· web viewaplicaţia 1 a)identificarea gamei de produse realizate de agentul economic. b)ce...

INSPECTORATUL SCOLAR AL JUDETULUI IALOMITA

CAIET DE

PRACTICA PROFESIONALA

2010

IMAGINI

IMAGINI

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial

Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

COLECTIVUL DE COORDONARE :

COLECTIVUL DE ELABORARE :

Caiet elaborat in cadrul proiectului ”Pregatirea practica si consilierea profesionala, oportunitati pentru reusita in cariera”

2

UNIUNEA EUROPEANĂ GUVERNUL ROMÂNIEIMINISTERUL MUNCII,

FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE

AMPOSDRU

Fondul Social EuropeanPOSDRU 2007 – 2013

Instrumente Structurale2007 – 2013



Unitatea de învăţare: Mediul industrial

Tema: Tipuri de produseModuri de producţie

Data: Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate vei identifica caracteristicile diferitelor tipuri de produse.Prin această activitate vei caracteriza modurile de producţie

În cadrul orelor de practica in întreprindere, veti urmari:

Identificarea elementelor componente ale sistemului de fabricaţie;

Gradul de specializare a echipamentelor de producţie;

Ordinea desfăşurării operaţiilor de fabricaţie;

Conducerea sistemului de fabricaţie

Aplicaţia 1

a)Identificarea gamei de produse realizate de agentul economic.

b)Ce activitati se desfasoara la locul de munca unde ai fost repartizat?

c)Culege datele necesare pentru a raspunde la urmatoarea intrebareCE TIP DE PRODUCTIE REALIZEAZA AGENTUL ECONOMIC?

Nota: Folositi metoda care o considerati cea mai buna pentru prezentarea rezultatelor

Unitatea de învăţare: Măsurarea şi controlul mărimilor geometrice

Tema: Masurarea dimensiunilor liniare



3



AMPOSDRU





Obiectiv Să selectaze mijloacele de măsurare necesare Să analizeze rezultatele măsurării.


Tipuri de produse

Intelegerea si interpretarea documentatiei tehnice:





Aplicaţia 1


b)Alegeti un organ de masina pe care il produce agentul economic si realizatii desenul de executie.

(dimensiunile liniare se vor masura cu sublerul)

c)Comparati, desenul realizat, cu desenul de executie dupa care s-a realizat organul de masina

Nota: Prezentarea rezultatelor se face complectand tabelul prezentat in lucrarea practica nr.2

CONSIDERATII TEORETICELucrarea practică nr.2

Tema lucrării : Măsurarea lungimilor cu şublerul

Aspecte vizate:

- măsurarea dimensiunilor liniare cu şublerul;

- efectuarea calculelor simpleConsideratii teoretice

Şublerul este un instrument de măsură cu riglă şi vernier.


4



AMPOSDRU





Caracteristicile şublerelor:

Limita superioară de măsurare ( L ) : 100mm, 150mm, 200mm, 300mm, 400 mm, 500 mm, 600mm , 800 mm, 1000

mm, 1500 mm. Precizia de citire la verniere poate fi:

0,1mm; 0,02mm; 0,05mm. Principiul măsurării cu şublerul Etape: 1. alegerea şublerului corespunzător dimensiunii ce trebuie măsurată;2. prinderea piesei între ciocurile şublerului;3. citirea valorii măsurate, astfel:

a. partea întreagă a valorii măsurate ( numărul de milimetrii ) se citeşte pe rigla gradată, în dreptul reperului zero de pe vernier;

b. partea fracţionară a valorii măsurate se stabileşte astfel: se observă a câta diviziune de pe vernier este în prelungirea unei diviziuni de pe rigla gradată şi se înmulţeşte cu precizia de măsurare a şublerului.

Exemplu de citire pentru un şubler cu clasa de precizie 0,05 mm:

Eroarea de măsurare absolută:

ε= Xm – Xo

unde:

Xm – este valoarea măsurată;

Xo – este valoarea adevărată ( de referinţă)Eroarea relativă a măsurării: reprezintă raportul dintre eroarea absolută şi valoarea adevărată (de referinţă):


5



AMPOSDRU





εr= ε / Xo = ( Xm – Xo) / Xo

Resurse materiale- piese diferite - sublere- manual

Mod de lucru:

se măsoară dimensiunile indicate pentru cele 2 piese primite; se trec valoarile citite în tabelul de date, sub forma cerută ; se solicită profesorului valorile de referinţă /adevărate;(valorile adevarate sunt valorili nominale

pentru dimensiunile respective) Dimensiunea 4[ mm] Dimensiunea 5 [ mm] Dimensiunea 6 [mm ]

[Vm] {Vm} Vm [Vm] {Vm} Vm [Vm] {Vm} Vm

piesa

Eroarea absolută

Vadevarata=N

ε=

Vadevarata=N

ε=

Vadevarata=N

ε=

Eroarea relativă

[Vm]= valoarea citită pe rigla şublerului;

{Vm} = partea fracţionară citită pe vernier ;

Vm = valoarea măsurată ; Vm= [Vm] +{Vm}

Unitatea de învăţare: Controlul statistic al calitatii fabricatiei


6



AMPOSDRU





Tema: Controlul la receptia produselor


Obiectiv Să selectaze mijloacele de măsurare necesare Să analizeze rezultatele măsurării.

Sa reprezinte poligonul frecventelor


Tipuri de produse






Aplicaţia 1


b)Alegeti un reper produs in serie,formati un lot din 50 bucati si masurati aceeasi dimesiune pentru fiecare

piesa

Nota: Prezentarea rezultatelor se face complectand tabelul prezentat in lucrarea practica nr.3,urmarind mersul lucrarii

CONSIDERATII TEORETICE

Lucrarea nr 3

MĂSURAREA DIMENSIUNILOR EXTERIOARE CU AJUTORUL MICROMETRULUI2.1.Scopul lucrării

Lucrarea are ca scop determinarea dimensiunii unui lot de piese controlate cu ajutorul micrometrului şi trasarea poligonului frecvenţelor.

2.2.Noţiuni generale


7



AMPOSDRU





Micrometrele sunt instrumente de măsurat lungimi (Fig.1). Acestea sunt instrumente universale care asigură măsurarea unor dimensiuni liniare pe baza principiului vernierului circular gradat. Precizia de citire la un micrometru este de 0,01 mm.

Fig.1. Micrometrul

Pentru citirea dimensiunii măsurate se urmăreşte care diviziune de pe cilindrul gradat 2 coincide cu o diviziune de pe tamburul gradat 3 (vernierul gradat) al micrometrului. Pentru măsurarea piesei, se va acţiona micrometrul doar prin intermediul rozetei de limitare a forţei de măsurare 4.

1.3.Modul de lucru

o Se măsoară cota indicată pentru un lot de piese utilizând un micrometru cu precizia de citire de

0,01 mm..

o Se vor face minimum n = 50 de citiri.


8



AMPOSDRU





o Rezultatele măsurătorii (valorile X măsurate) se trec într-un Tabelul 1 în ordinea citirii.

o Rezultatele obţinute prin măsurare se aranjează apoi în ordine crescătoare în acelaşi tabel.

o Se determină amplitudinea împrăştierii valorilor prin diferenţa dintre valoarea maximă şi ce

minimă, adică:

o R = Xmax – Xmin [2.1]

o Se împarte acest interval în 10 clase (subintervale) egale, iar acestea vor fi trecute în Tabelul 2.

o Se calculează valoarea centrală (medie) a fiecărei clase cu relaţia:

[2.2]

o Se determină frecvenţa absolută de apariţie a fiecărei valori măsurate în cadrului celor 10 clase.

Se verifică dacă suma totală a frecvenţelor este egală cu numărul de măsurători.

o Se determină frecvenţa relativă (f/) prin raportarea frecvenţei absolute la numărul total de

măsurători.

o Se calculează valoarea medie ponderată a măsurătorilor, cu relaţia:

[2.3]

o Se trasează o diagramă (poligonul frecvenţelor) care să aibă pe ordonată frecvenţa absolută, iar

pe abscisă valorile medii (centrale) ale claselor.

Tabelul 1Valori măsurate (Xi) în ordinea citirii

Valori măsurate (Xi) în ordine crescătoare


9



AMPOSDRU





Tabelul 2

Nr. clasei

Clasele de valori Valoarea medie a clasei

(Xi/)

Frecvenţa absolută

(f)

Frecvenţa relativă

(f/)

1

2

3

4

5

Total =50

Unitatea de învăţare: transmisii mecanice

Tema: trasmisii prin roti dintateData: Numele elevului:

Obiectiv Sa identifice transmisiile utilizate de diverse masini unelte si organele de masini care le compun

Să identifice schemele de prelucrare ale masinilor si sa precizeze parameti de lucru ai acestora.


Tipuri de produse



10



AMPOSDRU









Aplicaţia 1

a)identificati masinile unelte aflate in dotarea de agentului economic,precizati tipul lor si tipul de suprafete care se pot realiza..

b)Pentru o freza analizati cutia de viteze urmarid:

Precizarea organelor de masini care o compun;

Identificarea tipurile de asamblari utilizate;

Stabiliti o schema de montare;

realizarea reprezentarii schematice a cutii.Nota: Se va utiliza documentatia tehnica a masinii.

Unitatea de învăţare: transmisii mecanice

Tema: trasmisii prin roti dintateData: Numele elevului:

Obiectiv Sa identifice transmisiile utilizate de diverse masini unelte si organele de masini care le compun

Să identifice modul de functionare al cutiilor de viteze si sa calculeze parametrici cinematici ai acestora.


Tipuri de produse





11



AMPOSDRU







Aplicaţia 1

a)identificati masinile unelte aflate in dotarea de agentului economic,precizati tipul lor si tipul de suprafete care se pot realiza..

b)Pentru cutia de viteze ,Dacia 1300, prezentata in fig.2.3sa se precizeze:

organelor de masini care o compun;

tipurile de imbinari utilizate;

rapoartele de trasmitere realizate si completarea lor in tabelul 2.2;

daca n1= 2000rot/min,sa se determite turatiile de iesire( n2)Nota: Se va utiliza documentatia tehnica a masinii.


12



AMPOSDRU





Aplicaţie la o cutie de viteze, care de regulă este un reductor care poate realiza mai multe rapoarte de transmitere, într-un sens şi în sensuri opuse. În Fig.2.3,se prezintă schema structurală a unei cutii de viteze de la Dacia 1300. Constructiv, cutia prezintă un arbore primar ( I ), care primeşte mişcarea de la motor şi care prin intermediul mai multor perechi de roţi dinţate transmite mişcarea la arborele secundar ( II ), realizând 4 rapoarte de mers înainte şi unul de mers înapoi. Dela arborele secundar, mişcarea se transmite la diferenţialul transmisiei care distribuie mişcarea la cele două roţi motoare. Pentru mersul înapoi intervine şi o axă pe care este montată roata inversoare de sens.(Z11 ) Axa este un arbore care nu transmite momente de torsiune. Schimbarea rapoartelor se realizează cu ajutorul unui mecanism care comandă cele trei cuplaje, din poziţiile pasive 0, în poziţiile active, 1 sau 2.

Cutia de viteze, din Fig.2.3, desenată cu toate cuplajele pe poziţia de zero,nu transmite mişcare. În Tabelul 2.1, sunt date numarul de dinti ai rotilor

Tabelul 2.1

roata Z1 Z2 Z3 Z4 Z5 Z6 Z7 Z8 Z9 Z10 Z11

Nr.dinti

13 14 25 13 31 46 43 37 40 32 20

. Raportul de transmitere se defineşte ca un raport direct între viteza unghiulară a arborelui de intrare şi cea a arborelui de ieşire, scris sub forma:

i12 = ±ω1 /ω2=n1/n2=z2/z1 unde

-n1 turatia arborelui conducator(de intrare);

-n2 turatia arborelui condus (de iesire)

-z1 numarul de dinti ai rotii conducatoare ;

-z2 numarul de dinti ai rotii conduse

Tabel 2.2

K1 K2 K3 Rapoarte de trasmitere n2

0 0 0 Mersul in gol


13



AMPOSDRU





1 0 0

2 0 0

0 1 0

0 2 0

0 0 1

Unitatea de învăţare: INSTRUMENTELE CALITĂŢII

Tema: metoda demeritelorData: Numele elevului:

Obiectiv Sa defineasca tipurile de defecte Să identifice defectele unui produs ,incadrandu-le categoria corespunzatoare


Tipuri de produse






Aplicaţia 1

a)alegeti un produs din nomenclatorul de produse al firmei

b)Pentru produsul ales stabiliti defectele posibile sa apara in timpul fabricatiei

c)Clasificati aceste defecte,acordand si punctajele corespunzatoare

d)Stabiliti numarul de produse controlate ,precum si perioada de timp in care se fac controale.


14



AMPOSDRU





e)realizati jurnalul demeritelor

CONSIDERATII TEORETICEMETODA DEMERITELOR

Metoda demeritelor.Principiul acestei metode constǎ in stabilirea nivelului calitativ al produselor in funcţie de defectele lor,nu de calitǎţile pe care le au.

Aceastǎ metodǎ se utilizeazǎ destul de mult,deoarece prezintǎ unele avantaje faţǎ de metodele comparative directe şi indirecte.Astfel: este rapidǎ, uşor utilizabilǎ, permite obţinerea informaţiilor asupra evolutiei calitǎţii produselor incǎ din faza de fabricaţie şi astfel se pot lua mǎsuri immediate pentru remedierea defectelor.

Metoda demeritelor se mai numeşte şi metoda celor 5 treiuri,deoarece:

-pentru aplicarea ei sunt suficiente cunoştinţe a trei clase elementare

-sunt necesare 3 din cele 4 operatiuni aritmetice

-permite completarea”JURNALULUI DEMERITELOR”(fişe de control),sunt necesare 3 minute

-pentru interpretarea datelor din “Jurnalul demeritelor”sunt necesare 3 secunde

-“Jurnalul demeritelor” permite stabilirea a trei indicatori de calitate:

a) frecventa relative a defectelor zilnice

b) indicele demeritului

c) histograma defectelor

Pentru intocmirea “Jurnalului demeritelor”la un produs,trebuie grupate defectele care pot apare la produse ,in 4 categorii :-defecte critice

-defecte principale

-defecte secundare

-defecte minore

Pentru fiecare categorie de defecte se va acorda un anumit numar de puncte penalizare:

-pentru defecte critice- 100 puncte


15



AMPOSDRU





-pentru defecte principale- 50 puncte

-pentru defecte secundare – 10 puncte

-defecte minore – 1punct.(tabelul 1)

Important este ca indicarea defectelor intr-una din grupe sa nu fie modificata,pentru a se putea compara nivelul calitativ de la o perioada la alta.Se poate calcula si un indice al demeritelor.

Pentru calitate ,indicele demeritului este limitat.Se intocmeste zilnic si o histograma a defectelor,coloanele fiecarui tip de defect se hasureaza proportional cu numarul de defecte,dar la o anumita scara:

-defecte critice(A)la scara 1:1(o patratica ,un defect critic)

-defecte principale(B)la scara 1:2 (o patratica la 2 defecte principale)

-defecte secundare© ,la scara 1:10 (o patratica la 10 defecte secundare)

-defecte minore(D) ,la scara 1:50 (o patratica la 50 defecte minore)

Astfel se sisteaza rapid defectele marfurilor si se pot lua masuri imediate pentru lor.

CATEGORII

CLASE SI PUNCTAJ DE PENALIZARE

Defecte critice Defecte

principale

Defecte

secundare

Defecte

minore

100 p. 50 p. 10 p. 1p.

Structura si

functionare

Impiedica

functionarea si

utilizarea

Posibil sa

impiedice

functionatrea si

utilizarea

Afecteaza putin

functionarea si

in mica masura

utilizarea

Nu afecteaza

functionarea si

utilizarea

Aspectul Observabile

Reclamatii

Observabile

Reclamatii

Observabile

Reclamatii

Neobservabile cu usurinta


16



AMPOSDRU





sigure probabile putin probabile

Ambalarea si

Alte defecte

Reclamatii

sigure

Reclamatii

probabile

Reclamatii putin

probabile

nu se vor prduce

reclamatii

(tabelul 1)

Punctele de penalizare pe unitatea controlata se obtin prin inmultirea numarului de defecte cu ponderea de penalizare ,impartit la numarul de produse efectiv controlate.


17



AMPOSDRU





Tema: Asamblari demontabileData: Numele elevului:

Obiectiv: Prin această activitate se va realiza asamblarea a doua table cu grosimea de 3 mm, cu 6 suruburi hexagonale M5 X 25 si se vor enumera NTSM-urile.

1. Consideratii teoretice:

Solicitarile la care sunt supuse asamblarile filetate sunt eforturi axiale si transversale . In situatia in care asamblarea este solicitata la eforturi axiale se folosesc suruburi normale. Gaurile pentru montarea suruburilor au diametrul mai mare decat diametrul suruburilor. De regula in aceasta situatie gaurile se executa in ambele piese simultan .


18



AMPOSDRU





2. Utilaje,scule verificatoare:

Dispozitive scule :dispozitive de prindere, chei potrivite , chei fixe,chei tubulare, rigla gradate, ac de trasat si punctuator .

Verificatoare : rigla gradata si subler.

3. Materiale utilizate

Pentru realizarea lucrarii sunt necesare : suruburi,piulite, saibe,piese de imbinat.

4. Mod de lucru

Executarea asamblarii se realizeaza astfel :

Alegerea semifabricatelor-table cu grosimea de 3 mm si organelor de asamblare –surub hexagonal M5X25, saiba rotunda,plata diametru 5 mmSi piulita hexagonala M5.

Curatarea semifabricatelor cu perie de sarma-smirghel-. Prinderea semifabricatelor cu cleme Trasarea si punctarea centrelor gaurilor cu acul de trasat si punctatorul Executarea gaurilor si tesirea lor cu burghiu de diametru 5 mm Curatarea eventualelor bavuri cu pila lata . Montarea semifabricatelor se realizeaza astfel : se introduce succesiv conform schemei de montare,

suruburile in gaurile de prindere .Se suprapun saibele si manual se insurubeaza piulita pana la 2/3 din forta de strangere.Strangerea finala se executa cu cheie fixa ,deschisa S=Pentru ca in timpul asamblarii surubul san u se invarta in gol capul se fixeaza cu o cheie fixa inchisa sau deschisa.

5. Concluzii

Se verifica existenta unor alezaje in piesele care se asambleaza in vederea pozitionarii corecte a gaurilor prin care trec suruburile de prindere.

Se determina prin comparare momentul de strangere la inceputul si la sfarsitul operatiei.

6. Verificarea asamblarii se face vizual


19



AMPOSDRU





7.NTSM la asamblari filetate


Tema: Asamblarea nedemontabila prin lipire


Obiectiv: Prin această activitate se va realiza asamblarea a doua placi 40x60x2 mm prin lipire suprapusa

1. Consideratii teoretice:Lipirile sunt imbinarile nedemontabile a doua piese metalice, folosind un material de adaos topit diferit de

acela al pieselor de imbinat, avand temperatura de topire mai joasa decat a pieselor.

Realizarea legaturii de imbinare este o consecinta a difuziunii particulelor aliajului de adaos in masa pieselor de imbinat. Se deosebesc doua feluri de imbinari:

- lipire moale – materialul de adaos are temperatura de topire <450 grade C- lipire tare (brazura) - materialul de adaos are temperatura de topire >450 grade C

2. Dispozitive, scule, verificatoare:Dispozitive: Ciocan de lipit, lampa de benzina

Scule si materiale: pile, smirghel, aliaj de lipit S-Pb 70 Sn 30, clorura de amoniu, clorura de Zn

Verificatoare: rigla gradata

3. Mod de lucru:


20



AMPOSDRU





- verificarea dimensiunilor placilor 45x65x2 mm- curatarea suprafetelor de oxizi- acoperirea zonelor de imbinare cu flux (clorura de zinc)- asezarea placilor in pozitie de asamblare- curatarea ciocanului de lipit de oxizi- incalzirea ciocanului de lipit - decaparea ciocanului de lipit (clorura de amoniu)- topirea aliajului de lipit- lipirea placilor (realizarea imbinarii)- spalarea imbinarilor lipite- controlul operatiei de lipire

Concluzii:

Se preziceaza tipul de ciocan de lipit utilizat in aplicatia practica.

De asemenea executantul lucrarii va face aprecieri asupra calitatii cusaturii executate.

Verificarea:

Se verifica aspectul cusaturilor realizate prin examinarea vizuala, curatarea suprafetelor, pieselor asamblate (nu se admit suprafete poroase).

N.T.S.M

Substantele chimice utilizate (fluxurile) se pastreaza in conditii de siguranta si se vor manevra cu manusi de protectie.


21



AMPOSDRU





Incalzirea ciocanului de lipit se va face in locuri amenajate special.


Tema: Asamblari nedemontabileData: Numele elevului:

Obiectiv: Prin aceasta activitate se va realiza o asamblare a doua piese din OL 37 prin lipire tare.

Consideratii teoretice:

Lipirile sunt imbinarile nedemontabile a doua piese metalice, folosind un material de adaos topit diferit de acela al pieselor de imbinat, avand temperatura de topire mai joasa decat a pieselor.

Realizarea legaturii de imbinare este o consecinta a difuziunii particulelor aliajului de adaos in masa pieselor de imbinat. Se deosebesc doua feluri de imbinari:

- lipire moale – materialul de adaos are temperatura de topire <450 grade C- lipire tare (brozura) - materialul de adaos are temperatura de topire >450 grade C

Dispozitive: scule, verificatoare, generatorDispozitive: masina de sudat, arzator de acetilena, dispozitiv de fixareScule: SublerMateriale: Aliaj tare Cu-Zn

Mod de lucru:

- Curatarea imbinarii de oxizi;- Curatarea suprafetelor imbinarii de grasimi;- Prelucrarea marginilor imbinarii;- Stabilirea jocului intre elementele imbinarii (0,25 mm);- Asezarea pieselor in pozitie de lipire tare;- Acoperirea zonei imbinarii cu flux, legarea cu sarma a pieselor ce urmeaza a fi lipite;- Incalzirea pieselor cu flacara oxiacetilena;- Topirea aliajului de lipit;- Lipirea tare prin depunere si racirea lenta a cusaturii in atmosfera;


22



AMPOSDRU





- Inlaturarea fluxului prin fierbere, spalarea cu apa si uscarea;- Controlul operatiei de lipire tare.

Concluzii:

- Se verifica aspectul cusaturii realizate dupa ce a fost curatata. - Se realizeaza o proba de incercare a cusaturii.N.T.S.MSubstantele chimice se pastreza in conditii de siguranta.Manevrarea fluxurilor se face cu manusi de protectie.Se vor utiliza ochelari de protectie.



Obiectiv: Prin aceasta activitate se va realiza un cadru sudat– bara Ø6 – OL 37


Sudurile sunt imbinari nedemontabile a doua componente din material identic sau diferit, cu sau fara materiale de adaos realizate prin aducerea suprafetelor de lipit in stare lichida sau plastica. Datorita temperaturilor inalte la care se executa, se produc transformari ale structurii metalului de baza in zonele invecinate cusaturii. Apare o zona de patrundere si aliere a metalului de baza cu metalul de adaos.

4. Dispozitive,scule, verificatoareDispozitive: cleste portelectrod, clema de contact,dispozitiv de fixare, masa de sudat.

Scule ajutatoare: dispozitiv, clema de contact, electrod, convertizor ( CS 350 ), ciocan, perie de sarma.

Verificatoare: metru, subler.

5. Mod de lucru:


23



AMPOSDRU





a. Verificarea dimensiunilor rostului de sudare si a pieselor;b. Asezarea barelor in pozitie de sudare;c. Fixarea clemei de contact la masa de sudare;d. Alegerea electrodului in raport cu grosimea pieselor;e. Stabilirea parametrilor regimului de sudare;f. Pornirea convertizorului de sudare CS 350;g. Prinderea provizorie a pieselor in puncte de sudura;h. Sudarea in „Y” a celor patru imbinari;i. Desprinderea cadrului si fixarea pe fata opusa;j. Sudarea in „Y” a celor patru imbinari;k. Curatarea imbinarilor si controlul lor

Concluzii:

Tensiunile recunoscute din piesele sudate sunt determintate de variatiile de temperatura din timpul operatiei. In vederea deformatiilor si a tensiunilor recunoscute se recomanda:

l. respectarea cu strictete a succesiunii operatiilor si asezarea exacta a pieselor care se sudeaza, fixare, rigidizare a pieselor cu ajutorul dispozitivelor, preincalzirea pieselor.

N.T.S.M

Sursele de curent sa fie legate la priza de pamant.


24



AMPOSDRU





Sudorul sa fie echipat corespunzator: manusi, bocanci, sort, ecran sau masca de protectie si sa lucreze numai pe covoare de lemn.



Obiectiv: Prin aceasta activitate se va realiza o imbinare sudata in „Y” a doua table cu dimensiunile 100x200x4 .


Sudurile sunt imbinari nedemontabile a doua componente din material identic sau diferit, cu sau fara materiale de adaos realizate prin aducerea suprafetelor de lipit in stare lichida sau plastica. Datorita temperaturilor inalte la care se executa, se produc transformari ale structurii metalului de baza in zonele invecinate cusaturii. Apare o zona de patrundere si aliere a metalului de baza cu metalul de adaos.

2. Dispozitive: cleste portelectrod, clema de contact,dispozitiv de fixare, masa de sudat.

Scule ajutatoare: dispozitiv, clema de contact, electrod, convertizor ( CS 350 ), ciocan, perie de sarma.

Verificatoare: metru, subler.

6. Mod de lucru:


25



AMPOSDRU





a. Verificarea dimensiunilor rostului de sudare si a pieselor;b. Asezarea barelor in pozitie de sudare;c. Fixarea clemei de contact la masa de sudare;d. Alegerea electrodului in raport cu grosimea pieselor;e. Stabilirea parametrilor regimului de sudare;f. Pornirea convertizorului de sudare CS 350;g. Prinderea provizorie a pieselor in puncte de sudura;h. Realizarea cadrului de sudura pe lungimea prescrisa „Y”;i. Curatarea cadrului de sudura;j. Controlul operatiei de sudare.

Concluzii:

Tensiunile recunoscute din piesele sudate sunt determintate de variatiile de temperatura din timpul operatiei. In vederea deformatiilor si a tensiunilor recunoscute se recomanda:

k. respectarea cu strictete a succesiunii operatiilor si asezarea exacta a pieselor care se sudeaza, fixare, rigidizare a pieselor cu ajutorul dispozitivelor, preincalzirea pieselor.

N.T.S.M

Sursele de curent sa fie legate la priza de pamant.


26



AMPOSDRU





Sudorul sa fie echipat corespunzator: manusi, bocanci, sort, ecran sau masca de protectie si sa lucreze numai pe covoare de lemn.



Obiectiv: Prin această activitate se va realiza asamblarea nituita a doua table cu grosimea de 1,5 mm suprapuse pe doua randuri in zig-zag(5 nituri cu tija de diametru 3 mm).

1. Consideratii teoretice:Nituirea este operatia de formare a capului de inchidere al niturilor prin deformare plastica. 2. Utilaje,scule verificatoare:Sculele folosite pentru nituirea manuala sunt: ciocanul de lacatuserie ,tragatorul, capuitorul, contracapuitorul.Dispozitive menghine sau dispozitive speciale adecvate formei si dimensiunilor pieselor care se asambleaza.Verificatoare subler, calibre.

3. Materiale utilizatePentru realizarea lucrarii sunt necesare : piese pentru asamblat, nituri.4. Mod de lucru


27



AMPOSDRU





Pregatirea nituirii: - Se curata suprafetele care vor veni in contact cu urmele de zgura, vopsea, grasimi. Inainte de nituire se aplica pe suprafetele tablei un strat de oxid de plumb preparat cu ulei de in dublu fiert.

Fixarea tablelor in pozitia de asamblare cu ajutorul unor cleme de prindere sau prin puncte de sudura. Trasarea gaurilor .Operatia necesita precizie mare pentru a se evita dezaxarea gaurilor de nituri ceea ce ar

duce la ruperea lor. Se marcheaza pozitia centrelor gaurilor cu acul de trasat si punctatorul. Gaurirea tablelor. Se face cu masina de gaurit utilizand burghiul de diametru 3,2 mm. Nituirea propriu-zisa .Se aseaza nitul pe contracapuitor ,se suprapun piesele de asamblat si se fixeaza cu

tragatorul .Cu ajutorul capuitorului, prin lovituri repetate de ciocan se formeaza capul de inchidere al nitului . Operatia se repeat pentru toate niturile folosite.

Debavurarea capetelor niturilor (daca e cazul ) se realizeaza cu dalta speciala.5. Concluzii: Nituirea necesita operatii de control in vederea verificarii calitatii ansamblului obtinut .Pentru a realiza imbinari nituite de buna calitate trebuie respectate urmatoarele conditii:-Presiunea exercitata trebuie sa aiba valoarea impusa de tehnologie pentru a impiedica deplasarea intre piese deci pentru evitarea forfecarii


28



AMPOSDRU





-Lungimea tijei nitului trebuie astfel aleasa incat sa permita formarea capului de inchidere-Trebuie sa se acorde o atentie deosebita operatiilor de pregatire a nituirii si in special curatarii tablelor-Nitul si gaura trebuie alese astfel incat dupa nituire gaura sa fie bine umpluta.-Capul nitului trebuie astfel confectionat incat sa adere pe toata suprafata la suprafata tablelor.6. Verificarea operatiei 7.NTSM la asamblari nituite-Folosirea echipamentului de protectrie-Verificarea sculelor,uneltelor-Verificarea legarii la pamant si la nul a masinuilor actrionate electric-Deconectarea legaturilor electrice la prize-Asezarea sculelor in dulap la terminarea lucrului.

LUCRAREA PRACTICA NR. 1

Unitatea de învăţare: Lucrări de întreţinere a echipamentelor şi instalaţiilor

Tema: Reglarea nivelului combustibilului în CNC a

carburatorului


Competenţa: Execută operaţiile de întreţinere la instalaţia de alimentare

În cadrul orelor de practica in întreprindere, veţi urmări:

importanţa activităţii de întreţinere

plan de întreţinere

stabilirea succesiunii lucrărilor de întreţinere

durata de execuţie a lucrărilor de întreţinere

cunoaşterea datei scoaterii din funcţiune a echipamentului

norme, normative, cărţi tehnice, reglementări

sarcinile specifice domeniului

condiţii de muncă

fluxului informaţional

resurse materiale


29



AMPOSDRU





SDV-uri

AMC-uri

Lucrarea practică nr. 1 :

a) Completarea fişei de lucru;

b) Alegerea SDV-urilor şi AMC-urilor necesare executării operaţiei;

c) Efectuarea operaţiilor de demontare-montare şi reglare în ordinea prescrisă;

d) Completarea fişei procesului tehnologic pentru:

Înlocuirea tubului emulsor,a plutitorului si obturatorului, reglarea nivelului în CNC,pornirea motorului

DACIA

Inlocuirea garniturilor la pompa centrala de frana cu dublu circuit , DACIA 1310

Inlocuirea palierului antizgomot si a dispozitivului pentru preluarea jocului dintre pinion si cremaliera la

caseta de directie Dacia 1300.

Inlocuirea membranei pompei de alimentare de pe motorul Dacia 1300 , pornirea motorului


30



AMPOSDRU





Lucrare de laborator

Determinarea caracteristicilor mecanice ale motorului de c.c. cu excitaţie derivaţie

1. Noţiuni teoretice

Ca şi motoarele cu excitaţie separată, cele cu excitaţie derivaţie au caracteristici mecanice rigide. Gradul de rigiditate δ este mai mic de 10% şi este definit de relaţia:

Înseamnă că la creşterea sarcinii ca valoare nominală, căderea de turaţie este de cel mult 10% din turaţia nominală.

Ecuaţia caracteristicii mecanice este:

unde:Ra este rezistenţa indusului;ke este constanta electrică a motorului respectiv;km este constanta mecanică a motorului.

N fiind numărul de conductoare active rotorice;p – numărul de perechi de poli;a – numărul de căi de curent în paralel;

În cazul funcţionării la curent de excitaţie nominal, se utilizează coeficienţii Ce=keϕn, respectiv Cm=kmϕn. Ce se poate determina cu ajutorul datelor indicate pe plăcuţa maşinii:

unde , iar


31



AMPOSDRU





Caracteristica mecanică naturală se determină pentru valorile nominale ale parametrilor motorului.

2. Obiective operaţionale

Să determine caracteristica mecanică naturală; Să determine caracteristicile mecanice artificiale obţinute prin modificarea tensiunii de alimentare, a

rezistenţei R şi prin modificarea fluxului ϕ.

3. Realizarea schemei electrice de montaj

o Se vor folosi următoarele maşini şi aparate:- M – motor de c.c. cu excitaţie derivaţie, având următoarele caracteristici: P=0,250 kW; Un=110 V;

n=1750 rot/min; In=2,27 A- Rex – reostat de excitaţie cu R=475 Ω şi I=0,45 A;- Rp – reostat cu cursor cu R=2x13 şi I=6,5 A;- A1 – ampermetru magnetoelectric 0-5 A;- A2 – ampermetru magnetoelectric 0-1 A;- V – voltmetru magnetoelectric 0-150 V;- I – întreruptor bipolar cu pârghie.

o Se realizează următorul montaj:


32



AMPOSDRU





Cuplul rezistent (încărcarea motorului) se poate realiza fie cu ajutorul unei frâne având posibilitatea de măsurare a cuplului, fie cu un generator cu sarcină variabilă montat pe arborele motorului.

4. Efectuarea lucrării

Se vor parcurge următoarele etape: Se verifică poziţia atât a întreruptorului de la tabloul general cât şi a întreruptorului bipolar cu pârghie,

ambele trebuind să fie deschise; Se realizează montajul conform schemei prezentate şi se verifică de către maistrul instructor sau profesor; Se reglează Rex la valoarea minimă şi Rp la valoarea maximă; Se alimentează montajul cu tensiune, închizând întâi întreruptorul general şi apoi pe cel bipolar cu pârghie; Se micşorează treptat Rp până la valoarea minimă, ajungându-se astfel la turaţia nominală; Se modifică curentul de excitaţie cu ajutorul lui Rex , având grijă să nu se depăşească valoarea nominală,

lucru observabil la A1.În tot acest timp tensiunea la borne trebuie să rămână constant.

Se măsoară turaţia pentru fiecare valoare a curentului de excitaţie, completându-se tabelul următor:

Nr. Crt.

I[A]

n[rot/min]

Iex

[A]U

[V]M

[Kg·m] Observaţii

12345

Se trasează caracteristica mecanica naturală n=f(M) pentru U=ct. şi Rp=ct. cu ajutorul valorilor din tabel; se trece Rex pe poziţia de minim şi se modifică Rp (cel puţin 5 valori) măsurând turaţiile corespunzătoare; se completează tabelul următor:

Nr. Crt.

U[V]

I[A]

M[Kg·m]

Iex

[A] Observaţii

12345

se trasează caracteristica n=f(M) pentru U=ct.; ie=ct. şi Rp variabil;


33



AMPOSDRU





se reglează Rp la valoarea minimă, se micşorează tensiunea de alimentare de la redresor, pentru care se vor face cel puţin două măsurări ale turaţiei şi se vor trece datele în tabelul următor:

Nr. Crt.

U[V]

n[rot/min]

I[A]

M[Kg·m] Observaţii

123

Cu aceste date se trasează caracteristicile artificiale obţinute prin modificarea tensiunii de alimentare.Cuplul se poate calcula cu relaţia:

unde: P – puterea motorului în kW;n – turaţia motorului.

La terminarea lucrării se deconectează întreruptorul bipolar, scoţând montajul de sub tensiune.

5. Evaluare

Evaluarea se va face printr-un set de 5 întrebări:

1. Ce fel de reglaj se realizează prin modificarea fluxului?2. De ce nu se poate creşte curentul de excitaţie peste valoarea nominală?3. Ce fel de reglaj se realizează prin modificarea tensiunii?4. De ce nu se poate creşte tensiunea peste valoarea nominală?5. Ce fel de reglaj al turaţiei se obţine prin modificarea lui Rp?


34



AMPOSDRU





Pornirea motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuitcu comutator stea-triunghi acţionat manual

1. Noţiuni teoretice

Motoarele asincrone trifazate cu rotorul în scurtcircuit se folosesc în majoritatea acţionărilor electrice.Alegerea motorului şi a modului de pornire depind de cuplul static rezistent M r al mecanismului antrenat şi

de curentul de pornire admis pentru motor (să nu se distrugă termic înfăşurările) şi pentru reţeaua de alimentare (căderea de tensiune produsă să nu dăuneze receptoarelor cuplate la aceeaşi reţea). De asemenea pornirea trebuie să se favă fără şocuri periculoase pentru elementele transmisiei.

Pornirea stea-triunghi se poate aplica doar la motoarele care au scoase la placa de borne toate cele şase capete ale înfăşurării statorice. De asemenea ele trebuie să poată funcţiona în triunghi la tensiunea reţelei trifazate la care se vor cupla. Deci un motor cu tensiunile de lucru 220/380 Vse poate porni stea-triunghi numai la reţeaua de 220 V.

În momentul pornirii, fiind alimentat în stea, motorul va primi pe o înfăşurare o tensiune de ori mai mică decât la alimentarea în triunghi. Din această cauză curentul de pornire scade de 3 ori şi deci şi cuplul de pornire scade de 3 ori şi motorul nu poate porni în plină sarcină.

Fiind doar două trepte de pornire, metoda se foloseşte doar la motoarele de puteri mici ş mijloci.

2. Obiective operaţionale

Se studiază modul de pornire al motorului asincron trifazat cu rotorul în scurtcircuit, folosind comutatorul acţionat manual.

3. Realizarea schemei electrice de montaj

o Se vor folosi următoarele maşini şi aparate: M – motor asincrontrifazat cu rotor în scurtcircuit având P=3 kW;

n=2850 rot/min; cos φ=0,87; U=380/660 V; V – voltmetru 0-750 Vc.a.; K1 – întreruptor alimentare; K2 – comutator stea-triunghi; A – ampermetru 0-15 A; turometru.

o Se realizează următorul montaj:


35



AMPOSDRU





4. Efectuarea lucrării

Se vor parcurge următoarele etape: se verifică ca toate întreruptoarele să fie deschise; se prezintă montajul profesorului pentru verificarea corectitudinii lui; se alimentează montajul, închizând întreruptorul general şi întreruptorul de pe tabloul de alimentare; se închide comutatorul stea-triunghi pe poziţia Y şi se vor citi valorile curentului şi ale turaţiei (cel puţin trei

valori) până când turaţia se stabilizează la o anumită valoare; se aduce comutatorul stea-triunghi pe poziţia 0, aşteptând să se oprească motorul; se porneşte din nou motorul pe poziţia Y, se urmăreşte creşterea turaţiei până la 85-90% din turaţia nominală (cu

ajutorul turometrului); se aduce comutatorul stea-triunghi pe poziţia Δ, făcând în acelaşi timp citirile la ampermetru şi turometru;

Se fac cel puţin trei determinări.Valorile citite se trec în tabelul de mai jos:

Poziţia Y Poziţia ΔI [A]

n [rot/min]U [V]

MK

Mn

se închide întreruptorul de alimentare. se trasează caracteristicile mecanice pe hârtie milimetrică atât pentru poziţia Y cât şi pentru poziţia Δ.

5. Evaluare

Evaluarea se face corectând caracteristicile trasate.


36



AMPOSDRU





Lucrare practica

Polarizarea tranzistoarelor bipolar

Materialul elaborat are ca scop studiul montajelor de polarizare pentru tranzistoare bipolare. Lecţia propune două abordări: determinarea punctului static de funcţionare pentru un montaj propus şi proiectarea unui montaj deci alegerea punctului de funcţionare şi calculul elementelor ce trebuie să-l realizeze.

Paragraful 1 prezintă detaliat competenţele specifice vizate prin acest material, iar paragraful 2 este destinat prezentării succinte a unităţilor de interacţiune. Pentru fiecare unitate de interacţiune se prezintă competenţele specifice vizate, metodele pedagogice folosite şi forma de realizare. Paragraful 3 prezintă detaliat fiecare unitate de interacţiune.

Materialul are o structură modulară permiţând folosirea în mai multe feluri a instrumentelor puse la dispoziţie. Paragraful 3. prezintă detaliat diferite posibilităţi (recomandări) de folosire a componentelor materialului. Ficare unitate este independentă astfel profesorul poate alege ordinea abordării sau poste chiar să omită unele unităţi.

1. Competenţe

Competenţe generale

C1 Citirea şi interpretarea dispozitivelor şi schemelor electronice specifice.

C2 Verificarea funcţionalităţii dispozitivelor şi circuitelor electronice.

C3 Utilizarea dispozitivelor electronice pentru realizarea de circuite specifice echipamentelor electronice.

C4 Aprecierea calităţii şi fiabilităţii circuitelor specifice realizare.

C5 Realizarea unor transferuri şi integrarea conoştinţelor şi metodelor de lucru specifice, în scopul aplicării în fizică, tehnologii şi ştiinţele naturii.

Competenţe specifice

c1 Explicarea rolului funcţional al montajelor de polarizare.


37



AMPOSDRU





c2 Evaluarea cantitativă a mărimilor ce definesc punctul static de funcţionare.

c3 Verificarea funcţionării corecte a montajelor de polarizare.

c4 Selectarea şi proiectarea montajelor de polarizare în funcţie de cerinţe concrete.

c5 Evaluarea performanţelor montajelor de polarizare.

Competenţele vor fi susţinute şi de conţinuturile disciplinelor:- fizică;- chimie;- desen tehnic;- studiul materialelor electronice şi electrotehnice.2. Conţinut

În acest capitol se prezintă unităţile de interacţiune (notate cu U) şi informaţii generale despre fiecare dintre acestea.

U1 Polarizarea cu o singură sursă – analiza montajuluiCompetenţe specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6.

Metode utilizate: învăţare prin descoperire dirijată.

Forma de realizare: se explică principiul metodei de analiză a unui montaj cu o singură sursă şi se cere elevului să determine prin măsurare elementele ce definesc punctul static de funcţionare.

U2 Polarizarea cu o singură sursă – proiectarea montajuluiCompetenţe specifice vizate: c2, c3, c4, c5, c6.

Metode utilizate: învăţare prin descoperire dirijată.

Forma de realizare: se explică principiul metodei de proiectare a unui montaj cu o singură sursă şi se cere elevului să calculeze şi să realizeze un montaj de polarizare după specificaţii date.


38



AMPOSDRU





3. Structură detaliată

Lecţia este concepută pentru a îmbina metodele de învăţare prin simulare şi descoperire dirijată cu cele euristice.

În fiecare unitate de interacţiune profesorul poate interveni cu explicaţii şi exemple suplimentare sau cu sarcini noi, adaptând lecţia la colectivul cu care lucrează. Timpul alocat fiecărei unităţi de interacţiune este orientativ. Cum unităţile sunt independente, profesorul poate modifica succesiunea unităţilor de interacţiune sau poate omite acele secvenţe pe care le consideră neesenţiale.

U1 Polarizarea cu o singură sursă – analiza montajuluiUnitatea:

- prezintă principiul metodei de analiză;- cere elevului să efectueze analiza unui montaj;- conduce elevul în determinarea concretă a mărimilor ce caracterizează punctul static de funcţionare pentru un

montaj dat; Se realizează următorul montaj:


39



AMPOSDRU





Se conectează ampermetrul în circuitul de colector al tranzistorului şi se determină valoarea curentului de colector IC = 5,17 mA


40



AMPOSDRU





Se măsoară intensitatea curentului electric ce trece prin R1, obţinându-se valoarea I=0,53 mA


41



AMPOSDRU





Se măsoară tensiunea dintre colector şi emitor VCE = 7,37 V


42



AMPOSDRU





Se măsoară tensiunea pe R2 (între bază şi masă) VR4 = 3,27 V În urma acestor verificări, se poate completa tabelul:

IC

(mA)

I

(mA)

VCE

(V)

VBM

(V)

5,17 0,53 7,37 3,27

U4 Polarizarea cu o singură sursă – proiectarea montajuluiUnitatea:

- prezintă principiul metodei de proiectare;- cere elevului să efectueze proiectarea unui montaj pornind de la specificaţii;- conduce elevul în proiectare şi determinarea mărimilor ce fixează punctul static de funcţionare.


43



AMPOSDRU





Se cere determinarea valorii rezistenţelor R1 şi R2. Se dau IC = 5 mA; VCE = 7,5 V ; VBE = 0,6 V.

Se consideră IR2 = 20IB; unde

Efectuând calculele rezultă: R1 = 80 kΩ şi R2 = 33 kΩ

Se execută montajul conform valorilor obţinute:


44



AMPOSDRU





Se conectează ampermetrul în circuitul de colector al tranzistorului şi se determină valoarea curentului de colector IC = 4,97 mA;


45



AMPOSDRU





Se măsoară tensiunea dintre colector şi emitor VCE = 7,67 V


46



AMPOSDRU





Se măsoară tensiunea dintre bază şi masă VBM = 3,17 V


47



AMPOSDRU





LUCRARE PRACTICĂde identificare şi verificare a tranzistoarelor bipolare

Tranzistoare pnp şi npn

Obiective:

Identificarea tranzistoarelor pnp şi npn Măsurarea rezistenţei între terminale Utilizarea ohmmetrului pentru identificarea celor 3 terminale: bază, emitor, colector Verificarea relaţiei de dependenţă dintre principalii parametri de curent continuu Măsurarea variaţiei curentului de colector în funcţie de curentul de bază Calcularea factorilor de amplificare α şi β

Echipament necesar: Sursă de alimentare cu tensiune continuă reglabilă; Suport pentru module; Tranzistoare npn şi pnp; Multimetre.

1 Noţiuni teoretice

Structura tranzistoarelor pnp şi npnStructurile tranzistoarelor pnp şi npn sunt reprezentate în figura 1. Regiunea centrală se numeşte bază

(B), iar regiunile laterale emitor (E) şi colector (C).

figura 1Funcţionarea tranzistorului se bazează pe capacitatea de a controla curentul dintre colector şi emitor prin

intermediul unui curent mic de bază. Aceasta se obţine prin polarizarea directă a joncţiunii bază-emitor şi polarizarea inversă a joncţiunii bază-colector. În cazul în care tranzistorul nu este polarizat, barierele de potenţial sunt ca în figura 2


48



AMPOSDRU





figura 2Funcţionarea tranzistorului pnp

În funcţionare normală, joncţiunea emitorului este polarizată direct iar joncţiunea colectorului este polarizată invers (figura 3a).Dacă circuitul joncţ iunii colectorului este deschis (figura 3b), deoarece joncţiunea emitorului (JE) este polarizată direct bariera de potenţial scade. Aceasta permite purtătorilor pozitivi (goluri) să se deplaseze dinspre emitor înspre bază.

În continuare vom considera situaţia în care circuitul joncţiunii colectorului este închis şi circuitul joncţiunii emitorului este deschis (figura 3c). Polarizarea inversă face ca bariera de potenţial să crească. Prin urmare doar un curent mic va trece dinspre bază spre colector.

În final, să presupunem că ambele circuite sunt închise (figura 3d). Grosimea bazei este foarte mică în comparaţie cu distanţa medie de deplasare a golurilor care vin din emitor astfel încât un număr mare din aceşti purtători traversează baza şi ajung la joncţiunea colectorului. Aici sunt atraşi de potenţialul negativ al colectorului şi produc un curent între emitor şi colector.


49



AMPOSDRU





figura 3Pentru tranzistorul npn (figura 4) explicaţia funcţionării este similară, dar tensiunile şi curenţii sunt inversaţi

comparativ cu tranzistorul npn.

figura 4Structurile pnp şi npn prezentate sunt tranzistoare bipolare (de tip BJT – Bipolar Junction Transistor).

Simbolurile lor sunt reprezentate în figura 5


50



AMPOSDRU





figura B13.5

Săgeţile arată direcţia convenţională a curentului de emitor.În figura 6 sunt reprezentate sensurile curenţilor prin terminale.

figura 6

În curent continuu, mărimile care caracterizează funcţionarea tranzistorului sunt (figura 7):1. Curenţii prin terminale (IB, IC, IE)2. Tensiunile între perechile de terminale (UBE, UCE, UCB)3. Factorii de amplificare în curent (α şi β)


51



AMPOSDRU





figura 7

Ecuaţii de bazăConsiderând sensul convenţional al curentului cel dat de direcţia de deplasare a purtătorilor pozitivi se pot scrie

următoarele ecuaţii:

IE = IC + IB (1)

IC = α∙IE + ICB0 (2)unde:o Coeficientul α este cuprins între 0,9 şi 0,999o α∙IE reprezintă fracţiunea din curentul de emitor care ajunge în colector (α este aproximativ 1)o ICB0 este curentul (invers al) joncţiunii bază-colector polarizată invers şi are valori de ordinul nA.

Acest curent este măsurat cu terminalul de emitor în gol.Prin înlocuirea curentului IE din relaţia 1 în relaţia 2 se obţine următoarea relaţie:

IC = β∙IB + ICE0 (3)unde:

o (4)

o ICE0 = (β+1)·ICB0 (5)


52



AMPOSDRU





Din (4) resultă că pentru valorile tipice ale lui α se obţine pentru β un domeniu de variaţ ie între 10 şi 1000. Din aceste ecuaţii, se remarcă faptul că unui curent mic de bază îi corespunde un curent mare de colector. Aceasta ne arată că tranzistorul este un amplificator de curent.Pentru tensiuni există următoarea relaţie:

UCE = UCB + UBE (6)Factorul de amplificare în curent continuu

Din relaţiile (3) şi (5) se poate obţine următoarea relaţie pentru β:

(7)

Dacă în relaţia (7) se ignoră contribuţia mică a curentului ICB0 atât la numărător cât şi la numitor se obţine cel mai important parametru al tranzistorului bipolar şi anume factorul de amplificare în curent continuu în conexiunea emitor comun hFE (câştig static de curent):

(8)

Curbe caracteristiceUltimele relaţii pot fi reprezentate grafic ca în figura 8, obţinându-se caracteristicile tranzistorului.


53



AMPOSDRU





Figura 8 Caracteristicile tranzistorului npn în conexiune emitor comun

2 Desfăşurarea lucrării

Deconectaţi toţi jumperiiÎn lucrare este necesară măsurarea unor curenţi şi tensiuni. Dacă este disponibil un singur multimetru, acesta

poate fi utilizat ca voltmetru sau ampermetru. Când scoateţi ampermetrul din circuit nu uitaţi să scurtcircuitaţi punctele între care a fost introdus ampermetrul.

Identificarea tranzistoarelor pnp şi npnEste necesar să verificaţi polaritatea ohmmetrului: în unele cazuri, polaritatea bornelor este inversată faţă de

polaritatea normală în cazul în care se măsoară rezistenţe.Pentru tranzistoarele T2 şi T3 identificaţi terminalele corespunzătoare bazei, colectorului şi emitorului.

Comutaţi ohmmetrul pe domeniul cel mai mic. Măsuraţi rezistenţele dintre terminalele tranzistorului (emitor-bază, emitor-colector şi bază-colector) în ambele sensuri. Comparaţi valorile obţinute cu valorile din tabelul de mai jos:


54



AMPOSDRU





Tabelul 9Cu valorile obţinute pentru rezistenţă verificaţi că tranzistorul T2 este npn şi tranzistorul T3 este pnp.Întrebare:Q1 Care este reprezentarea simplă a unui tranzistor?

1) Două diode în serie, în direcţii opuse, cu baza în mijloc;2) Două diode în paralel;3) O diodă obişnuită în serie cu o diodă Zener;4) Două diode montate antiparalel;5) Nici un răspuns din cele de mai sus;! Remarcaţi că prin metoda de mai sus pot fi identificate terminalele tranzistorului.! Reţineţi faptul că rezistenţa poate varia destul de mult de la un exemplar la altul chiar pentru tranzistoare din acelaşi lot.

Determinarea experimentală a relaţiei dintre curenţiReglaţi tensiunea de alimentare +VCC la 12 V. Conectaţi ampermetrele în circuitul bazei şi în circuitul

colectorului.Reprezentaţi schema circuitului obţinut.Măsuraţi curentul de colector (IC) pentru valorile curentului de bază (IB) din tabelul de mai jos:

IB (μA) 10 30 50 70 90IC (mA)

hFE

Reprezentaţi dependenţa IC = f (IB). IB este axa orizontală. Graficul IC = f (IB) este aproximativ o dreaptă. Panta dreptei este egală cu valoarea factorului de amplificare în curent continuu (hFE dat de relaţia 8).

Calculaţi factorul de amplificare hFE pentru fiecare pereche de valori din tabelul anterior.Întrebare:Q2 În ce interval se găseşte hFE?

1) 1…10 2) 10…20 3) 20…40 4) 100…400 5) 500…1000 6) 1000…2000 Relaţia dintre curenţii de colector şi emitor


55



AMPOSDRU





Modificaţi circuitul anterior deconectând ampermetrul din baza tranzistorului; conectaţi jumper-ul J5 în locul lui pentru refacerea continuităţii circuitului, conectaţi ampermetrul în circuitul de emitor, astfel încât să puteţi măsura curentul de emitor.

Rotiţi RV1 astfel încât IC = 25 mA.Măsuraţi curentul de emitor IE pentru această valoare a lui IC.Calculaţi coeficientul α.Întrebare:

Q3 Care este valoarea lui α ?1) Un număr negativ 2) Mai mare decât 10 3) Mai mic decât 10 4) Puţin mai mare decât 1 5) Puţin mai mic decât 1 6) Egal cu 2

3 Evaluare Q4 Câte joncţiuni există într-un tranzistor npn?1) 3 2) 2 3) 1 4) 0Q5 Care relaţie defineşte factorul de amplificare α al unui tranzistor?

1) 2) 3) 4) 5)

Q6 Dacă se utilizează sensul convenţional al curentului, relaţia corectă pentru un tranzistor BJT de tip pnp este:1) IE = IC + IB; 2) IB = IC + IE; 3) -IE = IB - IC; 4) IE = IB - IC.Q7 Între coeficienţii α şi β există următoarea relaţie:

1) ; 2) α = (β-1)∙( β+1); 3) ; 4) β = α + 1

Q8 Dacă pentru un tranzistor se cunoaşte că β = 50 , cât este valoarea lui α ?1) 0,96; 2) 0,98; 3) 1,02 4) 0,9; 5) 0,5; 6) 1

LUCRAREA PRACTICĂ NR. 1I.Competenţa : Monitorizează fenomenul de poluare a solului Tema : Determinarea calităţii solului Scopul lucrării : Recoltarea si pregătirea pentru analiză a unor probe de sol dintr-o zonă de agrement (parc ) şi o zonă puternic industrializată Substanţe si ustensile :

1 dispozitiv de prelevare ( lopată, spaclu, sondă)2 ustensile pentru marunţire(mojar cu pistil, ciocan cu cap de lemn)

-etuvă -placă perforată cu două ochiuri


56



AMPOSDRU





- sită cu ochiuri de 250 ηm -balanţă analitică Modul de lucru I. RECOLTAREA PROBEI DE SOL 1. prelevează probele de sol de 1-2 Kg , fiecare probă din stratul superficial ,2. omogenizează şi îndepartează bolovanii si resturile vegetale ,3. pune fiecare probă în saci şi numerotează specificând locul de recoltare ,II. PREGĂTIREA PENTRU ANALIZĂ 1. uscarea probelor 2. separarea materialelor grosiere 3. mărunţirea probei 4. cernerea 5. conservarea pentru analiză 6. în funcţie de rezultatele obţinute completează tabelul următor Nr. probă

Zona de agrement Zona industrializată Concluzii (activitatea biologică , material organic )

LUCRAREA PRACTICĂ NR 2 Competenţa : Monitorizarea poluării solului Tema : Determinarea umiditaţii solului Scopul lucrării : Determinarea umidităţii solului din grădina şcolii , din pădure, din parc , de sub un copac Substanţe şi ustensile: - proba de sol , -etuvă -exicator cu agent de deshidratare - balantă analitică - fiola de cântărire cu capac -spatulăModul de lucru: 1. se tarează o fiolă de cântărire cu capac şi se notează masa . 2. se cântaresc 10 g din solul cu umiditate naturală , se introduc în fiolă şi se cântareşte din nou . 3. fiola se introduce în etuvă , se ţine 8 ore la 105o C , după care se scoate ,se cântăreşte din nou ,

4. se determină umiditatea cu formula , unde:

B- masa fiolei +masa solului umed(g)C- masa fiolei +masa solului uscat (g)


57



AMPOSDRU





A- masa fiolei goale (g)U – umiditatea in %(la 105 grade C )Locul de recoltare a probelor Umiditatea % Concluzii

LUCRAREA PRACTICĂ NR. 3 Competenţa : Monitorizarea fenomenului de poluare a solului Tema : Determinarea pH-ului solului utilizând indicatorul universal de pH sau prin măsurarea pH-ului prin metoda potenţiometrică .Scopul lucrării : Determinarea pH-ului solului din diferite folosinţe ( sere de flori , pădure , parc, grădina de legume , câmp cultivat )Substanţe si ustensile : -suspensie sau pastă de sol -apă distilată - vas cu agitator -cilindru gradat - balantă analitică - hârtie indicator de pH sau pH-metru Modul de lucru I. PREGĂTIREA SUSPENSIEI DE SOL 1. se cântăresc 10g de sol şi se trec într-un pahar de 50-100cm3 2. se adaugă 25-50cm3 apă distilată 3. suspensia se omogenizează bine după care se determină pH-ul II. MĂSURAREA pH-ULUI CU POTENŢIOMETRU III.Completează tabelul de mai jos: Denumirea locului de unde au fost recoltate probele

Valoarea pH-ului determinate cu indicatorul universal

Valoarea pH-ului determinate prin metoda potenţiometrică

Concluzii

LUCRAREA PRACTICĂ NR. 4

II. Competenţa : Monitorizarea fenomenului de poluare a aerului Tema: Determinarea dioxidului de azot din aer, într-o zonă mult circulată cu autovehicule. Scopul lucrării : măsurarea concentraţiei de oxizi de azot din aer


58



AMPOSDRU





Substanţe si ustensile : - instalaţie de prelevare a probei de aer -soluţie absorbantă -soluţie etalon –azotit de sodiu -soluţie etalon de lucru Modul de lucru : 1 . prepararea reactivilor 2. prepararea soluţiei etalon de azotit (soluţia de baza si soluţia de lucru ) 3. determinarea NO2


III. Competenţa :Conservarea biodiversităţii Tema : Întocmiţi un proiect cu tema : “Agentul economic X , sursă de poluare a râului Ialomiţa “ urmărid următoarele etape : 1. identificarea agenţilor poluanţi şi a formelor de poluare 2. interpretarea modului de dispersie a poluanţilor 3. evaluarea impactului poluării asupra mediului biotic si abiotic . 4. completează tabelul de mai jos cu observaţiile făcute 5. impune măsuri de reducere a surselor de poluare

Nr. probei Etapele determinarii Efecte negative asupra mediului

Măsuri pentru reducerea surselor de poluare

LUCRAREA PRACTICĂ NR. 6Competenţa : Conservarea biodiversitaţii Tema : Presupune că în zona în care locuieşti a avut loc un accident ecologic (o alunecare de teren )Scopul lucrării : impactul ecologic asupra biodiversităţii şi asupra mediului înconjurător.Modul de lucru : 1. evidenţiază cauzele care au condus la accidentul ecologic 2. analizează efectele accidentului ecologic asupra biodiversitaţii din zona respectivă 3. aplică măsuri concrete în vederea restabilirii biodiversitaţii în zona afectată de accidentul ecologic . 4. completează tabelul de mai jos : Zona afectată Efecte negative Efecte pozitive Măsuri de refacere

a biodiversităţii Observaţii


59



AMPOSDRU






Competenţa :Analiza calitativă şi cantitativă a factorilor de mediu Tema : Identificarea cationilor prin coloraţia flăcării .Scopul lucrării : de a identifica anumiţi compuşi după culoarea pe care o dau unei flăcări .Substanţe şi ustensile : -bec de gaz -cleşte metalic -sârma de crom ,platină, nichel cu lungime de 10cm -mină de creion -eprubete -perie de spălat sticlărie -soluţii de Na, K, Ca, Ba, -mojar cu pistil -sticlă de ceas -pahar BerzeliModul de lucru : 1. alege ustensilele şi materialele necesare lucrării 2. mojorează o cantitate mică de substanţă de analizat şi pune-o pe o sticlă de ceas 3. umezeşte substanţa de analizat cu HCl 4. umezeşte firul de platină (mina de creion ) cu HCl şi arde-o in flacără . 5. repetă operaţiile până când nu işi mai schimbă culoarea 6. atinge mina (firul) fierbinte de substanţa de analizat şi introdu-o în flacără , mişcând mina de la baza flăcării spre vârful acesteia 7. observă culoarea imprimată flăcării de către substanţa de analizat 8. repetă operaţiile pentru celelalte substanţe de analizat 9. completează tabelul cu observaţiile efectuateNr. probei Culoarea imprimată flăcării Cationi identificaţi

LUCRAREA PRACTICĂ NR 8

Competenţa : Protecţia solului Tema : Determinarea pH-ului solului dintr-o zonă unde nu s-au folosit substanţe chimice (îngrăşăminte, pesticide etc.) şi pH-ul dintr-o zonă unde s-au folosit substanţe chimice si irigaţii .Scopul lucrării : determinarea măsurilor de combatere a deteriorării solului Substanţe şi ustensile :


60



AMPOSDRU





- apă distilată -sol proaspăt -vase Erlenmayer de 250ml - pâlnie de sticlă -hârtie de filtru Modul de lucru : 1. recoltarea probelor de sol 2. cântărirea , tratarea si filtrarea probelor 3. determinarea pH-ului cu hârtia indicatoare Merck 4. completarea tabelului de mai jos :

Locul de recoltare a probelor

Valoare pH-ului pentru zona făra substanţe chimice

Valoarea pH –ului pentru zona cu substanţe chimice

Concluzii

LUCRAREA PRACTICĂ NR . 9 Competenţa : Poluarea şi protecţia mediului Tema : Măsurarea temperaturii aerului Scopul lucrării : determinarea temperaturii aerului direct cu ajutorul diferitelor tipuri de termometre Materiale şi ustensile : - termometru ordinar -termometrul de minimă -termometrul de maximă - suport de fixare a termometrului Modul de lucru : a) Măsurarea temperaturii cu termometrul ordinar -se fixeaza termometrul pe un suport la înaltimea cerută de natura investigaţiei , ferit de vânt şi razele solare -se lasă 10-20 de min. , se citeşte şi se notează rezultatul -citirea se face la interval de 6 ore ( orele 7, 13, 19, 01) b) Măsurarea temperaturii minime cu termometrul de maximă - termometrul se fixează la o anumită înălţime pe un suport , în poziţie orizontală cu rezervorul în sus -citirea se face ţinând ochii în dreptul capătului coloanei de alcool sau toluient ( se notează această valoare) - se citeşte capătul indicelui de culoare neagră situat in partea opusă rezervorului.


61



AMPOSDRU





c) Măsurarea temperaturii maxime cu termometrul de maximă - se aşează termometrul de maximă pe un suport după ce s-a scuturat , puţin înclinat către rezervor -citirea se face la 6 ore , observatorul ţinand ochii la nivelul meniscului coloanei de mercur - se notează valorile şi apoi se scutură termometrul şi se aşează pe suport LUCRAREA PRACTICĂ NR. 10 Competenţa: Poluarea şi protecţia mediului Tema : Măsurarea temperaturii solului Scopul lucrării: determinarea temperaturii solului cu termometrul ecologic sau ordinar Materiale şi ustensile : -cazma -termometrul ecologic sau termometrul ordinar Modul de lucru : -se secţionează solul cu o cazma in forma de X -se introduce termometrul in centrul secţiunii -se acoperă cu pământ -se lasă 10 minute - se citeşte şi se notează valoarea

LUCRAREA PRACTICĂ NR. 11Competenţa :Poluarea şi protecţia mediului Tema : Măsurarea temperaturii apei Scopul : determinarea temperaturii apei cu termometrul special sau simplu , cu termometrul cu aer , la suprafaţa apei şi pe verticală .Materiale şi ustensile : - termometru special sau termometru cu aer - suport pentru sticlă - plumb -sfoară -cablu de aluminiu gradat -dop de plută Modul de lucru : - se foloseşte un suport pentru sticlă , legat de o bucată de plumb + pe verticală la partea inferioară şi de un cablu de aluminiu gradat la partea inferioara. - sticla acoperită cu un dop de plută legat de un şnur se cufundă vertical la adancimea dorită -se scoate rapid dopul trăgând brusc de şnur şi sticla se umple cu apă -sticla e adusă rapid la suprafaţă şi se introduce în ea un termometru ce se menţine 5 minute -se citeşte termometrul rapid , la umbră, ferit de razele soarelui


62



AMPOSDRU





LUCRAREA PRACTICĂ NR. 12 Competenţa : Ecologia şi protecţia mediului Tema : Măsurarea grosimii stratului de zăpadă şi a echivalentului de apă din el Scopul lucrării : măsurarea grosimii stratului de zăpadă cu ajutorul unei rigle gradate. Materiale şi ustensile: -rigle gradate numerotate Modul de lucru : -se fac 3-5 măsurători la o distanţă de minim 10 m una de alta -se calculează apoi media valorilor obţinute pe cele două tipuri de terenuri (expuse vântului şi cele adapostite )

-echivalentul de apă din stratul de zăpadă se calculează cu relaţia : E = d x h x 10 unde : E = echivalentul în apă exprimat în l/m 2

d = densitatea în g / cm 3

h = grosimea stratului de zăpadă in cm 10 = constantă

LUCRAREA PRACTICĂ NR. 13 Competenţa : Analiza apei potabile Tema : Determinarea durităţii temporare a apei Scopul lucrării : determinarea durităţii temporare a apei în diverse probe de apă Materiale si ustensile : -HCl , soluţie 0,1N -metiloranj 0,1% -apă de analizat -flacon Erlenmayer -biuretă - cilindru gradat Modul de lucru : -se iau 100ml din proba de apă şi se introduce într-un flacon Erlenmayer - se adaugă 2 picături de metiloranj - se titrează cu HCl 0,1N până se obţine virajul de la galben-citrin la galben – portocaliu.


63



AMPOSDRU





Competenţa 1 - ANALIZEAZĂ STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A UNITĂŢII ECONOMICE

TEMA 1.1.

S.C. CONSTRUCŢIA este o firmă ce are ca obiect de activitate montajul de S.D.V.-uri. Firma are un nomenclator de fabricaţie de 15 produse, pe care le fabrică în serie mică. Firma are 30 angajaţi. În anul 2006, firma a introdus în producţie încă 4 noi modele.Identificaţi factorii care vor influenţa structura organizatorică şi efectele acestor influenţe.TEMA 1.2.Asociaţii şi dumneavoastră doriţi să înfiinţaţi o pensiune turistică şi aveţi în vedere angajarea a

10 persoane. În zona în care va fi poziţionată, nu mai este nicio altă pensiune turistică.Identificaţi factorii care vor influenţa structura organizatorică a pensiunii.TEMA 1.3. În fişa documentară nr.1 vă sunt prezentaţi factorii de influenţă ai structurii

organizatorice. Pe baza acestei fişe, completaţi tabelul de mai jos.Nr.Crt. Factori de influenţă Efecte

1. Tipul şi complexitatea producţiei de bunuri şi servicii2. Dimensiunea întreprinderii

3. Calificarea personalului

4. Cadrul juridic şi statutul juridic de funcţionare

5. Strategia dezvoltării

TEMA 1.4.Încercuiţi răspunsul/răspunsurile corecte:1. Factorii externi care influenţează structura organizatorică a întreprinderii sunt:

a) mărimea şi tipul întreprinderii;b) numărul de angajaţi;c) serviciile şi produsele oferite;d) competenţa managerială.

2. Mărimea şi tipul întreprinderii influenţează structura organizatorică a întreprinderii prin:a) crearea de noi compartimente, secţii, ateliere,b) nu influenţează structura organizatorică,c) lărgirea gamei de produse fabricate,d) angajarea de nou personal.


64



AMPOSDRU





Competenţa 2: ORGANIZEAZĂ ACTIVITĂŢI ÎN FUNCŢIE DE OBIECTIVE

TEMA 2.1. Încercuiţi răspunsul/răspunsurile corecte:1. Obiectivele postului se realizează prin:a) relaţiile organizatorice;b) sarcini;c) piramida ierarhică;d) nivelul ierarhic;e) linia ierarhică.2. Totalitatea posturilor care au aceleaşi caracteristici formează:a) compartimentul;b) funcţia;c) linia ierarhică;d) ponderea ierarhică;e) nivelul ierarhic.3. Relaţiile organizatorice care asigură unitatea de acţiune sunt:a) ierarhice;b) de cooperare;c) interpersonale;d) de reprezentare;e) funcţionale.

Competenţa 3: ANALIZEAZĂ MEDIUL DE RECRUTARE ŞI SELECŢIE

TEMA 3.1.La Compartimentul de resurse umane al firmei “X” se creeaza un post avand ca sarcina principala organizarea si coordonarea procesului de recrutare si selectie.Pana in prezent, in cadrul firmei, procesul de recrutare si selectie a fost cel clasic: publicarea postului in ziare, primirea inscrierilor, organizarea examenului (pentru personalul tehnic-economic administrativ consta in examen scris la proba de specialitate), deliberarea comisiei.Managementul firmei, constient ca aceasta forma de recrutare nu garanteaza angajarea celei mai potrivite persoane pe un post ii cere Managerului de resurse umane, recent angajat sa elaboreze un proiect de recrutare si selectie pentru angajarea unei persoane competente pe noul post creat.Probleme de discutat :1) Cum ati culege informatiile necesare pentru intocmirea Fisei postului(Elaborati Fisa postului).2) Elaborati proiectul de recrutare si selectie inclusiv anuntul de post vacant, etapele procesului de selectie, interviul de selectie.


65



AMPOSDRU





3) Care sunt etapele procesului de integrare(Precizati fiecare etapa cu activitatile care trebuie realizate

Competenţa 4: MOTIVEAZĂ RESURSELE UMANE

TEMA 4.1.Iulian, sef de raion a fost promovat manager resurse umane. Sosit la serviciu, a doua zi dupa

numire, dupa ce si-a admirat noul birou, s-a hotarat sa mearga la vechiul loc de munca, pentru a-l indruma pe cel care a fost numit in locul sau. Dupa o ora, a gasit pe fax un mesaj cu urmatorul continut:Ion, cand te intorci sa treci pe la mineSemnat:Director generalVasile IonSe cere:a) identificarea si precizarea elementelor oricarui proces de comunicare;b)analizati daca decizia lui Iulian de a merge la vechiul loc de munca a fost corecta.c)Prezentati o situatie in care comunicarea sa se desfasoare in situatie inversa( Iulian san nu fie promovat pe functie ci, decazut din functie).

Competenţa 5: UTILIZEAZĂ PLANUL GENERAL DE CONTURI PENTRU ÎNREGISTRAREA EVENIMENTELOR ŞI TRANZACŢIILOR

TEMA 5.1. La o societate comercială se înregistrează următoarele operaţii economicea) Se majorează capitalul social prin emisiunea a 20.000 acţiuni cu valoarea de emisie de 2 lei/acţiune.Valoarea nominală a unei acţiuni este de 1,5 lei.Capitalul subscris este vărsat la bancă de către acţionari;b) Se decide prin hotărâre AGA răscumpărarea în numerar a 3000 acţiuni la preţul de răscumpărare de 2,5 lei /acţiune.Valoarea nominală a unei acţiuni este de 1,5 lei.Ulterior aceste acţiuni se anulează; c) Se procedează la reevaluarea unui utilaj.Se cunosc următoarele date:

valoarea contabilă 50.000 lei; valoarea stabilită la reevaluare 55.000 lei;

d) Se acoperă o pierdere reportată în valoare de 1.000 lei din profitul curent al exerciţiului; e) Se înregistrează o subvenţie pentru investiţii de primit de la stat în valoare de 60.000 lei pentru achiziţionarea unui utilaj.Se primeşte subvenţia în contul de la bancă.Se achiziţionează utilajul de la furnizori conform facturii la preţul de achiziţie de 50.420 lei,TVA 19%; f) Se restituie o rată scadentă de credit bancar pe termen lung în valoare de 1.300 lei prin contul de la bancă; g) Se înregistrează cheltuiala cu dobânda datorată pentru creditul bancar pe termen lung în valoare de 600 lei şi se plăteşte dobânda prin contul de la bancă; h) Se donează un teren unei organizaţii în valoare de 50.000 lei .TVA aferentă 19 % ;


66



AMPOSDRU





i) Se vinde cu factură către terţi o clădire la preţul de vânzare de 100.000 lei,TVA 19%. Se acceptă de la debitor un Bilet la ordin.La scadenţă se încasează Biletul la ordin în contul de la bancă; j) Se scade din gestiune clădirea vândută ştiind că valoarea contabilă este de 90.000 lei, Valoarea amortizată până în momentul vânzării este de 20.000 lei.

TEMA 5.2.Societatea comerciala ” ALFA” S.A. efectuează următoarele operaţii economico – financiare

în luna februarie:1. Conform Hotărârii AGA, se emit 1000 de acţiuni noi la un preţ de emisiune egal cu

valoarea nominală de 50 lei / acţiune;2. Noile aporturi se realizează astfel: aport în natură, un mijloc de transport în valoare de

40000 lei şi aport în contul de la bancă în valoare de 10000 lei;3. Se cumpără cu factură, de la furnizor un utilaj la cost de achiziţie (valoare de intrare) de

20000 lei, TVA 19%, durata de funcţionare 10 ani; 4. Se calculează şi se înregistrează amortizarea lunară pentru utilajul achiziţionat;5. Se aprovizionează materii prime conform facturii, în valoare de 30000 lei, TVA 19%;6. Se dau în consum materii prime, conform bonului de consum în valoare de 18000 lei;7. Se înregistrează obţinerea de produse finite la cost efectiv de 40000 lei, conform bonului

de predare transfer restituire;8. Agentul economic vinde produse finite conform facturii fiscale în valoare de 70000 ,

TVA 19%;9. Se descarcă gestiunea de produsele finite vândute, la cost efectiv;10. Se regularizează TVA-ul şi se plăteşte obligaţia la bugetul statului; 11. Se închid conturile de cheltuieli şi venituri.Se cere :a. Efectuaţi analiza contabilă şi întocmiţi formula contabilă pentru operaţiile prezentate b.Întocmiţi ”T-eul” contului 4427 ”TVA colectat” .

Competenţa 6: COMPLETEAZĂ REGISTRELE CONTABILE ŞI BALANŢA DE VERIFICARE

TEMA 6.1. Societatea comercială „Omega” SA prezintă la 01.03.2010 următoarea situaţie iniţială a conturilor:

Echipamente tehnologice 20.000 lei; Capital social subscris şi vărsat 21.000 lei; Casa în lei 1.000 lei; Credite bancare pe termen lung 10.000 lei; Amortizarea echipamente ,mijl.de transport 3.000 lei; Rezultatul reportat ( profit nerepartizat ) 1.000 lei; Conturi la bănci în lei 14.000 lei.


67



AMPOSDRU





În cursul lunii martie,se înregistrează în contabilitate următoarele operaţii economico- financiara)Conform P.V./05.03,AGA hotărăşte repartizarea, în totalitate,a profitului anului precedent pentru acordarea de dividende;b)În data de 14.03 se înregistrează în contabilitate dobânda datorată pentru creditul bancar pe termen lung,în valoare de 500 lei şi se achită din contul de la bancă conform OP nr.723/14.03;c)În data de 20.03. se achiziţionează de la furnizori un mijloc de transport în valoare de 24 .000 lei,TVA 19% ,conform Facturii fiscale nr.240560.Durata de viaţă – 10 ani.Să se calculeze şi să se înregistreze amortizarea mijlocului de transport aferentă lunii martie,folosind amortizarea lineară;d)În data de 28.03.se vinde un utilaj către terţi, conform Facturii fiscale nr.6.501, la preţul de vânzare de 10.000 lei,TVA 19% .Valoarea contabilă a utilajului este de 9.000 lei, valoarea amorizării 2.000 lei;e)La sfârşitul lunii se închid (se regularizează) conturile de TVA ,conform Decontului de TVA ;f)La sfârşitul lunii se închid conturile de cheltuieli şi venituri,conform Notei contabile nr,3/31.03. Cerinţe : 1)să se înregistreze cronologic operaţiile economico-financiare in Registrul Jurnal;2)să se înregistreze sistematic operaţiile în conturi ( Cartea Mare ) ; 3)să se întocmească balanţa de verificare cu patru serii de egalităţi .

TEMA 6.2.SC ALFA SRL efectueaza urmatoarele operatiuni economico financiare :

1. Achizitioneaza materii prime in valoare de 100 lei plus T.V.A2. Ridica de la banca suma de 500 lei 3. Se dau in consum materii prime in valoare de 80 lei4. Se achizitioneaza un mijloc de transport in valoare de 180 lei (T.V.A inclus) si materii

prime in valoare de 200 lei (T.V.A inclus)5. Se achita contravaloarea mijlocului de transport si contravaloarea materiilor prime din

disponibilul de la banca6. Achizitionaeza materii prime in valoare de 100 lei plus T.V.A cu plata imediata din

casierie Se cere :

a) Efectuati analiza contabila folosind simboluri si denumirea contabila pentru fiecare operatie stabilind tipul de modificare bilantiera

b) Stiind ca soldul initial al contului 301 *materii prime* este 50 lei calculati soldul finalTEMA 6.3.

Societatea comercială „TRANSMIM” S.A. efectuează în luna martie următoarele operaţii economico – financiare:1. Conform hotărârii AGA, în data de 03.03.2009 se răscumpără, prin contul de la bancă,

500 acţiuni proprii la preţul de răscumpărare de 80 lei pe acţiune, valoarea nominală a unei acţiuni fiind de 100 lei pe acţiune.

2. Pe data de 04.03. 2009, se anulează acţiunile răscumpărate conform notei contabile nr. 534

3. Pe data de 10.03. 2009, se achiziţionează piese de schimb de la furnizor în valoare de 10 000 lei. TVA 19%, conform avizului de însoţire a mărfii nr. 104


68



AMPOSDRU





4. Pe data de 11.03.2009 se primeşte factura nr. 5012 pentru piesele de schimb achiziţionate5. Se achită datoria faţă de furnizorul de piese de schimb, cu un bilet la ordin care se

decontează în favoarea furnizorului, din contul bancar, pe data de 15.03.20096. Pe data de 17.03. 2009, conform facturii nr. 2578 se vinde un mijloc de transport, la un

preţ de vînzare de 40000 lei, TVA 19%7. Pe data de 17. 03.2009, se scoate din evidenţă mijlocul de transport vândut, evaluat la

50000 lei, amortizat 50%8. Pe data de 25.03.2009 se încasează contravaloarea mijlcoului de transport vândut prin

contul bancar.9. Se regularizează TVA - ul10. Se închid conturile de venituri şi cheltuieliSe cere :

a. efectuarea analizei contabile şi întocmirea formulei contabile pentru fiecare operaţie economico – financiară enunţată b. întocmiţi Registrul Jurnal pentru operaţiile enunţate

TEMA 6.4. La S.C. ALFA S.A. se înregistrează următoarele operaţii economice: a) Cumpărarea cu factură de la furnizori a unui teren la valoarea de intrare de 100000lei.b) Amortizarea unui mijloc de transport pe cel de-al 4-lea an cunoscându-se următoarele date: valoare de intrare 200000 lei, durata de utilizare 10 ani; se utilizează metoda amortizării degresive;c) Scoaterea din patrimoniu a unui echipament tehnologic, cunoscându-se valoarea de intrare 150000 lei, valoarea amortizată 70000 lei, valoarea la care a fost vândut 100000lei.d) Achiziţionarea unui spaţiu comercial la valoarea de intrare 120000 lei, care deţine un fond comercial evaluat la 30000lei, document justificativ factură.e) Obţinerea prin producţie proprie a unui soft de contabilitate la cost de producţie 5000lei.f) Vânzarea unui mijloc de transport la preţ de vânzare 200000 lei, document factură.

Competenţa 7: APLICA DISPOZIŢII LEGALE ÎN MATERIE DE PRACTICI COMERCIALE

TEMA 7.1.Patronul unei firme face o vizita la unul din magazinele sale. Fiind nemultumit de situatia

prezenta, s-a adresat sefului de magazine pe un ton ridicat, in prezenta angajatilor si a doi sefi ai unor unitati similare, veniti in vizita. Patronul a spus: “ Sunt foarte nemultumit de activitatea pe care o desfasori. Oamenii nu stiu la prima ora ce au de facut, unitatea nu este aprovizionata zilnic, fiecare isi paraseste locul de munca cand doreste si isi rezolva problemele personale in timpul programului. Sa-ti fie clar, de maine nu mai lucrezi in aceasta unitate“ . Patronul a plecat furios trantind usa. A doua zi seful de magazine a venit la lucru indeplinind aceeasi functie timp de doua saptamani. Dupa trei zile, circula zvonul ca a fost angajat un nou sef, dar acesta nu a aparut in realitate. In consecinta vechiul sef a inceput sa lucreze din ce in ce mai greu cu subordonatii pierzandu-si autoritatea. La sfarsitul celor doua saptamani patronul telefoneaza sefului de sala si ii comunica ramanerea in functie.


69



AMPOSDRU





Se cere:a) Identificati si precizati elementele comunicarii.b) Precizati ce mijloc de comunicare a folosit patronul pentru a-i comunica ramanerea in functie

a sefului de magazine dup a ce acesta si-a schimbat comoprtamentul fata de subordonati.c) Enumerati ce reguli de comunicare a incalcat patronul.d) Analizati comunicarea facuta de patron prin telefone) Prezentati un scurt scenariu in care sa aratati cum ar fi trebuit sa aiba loc comunicarea in

situatia prezentata.

Competenţa nr. 8: APLICĂ PREVEDERI CONTRACTUALE IN TERMENI FAVORABILI AGENTULUI ECONOMIC

TEMA 8.1.Elaboraţi un contract de locaţiune între S.C. IALOMITA S.A. din Slobozia, strada Gheorghe

Doja nr. 16 şi S.C. ELCO S.R.L. din Fetesti, strada Carpaţi nr. 32 privind un spaţiu pentru sediul agenţiei de turism S.C. ELCO S.R.L., în Slobozia, strada Zorilor, bloc 26 A, apartament 3, scara 1, parter.

La negocierea şi întocmirea contractului au participat domnul director Ion Marin din partea S.C. IALOMITA S.A. şi doamnul director Ionescu Vasile din partea S.C. ELCO S.R.L.

Durata încheierii contractului este de 1 an, iar chiria stabilită de 500 euro pe lună, plata făcându-se anticipat.

La redactarea contractului se vor urmări:a) redactarea, în cel mult o pagina a contractului de locaţiune; b) să cuprindă elementele de bază ale contactului de locaţiune; c) să se menţioneze trei prevederi ale contractului considerate necesare de către cele două

părţi. TEMA 8.2.

Intocmiti un contract de vanzare – cumparare intre SC Aura SRL Slobozia, furnizor de materiale de constructii si SC Marvia SRL Fetesti. Obiectul contractului il constituie vanzarea cumpararea a 300 saci ciment la pretul de 25 lei/sac, lunar, pe parcursul anului 2007. Plata se face prin virament bancar la sfarsitul fiecarei luni.

Competenţa 9: UTILIZEAZĂ INSTRUMENTE DE PLATĂ

TEMA 9.1. SC VIO SRL achizitioneaza de la SC OMEGA SRL materii prime in valoare de 8.000 lei , pe care le achita cu ordin de plata la data de 31/01/2010 SC VIO SRL are contul nr . 27484325 deschis la Banca Transilvania Slobozia iar SC OMEGA SRL are contul nr. 7859000 deschis la BANCA COMERCIALA ROMANA - -Slobozia .Cerinte :


70



AMPOSDRU





a)Identificati elementele pe care ordinul de plata le pune in relatie directa, conform datelor din problema ;b)Completati documentul la care se face referire in enuntul cazului considerat;TEMA 9.2.

In orasul ‚’X’’functioneaza mai multe firme care au ca obiect de activitate comercializarea produselor electronice .Veniturile locuitorilor sunt mari , cererea este in crestere . Firma ‚’A’’ este amplasata in centrul comercial al orasului , pretul produselor este mare , personalul a fost schimbat de mai multe ori in ultimul an , conducerea firmei a fost instruita in strainatate , dispune de resurse financiare mari , asigura transport la domiciliu , instalare si servicii gratuite timp de un an , Firma B se afla in zona depozitelor de la marginea orasului , practica preturi mici , produsele provin de la firme putin cunoscute pe piata .Magazinul se afla in interiorul depozitului, conducerea fiind asigurata de patron , care este un fost electrician .In ultimul an , firma a inregistrat o scadere a vanzarilor .Cifra de afaceri a firmei A a fost de 90 milioane de RON , iar a firmei B de 30 mil de RON .

Se cere :definirea , scrierea , si determinarea cotelor de piata absoluta si relativa ale celor doua firme ,cunoscand ca firma A este lider de piata , firma B se afla pe locul doi , iar vanzarile totale sunt de 300 mil RON.TEMA 9.3.

Pentru asigurarea mijloacelor fixe SC „URSCIA” S.A. , cod fiscal RO 12345678 cu contul nr. 82765901 deschis la BCR, filiala din Orşova, încheie un contract de asigurarea cu SC „ASIROM”SA. cod fiscal 24689012 cu contul nr. 15684527 deschis la BRD, filiala Turnu Severin. În ziua încheierii contractului se întocmeşte ordinul de plată nr. 7 din 15.03.2009 pentru prima rată de 800 lei.

Se cere a) completarea documentul la care se face referire în enunţul considerat. b) prezentaţi circuitul local al acestui ordin de plată

TEMA 9.4.SC AURA SRL achizitioneaza de la SC ELTA SRL materii prime in valoare de

10.000 lei , pe care le achita cu ordin de plata la data de 31.06.2008 SC AURA SRL are contul nr . 27484325 deschis la Banca Transilvania Slobozia iar SC ELTA SRL are contul nr. 7859000 deschis la BANCA COMERCIALA ROMANA - -Slobozia .

Cerinte Sa se completeze Ordinul de plata pentru cazul prezentat .

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------

Competenţa 10: ANALIZEAZĂ ROLUL MARKETINGULUI ÎN ACTIVITATEA AGENTULUI ECONOMIC

TEMA 10.1.

Potrivit Asociatiei americane de marketing , serviciul comercial reprezinta :a. activitate oferita cu ocazia actului de vanzare, care asigura avantaje si satisfactii cumparatorului, fara a antrena un schimb fizic sub forma unui bun ;b. suma satisfactiilor sau utilitatilor pe care le ofera un magazin clientelei sale ;


71



AMPOSDRU





c. rezultatul a cel putin unei activitati necesare, realizata la interfata dintre furnizor si client ce este in general intangibil, imaterial.

Competenţa 11: ANALIZEAZĂ ROLUL ASIGURĂRILOR ÎN ECONOMIE;

TEMA 11.1. Incercuiti varianta de raspuns corecta :1. Asigurătorul este o persoană:

a)fizică b)juridică c)fizică şi juridică

2. La asigurarea de bunuri obligatorii suma asigurată se stabileşte: a) în funcţie de propunerea asiguratului b) pe baza normelor de asigurare c) în funcţie de caracterul său

3. Făcând produsul dintre norma de asigurare şi numărul unităţiilor de obiect asigurat vom obţine …………….. pentru bunul respectiv:

a) prima de asigurare b)suma asigurată c)cota tarifară

4. Dacă un agent economic încheie o asigurare pentru salaraţii săi care sunt transportaţi la si de la locul de muncă cu autovehicule aparţinând agentului economic, salariatii au calitatea de

a)beneficiari a asigurării b)asigurati c)contractanti ai asigurării

5. Tot în acelaşi caz agentul economic are calitatea de a)asigurător b) contractant al asigurării c)asigurat

6…………………….reprezintă persoana care are dreptul să încaseze despăgubirea sau suma asigurată fără ca aceasta să fie parte la contractul de asigurare.

a)contractantul asigurării b)beneficiarul asigurării c)asiguratul

7. Asiguratul poate fi persoană:a)fizicăb)juridicăc)fizică şi juridică

8. În cazul asigurării de răspundere civilă asiguratul se suprapune cu:a)contractantul asigurăriib)beneficiarul asigurăriic) contractantul asigurării, beneficiarul asigurării

9. Care este operaţiunea prin care se stabileşte valoarea bunurilor în vederea asigurării:


72



AMPOSDRU





a)despăgubirea asigurarării b)evaluarea in vederea asigurării c)suma asigurării

10. Cota de primă tarifară se mai numeşte şi: a)cotă de bază b)primă netă c)primă brută

11. Asigurătorul are obligaţia de a:a)de a îngriji bunurileb)de a plăti despăgubirec)de a se asigura împotriva unui prejudiciu

12. În cazul asigurarii de persoane pot apărea:a)persoane fizice care îndeplinesc condiţiile prevăzute în actele normativeb)persoane juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute în actele normativec)atât persoane fizice cât şi persoane juridice care îndeplinesc condiţiile prevăzute în actele normative

13…………………….se determină înmulţind suma asigurata cu o cotă de primă tarifară stabilită pentru fiecare 100 sau 1000 de unităţi monetare.

a)adaosulb)volumul primelor de asigurarec)cota de primă tarifară

14. Suma asigurata la asigurările de bunuri facultative se stabileşte în funcţie de:a)caracterul săub)propunerea asiguratuluic)valoarea bunului asigurat

15. Durata de asigurare este un element specific asigurărilor :a)facultativeb)obligatoriic)asigurarii de viaţă

16. Franşiza simplă mai poate fi denumită şi:a)deductibilăb)atinsăc)absolută

17. Asigurarea a fost concepută în aşa fel încât:a)să permită acordarea de despăgubiri mai mari decât pagubab)să îmbogăţească asiguratulc)să nu permită acordarea de despăgubiri mai mari decât paguba

18. Franşiza deductibilă mai poartă denumirea de :a)absolutăb)simplăc)atinsă


73



AMPOSDRU





19. Asigurătorul îşi poate constitui fondul necesar achitării despăgubirilor şi alte fonduri prevăzute de lege din:

a)normele de asigurareb)sumele asiguratec)primele de asigurare

20. Prima neta este destinată:a)formării resuselor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor privind constituirea şi administrarea fondului de asigurarib)finanţării unor eventuale măsuri de prevenire a pagubelorc)constituirii fondului necesar achitării despăgubirilor

Competenţa 12: ANALIZEAZĂ EFICIENŢA ACTIVITĂŢII SOCIETĂŢILOR DE ASIGURĂRI

TEMA 12.1. Incercuiti varianta de raspuns corecta :1. Contractantul asigurarii este :a.persoana care incheie contractul de asigurare si se obliga sa plateasca primele de asigurare dar nu este si titularul indemnizatiei de asigurare

b. persoana caruia asiguratorul urmeaza sa-i plateasca indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat c.persoana fizica sau juridica care se asigura impotriva unor evenimente ce pot sa apara. 2. Ce indicatori se pot utiliza în stabilirea dimensiunii pietei asigurãrilor? a. ponderea în ocuparea forţei de muncă şi ponderea pe piaţa capitalurilor de împrumut; b. PIB, PNB, eficienţa folosirii capitalului şi a forţei de muncă; c. numărul poliţelor anulate la un moment dat şi numărul contractelor de asigurare încheiate; d. numărul poliţelor în vigoare, valoarea anuală a primelor de asigurare, numărul contractelor încheiate şi cuantumul sumelor asigurate în perioada de referinţă. 3. Care sunt firmele existente pe pieţele internaţionale ale asigurătorilor?a. asigurătorii şi reasigurătorii, intermediarii şi firmele ce oferă servicii specializate asociate activităţii de asigurare;b. societăţile de acţiuni, societăţi mutuale, pool-uri, asociaţii;c. societăţi de capital, burse de asigurări şi asigurări de stat;d. companii de asigurări, sindicate Lloyd’s, pool-uri şi asociaţii. 4.Obligatia de a plati indemnizatia de asigurare la producerea riscului asigurat revine:a.asiguratuluib.asiguratorului 5. Printre indicatorii ce cuprind gradul de implicare al asigurarilor in viata economico-sociala se numara:a. Valoarea anuala a primelor de asigurareb. Numarul politelor de asigurare in vigoare


74



AMPOSDRU





c. Ponderea asigurarilor in PIB si PNBd. Numărul contractelor încheiate şi cuantumul sumelor asigurate în perioada de referinţă6. Ce semnificatie are “rating-ul” din punct de vedere al clientilor?a. metodă de apreciere a gradului de eficienţă a plasamentelor de investiţii;b. mărimea obligaţiilor pe care le poate asuma societatea de asigurare;c. gradul de capitalizare al societăţii şi puterea financiară.d. abilitatea de a plăti daunele produse de riscul asigurat. 7. Precizati trãsãturile caracteristice ale pietei concurentiale perfecte:a. existenţa unui număr mare de societăţi de asigurări pe piaţă;b. compensarea financiară a pagubelor, prevenirea pagubelor, economisirea;c. sumele de asigurare nu se majorează, iar primele de asigurare se pot indexad. transparenţă, omogenitatea produsului, atomicitate, libertatea de intrare-ieşire;

8.Beneficiarul asigurarii este:a.Persoana fizica sau juridica ce se asigura impotriva unor evenimente ce pot sa apara;b.Persoana juridica care in schimbul primei de asigurare isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asiguratec.Persoana care are dreptul sa incaseze despagubirea , fara ca aceasta sa fie parte la contractul de asigurare. 9.Prima de asigurare reprezinta:a.suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului;b.suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratuluic.partea din dauna care ramane in sarcina asiguratului

10.Contractantul asigurarii :a.se intalneste doar in cazul asigurarilor obligatoriib.este persoana fizica sau juridica care poate incheia o asigurare, fara insa ca aceasta sa obtina calitatea de asiguratc.este persoana juridica care in schimbul primei de asigurare isi asuma raspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor asigurate

11.Prima de asigurare reprezinta: a.suma de bani dinainte stabilita pe care asiguratul o plateste asiguratorului; b.suma de bani pe care asiguratorul o datoreaza asiguratului c.partea din dauna care ramane in sarcina asiguratului 12. Prin operatia de reasigurare societatea care cedeaza o parte din riscuri devine:a)reasiguratb) reasiguratorc)coasigurator TEMA 12.2. a)Precizati care sunt conditiile obiective care au condus la dezvoltarea asigurarilor.b)Explicati notiunile de cerere de asigurare potentiala si cerere de asigurare efectiva. c)Precizati trei atributii principale ale comisiei de Supravegere a Asigurarilor. d)Completati spatiile punctate:


75



AMPOSDRU





„Raporturile dintre asigurat si asigurator se nasc fie ………………………….., fie prin contractul de asigurare, in cazul …………………………………………. TEMA 12.3. Raspundeti la urmatoarele intrebari: :

1. Ce reprezinta reasigurarea? 2. Ce este fransiza deductibila?3. Ce reprezinta coasigurarea?4. Ce este fransiza nedeductibila?

Titlul programului: Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013

Axa prioritară 2 – „Corelarea învăţării pe tot parcursul vieţii cu piaţa muncii”

Domeniul major de intervenţie: 2.1 – „Tranziţia de la şcoala la piaţa activă”

Titlul proiectului: „Pregătirea Practica şi Consilierea Profesionala, Oportunităţi pentru Reuşita in Cariera”

Editorul materialului: Inspectoratul Scolar al Judetului Ialomita


76



AMPOSDRU





Continutul acestrui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului Romaniei.


77



AMPOSDRU



· web viewaplicaţia 1 a)identificarea gamei de produse realizate de agentul economic. b)ce...

Documents