsi

138

dacg este sä se intample, trebue sa vie la timpul sau, ca cuzorul nu o scoate cineva la capat?

Nu am nimic de zis asupra candidafilor d-lui ; dar d-satrebuia sa se intrebe data opozitia Sinodului Ia alegerea for nuare cumva vreo explicafie alts cleat aceea a antipatiilor perso-nale sau a 'dorintei lui de a supara pe d-I Anion. Putea sa se In-trebe daca, fiind d-sa in locul Sinodului, care abia wise dinIunga lupta a crizei sinodale, i-ar fi venit la ndemana sa reco-mande pentru inaintare 1pe cineva care era ,banuit ca pe submina contribuise la alimentarea ei. Si ar fi fost mai bine chiarpentru d-1 Anion ca sa nu mai dea $i acest nou motiv de suspi-ciun'e pentru atitudinea pc care o avuse in timpul' conflicfuluisinodal.

Acum ca faptele suet cunoscute, se poate judeca in cunostinta.de cauza purtarea responsabilitatea guvernului in cele pe-trecute.

Ant vazut care au fost greselile comise db partidul conservatorIn chestia bisericeasca, inainte de venirea lui la guvern. Asupralui apasa in cea mai mare parte raspunderea ca conflictul a is-bucnit s'a intrefinut, pi numai a lui este raspunderea ca a fal-cut chestie de politicianism si a impiedicat guvernul liberal dea ingbusi scandalul.

Venifi la guvern, conservatorii au dovedit o completa igno-rang a imprejurarilor, o superficialitate de neinchtpuit, lipsade sir in idei si de un plan de actiune, si pe langa toate un sec-tarism politic nedisimulat care a trecut peste marginile permise.-Daca intrigile $i presiunile for ar fi reusit, fara ar fi suferit ru-

inea fara precedent de a vedea pe Capul Bisericei ei condamnatca imoral, pentru un fapt fara nici o insemnatate, vechiu de 12ani, rascolit fii exploatat de o.bancla de martori mintinosi si declameni certafi cu justitia. Un partid politic care, dupg' cutm sevette, nu tine seams in actiunea saoIitica de consideratiile denatura morals, nu este de mirare sa impins la aceasta extre-mitate. Este un fel de inconstienta care intuneca vederile oame-nilor asupra lucrurilor pe cari nu le cunosc si nu le inteleg. DarBiserica noastra, prin ,o asemenea condamnare, ar fi fost dezo-norata pentru .ani multi in ochii intregi, si greu si-ar mai

-

si

fi

lumii

pi

pi

139

fi recapatat prestigiul pierdut. Este o fericire ca 'Sinodul in celedin urma a scuturat influenta nefasta a politicianismului $i ascutit Sara si Biserica de rusinea pe care i-o pregatia..

La nici un moment guvernul nu si-a dat o seams exacta in ceconsta criza, si nici chiar astAzi nu o Inte lege, Era destul sa-1vezi cum la fiecare pas isi Inchipuia cal a rezolvat-o, $i ramaneaThicremenit si amefit cand a doua zi i se ridicau Inainte greu-tali noui la cari nici nu se gandise.

Au Winovatit pe liberali ca au finut chestia in loc, declarandde nule si neavenite" anatemel-e si invectivele P. S. Gherasim.Era de prisos sa li se explice rostul acestei tactice, pentrucA $ide li se explica tot nu-1 intelegeau. Dar ei' au gasit formula,,, chestia pur .bisericeasca" care permitea guvernului sa ramanaspectator nepasator la desfasurarea imor evenimente pe cari nuera ip stare nici sa le Irnpiedice, nici sA be diriga. In felul acesta,tot chestie pur bisericeasca sa fie si continuele framantliri aleP. S. Gherasim si ale bandei negre, de cari guvernul nu se preo--cupa ca si cand ar fi nuIe si neavenite ?" Tot chestie pur bise-riceascA a fost ocuparea vacanfei metropolitane, care s'a amanatzi cu zi vreme de opt luni de ziIe?

Guvernul a rezolvat criza asa cum putea el s'o rezolve: aaruncat praf nu de aur" In ochii luinei si in ai sAi proprii,ca sa nu mai stie de dansa. Ell nu a contribuit cu nimic, nici lalamurirea lucrurilor, nici la atenuarea ciocnirilor, nici la imputi-narea scandaflului, nici mai ales la cercetarea, cunoasterea siviridecarea releloc ascunse, a caror evenimentele din ultimii aninu au fost decat o manifestare. In repetite randuri el a declaratca se dezintereseaza. Atunci cu ce se laudA?

Pentru' orice om de stat serios, faptul ca opt luni de zilescaunul metropolitan a stat vacant pentruca nimeni nu voia sA-1primeasca, ar fi fost un semn ingrijitor care Par fi facut sacaute cauzele acestei sari de lucruri anormale. Singur guvernulnu-si puno Intrebarea aceasta. Dupes ce a gonit din scaun sub unpretext ridictil pe I. P. S. At-anasie, el considers ca un mare triumf,$i se crede restaurator al Bisericei, pentruca a reusit, abia dupesopt luni de rugaciuni $i de umilinte, sä gaseasca in Mitropolit.Dar cum putea sä fie altfel, dupes ce demnitatea noastra supremabisericeasca, a fost batjocorita ass cum a fost? Cu* ce curagiu samai primeasca postul acesta un om 6u simf de demnitate, cand

140

stie ca este expus A se vedea tarit in noroiu de orice netrebnic,cu neutralitatea binevoitoare, daca nu cu Pomplicitatea guvernu-lui Cad ce n'a facut guvernul actual, pentru ca sa confirmecredinfa aeeasta! Nu s'a multumit ca in timpul procesului a avutatitudinea pe car a avut-o ; si pe urma, si pana in zilele dinurma el s'a gasit allfur icu barfitorii cari au cautat sa terfeleascaintregul episcopat. In ajunul alegerii de Mitropolit, in intrunireamajoritatilor dela Camera, d-I Anion, recomandand pe candidatu

spunea ca e 'singurul caruia P. S. Gherasim nu-i adusese in-vinuiri de ordine morals. Asa dar, invinuirile grin nimic dovediteale P. S. Gherasim, invinuiri pe can pana la proba contrarie oriceom de onoare e dator a le considers ca adevarate calomnii, aceleinvinuiri apasasera n ochii d-lui Anion asupra celor mak multichiriarhi si-i departase de scaunul mitropolitan ; cu filte cuvinte,pe baza afirmatiilor unuia ca P. S. Gherasim, Ministrul de Culteal tarii prezinta Corpurilor Legiuitoare pg toti chiriarhii tarii a-fara* de unul ca nedemni de a ()mph locul suprem. $i acest ,Mi-nistru nu simte, nu intelege ca aruncI fara dovezi cea mai greainsults intregului cler superior si face Biserica de batjocura inochii lumei.

Si cel putin daca ar crede el insusi ceea ce spune ; dar lumea-toata stie ca, pang sa ajunga la candidatul care in fine a accep-tat, d-sa persecutase cu propunerile si solicitarile sale pe omultime de alti chiriarhi, cari toti fusesera insultati de P. S.Gherasim. Asa dar cand a spus adevarul d-I Anion ? Atunci dud,oferindu-le locul suprem, arata ca dispretueste calomniiie P. S.Gherasim, on atunci cand pe baza aceIorasi calomnii, Tit prezintaCamerelor ca nedemni de inaintare?

Nu mai putin a trebuit sa Ingrijeasca pe chiriarhi si sa-i fad'sa se teatna a priiml responsabilitatea locului suprem usurinta cucare au vazut ca d-1 Ministru apreciaza lucrurile cari tree pestecompetinta d-sale. In nenumarate. randuri, i cu ocazia discutieiin Senat a legii din 1909, si prin numeroase motiuni votate insesiunile sale, Sinodul declarase. legea din 1909 daca puteafi Imbunatatita in forma, -nu .era.lpsa intru nimic anticanonica.D-1 Anion Insa este mai teolog" decat Sinodul ; el spune in maimulte randuri cailegea este anticanonica; §i intre altele la Intru-nirea majoriatilor. Atuflci dar ce rol mai ramane Sinodului, dadnici in chestie de canoane parerea sa nu este respectata ?

sau,

ea.

141

S'a zis ca episcopatul nostru este in decadenta, pentruca clerulnu mai atrage, ca alts data, pe feciorii dd boieri. Nu este loculsa discutam aci Intru cat boierii sunt in stare sa. infiltreze Wailnotia, p. cats vreme propria for class este pe cale de a disparea,ca un anachronism ce ete. Dar cum va mai putea cariera deri-calk' sa atraga pe tinerii inteligenti, instruiti $i energici, dupa ceexemiplul lui Atanasie le va fi aratat ce pret au aceste calitati,$i cari sunt calitatile cari se preferA in locul acestora ?

SA lAsam dar pe guvernanti in iluzia cA au terminat cu bineceea ce aveau de facut in Biserica. Aceia Ins& cari au o alts con -cepfie a lucrurilor trebue sA $tie ca starile rele din Biserica, de-parte de a se fi vindecat, n'au facut decat sa se agraveze prinmodul cum guvernul conservator s'a purtat fatA de dansa, $1 capentru a aduce Indreptare rdicila $i durabila, trebue Intreprinsacu staruintA $i cu $ir in idei o acfiune Indelungata care sa atingarelele in radacina, iar nu numai sA le spoiascA, ca sa nu se vadA.

Si sa se mai tie un lucru ; ca pace $i liniste in Biserica nu vafi papa ce nu se va pun& capat amestecului celor ce nu au cecauta inteinsa, $i nu se va desfiinta banda neagra, care nici as-tazi nu a idezarmat. Sunt abia trei luni.de cand ea avea insolenfalie a dicta eonditiile sale si.de a impune de mai nainte tutela saunui chiriarh care era designat pentru locul suprem, Para carellameninta $i pe dansul cu soarta lui Atanasie. Este to adevarataMaffia, a carei exterminee se impune. $i nu lipsesc mijloacelepentru aceasta ; trebue Irma sa alba cineva $i priceperea de a legasi, $i taria de-a le aplica fall crufare.

TABLA DE MATERII

ergCriza bisericeasca -. 5

Chesfia legii sinodale . . . . ., -/ 6

Chestia fostului Episcop Oherasim at Romanului 41

Procesul dela Sinod ) . ,. .. . 85

trmiri gi concluzii . e t . . , 130t .