iv. asistenŢa socialĂ - mmuncii.ro · -corelarea nivelului venitului minim garantat cu salariul...

IV. ASISTENŢA SOCIALĂ

85


IV.1 Departamentul de Asistenţa Socială şi Politici Familiale ◊ Misiunea

Obiectivul fundamental al Departamentului de Asistenţa Socială şi Politici Familiale în raport cu prevederile Programului de Guvernare (2005-2008) a fost reprezentat de elaborarea, implementarea şi monitorizarea politicilor sociale destinate măsurilor de activizare a categoriilor sociale cu risc major de excluziune. Guvernul, prin obiectivele propuse şi asumate în Programul de Guvernare, s-a angajat să abordeze într-o manieră previzibilă şi durabilă, participativă şi preventivă politicile de acţiune şi protecţie socială. Pornind de la aceste considerente, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, care este autoritatea administraţiei publice centrale, responsabilă atât de elaborarea politicilor şi strategiilor din domeniul asistenţei sociale, cât şi de promovarea drepturilor familiei, ale copilului, ale persoanelor vârstnice şi ale celorlalte persoane vulnerabile, a combinat măsurile de protecţie şi asistenţă socială pentru anumite categorii sau grupuri de persoane, cu acţiuni care să contribuie la incluziunea socială a acestora, ca premisă esenţială de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă ale persoanelor active.

◊ Obiectivele urmărite în anul 2006

Prin Programul de Guvernare, în anul 2006, Guvernul şi-a propus atingerea următoarelor obiective în domeniul asistenţei sociale: • Îmbunătăţirea echilibrului socio-economic al familiei, prin: - redimensionarea măsurilor de protecţie socială pentru familiile cu nevoi speciale şi

dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială; - reducerea disparităţilor faţă de accesul la resursele dezvoltării existente între familiile din

mediul urban şi cele din mediul rural; - redimensionarea cadrului legal şi instituţional privind protecţia maternităţii, creşterea

natalităţii şi reducerea abandonului de copii; - reducerea fenomenului violenţei în familie, creşterea gradului de educaţie şi securitate

familială; - sporirea participării active a societăţii civile şi dezvoltarea durabilă a parteneriatului în

beneficiul dezvoltării şi protecţiei familiei. • Venitul minim garantat : - să fie acordat astfel încât beneficiarii să depăşească nivelul de sărăcie în care trăiesc, însă,

fără a descuraja atitudinea faţă de muncă şi în funcţie de necesităţile reale; - procedurile de selecţie să fie simplificate şi perfecţionate; - evitarea întârzierilor în acordarea acestui ajutor. • Creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familie, prin: - corelarea nivelului venitului minim garantat cu salariul minim pe economie; - majorarea alocaţiei de stat pentru copii până la circa 10 euro; - lansarea unor programe de integrare a familiei în problemele comunitare.


86

• Susţinerea familiei tinere, în special prin acordarea unui sprijin financiar în sumă de 200 de euro la constituirea familiei la prima căsătorie a fiecăruia dintre soţi.

• Programe de sprijin al tinerilor dezinstituţionalizaţi în vârstă de peste 18 ani în vederea integrării acestora în viaţa socială.

• Protecţia persoanelor vârstnice, prin: - construcţia de noi cămine, precum şi modernizarea celor existente pentru crearea unor

condiţii decente de trai acestor persoane; - dezvoltarea cadrului instituţional şi organizatoric care să permită implementarea serviciilor

de îngrijiri la domiciliu; - programe speciale pentru prevenirea situaţiei de dependenţă şi creşterea implicării

persoanelor vârstnice în viaţa socială; - stabilirea de parteneriate cu autorităţile administraţiei publice locale pentru dezvoltarea

serviciilor sociale comunitare. • Sporirea natalităţii, prin: - acordarea unei indemnizaţii lunare pentru creşterea copiilor până la 2(3) ani femeilor

neasigurate în sistemul asigurărilor sociale pentru fiecare din primii trei copii; - acordarea unei indemnizaţii lunare pentru creşterea copilului până la 2(3) ani, persoanelor

asigurate care îşi reiau activitatea în acest interval de timp. • Prevenirea şi combaterea violenţei în familie, prin: - îmbunătăţirea legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; - reducerea fenomenului de violenţă în familie; - creşterea gradului de educaţie şi securitate familială; - formarea experţilor în domeniul protecţiei familiei, care urmează a fi puşi la dispoziţia

structurilor specializate din cadrul administraţiei locale; - organizarea adăposturilor pentru victimele violenţei în familie (campanie de informare

privind prevederile legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie); - colaborarea cu celelalte structuri guvernamentale, cu reprezentanţii societăţii civile pentru a

implementa politicile, programele şi acţiunile din domeniu. ◊ Programe desfăşurate

În realizarea obiectivelor propuse, având drept scop diminuarea stării de sărăcie a populaţiei prin eficientizarea sistemului de prestaţii şi servicii sociale acordate categoriilor celor mai defavorizate ale populaţiei, în anul 2006 activitatea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în domeniul asistenţei sociale a vizat:

• Asigurarea venitului minim garantat

Reducerea sărăciei a fost şi este un obiectiv major al Guvernului cuprins în Programul de Guvernare pentru perioada 2005-2008, fiind puse în practică mai multe măsuri care să conducă la prevenirea marginalizării sociale.

Ajutorul social

Din activitatea de monitorizare a modului de aplicare a Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat realizată de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi de organele administraţiei publice locale, precum şi din evaluarea realizată de unele instituţii centrale sau organisme internaţionale au rezultat unele disfuncţionalităţi şi dificultăţi în aplicarea unor


87

prevederi ale legii, care au condus la diminuarea impactului social preconizat. Din aceste considerente, în luna mai 2006, a fost adoptată Legea nr. 115/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, care a îmbunătăţit reglementările privind venitul minim garantat prin cuprinderea observaţiilor şi propunerilor rezultate în urma dezbaterilor publice organizate cu structurile asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale şi reprezentanţi ai instituţiilor publice, prin:

garantarea plăţii ajutoarelor sociale; realizarea unui model unitar de testare a veniturilor pentru toate prestaţiile sociale care se

bazează pe acest principiu; impunerea unei legături mai strânse cu ocuparea a persoanelor apte de muncă din

familiile beneficiare de ajutor social (includerea în măsuri active); reducerea implicită a numărului persoanelor care lucrează fără contracte de muncă.

Programul de acordare a ajutorului social are un impact direct asupra scăderii sărăciei şi în special, a sărăciei extreme. Numărul mediu de beneficiari de ajutor social a fost de cca. 390.000 familii şi persoane singure în anul 2005, şi s-a diminuat în anul 2006 la 327.958 familii şi persoane singure, cu 15%. Comparativ, sumele acordate cu titlu de ajutor social au scăzut faţă de anul 2005 cu 21% în 2006, respectiv de la 472 milioane lei la aproximativ 376 milioane lei (datele statistice pe anul 2006 sunt la nivelul lunii noiembrie 2006). Ca urmare a creşterii veniturilor populaţiei, în anul 2006, ajutorul mediu acordat a scăzut cu 7% faţă de anul 2005, respectiv de la 102 lei la 95 lei (datele statistice pe anul 2006 sunt la nivelul lunii noiembrie 2006). Acordarea venitului minim garantat este condiţionată de prestarea unei activităţi în folosul comunităţii şi reprezintă totodată o măsură complementară cu acordarea altor beneficii cum ar fi: asigurarea medicală, ajutorul de urgenţă, ajutorul pentru încălzirea locuinţei. Totodată, prin Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1010/2006, au fost reglementate în principal următoarele:

modalităţile de acordare a ajutorului social; stabilirea dreptului la ajutor social ţinând seama de bunurile familiei, sau după caz ale

persoanei singure, cuprinse în lista bunurilor considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale şi în Lista bunurilor care nu sunt considerate de strictă necesitate;

stabilirea bunurilor ce depăşesc cantitativ categoriile de bunuri considerate de strictă necesitate pentru nevoile familiale şi procedura de evaluare a acestora conform criteriilor stabilite în actul normativ menţionat.

obligaţiile titularilor şi ale beneficiarilor de ajutor social de a efectua lunar acţiuni sau lucrări de interes local, orele de muncă fiind calculate proporţional cu cuantumul ajutorului social, cu un tarif orar corespunzător salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, raportat la durata medie lunară a timpului de muncă;

posibilitatea efectuării controlului de către direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie teritoriale asupra modului de aplicare a legii, precum şi introducerea de sancţiuni contravenţionale în cazuri de nerespectare a prevederilor legii.

Nivelul venitului minim garantat se indexează anual prin hotărâre a Guvernului în raport cu evoluţia preţurilor de consum. Astfel, nivelul venitului minim garantat a fost indexat în anul 2006 cu 5%, reprezentând indicele creşterii preţurilor de consum pe anul 2006, astfel:


88

Tabel IV.1.1. Nivelul venitului minim garantat, 2005 - 2006 Nivel venit minim garantat - lei

Tipul familiei 2005 2006

- persoană singură 88 92- familii de 2 persoane 158 166- familii de 3 persoane 220 231- familii de 4 persoane 273 287- familii de 5 persoane 325 341- pentru fiecare persoană peste numărul de 5 22 23

De asemenea, începând cu data de 1 ianuarie 2006, ajutorul social lunar acordat soţiilor celor care satisfac serviciul militar obligatoriu a fost majorat de la 186 lei la 195 lei. Având în vedere că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, potrivit Legii nr.395/2005, executarea serviciului obligatoriu, în calitate de militar în termen şi militar cu termen redus, se suspendă pe timp de pace, această prestaţie nu se mai acordă.

Începând cu data de 1 ianuarie 2007, nivelul venitului minim garantat se va indexa cu 4,5%, reprezentând indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pentru anul 2007, astfel că pentru persoana singură va fi de 96 lei, iar pentru o familie formată din 5 persoane va fi de 356 lei.

• Îmbunătăţirea echilibrului socio-economic al familiei

În anul 2006, programele de prestaţii sociale s-au diversificat vizând, în principal, susţinerea familiei şi creşterea natalităţii. Astfel, principalele programe derulate de Ministerul Muncii, Solidarităţii şi Familiei prin care se acordă sprijin familiilor şi persoanelor singure aflate în dificultate, sunt următoarele:

Alocaţi i familiale

Alocaţia de stat pentru copii

În data de 23 iunie 2006, a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2006 pentru modificarea Legii nr.61/1993, republicată, care reglementează, în principal următoarele: acordarea alocaţiei de stat pentru copiii în vârstă de până la 18 ani, inclusiv, fără a se

condiţiona de participarea şcolară; plăţile vor fi efectuate de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei pentru

copiii preşcolari şi pentru cei care nu urmează nici o formă de învăţământ, de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării pentru copiii înscrişi la şcoală şi prin direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului pentru copiii cu handicap;

acordarea alocaţiei de stat şi pentru tinerii care au împlinit vârsta de 18 ani cu condiţia ca aceştia să urmeze cursurile învăţământului liceal sau profesional, până la terminarea acestora;

modalităţile de plată a alocaţiei de stat pentru copii şi posibilitatea acordării unui comision pentru unităţile bancare în cazul în care plata se efectuează în cont curent personal;

menţinerea aceloraşi ordonatori de credite pentru plata alocaţiei de stat pentru copii.


89

Suplimentar faţă de beneficiarii actuali ai alocaţiei de stat, acest drept se va acorda unui număr de aproximativ 10.000 copii înscrişi la şcoli particulare care nu se află în evidenţa Comisiei Naţionale de Evaluare şi Acreditare a Învăţământului Preuniversitar, sau care au împlinit vârsta de 16 ani şi nu mai urmează nici o formă de învăţământ. Cuantumul alocaţiei de stat pentru copii a fost indexat prin Hotărârea Guvernului nr.1767/2005 de la 23 lei la 24 lei în 2006, urmând ca în anul 2007 să fie majorat la 25 lei. Numărul mediu lunar de beneficiari în anul 2005 a fost de 1.516.957 copii, crescând în anul 2006 la 1.554.328 copii. Plăţile efectuate cu titlu de alocaţie de stat în anul 2005 au fost de 429 milioane lei, iar sumele acordate din bugetul de stat pentru plata acestei alocaţii în anul 2006 au fost de 446 milioane lei. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005, alocaţia de stat se acordă pe principiul universalităţii, pentru toţi copiii, până la împlinirea de către aceştia a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, în cuantum majorat la 200 lei.

Alocaţia complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală. Ţinând cont de importanţa socială a familiei, a fost continuat programul de acordare a alocaţiei complementare şi alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală instituite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2003. Potrivit prevederilor actului normativ menţionat, de alocaţia familială complementară, precum şi de alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală beneficiază toate familiile cu copii care au venituri lunare de până la 168 lei pe membru de familie. Ambele prestaţii se acordă diferenţiat, în funcţie de numărul copiilor din familie. În conformitate cu prevederile art.12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.105/2003, limitele de venituri şi cuantumul acestor alocaţii se corectează anual, în funcţie de evoluţia preţurilor de consum şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr.1763/2005 pentru anul 2006 au fost corectate limitele de venituri şi au fost indexate cuantumurile alocaţiei familiale complementare şi a alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală. Începând cu data de 1 ianuarie 2007, limita de venituri nete lunare pe membru de familie până la care se acordă alocaţia familială complementară şi alocaţia de susţinere pentru familia monoparentală este de 176 lei, iar cuantumurile alocaţiei familiale complementare şi de susţinere se vor indexa cu 4,5%, (indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pentru anul 2007), după cum urmează:

Tabel IV.1.4. Cuantumul alocaţiei familiale complementare şi alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală, 2005-2007

Cuantum alocaţie familială complementară

(lei)

Cuantum alocaţie familială complementară

(lei) Tipul familiei

2005 2006 2007 2005 2006 2007

- pentru familia cu un copil 32 34 36 48 50 52 - pentru familia cu 2 copii 38 40 42 56 59 62 - pentru familia cu 3 copii 43 45 47 64 67 70 - pentru familia cu 4 sau mai mulţi copii 48 50 52 72 76 79


90

Numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiei familiale complementare în anul 2005 a fost de 687.000 de familii, diminuându-se în anul 2006 la 660.346 familii. Plăţile efectuate în anul 2005 au fost de 335 milioane lei, iar sumele acordate din bugetul de stat pentru plata acestei alocaţii în anul 2006 au fost de 317 milioane lei. De asemenea, numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiei de susţinere pentru familia monoparentală în anul 2005 a fost de 246.000 de familii, crescând în anul 2006 la 250.379 familii. Plăţile efectuate în anul 2005 au fost de 161,6 milioane lei, iar sumele acordate din bugetul de stat pentru plata acestei alocaţii în anul 2006 au fost de 165 milioane lei.

Alocaţia pentru copiii nou-născuţi Prevăzută de Legea nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă mamelor, o singură dată, pentru fiecare dintre primii patru copii nou-născuţi vii. Cuantumul acestei alocaţii este în prezent potrivit prevederilor H.G. nr. 1770/2005 de 195 lei, indexabil, iar plata de suportă de la bugetul de stat. Alocaţia se poate acorda şi reprezentantului legal al copilului atunci când mama nu este în situaţia de a beneficia de acest drept. Numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiei pentru copii nou-născuţi în anul 2005 a fost de 189.857 de copii nou-născuţi, diminuându-se în anul 2006 la 187.769 copii nou-născuţi. Plăţile efectuate în anul 2005 au fost de 34 milioane lei, iar sumele acordate din bugetul de stat pentru plata acestei alocaţii în anul 2006 au fost de 36 milioane lei. Începând cu 1 ianuarie 2007, cuantumul alocaţiei va fi de 204 lei, fiind indexat cu indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pentru anul 2007, respectiv cu 4,5 %.

Alocaţia lunară de plasament Potrivit prevederilor art. 20 din Ordonanţa de urgenţă nr.26/1997 privind protecţia copilului aflat în dificultate, precum şi ale art.119 alin.(1) din Legea nr.272/2004 privind protecţia şi promovarea drepturilor copilului, pentru fiecare copil încredinţat, dat în plasament sau asupra căruia s-a instituit tutela, se acordă o alocaţie lunară de plasament în vederea creşterii şi educării corespunzătoare a acestuia. Prin Hotărârea Guvernului nr.1762/2005 cuantumul lunar al alocaţiei de plasament s-a majorat de la 78 de lei la 82 lei. Numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiei de plasament în anul 2005 a fost de 52.500 de copii, diminuându-se în anul 2006 la 51.500 copii. Plăţile efectuate în anul 2005 au fost de 49 milioane lei, iar sumele acordate din bugetul de stat pentru plata acestei alocaţii în anul 2006 au fost de 52,8 milioane lei. Începând cu 1 ianuarie 2007, cuantumul alocaţiei de plasament va fi de 86 lei, fiind indexat cu indicele de creştere a preţurilor de consum prognozat pentru anul 2007, respectiv cu 4,5 %.

Alocaţi i , ajutoare ş i indemnizaţi i acordate unor categorii de persoane

Alocaţia socială şi indemnizaţia cuvenite adulţilor cu handicap grav şi accentuat

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, aprobată prin Legea nr.519/2002, cu modificările şi completările ulterioare, s-a stabilit, în baza principiului securităţii sociale şi al dreptului la ocrotirea sănătăţii şi la instruire, dreptul la un venit lunar pentru adulţii cu handicap grav şi accentuat, pentru cei cu handicap vizual drepturile fiind asigurate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.


91

Potrivit legii, aceste drepturi se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului, în funcţie de indicele creşterii preţurilor de consum. Astfel, prin Hotărârea Guvernului nr.1764/2005 a fost actualizat cuantumul alocaţiei sociale cuvenite adulţilor nevăzători cu handicap grav şi accentuat, precum şi al indemnizaţiei lunare cuvenite adulţilor cu handicap grav şi accentuat, alţii decât nevăzătorii pentru anul 2006, după cum urmează:

Alocaţia socială pentru adulţii nevăzători cu handicap grav de la 170 lei la 178 lei; pentru adulţii nevăzători cu handicap accentuat de la 85 lei la 89 lei.

Indemnizaţia lunară pentru adulţii cu handicap grav sau accentuat, fără venituri de la 150 lei la 158 lei; pentru adulţii cu handicap grav cu venituri de la 75 lei la 79 lei. pentru adulţii cu handicap accentuat cu venituri de la 45 lei la 47,4 lei.

Numărul mediu lunar de beneficiari ai alocaţiei sociale pentru nevăzători în anul 2005 a fost de 82.601 persoane, crescând în anul 2006 la 83.200 persoane. Plăţile efectuate cu titlu de alocaţie socială pentru nevăzători în anul 2005 au fost de 129,6 milioane lei, iar sumele acordate din bugetul de stat pentru plata acestei alocaţii în anul 2006 au fost de 143,9 milioane lei.

Indemnizaţia lunară de hrană acordată persoanelor infectate/bolnave HIV/SIDA

Beneficiază de indemnizaţie lunară de hrană adulţii şi copiii infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA, potrivit prevederilor art.7 alin.(4) din Legea nr.584/2002 privind măsurile de prevenire a maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, atât pe perioada cât sunt internaţi, cât şi în ambulatoriu. Numărul mediu lunar de beneficiari ai indemnizaţiei de hrană în anul 2005 a fost de 5.104 persoane, crescând în anul 2006 la 5.625 persoane. Plăţile efectuate cu titlu de indemnizaţie de hrană în anul 2005 au fost de 14 milioane lei, iar sumele acordate din bugetul de stat pentru plata acestei indemnizaţii în anul 2006 au fost de 16,2 milioane lei.

Susţinerea familiei pentru creşterea şi îngrijirea copilului

Indemnizaţia pentru creşterea copilului şi stimulentul lunar

Începând cu data de 1 ianuarie 2006, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.148/2005 pentru susţinerea familiei în vederea creşterii copilului şi Hotărârea Guvernului nr.1825/2005, s-a realizat o „externalizare” faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat a indemnizaţiei pentru creşterea copilului, în sensul că aceasta este suportată din bugetul de stat alocat MMSSF, prin direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie teritoriale (DMSSF). De asemenea, cuantumul indemnizaţiei a crescut de la 783 lei la 800 lei.

Totodată, s-a introdus o nouă prestaţie, stimulentul lunar, pentru persoanele care optează pentru întoarcerea la locul de muncă, în cuantum de 300 lei, până la împlinirea copilului a vârstei de 2 ani, respectiv 3 ani în cazul copilului cu handicap, plătită tot din bugetul de stat alocat MMSSF.

În data de 23 iunie 2006, a intrat în vigoare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.44/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005, care modifică, substanţial, prevederile acestui act normativ, prin:


92

includerea în categoria beneficiarilor şi a altor categorii de persoane; clarificarea anumitor prevederi legate de aplicarea acesteia; reglementarea modalităţilor de plată a drepturilor şi prin cont de card; introducerea posibilităţii ca după primele trei naşteri, părinţii să poată beneficia, fiecare,

de un concediu pentru creşterea copilului, însă fără indemnizaţie, în conformitate cu Directiva Consiliului Europei 96/34/CE.

Eforturile făcute de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi de serviciile sale deconcentrate, respectiv direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie teritoriale pentru implementarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.148/2005, cu modificările şi completările ulterioare, au condus la obţinerea următoarelor rezultate:

acordarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului: o număr beneficiari 188.797 familii, cu aproximativ 12 % mai mult decât în anul

2005 când prestaţia era asigurată pe principiul contributivităţii, din bugetul asigurărilor sociale.

o sume plătite 1.812 milioane lei. acordarea stimulentului lunar:

o număr beneficiari 10.988 persoane stimulate să se reîntoarcă la activitatea profesională

o sume plătite 36 milioane lei. majorarea alocaţiei de stat pentru copii în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani în

cazul copilului cu handicap la 200 lei începând cu anul 2007. De această alocaţie vor beneficia toate familiile cu copii.

Totodată, prin Hotărârea Guvernului nr.1025/2006 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare a prevederilor O.U.G. nr.148/2005, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial nr.704 din 17 august 2006. Prin acest act normativ au fost definiţi beneficiarii şi situaţiile de eligibilitate, respectiv perioadele de realizare a veniturilor profesionale sau perioade asimilate stagiului de cotizare în sistemul public de pensii, reglementarea, în conformitate cu Directiva Consiliului Europei 96/34/CE, a posibilităţii ca după primele trei naşteri, părinţii să poată beneficia, fiecare, de un concediu pentru creşterea copilului, însă fără plata indemnizaţiei şi altele.

Tichetele de creşă Prin Legea nr.193/2006, aprobată de Parlament în data de 17 mai 2006, s-a instituit acordarea tichetelor de creşă şi a tichetelor cadou, în valoare de 300 lei, respectiv 10 lei, în vederea sprijinirii persoanelor care nu beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului reglementată de O.U.G. nr.148/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Acordarea tichetelor de creşă reprezintă o noutate absolută pentru România care ar putea avea un impact deosebit asupra pieţei muncii, fiind un stimulent pentru reîntoarcerea mamelor pe piaţa muncii, reducerea excluziunii femeilor şi acordarea de şanse egale acestora pe piaţa muncii, dar şi un sprijin pentru familii prin armonizarea vieţii personale cu cea profesională şi pentru prevenirea abandonului copiilor. De asemenea, prin Hotărârea Guvernului nr.1317/2006 au fost aprobate Normele metodologice de aplicare ale Legii nr.193/2006 prin care se reglementează categoriile de beneficiari, modalitatea de acordare a tichetelor de creşă şi unităţile emitente ale acestor tichete.


93

Programul de acordare a trusourilor pentru copiii nou-născuţi În scopul stimulării natalităţii din România, cât şi a preîntâmpinării abandonului, Parlamentul a adoptat Legea nr.482/2006 privind acordarea de trusouri pentru nou-născuţi. De asemenea, Legea urmăreşte şi stimularea mamei de a petrece un timp cât mai îndelungat cu copilul nou-născut, fapt ce va contribui la diminuarea sau chiar la dispariţia deciziei de a abandona sau de a da spre adopţie copilul nou-născut. Legea prevede acordarea unui trusou gratuit, pentru fiecare copil nou-născut, care cuprinde haine, lenjerie şi produse pentru îngrijire, în cuantum de 150 lei. Trusoul pentru nou-născuţi se acordă o singură dată, de către autorităţile administraţiei publice locale, la ieşirea copilului din maternitate sau la eliberarea certificatului de naştere. Fondurile pentru acordarea trusoului pentru nou-născuţi se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei.

Ajutoare financiare şi de urgenţă Pentru sprijinirea familiilor aflate în situaţii de necesitate datorate calamităţilor naturale, incendiilor şi accidentelor în anul 2005 au fost acordate un număr de 8.160 ajutoare de urgenţă cu 7,21 milioane lei. Dintre acestea pentru înlăturarea efectelor inundaţiilor care s-au produs în anul 2005, Guvernul a aprobat prin 8 hotărâri ale Guvernului ajutoare de urgenţă pentru familiile afectate, în sumă totală de aproximativ 5,7 milioane lei RON (57 miliarde lei vechi). Au fost sprijinite astfel un număr de peste 7.000 familii, dintre care în 63 au fost înregistrate şi pierderi de vieţi omeneşti. În anul 2006, au fost acordate 15.376 ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea familiilor şi persoanelor afectate de gravele inundaţii ce au avut loc de la începutul acestui an până în prezent, prin aprobarea de către Guvern a 12 Hotărâri, în sumă totală de 4.240.140 lei. Au fost acordate ajutoare financiare în anul 2005 pentru un număr de 4.730 familii şi persoane care se confruntă cu dificultăţi datorate sărăciei sau stării de boală, cu suma totală de 4,74 milioane lei. În anul 2006 s-au acordat 6.400 ajutoare financiare, în sumă totală de 5.829.717 lei prin 7 Hotărâri ale Guvernului. Pentru tratamente medicale efectuate în străinătate pentru persoanele cu afecţiuni deosebit de grave care nu pot fi tratate în ţară, în anul 2005 au fost acordate 12 ajutoare, în sumă de 1.548.603 lei, iar în anul 2006 au fost acordat 5 ajutoare în suma de 797.130 lei.

• Creşterea venitului familial şi a calităţii vieţii de familie

Ajutoarele pentru încălzirea locuinţei

Sezonul rece noiembrie 2005 – martie 2006

S-a continuat programul de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei şi au fost majorate limitele de venituri şi cuantumurile ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei. Hotărârea Guvernului nr.776 din 28 iulie 2005 privind majorarea limitelor de venituri

pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei şi a nivelurilor acestuia, astfel: • majorarea limitelor de venituri până la care se acordă ajutorul cu 11,8% faţă de

sezonul rece 2004 – 2005, astfel încât limita superioară a veniturilor va creşte de la 2,8 milioane lei la 3,1 milioane lei;

• majorarea cuantumurilor ajutoarelor cu 20% la energie termică, cu 48,3% la gaze naturale, din care 34,7 % până la 31 decembrie 2005 şi încă 10% după 1 ianuarie


94

2006 şi cu 11,7% pentru cei care utilizează lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri şi sunt beneficiari de ajutor social.

Hotărârea Guvernului nr.1666/2005 privind majorarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu gaze naturale cu încă 7% pentru perioada ianuarie-martie 2006.

Rezultatele înregistrate în sezonul rece noiembrie 2005 – martie 2006 au fost următoarele:

Ajutoare aprobate: Total 1.468.000 familii şi persoane singure din care:

• 512.000 (35%), ajutoare pentru încălzirea cu energie termică în sistem centralizat; • 602.000 (41%), ajutoare pentru încălzirea cu gaze naturale; • 354.000 (24%), ajutoare pentru încălzirea cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri;

Grafic IV.1.1 Ajutoare aprobate, în sezonul rece noiembrie 2005 – martie 2006

34,9%

24,1%

41,0% Energie termică sistem centralizat

Gaze

Lemne

Sume acordate: - energie termică în sistem centralizat - 234 milioane lei; - gaze naturale - 231 milioane lei. - lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri - 120 milioane lei.

Gradul de acoperire a cheltuielilor cu încălzirea locuinţei s-a situat până la 90% din costul total al acestora, pentru cele mai sărace dintre familii, respectiv cu venituri sub 100 lei, familiile cuprinse în ultimul interval de venituri (280 – 310 lei) beneficiind de o acoperire de aproximativ 20% din costurile cu încălzirea locuinţei. Pentru sistemul de plată binomial al facturilor la încălzirea cu energie termică în sistem centralizat introdus prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.143 / 18 octombrie 2005, au optat un număr total de 789 familii din care 273 pentru binom B1 şi 516 pentru binom B2.

Sezonul rece noiembrie 2006 – martie 2007: Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2006, s-a modificat modul de acordare al ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei cu energie termică în sistem centralizat prin compensarea procentuală a cheltuielilor cu încălzirea (10% – 100% funcţie de venituri). Prin acelaşi act normativ au fost majorate limitele de venituri pentru acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu 61%, faţă de sezonul rece anterior, astfel încât limita superioară a veniturilor a crescut de la 310 lei la 500 lei, precum şi nivelul ajutorului cu 10,5% la gaze naturale şi cu 4,2% pentru cei care utilizează lemne, cărbuni şi combustibili petrolieri şi sunt beneficiari de ajutor social. Totodată, pentru persoana singură se acordă, pentru prima dată, o compensare mai mare cu 10% faţă de proporţiile stabilite pentru familie.

Primele rezultate înregistrate la data de 15 decembrie 2006 sunt: 626.000 ajutoare pentru încălzirea cu energie termică în sistem centralizat; 840.000 ajutoare pentru încălzirea cu gaze naturale;


95

Potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice, cu modificările şi completările ulterioare, ajutorul pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri se acordă numai familiilor şi persoanelor singure, beneficiare de ajutor social în baza Legii nr.416/2001 privind venitul minim garantat. Prin actul normativ menţionat s-a creat inechitate faţă de familiile şi persoanele singure care în majoritate, circa 85%, se află în mediul rural şi care utilizează pentru încălzirea locuinţei acelaşi tip de combustibil, respectiv lemne, cărbuni, combustibili petrolieri. Pentru eliminarea inechităţilor întâmpinate, a fost necesară modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2006, astfel încât categoriile de persoane menţionate să poată beneficia de măsurile preconizate pe perioada rămasă din sezonul rece deja început, respectiv ianuarie - martie 2007. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.107/2006 reglementează, în principal, următoarele:

- acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri tuturor familiilor şi persoanelor singure cu venituri pe membru de familie de până la 500 lei, ca şi în cazul încălzirii cu energie termică în sistem centralizat, sau gaze naturale;

- cuantumul ajutorului este stabilit în sumă fixă, în raport de veniturile familiei sau persoanei singure, astfel că familiile cu veniturile cele mai reduse vor beneficia de un ajutor lunar în cuantum de 46 lei, iar cele cu veniturile de 500 lei/persoană vor beneficia de un ajutor lunar de 14 lei;

- menţinerea cuantumului actual al ajutorului pentru familiile beneficiare de ajutor social respectiv 50 lei lunar.

În aplicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.107/2006, dar şi pentru elaborarea formularelor de solicitare şi plată a drepturilor, s-au elaborat Instrucţiuni de aplicare a prevederilor acestei ordonanţe de urgenţă, aprobate prin Ordin comun al ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei şi ministrului administraţiei şi internelor nr. 988/20.12.2006/MMSSF şi nr. 1540/28.12.2006/MAI. Prin adoptarea şi implementarea acestor acte normative vor fi eliminate inechităţile existente în acordarea ajutorului pentru încălzirea locuinţei cu lemne, cărbuni, combustibili petrolieri şi se va unifica modalitatea de stabilire a beneficiarilor ajutorului pentru încălzire, indiferent de sistemul de încălzire utilizat.

Ajutoarele băneşti pentru centrale termice ş i arzătoare automatizate

Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.91/2005 a fost instituit Programul de acordare a unor ajutoare băneşti populaţiei cu venituri reduse care utilizează pentru încălzirea locuinţei gaze naturale, prin care se acordă ajutoare băneşti în valoare de

- 1 500 lei în vederea achiziţionării şi montării de centrale termice, - 300 lei pentru achiziţionarea şi montarea de arzătoare automatizate.

La data de 1 decembrie 2006, direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie judeţene au înregistrat un număr total de 2.700 cereri din care:

- 2.300 cereri pentru centrale termice; - 400 cereri pentru arzătoare.

Au fost efectuate un număr total de 2.300 anchete sociale, în urma cărora au fost emise un număr de 1.880 decizii.


96

• Programul pentru susţinerea familiei tinere

În România s-a constatat în ultimii ani o scădere a numărului căsătoriilor. În absenţa unor factori social-economici favorizanţi, tinerii amână tot mai mult căsătoria. De asemenea, rolul familiei pentru menţinerea coeziunii sociale şi creşterea natalităţii tinde să se diminueze. S-a simţit astfel nevoia îmbunătăţirii echilibrului socio-economic al familiei, redimensionării măsurilor de protecţie socială pasivă – ajutor financiar pentru familiile cu nevoi speciale şi dinamizarea măsurilor active de solidaritate familială. În vederea îmbunătăţirii echilibrului socio-economic al familiei, în data de 30 octombrie 2006 a fost aprobată de Parlament, Legea nr.396 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei. Aceasta instituie, începând cu data de 1 ianuarie 2007, acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiilor în care fiecare dintre soţi se află la prima căsătorie, în cuantum de 200 EURO, calculat în lei. Prin aceste măsuri, se recunoaşte importanţa familiei şi rolul acesteia pentru menţinerea coeziunii sociale şi pentru creşterea natalităţii. În vederea aplicării prevederilor Legii nr.396/2006 Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor au elaborat Ordinul comun nr. 976/15.12.2006/MMSSF şi nr. 1537/27.12.2006/MAI pentru aprobarea Instrucţiunilor de aplicare a Legii nr. 396/2006 privind acordarea unui sprijin financiar la constituirea familiei care prevede, în principal, următoarele:

- categoriile de beneficiari şi condiţiile în care trebuie încheiată căsătoria pentru a beneficia de sprijinul financiar;

- procedura de solicitare şi acordare a sprijinului financiar la constituirea familiei în valoare de 200 de euro, la prima căsătorie a fiecăruia dintre soţi;

- stabilirea dreptului la sprijinul financiar, prin dispoziţie a primarului; - asigurarea fondurilor şi procedura de plată a sprijinului financiar; - modalităţile de plată ale sprijinului financiar, respectiv prin stat de plată, mandat poştal, în

cont curent personal sau cont de card. Pentru anul 2007, de prevederile Legii nr.396/2006 se estimează că vor beneficia aproximativ 65.000 de familii nou constituite, iar efortul financiar este de aproximativ 50 milioane lei.

• Dezvoltarea sistemului de servicii sociale în România

Procesul de reformă în domeniul asistenţei sociale în România are ca obiective prioritare dezvoltarea sistemului de servicii sociale şi măsuri de protecţie adresate tuturor categoriilor de persoane aflate în dificultate, în vederea prevenirii, combaterii şi depăşirii unor situaţii de nevoie, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii cetăţenilor.

Implementarea strategiilor sectoriale privind protecţia drepturilor persoanelor cu handicap, asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în familie şi dezvoltarea serviciilor sociale pentru diferitele categorii de populaţie vulnerabile constituie un element de monitorizare de către Comisia Europeană şi alte organisme internaţionale cu care România este parte semnatară a programelor în domeniul protecţiei sociale a capacităţii administrative şi instituţionale a Statului.


97

La sfârşitul anului 2005 a fost adoptată Strategia naţională de dezvoltare a serviciilor sociale (pe perioada 2006-2013), prin H.G. 1826/2005 - prin care se stabilesc liniile directoare şi cadrul instituţional coerent în scopul de a crea un sistem unitar şi comprehensiv de servicii sociale, capabil să asigure incluziunea socială a tuturor categoriilor vulnerabile, precum şi să contribuie la creşterea calităţii vieţii persoanei. Principalele linii directoare de dezvoltare a serviciilor sociale sunt: Îmbunătăţirea comunicării şi informării asupra drepturilor şi beneficiilor serviciilor sociale; Îmbunătăţirea managementului şi organizarea sistemului de furnizare a serviciilor sociale; Facilitarea participării tuturor actorilor sociali la dezvoltarea sistemului de servicii sociale. Obiectivele specifice ale strategiei sunt: • Crearea unui cadru legislativ unitar, flexibil şi transparent; • Realizarea unei construcţii instituţionale eficiente, adaptată nevoilor sociale şi

resurselor disponibile; • Implementarea unui management performant de sistem; • Promovarea dezvoltării unui sistem echitabil, armonizat şi integrat de servicii sociale

la nivel naţional; • Dezvoltarea unei culturi proactive şi participative în rândul populaţiei şi beneficiarilor

de servicii sociale.

În vederea facilitării implementării programelor naţionale în domeniu, precum şi a prevederilor legislaţiei speciale privind serviciile sociale, au fost derulate următoarele acţiuni: elaborarea Standardelor minime specifice de calitate pentru serviciile de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice şi pentru centrele rezidenţiale pentru persoanele vârstnice, aprobate prin Ordinul nr.246 din 27 martie 2006;

elaborarea Procedurii de lucru în vederea constituirii, actualizării şi accesării Registrului electronic unic al serviciilor sociale, aprobată prin Ordinul nr.280/2006 din 12 aprilie 2006 – până la data de 31 decembrie 2006 au fost înregistraţi un număr de 1.064 furnizori;

înfiinţarea compartimentului de specialitate care va coordona activitatea de monitorizare, evaluare şi control în domeniul serviciilor sociale, prin Ordinul nr.406 din 24 mai 2006;

constituirea secretariatului tehnic al comisiei superioare de acreditare şi elaborarea regulamentului de funcţionare al acestuia, stabilirea modalităţilor privind condiţiile şi procedurile de suspendare, retragere sau anulare a acreditării şi de limitare a domeniului de activitate, precum şi aprobarea instrucţiunilor pentru activitatea de monitorizare, evaluare şi control privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale, aprobate prin Ordinul nr. 946 din 7 decembrie 2006;

prelungirea termenului până la care furnizorii de servicii sociale pot funcţiona fără deţinerea certificatului de acreditare, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 723 din 7 iunie 2006 privind modificarea Hotărârii Guvernului nr. 1.024/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 68/2003 privind serviciile sociale, precum şi a Metodologiei de acreditare a furnizorilor de servicii.

În conformitate cu prevederile Programului de Guvernare 2005-2008, cu prevederile Planului de măsuri prioritare pentru integrare europeană pentru anul 2006 şi a Planului de acţiuni, precum şi cu obiectivele strategiei în domeniu, au fost realizate o serie de acţiuni în vederea susţinerii dezvoltării de servicii sociale în baza proiectelor şi programelor


98

propuse de comunităţile locale şi implementate de furnizori publici sau privaţi. Astfel: ● a fost elaborată Hotărârea Guvernului nr.197/2006 din 1 martie 2006 privind

aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestor programe. Au fost aprobate 9 programe de interes naţional, iar suma totală alocată acestor programe este de 67.614.120 lei;

● a fost elaborată Metodologia de evaluare, selectare şi de finanţare a proiectelor din cadrul programelor de interes naţional în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, a persoanelor fără adăpost şi a persoanelor victime ale violenţei în familie, aprobată prin Ordinul nr.325 din 27 aprilie 2006;

● pentru aplicarea selecţiei de proiecte s-au elaborat Ghidurile Solicitantului specifice programelor de interes naţional prevăzute în anexa 6 şi 7 de la HG.NR 197/2006, aprobate prin Ordinul nr.483/2006, modificat şi completat prin Ordinul nr.530/2006;

● a fost elaborat Regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiei de evaluare a proiectelor, aprobat prin Ordinul nr.531/2006; În perioada iunie 2006 – octombrie 2006 a fost organizată şi derulată selecţia publică de proiecte propuse de furnizorii de servicii sociale din întreaga ţară, în vederea atribuirii contractelor de finanţare nerambursabilă. Pentru Programele de interes naţional destinate îngrijirii persoanelor vârstnice şi asistării persoanelor fără adăpost, au fost evaluate 56 de proiecte şi au fost selectate un număr de 19 proiecte; pentru 11 proiecte destinate persoanelor vârstnice s-a aprobat finanţarea unei sume de 1.644.054 lei, iar pentru 8 proiecte destinate persoanelor fără adăpost, suma de 5.043.083 lei;

● pentru facilitarea accesului unui număr mai mare de furnizori de servicii sociale, a fost modificată şi completată H.G. nr.197/2006, respectiv anexele 6 şi 7, prin Hotărârea Guvernului nr.1293/2006, iar suma totală aprobată pentru toate programele este de 67.614.120 lei;

● drept urmare, au fost elaborate noi Ghiduri ale Solicitantului, aprobate prin Ordinul nr.826/2006 iar, începând cu luna noiembrie 2006, a demarat o nouă procedură de selecţie de proiecte care va fi finalizată în primul trimestru al anului 2007.

În vederea susţinerii activităţii organizaţiilor neguvernamentale, anual, de la bugetul de stat, se asigură subvenţii destinate furnizorilor privaţi non profit de servicii sociale.

Pentru acordarea de subvenţii, au fost elaborate: ● Ordinul nr. 730 din 6 octombrie 2006 privind aprobarea ca linii prioritare pentru

subvenţionarea în anul 2007, de la bugetul de stat, în baza Legii nr. 34/1998, a asociaţiilor şi fundaţiilor, a unităţilor de asistenţă socială, aşa cum sunt clasificate în Nomenclatorul instituţiilor de asistenţă socială, a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Comisiei de evaluare şi selecţionare, precum şi a Grilei de evaluare a asociaţiilor şi fundaţiilor;

● Ordinul nr.731/2006 pentru aprobarea componenţei comisiei de evaluare şi selecţionare a asociaţiilor şi fundaţiilor;

Procedura de evaluare şi selecţie a demarat în luna noiembrie şi s-a finalizat în luna decembrie, iar lista cu asociaţiile şi fundaţiile selecţionate şi sumele acordate au fost aprobate prin Ordinul nr.1 din ianuarie 2007. Au fost evaluate un număr de 3.110 solicitări


99

de finanţare pentru 315 unităţi de asistenţă socială şi au fost aprobate 92 de solicitări pentru un număr de 267 unităţi, iar suma totală aprobată este de 9.999.837 lei;

Pentru verificarea modului de acordare a serviciilor şi a utilizării subvenţiei de către asociaţii şi fundaţii care au primit subvenţii pentru unităţi de îngrijire la domiciliu, a fost elaborat Ordinul nr.938/decembrie 2006 şi s-au centralizat rapoartele de control din 19 judeţe, pentru 30 de fundaţii sau asociaţii, la un număr de 68 de unităţi de asistenţă socială;

Pe baza rapoartelor anuale privind utilizarea subvenţiei în anul 2005 a fost redactată şi publicată, în Monitorul Oficial al României, Lista cuprinzând asociaţiile şi fundaţiile care au beneficiat de subvenţii şi cuantumul acestora.

În ce priveşte relaţia Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei cu mediul asociativ, au fost analizate solicitări ale organizaţiilor neguvernamentale pentru dobândirea statutului de utilitate publică, precum şi pentru deschiderea de reprezentanţe în România.

Au fost elaborate şi aprobate: ● Hotărârea Guvernului nr. 805 din 21 iunie 2006 privind aprobarea prealabilă în

vederea recunoaşterii prin hotărâre judecătorească a Asociaţiei I CARE ONLUS din Italia;

● Hotărârea Guvernului nr. 806 din 21 iunie 2006 privind aprobarea prealabilă în vederea recunoaşterii prin hotărâre judecătorească a Fundaţiei "Terre des hommes" din Elveţia;

● Hotărârea Guvernului nr. 286 din 2 martie 2006 privind recunoaşterea Fundaţiei "Un copil o speranţă" ca fiind de utilitate publică.

Pentru susţinerea dezvoltării serviciilor sociale acordate unor categorii de beneficiari, cum ar fi tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului.

A fost elaborată Strategia naţională de incluziune socială a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.669/2006. Scopul acesteia este constituirea unui cadru legal şi instituţional în vederea susţinerii integrării sociale şi profesionale a tinerilor care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, precum şi implementarea politicilor şi programelor de asistenţă socială destinate asigurării dreptului acestora la o viaţă independentă şi demnă. În vederea îndeplinirii unor acţiuni prevăzute în Planul de măsuri al Strategiei, au fost realizate observaţii şi propuneri la Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, astfel încât tinerii din grupul ţintă pot beneficia de servicii de sănătate fără contribuţie până la vârsta de 26 de ani. Totodată, în perioada februarie – iulie 2006 a fost pregătit, negociat şi aprobat acordul de împrumut cu BIRD pentru finanţarea programului de incluziune socială, în valoare de 47.200.000 EUR. Programul, prin componenta 3 „Asistenţă socială” va finanţa înfiinţarea unui număr de aproximativ 10 centre pentru tinerii care părăsesc sistemul de protecţie a copilului, precum şi reabilitarea unui număr de 26 de clădiri cu aceeaşi destinaţie.

Pentru persoanele infectate HIV /afectate SIDA: A fost elaborat Ordinul nr.223/2006 din 10 aprilie 2006 pentru aprobarea Metodologiei de acordare a indemnizaţiei lunare de hrană cuvenite adulţilor şi copiilor infectaţi cu HIV sau bolnavi de SIDA şi de control al utilizării de către cei în drept a acesteia;


100

Totodată, s-au elaborat materiale informative destinate întocmirii Raportului de evaluare intermediară a stadiului implementării Strategiei naţionale pentru supravegherea, controlul şi prevenirea cazurilor de infecţie cu HIV/SIDA în perioada 2004 – 2007, aprobată prin H.G. nr.1342/2004. Raportul a fost elaborat de către Asociaţia Romanian Angel Appeal cu suport tehnic şi financiar al UNAIDS (Joint United Nations Programme on HIV/AIDS) sub patronajul Comisiei Naţionale Multisectoriale HIV/SIDA.

Pentru persoanele dependente de consumul de droguri: Participare şi contribuţie la elaborarea standardelor de calitate a serviciilor de prevenire a consumului de droguri – Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Agenţia Naţională Antidrog, precum şi a standardelor specifice de calitate ale serviciilor de asistenţă în centrele de asistenţă integrată a adicţiilor. Pregătirea şi redactarea unui Protocol de colaborare încheiat între Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Agenţia Naţională Antidrog, la data de 27 iulie 2006.

Vârstnicii în situaţie de risc ridicat: Persoanele vârstnice reprezintă o categorie de populaţie cu interese şi nevoi specifice. În prezent se înregistrează situaţii de risc social care pot fi relaţionate cu bătrâneţea şi aspectele ei particulare, cum ar fi boala, singurătatea şi dependenţa.

În anul 2005 a fost aprobată Strategia naţională de dezvoltare a sistemului de asistenţă socială pentru persoanele vârstnice în perioada 2005-2008, prin Hotărârea Guvernului nr. 541 din 9 iunie 2005. Strategia propune promovarea unui sistem coerent, coordonat şi integrat de asistenţă socială, destinat să răspundă nevoilor specifice ale persoanelor vârstnice, combaterea riscului de excluziune socială şi îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor vârstnice, precum şi promovarea participării acestora la viaţa societăţii. Pentru implementarea obiectivelor şi acţiunilor prevăzute în Planul de măsuri al Strategiei, au fost realizate : ● proiect de Lege privind protecţia drepturilor persoanelor vârstnice, aflat în

prezent în procedură de avizare la ministerele de resort. Noul proiect, supus dezbaterii publice şi discutat cu instituţii, organizaţii neguvernamentale şi organismele reprezentative ale persoanelor vârstnice, vizează abordarea globală a problematicii persoanelor vârstnice, sistemul de protecţie socială având drept scop nu numai promovarea unor măsuri destinate asigurării unei vieţi independente, împlinite şi demne pentru această categorie de populaţie, dar şi garantarea respectării dreptului persoanelor vârstnice de a participa la toate aspectele sociale, economice, politice şi culturale ale societăţii pentru întărirea solidarităţii între generaţii şi consolidarea unei societăţi incluzive;

● pentru identificarea donorilor pentru finanţarea serviciilor de îngrijire acordate în regim rezidenţial a fost elaborat un draft destinat negocierii cu BDCE a finanţării unui program destinat dezvoltării serviciilor de îngrijire pentru persoanele vârstnice acordate în sistem rezidenţial. În acest sens, a fost realizată o evaluare a solicitărilor de finanţare transmise de autorităţile locale care doresc să înfiinţeze şi să reabiliteze centre rezidenţiale pentru persoane vârstnice;

● pentru susţinerea dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu, în baza H.G. nr.197/2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare a fost


101

aprobată suma de 7.600.000 lei pentru finanţarea programului de interes naţional destinat dezvoltării serviciilor de îngrijire la domiciliu pentru persoanele vârstnice dependente. Au fost selectate 11 proiecte în prima etapă de selecţie; a doua etapă de selecţie are programată deschiderea ofertelor în data de 10 ianuarie 2007;

● pentru garantarea respectării drepturilor sociale atât de autorităţile administraţiei publice, cât şi de furnizorii privaţi a fost elaborat şi aprobat proiectul de ordonanţă de urgenţă privind înfiinţarea Inspecţiei Sociale, aprobat prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.130/2006.

• Incluziunea socială

Întărirea capacităţii instituţionale în vederea coordonării şi implementării politicilor de incluziune socială.

Urmare a semnării la data de 20 iunie 2006 a Memorandumului Comun privind Incluziunea Socială (JIM), rolul de coordonator al politicilor de incluziune socială a revenit Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. În acest sens, a fost constituită prin Hotărârea Guvernului nr.412/2005 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, cu modificările şi completările ulterioare, Direcţia politici, strategii, programe de incluziune socială, care are ca principale atribuţii monitorizarea şi coordonarea implementării priorităţilor identificate în JIM, precum şi colectarea datelor cantitative şi calitative din domeniu. Pentru coordonarea procesului strategic privind incluziunea socială în România a fost adoptată Hotărârea de Guvern nr.385/2006 privind constituirea unui Comitet Director. Comitetul reuneşte persoane la nivel de director din cadrul instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul incluziunii sociale.

De asemenea, a fost adoptat Ordinul ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr.436/2006 privind mecanismul de monitorizare a priorităţilor identificate în domeniul incluziunii sociale.

În baza acestui Ordin s-a stabilit metoda de lucru, s-au completat principalele atribuţii ale Direcţiei politici, strategii, programe incluziune socială şi totodată au fost aprobaţi indicatorii sectoriali de monitorizare ce vor fi utilizaţi în raportul de progres privind incluziunea socială. Indicatorii de monitorizare au fost sintetizaţi pe obiectivele operaţionale identificate în Memorandumul Comun privind Incluziunea Socială.

Raportul de progres privind îndeplinirea priorităţilor identificate în Memorandumul Comun privind Incluziunea Socială, transmis Comisiei Europene în luna iunie 2006, a fost elaborat în colaborare cu toate instituţiile responsabile pentru domeniul incluziunii sociale şi reflectă realizările din perioada 2005 – mai 2006 în domeniul: ocupării forţei de muncă, cu accent pe măsurile luate pentru creşterea gradului de angajare

în rândul grupurilor defavorizate; asigurărilor sociale de stat; accesului la prestaţii de asistenţă socială şi servicii sociale; accesului la educaţie; accesului la sănătate; accesului la locuire.

De asemenea, raportul prezintă o secţiune aparte destinată prezentării programelor ţintite pe promovarea incluziunii sociale a grupurilor dezavantajate: copil şi familie, persoane cu handicap, populaţia romă, persoane privative de libertate.


102

Acest document a reprezentat un exerciţiu de punere în practică a metodei deschise de coordonare şi de asemenea a constituit etapa premergătoare elaborării Raportului Naţional Strategic de Protecţie Socială şi Incluziune Socială din septembrie 2006.

Mecanismul de coordonare se realizează transversal la nivelul actorilor implicaţi la nivelul judeţului, iar această abordare este realizată de compartimentul de incluziune socială constituit la nivelul fiecărei direcţii teritoriale în temeiul Ordinului ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei nr.254/30.03.2006 privind aprobarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Direcţiilor de muncă, solidaritate sociale şi familie teritoriale. În consecinţă monitorizarea şi evaluarea incluziunii sociale se realizează printr-un sistem managerial informaţional care permite colectarea şi analizarea informaţiilor privind domeniul. În vederea promovării dialogului între toţi partenerii implicaţi în elaborarea şi implementarea politicilor de incluziune socială la data de 30 noiembrie 2005 a fost organizată prima Conferinţă internaţională având ca temă incluziunea socială. Reuniunea a fost organizată de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în colaborare cu Comisia Europeană. Concluziile acestei prime reuniuni au fost:

- Dezvoltarea viitoare a politicilor de incluziune socială trebuie să aibă în vedere 4 concepte cheie : abordare integrată, parteneriate, indicatori de măsurare a eficienţei programelor, întărirea legăturilor cu administraţiile locale.

- Continuarea demersului de facilitare a schimbului de informaţii început prin această Conferinţă;

- Elaborarea în luna iunie 2006 a primului raport privind acţiunile şi nivelul de implementare a politicilor de incluziune socială care trebuie să ţină cont de opiniile operatorilor din sistem;

- Implementarea priorităţilor identificate în Memorandumul Comun privind Incluziunea Socială, precum şi promovarea experienţelor de bună practică identificate la parteneri, în politicile naţionale (legislaţie, programe operaţionale, modernizarea administrativă)

- Pregătirea personalului din sistem pentru a fi capabili să implementeze priorităţile asumate, şi mai ales pentru a atrage 3 mld Euro la care se adaugă şi co-finanţare ce se vor aloca României prin Fondul Social European după aderare;

- Clarificarea rolului şi a responsabilităţilor fiecărui actor din sistem în administrarea şi cheltuirea banilor din FSE, rolul de „pilot” al acestui demers revine Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei;

- Identificarea clară şi justificată a grupurilor ţintă prioritare care au probleme şi care necesită măsuri astfel încât să se asigure o creştere a bunăstării naţionale şi o atragere eficientă a fondurilor – eliminarea dispersiei banilor.

La aproximativ un an de la semnarea Memorandumului Comun privind Incluziunea Socială, în perioada 30 – 31 mai 2006, s-a desfăşurat a doua Conferinţă internaţională cu tema „ De la exemple de bună practică la politici sociale – premisele unei societăţi incluzive”.

Obiectivele acestei reuniuni au fost:

dezvoltarea unui proces de învăţare creativ prin organizarea unui forum pentru discuţii la care participanţii au schimbat opinii privind propriile experienţe;

implicarea autorităţilor locale şi a societăţii civile în dezvoltarea, implementarea şi evaluarea politicilor de incluziune socială;

promovarea dialogului dintre autorităţile locale, societatea civilă şi reprezentanţii instituţiilor guvernamentale, decidenţii politici şi alţi actori relevanţi în lupta împotriva sărăciei şi a excluziunii sociale.


103

Comisia Europeană prin Direcţia Generală Ocupare, Afaceri Sociale şi Oportunităţi Egale a adresat României, în luna iunie 2006, invitaţia de a se alătura Statelor Membre în implementarea noului cadru instituţional privind metoda deschisă de coordonare în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale, prin elaborarea Raportului Naţional de Strategie din domeniul Protecţiei Sociale şi Incluziunii Sociale. În conformitate cu liniile directoare elaborate de Comisia Europeană, abordarea în cadrul Raportului este mult mai strategică, prezentând angajamentele pe care România le asumă în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii sociale, pentru perioada 2006 – 2008. Domeniile de intervenţie ale Raportului se referă la: incluziune socială; pensii; sănătate şi îngrijiri pe termen lung.

Raportul Naţional de Strategie din domeniul Protecţiei Sociale şi Incluziunii Sociale a fost asumat de Guvernul României prin Memorandum şi transmis Comisiei Europene în luna septembrie 2006.

De asemenea, pentru anul 2006, au fost continuate eforturile privind întărirea capacităţii instituţionale pentru raţionalizarea politicilor de incluziune socială în politicile naţionale şi pentru facilitarea unei coordonări între ministere şi între instituţiile publice, guvernamentale şi societatea civilă ca urmare a recomandărilor Comisiei Europene.

În acest sens a fost elaborată Hotărârea de Guvern nr.1217/2006 privind crearea mecanismului naţional pentru promovarea incluziunii sociale în România.

Actul normativ a reprezentat etapă premergătoare elaborării Raportului Naţional Strategic de Protecţie Socială şi Incluziune Socială din septembrie 2006 şi are drept scop extinderea gradului de consultare instituţională implicând într-o manieră tot mai amplă structurile teritoriale. Acesta prevede:

La nivel central: Înfiinţarea Comisiei naţionale privind incluziunea socială, cu atribuţii în stabilirea priorităţilor

naţionale în domeniul incluziunii sociale şi în monitorizarea implementării acestor priorităţi. Constituirea în fiecare instituţie centrală responsabilă în domeniu a unei unităţi de

incluziune socială. Unitatea de incluziune socială colectează şi analizează indicatorii sociali sectoriali, creând astfel premisele elaborării unor raportări periodice a progresului realizat.

Suplimentarea de personal, pentru elaborarea de statistici sociale, la nivelul Direcţiei politici, strategii, programe de incluziune socială din cadrul MMSSF.

La nivel judeţean: Constituirea la nivelul instituţiei prefectului a unei comisii judeţene de incluziune socială, cu

responsabilitatea evaluării periodice a gradului de implementare a măsurilor locale din domeniul incluziunii sociale.

Completarea principalelor atribuţii ale compartimentului incluziune socială organizat la nivelul Direcţiei de muncă, solidaritate socială şi familie cu acţiuni privind monitorizarea procesului, precum şi suplimentarea numărului de posturi.

Acest mecanism va crea astfel premisele unei mai bune coordonări a elaborării şi implementării politicilor de incluziune socială, precum şi a eficientizării fondurilor alocate cu această destinaţie, iar implementarea lui va fi susţinută printr-un proiect de Twinning Light RO 04/01 SO 02/TL „Asistenţă pentru monitorizarea şi implementarea


104

Memorandumului Comun de Incluziune de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei” (valoare 250.000 Euro buget Phare, 62.500 co-finanţare naţională). În prezent, a fost selectat Statul Membru cu care se va implementa proiectul, iar contractul este semnat de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Agenţia de Contractare, aflându-se spre semnare la Delegaţia Comisiei Europene.

Totodată, modernizarea şi consolidarea capacităţii administrative în domeniul incluziunii sociale se va realiza şi prin sprijinul a două proiecte susţinute financiar de Uniunea Europeană din cadrul Programării multianuale Phare 2004 – 2006 „Coeziune Economică şi Socială” – Dezvoltarea Resurselor Umane, şi anume: Proiectul Phare 2005/017-553.04.02 „Formarea personalului cu responsabilităţi în

dezvoltarea, implementarea şi monitorizarea serviciilor de incluziune sociale” (buget 1 MEURO);

Phare 2006/018-147.04.02 „Realizarea unei campanii de promovare privind incluziunea socială” (buget 1 MEURO)

Pentru monitorizarea impactului politicilor sociale iniţiate de către instituţiile administraţiei publice, precum şi pentru elaborarea de studii şi analize care pot contribui la eficientizarea luării deciziilor se va înfiinţa, în cursul anului 2007, Observatorul Social susţinut printr-un proiect de asistenţă tehnică, finanţat de Uniunea Europeană Phare 2004/ 016 – 772.04.02 - “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în domeniul asistenţei sociale”.

Asigurarea egalităţii de tratament şi oportunităţilor egale pentru fiecare cetăţean este un deziderat pe care Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, îl va soluţiona prin crearea unui sistem integrat şi unitar de gestionare şi plată a prestaţiilor familiale, prin crearea sistemului managerial informaţional. În acest sens, în luna iulie 2006, a fost finalizată selecţia pentru angajarea firmei care are ca misiune realizarea sistemului managerial informaţional. Contractul va fi susţinut financiar din împrumutul Băncii Mondiale în cadrul proiectului „Dezvoltarea Sectorului Social”. Complementar cu realizarea acestui sistem se va înfiinţa Agenţia Naţionale pentru Prestaţii Sociale pentru care Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei va beneficia de asistenţă tehnică prin proiectul Phare “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în domeniul asistenţei sociale” (valoare 2 mil. Euro), proiect aflat în fază de contractare, precum şi proiectul Phare 2005/017-553.04.02 „Continuarea proiectului de înfiinţare a Agenţiei Naţionale de Prestaţii Sociale” (valoare 800.000 Euro).

Crearea Inspecţiei Sociale cu scopul de a asigura implementarea adecvată a legislaţiei în domeniu, asigurarea furnizării prestaţiilor şi serviciilor sociale de calitate, precum şi inspectarea activităţii instituţiilor implicate în furnizarea prestaţiilor şi serviciilor sociale, reprezintă o nouă prioritate a Guvernului României. În acest sens, a fost aprobată Ordonanţa de urgenţă nr.130/2006 privind Inspecţia Socială, prin care se reglementează funcţiile şi atribuţiile acestei noi structuri, modul de organizare, precum şi personalul încadrat în cadrul ei. Proiectul a fost elaborat luând în considerare recomandările proiectului de înfrăţire instituţională RO 03/IB SO/06 „Întărirea capacităţii administrative a Inspecţiei Sociale” (valoare 2 mil. Euro finanţare Phare, 0,5 mil. Euro cofinanţare naţională). Această construcţie instituţională are ca bază legală Legea nr.47/2006 privind sistemul naţional de asistenţă socială. Promovarea incluziunii sociale prin facilitarea accesului persoanelor şi grupurilor dezavantajate la servicii sociale se va realiza şi prin proiecte susţinute financiar de Uniunea


105

Europeană în cadrul Programării Phare 2004 – 2006 „Coeziune Economică şi Socială” – Dezvoltarea resurselor umane. Astfel, în data de 20 iulie 2006 a fost lansat apelul deschis de licitaţie pentru schema de finanţare nerambursabilă Phare 2004/016-772.04.02 – „Servicii sociale”. Bugetul total alocat schemei de finanţare este de 10.67 milioane Euro, din care 8 milioane Euro sunt finanţate de către Uniunea Europeană.

Acţiunile eligibile pentru finanţarea proiectelor includ toate tipurile de servicii sociale, primare şi specializate, definite în Ordonanţa Guvernului nr.68/2003 privind serviciile sociale, cu modificările şi completările ulterioare. Aplicanţii sunt furnizori de servicii sociale, acreditaţi în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare, respectiv orice structură din cadrul consiliului judeţean, consiliului local sau orice instituţie publică care are responsabilităţi în furnizarea serviciilor sociale. Aplicantul poate transmite cererea de finanţare singur sau în parteneriat cu altă instituţie / organizaţie neguvernamentală. Termenul limită de depunere a cererilor de finanţare a fost 29 septembrie 2006.

Pentru facilitarea implementării schemei de finanţare urmează a se contracta două proiecte de asistenţă tehnică, şi anume: Framework Contract în valoare de 200.000 Euro „Sprijin pentru întărirea competenţelor

privind implementarea schemei de grant-uri dezvoltate prin proiectul Phare 2004 / 016 – 772.04.02”. Scopul acestui proiect a fost de a sprijini personalul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, precum şi al Unităţilor regionale de Implementare a Proiectului în procesul de pregătire a selecţiei proiectelor şi, în special în procesul de evaluare a proiectelor depuse de potenţialii solicitanţi.

Phare 2004 / 016 – 772.04.02 - „Asistenţă tehnică pentru implementarea schemei de grant-uri” (0,55 mil. EURO), prin care se va sprijini procesul de monitorizare şi evaluare a schemei de finanţare. Data de începere a proiectului a fost 20 decembrie 2006.

De asemenea, în cadrul programării Phare 2006/018-147.04.02 se va lansa un al doilea apel de licitaţie care va avea aceleaşi obiective. Valoarea schemei de finanţare este 7,2 Meuro din care 5,4 Meuro finanţare Phare şi 1,8 Meuro co-finanţare naţională.

Realizări în plan instituţional

În vederea consolidării responsabilităţii instituţionale a MMSSF în furnizarea prestaţiilor şi a serviciilor sociale, prin Legea nr. 47/2006 privind sistemul de asistenţă socială au fost enunţate principalele linii directoare ale creării cadrului instituţional şi administrativ al politicilor de asistenţă socială şi de protecţie a familiei pe termen mediu şi lung: crearea unui sistem instituţional eficient şi modern, capabil să asigure o coordonare a politicilor şi a programelor de asistenţă socială, o mai bună gestionare a prestaţiilor sociale, precum şi asigurarea unei monitorizări permanente a respectării drepturilor sociale ale cetăţenilor în conformitate cu legislaţia în vigoare. Prin acest act normativ sunt prevăzute schimbări instituţionale de profunzime: înfiinţarea Inspecţiei Sociale, a Observatorului Social, a Agenţiei de Plăţi pentru Prestaţiile Sociale. În consecinţă, viitoarea structură instituţională necesară realizării unui nou sistem de administrare şi gestionare a prestaţiilor sociale vizează următoarele: înfiinţarea Inspecţiei Sociale prin care să se realizeze controlul respectării standardelor de

calitate a serviciilor sociale; înfiinţarea Agenţiei de Plăţi pentru Prestaţiile Sociale, instituţie dedicată exclusiv utilizării

eficiente a resurselor financiare şi evitării posibilelor fraude şi crearea sistemului managerial informaţional din domeniul asistenţei sociale;


106

înfiinţarea Observatorului Social, având drept sarcină colectarea, analiza şi evaluarea datelor din domeniul social pentru fundamentarea politicilor sociale.

Prin acest sistem se are în vedere unificarea plăţilor prestaţiilor sociale acordate, folosind tehnologii noi, moderne, adaptabile şi deschise, dar confirmate ca fiind utilizate în realizarea sistemelor robuste, cu un număr foarte mare de beneficiari.

În data de 21 decembrie 2006, Guvernul a adoptat Ordonanţa de urgenţă nr.130/2006, prin care se înfiinţează Inspecţia socială. Actul normativ prevede, în principal următoarele: principiile şi valorile care stau la baza misiunilor de inspecţie socială, respectiv respectarea

drepturilor sociale ale cetăţenilor, transparenţă şi responsabilitate publică, flexibilitate şi abordare globală, promovarea diversităţii, creativităţii, concurenţei şi competitivităţii şi gestionare eficientă a resurselor umane şi materiale;

funcţiile Inspecţiei sociale, specifice şi instituţionale şi atribuţiile care decurg din acestea; organizarea Inspecţiei Sociale la nivel central şi local; înfiinţarea de inspectorate sociale la nivel judeţean, respectiv al municipiului Bucureşti; conducerea Inspecţiei Sociale de către un Inspector General de Stat, înalt funcţionar

public, cu funcţie asimilată funcţiei de secretar general; categoriile de personal care vor asigura funcţionarea Inspecţiei Sociale; instituirea funcţiei de „inspector social” în cadrul funcţiilor publice specifice, pentru care se

va elabora un statut special; drepturile, obligaţiile şi atribuţiile principale ale inspectorilor sociali; finanţarea activităţii Inspecţiei Sociale.

Ordonanţa de urgenţă prevede că, în conformitate cu reglementările cuprinse la art.50 din Legea nr.47/2006, Inspecţia Socială va prelua toate atribuţiile Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap, ale Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi structurilor sale deconcentrate, stabilite de lege, cu privire la realizarea activităţilor de control şi aplicarea sancţiunilor contravenţionale.

Inspecţia Socială se înscrie în cadrul unei structurări administrative şi a unei politici sociale conforme cu aderarea la Uniunea Europeană din următoarele considerente : favorizează o viziune unificată şi globală a domeniului de dezvoltare socială, permite să se capitalizeze experienţa străină, îndeosebi din statele membre UE, prin

analize comparative sau cooperări, asigură o bună implementare a politicilor sociale şi a procedurilor publice prin intermediul

unor evaluări regulate a rezultatelor precum şi a administraţiilor şi ale organismelor care implementează aceste politici,

întăreşte mijloacele de control al managementului resurselor umane şi al gestiunii fondurilor publice, inclusiv fondurilor europene şi internaţionale.

Cheltuielile de înfiinţare vor fi susţinute din fonduri PHARE, în baza proiectului de înfrăţire instituţională « Întărirea capacităţii administrative a Inspecţiei Sociale», din 23 noiembrie 2005 - proiect PHARE RO 03/IB/SO –06, care se va termina în iunie 2007.

Astfel, Inspecţia Socială va contribui la asigurarea unor politici sociale efective în cadrul unei organizări deconcentrate şi descentralizate şi la egalitatea cetăţenilor în faţa legii, cu privire la drepturile sociale şi la serviciile sociale, acordând o atenţie deosebită protecţiei persoanelor vulnerabile sau în dificultate. Două alte proiecte de asistenţă tehnică ale Uniunii Europene vor demara, cu scopul de a finaliza reforma asistenţei sociale în toate dimensiunile: crearea Observatorului Social şi a


107

Agenţiei de Prestaţii Sociale, ce vor contribui, alături de Inspecţia Socială, la o mai bună cunoaştere a realităţilor sociale româneşti şi la progrese calitative în domeniu.

Proiecte cu finanţare internaţională din domeniul incluziunii sociale implementate de Direcţia politici, strategii, programe incluziune socială

Acest mecanism creează premisele unei mai bune coordonări a elaborării şi implementării politicilor de incluziune socială, precum şi a eficientizării fondurilor alocate cu această destinaţie, iar implementarea lui este susţinută printr-un proiect de Twinning Light RO 04/01 SO 02/TL „Asistenţă pentru monitorizarea şi implementarea Memorandumului Comun de Incluziune de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei” (valoare 250.000 Euro buget Phare, 62.500 co-finanţare naţională).

Crearea Inspecţiei Sociale cu scopul de a asigura implementarea adecvată a legislaţiei în domeniu, asigurarea furnizării prestaţiilor şi serviciilor sociale de calitate, precum şi inspectarea activităţii instituţiilor implicate în furnizarea prestaţiilor şi serviciilor sociale este susţinută printr-un proiect de asistenţă tehnică, finanţat de Uniunea Europeană RO 03/IB SO/06 „Întărirea capacităţii administrative a Inspecţiei Sociale” (valoare 2 mil. Euro finanţare Phare, 0,5 mil. Euro cofinanţare naţională).

Pentru monitorizarea impactului politicilor sociale iniţiate de către instituţiile administraţiei publice, precum şi pentru elaborarea de studii şi analize care pot contribui la eficientizarea luării deciziilor se va înfiinţa, în cursul anului 2007, Observatorul Social susţinut printr-un proiect de asistenţă tehnică, finanţat de Uniunea Europeană Phare 2004/ 016 – 772.04.02 - “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în domeniul asistenţei sociale” .

Asigurarea egalităţii de tratament şi oportunităţilor egale pentru fiecare cetăţean este un deziderat pe care Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, îl va soluţiona prin crea unui sistem integrat şi unitar de gestionare şi plată a prestaţiilor familiale prin crearea sistemului managerial informaţional. În acest sens a demarat proiectul „Dezvoltarea Sectorului Social” susţinut financiar din împrumutul Băncii mondiale. Complementar cu realizarea acestui sistem se va înfiinţa Agenţia Naţională pentru Prestaţii Sociale pentru care Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei beneficiază de asistenţă tehnică prin proiectul Phare 2004/ 016 – 772.04.02 - “Întărirea capacităţii Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în domeniul asistenţei sociale” (valoare 2 mil. Euro).

Promovarea incluziunii sociale prin facilitarea accesului persoanelor şi grupurilor dezavantajate la servicii sociale este susţinută prin schema de finanţare nerambursabilă Phare 2004/016-772.04.02 – „Servicii sociale”.

Pentru facilitarea implementării schemei de finanţare urmează a se contracta două proiecte de asistenţă tehnică, şi anume:

Framework Contract în valoare de 200.000 Euro „Sprijin pentru întărirea competenţelor privind implementarea schemei de grant-uri dezvoltate prin proiectul Phare 2004 / 016 – 772.04.02”.

Phare 2004 / 016 – 772.04.02 - „Asistenţă tehnică pentru implementarea schemei de grant-uri” (0,55 mil. EURO).


108

Întâlniri de lucru În anul 2006, au fost organizate de MMSSF o serie de întâlniri de lucru prin care s-au pus în discuţie problemele cu care s-au confruntat direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie teritoriale în ceea ce priveşte implementarea actelor normative din domeniul asistenţei sociale.

În luna iulie 2006, la Govora, în judeţul Vâlcea, a avut loc o primă evaluare a abilităţilor manageriale şi competenţelor profesionale ale directorilor executivi ai direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie teritoriale, din partea MMSSF fiind desemnaţi ca evaluatori doamna Maria Muga, secretar de stat, coordonator al Departamentului de Asistenţă Socială şi Politici Familiale, domnul Eugen Blaga, director al Direcţiei Politici Forţă de Muncă, Ioana Tudorache, director al Direcţiei Management Resurse Umane şi domnul Filip Stanciu, consilier al ministrului.

O altă întâlnire de lucru a fost organizată în perioada 25 - 26 septembrie 2006, în judeţul Arad, localitatea Moneasa, care a avut temă „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.57/2006 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.5/2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice - o nouă procedură de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei”, la care au participat următoarele persoane:

viceprimarii localităţilor unde funcţionează furnizorii de energie termică; directorii executivi şi directorii executivi adjuncţi cu asistenţa socială ai direcţiilor de muncă,

solidaritate socială şi familie teritoriale; reprezentanţi din partea celor 110 furnizori de energie termică în coordonarea Autorităţii

Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală;

reprezentanţi din partea principalilor furnizori de gaze naturale, respectiv Distrigaz – Sud şi EON – Tg. Mureş;

specialişti din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală;

specialişti din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi Ministerului Administraţiei şi Internelor;

reprezentanţi din partea structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale, respectiv Asociaţia Municipiilor din România şi Asociaţia Oraşelor din România.

MMSSF a asigurat participarea specialiştilor din direcţiile sale de specialitate, directorii executivi şi directorii executivi adjuncţi cu asistenţa socială ai direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie teritoriale, a specialiştilor din cadrul Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei şi Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Serviciilor de Gospodărie Comunală şi a reprezentanţilor din partea principalilor furnizori de gaze naturale. Ministerul Administraţiei şi Internelor a asigurat participarea specialiştilor din direcţiile sale de specialitate, şi a viceprimarilor şi a furnizorilor de energie termică în sistem centralizat. Această întâlnire a fost organizată în scopul lămuririi problemelor apărute în aplicarea Programului de acordare a ajutoarelor pentru încălzirea locuinţei. Principalii actori în aplicarea acestei noi proceduri vor fi primarii, a căror atribuţie principală este aceea de a verifica îndeplinirea de către solicitanţi a condiţiilor de acordare şi stabilirea drepturilor, asociaţiile de proprietari/chiriaşi al căror rol este de a facilita accesul la ajutor al solicitanţilor, furnizorii de energie termică şi gaze naturale care vor avea în responsabilitate calculul efectiv al ajutorului ce va fi acordat şi direcţiile de muncă, solidaritate socială şi familie care vor efectua plăţile cu titlu de ajutor pentru încălzire către furnizori.


109

◊ Cheltuieli

Cheltuielile înregistrate în anul 2006 privind acordarea alocaţiilor familiale şi a altor prestaţii sociale asigurate din bugetul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei sunt de două ori mai mari faţă de anul 2005:

Tabel IV.1.3. Acordarea alocaţiilor familiale şi a altor prestaţii sociale în anul 2006 Denumire prestaţie Nr. mediu lunar de

beneficiari Sume acordate

- lei - Alocaţia de stat pentru copii 1.554.328 446.154.378Alocaţia de stat pentru copii nevăzători 2.641 1.516.261Alocaţia complementară 660.346 319.966.288Alocaţia monoparentală 250.379 165.250.205Alocaţia plasament 51.500 52.878Alocaţia socială nevăzători 83.200 143.944.588Indemnizaţia însoţitori pt. nevăzători 37.000 141.041.189Indemnizaţie salariaţi nevăzători 1.100 267.340Alocaţie nou-născuţi 187.769 36.324.743Indemnizaţie HIV 5.625 16.239.974Indemnizaţia pentru creşterea copilului 188.797 1.661.414.410Stimulent lunar 10.988 36.261.016Ajutoare de urgenţă 15.376 4.240.140Ajutoare financiare 6.400 5.829.717Ajutoare tratament în străinătate 5 797.130Ajutoare pentru încălzirea locuinţei 1.113.000 465.713.764Ajutoare băneşti-centrale termice/arzătoare auto 1.865 2.474.100TOTAL ALOCAŢII 3.447.488.121

Date operative

◊ Nerealizări şi propuneri pentru remedierea deficienţelor

proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Sociale, a fost elaborat şi, în prezent, se află în procedură parlamentară, cu termen de finalizare a acestora în luna martie 2007.

În legătură cu proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plata Prestaţiilor Sociale, acesta nu a fost realizat, fiind amânat şi inclus pe lista proiectelor de legi ale Programului Legislativ al Guvernului pe anul 2007, cu termen de prezentare în Guvern luna iunie 2007.

Referitor la proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Observatorului Social, acesta a fost amânat şi inclus pe lista proiectelor de legi ale Programului Legislativ al Guvernului pe anul 2007, cu termen de prezentare în Guvern luna iunie 2007.

În ceea ce priveşte proiectul de Lege privind modificarea şi completarea legilor speciale privind acordarea prestaţiilor sociale, în vederea implementării sistemului unic de plăţi prin Agenţia Naţională pentru Plata Prestaţiilor Sociale, nici acesta nu a fost elaborat, fiind amânat pentru luna iunie 2007, termen de prezentare în Guvern.

Referitor la proiectul de Lege privind aprobarea codului serviciilor sociale şi proiectul de Lege de modificare şi completare a Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială, ambele au fost amânate, cu termen de prezentare în Guvern în luna noiembrie 2007, respectiv decembrie 2007.


110

Proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale nu a fost elaborat, urmând a fi prezentat în Guvern cu termen decembrie 2007.

◊ Obiective/direcţii de acţiune pentru anul 2007

Obiectivul general urmărit este continuarea reformei în domeniul asistenţei sociale şi crearea noului cadru instituţional, prin stabilirea unui mecanism unic de organizare al sistemului de asistenţă socială, a modalităţilor de finanţare, a tipurilor de prestaţii, a beneficiarilor şi a nevoilor concrete ale acestora precum şi dezvoltarea şi diversificarea serviciilor sociale. Existenţa mai multor legi, unele modificând direct sau indirect aplicarea altora, nu conferă sistemului de asistenţă socială direcţii coerente. În plus, acest stil de reglementare nu dă posibilitatea unei evaluări a sustenabilităţii măsurilor promovate şi nici a efectelor asupra întregului sistem. Ne confruntăm cu alocări neclare ale responsabilităţilor către fiecare actor implicat, precum şi cu lipsa unor sisteme de monitorizare şi evaluare relevante. Pentru ca sistemul de asistenţă socială să fie un sistem cât mai coerent este necesară continuarea procesului de reformă prin următoarele direcţii de acţiune, şi anume:

îmbunătăţirea cadrului legal actual pentru dezvoltarea pieţei mixte de servicii; stabilirea împreună cu structurile asociative a modalităţilor de susţinere a bugetelor locale

pentru fiecare tip de prestaţie sau serviciu social descentralizat; elaborarea unor standarde de cost pentru serviciile sociale, în vederea îndeplinirii

standardelor de calitate de către furnizorii de servicii sociale; reanalizarea modalităţilor de acordare a prestaţiilor sociale de către administraţia publică

centrală sau locală din perspectiva Agenţiei Naţionale de Plăţi Prestaţii Sociale Realizarea măsurilor de reformă instituţională, deconcentrare şi descentralizare a activităţii în domeniul asistenţei sociale va conduce la eficientizarea politicilor publice în domeniul asistenţei sociale şi al politicilor familiale. Principalele rezultate aşteptate:

reducerea semnificativă a birocraţiei pentru acordarea prestaţiilor familiale prin facilitarea adresabilităţii beneficiarilor către o singură instituţie;

eliminarea posibilităţilor de fraudare a sistemului de acordare a prestaţiilor familiale; reducerea semnificativă a costurilor de administrare pentru acordarea prestaţiilor familiale; mărirea eficienţei sociale a prestaţiilor familiale acordate pe baza testării veniturilor prin

posibilitatea focalizării lor numai acolo unde nevoia socială se manifestă ca o tendinţă negativă semnificativă statistic;

creşterea calităţii serviciilor sociale acordate şi a gradului de adecvare a acestora la nevoile specifice fiecărui beneficiar;

asigurarea respectării de către furnizorii de servicii sociale a standardelor de calitate şi a normelor de organizare şi funcţionare;

creşterea capacităţii de evaluare a impactului politicilor în domeniul asistenţei sociale şi, în consecinţă, creşterea eficienţei decidenţilor de a defini politici sociale adecvate nevoilor identificate.

În plan legislativ, o serie de proiecte de legi trebuie elaborate în perioada imediat următoare, pentru a putea eficientiza politica în domeniul asistenţei sociale. Proiectele de legi prioritare, aflate în procedură parlamentară, pentru care procedurile parlamentare trebuie finalizate până la sfârşitul primei sesiuni parlamentare ordinare a anului 2007, sunt următoarele:

Proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea Inspecţiei Sociale;


111

Proiect de Lege privind instituirea unor măsuri financiare pentru finanţarea unor cheltuieli de asistenţă socială.

Proiectele de legi prioritare care trebuie aprobate de Guvern, propuse pentru Programul Legislativ al anului 2007 şi transmise spre dezbatere şi adoptare Parlamentului, pentru care procedurile parlamentare trebuie finalizate până la sfârşitul primei sesiuni ordinare a anului 2007: proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice.

Propuneri de proiecte de legi ce urmează a fi incluse în proiectul programului Legislativ al Guvernului pentru anul 2007:

Proiect de Lege privind statutul inspectorilor sociali; Proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Plata

Prestaţiilor Sociale; Proiect de Lege privind organizarea şi funcţionarea Observatorului Social; Proiect de Lege privind modificarea şi completarea legilor speciale privind acordarea

prestaţiilor sociale, în vederea implementării sistemului unic de plăţi prin Agenţia Naţională pentru Plata Prestaţiilor Sociale;

Proiect de Lege privind acreditarea furnizorilor de servicii sociale; Proiect de Lege de modificare şi completare a Legii nr. 34/1998 privind acordarea unor

subvenţii asociaţiilor şi fundaţiilor române cu personalitate juridică, care înfiinţează şi administrează unităţi de asistenţă socială;

Proiect de Lege privind aprobarea codului serviciilor sociale; Proiect de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.116/2002 privind prevenirea şi

combaterea marginalizării sociale.

◊ Concluzii

Prin urmare, în domeniul asistenţei sociale şi politicilor familiale, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei a realizat în anul 2006 o activitate susţinută, gestionând un buget de aproximativ 3,5 miliarde lei, de două ori mai mare decât cel prevăzut în anul 2005, reprezentând 1,04 % din PIB.

În anul 2006, în cadrul Departamentului de asistenţă socială şi politici familiale au fost realizate următoarele :

Au fost elaborate şi aprobate un număr de 70 de acte normative: legi, ordonanţe de urgenţă, hotărâri ale Guvernului, ordine ale ministrului muncii, solidarităţii sociale şi familiei.

Au fost acordate alocaţii, ajutoare şi indemnizaţii pentru un număr de aproximativ 4.000.000 familii şi persoane singure.

Au fost asigurate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei fonduri pentru acordarea prestaţiilor de asistenţă socială în sumă de aproximativ 3,5 miliarde lei.

Măsurile de asistenţă socială promovate şi asigurate de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei în anul 2006 au acoperit aproximativ 21% din totalul gospodăriilor, după cum urmează:

- Ajutoare sociale 4,9% - Ajutoare pentru încălzire 19% - Drepturi O.U.G. 148/2005 34% din familiile cu copii - Alocaţii familiale şi alte ajutoare 25%


112

IV.2 Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului (ANPDC) ◊ Misiunea

Monitorizarea şi promovarea drepturilor copilului, coordonarea eforturilor de implementare a drepturilor copilului în toate domeniile de interes pentru copii şi susţinerea reformei în domeniul prevenirii separării copilului de părinţi ş i al protecţiei speciale a copilului separat temporar sau definitiv de părinţi .

Constituită în baza prevederilor legilor 272 şi 275/2004, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului este organizată şi funcţionează ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei şi asigură respectarea, pe teritoriul României, a drepturilor copilului, prin intervenţia, în condiţiile legii, în procedurile administrative şi judiciare privind respectarea şi promovarea drepturilor copilului.

Conform prevederilor art.100 din Legea nr.272/2004, Autoritatea realizează monitorizarea respectării principiilor şi drepturilor stabilite de legea menţionată anterior şi de Convenţia ONU cu privire la drepturile copilului, ratificată prin Legea nr.18/1990, republicată, precum şi coordonarea şi controlul activităţii de protecţie şi promovare a drepturilor copilului.

Conform Hotărârii Guvernului României nr.1432/2004, Autoritatea îndeplineşte atribuţii în următoarele domenii principale:

protecţia şi promovarea drepturilor copilului; prevenirea separării copilului de părinţi şi protecţia specială a copilului separat temporar

sau definitiv de părinţi.


Continuarea descentralizării serviciilor; Creşterea responsabilizării comunităţilor locale în domeniul protecţiei drepturilor copilului; Integrarea sociala a copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi; Specializarea personalului; Contractarea serviciilor şi colaborarea cu organizaţiile nonprofit şi instituţionalizarea

practicilor inovatoare într-un sistem global coerent şi diversificat de protecţie a copilului.

◊ Indici de performanţă

Armonizarea legislaţiei prin elaborarea de norme, standarde şi metodologii pentru funcţionarea serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi.

◊ Programe desfăşurate

Realizări în plan legislativ

În vederea armonizării legislaţiei interne cu principiile şi normele tratatelor internaţionale în domeniul drepturilor copilului, la care România este parte şi a cadrului legislativ din domeniile


113

conexe sistemului de protecţie a copilului, cât şi a asigurării înţelegerii unitare a prevederilor pachetului legislativ aprobat în anul 2004 la nivelul factorilor de decizie, al specialiştilor sistemului de protecţie a copilului, al reprezentanţilor celorlalte instituţii şi autorităţi implicate în creşterea şi educarea copiilor, al societăţii civile în general, precum şi de către copii şi părinţi, în anul 2006 au fost elaborate o serie de acte normative:

• Acte normative adoptate - Legea 294/2006 pentru ratificarea Acordului între România şi Spania privind cooperarea în

domeniul protecţiei minorilor neînsoţiţi în Spania; - Hotărârea de Guvern nr.532/2006 pentru aprobarea programelor de interes naţional in

domeniul protecţiei drepturilor copilului şi a metodologiei de alocare a fondurilor şi criteriile de identificare şi aplicare a proiectelor specifice din cadrul programelor de interes naţional;

- Hotărârea de Guvern nr. 701/2006 pentru modificarea anexei nr. 1 la HG. 1432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea ANPDC;

- Hotărârea de Guvern nr.31/2006 pentru modificarea art. 27 alin. (1) şi (2) din Hotărârea Guvernului nr. 1.440/2004 privind condiţiile şi procedura de licenţiere şi de inspecţie a serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa, precum şi a celor de protecţie specială a copilului lipsit temporar sau definitiv de ocrotirea părinţilor săi;

- Hotărârea de Guvern nr.1697/2006 privind modificarea Anexei nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 532/2006 pentru aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului şi a Metodologiei de alocare a fondurilor şi criteriilor de identificare şi de aplicare a proiectelor specifice din cadrul programelor de interes naţional;

- Ordinul nr.101/2006 privind aprobarea standardelor minime obligatorii pentru centrul maternal şi a Ghidului Metodologic de implementare a acestor standarde;

- Ordinul nr.287/2006 privind aprobarea standardelor minime obligatorii privind centrul de pregătire şi sprijinire a reintegrării sau integrării copilului în familie, precum şi ghidul metodologic de implementare a acestor standarde;

- Ordinul nr.280/2006 privind introducerea informaţiilor din sistemul de protecţie a copilului în baza de date Child Welfare Monitoring and Tracking Information System;

- Ordinul nr. 288/2006 pentru aprobarea standardelor minime obligatorii privind managementul de caz în domeniul protecţiei drepturilor copilului;

- Ordinul nr. 219/2006 privind activităţile de identificare, intervenţie şi monitorizare a copiilor care sunt lipsiţi de îngrijirea părinţilor pe perioada în care acesţia se află la muncă în străinătate;

- Ordinul nr.100/2006 privind aprobarea planului cadru de acţiune în vederea reintegrării sociale a copiilor străzii;

- Ordinul nr. 95/2006 pentru aprobarea Metodologiei de lucru privind colaborarea dintre DGASPC şi SPAS (serviciile publice de asistenţă socială);

- Ordinul nr. 286/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea planului de servicii şi a Normelor metodologice privind întocmirea planului individualizat de protecţie;

- Ordinul nr. 289/2006 privind aprobarea Standardelor minime obligatorii pentru centrul de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii şi a ghidului metodologic de implementare a acestor standarde.


114

• Acte normative în curs de adoptare şi stadiul acestora

Au fost elaborate şi sunt în procedură de avizare următoarele proiecte de acte normative:

- Hotărâre de guvern privind aprobarea Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului 2006-2013;

- Hotărâre de guvern pentru modificarea şi completarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 1434/2004 privind atribuţiile şi Regulamentul – cadru de organizare şi funcţionare a Direcţiei generale de asistenţă socială şi protecţia copilului;

- Hotărâre de guvern privind contractarea de servicii sociale în domeniul protecţiei drepturilor copilului;

- Hotărâre de guvern pentru completarea Hotărârii Guvernului nr. 1432/2004 privind atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului;

- Ordonanţa de Urgenţă privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi Combaterea Violenţei în Familie;

- Ordin comun pentru aprobarea Metodologiei privind modul de realizare a obligaţiilor ce revin autorităţilor, instituţiilor şi persoanelor implicate în prevenirea şi soluţionarea cazurilor de copii părăsiţi în unităţi sanitare de specialitate obstetrică-ginecologie şi alte unităţi sanitare care oferă servicii medicale pentru copii (ANPDC, Ministerul Sănătăţii Publice, Ministerul Administraţiei şi Internelor).


• Evoluţii în domeniul de activitate

La data de 1 iulie 2006 a fost înfiinţată Direcţia de Monitorizare a Drepturilor Copilului, care are ca obiective principale: - monitorizarea implementării drepturilor copilului prevăzute în Convenţia ONU privind

drepturile copilului, cu scopul de a oferi informaţii despre progresul înregistrat în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului;

- menţinerea unui sistem naţional de monitorizare a situaţiei copiilor, pentru a planifica, implementa şi evalua intervenţiile necesare asigurării bunăstării acestora.

Pentru a asigura implementarea efectivă a Convenţiei sunt necesari indicatori practici, care să se bazeze pe date statistice reale, verificabile şi care să ofere uşurinţă în colectarea, folosirea şi interpretarea informaţiilor.

În anul 2006 a fost elaborată o fişă trimestrială de monitorizare care cuprinde o serie de indicatori de rutină privind drepturile copilului, care poate fi utilă atât instituţiilor publice cât şi organismelor nonguvernamentale. Prin centralizarea şi interpretarea datelor cuprinse în această fişă de monitorizare, Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului va avea la dispoziţie, începând din anul 2007, date care îi vor permite astfel să monitorizeze şi să evalueze impactul politicilor publice:

- Numărul structurilor comunitare consultative înfiinţate; - Numărul serviciilor publice de asistenţă socială înfiinţate; - Numărul angajaţilor serviciilor publice de asistenţă socială;


115

- Numărul persoanelor angajate de către consiliile locale, care au beneficiat de formare pe tema drepturilor copilului;

- Numărul consiliilor locale care oferă servicii şi programe destinate sprijinirii părinţilor şi reprezentanţilor legali în îndeplinirea responsabilităţilor faţă de copii;

- Numărul serviciilor şi programelor destinate sprijinirii părinţilor şi reprezentanţilor legali în îndeplinirea responsabilităţilor părinteşti;

- Numărul familiilor care beneficiază de aceste servicii/programe; - Numărul serviciilor de îngrijire de zi; - Numărul copiilor care beneficiază de servicii de îngrijire de zi; - Numărul copiilor aflaţi în situaţie de risc; - Numărul copiilor aflaţi în situaţie de risc care beneficiază de servicii în baza unui plan de

servicii; - Numărul copiilor ai căror părinţi sunt plecaţi la muncă în străinătate; - Numărul copiilor a căror naştere este înregistrată peste perioada legală; - Durata medie a procedurii de înregistrare a naşterii; - Numărul de locuri de joacă publice special amenajate pentru copii; - Numărul copiilor care au acces la servicii de recuperare şi reintegrare, inclusiv

educaţionale;

Fişa de monitorizare se află în stadiu de testare, urmând ca la începutul anului 2007 să fie aprobată ca instrument de monitorizare a drepturilor copilului prin ordin al Secretarului de Stat al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului.

Aplicaţia CMTIS (Child Monitoring and Tracking Information System – Sistemul informatic de urmărire şi monitorizare a copilului) a fost dezvoltată pentru a reflecta realitatea serviciilor din domeniul protecţiei copilului în România, conform ultimelor acte legislative şi practicilor în managementul de caz. Sistemul permite identificarea şi localizarea în orice moment a unui copil aflat în sistemul de protecţie specială, identificarea unităţilor ce oferă servicii beneficiarilor, cât şi activităţile pe care acestea le prestează. De asemenea, este permis accesul rapid la datele referitoare la copiii care beneficiază de o măsură de protecţie specială sau de servicii de prevenire, precum şi la evoluţia cazurilor respective. Sistemul oferă de asemenea, o serie de indicatori, prin folosirea cărora se poate avea o imagine de ansamblu a cantităţii şi calităţii datelor introduse: număr de copii aflaţi în sistemul de protecţie specială, număr de cazuri închise, număr de unităţi pe servicii, număr de copii pe servicii. În anul 2006 a continuat perfecţionarea sistemul informatic de gestionare şi urmărire a informaţiilor legate de situaţia copiilor aflaţi în sistemul de protecţie specială din România: - a fost introdusă o fereastră nouă referitoare la menţinerea relaţiilor personale cu părinţii

a copiilor aflaţi în sistemul de protecţie specială; - au fost făcute modificări menite a adapta sistemul informatic la legislaţia actuală. În anul 2006 a devenit funcţional cel de al treilea modul al sistemul CMTIS – modulul financiar.

Cu sprijinul ChildNet a fost demarat procesul de elaborare a strategiei naţionale de formare şi dezvoltare profesională în domeniul protecţiei drepturilor copilului. Există o iniţiativă încă din anul 2001 realizată de CRIPS, cu finanţare din partea Băncii Mondiale. Aspectele care sunt avute în vedere la elaborarea acestei strategii se referă la introducerea noilor ocupaţii în COR, cu aprobarea MMSSF, elaborarea standardelor


116

ocupaţionale (SO) şi avizarea acestora de către CNFPA, avizarea preliminară a programelor cadru de formare în baza SO de către ANPDC, acreditarea organizaţiilor/ instituţiilor care vor organiza cursuri de instruire de către ANPDC, elaborarea şi avizarea programelor cadru de instruire de către ANPDC, crearea unei reţele de centre regionale coordonate de ANPDC, includerea în cadrul Programului de Interes Naţional 4/2006 a unui prim centru regional de formare (judeţul Mehedinţi).

O atenţie deosebită a fost acordată în anul 2006 copiilor care sunt părăsiţi în unităţi sanitare de specialitate obstetrică-ginecologie şi alte unităţi sanitare care oferă servicii medicale pentru copii. Activităţile s-au axat pe monitorizarea nominală a copiilor părăsiţi şi în risc de părăsire în unităţile sanitare. S-au elaborat Normele metodologice privind modul de realizare a obligaţiilor ce revin autorităţilor şi persoanelor implicate în prevenirea şi soluţionarea cazurilor de copii părăsiţi în unităţi sanitare de specialitate obstetrică-ginecologie şi alte unităţi sanitare şi Planul naţional de măsuri privind prevenirea abandonului copilului de către părinţi, promovat sub egida Grupului la Nivel Înalt pentru Copiii României.

În luna august 2006 a fost demarată acţiunea de revizuire a criteriilor de încadrare a copilului în grad de handicap, a criteriilor de orientare şcolară/ profesională şi a ghidului de evaluare a copilului în vederea încadrării în grad de handicap. S-au constituit 2 grupuri de lucru, unul format din reprezentanţii ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Educaţiei şi Cercetării, Autorităţii Naţionale pentru Persoane cu Handicap şi al doilea grup format din reprezentanţii ai Serviciilor de Evaluare Complexă din cadrul DGASPC-urilor sectoarelor municipiului Bucureşti, Prahova şi Dâmboviţa. Până în prezent au fost centralizate propunerile primite din partea specialiştilor din toate Serviciile de Evaluare Complexă din cadrul DGASPC-urilor şi au fost discutate în grupurile de lucru. Urmează ca în primul trimestru al anului 2007 să se finalizeze cele 3 documente.

Asigurarea calităţii serviciilor de protecţie a copilului s-a realizat prin inspectarea şi licenţierea serviciilor care trebuie să corespundă standardelor de calitate minime obligatorii elaborate de ANPDC. Până la data redactării raportului au fost inspectate 539 servicii (publice şi private) în 41 judeţe/sectoare şi au fost elaborate 488 rapoarte de inspecţie. De asemenea au fost acordate 142 de licenţe provizorii şi 268 de licenţe de funcţionare până la data de 13 decembrie 2006.

Exercitarea atribuţiilor de control ale Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Drepturilor Copilului s-au concretizat în principal prin iniţierea şi realizarea unui număr de 27 de acţiuni de control. Acestea au vizat evaluarea modului de respectare a drepturilor copiilor de către serviciile publice de asistenţă socială - locale şi judeţene -, de către organismele private care desfăşoară activităţi in domeniu, de către o serie de instituţii publice (unităţi medicale) precum şi de familiile substitutive ori familiile biologice ale copiilor. Judeţele/sectoarele în care s-au realizat verificări sunt : Bihor, Bistriţa-Năsăud, Călăraşi, Galaşi, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Prahova, Sibiu, Teleorman, Timiş, Vâlcea, Vrancea, sectorul 2, sectorul 3, sectorul 4, sectorul 5.

În anul 2006 ANPDC a continuat elaborarea de norme, standarde şi metodologii pentru funcţionarea serviciilor care asigură prevenirea separării copilului de părinţii săi, precum şi protecţia specială a copilului:

Standarde Minime Obligatorii (SMO) - privind echipele mobile pentru evaluare complexă şi intervenţie pentru copiii cu dizabilităţi;


117

- privind centrul pentru protecţia şi asistenţa copiilor repatriaţi sau victime ale traficului de persoane;

- pentru serviciul rezidenţial specializat pentru copilul care a săvârşit o faptă penală şi nu răspunde penal;

- privind centrul de zi pentru orientarea, supravegherea şi sprijinirea reintegrării sociale a copilului care a încălcat legea penală;

- pentru serviciile de tip rezidenţial şi a Ghidului metodologic pentru implementarea SMO pentru serviciile de tip rezidenţial;

Metodologii: - Metodologia de lucru pentru prevenirea şi intervenţia în echipă multidisciplinară şi în reţea

interinstituţională în situaţiile de abuz, neglijare şi exploatare a copilului; - Metodologia privind intervenţia în echipă interinstituţională şi monitorizarea cazurilor de

exploatare a copiilor prin muncă; - Metodologia de lucru privind colaborarea interinstituţională în vederea prevenirii traficului de

copii şi a protecţiei copiilor repatriaţi neacompaniaţi sau victime ale traficului; - Metodologia pentru elaborarea şi implementarea planului individualizat de protecţie; - Metodologia privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea consiliilor consultative

comunitare.

Ghiduri metodologice pentru implementarea Standarde Minime Obligatorii (SMO) - privind centrul de consiliere pentru copilul abuzat, neglijat şi exploatat; - privind centrul pentru protecţia şi asistenţa copiilor repatriaţi sau victime ale traficului de

persoane; - pentru serviciul rezidenţial specializat pentru copilul care a săvârşit o faptă penală şi nu

răspunde penal; - privind centrul de zi pentru orientarea, supravegherea şi sprijinirea reintegrării sociale a

copilului care a încălcat legea penală; - privind serviciul pentru dezvoltarea deprinderilor de viata; - pentru centrele de zi; - privind telefonul copilului;

Proceduri de semnalare şi raportare a cazurilor de copii victime ale traficului de persoane;

Au fost elaborate metodologia şi instrumentele de monitorizare ale Planului operaţional pentru implementarea Strategiei Naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului acesteia (2006 – 2008):

- Fişa de Monitorizare a Planului Operaţional pentru Implementarea Strategiei Naţionale în domeniul Protecţiei şi Promovării Drepturilor Copilului pentru perioada 2006-2008;

- Fişa de Monitorizare a stadiului de îndeplinire a obiectivelor operaţionale; - Ghidul de raportare; - Instrucţiunile de completare a fişelor de monitorizare; - Tipurile de informaţii ce urmează a fi comunicate de către DGASPC-uri ; - Tipurile de informaţii ce urmează a fi comunicate de către alte instituţii responsabile.


118

A fost elaborată Strategia sectorială privind prevenirea şi protecţia copiilor împotriva traficului de persoane, inclusă în cadrul Strategiei naţionale pentru prevenirea şi protecţia traficului de persoane.

Rezultatele obţinute in domeniul protecţiei speciale a copilului

Faţă de ianuarie 2004, la sfârşitul lunii septembrie 2006 situaţia era următoarea : - Numărul de copii instituţionalizaţi a scăzut de la 37.660 la 26.486; - Au fost date în folosinţă 111 căsuţe şi 150 apartamente unde copiii beneficiază de o

protecţie de tip familial (dintr-un total de 360 căsuţe şi 466 apartamente existente la sfârşitul lunii septembrie 2006);

- A crescut numărul de asistenţi maternali profesionişti de la 10.888 la 14.745; - Numărul de copii protejaţi în familii substitutive (asistenţi maternali profesionişti, rude

până la gradul IV inclusiv) a crescut de la 46.568 la 47.925; - A crescut numărul de servicii alternative de la 537 la 575.

Programe de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor copilului

Prin H.G. nr. 532/2006 au fost aprobate 6 Programe de interes naţional prin a căror implementare Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului şi-a propus să răspundă nevoilor identificate în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Bugetul prevăzut pentru derularea programelor de interes naţional este de 16000 mii lei. În vederea atribuirii contractelor au fost organizate 4 sesiuni de selecţii publice de proiecte.

1. Programul "Înfiinţarea de centre de plasament de tip familial - căsuţe şi apartamente pentru copiii din instituţiile cu o capacitate mai mare de 100 de locuri, care nu au fost restructurate pe module de tip familial", al cărui obiectiv este creşterea calităţii îngrijirii şi protecţiei copilului separat de părinţii săi. Bugetul aferent anului 2006 pentru acest program este de 3.492 mii lei. Au fost scoase la licitaţie 3 proiecte, iar în urma selecţiei au fost atribuite 2 contracte - fundaţiilor SERA România şi Asociaţia “Pentru Copiii Noştri”. Rezultate: înfiinţarea a 7 case de tip familial.

2. Programul "Dezvoltarea serviciilor alternative pentru copiii cu dizabilităţi/ handicap/HIV/SIDA" al cărui obiectiv este reabilitarea şi reintegrarea socială a copiilor cu dizabilităţi/handicap/HIV/SIDA prin dezvoltarea reţelei de servicii alternative (centre de plasament de tip familial, centre de zi/recuperare/reabilitare ş.a.) şi practici integrative pentru copii cu dizabilităţi/handicap/HIV/SIDA, în vederea îmbunătăţirii şanselor acestora de dezvoltare deplină şi armonioasă, precum şi în scopul integrării sociale. Bugetul aferent anului 2006 pentru acest program este de 2.260 mii lei. A fost scos la licitaţie un proiect iar în urma selecţiei a fost atribuit un contract - fundaţiei SERA România. Rezultate: - înfiinţarea a 3 case de tip familial - înfiinţarea unui centru de recuperare pentru copii cu dizabilităţi

3. Programul "Promovarea standardelor minime obligatorii din domeniul protecţiei copilului şi monitorizarea respectării drepturilor copilului" al cărui obiectiv este creşterea calităţii


119

îngrijirii copiilor de către personalul din serviciile de prevenire a separării copilului de familie şi a celor de protecţie specială a copiilor separaţi de părinţi prin crearea unui sistem de formare profesională la nivel regional, care să sprijine profesionalizarea permanentă a personalului din serviciile de prevenire a separării copilului de familie şi a celor de protecţie specială a copiilor separaţi de părinţi Bugetul aferent anului 2006 pentru acest program este de 1.324 mii lei. A fost scos la licitaţie un proiect, iar în urma selecţiei a fost atribuit un contract - fundaţiei SERA România. Rezultate: înfiinţarea în jud. Mehedinţi a unui centru regional de formare a profesioniştilor care activează în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului pe teritoriul Regiunii de dezvoltare Sud-Vest Oltenia.

4. Programul "Dezvoltarea reţelei serviciilor sociale comunitare pentru copil şi familie şi susţinerea familiilor aflate în criză în vederea prevenirii separării copilului de familia sa", al cărui obiectiv este promovarea dreptului copilului de a fi îngrijit în familia sa şi/sau în familia extinsă prin dezvoltarea reţelei serviciilor de prevenire a separării copilului de familia sa (centre de zi; centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii; centre de asistenţă şi sprijin pentru readaptarea copilului cu probleme psihosociale; servicii de monitorizare, asistenţă şi sprijin al femeii gravide predispuse să îşi abandoneze copilul etc.) şi continuarea procesului de descentralizare, de la nivel judeţean la nivel local, prin susţinerea creării/dezvoltării serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul consiliilor locale din municipii şi oraşe, precum şi a angajării persoanelor cu atribuţii în asistenţa socială la nivelul consiliilor locale comunale; Bugetul aferent anului 2006 pentru acest program este de 6.088 mii lei. Au fost scoase la licitaţie 11 proiecte, iar în urma selecţiei au fost atribuite 5 contracte - fundaţiilor SERA România, Conexiuni şi Asociaţia Pentru Copiii Noştri. PIN 6 se derulează în 5 judeţe: − Mehedinţi – Fundaţia SERA România; − Hunedoara – Fundaţia Conexiuni; − Caraş-Severin – Asociaţia Pentru Copiii Noştri; − Sălaj – Asociaţia Pentru Copiii Noştri; − Galaţi – Asociaţia Pentru Copiii Noştri.

Rezultate: − înfiinţarea a 32 de servicii de prevenire a separării copilului de familia sa, în 5 judeţe.

27 centre de zi, 5 centre de consiliere şi sprijin pentru părinţi şi copii;

− angajarea a 68 de persoane cu atribuţii în asistenţă socială la nivelul consiliilor locale comunale;

− înfiinţarea a 134 de structuri comunitare consultative. Prin PIN 6/2006 vor fi formate 702 persoane, din care 505 membri ai structurilor comunitare consultative şi 197 persoane angajate în noile servicii şi persoane cu atribuţii de asistenţă socială.


120

Proiecte PHARE

Proiectul Phare RO 2002/000-586.01.01, cu 3 componente : schemă de granturi, asistenţă tehnică pentru implementarea schemei de granturi, campanie de educaţie privind drepturile copiilor „Drepturile copiilor sunt lege!”, buget - 14,8 milioane Euro. Schema de granturi a beneficiat de un buget alocat de 10 milioane EURO (7,5 milioane din fonduri Phare şi 2,5 milioane co-finanţare din partea Guvernului României). Au fost selectate şi finanţate 25 proiecte din 14 judeţe. Proiectele au început să se deruleze în 2004 şi s-au finalizat în octombrie 2006. Urmare a implementării acestor proiecte, au fost create: − 4 centre de recuperare pentru copii cu handicap, − 6 centre de zi, − 3 centre maternale, − 3 centre de primire în regim de urgenţă. Au fost închise 26 centre de plasament de tip vechi şi au fost create 82 apartamente şi 40 de case de tip familial; au fost extinse reţelele de asistenţă maternală din 13 judeţe.

Componenta de asistenţă tehnică pentru implementarea schemei de granturi Contractul a fost semnat în luna mai 2004 cu firma Ramboll Management şi s-a încheiat în luna noiembrie 2006. Principalele activităţi realizate în cadrul acestei componente în anul 2006 au fost : − monitorizarea implementării schemei de granturi, prin : vizite trimestriale, analiza

documentelor/rapoartelor DGASPC-urilor, vizite speciale, avizare addendum-uri/rapoarte trimestriale şi finale etc. ;

− elaborarea, tipărirea şi diseminarea broşurii „Copiii mai întâi” cuprinzând centrele de plasament închise şi serviciile create prin schemele de granturi Phare 2001 şi Phare 2002;

− organizarea, în perioada 14-15 septembrie 2006, a Conferinţei Finale „Copiii mai întâi”, prilejuită de încheierea implementării celei de-a treia scheme de granturi derulată sub titlul „Copiii mai întâi”. Conferinţa a avut ca obiective prezentarea rezultatelor celor 3 programe, schimbul de experienţă şi bune practici între direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului, precum şi identificarea mecanismelor de asigurare a sustenabilităţii serviciilor create;

− realizarea unui studiu privind impactul celor trei programe asupra beneficiarilor lor. Studiul a inclus vizitarea a peste 150 de servicii, focus grupuri cu personalul serviciilor, cu copii şi părinţi, precum şi interviuri individuale cu copiii.

Campania de educaţie privind drepturile copiilor „Drepturile copiilor sunt lege!” s-a încheiat în luna martie 2006. În perioada ianuarie – martie 2006 au fost realizate următoarele activităţi:

− În luna ianuarie a continuat desfăşurarea celor 96 sesiuni finale de formare, cu durata de o zi, pentru reprezentanţii grupurilor profesionale care au participat la cele 100 de ateliere de formare organizate în 2005. Numărul participanţilor la sesiunile finale a fost de 1380;

− În perioada 2 - 4 februarie 2006 a avut loc Conferinţa „Drepturile Copilului, Rolul Familiei şi Politici de Îngrijire Alternativă - Evoluţii, Tendinţe şi Provocări în Europa”, organizată cu prilejul Preşedinţiei române a Comitetului miniştrilor Consiliului Europei. Pe lângă schimbul de experienţă şi bune practici, conferinţa a constituit şi un prilej de a arăta


121

participanţilor veniţi din ţările membre ale Consiliului Europei progresele realizate de România în reformarea sistemului de protecţie a drepturilor copilului;

− În perioada 24 februarie – 4 martie a avut loc turneul de studiu organizat pentru câştigătorii concursului “Floare de Colţ” şi ai concursului de eseuri (concursuri desfăşurate în anul 2005). Scopul acestui turneu a fost vizitarea instituţiilor europene cu sediul la Strasbourg (Curtea Europeană a Drepturilor Omului, Consiliul Europei şi Parlamentul European);

− 10 emisiuni informative pe tema drepturilor copilului au fost realizate şi difuzate în cadrul jurnalelor de ştiri ale televiziunii publice. Tematicile abordate au fost: dreptul la educaţie, tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul de protecţie, copiii străzii, copiii care călătoresc in străinătate, munca copilului, copiii ai căror părinţi muncesc în străinătate, adopţia naţională. Televiziunea naţională a difuzat de asemenea documentarul realizat în cadrul campaniei, care ilustrează evoluţiile înregistrate de sistemul de protecţie a copiilor din România („Apartamentul 19”) postul public de radio a difuzat un număr de 14 materiale pe tema drepturilor copiilor şi a continuat difuzarea spoturilor TV şi radio realizate în cadrul campaniei şi publicarea de anunţuri publicitare pe tema drepturilor copiilor în presa scrisă, naţională şi locală.

− Au fost realizate şi diseminate posterele şi pliantele care se adresează cadrelor didactice, personalului medical şi poliţiştilor (câte 1000 de exemplare) şi cuprind responsabilităţile care revin acestora în ceea ce priveşte protecţia drepturilor copiilor.

− Linia verde pentru protecţia copilului – 0 800 8 200 200 a continuat să ofere informaţii, îndrumare şi consiliere pentru toate tipurile de beneficiari. Urmare soluţiei identificate de studiul de fezabilitate efectuat în cadrul campaniei, a fost creată o organizaţie neguvernamentală independentă, care a preluat administrarea liniei verzi. Proiectul de twinning light pentru evaluarea stadiului actual al reţelei de asistenţă maternală în România - RO 2003/005-551.03.03 cu un buget de 200000 Euro Proiectul a fost implementat de ANPDC în colaborare cu Ministerul Sănătăţii Publice, Bunăstării şi Sportului, Institutul pentru Îngrijire şi Bunăstare din Olanda şi Organizaţia Internaţionala a Asistenţilor Maternali (IFCO). Proiectul s-a derulat în perioada octombrie 2005 – mai 2006 şi a avut ca scop evaluarea sistemului actual de asistenţă maternală şi identificarea de soluţii pentru îmbunătăţirea şi diversificarea acestuia pentru a răspunde mai bine nevoilor copiilor plasaţi, dar şi ale părinţilor biologici şi ale asistenţilor maternali. Pe 18 mai a avut loc un seminar naţional în cadrul căruia au fost prezentate principalele constatări ale studiului şi proiectul unui plan de acţiune pentru dezvoltarea reţelei de asistenţă maternală. Proiectul noului act normativ care reglementează asistenţa maternală, elaborat de un grup de lucru din cadrul ANPDC, a luat în considerare recomandările studiului şi propunerile cuprinse în planul de acţiune pentru dezvoltarea reţelei de asistenţă maternală.

Proiectul Phare 2003 – 2003/005-551.01.01 – campania de educaţie privind drepturile copilului, cu un buget 3 milioane Euro. Contractul a fost semnat cu un consorţiu condus de firma LDK Consultants în data de 30 noiembrie 2005 şi are o durată de 22 luni. În cursul anului 2006 au avut loc următoarele activităţi:

− au fost desfăşurate cercetări calitative în vederea testării mesajelor propuse a fi transmise prin campania mass-media ce se va derula începând din ianuarie 2007;


122

cercetarea a inclus focus grupuri şi interviuri cu părinţi şi copii, iar mesajele campaniei au fost ajustate ca urmare a concluziilor desprinse din acestea;

− a fost realizată cercetarea cantitativă (omnibus) iniţială pentru evaluarea gradului de cunoaştere şi a practicilor privind respectarea drepturilor copiilor în rândul populaţiei;

− au fost aprobate conceptele şi sunt în curs de producţie spoturile radio şi TV şi materialele publicitare;

− la 1 iunie 2006, cu prilejul Zilei Internaţionale a Copilului, a avut loc evenimentul de lansare a Iniţiativei Consiliul Copiilor – „Spune !”. Evenimentul a constat într-o dezbatere între copii şi parlamentari, desfăşurată la sediul Parlamentului, în care copiii au discutat despre problemele care le afectează viata şi au propus soluţii pentru acestea, iar participanţii au căutat împreună modalităţile prin care parlamentarii se pot implica în rezolvarea acestor probleme şi îi pot la rândul lor implica pe copii în procesul de luare a deciziilor. Consiliul Copiilor se doreşte a fi un forum care să permită copiilor exercitarea dreptului lor de a-şi spune opinia asupra chestiunilor care îi privesc şi de a fi ascultaţi. La finalul primului an de existenţă a Consiliului Copiilor, membrii acestuia vor elabora un Raport al copiilor, care să fie inclus în raportul pe care Guvernul României trebuie să-l înainteze în 2007 către Comitetul ONU pentru drepturile copilului. În perioada 30 iulie – 5 august s-a desfăşurat Şcoala de vară pe tema drepturilor copilului, în cadrul iniţiativei Consiliul Copiilor – „Spune !”. Cei 67 de participanţi, reprezentanţi ai Consiliului Naţional al Elevilor, ai sistemului de protecţie a copilului, ai minorităţilor, precum şi câţiva copii care s-au remarcat prin anumite iniţiative în cadrul comunităţii lor, au fost instruiţi în tematica drepturilor copiilor, management, comunicare, jurnalistică. De asemenea, ei au elaborat planuri de acţiune privind elaborarea Raportului copiilor. Pe baza propunerilor copiilor, a fost elaborat chestionarul „Drepturile copiilor în România”, pentru a-i ajuta în culegerea informaţiilor privind percepţia copiilor din toata ţara în ceea ce priveşte respectarea efectivă a drepturilor lor; aplicarea chestionarului a avut loc in perioada 15 septembrie – 2 octombrie, iar rezultatele acestora au fost discutate in cadrul Conferinţei naţionale „Spune!” desfăşurată în perioada 21-22 octombrie;

− a fost realizată o broşură de prezentare a progreselor realizate în domeniul protecţiei drepturilor copiilor din România, care a fost diseminată către ambasadele şi misiunile României din străinătate;

− în cadrul componentei de formare a Campaniei de educaţie, în perioada 12-19 iulie s-a desfăşurat formarea celor 30 de formatori la nivel central. În perioada 30 octombrie – 8 decembrie, aceştia au susţinut cele 8 sesiuni regionale de formare pentru 188 de formatori la nivel local. Au fost elaborate, validate de către autorităţile responsabile şi, ulterior, tipărite, manualele de formare pentru cele 6 grupuri profesionale: preoţii, cadrele didactice, poliţiştii, asistenţii sociali, personalul juridic şi personalul medical, care constituie ghiduri practice pentru acţiunile acestor profesionişti în relaţie cu copiii. Cele 182 sesiuni de formare la nivel local pentru aceste grupuri profesionale vor fi organizate începând cu luna februarie 2007. Au fost semnate protocoale de colaborare între ANPDC şi autorităţile relevante, în vederea validării manualelor de formare şi a organizării sesiunilor de formare.

Alte proiecte

Programul ChildNet - Parteneriatul româno-american în domeniul protecţiei copilului 2001–2006 Programul a primit aprobarea pentru extensie până în 2007 şi are un buget de 15 milioane USD din partea Guvernul American, prin intermediul Agenţiei de Dezvoltare Internaţională a


123

Statelor Unite ale Americii (USAID) pentru susţinerea reformei sistemului de protecţie a copilului din România. La data de 19 octombrie 2001 s-au încheiat Memorandumul de Înţelegere dintre Guvernul Român şi cel American şi Convenţia de Parteneriat dintre ANPCA (în prezent ANPDC), USAID şi World Learning (contractor) în vederea implementării Programului ChildNet. În 2005 s-a aprobat extinderea pentru perioada august 2006 - iulie 2007. Coordonarea Programului Childnet s-a realizat cu sprijinul Direcţiei Strategii, Programe (în prezent SSPF).

Obiectivele generale ale programului sunt următoarele: − reducerea numărului de copii din instituţiile de tip vechi (clasic); − reducerea numărului de instituţii de tip vechi; − dezvoltarea standardelor de calitate pentru serviciile pentru copil şi familie; − creşterea numărului de copii care beneficiază de servicii comunitare.

ChildNet operează în principal cu două mari componente : programe de finanţare - granturi (proiecte acordate ONG-urilor pe bază de licitaţie) şi programul de asistenţă tehnică şi instruire.

Programul de finanţare vizează acordarea de granturi, pe bază de competiţie, organizaţiilor neguvernamentale autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul protecţiei copilului, în parteneriat cu comunităţile locale. Granturile sunt selectate de comisii de evaluare care includ şi reprezentanţi ai ANPDC, iar monitorizarea lor este asigurată de World Learning. Din totalul celor 96 de granturi derulate în perioada 2002-2006, au fost implementate 22 de proiecte de către următoarele ONG-uri: FRCCF, Fundaţia Inocenti, Fundaţia Mara, HOLT România, Asociaţia Sf. Ana, Asociaţia Diaconia, Asociaţia Română pentru Educaţie şi Dezvoltare (ARED) Târgovişte, Asociaţia Prosocial, Asociaţia Filantropia Ortodoxă, FICF, World Vision, Salvaţi Copiii, Asociaţia Vasiliada, Hope for Children Internaţional, Bethany, Asociaţia Alternative Sociale, ASSOC , Bethphage USA, CRIPS, Fundaţia de Sprijin Comunitar, Asociaţia Ovidiu Rom şi Asociaţia Sf. Stelian.

În ceea ce priveşte proiectele de asistenţă tehnică şi instruire, ANPDC colaborează cu diferitele ONG-uri care au contracte încheiate cu World Learning pe diferite teme. În cursul anului 2006, ANPDC a fost implicat în următoarele proiecte/ acţiuni: − 2 proiecte (finalizate) pentru diseminarea standardelor minime obligatorii prin CRIPS

(pentru toate DGASPCurile) şi Federaţia Pro Child (pentru ONGuri). ANPDC a colaborat la derularea sesiunilor de formare: o sesiune de formare la nivel central pentru personalul ANPDC, 6 serii de formare de formatori şi 24 de sesiuni de diseminare a standardelor la nivel naţional.

− Organizarea de structuri consultative comunitare în 100 de comunităţi din 10 judeţe – proiect derulat de PCN (început in 2004 şi finalizat în 2006). ANPDC a acordat sprijin tehnic.

− În luna martie s-a desfăşurat seminarul final cu participarea celor 22 de organizaţii care au primit finanţare prin programul ChildNet, prezentându-se rezultatele proiectelor derulate, situaţia curenta şi evoluţia parteneriatului public-privat.

− În luna martie 2006 a avut loc lansarea programului de asistenţă tehnică pentru sustenabilitatea sectorului neguvernamental, avându-se în vedere un număr de 24 de ONG-uri active în domeniul protecţiei copilului, care vor beneficia de instruire şi asistenţă tehnică. În luna iulie s-a realizat atribuirea contractului de asistenţă tehnică şi formare către fundaţia “Progress” şi partenerii săi „Strategicus Consulting” şi Asociaţia de Relaţii Comunitare, care oferă consultanţă şi formare pe partea de dezvoltare organizaţională,


124

în perioada iulie 2006 – februarie 2007. ANPDC a participat la procesul de evaluare şi selectare a organizaţiei câştigătoare.

− Elaborarea standardului profesiei de asistent social - proiect derulat de Federaţia Naţională a Asistenţilor Sociali din România (FNASR). ANPDC a participat la elaborare.

− În luna mai 2006 s-a organizat o conferinţă de presă cu participarea tuturor partenerilor ChildNet, eveniment care a prilejuit popularizarea rezultatelor obţinute în cadrul ChildNet dar şi anunţarea programului de extindere şi a obiectivelor de acţiune.

− Revizuirea ghidului metodologic cu privire la deprinderile de viaţă în concordanţă cu standardele existente. Ghidul are la baza manualul deja existent, care reprezintă o resursă informaţională valoroasă pentru practicienii din domeniu.

− Elaborarea ghidului procedural interinstituţional de intervenţie, care vine în completarea standardelor existente cu privire la protecţia copilului abuzat, neglijat şi exploatat. ANPDC participă la elaborarea materialului.

− Elaborarea ghidului metodologic privind implementarea standardelor minime pentru serviciul “telefonul copilului”.

− Elaborarea standardelor minime şi a ghidului de implementare pentru activitatea echipei mobile care lucrează cu copilul cu dizabilităţi.

− Distribuirea către consiliile locale a 4.000 de exemplare ale manualului pentru autorităţile publice locale, care a fost elaborat de către asociaţia “Pentru Copiii Noştri”

− Acordarea de asistenţă tehnică celor două federaţii din domeniul protecţiei copilului în vederea unificării lor în cadrul unui contract ce s-a încheiat pe 17 noiembrie (Pro Child, participarea autorităţilor judeţene din cele 5 judeţe pilot).

− În luna iulie 2006 a fost lansat un nou proiect “Monitorizarea procesului de elaborare şi implementare a planului individualizat de protecţie – PIP” care a debutat cu aplicarea unui chestionar (on-line) adresat managerilor/responsabililor de caz din direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului (529 de respondenţi) şi prin aplicarea unui chestionar “Fişa instituţiei” tuturor directorilor generali ai DGASPC. Proiectul continuă cu grupurile de lucru pentru elaborarea ghidului metodologic pentru managementul de caz.

− Implementarea proiectului YCI- Youth Career Initiative împreuna cu Leaders Foundation, Prince Charles Foundation IBLF, Feed the Children; 8 tineri care părăsesc sistemul de protecţie a copilului sunt integraţi timp de 6 luni în programul de formare al Hotelului Marriott din Bucureşti, trec printr-un proces de învăţare a managementului serviciilor şi a prestării serviciilor hoteliere de 5 stele, în cadrul a 15 departamente. Împreuna cu “Hrăniţi Copiii” se întocmeşte un plan individualizat de pregătire şi autonomizare făcând parte dintr-un program de viaţă independentă. Primesc sprijin financiar din partea WL-ChildNet care finanţează asistentul social şi activitatea de consiliere plus cheltuieli individualizate ale tinerilor pe parcursul celor 6 luni. În program li se oferă şi curs de limba engleză din partea unui furnizor autorizat. Selecţia a fost realizată existând 8 tineri care au început deja programul la Marriott. După program, exista posibilitatea angajării în cadrul serviciilor hotelului. Pregătirea dinaintea programului din cadrul hotelului a început in iunie 2006.

Programul de cooperare în domeniul protecţiei drepturilor copilului, desfăşurat de către ANPDC în parteneriat cu UNICEF (2005–2006) Pentru eficientizarea utilizării fondurilor alocate bugetelor locale pentru activităţile de protecţie a copilului, ANPDC realizează în prezent, cu consultanţă din partea KPMG şi sprijin financiar oferit de UNICEF un studiu privind determinarea costului copil/servicii.


125

Importanţa acordată acestui indicator este justificată de faptul că acesta este inclus în fişele de fundamentare elaborate de către ANPDC şi Ministerul Finanţelor Publice, prin care sunt revizuite criteriile în baza cărora se alcătuiesc bugetele locale destinate protecţiei copilului. În cadrul Programului de cooperare cu UNICEF au fost înregistrate deja o serie de realizări concretizate în elaborarea unor metodologii de licenţiere şi inspecţie, concomitent cu întărirea capacităţii instituţionale a direcţiei de profil din cadrul ANPDC. Au fost, de asemenea, elaborate o serie de strategii sectoriale privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane, ghiduri metodologice pentru implementarea standardelor minime obligatorii pentru serviciul de tip rezidenţial, manualul de implementare al Legii 272/2004 şi un ghid juridic privind domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului. Printre obiectivele aflate în curs de realizare, în cadrul acestui program de cooperare, se pot enumera realizarea unor programe destinate pregătirii asistenţilor maternali, elaborarea standardelor minime obligatorii şi a ghidurilor metodologice aferente în ceea ce priveşte serviciile orientate către copiii care săvârşesc fapte penale, a celor repatriaţi sau victime ale traficului. Acest din urmă capitol este unul care se bucură de o mare atenţie din partea ANPDC, realizarea ghidurilor metodologice mai sus menţionate fiind dublată, pentru această categorie de copii, de elaborarea unei metodologii de colaborare inter-instituţională şi a procedurilor de raportare în acest domeniu. Tot în curs de derulare se află şi evaluările copiilor infectaţi cu HIV/SIDA dintr-o serie de centre de plasament în vederea dezvoltării unor servicii alternative adecvate pentru această categorie de beneficiari, precum şi o serie de alte programe destinate copiilor străzii, înfiinţării observatoarelor regionale, etc. Programul franco-român (PROCOPIL) – Program concertat pentru iniţiativa locală in Europa de Est Programul se derulează pe o perioada de 2 ani, începând din 2006 şi finanţarea este asigurată de Ministerul Afacerilor Externe al Franţei. Statele partenere în cadrul acestui proiect sunt Franţa, România, Bulgaria şi Moldova, în ţara noastră fiind în prezent în derulare 25 de proiecte locale. Programul cuprinde trei componente: − dezvoltarea de proiecte locale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului; − formare de personal; − dezvoltarea de reţele parteneriale la nivel local. Programul Consiliului Europei referitor la prevenirea violenţei asupra copilului În cadrul acestui proiect comun sunt prevăzute o serie de consultări periodice cu partenerii externi, care se vor finaliza, în cursul anului 2007, cu organizarea, la Bucureşti, a unei conferinţe internaţionale în care urmează să fie prezentată viziunea Strategiei Naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului şi Planul operaţional aferent, referitoare la protecţia copilului împotriva abuzului, neglijării, exploatării şi traficului.

Programul AGIS – Germania, pe tema intervenţiei în cazurile de abuz, neglijare, exploatare şi trafic, coordonat de MAI Până în prezent, în cadrul acestui proiect, au fost organizate două seminarii pentru care ANPDC a pregătit materiale de specialitate, la solicitarea MAI. Programul AGIS – Franţa, pe tema audierii copiilor abuzaţi; coordonat de FICF În cadrul acestui proiect au fost desfăşurate o serie de activităţi destinate completării unui chestionar specializat, împreună cu MJ, şi participarea la o conferinţă la Londra.


126

Programul AGIS 138 “ Minori străini neînsoţiţi”, desfăşurat in perioada oct. 2004 – iunie 2006, finanţat de Comisia Europeana. Programul AGIS 138 a fost iniţiat şi coordonat de către Ministerul Francez al Justiţiei. Statele implicate în acest proiect sunt Franţa, Italia şi Spania, ca state „gazdă”, şi România şi Maroc, ca state „de origine a copiilor migranţi”. Fiecare stat este reprezentat, la nivel de experţi, de către Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne, Parchet şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului. Programul este destinat cunoaşterii reciproce a legislaţiei din ţările partenere şi stabilirii unei colaborări adecvate în vederea formulării unor proceduri de lucru care să faciliteze protecţia, repatrierea şi reintegrarea socială a copiilor neînsoţiţi aflaţi în dificultate în străinătate. În perioada ianuarie – iulie 2006, au avut loc expertize încrucişate între ţări (România a derulat expertiza încrucişată cu Italia şi Spania) fiind elaborat, în acelaşi timp, raportul final al programului de către coordonatorii francezi. Acest raport a fost distribuit tuturor ţărilor participante la 22 iulie 2006. Proiectul “Schimburi interprofesionale româno-austriece privind sistemul intern şi bilateral de referire şi protecţie a copiilor migranţi neînsoţiţi si a copiilor victime ale exploatării şi traficului de fiinţe umane” – ca acţiune a Subgrupului pentru coordonarea activităţii de prevenire şi combatere a traficului de copii, realizat la iniţiativa ANPDC, în parteneriat cu Centrul public pentru copii migranţi neînsoţiţi şi victime ale traficului “Am Augarten”, aflat în subordinea Primăriei Viena – Austria. În cadrul primelor etape ale acestui proiect au fost realizate o serie de seminarii pe tema întăririi capacităţii instituţionale a instituţiilor de profil care se adresează acestei categorii de beneficiari, în vederea cunoaşterii reciproce a legislaţiei celor două ţări şi a modalităţilor de intervenţie utilizate în acest domeniu În cadrul celei de-a doua etape a proiectului, o serie de specialişti, implicaţi direct în acest domeniu, reprezentând partea română au participat la un stagiu de specializare in domeniu, organizat de Municipalitatea din Viena, în primul trimestru al anului 2006 (februarie – martie), în vederea culegerii unor modele de bună practică. Proiectul va continua şi în anul 2007. Proiectul «Îmbunătăţirea serviciilor oferite copiilor victime ale traficului de fiinţe umane în Bucureşti şi judeţele Giurgiu, Iaşi şi Botoşani » (ILO-IPEC – Salvaţi Copiii). Acest proiect s-a desfăşurat în perioada aprilie 2005- decembrie 2006 (termenul iniţial a fost prevăzut pentru luna mai, însa a fost prelungit), scopul său fiind de a contribui la reabilitarea şi reintegrarea copiilor victime ale traficului, prin îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea tipurilor de servicii oferite acestora în Bucureşti şi judeţele Iaşi, Botoşani şi Giurgiu Proiectul se adresează Obiectivului 6 - Crearea unui sistem de servicii care să asigure protecţia, reabilitarea şi Obiectivului - 10 Formarea personalului din structurile centrale şi locale, cu atribuţii în materie de reintegrare socială a copiilor victime ale traficului intern şi internaţional din Planul naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii pentru perioada 2004-2007(H.G. 1295/2004). Finanţarea este asigurată de către Departamentul de Muncă al Guvernului SUA şi Guvernul Germaniei prin Biroul Internaţional al Muncii – Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor (ILO - IPEC) şi de Organizaţia Salvaţi Copiii România. Obiectivele proiectului vizează întărirea capacităţii de a asigura servicii de reabilitare şi reintegrare pentru copiii victime ale traficului, aceştia urmând a fi consiliaţi şi pregătiţi din punct de vedere profesional şi vocaţional în vederea reintegrării lor în societate. Beneficiari direcţi ai proiectului vor fi 200 de copii/tineri retraşi din traficul intern şi internaţional sau despre care se bănuieşte ca ar fi fost traficaţi în scopul exploatării sexuale


127

şi/sau prin muncă precum şi 45 de asistenţi sociali şi psihologi din instituţiile de profil şi reprezentanţi ai unor ONG-uri cu activitate în acest domeniu. Agenţia de implementare: Organizaţia Salvaţi Copiii România Parteneri: Autoritatea Naţională pentru Protecţia Drepturilor Copilului, Direcţiile de Asistenţă Socială şi Protecţia Drepturilor Copilului din Iaşi, Botoşani, Giurgiu şi Bucureşti, Direcţia pentru Investigaţii Criminale, Direcţia Generală de Combatere a Crimei Organizate şi Antidrog, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Agenţiile de Ocupare a Forţei de Muncă din Iaşi, Botoşani, Giurgiu şi Bucureşti, Echipele Intersectoriale Locale din Iaşi, Botoşani, Giurgiu şi Bucureşti, Salvaţi Copiii Iaşi. Proiectul „Crearea de oportunităţi de angajare pentru copii/tineri din Bucureşti, vulnerabili la trafic şi pentru persoanele adulte din cadrul familiilor acestora” (ILO-IPEC-CSDR). Perioada de implementare :oct. 2005 - dec. 2006. Scopul proiectului: de a contribui la reducerea vulnerabilităţii copiilor/tinerilor la trafic prin promovarea ocupării tinerilor şi adulţilor din comunităţi marginalizate din Bucureşti. Acest proiect corespunde prevederilor Planului naţional de acţiune pentru prevenirea şi combaterea traficului de copii pentru perioada 2004-2007(H.G. 1295/2004), adresându-se obiectivelor 6 şi 10. Finanţarea este asigurată de către Departamentul de Muncă al Guvernului SUA şi Guvernul Germaniei prin Biroul Internaţional al Muncii–Programul Internaţional pentru Eliminarea Muncii Copiilor (ILO-IPEC) şi de Confederaţia Sindicatelor Democratice din România (CSDR). Obiectivele proiectului: perfecţionarea personalului din instituţiile partenere, formarea profesională şi angajarea unui număr corespunzător de tineri şi conştientizarea de către organizaţiile patronale şi sindicale a rolului care le revine în ceea ce priveşte fenomenul traficului de persoane.

Programul “Iniţiativa copiii străzii” finanţat de BDCE cu suma de 5,739 milioane EURO. Proiectul se adresează fenomenului copiii străzii din România, inclusiv celor cu dependenţă de droguri. Prin el se vor crea aproximativ 20 de centre pentru 300 de copii. Vor fi realizate programe de pregătire pentru aproximativ 150 de lucrători sociali în domeniul prevenirii şi eliminării dependenţei de droguri printre copiii străzii. Costul total estimat al proiectului este de 5,74 milioane EURO, din care 4,78 milioane EURO reprezintă costul fără taxe). În cadrul acestui program a fost efectuată prima tragere din fondurile destinate implementării proiectelor, respectiv 600.000 EURO, şi a fost constituită echipa de implementare a proiectelor. Au fost demarate procedurile de analiză a situaţiei actuale a consumului de droguri la copiii străzii, precum şi de elaborare a documentaţiei necesare achiziţiilor publice şi a manualului de implementare a subproiectelor ce urmează a fi finanţate.

◊ Cheltuieli

- Programe de interes naţional 9.591 mii lei - Programe PHARE 8.626 mii lei

din care: - finanţare Comisia Europeană 7.464 mii lei - finanţare buget de stat 1.162 mii lei


128

◊ Nerealizări

Întârzierea aprobării Strategiei naţionale în domeniul protecţiei şi promovării drepturilor copilului, care se află în proces de avizare din decembrie 2005.


− sprijinirea consiliilor locale în vederea întăririi capacităţii instituţionale în vederea îndeplinirii adecvate a obligaţiilor ce le revin în monitorizarea modului în care sunt promovate şi respectate drepturile copilului,

− demararea procesului de contractare de servicii sociale în domeniul protecţiei drepturilor copilului,

− instituirea unui mecanism de formare continuă a personalului implicat în protecţia şi promovarea drepturilor copilului,

− elaborarea Raportului periodic al României privind implementarea convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului, pe baza informaţiilor primite de la instituţiile care şi-au asumat respectarea acestor drepturi, în domeniul lor de activitate.


129

IV.3 Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap (ANPH) ◊ Misiunea

Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Handicap coordonează la nivel central activităţi le de protecţie specială ş i de promovare a drepturilor persoanelor cu handicap, elaborează politicile, strategiile şi standardele în domeniul promovării drepturilor persoanelor cu handicap, asigură urmărirea aplicării reglementărilor din domeniul propriu ş i controlul activităţi lor de protecţie specială a persoanelor cu handicap.


Revizuirea Strategiei naţionale privind protecţia specială şi încadrarea în muncă a persoanelor cu handicap, ţinându-se cont de Regulile Standard ale ONU Prin H.G. nr. 1175/14 octombrie 2005 a fost aprobată Strategia naţională pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006 - 2013 „Şanse egale pentru persoanele cu handicap - către o societate fără discriminări”, precum şi planul de acţiune în vederea implementării acesteia.

În anul 2006 a continuat implementarea reformei instituţionale şi administrative a ANPH, inclusiv a structurilor proprii şi a centrelor de tip rezidenţial şi nerezidenţial pentru persoanele cu handicap adulte prin restructurarea centrelor mari cu peste 300 de persoane în centre mai mici şi crearea de servicii alternative în cadrul comunităţilor; creşterea calităţii vieţii persoanelor cu handicap instituţionalizate prin finanţarea din rezerva bugetului de stat a 14 centre pentru reparaţii capitale şi a 45 centre pentru reparaţii curente şi dotări materiale. Menţionăm că din cele 14 centre care au fost propuse pentru proiectarea de reparaţii capitale 12 au executat proiectarea, iar un număr de 9 centre au primit finanţare şi au executat lucrările de reparaţii capitale.

Abordarea sistematică a accesibilizării mediului social, instituţional, de muncă, astfel încât să poată fi utilizată în mod eficient resursa umană reprezentată de persoanele cu dizabilităţi. ANPH a iniţiat proiectul de Lege privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap în trimestrul III al anului 2005. Proiectul a fost elaborat în colaborare cu autorităţi centrale şi organizaţii neguvernamentale ale persoanelor cu handicap, a fost supus dezbaterii publice şi a fost adoptat în Plenul Camerei Deputaţilor în data de 7 noiembrie 2006. Legea a fost promulgată prin Decretul nr. 1342/4 decembrie 2006 al Preşedintelui României.

Centrarea protecţiei speciale pe oferirea de locuri de muncă şi micşorarea ponderii asistenţei pasive, bazate pe alocaţii.

În baza H.G. nr. 197/2006, s-a desfăşurat programul „Formare profesională în vederea integrării în muncă a persoanelor cu handicap”, un număr de cel puţin 300 de persoane adulte cu handicap beneficiind de cursuri de formare profesională.

Campania de conştientizare a opiniei publice (Public Awareness Campaign Information of the disabled people on their rights and the services they can access and fighting discrimination and stigmatization) RO 2003/005-551.01.04.03, în valoare de 1


130

mil. Euro, este în desfăşurare până în luna martie 2007. În cadrul Campaniei s-au realizat: 3 spoturi TV, două spoturi radio, pliante, broşuri pentru profesionişti, afişe precum şi aproximativ 30 de ateliere de lucru tematice (comunicare şi informare, accesibilităţi, angajare în muncă) cu persoane cu handicap, reprezentanţi ai autorităţilor centrale şi locale, mass – media, organizaţii neguvernamentale etc;

Sub egida Preşedinţiei României a Comitetului de Miniştri a CE, în luna mai a fost organizată Conferinţa Regională privind dizabilitatea “Implicat, nu asistat”, care a adus la cunoştinţa participanţilor Planul de Acţiune pentru promovarea drepturilor şi a deplinei participări a persoanelor cu handicap în societate: îmbunătăţirea calităţii vieţii persoanelor cu handicap în Europa 2006-2015, lansat oficial în luna septembrie 2006, la Sankt Petersburg.

Simplificarea modalităţii de determinare şi atestare a dizabilităţii (inclusiv criteriile exclusiv medicale), precum şi a procedurilor de obţinere a sprijinului specific (şi de recunoaştere a drepturilor).

Proiectul „Măsurarea Sănătăţii şi Dizabilităţii în Europa: sprijin în dezvoltarea de politici” (MHADIE), în cadrul FP6 (Program Cadru de Cercetare şi Dezvoltare Tehnologică al Comisiei Europene) se află în desfăşurare, în perioada 2006 – 2008. Au fost desfăşurate 3 întâlniri de lucru cu reprezentanţi ai organismelor guvernamentale şi neguvernamentale pentru diseminarea conceptelor şi viziunii Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii (CIF), document adoptat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în anul 2001.

Proiectul ANPH “Modificarea criteriilor de încadrare în grad de handicap pentru adulţi“.

Restructurarea instituţională, prin (re)evaluarea personalului implicat în sprijinul specializat şi prin clarificarea rolului pe care îl joacă diversele autorităţi ale statului.

Prin H.G. nr. 183/2006 privind alocarea unor sume din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut in bugetul de stat pe anul 2006, suma de 14.905 mii lei a fost destinată unor consilii judeţene şi consiliului local al sectorului 2 - Bucureşti, în scopul realizării lucrărilor de proiectare aferente reparaţiilor capitale şi lucrărilor de reparaţii curente, igienizări şi dotare cu mobilier în cadrul unui număr de 59 de centre rezidenţiale pentru persoane cu handicap.

În baza lucrărilor de proiectare efectuate, prin H.G. nr. 1508/2006, a fost alocată suma de 7.589 mii lei pentru execuţia de reparaţii capitale la un număr de 4 centre rezidenţiale din judeţele Alba, Bihor, Ilfov şi Maramureş.

Prin H.G. nr. 1062/2006, a fost alocată suma de 10.233 mii lei pentru execuţia de reparaţii capitale la un număr de 5 centre rezidenţiale din judeţele Argeş, Bacău, Hunedoara, Satu Mare şi Tulcea.

A fost realizată evaluarea implementării standardelor minime de calitate pentru centre rezidenţiale, centre de zi şi locuinţe protejate pentru persoane adulte cu handicap, care au avut termen de implementare 1 martie 2006, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 205/2005. Principala concluzie a evaluării desfăşurate în 156 de centre aflate în coordonarea ANPH este că standardele sunt implementate în procent de 77%.

Prin H.G. nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestor programe a fost alocată suma de 7.547,83 mii lei, necesară desfăşurării celor două programe de interes naţional din domeniul protecţiei drepturilor


131

persoanelor cu handicap care vizează restructurarea instituţiilor de tip vechi şi dezvoltarea de centre de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu.

A intrat în vigoare Ordinul nr. 363/ 7 decembrie 2005 privind aprobarea Planului naţional privind formarea personalului din sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap pentru perioada 2006 – 2008.

Au fost finalizate şi implementate 20 de proiecte ale organizaţiilor neguvernamentale care au primit finanţare în anul 2006 în cuantum de 2.970 mii lei, în limita creditelor bugetare alocate cu această destinaţie prin bugetul de stat, dintre cele 22 de proiecte aprobate (două contracte au fost reziliate). Au fost înfiinţate: 7 locuinţe protejate, 6 ateliere protejate, 3 centre de zi, un centru respiro, un centru de tehnologie asistivă.

A fost finalizat şi inaugurat Centrul - pilot de servicii comunitare pentru persoane cu handicap şi formare de personal din localitatea Techirghiol, judeţul Constanţa, unde au fost transferate 106 persoane cu handicap din cadrul CRRN Negru – Vodă şi care mai cuprinde 4 locuinţe protejate, un centru pentru recuperare neuromotorie, precum şi o bază pentru formarea de personal.

A fost semnat contractul cu Banca Mondială privind acordarea unui împrumut cu o valoare estimată de 18 milioane Euro, destinat continuării restructurării instituţionale în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006 – 2013.

Prin H.G. nr. 197/2006 a fost alocată suma de 449,85 mii lei, necesară desfăşurării celor două programe de interes naţional din domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap care vizează asigurarea pregătirii profesionale pentru un număr de 300 de persoane adulte cu handicap şi a formării unui număr de 150 de persoane angajate în sistemul de protecţie a persoanelor cu handicap.

Au beneficiat de cursuri de formare, în mod deosebit în domeniul elaborării şi administrării fondurilor structurale, 50 de persoane angajate în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Persoanele cu Handicap.

Reanalizarea statutului instituţiilor de asistenţă socială pentru persoanele cu handicap şi a căminelor de îngrijire a persoanelor vârstnice

ANPH şi-a dat acordul pentru transformarea a 9 Centre de îngrijire şi asistenţă în Centre pentru persoane vârstnice (câte un centru în jud. Bacău, Braşov, Dolj, Iaşi, Bucureşti şi câte 2 centre în jud. Alba şi Galaţi).

Urmărirea aplicării prevederilor legale cu privire la accesibilizările pentru persoanele cu handicap locomotor

Au fost desfăşurate acţiuni de informare şi control privind stadiul realizării accesibilităţilor mediului fizic la instituţiile publice din 37 de judeţe. Au fost inspectate 363 de instituţii publice, 244 de instituţii au primit avertismente pentru nerespectarea prevederilor normativului în domeniu, iar pentru 39 de instituţii a fost sesizat Inspectoratul judeţean în construcţii. În municipiul Bucureşti au fost verificate 70 de instituţii publice (spitale, muzee, primării, administraţii financiare, Parlamentul României – Camera Deputaţilor, Administraţia Prezidenţială – Serviciul Probleme Cetăţeneşti etc.) şi 19 străzi. Au primit avertismente 24 de instituţii, 6 instituţii desfăşurau lucrări de adaptare, iar pentru 4 instituţii a fost sesizat Inspectoratul de Stat în Construcţii.


132


respectarea angajamentelor şi a planului de măsuri prioritare în vederea aderării la UE în domeniul specific al persoanelor cu handicap. Realizat: 100%

promovarea unui nou act normativ privind protecţia persoanelor cu handicap (Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap) în baza Strategiei Naţionale pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006-2013. Realizat: 100%

evaluarea implementării standardelor minime de calitate pentru centre rezidenţiale, centre de zi şi locuinţe protejate pentru persoane adulte cu handicap. Evaluarea s-a desfăşurat în 156 de centre aflate în coordonarea ANPH. Rezultatul evaluării este că standardele sunt implementate în procent de 77%.

finanţări proiecte în domeniul protecţiei persoanelor cu handicap: - naţionale: 22 proiecte. Realizat: 91 % (20 proiecte)

finanţarea Programelor de Interes Naţional – PIN: 38 de proiecte. Realizat: 100%



• Acte normative adoptate - Ordin nr. 73/2006 privind aprobarea Metodologiei de evaluare, selectare şi de finanţare a

proiectelor din cadrul programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 333 din 13 aprilie 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 13 aprilie 2006;

- Ordin nr. 106/2006 privind aprobarea Metodologiei de organizare a cursului de limbaj mimico-gestual, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 491 din 07 iunie 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 07 iunie 2006;

- Ordin nr. 107/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind procedura şi condiţiile de autorizare a interpreţilor limbajului mimico-gestual specific persoanelor cu deficienţe de auz şi a interpreţilor limbajului specific persoanelor cu surdocecitate, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 653 din 28 iulie 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 28 iulie 2006;

- Ordin nr. 175/2006 privind aprobarea Standardelor minime de calitate pentru serviciile sociale la domiciliu pentru persoane adulte cu handicap, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 684 din 09 august 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 09 august 2006.

- Ordin nr. 780/2006 privind aprobarea Criteriilor pe baza cărora se efectuează selecţia proiectelor în domeniul protecţiei, integrării şi incluziunii sociale a persoanelor cu handicap, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 959 din 29 noiembrie 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 29 noiembrie 2006.

- Ordin comun MTCT, MS, MMSSF nr. 255/2006 privind modificarea art. 2 din anexa nr. 1 la Ordinul nr. 290 septembrie 2003 pentru aprobarea normelor metodologice privind modalitatea de acordare a gratuităţii transportului urban cu mijloace de transport în comun de suprafaţă sau cu metroul şi interurban, precum şi pentru stabilirea cuantumului acestei gratuităţi pentru persoanele cu handicap accentuat şi grav, precum şi pentru asistenţii personali sau însoţitorii acestora, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 296 din 3 aprilie 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 3 aprilie 2006.


133

- H.G. nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei drepturilor persoanelor cu handicap, precum şi în domeniul asistenţei sociale a persoanelor vârstnice, persoanelor fără adăpost şi persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestor programe, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 195 din 01 martie 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 01 martie 2006.

- H.G. nr. 1508/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele judeţe, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 888 din 31 octombrie 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 31 octombrie 2006.

- H.G. nr. 1062/2006 privind alocarea unor sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2006, pentru unele consilii judeţene, publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 722 din 23 august 2006. Actul a intrat în vigoare la data de 23 august 2006.

- Legea nr. 448 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Publicată în Monitorul Oficial al României partea I nr. 1006/18 decembrie 2006. Promulgată prin Decretul nr. 1342/04 decembrie 2006 al Preşedintelui României.

• Acte normative în curs de adoptare - legislaţia secundară pentru aplicarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea

drepturilor persoanelor cu handicap: au fost constituite grupurile de lucru pentru elaborarea proiectelor de hotărâri de guvern şi a ordinelor conexe Legii nr.448/2006.

Realizări în plan instituţional - Realizarea descentralizării sistemului de protecţie al persoanelor cu handicap adulte.

• Evoluţii în domeniul de activitate Elaborarea unui instrument complex de evaluare a abilităţilor persoanelor cu handicap, ROM-CAT în vederea identificării cu precizie a nevoilor de servicii sociale pentru aceştia. Adoptarea de către Adunarea Generală a ONU la data de 13 decembrie 2006 a Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu handicap.

• Proiecte de colaborare internaţională şi documente programatice

Proiecte PHARE

În cadrul Schemei de Granturi a proiectului Phare 2003/005-551.01.04, aflată în proces de implementare, a continuat implementarea şi monitorizarea de către ANPH a proiectelor finanţate care vizează restructurarea unui număr de 36 centre rezidenţiale şi crearea unui număr de 84 de servicii alternative comunitare în 21 de judeţe/sectoare ale municipiului Bucureşti.

Proiecte de colaborare bilaterală - A fost semnat contractul cu Banca Mondială privind acordarea unui împrumut cu o

valoare estimată de 18 milioane Euro, destinat continuării restructurării instituţionale în conformitate cu prevederile Strategiei naţionale pentru protecţia, integrarea şi incluziunea socială a persoanelor cu handicap în perioada 2006 – 2013.


134

- Finalizarea proiectului de înfiinţare a Centrului pilot de servicii comunitare pentru persoane cu handicap şi formare de personal din localitatea Techirghiol, judeţul Constanţa, între MMSSF – ANPH – Consiliul judeţean Constanţa şi Departamentul Colaborări Internaţionale al Ministerului de Externe a Republicii Irlanda prin intermediul fundaţiilor Focus România şi Fundaţia pentru o viaţă mai bună.

◊ Cheltuieli

Cheltuielile sunt prezentate în Anexa IV.3.1 .

◊ Nerealizări

- Bugetul alocat programelor de interes naţional în anul 2006 nu a putut fi cheltuit integral, capacitatea administraţiei publice locale de elaborare de proiecte în vederea atragerii de fonduri pentru iniţierea, diversificarea şi dezvoltarea de servicii sociale pentru persoanele adulte cu handicap fiind încă scăzută.

- Două contracte de finanţare cu organizaţii neguvernamentale au fost reziliate datorită imposibilităţii acestora de a implementa proiectele în conformitate cu prevederile contractelor.

- Persoanele cu boli psihice aflate în centrele rezidenţiale din coordonarea ANPH nu au fost reevaluate în vederea stabilirii celei mai bune soluţii pentru asistenţa lor.

Propuneri pentru remedierea deficienţelor

- Instruirea personalului cu atribuţii în domeniul implementării proiectelor prin intermediul formatorilor autorizaţi ai INA şi CNFPA;

- Reluarea colaborării cu Ministerul Sănătăţii Publice în privinţa evaluării şi a măsurilor ce trebuie luate în privinţa persoanelor cu handicap psihic.


- Elaborarea normelor metodologice şi a legislaţiei secundare pentru implementarea Legii privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

- Monitorizarea respectării drepturilor persoanelor cu handicap. - Dezvoltarea colaborării şi a parteneriatului cu organizaţii neguvernamentale ale

persoanelor cu handicap, care reprezintă interesele acestora, sau cu activitate în domeniu.

- Etalonarea instrumentelor de evaluare complexă a abilităţilor persoanelor cu handicap ROM-CAT în vederea identificării nevoilor de servicii necesare acestora.

- Semnarea Convenţiei ONU pentru persoanele cu handicap şi demararea procedurilor de ratificare a acesteia.


135

IV.4 Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între Femei şi Bărbaţi (ANES) ◊ Misiunea

Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES) s-a înfiinţat la data de 1 aprilie 2005, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei (MMSSF), finanţată de la bugetul de stat prin bugetul MMSSF.

ANES funcţionează în baza Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, republicată în Monitorul Oficial, nr. 135/2005.

Principala atribuţie a ANES este implementarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi în toate politicile şi programele naţionale. Printre celelalte atribuţii ale Agenţiei se numără: − stimularea participării femeilor la viaţa politică, economică, socială şi culturală; − identificarea a barierelor care împiedică atingerea unei egalităţi reale între femei şi

bărbaţi în ceea ce priveşte exercitarea deplină a drepturilor; − primirea de reclamaţii/plângeri privind încălcarea dispoziţiilor normative referitoare la

principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi şi al discriminării după criteriul de sex, de la persoane fizice ori private, instituţii publice şi private şi redirecţionarea acestora către organismele competente pentru constatarea şi sancţionarea acestora;

− elaborarea de rapoarte, studii, analize şi prognoze privind aplicarea principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi în toate domeniile de activitate, etc.


Obiectivele cuprinse în Programul de Guvernare prevăzute pentru anul 2006 sunt: − aprobarea prin hotărâre a Guvernului a Strategiei în domeniul egalităţii de şanse între

femei şi bărbaţi; − aprobarea prin hotărâre a Guvernului a Planului Naţional pentru punerea în practică a

Strategiei privind egalitatea de şanse (PNES); − elaborarea şi aprobarea Proiectului de modificare şi completare a Legii 202/2002,

republicată, privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.


Indicii de performanţă stabiliţi pentru atingerea celor trei obiective reflectă măsura în care aceste proiecte de acte normative au fost aprobate conform calendarului stabilit. Astfel, toate cele trei documente menţionate anterior au fost aprobate în decursul anului 2006 în proporţie de 100%.


Realizări în plan legislativ • Acte normative adoptate

Hotărârea Guvernului nr. 319/2006 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009 şi a Planului


136

General de Acţiuni pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009, publicată în Monitorul Oficial, nr. 270/ 2006; Legea nr.340/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, ca principală realizare în domeniu; Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.56/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr.202/2002 privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României nr.768/2006, Legea nr.507/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.56/2006, publicată în Monitorul Oficial nr.10/2007.

• Acte normative în curs de adoptare Proiectul Hotărârii de Guvern pentru modificarea şi completarea Statutului Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi, ce urmează să fie supus procedurii legale de avizare. Ca urmare a noilor prevederi legale se modifică şi completează: − regulamentul de organizare şi funcţionare al Comisiei Naţionale în domeniul egalităţii

de şanse între femei şi bărbaţi (CONES), aprobat prin ordin al Preşedintelui ANES; − regulamentul de organizare şi funcţionare al comisiilor judeţene şi a municipiului

Bucureşti în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi (COJES), aprobat prin hotărârea Guvernului României;

− decizia Primului-Ministru nr.318/2005 privind componenţa nominală a CONES.


◊ Evoluţii în domeniul de activitate

Strategia naţională pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009 a stabilit o serie de măsuri şi acţiuni, destinate să elimine orice formă de discriminare directă sau indirectă şi să permită exercitarea libertăţii omului şi a drepturilor sale fundamentale care au la bază egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi.

Principalele obiective ale Strategiei sunt: − îmbunătăţirea cadrului juridic naţional; − întărirea capacităţii instituţionale a ANES; − îmbunătăţirea situaţiei socio-economice a femeilor; − încurajarea participării echilibrate a femeilor la procesul de luare a deciziei; − combaterea rolurilor şi stereotipurilor de gen.

Încă de la aprobarea în luna martie 2006 a Strategiei, ANES a demarat campania „Participă la decizie!”, campanie care este în plină desfăşurare. Principalele instrumente utilizate în campanie au fost: videoclipul „Participă la decizie!”, afişul campaniei, editarea unei broşuri şi realizarea unui studiu cu titlul „Participarea femeilor din România la viaţa politică”. Videoclipul a fost difuzat la televiziunile centrale şi pe posturile locale din fiecare judeţ. În luna aprilie a avut loc lansarea revistei R.E.S. Publica – Revista Egalităţii de Şanse, ca mijloc de sensibilizare a opiniei publice la problematica de gen. La începutul lunii octombrie a avut loc prezentarea publică a celui de-al doilea număr al revistei, la Cluj Napoca, număr dedicat în totalitate participării femeilor la viaţa politică. Cu această ocazie a fost lansată şi


137

analiza statistică privind participarea femeilor şi a bărbaţilor în procesul de luare a deciziilor - Cine ia deciziile în România? -, publicată atât în revistă, cât şi ca broşură, pentru a fi diseminată în teritoriu şi către instituţiile interesate. Alături de campania „Participă la decizie!”, au fost editate broşuri, afişe şi pliante cu următoarele teme: Legislaţie pentru egalitate, Concilierea vieţii de familie cu viaţa profesională şi un pliant despre ANES. Aceste materiale au fost diseminate în teritoriu prin intermediul Comisiilor Judeţene în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi. Pentru a asigura coerenţă în implementarea Strategiei Naţionale, ANES a solicitat tuturor instituţiilor responsabile în Planul General de Acţiuni pentru implementarea Strategiei să formuleze propuneri concrete pentru asigurarea atingerii obiectivelor propuse şi să bugeteze alături de Agenţie activităţile avute în vedere. Agenţia Naţională pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi, avizează, prin intermediul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, proiectele de acte normative, iniţiate de alte autorităţi, în vederea integrării şi respectării principiului egalităţii de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi. Prin prevederile legale instituite, s-a urmărit şi realizat şi întărirea capacităţii instituţionale a ANES, ridicată la nivel de secretariat de stat. Consolidarea capacităţii instituţionale a ANES, în vederea realizării obiectivelor şi atribuţiilor instituţiei precum şi pentru funcţionarea în condiţii optime a acesteia, este esenţială pentru asigurarea unui management eficient al implementării Strategiei naţionale pentru egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009.


Proiecte PHARE Agenţia s-a înfiinţat prin intermediul Proiectului PHARE RO02/IB/SO-01 de înfrăţire instituţională România – Spania, între Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei din România şi Inspecţia Muncii din Spania, proiect desfăşurat în perioada octombrie 2003 - martie 2006. Astfel, în cadrul acestui program, Agenţia a beneficiat de o serie de activităţi, printre care: furnizarea echipamentelor tehnice necesare derulării activităţii Agenţiei, − formarea unui număr de funcţionari publici care îşi desfăşoară activitatea în domeniu şi

de inspectori de muncă cu privire la principiul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, − elaborarea şi publicarea unor materiale cu scop informativ menite să sensibilizeze

populaţia cu privire la respectarea principiului egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi, − crearea paginii web a ANES.

Alte proiecte/documente Având în vedere faptul că se împlinesc cinci ani de când Uniunea Europeană a adoptat două dintre cele mai importante directive care interzic discriminarea la locul de muncă şi în alte aspecte ale vieţii cotidiene, la data de 17 Mai 2006 Parlamentul European şi Consiliului Uniunii Europene au adoptat Decizia Nr. 771/2006/CE prin care anul 2007 este declarat Anul European al Egalităţii Şanselor pentru Toţi. În data de 6 Septembrie 2006, Guvernul României a adoptat Memorandumul privind „Desemnarea Organismului Naţional de Implementare pentru organizarea participării României la Anul European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi - anul 2007”, responsabilitate atribuită Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei datorită rolului acestuia de asigurare şi coordonare a aplicării strategiilor şi politicilor sociale.


138

De asemenea, MMSSF deţine capacitatea administrativă de implementare şi monitorizare a programelor şi politicilor din domeniul său de activitate, atât la nivel central cât şi la nivel local. Ministerul a delegat aceste atribuţii Agenţiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi (ANES). În coordonarea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei s-a înfiinţat un Grup de Lucru format din reprezentanţi ai administraţiei publice centrale. Acest Grup de Lucru are ca principală atribuţie elaborarea Strategiei Naţionale pentru implementarea Anului European al Egalităţii Şanselor pentru Toţi - anul 2007 (la sfârşitul lunii decembrie fiind publicat pe site-ul MMSSF în cadrul procedurii de lucru de dezbatere publică). Scopul Strategiei Naţionale este de a creşte gradul de conştientizare şi informare a opiniei publice cu privire la importanţa respectării dreptului la nediscriminare şi a egalităţii de şanse pentru toţi. Această strategie îşi propune să identifice axele prioritare, pe baza problemelor specifice ale domeniilor de discriminare. Pentru fiecare axă prioritară s-a elaborat un set de acţiuni, care vizează discriminarea multiplă şi abordează perspectiva de gen.

◊ Nerealizări

Aprobarea Strategiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi şi a Planului General de Acţiuni pentru implementarea acesteia au fost prevăzute iniţial pentru luna august 2005. Datorită faptului că Strategia cuprinde măsuri cu efecte directe asupra mai multor instituţii şi autorităţi publice centrale, avizarea proiectului a durat mai mult decât s-a estimat. Pe de altă parte, a fost nevoie de consultări de durată cu partenerii sociali şi ONG-urile care activează în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.


Pentru anul 2007 ANES are în vedere continuarea implementării Strategiei Naţionale pentru Egalitatea de Şanse între femei şi bărbaţi pentru perioada 2006-2009 şi derularea unor noi campanii prevăzute în Planul General de Acţiuni. Totodată, ANES a fost delegat de către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei ca Organism Naţional de Implementare a Anului European al Egalităţii de Şanse pentru Toţi - anul 2007 şi, în consecinţă, va fi responsabilă cu derularea activităţilor prevăzute în Strategia Naţională de Implementare a Anului European al Egalităţii Şanselor pentru Toţi - anul 2007. Având în vedere creşterea considerabilă a numărului de posturi de la 30 la 156 de posturi de funcţionari publici şi personal contractual, începând cu data de 1 ianuarie 2007, în subordinea Agenţiei, în plan teritorial, se vor organiza compartimente, instituţii publice fără personalitate juridică, cu atribuţii în domeniul egalităţii de şanse între femei şi bărbaţi.


139

IV.5 Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei (ANPF) ◊ Misiunea

Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei - prima agenţie de profil din Europa de Est - este organ de specialitate al administraţiei publice centrale din subordinea Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, înfiinţată în baza Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, cu misiunea de a dezvolta şi promova politici naţionale de prevenire şi combatere a fenomenului violenţei în familie.

Obiectivele ANPF (conform art. 8 alin. (2) din Legea 217/2003) sunt: promovarea valorilor familiale, a înţelegerii şi întrajutorării în familie, prevenirea şi combaterea violenţei în relaţiile dintre membrii acesteia; sprijinirea membrilor de familie aflaţi în dificultate ca urmare a actelor de violenţă în familie; sprijinirea victimelor prin consiliere, programe de recuperare a sănătăţii şi de reinserţie socială; asistarea agresorilor prin tratamente psihologice, respectiv psihiatrice, de dezalcoolizare, de dezintoxicare, după caz; protejarea victimelor, în special a minorilor, prin măsuri de păstrare a confidenţialităţii asupra identităţii şi dificultăţilor lor, precum şi prin măsuri de protecţie psihologică a acestora, în timpul instrumentării cazului; iniţierea şi coordonarea parteneriatelor sociale, în scopul prevenirii şi combaterii violenţei în familie.


Programul de Guvernare 2005-2008, Cap. 7 – „Politica de Protecţie Socială” îşi propune îmbunătăţirea actualului sistem de protecţie socială din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie prin atingerea următoarelor ţinte strategice:

- reducerea fenomenului violenţei în familie; - creşterea gradului de educaţie şi securitate familială; - formarea experţilor în domeniul protecţiei familiei, care urmează a fi puşi la dispoziţia

structurilor specializate din cadrul administraţiei locale; - organizarea adăposturilor pentru victimele violenţei în familie (campanie de informare a

prevederilor legii pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie); - îmbunătăţirea legislaţiei pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie; - colaborarea cu celelalte structuri guvernamentale, cu reprezentanţii societăţii civile pentru a

implementa politicile, programele şi acţiunile din domeniu.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei este responsabilă cu coordonarea implementării politicii publice stabilite prin Hotărârea Guvernului nr. 686/2005 pentru aprobarea Strategiei naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie.

#Strategia are ca scop promovarea, respectarea şi garantarea drepturilor persoanelor afectate de violenţa în familie, în vederea dezvoltării fiecărui membru al familiei într-un mediu lipsit de violenţă, fiind implementată în perioada 2005-2007.

#Obiectivele generale ale strategiei sunt următoarele: - #îmbunătăţirea cadrului legislativ necesar organizării şi funcţionării sistemului de servicii

sociale specializate din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie; - #întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale de a


140

implementa şi dezvolta programe şi servicii sociale specializate destinate persoanelor afectate de violenţa în familie;

- #dezvoltarea unei culturi a parteneriatului şi solidarităţii sociale în dezvoltarea politicilor de prevenire şi combatere a violenţei în familie la nivel naţional;

- #responsabilizarea societăţii româneşti faţă de problematica violenţei în familie - #participarea şi implicarea activă a statului român la acţiuni întreprinse la nivel internaţional în

domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie.

Obiective operaţionale ale strategiei sunt următoarele: - #completarea şi armonizarea cadrului legislativ existent în domeniul prevenirii şi combaterii

violenţei în familie în vederea integrării acestuia în ansamblul general al politicilor sociale. - #dezvoltarea capacităţii autorităţilor publice, judeţene şi locale, de identificare a problemelor

sociale, de dezvoltare şi implementare de politici, programe şi proiecte în domeniu. - #analiza cauzelor violenţei în familie, a formelor de manifestare şi a grupurilor şi/sau

domeniilor vulnerabile, în diferite tipuri de comunităţi (etnice, rurale/urbane etc.). - #dezvoltarea unui sistem unitar de servicii sociale specifice domeniului prevenirii şi

combaterii violenţei în familie, ţinând cont de complexitatea fenomenului, precum şi de nevoile specifice ale beneficiarilor, printr-o abordare sensibilă la diferenţele culturale, de vârstă şi gen.

- #crearea unui sistem informaţional şi informatic naţional de înregistrare şi raportare a cazurilor de violenţă în familie.

- #determinarea necesarului de resurse financiare şi umane în funcţie de nevoile identificate, precum şi identificarea surselor locale, naţionale şi internaţionale posibil de mobilizat.

- #dezvoltarea resurselor umane în domeniu. - #realizarea unei reţele de suport la nivel comunitar. - #dezvoltarea de atitudini şi comportamente non-violente pentru atingerea obiectivului

"toleranţă zero" faţă de violenţa în familie. - #promovarea dialogului public în vederea conştientizării la nivelul societăţii româneşti a

urmărilor negative ale violenţei în familie. - #dezvoltarea relaţiilor de colaborare între statul român şi statele sau organismele

internaţionale implicate în prevenirea şi combaterea violenţei în familie. - #monitorizarea şi evaluarea activităţilor întreprinse în vederea prevenirii şi combaterii

violenţei în familie.


A.N.P.F., în realizarea obiectivelor în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, urmăreşte obţinerea rezultatelor concrete în conformitate cu planul de măsuri pentru implementarea politicii publice în sfera de responsabilitate stabilită prin H.G. nr. 686/2005.

Performanţa Agenţiei este relevată prin rezultatele activităţii sale, rezultate care se regăsesc şi pot fi măsurate prin Raportul anual de activitate înaintat Guvernului, precum şi prin evaluarea implementării strategiei, programelor şi proiectelor în domeniu (Obiectivul operaţional nr.12, Acţiunea nr. 2 din Strategia Naţională).

Analizând datele statistice prelucrate de Agenţie, reiese o creştere a numărului de cazuri raportate ca urmare a intrării în vigoare de la 1 octombrie 2004 a Ordinului comun nr. 384/2004 privind Procedura de conlucrare între MMSSF, MAI şi MS şi structurile lor teritoriale. Dacă în anul 2004, compartimentele cu atribuţii privind combaterea violenţei în familie din cadrul DMSSF-urilor au colectat de la instituţiile partenere şi au raportat Agenţiei un număr de


141

8104 cazuri de violenţă în familie, în anul 2005, numărul de cazuri raportate a crescut la 9.537 de cazuri, estimând că în anul 2006 vor fi raportate aproximativ 10.000 de cazuri de violenţă în familie, având în vedere campania de sensibilizare derulată la nivel naţional în perioada 25 noiembrie – 10 decembrie 2006. Această creştere nu reprezintă o amplificare a fenomenului violenţei în familie, ci o creştere a gradului de recunoaştere din cazuistica fiecărei instituţii a cazurilor de violenţă în familie şi raportarea lor ca atare. Curba ascensională a cazurilor raportate denotă faptul că instituţiile publice au fost sensibilizate cu privire la gravitatea fenomenului violenţei în familie ca urmare a apariţiei cadrului legislativ, asumându-şi un rol activ în combaterea fenomenului. O a doua explicaţie a creşterii numărului de cazuri o reprezintă diseminarea prevederilor legale în rândul populaţiei prin intermediul campaniilor de informare şi sensibilizare derulate la nivel naţional şi local, ANPF atingând astfel unul din obiectivele Programului de Guvernare.



În vederea dezvoltării sistemului de servicii specializate destinate victimelor violenţei în familie şi a agresorilor familiali, şi urmărind realizarea planului de măsuri din cadrul Strategiei naţionale în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei a elaborat în cursul anului 2005 Anexele nr. 8 şi nr. 9 ale Hotărârii Guvernului nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestora.

Pentru prima dată în România Guvernul a alocat fonduri din bugetul de stat pentru combaterea violenţei în familie, manifestând interes crescut pentru diminuarea efectelor negative în plan social ale fenomenului, prin două programe de interes naţional în domeniul combaterii violenţei în familie, respectiv: Susţinerea sistemului de servicii specializate prin finanţarea în parteneriat de proiecte destinate dezvoltării şi menţinerii unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, privind înfiinţarea în anii 2006 şi 2007 a câte 6 unităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie prin cofinanţarea proiectelor depuse de ONG-uri şi/sau instituţii publice precum şi susţinerea financiară a cel puţin 8 unităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie (adăposturi) existente, dar rămase fără finanţare. Dezvoltarea serviciilor de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor familiali, privind înfiinţarea în anii 2006-2007 a 10 unităţi de recuperare şi reintegrare socială, în principiu pe lângă catedrele de specialitate din centrele universitare, şi susţinerea financiară a acestora.

În conformitate cu H.G. nr. 197/2006, în cadrul Programelor de interes naţional lansate de Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, au fost atribuite 5 contracte de finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat în cadrul sesiunii de selecţie de proiecte care a avut loc în perioada iulie-septembrie 2006, după cum urmează:

Pentru "Susţinerea sistemului de servicii specializate prin finanţarea în parteneriat de proiecte destinate dezvoltării şi menţinerii unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie” ofertanţii câştigători sunt:

- Asociaţia „Orizont Profesional” cu sediul în Târgul Jiu; - Asociaţia „Hercules” cu sediul în Costeşti; - Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Ialomiţa cu sediul în Slobozia.


142

Pentru "Dezvoltarea serviciilor de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor familiali" ofertanţii câştigători sunt:

- Fundaţia „Familia” cu sediul în Galaţi; - Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii cu sediul în Târgul Mureş.

Ulterior datei publicării actului normativ în Monitorul Oficial al României, cu ocazia Întâlnirii consultative anuale privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie „Premisele unei societăţi non-violente”, eveniment care a avut loc în perioada 12-14 iunie 2006 la Sinaia, reprezentanţii societăţii civile care au participat la reuniune au sesizat necesitatea îmbunătăţirii conţinutului anexelor 8 şi 9, pentru a facilita atingerea scopului programelor de interes naţional respective, şi anume dezvoltarea reţelei de servicii sociale destinate prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Ca urmare a acestei sesizări, Agenţia a elaborat un proiect de modificare a anexelor nr. 8 şi 9 la Hotărârea Guvernului nr.197/2006, urmărindu-se deschiderea accesului la finanţare tuturor solicitanţilor, indiferent de judeţul sau oraşul în care urmează să se dezvolte. Proiectul de modificare a fost dezbătut de Consiliul Consultativ al ANPF în cadrul şedinţei din data de 30 iunie 2006, fiind supus dezbaterii publice pe site-ul Agenţiei – www.anpf.ro – în luna iulie 2006. Ţinând cont de faptul că procedura de selecţie a proiectelor în cadrul Programelor de interes general reglementate prin H.G. nr. 197/2006 s-a încheiat cu atribuirea unui număr mic de contracte de finanţare, şi anume cinci din treizeci disponibile, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei a rectificat proiectul de modificare a anexelor nr. 8 şi nr. 9 din H.G. nr.197/2006 în vederea deschiderii accesului câtor mai mulţi solicitanţi la finanţare şi a completării reţelei de unităţi de prevenire şi combatere a victimelor violenţei în familie. Totodată s-a diminuat bugetul total alocat pentru programul prevăzut în anexa nr. 9 cu suma de 395 mii lei şi s-a realocat suma respectivă pentru programul prevăzut în anexa nr. 8. Proiectul de Hotărâre de Guvern şi-a încheiat circuitul de avizare externă, a fost aprobat în cadrul Şedinţei de Guvern şi urmează să fie publicat în Monitorul Oficial. În anul 2007 urmează să fie reluată procedura de selectare a proiectelor de finanţare.

În perioada 12-14 iunie 2006, la Sinaia a avut loc Întâlnirea consultativă anuală privind prevenirea şi combaterea violenţei în familie „Premisele unei societăţi non-violente” dintre Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, Coaliţia ONG-urilor implicate în programe privind Violenţa Împotriva Femeilor, reprezentanţi ai MMSSF, Ministerului Sănătăţii Publice, Ministerului Public, Ministerului Justiţiei, MEC, ANES, Centrului Pilot de Asistenţă şi Protecţie a Victimelor Violenţei în Familie, Senatului României – Comisia pentru Egalitate de Şanse, DMSSF-urilor şi DGASPC-urilor. Grupul nr. 1 a avut ca temă „Îmbunătăţirea cadrului legal privind măsurile de protecţie a drepturilor victimelor violenţei în familie, abordându-se proiectul de modificare a Legii nr. 217/2003, proiect elaborat de ANPF cu înglobarea propunerilor Asociaţiei Baroului American / Iniţiativa Juridică pentru Europa Centrală şi Eurasia (ABA/CEELI). Grupul 2 a avut ca temă „Dezvoltarea serviciilor sociale în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie: standarde, proceduri de acreditare şi finanţare”; iar Grupul 3 „Rolul administraţiei locale în prevenirea şi combaterea violenţei în familie”. Întâlnirea a fost finanţată de USAID prin programul „Iniţiativa pentru Sănătatea Familiei în România”, parteneriat coordonat de către Institutul de Cercetare şi Formare JSI. Acest eveniment a constituit o oportunitate de întâlnire a principalilor actori implicaţi în prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Discuţiile s-au concentrat pe necesitatea modificării şi completării cadrului legislativ, argumentul cel mai puternic exprimat fiind necesitatea asigurării victimelor violenţei în familie un mijloc eficient de protecţie împotriva agresorului.


143

Concluzii rezultate în cadrul grupurilor de lucru: - necesitatea stabilirii concrete a responsabilităţilor pe fiecare nivel administrativ, într-o

abordare ce porneşte de la structurile nivelului comunităţii locale, continuând cu nivelul judeţean şi cu cel al instituţiilor responsabile de la nivel central

- necesitatea clarificării circuitului victimei, pentru ca aceasta să primească susţinerea de care are nevoie cât mai repede şi mai eficient.

Proiectul de modificare a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie nu poate fi promovat fără a ţine cont de necesitatea de a armoniza şi corela măsurile prevăzute în domeniul violenţei în familie prin alte acte normative în vigoare, respectiv: Codul Penal, Codul de Procedură Penală, Legea nr. 211/2004 privind unele măsuri pentru asigurarea protecţiei victimelor infracţiunilor şi Legea nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator şi alte acte normative (conform obiectivului operaţional 1 „Completarea şi armonizarea cadrului legislativ existent în domeniu” – Acţiunea 1 „Elaborarea legislaţiei secundare specifice fiecărei instituţii abilitate de lege să desfăşoare activităţi de prevenire şi combatere a violenţei în familie”). Propunerea demarării unui pachet legislativ, care să promoveze simultan modificarea tuturor actelor menţionate mai sus a reieşit din întâlnirile Consiliului Consultativ al ANPF. Apreciind că dispoziţiile actuale ale Codului penal şi ale Codului de procedură penală nu sunt de natură să ofere o protecţie reală victimelor violenţei în familie, Agenţia a participat în calitate de colaborator în perioada noiembrie 2005 – martie 2006 la grupul de lucru format din judecători, procurori, avocaţi, reprezentanţi ai Direcţiei de Probaţiune din cadrul Ministerului Justiţiei şi ai Coaliţiei Naţionale a ONG-urilor implicate în programe privind violenţa împotriva femeii, în vederea elaborării unui ghid care va reflecta:

- practicile existente în domeniul violenţei în familie, - aspectele neclare, controversate şi dificil de implementat, - soluţiile ce pot fi găsite având în vedere cadrul legal existent, - recomandările necesare pentru îmbunătăţirea şi eficientizarea activităţii organelor judiciare

în acest domeniu. Iniţiativa elaborării acestui ghid aparţine Asociaţiei Baroului American / Iniţiativa Juridică pentru Europa Centrală şi Eurasia (ABA/CEELI), care şi-a asumat sarcina de a redacta varianta finală a Ghidului. Proiectul a fost derulat cu sprijin din partea Agenţiei Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), fiind un proiect de asistenţă pentru îmbunătăţirea practicii instanţelor judecătoreşti în domeniul de aplicare a dispoziţiilor legale referitoare la violenţa în familie. Premisa demersului lor a constat în corelarea conţinutului Ghidului cu măsurile cuprinse în obiectivul operaţional 1 “Completarea şi armonizarea cadrului legislativ existent în domeniu”, Acţiunea 2 “Elaborarea şi aprobarea manualelor şi ghidurilor de bune practici” din Strategia naţională în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului violenţei în familie.


- În conformitate cu obiectivul operaţional 1 – Acţiunea 2 „Elaborarea şi aprobarea manualelor şi ghidurilor de bune practici” din Strategia Naţională, Agenţia a organizat în perioada 20–23 noiembrie 2006, la Căciulata, Întâlnirea de lucru pentru elaborarea Ghidului de bune practici pentru furnizorii de servicii sociale în domeniul violenţei în familie. În cadrul întâlnirii a fost prezentat un proiect de Ghid de bune practici pentru furnizorii de servicii sociale în domeniul violenţei în familie, proiect elaborat de Agenţie. Au fost


144

constituite cinci grupuri de lucru formate din specialişti (asistenţi sociali, psihologi, procurori, avocaţi, jurişti, doctori, poliţişti) în scopul îmbunătăţirii conţinutului acestui ghid.

- Potrivit art. 9 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, cu modificările şi completările ulterioare, ANPF acordă avizul de înfiinţare a instituţiei de asistenţă socială din domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului de violenţă în familie, fiind astfel atinsă acţiunea 3 „Elaborarea şi aprobarea procedurilor de avizare pentru servicii sociale din domeniu” din cadrul operaţional nr. 1 al Strategiei.

- La începutul anului 2006, unele compartimente cu atribuţii privind combaterea violenţei în familie din cadrul Direcţiilor de Muncă, Solidaritate Socială şi Familie au fost dotate cu echipamente IT (conform obiectivului operaţional nr. 2, acţiunea 2 din Strategia Naţională).

- În vederea dezvoltării descentralizate a unui sistem unitar de servicii sociale specifice domeniului prevenirii şi combaterii violenţei în familie, la nivelul fiecărui judeţ, s-a constituit un grup de lucru consultativ (GLC), a fost întocmit regulamentul de funcţionare (ROF) al grupului de lucru consultativ judeţean şi s-au elaborat planurile judeţene de acţiune (PJA) în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie pentru perioada 2006-2007. Grupurile de lucru consultative de la nivel judeţean au fost constituite pe baza protocoalelor de colaborare încheiate între actorii implicaţi în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie (conform obiectivului operaţional nr. 2, acţiunea 3 şi 4 din Strategia Naţională).

- Pentru îndeplinirea responsabilităţii ce îi revine potrivit legii – de a definitiva şi gestiona structura bazei de date a cazurilor de violenţă în familie, Agenţia a menţinut pe parcursul anului 2006 procedurile de înregistrare, raportare şi monitorizare a cazurilor de violenţă în familie, care au fost elaborate şi implementate în anul 2005. Raportările trimestriale primite de la compartimentele judeţene au fost prelucrate de angajaţii Agenţiei pentru a obţine date statistice cu privire la cazurile de violenţă în familie şi la decesele înregistrate ca urmare a actelor de violenţă în familie. La momentul actual sunt prelucrate şi disponibile date statistice cu privire la primele trei trimestre ale anului 2006 - Anexa IV.5.1. Astfel, numărul total de cazuri de violenţă în familie înregistrate şi raportate în primele trei trimestre ale anului 2006 este de 7185 cazuri, din care 71,7% sunt de sex feminin, iar 28,3% sunt de sex masculin. În ceea ce priveşte numărul de decese care au drept cauză violenţa în familie, acesta este de 94 decese, 54,3% dintre acestea fiind de sex feminin, şi 45,7% de sex masculin.

În sprijinul obiectivului operaţional nr. 5 din Strategia Naţională - de dezvoltare şi implementare a unui sistem informaţional şi informatic naţional de monitorizare şi raportare a cazurilor de violenţă în familie, au avut loc întâlniri cu reprezentanţii Institutului Est European de Sănătate a Reproducerii, care a elaborat şi pilotat la nivelul judeţului Mureş un astfel de sistem, pe care l-au intitulat SIIVF (Sistem Informaţional Integrat de înregistrare şi raportare a cazurilor de Violenţă în Familie). Agenţia a făcut demersuri în vederea adaptării acestuia la nevoile identificate la nivel naţional, sistemul fiind prezentat şi membrilor Consiliului Consultativ pentru a putea fi implementat cu ajutorul acestora în toată ţara. Astfel s-a încercat coalizarea şi responsabilizarea principalelor instituţii publice centrale şi locale care se confruntă cu un număr ridicat de victime ale violenţei în familie (Poliţia, sistemul medical, institutele/serviciile de medicină legală, Serviciile de Probaţiune, Parchetele, Instanţele, centrele de asistenţă victimelor violenţei în familie şi agresorilor familiali).


145

În Anexa IV.5.2 se regăseşte o prezentare generală a acestui sistem, precum şi a avantajelor implementării sale pentru politica naţională de cunoaştere a dimensiunii reale a fenomenului.

- Harta naţională a instituţiilor active în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, elaborată de ANPF în cursul anului 2004 şi actualizată periodic cu ajutorul informaţiilor transmise de către compartimentele judeţene, este documentul care prezintă situaţia resurselor existente pentru gestionarea situaţiilor de violenţă în familie (prin referirea cazurilor către furnizorii de servicii sociale existenţi în judeţul respectiv). Prin aceasta este atinsă acţiunea nr. 4 din cadrul obiectivului operaţional nr. 5 al Strategiei Naţionale.

- În vederea atingerii obiectivului operaţional nr. 7 din Strategia Naţională, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei a iniţiat în 2006 un grup de lucru privind formarea profesională pentru ocupaţiile prevăzute în legislaţia din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, format din cadre universitare, reprezentanţi ai Direcţiei Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familie, reprezentanţi ai Coaliţiei Naţionale a ONG-urilor implicate în Programe privind Violenţa Împotriva Femeii, precum şi profesionişti în domeniul asistenţei specifice relaţiilor familiale. Grupul de lucru a propus dezvoltarea unui program de pregătire profesională adresat ocupaţiilor necesare în domeniul prevenirii şi combaterii fenomenului de violenţă în familie, încadrate în structurile publice, private sau în parteneriat public-privat, şi, de asemenea, a identificat teme ale modulelor, numărul de module de formare specifice fiecărei pregătiri.

- Asumându-şi rolul de factor de sensibilizare şi conştientizare a efectelor fenomenului violenţei în familie şi a gravităţii acestuia la nivelul populaţiei României, ANPF s-a implicat în organizarea următoarelor evenimente:

• În data de 15 mai 2006 a fost sărbătorită atât la nivel naţional cât şi la nivel judeţean „Ziua Internaţională a Familiei în România”, eveniment care a adus în discuţie teme esenţiale privind rolul familiei şi politicile în domeniu. Simpozionul naţional a fost organizat de Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei împreună cu Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei şi cu Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Integrării Europene şi UNFPA – Fondul ONU pentru Populaţie. ANPF a coordonat şi sprijinit desfăşurarea unor acţiuni dedicate acestei zile festive în 32 de judeţe şi sectoare ale municipiului Bucureşti.

• Agenţia a obţinut alocarea de la bugetul de stat a 35.000 RON pentru organizarea unei campanii ample de sensibilizare şi informare a populaţiei cu privire la violenţa în familie, având drept argument contextul internaţional al evenimentelor marcat în România de lansarea, pe 23 noiembrie 2006, a Campaniei paneuropene “Parlamentele unite pentru combaterea violenţei asupra femeilor, inclusiv a violenţei domestice” (în baza Rezoluţiei nr.1512/2006 a APCE), campanie ce se desfăşoară în perioada 2006-2008. Lansarea a avut loc la Parlamentul României, printr-o declaraţie solemnă, în şedinţa comună a Camerelor reunite, Agenţia sprijinind logistic organizatorii prin punerea la dispoziţie a unor materiale tipărite.

- Marcarea datei de 25 noiembrie - Ziua Internaţională de Luptă împotriva Violenţei asupra Femeii, a fost realizată de Agenţie prin lansarea în România a Campaniei Internaţionale „16 Zile de Activism împotriva Violenţei asupra Femeii”. Cu această ocazie, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei s-a implicat, la nivelul întregii ţări, în organizarea unor activităţi ce-au avut drept scop sensibilizarea şi informarea populaţiei cu


146

privire la gravitatea şi consecinţele violenţei în familie. Campania s-a derulat sub sloganul: „Toleranţă zero faţă de violenţa în familie”.

• Pentru susţinerea activităţilor ce s-au desfăşurat în cadrul Campaniei, ANPF a conceput şi realizat materiale promoţionale, precum: afişe, calendare, fundiţe albe – simbolul atitudinii împotriva violenţei asupra femeii.

Materialele informative au fost distribuite către: - compartimentele cu atribuţii în combaterea violenţei în familie din cadrul direcţiilor de

muncă solidaritate socială şi familie, de la nivel judeţean, precum şi din municipiul Bucureşti;

- METROREX - pentru a fi expuse în staţiile de metrou; - Regia Autonomă de Transport Bucureşti (RATB) - pentru a fi expuse în mijloacele

de transport în comun; - Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, Ministerul Justiţiei, Ministerul

Administraţiei şi Internelor, Ministerul Sănătăţii Publice, etc; - Autorităţile administraţiei publice, de exemplu: Primăria Capitalei, Primăria sectorului

3, DGASPC-uri; - Organizaţiile neguvernamentale care activează în domeniu; - Unităţile pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.

• Pentru maximizarea impactului campaniei, Agenţia: - a încheiat un acord cu Televiziunea Română pentru difuzarea spotului video

„Violenţa se învaţă în familie” pe canalele TVR1, TVR2, TVR Internaţional, TVR Cultural în regim de campanie socială;

- a încheiat un protocol cu Societatea Română de Radiodifuziune pentru prelucrarea spotului audio „Violenţa se învaţă în familie” în vederea difuzării acestuia pe 4 canale radio în regim de campanie socială.

• În data de 24 noiembrie 2006, Agenţia a participat, în calitate de partener al Fundaţiei Sensiblu, la conferinţa de presă ce a avut loc cu ocazia lansării la nivel naţional a celei de-a treia ediţii a „Campaniei celor 16 zile de Activism împotriva Violenţei asupra Femeii”.

• La aceeaşi dată, ANPF a participat la Masa rotundă cu tema „Violenţa în familie ne priveşte pe toţi”, eveniment organizat de Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii pentru a marca Ziua de 25 noiembrie – Ziua internaţională pentru eliminarea violenţei asupra femeii.

• În data de 27 noiembrie 2006, la sala Consiliului General al Primăriei Municipiului Bucureşti, ANPF a participat la conferinţa – dezbatere „Toleranţă Zero în faţa violenţei asupra femeii”.

• De asemenea, în perioada celor 16 Zile de Campanie, ANPF a participat alături de Fundaţia Sensiblu la: - campania „Panglici Albe” - scopul campaniei fiind de a determina bărbaţii în a-şi

manifesta non-verbal opoziţia faţă de violenţa asupra femeii, de a-i convinge să se implice în lupta împotriva violenţei asupra femeii şi de a promova respectarea drepturilor omului şi în relaţia de cuplu, purtând o panglică albă;

- expoziţia „Martorelor Tăcute”, ce reprezintă un omagiu adus femeilor şi tinerelor care au fost ucise în familie în decursul anului 2006 sau care au fost victime ale tentativelor de omor. Expoziţia s-a derulat în următoarele locaţii din Bucureşti:

25 şi 26 noiembrie, 9 si 10 decembrie – în faţa Teatrului Naţional Bucureşti;


147

28 şi 29 noiembrie – vis-a-vis de Magazinul Titan din Bd. Liviu Rebreanu nr. 6A, la intrarea în staţia de metrou Titan;

4, 5 şi 6 decembrie - în incinta Primăriei sectorului 3. - „Seara de veghe” cu candele în ziua de 10 Decembrie, Ziua Internaţională a

Drepturilor Omului, la ora 18.00, în faţa Teatrului Naţional Bucureşti, ocazie cu care reprezentanţii Agenţia au distribuit trecătorilor pliante şi fundiţe albe.

• Conform planurilor de acţiune întocmite de compartimentele cu atribuţii în combaterea violenţei în familie din cadrul direcţiilor de muncă, solidaritate socială şi familie de la nivel judeţean şi de la nivelul municipiului Bucureşti, activităţile desfăşurate în timpul campaniei au constat în: seminarii, mese rotunde, dezbateri, întâlniri cu tineri şi cu părinţii acestora, ateliere tematice, expoziţii de desene şi de picturi realizate de copii, simpozioane, emisiuni la posturile de radio şi de televiziune locale, difuzare spoturi multimedia, acţiuni în şcoli, comunicate şi conferinţe de presă, mediatizarea resurselor existente la nivel judeţean prin elaborarea şi distribuirea de materiale promoţionale în locuri publice, şedinţe ale Grupurilor de lucru Consultative, realizarea unor filme documentare, a unor chestionare, a unui forum de discuţii. Planurile detaliate ale acţiunilor organizate de compartimente, în parteneriat cu instituţiile ai căror reprezentanţi fac parte din Grupurile de lucru Consultative judeţene se regăsesc în Anexa IV.5.3

• Colaborarea cu structurile guvernamentale

- Pornind de la recomandarea cuprinsă în Programul de Guvernare 2005-2008, aceea ca politicile, programele, acţiunile din domeniul violenţei în familie să fie realizate printr-o largă colaborare cu structurile guvernamentale, cu reprezentanţii societăţii civile, Agenţia a încercat să coalizeze majoritatea instituţiilor implicate în combaterea fenomenului. În acest sens, au fost organizate 4 întruniri ale Consiliului Consultativ al ANPF pe parcursul anului 2006, pentru consultarea membrilor acestuia cu privire la activităţile şi proiectele Agenţiei din perioada respectivă. În Consiliul Consultativ sunt reprezentate, conform Legii nr. 217/2003, următoarele instituţii: MMSSF, MAI, MSP, MEC, Ministerul Justiţiei (proiectul de Strategie Naţională privind Combaterea Criminalităţii include ANPF pe lista responsabililor), ANPDC şi ANPH. În relaţia cu aceste instituţii Agenţia a urmărit informarea permanentă a membrilor cu privire la realizările Agenţiei, la îmbunătăţirea coordonării activităţilor pe plan naţional şi local, la obţinerea de date statistice cu privire la violenţa în familie, specifice fiecărei instituţii. De asemenea, a fost solicitat sprijinul membrilor Consiliului Consultativ pentru implementarea proiectului SIIVF. Alte instituţii publice cu care Agenţia se găseşte în relaţii de colaborare, fiind semnate în unele cazuri şi protocoale de colaborare, sunt:

Poliţia Română: • Agenţia a participat la Conferinţa de presă cu tema „Violenţa în familie” în data de 19

mai 2006, la Centrul Cultural al MAI, prezentându-şi succint activitatea desfăşurată şi datele statistice relevante;

• În perioada 11 – 17 septembrie 2006, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei, la invitaţia Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Analiză şi Prevenire a Criminalităţii a participat în cadrul “Săptămânii prevenirii criminalităţii la seria de conferinţe de presă, dezbateri şi la “Târgul proiectelor de prevenire” desfăşurat


148

la Centrul Cultural al Ministerului Administraţiei şi Internelor, precum şi la seria de manifestări publice în Parcurile: Herăstrău, Drumul Taberei, Cişmigiu şi Obor.

• În cadrul dezbaterii „Prevenirea violenţei în familie”, eveniment ce s-a desfăşurat duminică, 17 septembrie 2006, au fost expuse prezentări de proiecte de prevenire privind tematica zilei şi dezbateri pe marginea acestora. Tot în data de 17 sept., în Parcul Cişmigiu, orele 16,00-17,30, actori profesionişti au jucat gratuit pentru publicul bucureştean piesa de teatru „Mici crime conjugale” de Eric Emmanuel Schmitt.

Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei este implicată în toate acţiunile privind promovarea şi garantarea drepturilor femeilor şi a egalităţii de gen. Menţionăm colaborarea cu ANES în următoarele activităţi: - ANPF a participat la elaborarea Strategiei naţionale în domeniul egalităţii de şanse pentru

perioada 2005-2009, aprobată prin H.G. 319/ 2006; - ANPF este reprezentată permanent la lucrările Comisiei Naţionale în domeniul Egalităţii

de Şanse (CONES) – şi a participat activ la toate acţiunile acesteia; - ANPF a formulat propuneri la proiectul de modificare a Legii 202 /2002 privind egalitatea

de şanse între femei şi bărbaţi, transmise prin adresa nr.247/ 28.02.2006; - specialişti din cadrul ANPF au participat la cursurile de formare în domeniul egalităţii de şanse, pe parcursul anilor 2005-2006;

- ANPF face parte din grupul de lucru coordonat de ANES privind întocmirea Strategiei şi a Planului de Priorităţi privind implementarea în România a Anului Egalităţii de Şanse pentru Toţi - 2007;

- ANPF şi ANES au avut participări comune la manifestări cu caracter intern şi internaţional la conferinţe, seminarii, mese rotunde, etc. Ministerul Public (Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia analiză, studii, probleme ale minorilor, evidenţă, perfecţionare profesională şi informatică) Agenţia a pus bazele colaborării cu Ministerul Public, invitând un reprezentant al acestei instituţii la întâlnirile Consiliului Consultativ şi făcând schimb de informaţii. În acest moment există o schiţă de convenţie de colaborare între cele două instituţii, ce se intenţionează a fi semnată la începutul anului 2007. Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială ANPF a semnat în luna iunie 2006 o convenţie de parteneriat având ca obiective: - perfecţionarea post-universitară, în acord cu standardele existente, a profesioniştilor din

domeniul serviciilor sociale implicate în prevenirea şi combaterea violenţei în familie, în domeniul asistenţei familiilor aflate în dificultate şi a metodelor de lucru cu victimele violenţei în familie;

- cercetarea în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie. Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei şi Institutul Naţional de Medicină Legală “Mina Minovici” Bucureşti au semnat în luna martie 2006 un protocol de colaborare, care să permită, pe lângă desfăşurarea unei conlucrări şi schimburi permanente de informaţii, colaborări la organizarea de cursuri, seminarii, mese rotunde, şi iniţierea unui proiect comun de cercetare şi asistenţă care să evalueze dimensiunile medico-legale, sociologice şi juridice ale fenomenului şi să permită identificarea direcţiilor de acţiune în vederea prevenirii şi combaterii violenţei în familie.


149

Alt partener al A.N.P.F. a devenit în 2005 Agenţia Naţională pentru Rromi, instituţie cu care a fost încheiat un protocol de colaborare.

• Colaborarea cu societatea civilă A.N.P.F. a consultat societatea civilă încă de la înfiinţare, iar în luna iulie 2006, cu ocazia Întâlnirii consultative de la Sinaia, Agenţia a reînnoit Protocolul de colaborare cu Coaliţia Naţională a ONG-urilor implicate în Programe privind Violenţa împotriva Femeii (Coaliţia VIF), în vederea coalizării actorilor publici şi privaţi implicaţi în lupta împotriva violenţei în familie.

Alţi parteneri ai Agenţiei din partea societăţii civile au fost pe parcursul anului 2006: - IEESR Tg. Mureş (Institutul Est European de Sănătate a Reproducerii) – Centrul de

Prevenire, Monitorizare şi Combatere a Violenţei în Familie, care a prezentat Agenţiei Sistemul informaţional integrat de înregistrare şi raportare a cazurilor de violenţă în familie (SIIVF), sistem de management al informaţiei dezvoltat şi pilotat la nivelul judeţului Mureş de către Institut, pe care Agenţia l-a preluat şi intenţionează să îl implementeze la nivel naţional. Documentul care stă la baza colaborării dintre ANPF şi IEESR îl reprezintă Protocolul de colaborare încheiat pentru anul 2006;

- Fundaţia Sensiblu, care a iniţiat Campania celor 16 Zile de Activism împotriva Violenţei asupra Femeii la nivelul municipiului Bucureşti, Agenţia fiind partenerul Fundaţiei atât în 2005, cât şi în 2006.

• Colaborarea cu instituţii internaţionale - UNFPA (Fondul Naţiunilor Unite pentru Populaţie) a sprijinit Agenţia încă de la

înfiinţare, pentru anul 2006 fiind semnat un Plan anual de activitate, în baza căruia au fost organizate o parte din întrunirile Consiliului Consultativ, a fost organizată întâlnirea de la Căciulata în perioada 20-23 noiembrie 2006 pentru elaborarea Ghidului de bune practici pentru serviciile sociale adresate victimelor violenţei în familie şi au fost puse la dispoziţia Agenţiei resurse IT cu scopul îmbunătăţirii site-ului web www.anpf.ro.

- USAID – JSI Research & Training Institute a sprijinit ANPF şi Coaliţia VIF prin organizarea şi finanţarea Întâlnirii consultative anuale, care a avut loc în perioada 12-14 iunie 2006 la Sinaia, cu scopul reunirii principalelor instituţii publice şi ONG-uri active în domeniu pentru găsirea de soluţii optime în vederea implementării legislaţiei şi politicilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie.


Încercând să vină în sprijinul societăţii civile care activează în domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie, precum şi pentru impulsionarea celorlalte ONG-uri existente, Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei a întreprins demersuri la nivel guvernamental pentru ca România să acceseze Programul DAPHNE 3 - Program de combatere a violenţei împotriva copiilor, tinerilor şi femeilor, care se va derula în perioada 2007–2013 în continuarea Programului DAPHNE 2 (2005-2008), având acelaşi scop comun de combatere a tuturor formelor de violenţă îndreptate către copii, adolescenţi şi femei, prin acţiuni de prevenire a acesteia, prin acordarea de sprijin victimelor, precum şi prin facilitarea creării de reţele de ONG-uri transnaţionale. Un element de noutate în cadrul DAPHNE 3 îl constituie înaintarea propunerilor care trebuie să implice organizaţii prin parteneriate dintre cel puţin 2 state membre.

Agenţia Naţională pentru Protecţia Familiei a iniţiat şi a fundamentat Programul pentru victimele violenţei în familie, parte a Programului de Incluziune Socială, realizat pe baza


150

unui acord de împrumut semnat între România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (mai 2006), componentă care are ca scop crearea serviciilor sociale integrate pentru victimele violenţei în familie prin crearea unei reţele de centre. Acordul de împrumut a fost semnat pe 4 iulie 2006, de către reprezentantul Băncii Mondiale, respectiv Ministerului Finanţelor Publice, iar în prezent este aşteptată adoptarea în Parlament a Legii privind ratificarea Acordului de Împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Programul de Incluziune Socială. Alte activităţi care se vor desfăşura în cadrul acestui proiect vizează formarea personalului din domeniu, dezvoltarea unei metodologii de evaluare şi monitorizare şi a sistemului de management al informaţiei, precum şi implementarea unei campanii de promovare a centrelor. Astfel sunt acoperite două din ţintele strategice ale Programului de Guvernare 2005-2008, menţionate mai sus.

◊ Cheltuieli

ANPF a dispus de o sumă de 1.080 mii lei alocată pentru anii 2006-2007 prin Hotărârea Guvernului nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestora, în cadrul Anexelor nr. 8 şi 9, respectiv: 8: Susţinerea sistemului de servicii specializate prin finanţarea în parteneriat de proiecte

destinate dezvoltării şi menţinerii unităţilor pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie,

9: Dezvoltarea serviciilor de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor familiali. Suma alocată fiecărei anexe a fost de 540 mii lei. În cadrul sesiunii de selecţie de proiecte care a avut loc în perioada iulie-septembrie 2006 au fost atribuite 5 contracte de finanţare nerambursabilă de la bugetul de stat, cheltuielile fiind repartizate în felul următor:

Tabel IV.5.1. Contracte de finanţare nerambursabilă Denumire

proiect/contractor Buget alocat de la bugetul

de stat

Decontare cheltuieli eligibile

pe anul 2006

Buget rămas după

decontare Centre de primire în regim de urgenţă pentru victimele violenţei în familie

Centrul de primire în regim de urgenţă Asociaţia "ORIZONT PROFESIONAL" Târgu Jiu, Contract finanţare nr. 01/30.08.2006

59.774 lei - 59.774 lei

Centrul de primire în regim de urgenţă Asociaţia "HERCULES", Costeşti, Argeş Contract finanţare nr. 02/30.08.2006

50.841 lei 8.882,93 lei (17,5%)

41.958,1 lei

Centrul de primire în regim de urgenţă pentru victimele violenţei în familie DGASPC Ialomiţa Contract finanţare nr. 05/18.09.2006

59.850 lei 50.322,7 lei (84,0%)

9.527,4 lei

Centre de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor

Centrul de recuperare şi reintegrare socială a agresorilor familiali Fundaţia "FAMILIA", Galaţi Contract finanţare nr. 03/30.08.2006

81.113 lei 25.950 lei (32,0%)

55.163 lei


151

Denumire proiect/contractor

Buget alocat de la bugetul

de stat

Decontare cheltuieli eligibile

pe anul 2006

Buget rămas după

decontare Centrul de asistenţă destinat agresorilor IEESR Târgu Mureş Contract finanţare nr. 04/30.08.2006

43.659 lei 7.591,7 lei (17,4%)

36.067 lei

◊ Nerealizări

Prin H.G. nr. 197/2006 privind aprobarea programelor de interes naţional în domeniul protecţiei persoanelor victime ale violenţei în familie şi a finanţării acestora s-a venit în sprijinul Obiectivului operaţional nr. 4, Acţiunea nr. 1 din Strategia Naţională, punându-se la dispoziţie fonduri de la bugetul de stat pentru înfiinţarea sau susţinerea a 30 de centre destinate adăpostirii victimelor violenţei în familie, precum şi de centre de asistenţă destinate agresorilor familiali în anii 2006-2007. Menţionăm că obiectivul de dezvoltare a sistemului de servicii sociale specializate a fost doar parţial acoperit, datorită faptului că din 30 de centre posibil de înfiinţat/susţinut, au fost atribuite doar 5 contracte de finanţare, deoarece restul de 8 proiecte nu au întrunit condiţiile de eligibilitate. Hotărârea de Guvern limita accesul solicitanţilor la anumite judeţe, neacoperind întregul teritoriu al ţării. Prin modificarea acestei hotărâri a fost asigurat accesul tuturor potenţialilor beneficiari din toate judeţele ţării, precum şi din municipiul Bucureşti.

Deşi Legea nr. 217/2003 prevede ca atribuţie principală a Agenţiei efectuarea de studii şi cercetări în domeniul violenţei în familie, bugetul alocat Agenţiei până în prezent nu a cuprins sume destinate acestora.


Pentru anul 2007, Agenţia şi-a propus atingerea următoarelor obiective, ţinând cont de acţiunile prevăzute de Strategia Naţională, respectiv:

− elaborarea unui proiect de act normativ privind costul minim pentru fiecare serviciu social din domeniul prevenirii şi combaterii violenţei în familie;

− definirea standardului ocupaţional al asistentului familial şi dezvoltarea unor module de training specifice în colaborare cu instituţiile de învăţământ superior din România;

− formarea personalului care activează în domeniul violenţei în familie prin cursuri de scurtă durată adresate specific profesioniştilor care intervin (de ex., poliţist, medic/medic legist, psiholog, procuror, judecător);

− implementarea la nivel naţional a SIIVF (Sistemul informaţional integrat de înregistrare şi raportare a cazurilor de violenţă în familie) descris mai sus, cu sprijinul UNFPA;

− îmbunătăţirea site-ului web al ANPF (www.anpf.ro ) cu sprijinul UNFPA; − continuarea procesului de finanţare pentru înfiinţarea de noi unităţi de prevenire şi

combatere a violenţei în familie, în vederea dezvoltării de centre, astfel încât la nivelul fiecărui judeţ să existe cel puţin câte un centru care să ofere asistenţă victimei violenţei în familie, precum şi centre de recuperare şi reintegrare socială destinate agresorilor familiali;

− îmbunătăţirea proiectului de modificare a Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie, în colaborare cu iniţiatorii legii;

− realizarea de acţiuni de prevenire şi combatere a violenţei în familie, în colaborare cu ANES, în contextul Campaniei Consiliului Europei de a Combate Violenţa împotriva


152

Femeilor, incluzând Violenţa Domestică, campanie intitulată „Parlamentele unite pentru combaterea violenţei domestice asupra femeilor”, campanie ce se derulează în perioada 2006-2008 şi are ca scop: a) să crească conştientizarea în rândul statelor membre ale Consiliului Europei asupra faptului că violenţa împotriva femeilor este o încălcare a drepturilor omului, precum şi încurajarea fiecărui cetăţean de a o contesta; b) să impulsioneze statele să demonstreze voinţă politică prin furnizarea resurselor adecvate pentru a oferi rezultate concrete în stoparea violenţei împotriva femeii; şi c) să promoveze implementarea măsurilor eficiente pentru prevenirea şi combaterea violenţei împotriva femeilor, prin legislaţie şi prin planuri naţionale de acţiune pentru implementarea Recomandării nr. 5/2002 a Comitetului de Miniştri şi pentru a monitoriza în mod regulat procesul realizat;

− lărgirea sferei de colaborare actuale prin semnarea de protocoale de colaborare cu structuri guvernamentale centrale, cum ar fi: Ministerul Public, Agenţia Naţională pentru Egalitate de Şanse, Institutul Naţional de Statistică, Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal.

iv. asistenŢa socialĂ - mmuncii.ro · -corelarea nivelului venitului minim garantat cu salariul...

Documents