Anul al 102-lea Nr. 35 NUMĂRUL 2 Lei Braşov Miercuri 10 Maiu 1939

1EDACŢIA şi ADMINISTRAŢIA BRAŞOV, Strada Lunga Nr. 5. —

— Telefon 226 — Abonament anual 200 Lei Pentru streinătate 500 Lei Pentru autorităţi, instituţii şi

întreprinderi 500 Lei Anunţuri, reclam e, dupa tarif

FOSDM Li 1838 MJHIOKGií BÂRIJIB

Apare de 2 ori pe săptămână

» SărbătoareaDinastiei si a Neamului românesc“.

Dela na capăt la altnl al ţării, întreaga su tiare ro­mânească sărbătoreşte, astăzi, zioa de 10 Mai. De această zi se leagă nu numai bogăţia luminoasă a celei mai fru­moase luni, ci şi evenimente istorice egale în frumuseţe cu darurile acestea ale firii.

Ziua de 10 Mai 1866, când primul Rege al ţării a Yenit în România, este data care consemnează o adevă­rată resurecţie naţională. Cu intrarea Regelui Carol I în ţară, România intră şi ea în concertul Statelor, de care începe să se ţină cu adevărat seama.

At&nci s’au pus bazele de nezdruncinat nu numai Dinastiei noastre, ci şi Ţării.

Pară ziua de 10 Mai 1866 — adică fără semnificaţia istorică a acelei zile — nu se ştie care ar fi fost chipul Naţiunii noastre.

Odată cu intrarea lui Carol I în Vechiul Regat fănaântu\ românesc a primit o înţelepciune verificată, o dragoste de ţară fără de margini, o putere de muncă dusă până la sacrificii şi pusă numai şi numai în folosul ridicării Patriei.

. Virtuţi cari s’au transmis — fructificate — şi Re­gelui Ferdinand cel Loial şi Regelui Carol II Consoli* datorul.

Sărbătorind cu entuziasmul inimilor pline de recu noştinţă amintirea acelei mişunate zile, când Regele Ca- rol 1 intra în Vechiul Regat pentru a lua în mâinile Sale destinele unui popor din plin dăruit de Dumnezeu, cele 2U milioane de români ai prezentului nu fac decât Bă sublinieze neţărmurita dragoste şi caldul devotament al întregului popor pen tru Dinastie.

Pentru o Dinsstie, care — dâni Patriei totul — a izbutit să aducă Naţiunii noastre tot ceeace veacuri de nedreptate izbutiseră să ne răpească.

10 Mai şiepoca Renaşterii Nationale

Niciodată sărbătoarea zilei de 10 Mal n’a avut, pentru su­fletul poporului românesc, o mal deosebită semnificaţie de­cât In aceste zile de strălucită Renaştere naţională.

Niciodată n-am meritat mai mult săvârşirea măreţelor fapte legate de această zi de 10 Mai, decât în aceste clipe de mare «olidaritate naţională şi de mare Mlţare românească.Sosirea Principelui Carol pe

pământ românesc (10 Mai 1866), dobândirea, prin vitejeşti fapte de arme, a Independenţei (10 Mai 1877), proclamarea Rega­tului (10 Mai 1881) au fost fapte istorice, pe care — lată — prezentul arată că le-am în­ţeles.

Căci, într'adevăr, toate aceste grandioase pagini de istorie ro­mânească n'ar fi fost meritate de generaţiile prezentului, dacă generaţiile acestea n’ar fi do-

Lvedit că ştiu să le preţulască, rdnstindu-le.

Şi cum ar putea fi preţuite

capitalels fapte istorice legate de ziua de 10 Mai, dacă nu printr'o înţelegere plină de de­voţiune. O înţelegere creatoare, adecă o continuare prin muncă solidară a eforturilor şî a rea­lizărilor generaţiilor eroice de dinaintea noastră.

73 de ani după sosirea Prin­ţului Carol în ţară, 62 de ani după cucerirea Independenţei şi 57 de ani după proclamarea Regatului, — Românii sunt mai tari decât oricând, mai uniţi decât oricând, mai demni de jertfele înaintaşilor decât ori­când.

Strânşi uniţi în jurul Marelui Nepot al Regelui întemeietor de Regat, 20 de milioane de Români sărbătoresc ziua de 10 Mai cu sufletele limpezi şi înăl­ţate ; ei ştiu că ziua aceasta este o zestre, pe care o merită din plin şi pe care vor şti să o păstreze — strălucitoare de frumuseţi naţionale — totdea­una.

Din zile mariDăm în rândurile ce urmează

începutul actului de încoronare a primului Rege a l României Carol I.

Istoricul act e semnat în ziua de 10122 Mai 1881, în locaşul gintei mitropolii din Bucureşti.

Noi Carol I, Rege al Ro­mâniei, condus de mâna lui Domnezeu şi de destinele viteazului şi înţeleptului po­por român, am făcut în 10/22 Ma u 1866, intrarea Noastră în Baenreşi. Vocea poporului Ne-a chiemat la Domnia ţărilor unite Mol dova şi Ţara românească pria plébiscitai de la 8/20 Aprilie 1866 (ín ziua ani versaiă a naşterei Noastre de la 8/20 Aprilie 1839) şi prin votul dat de Adunarea electivă la 1/13 Maiu ace- laş an.

Asigurând naţiunei ro­mâne, prin Oonstitufiunea de la 30 Iulie 1866, liber­tăţile ş- drepturile sale, Noi am putut trece, în fruntea acestui popor, prin zile de nevoi, învingând toate greu­tăţile, astfel, că la 1877, Maiu 10/22, Corpurile le giuitoare au proclamat in­dependenţa ţărei.

Curând apoi Dumnezeu, care singur dă victoriile, a condus oştirea noastră peste Danăre în 17 Iulie 1877, şi drapelele noastre s’au în- cununat de lauri la Calafat, Nicopole, Rahova, Smardan, Griviţa, Opanez şi în 28 Noemvrie acelaş an prin lu­area Plevnei, făcând, ca ve­chea vitejie românească să consacre pe câmpiile Bul­gariei votul unanim al A- donărilor.

Sângele generos româ­nesc, vărsat pentru apăra­rea şi independenţa patriei, a aflat răsplătirea sa în ziua de 14/26 Martie 1881. Adunările legiuitoare, în dorinţa de a da Statului român, născut din contopi­rea principatelor Moldova şi Ţara românească, o asi­gurare şi mai deplină şi o manifestare şi mai strălu­cită a individualităţi sale, au proclamat intrarea Ro­mâniei între Regatele Eu­ropei.

Astăzi, când neamul nostru este independent şi puternic— şi văd cu bucurie atâta îndemn şi atâta suflet — avem da­toria să ajungem — şi Eu am convingerea că vom putea sta într’o zi — în capul naţiunilor civilizate.

M. 3 . R eg ele C arol II.

IUI IITIEIfii (SI SĂIlĂTHEţTE6Q616

ctitor de aşezări noui şl laminateCa să poţi contempla toată

înălţimea unul munte, ai nevoie de avantajul prespectivei, — trebue neapărat să faci mulţi paşi înapoi ca să te pătrunzi de sublimul creştetului înzăpe­zit, să admiri în micimea ta de om muritor toată uriaşa măre­

ţie a muntelui răsărit în eter­nitate.

Domnia Maiestăţii Sale R e­gelui Carol al II- lea e prea a- proape de noi ea să ne putem da seama de toată strălucirea ei, — pentru a putea pricepe pe deplin rolul ei covârşitor în evoluţia României moderne.

Asemenea Căii Lactee,— dom­nia regilor noştri a însemnat o continuă ascensiune luminoasă, — bogată în fapte româneşti, ce le găsim înscrise cu litere de aştrii pe firmamentul istoriei neamului nostru.

Urmând tradiţia de glorie şi râvnă neobosită, — Cel Deal- treilea Rege, — a înălţat ţara pe noua culme de mărire şi prestigiu, ce nu poate fi esti­mată de noi, cetăţenii de astăzi, cari trăim în veacul de aur al M. S. Regelui Carol al II-lea,

Jerba domniei Iubitului Nos­tru Suveran împodobită cu a- tâtea fiori minunate numai în câţiva ani, rămâne încă des­chisă numeroşilor ani, pe care-i dorim din inimă, cât mai mulţi şi mai bogaţi în roade româ­neşti.

Totuşi, din zilele trăite de noi, putem desprinde evenimen­tele cele mai accentuate ce ne-au rămas în suflet, încrus­tate în marmoră.

Opera Suveranului, — începe din frageda tinereţe, de pe când colinda plaiurile însufleţind ti­neretul ţării ca cercetaş sau ascultând păsurile soldaţilor ca proaspăt sublocotenent pe câm­pul de instrucţie.

De atunci şi până astăzi, —

viaţa M. S. Regelui este un continuu exemplu de muncă neobosită în serviciul Patriei,— zile şi nopţi petrecute la masa de lucru, — în mijlocul oştilor, — în freamătul alb al străjeri- lor, la casa plugarilor sau la casa de sfat a miniştrilor.

Pentru un Rege tânăr şi plin de dragoste pentru poporul său, nu poate fi zi de odihnă, nu poate fi clipă când ar lipsi dela datorie.

In cei câţiva ani de înţeleap­tă domnie, n'a fost zi .în care M. S. Regele Carol al II-lea să nu se afle în mijlocul poporu­lui Său, — veghiind cu grijă de bun gospodar, să fie belşug în linişte în treburile dinăuntru şi multă demnitate în relaţiile cu străinătatea.

Rege al culturii Părintele sa­telor şi al plugarilor, încă din primul an al cârmuirii, gândul lui a fost la copiii ţării şi la soarta ţăranului român.

Dumnezeu I-a ajutat să vadă tineretul ţării mântuit prin stră­jerie, iar ţărănimea îndrumată

L

prin ^organizaţia „Serviciului Social.

Dar, iată, nu putem încheia fără a pomeni de cea mai e- roică faptă făcută pentru binele neamului românesc.

Asemenea Sfântului Gheorghe, neînfricatul nostru Rege, — a răpus într'un mare avânt, ba­laurul politicianist, cu ?multe capete, ce a supt sângele ţării timp de două decenii.

Iată câteva din cele mai lu­minoase fapte din viaţa M. S. Regelui.

Istoria este deschisă şi dom­nia Măriei Sale Regelui Carol al II-lea este deabia la început. Dumnezeu să-I ajute ca să-Şi împlinească toate gândurile Lui de Ctitor de Ţară Nouă.

Patina 2. GATETA TRANSILVANIEI Nr. 35 - 1 9 »y

laæëagffigxgaExgMg;

Pagina Sfrăferească<y0<9 GIPÍ9 <aQA9|<^<}<9^.0.^

TEXT BIBLIOîn trecere pentru prem iu

„Na ştiţi voi oare, că la jocuriie de întrecere toţi aleargă, dar răsplata o ia unul? Alergaţi dară aşa, ca sä luaţi răsplata"

I. Cor. IX 24.

Viaţa noastră e o continuă alergare. Aleargă agricultorul din zori de zi şi până în miez de noapte la munca câmpului. A- leargă meseriaşul la meseria lui ca să-şi câştige un codru de pâine. Aleargă omul de ştiinţă să descopere noui adevăruri în ramura lui de activitate. Alear­gă şcolarul să-şi lumineze min­tea. Aleargă cel lacom şi avar să-şi strângă comori cât mai multe în viaţa aceasta.

In fa ţa noastră stau, iubiţi străjeri, aşa cum stau la jocurile olimpice o mulţime de ţinte pe care ne nizuim să le ajungem. Unii, dorind să ajungă cât mai repede şi fă ră osteneală multă, le fixează cât mai aproape de ei. Durere însă, câ ajunşi odată la ele, observă cu amăgire, că nu aceasta e ţinta care să aducă mulţumire vieţii. Valoarea aces­tor idealuri ale vieţii, către care tinde şi aleargă omul, e cu atât mai mare cu cât ele se apropie şi se armonizează cu idealul creş­tin. Căci deodată cu primirea botezului şi îmbrăcarea cu haina lui curăţitoare am primit fiecare un alt semnal de alergare spre perfecţiunea şi desăvârşirea mo­ra lă : „Fiţi desăvârşiţi, precum şi Tatăl vostru cel ceresc desă­vârşit este.“ Mt. v. 48 Pentru a ajunge la această ţinută trebue să observi anumite reguli şi res- tricţiuni, altfel eşti sortit să cazi în drum.

Cea dintâi cerinţă a celor ce aleargă după desăvârşire este să cunoască bine ţinta. Cunos- cându o trebue să o aibă necon­tenit înaintea ochilor. Aduceţi-vă aminte de femeia lui Lot, ea se uită înapoi la fuga din Sodorna şi îndată o cuprinse fumul de pucioasă, prefăcând-o în stâlp de sare. Fac. XIX. Mântuitorul însuşi ne fa ce o asmenea în­demnare : Nimenea, punând mâna pe plug şi uitându-se înapoi, nu-i vrednic de împărăţia lui Dumnezeu “ Luca IX 62.

Deaceea când porneşti la drum spre o faptă bună, care ar pu­tea cimenta fifnţa ta morală, nu te opri pe cale şi nu privi la lucrurile mărunte, pe care le fa c cei din jurul tău.

A doua condiţie este să ie ştii înfrânat. Dacă vreţi să luaţi premiu în alergarea creştinească, în care Domnul v’a aşezat pe toţi, apoi toţi sunteţi datori să f i ţ i cumpătaţi, nelacomi şi ne­moleşiţi. Ca să poţi urca drumul desăvârşirii creştine, trebue să arunci mai întâi toată povara grea a păcatelor.

Int-e cele două alergări — a- tletică şi creştină — sunt şi de­osebiri. In alergarea după îm­părăţia binelui toţi pot câştiga nu numai unul. De aceea cel ce este înainte pe acest drum, să nu se opreasă din dorinţa de mai bine, cel dela mijloc să mărească dorul lui de bine şi cel de pe urmă să nu desnădăjduiască în alegerea lui ci să înainteze cu încredere în Dumnezeu. Căci răs­plata celui ce fa ce fapte bune nu e o cunună de flo r i vesteji­toare, ci o cunună nemuritoare: viaţa veşnică.

Pr. V.C.

E V O C A R E A Z I L E I

10 M aiDragi străjeri,

Ziua de 10 Mai e o zl scumpă neamului nostru, căci in acea­stă zi îşi dau întâlnire 3 mari momente ale trecutului nostru, fiind pietre de temelie unui măreţ edificiu, care este însăşi Ţara de astăzi, România mân­dră şi liberă.

Ziua de 10 Mai 1866 pri meşte în Capitala ţării pe Prin­cipele Carol de Hohenzollern, întemeietorul dinastiei române.10 Mai 1877 proclamă inde­pendenţa României, scuturând jugul de veacuri, iar ziua de10 Mai 1881 pene pe capul domnitorului coroana de rege, iar ţării îi dă prestigiul şi tit­lul de regat.

Toate generaţiile au cinstit această zi, adăpându-se din iz­vorul ei cristalin şi şi-au în­călzit sufletul la flacăra ziiei de 10 Mai. Noi, străjerii, tre­bue să ne întoarcem pe urmele vremurilor trecute şi flecare pas al nostru pe urmele lui 10 Mai, va fi o îmbărbătare, o mândrie şi-o dorinţă în plus, pentru o muncă cinstit? şi rod­nică spre a Întări edificlulQpri- mit ca moştenire.

Ziua de 10 Mai 1866 a dat ţării o dinastie domnitoare, care şi* a legat destinele de destinul neamului nostru, cu care din acest moment şi până astăzi se confundă. Ea a pus ordine şl capăt luptelor dintre noi, fiad arbitru solemn şl

drept al faptelor noastre. A cea­stă dinastie, prin întemeietorul ei, ne-a dus apoi spre victorie pe plaiurile Bulgariei şi*a pus la baza edificiului românesc a doua cărămidă s independenţa. Eram până aci supuşi Tureilor, sugrumaţi politiceşte şi econo- miceşte. De acum ţara noastră e liberă, căci în ziua de 10 1877, parlamentul ţării, trim i­ţând trupele în faţa Pievnei, rupe trecutul în două, dând ţării ceeace merită : liber­tatea de a decide singură de ea, de a-şi croi singură vii­torul, viitor limpede şi falnic, potrivit sufletului său crescut drept şi mândru ca brazii mun­ţilor ce ne-au fost loc de o* dihnă şi refugiu, alean al du­rerilor noastre! Curând după aceea, în ziua de 10 Mai 1881, a treia cărămidă a edificiului, al treilea fapt istoric al zilei de 10 Mal, se profilează pe ce­rul majestos al României, în­coronarea primului rege — Ca­rol 1. — Coroana, un simbol, e făcută din oţelul unui tun luat dela Turci la Pievna. Prin foc am câştigat independenţa şi re­gatul, în foc noi le-am călit ca să fie cât mai trainice.

Din oţelul învinşilor făcut- am coroană biruitoţ’jiÎui, cu ea se troneze, asupra cèlor ce l-au dus la biruinţă.

Punându-şi Coroana pe cap marele rege a rostit cuvinte ce au zguduit inimile :

„Cu mândrie primesc dar a- ceastă coroană“, care a fost făcută '„'din metalul unui tun stropit cu jsângele eroilor no­ştri şl care a fost sfinţită de biserică.

„O primesc ca un simbol al independenţei şi puterii Ro­mâniei.

„Ea va fi o mărturie despre timpurile grele şi glorioase prin care tmpreună am trecut şi va aminti generaţiilor viitoare de­spre eroismul părinţilor lor şi despre unirea ce-a «domnit în­tre prinţ şl popor.

„Insă cea mai frumoasă co­roană pentru regină şi pentru mine este şi va fi dragostea ş i încrederea poporului, căruia i-am consacrat toate gândurile şl sentimentele noastre“.

Veac tulbure, cu miros de praf de puşcă şi bubuituri de tun, trăim azi. Mai mult ca ori când, ce scumpă-1 libertatea, ce sfânt e 10 M ai!

Să nu-i ştirbim din măreţie, sări dacă strămoşii au muncit spre a ne-o lăsa, noi suntem datori a o păstra, a o duce mai departe şl întări, ca sacri­ficiul generaţiei trecute să nu fi fost zadarnic. 10 Mai e un altar căruia trebue să ne închi­năm ; 10 Mal e un Imbold. S ă - 1 auzim dacă nu vrem să ne blesteme pământul. Strajă în jurul dinastiei, straje la hotare, iată datoria noastră !

Prof. Ion Nicoară.

Plante medicinale— Fine. —

E . P e lângă drum uri, gard uri ş i în ju ru l case lo r.

1. Frasinul. Fraxinus excel- slor L. Fam.: Oleaceae. Bine cunoscut.

Recoltare: Mai.Medicinal: frunzele.întrebuinţare: ca ceaiu.Bună pentru: dureri de rinichi

şl de băşică, viermi intestinali, febră, friguri intermitente. Com- piese pe tăieturi.

*2. Fumariţa. Fumaria offici-

nalis L. Fam.: Papaveraceae.y Descriere: tulpină foarte râ­mi ticată; frunzele mult împăr­ţite, de un verde-cenuşiu, flo­rile purpurii, <cu câte două se- pale.

Recoltare: începând din Mal.Medicinal: partea supraterană.Întrebuinţare: ca ceaiu.Bună pentru: fiîguri intermi­

tente, dureri de ficat, gălbi- nare, piatră la ficat, boală de apă, pecingine, râie, scrofule, scorbut.

Atenţiune ! ! In prea mari doze provoacă diaree ! !

*3. Nalba mică. Malva neglecta

L. Fam.: Maivaceae. Bine cu­noscută.

Bună pentru : tuse, dureri de gât.

*4. Negelariţa. Rostopasta Che-

lidonium május L. Fam.: Papa­veraceae. Bine cunoscută. Foarte veninoasă ! !

Bună pentru: laptele său cel galben* portocaliu pentru dis­trugerea negilor, pistruilor, can­cerul pielei, ulcere, mai cu seamă câcd sunt de origine

cheratinică. Din laptele său se prepară un extract bun pentru tratarea gălbinării şl a dureri­lor de ficat.

Atenţiune ! ! Puterea lecul- toare a negelariţei este pro­blematică ! !

*5 Scrintitoarea. Coada racu­

lui. Cinci degete. Potentlla an- serina L. Fam : Rosaceae.

Descriere; frunzele penate şi dintate, verzi pe partea supe- r oara şi argintii pe cea infe­rioară; florile solitare, mari şi de un galben frumos; 5 petale, multe staminé.

Recoltare: începând cu Mai.Medicinal: partea supraterană.Bună pentru: crampe la sto­

mac şi în burtă, friguri in ter­mitente, diaree, dezinterie, pia­tră la rinichi sau băşică, teta- nus, tuse înecă toare (foirte bună !), gălblnare. La crampe se pot pune comprese calde de ceaiu pe partea dureroasă.

întrebuinţare: ca ceaiu; mal ales pentru copii se fierbe în lapte cu puţin adaos de apă.

*6. Volbura. Cămaşa Iul Dum­

nezeu. Convolvulus arvensis L. Fam : Convolvulaceae. Bine cu­noscută.

întrebuinţare: extern.Bună pentru: răni, bolile pie­

lei, strlvituri, inftamaţiuni. Ca rumeneală (la sate f)

F. Pe lângă ape, în locuri umede.

1. Bob ornicul. Prlbolnlcul. Ve- ronica Beccabunga L. Fam. : Scrophulariaceae.

Descriere: înălţime 60 cm.; tulpină cilindrică, roşietică, cul­

cată în porţiunea inferioară, a- poi îndreptată în sus; frunze câte două faţă'n faţă, lunguieţ- retunde; flori mici albastre, mai adesea opuse.

Recoltare: Aprilie—Mai.Medicinal; partea supraterană.

întrebuinţare : se mănâncă proaspătă.

Bună pentru; scorbut, dureri de plămâni, piatră la băşică. Fiartă in vin şl in apă, se pune peste orbalţ.

2. Boglarii. Ranunculue sce- leratus L. Fam.: Ranunculaceae.

Atenţiune ! ! Foarte veninoasă! Seamănă cu Picorul cocoşului. Nu se adună ! !

*3. Iarba lai Tatin. Tătănaasa.

Symphytum officinale L. Fam .: Borraginaceae.

Descriere: erbacee, acoperită cu peri aspri; frunze mari oval- lanceolate; flori roşii, purpurii, rar albe, plecate în jos.

Recoltare: Mai.Medicinal: frunzele şi florile.

Toamna şi rădăcina.Întrebuinţare: ca seaiu.Bună pentru: diaree, dizen­

terie, scuipare de sânge, catar bronchial, flegme, ulcer intes­tinal, în general contra absce- selor interne; răceli.

*

4. Scuipatul cucului. Paştele caluiui. Cardamine pratensis L. Fam ; Cruciferae.

Descriere: tulpina fistuloasă, cilindrică, frunzele bazale pe­nate, în rozetă, cele superioare tot penate, dar alternante, în vârf stau florile rozee, sau li­liachii, rar albe; 4 petale de două ori mal lungi decât sta- xuinele cu anterele galbene şl de trei ori mai lungi decât po­tirul cu 4 sepale.

Recoltare: sfârşitul lui Mal, Iunie.

Medicinal: partea supraterană.întrebuinţare: ca ceaiu.Bună pentru: crampe, scorbut^

scrofule exeme, gălblnare, diabet^ Comandant Străjer, Prof. F. Sânjoanu.

Notă. 'Toate plantele medici­nale despre care s'a vorbit In paginile străjereşti din 30 Mar* tie c., 4 Mai c. şl din ar. da faţă, sunt numai acelea care sa pot recolta în luna Mai şi fa| judeţul Braşov.

Organizarea excursiilor

Instrucţiuni.Având în vedere rolul edu­

cativ şi instructiv al exctirsii- lor, până la finele anului şcolar, fiecare centurie trebuie să or­ganizeze cel puţin 3 excursii.

Itinerariul excursii, va fi stu­diat şi pregătit în amănunţime»

Organizarea excursii, va ii făcută din timp cu şefii de cuiiib repartizând atribuţiile (vezi BuL Nr. 2—3 din 1939).

Deasemenea se va face şi o pregătire intelectuală, asupra celor cari vor urma să fie văzute«

încadrarea se va face pentru ! fiecare centurie cu un coman- dant, sau un profesor, care are conducerea şi răspunderea j excursii. j

Excursiile se pot face Jo ia sau în zile de sărbătoare, aptu*- ţând pentru ştiinţă, din timp Legiunea, iar la Stol lăsâad scris în registrul de activitate unde se află plecată oaitaţea şl programul ziiei care urmează a fi desfăşurat.

Transportul pe C. F. R. La grupurile mal mari de 20, (stră­jeri şi însoţitori) se acordă a reducere de 75°/o C. F . R., iu următoarele condiţiunl :

Cu 20 zile înainte de plecare se va inalnta Legiunii ua ^ra­port, în care se vor specifica : 1) itinerariul excursii pe zile şi localităţi, specificând staţiile de îmbarcare şi debarcare, 2) programul amănunţit, 3) tabelul nominal al participanţilor/ cu, numele conducătorului şi al b J jut or ului, separat şl 4) cotizaţie \

plătită de fiecare străjer,, a tu modalitatea acoperirii cheltne-' le lor.

Pe baza acestor date com­plete, Legiunea intervine Ia Falangă şi aceasta dă aproba­rea legală şi trimite şi certifi­catul de călătorie pe C. F . R .

Legiunea Străjeri Braşov.

Titulaturile oficialeDenumirea de „Comandament* >

va fi folosită numai de Coman­damentul Străjii Ţării.

Unităţile în subordine se vor numi :

Falanga Străjeri, Ţinutul stră- jeresc Bucegi, Legiunea Străjeri Braşov, Cohorta S tră je r i.. . . (denumirea localităţii), Stolul şcoalei primare Nr. 1. . . . (lo­calitatea), Stolul l i ceului . . . . (denumirea liceului şi localita­tea), Stolul Gimnaziului . . .(de­numirea iui şi localitatea).

Titulatura oficială de mai sos se va folosi şi pe „en*tête“-ui imprimatelor de corespondenţă sub cuvintele Straja Ţării.

Legiunea Străjeri Braşov,

Nu cetiţi gazete vrăjmaşe intereselor neamului.

Nr. 35—1939 GAZETA TRANSILVANIEI

frescriptii ce irebtesc conoscutede rezervă, subofiţerii şitrupă în caz de mobilizare«

— Un co m u n icat a l câini s te ru lu i a p ă ră r ii n a ţio n a le —

Ministerul apărării nationale comunică următoarele prescrip­tion! ce trebaesc cunoscute şi Îndeplinite de către toţi ofiţerii de rezervă, subofiţeri şi trupa din completare, rezervă şi mi- miliţie pentru caz de mobili­zare..

Fiecare treboe să sibă un l i ­vret de serviciu militar, care trebue vizat anual, in timpul ce se va anunţa prin presă, radio, etc.

Cel care a pierdut livretul, trebue să ceară imediat înlo­cuirea livretului la Cercui de recrutare, unde este inscris.

Orice schimbare definitivă de ^domiciliu va trebui comunicată— personal sau in scris — In termen de 5 zile Cercului de recrutare cât şi unităţii din care face parte.' Cel care lipseşte dela locuin­ţa sa mai mult de 15 zile, va lăsa unui membru din familie, prieten sau cunoscut, grija de a i transmite imediat toate or­dinele sau comunicările mili­tare, ce i se vor trimite, sau i « vor anunţa prin autorităţi, jpiiblicaţiuni, presă, etc.

Ia afară de livret, fiecare tre- bue să aibă asupra sa şi un

-•singur ordin de chemare galben «au roşu, sau ordin alb de mo­

bilizare pentru lucru, sau ordin •4Üb de rămânere la vatră, care ie va păstra lipit la livretul militar.

Cei care nu au un asemenea bilet, vor cere imediat lămuriri unităţii şi Cercului de recru­tare cărora aparţin.

In caz de mobilizare se vor prezenta numai acei ce posedă ordine de chemare galbene sau to$fi; díe ÎeVal arătat precis prin jmblicaţiunile ce se vor face.

Cel care posedă ordin alb de mobilizare pentru lucru sau or­din alb de rămânere Ia vatră, nu se va prezeata la unitatea în care contează, decât în ca­zul când va fi chemat cu ordin special, adresat personal.

Toţi cei chemaţi cu ordine galbene sau roşii sunt datori:

a) Să se prezinte la unităţile lor în timpul şl In locul fixat prin ordinul de chemare.

bj Ofiţerii vor veni cu echi­pamentul de campanie complet şi cu lada de bagaje regula mentară ; cei dia armele călări vor aduce cu ei şl harnaşa- meatul de campanie, conform art. 24 din Regulamentul legii ofiţerilor de rezervă.

Ofiţerii sunt obligaţi să-şi facă complet echipa uentul de campanie şi să comunice uni­tăţilor din care fac parte, în termen de 10 zile, dacă pose­dă sau nu echipamentul şi iada de campanie.

Pentru procurarea lăzilor de campanie regulamentare, cei ce nu au, se vor adresa unităţilor respective pentru a li se con­fecţiona contra cost

c) Conform art. 170 din Re­gulamentul mobilizării armatei, oamenii de trupă vor veni cu câte un rând bun de cămăşi, ismene, ciorapi sau obiele, bo­canci sau opinci, ştergar şl ba­tistă ; iarna vor aduce în plus flanelă sau cojoc. Vor avea asupra lor şl hrana pentru tran­sport şi pentru ziua prezentării la unitate.

Schimbaşii se vor prezenta Complet echipaţi şi vor aduce şi calul de serviciu.

maestru necunoscutSimt o îndatorire în a atrage

atenţiunea asupra unui tânăr muzician, care merită a fi cu­noscut in cercuri cât mai largi.

Când ca oaspete al muzicii militare a Batalionului 2 Vână- “tori de Munte avui ocaziunea audiţiei acesteia, mirarea mea

fa fără sfârşit.Nu numai ansamblul, muzica­

litatea, disciplina şi redarea e- tan mult peste mijlocul muzici-

i lor militare obişnuite, ci aveai 4tii început impresia că diri- joml acestei muzici militare

íréue să fie o personalitate «excepţional de talentată.

Numele tânărului conducătoril muzicii militare este Andrei <Gehann, unul care prin propria lai silinţă a devenit un muzi­

cian care trebue remarcat El 48te nu numai un dirijor capa-

ci, ceea-ce mi se pare mai inçlt, un compozitor despre care 4e va mai vorbi. Uvertura cea jure de concert a sa este o doyadă de talent cu posibilităţi

creare ne bănuite. Opul în­cepe cu un motiv unison pu­ternic, tema desfăşurându-se cu % dramatism impresionant, $itii la o înălţime nebănuită.

üeodaiä tumultul încetează4 ou uşor solo de trompetă aană argintiu în liniştea sur­prinsă de suflătorii in lemn şi uşoare trompete încep un joc vioitu toate instrumentele ca ­pătă o mişcare aebuaească, in­strumentele de suflat joase şl bass-urile se amestecă armo­nios in bucurie, ducând spre o lasică temă de dans, care în ilaritatea sa melodică amin­

teşte de S^hnbert.Din nou rev in e d ram atica tnă de in tro d u cere şi apoi o- ra continuă ia t r o ..mare 11- Şte. P e rfe c ţia in stru m en tării Idează p e m aestru l a rte i sa le .

de prof. E . H onigberger.

Aud deasemenea o serie de marşuri pompoase, vioaie, pline de fericite melodii şi toate tran­spuse complet în instrumentaţie.

Că, compozitorul Andrei Ge- hann, prin muncă neîncetată, a devenit un pion ai viitorului, corespunzând cerinţelor celor mai exigente ale artei, ne-o dovedeşte Fuga sa orchestrată şi o serie de Lied-uri orches­trate şi care în parte avură o prezentare plină de succes. Că s'a reţinut atenţia asupra aces­tui talent, o dovedesc cele trei op* uri aprobate de minister.

La radio au fost transmise deja mai multe compoziţii şi în această lună a fost transmisă şi uvertura de concert.

(Kleiner Kulturspiegel).

Garnizoana Braşov

Nr. 5278. — 6 Mal 1939

PublicaţiuneIn ziua de 17 Mal 1939, ora

10 dimineaţa se va ţine a doua licitaţie publică, în locahţl Gar­nizoanei Braşov, Calea V icto­riei Nr. 49, pentru aprovizio­narea a 200 (două sute) vagoane lemne de foc esenţă tare, cali­tatea I-a, conform caietului de sarcini.

Plata lemnelor se va face imediat după predarea lor, fran­co gara Braşov-Bartolomeu.

Doritorii vor trimite sau de­pune în şedinţă oferte închise în plic, însoţite de garanţia de 5°/0 în numerar sau recipisa Casei de Depuneri.

Şeful Serv. Int. C. 5 A.Int. Colonel, /. Gomoescu

244 1— 1

debltanţflor de bău- turl din comunele rurale

Ministerul de finanţe a luat măsura arendării brevetelor ru­rale prin licitaţii. Această mă­sură a adus o profundă nemul­ţumire îa rândurile debitanţi- ior. Motivul nemulţumire! ar fi atât de ordia moral cât şl ma­terial. Se plâag anume comer­cianţii, că la licitaţii se prezintă şi oameni străini cu Ito tu l de specialitatea breslei şi în necu- noştinţă de situaţii reale, fac oferte cari ulterior nu vor pu- tae fi executate; aşa că lovesc în vechii comercianţi» aflaţi pe poziţii de decenii de ani, — şi totuşi fără profit nici pentru nouii adjudecători.

Comercianţii se mai plâng că au făcut mari cheltueli cu in­vestiţiile şl amenajarea localu­rilor, spre a le face corespun­zătoare comerţului lor ; au mun­cit din greu şi cu sacrificii ca să stabilească vadul comercial, atât de important în comerţ şl acum... să părăsească totul I...

Au adus importante contri­buţii la bugetul ţării, prin su­mele plătite, într'un lung decurs de ani, ca imposite de tot fe­lul, deci se găsesc în situaţia categoriilor de cetăţeni cu drep­turi câştigate.

Dacă scopul licitaţiilor este crearea de venituri pentru co­mune, apoi acestea se pot pro­cura şi pe cale de impozite di­recte, în raport “cu impunerile fiscale, evitânduse sistemul li­citaţiilor, care are marele de­fect de a provoca nesiguranţă şi deci implicit împiedecarea „continuităţii", — lucru aşa de important pentru Comerţ.

De aceea conducerea acestei bresle de sub preşedinţia d-lul Moise Popa, s'a adresat din nou Ministerului de finance, cerând înlăturarea sistemului licitaţii­lor, care nu se potriveşte si­tuaţiei din Ardeal şi are ma­rele defect de a provoca nesi­guranţă în rândurile comercian­ţilor, putând astfel ft aruncaţi oricând pe drumuri şi loviţi în existenţa lor f . ..

Braşov, 1939 Mai 8./. P.

Delà P. T . T .

R e cla m e le pe tr im ite r ile p o ş­ta le p ro p ri

Noul tarif poştal valabil dela1 Aprilie 1939 prevede că am­balajele trimiterilor poştale pro­pri nu pot avea reclame tipă­rite sau prin aplicare de vig- nete, dacă nu s'au achitat tac- sele respective de abonament la reclame prin P. T. T. pur­tând menţionat pe ele numărul abonamentului.

Trim iterile prevăzute cu ra- clame pentru care nu s'a achi­tat abonamentul, sunt supuse la destinaţie la o taxă de 2 lei.

Fără taxă de reclamă, expe­ditorii au drept să-şi indice pe trimiteri numai următoarele menţiuni î

1. Adresa simplă compusă din numele, strada şl nr. casei, localitate şi sectorul poştal.

2. Telefonul.3. Căsuţa poştală.4. Adresa telegrafică.5. Contul CEC şl6. Nr. de înregistrare la Ca­

mera de Comerţ şi Industrie.Aceste indicaţiunl se pot im­

prima pe orice parte a trim i­terilor, cu litere latine obiş­nuite şi numai în limba română, pentru uzul poştei spre a putea preda trimiterile înapoiate.

Prin reclamă, pa trimiterile poştale propri, se înţelege ori ce text în plus faţă de adresa precizată mai sus, ca de exem ­plu: anul fondării, capitalul so ­cial, însuşirea produselor co ­merciale sau fabricaţii, repre­

SINAIAC A Z I N O U L D E S C H I S R O U L E T T E

B R A Z IL IA N AB A C C A R A

240 1— 1 50% reducere pe C. F. R.

Fabrica de hârtie Zâraeşti, angajare inginer me­canic român creştin, de preferinţă nemobilizabll, cu practică ta instalaţiuni mecanice şi electrice. Oferte scrise indicând studiile, practica şi referinţele.

*

Fabrica de hârtie Zârneşti, angajare cu bună re ­tribuţie, funcţionară româncă creştină, absolventă şcoală comer~ cială, cu practică, bună dactilografă, cunoscând bine Gercnana, Oferte scrise indicând studiile, practica şi referinţele.

*

Fabrica de hârtie Zârneşti, angajare bun şofeormecanic român creştin, pentru automobil persoane, cunoscând calorifere. 245 i —2

zentanţele, sucursalele, emble- mela şl mărcile de orice fel chiar înscrise, desenele, imagi­nile magazinelor sau întreprin­derilor, anteturile, imprimate cu litere artistice, umbrite sau mărite, care atrag atenţiunea asupra lor, desenele de orice fel, chenarele colorate sau ne- colorale, medaliile, figurile şi emblemele, toate aceste nea- vând alt scop pe trim iteri de­cât reclama.

întrucât nu există funcţionar p.t.t. care să nu cunoască limba română, se consideră ca re­clamă şi adresate expeditorilor, atunci când sunt imprimate şi în alte limbi pe lângă cea ro­mână.

Pe baza abonamentului, 'care se obţine achitând taxele ta ri­fare de :

Lei 3500 pe un an.Lei 2000 pe 6 luni,Lei 1200 pe 3 luni,Lei 500 pe 1 lună

se poate face oricâtă recla&ä pe trimiteri, modelele putân- du-se preschimba în timpul a- bonamentului fără diferenţă de taxe, însă totdeauna cu apro­barea Direcţiunei Comerciale P.T.T. 244 1— 1

Judecătoria rurală Rupea

Nr. G. 1 9 3 0 -1 9 2 4 .

PublicaţiuneSe vinde prin licitaţie pu­

blică, pentru încasarea preten- siunei a urmăritoarei Kraus Sofia în suma de coroane cehe Í 4765-(“14475 Lei capital şi a c ­cesorii, mobilele sechestrate in valoare de 50,000 lei, în zitia de25 Mai 1939 ora 17 p. m. la faţa locului ia comuna Jlb ert Nr. de casă 362 şl vânzarea se face pentru bani gata, eventual şi stib preţul de estimare.

Rupea, la 6 M ala 1939.Delegat judecătoresc,

(indescifrabil)247 1— 1

Tânăr de 29 ani, brunet, înalt, prezentabil1 cu situaţie şi ser­viciu onorabil în vederea căsă­toriei doreşte cunoştinţă cu D nă s’au D-şoară. Serioasă, familie bună, numerar şi ceva avere. Răspundeţi la ziar sub, Brunet. 239 1— 3

De vânzare parcelă, colţ de stradă, unde este în lucrare drumul şl canalizare, cu Întreg materialul de construcţie : 40.000 buc.cărămidă şi 20 m.c. scânduri» lemnărie uscată.

---- X X X ___

O casă familiară 2 ca ­mere, bucătărie, cămară, pivni­ţă, bucătărie de vară şi grădini«

Ambele cu preţ foarte eftln.Adresa la ziar. 238 2—2

Casă de vânzare 2 ca ­mere şl bucătărie, teren 720 mp« înformaţiuni la I. M. Burtea« Braşov, Str. Ciprian Porum­be seu f.n. 219 2— 0~

HOTELULŞi

Restaurantul„Carpaţi“

„ L A M A R I A N "din Codlea este

de închiriat Amatorii se vor adresa la proprietar.

193 3—0

BODEGA SI RESTilUfiSItm

S tra d a G heorge B a r iţiu Nr« i

B u că tă r ie e x ce le n tă ca şi 1» casă particulară. P rè fu r i coa* v en a b ile . A bonam ente cu c e le m ai av an tag io ase co n d itio n !«

Vinuri de Ardeal şi Vechiul Regat

Din „P od go riile P ra h o v e i-*# B O G H I C I Ş I D U C 1 & renumite şl bine cunoscute fFetească, Tămâioasă, T o n i c *

Riesling, Negru-Vârtos s „Puterea Ursului“ e t c ,

C on vingeţî-vă de c a l i t a t e ş i p r e ţ u r i ’c o n Y e a a b i t e 619 2—0

Reclama este sufletul co­rner {a lai. Gazeta Transilva­niei publică cele mai ieftine anunţări şi reclame.

F b jh a 4 lOAZETAQTRANSILVANIHI Nr 3 5 —!939

Festivităţile delà T.-Severinf

«lui şi a MareTui Vccvcd Mibai, a avut eri lo c , la T.-Severio, desvelirca plăcii comemorative a sosirii ín

a Domnitorului Caroi I.Pentru comemorarea istoricului eveniment, care a de­

curs Întrun cadru de înaltă însufleţire, a fost de fată mul- time mare de ţărani din judeţele învecinate, iar dela Bucureşti ca un tren «pecia! au sosit membrii guvernului şi consilierii regali.

Placa comemorativă, aşezată pe locul unde în ziua de 8 Mai 1S66, a călcat principele Carol 1, coborând din vapor pe pămân­t ii i românesc, poartă următoarea inscripţie;*

Pe locul acesta însemnat Oprita-s’a pasul dintâi Al primului Rege Român Pe Dundre-adus pân’ la noi.

8 Mai 1866—8 Mai 1939.M. S. Regele a des velit placa comemorativă, rostind urmă­

toarele cuvinte :„Desvelesc această lespede, care aminteşte locul care pe

vremuri a fost piatră de hotar şi care prin debarcarea Domnito­rului Carol, a devenit prima pagină a nouilor file a Cărţii Neamului".

ProgramulSerbărei zilei de 10 Mai 1939 în Braşov

In revărsatul zorilor 21 lovituri dejtun vor anunţa solem­nitatea zilei.

La orele 9.45 dimineaţa, formaţiunile gărzei naţionale, pre- militare, trupele din Garnizoană cu drapele şi muzici vor fi prezente la locurile indicate de autorităţi, deasemenea Liceele şi Şcolile secundare.

La orele 10 se va of f ci a în faţa Bisericii Sft. Adormiri din Cetate un serviciu religio«*, în prezenţa Generalului Comandant al Corpului 5 Armată, a Prefectului de judeţ şi a autorităţilor civile şi militare.

După terminarea serviciului divin, Comandantul Corpului 5 Armată, însoţit de Statul Major va trece în revistă trupele.

Defilarea va avea loc pe B*dul Regele Ferdinand în ordinea următoare :

A) F o rm aţiu n ile G ărzei N aţionale.B) F o rm aţiu n ile p rem ilita re .C) Armata«Ţ in u ta : a) Pentru membrii F. R. N.î de ceremonie.

b) Pentru civ. s frac, cravată şi mănuşi albe, decoraţii.c) Pentru militari : de ceremonie.

După defilare va avea loc Ia Prefectura judeţului o recepţie, la care vor lua parte Generalul Comandant al Corpului 5 Arma­tă, Prefectul judeţului, Primarul Municipiului, Statul Major, Co­mandanţii de unităţi cu Ajutorii, Autorităţile civile, Reuniunile şi Societăţile prin reprezentanţii lor, conform invitaţiilor primite şi care sunt strict personale.

In timpul recepţiei muzica militară va cânta în faţa Pre I fecturel.

La orele 16.30 va avea loc în Sala „Astra“ un festival co­memorativ al şccalelor secundare din Braşov. Biletele de intrare se vor lua dela Primărie (Oficiul de Turism).

Intre orele 17 şi 19 muzica militară va cânta pe Promenada din faţa Prefecturei.

La orele 21 retragerea cu forţe ; detaşamentul va porni dela Comandamentul Corpului 5 Armată, urmând Calea Victoriei; Bulevardul Regele Ferdinand, Sir. Voevodul Mihai, Hirscher, Orfanilor, Prundului, Piaţa Unirii, Str. Căpitanului, Biserica Pe Tocile, Str. Ecalerinei, Tg. Cailor, Piaţa Libertăţii, Str. Regele Carol, Str. Niculae Iorga, Str. I. G. Duca, Cazarmă.^

Seara toate edificiile publice vor fi iluminate.Pe toate clădirile publice şi particulare se va arbora dra­

pelul naţional.Biletele pentru tribuna oficială se dau de către Prefectura

judeţului, pentru celelalte tribune se dau de către Primărie,In toate comunele din judeţul Braşov se va oficia la ora

10 un Te-Deum în prezenta autorităţilor civile şi militare şl vor participa unităţile premilitare de străjeri şi străjere.

Prefectul judeţului s C olonel OVID IU IVA ŞCU .

Comand. Corp. 5 Armată s G -ra i de D iv . IL ÎE P A R T E N IE.

In ven ţie

Interesanta invenţiea b d o I ofiţer român din Braşov

Ni se aduce la cunoştinţă îm- bucurătoarea veste, despre bre­vetarea nu de mult, a Unei lucrări, dusă la bun sfârşit, de către domnul căpitan Radu Du- mitrescu, întitulată, „Dispozitiv de orientare pe hartă în oraş," operă de mare valoare, şi de care astăzi, când trăim în se­colul iuţelii şi al civilizaţiei, găsim, că nici un oraş nu se poate lipsi de o astfel de bine­facere a ştiinţei, pusă la dis­poziţia publicului de acest ofi­ţer de elită.

Este vorba despre un aparat, practic, foarte simplu, care poa­te fi folosit cu uşurinţă, acolo unde se găseşte, de orice ştiu­tor de carte.

Persoana interesantă se poate ^ndentifica asupra locului unde

se găseşte, aflând repede strada sau autoritatea ce-1 interesează, precum şi drumul de parcurs, alegându-şi uşor mijlocul de locomoţie cel mai convenabil.

Aduce un real ajutor perso­nalului poliţienesc, care nu va mai fi stânjenit în funcţie prin explicaţiile de orientare, pe care. trebuie să le dea diferitelor persoane, — şi care în oraşele mari de cele mai multe ori sunt vagi şi nefolositoare. *

Dă un aspect de * civilizaţie oraşelor.

Procură ocaziunea [de a se face o şcoală a naţiune! în ce priveşte cetirea unei hărţi, atât de necesară în împrejurările de tot felul. Apoi In cazuri grave, publicul se poate orienta de urgenţă asupra adăposturilor de

apărare pasivă, intr un atac a- erian, etc...

Am insistat asupra câtorva amănunte, găsite mai interesante la acest aparat, cu dorinţa de a nu lipsi din nici un oraş, şi mai cu seamă din oraşele cu circulaţie mare, balneare, cli­materice, turistice etc...

Domnii Rezidenţi ai Ţinutu­lui Bucegi şl Nistru, cărora au­torul Ie-a oferit lucrarea, au apreciat-o, recomandându-o tu­turor oraşelor din ţinuturile respective.

Ştim că sub actuala cârmuire se dă o mare importanţă mo­dernizării şi sistematizării ora­şelor. lată de ce, suntem dis­puşi a crede că toate oraşele de importanţă ale ţării, vor a- dopta, instalând acest aparat care pe lângă că este foarte eftin, este absolut necesar, în­curajând cum se cuvine o in­venţie şi muncă românească,— şi ridicând în acelaşi timp pre­stigiul ţării noastre, atât de vi­zitată de către streini, dându-i un aspect de civilizaţie occi­dentală.

Elisabeta Henţiu.

InformaţiiCa răspun s la telegrama de

omagiu trimisă M. S. Regelui de către adunarea generală a breslei restauratorilor şi profe­siuni anexe-Braşov, d-1 Moise Popa, preşedintele breslei res­tauratorilor Braşov, a primit următoarea telegramă ;

Majestatea Sa Regele mulţu­meşte breslei restauratorilor din jud. Braşov şi Dvs. pentru oma­giile exprimate cu prilejul adu­nării generale. — Directorul secretariatutul particular al M.S. Regelui — E Buhmaa.

*S u v eran ii A ngliei au p le­

ca t în Canada. Londra. Suve­ranii Marel Britanii şi princi­pesele regale au sosit în gara Portsmouth fiind primiţi cu i- mense ovaţii ide sute de mii de oameni.

Pe tot parcursul dela palatul Buckingham pâ,nă la gara W at- terloo, o mulţime nenumărată a aclamat cu entuziasm pe R e­gele George şl pe Regina E li­zabeth, cari pleacă în Canada.

Apariţia trăsurii aurite a Su­veranilor a fost salutată pe toate străzile cu furtuni de ovaţii.

*D-1 Iu liu M aniu suferă de

un reumatism infecţios secun­dar, datorit unor focare den­tare.

*P o stu rile n oastre de R ad io

vor transmite mâine, începând dela ora 10, parada militară de pe câmpul Cotrocenilor. As­cultătorii vor putea urmări ser­viciul religios şi defilarea tru­pelor.

BULETINUL POLITIEIÂ fo s t p rin s astăzi dimi­

neaţa pe la orele 5 pe strada Iullu Maniu individul Kohn Ti- beriu originar din Oradea, cu­noscut spărgător. Asupra nu­mitului s a găsit mai multe scule pentru spargere. Se fac cercetări de Biroul Judiciar pentru a se stabili faptele să­vârşite în ultimul timp.

Nr. 349— 1939 cf<

Extract de publicaţieJudecătoria rurală Rupea sec­

ţia cf. scoate în vânzare imo­bilul urmăritel Banu Eva născ. Hici din comuna Flşer din cf. Nr. 897 Nr. top. 19 1, 19/2 în ziua de 15 Maiu 1939 ora 11a, m. la primăria Flşer.

Rupea, la 11 Februarie 1939 Judecător, Dr. Gotthard.

Director aj. de c. f. Tolnay 246 1— 1

TURBURARILE CIRCULAŢIEI

ARTER1OSCLERO ZĂ MALADII DE PIELE

Mare« d»

ESTE UN PRODUS C HAT E L AI N

, manifestaţie fraocD-româoă ia Nantes .'"■sşm Paris, 8 (Rador). — Asociaţia „Prietenii României“ a'^or­

ganizat ia Nantes o grandioasă manifestaţie. I La această ceremonie a asistat colonelul Teodori al, ataşat]

militar al României 1a Paris, reprezentând pe d-l Gh. Tătărescu^ ambasadorul României. ■

Colonelul Teodorini, într’o vibrantă cuvântare, a evocat a- mintirea unui trecut de luptă dusă tn comun da cele două na-; ţiuni şi, referindu-se la legăturile ce uaesc cele două ţări, aadur! calde omagii Franţei.

Polonia vrea pace ca toţi veciniiD e c la ra ţiile d -lu i K w iatkow sk i, v ice -p re şe d in te le C onsiliu lu i

Varşovia, 8. (Rador). — Luând cuvântul în cursul ceremo­niei remiterii avioanelor şi mitralierelor oferite de ţăranii din Moseice armatei poloneze, d-1 Kwiatkowski, vice-preşedintele Consiliului, a declarat î >

„Polonia este una din ţările cele mal paşnice din Európai Polonia reînviată aspiră la o viaţă în pace. !*Dacâ azi ţăranii po«£ lonezi, reprezentând pătura socială cea mai paşnică, oferă avi­oane acestei scumpe patrii, o fac cu conviugerea adâncă că î& lumea actuală trebue să pui bază mai ales pe propriile tale|for(e:| şi că nu este permis să se omită ceva care ar putea să aducă' atingere integrităţii şl măririi Poloniei.]

Calmul edificator, care domneşte actualmente în Polonia se explică prin hotărârea de neclintit şi prin voinţa absolută a na-l ţiunii întregi de a apăra frontierele sale. |

Cel ce are hotărârea fermă nu este capabil de nervozitate. Polonia vrea pace cu toţi vecinii, dar, dacă vreunul din aceşti vecini îşi va întinde mâinile spre a cuceri pământul nostru şi drepturile noastre, îi vom răspunde cu ceeace poporul polon o- feră azi armatei sale“.

Italia şi Germaniaau încheiat un pact politic-milifar.

In urma convorbirilor pe care contele Ciano, ministrul afa-* cerilor streine al Italiei şi von Ribbentrop, ministrul afacerilor streine a l Germaniei, le-au avut la Milano, în zilele de 6 şi T Mai. S-a încheiat un pact politico-militar între cele două ţări.

In cercurile politice faptul este privit ca o consecinţă na­turală a situaţiei ce există între cele 2 ţări.

Incidente la ZagrebIn tim p ce rep rez en ta n ţa n a ţio n a lă c ro a tă ţ in e a adunare*

în s tra d ă s ’au produs o în c ă e r a re ş i un om or

Belgrad, 8 (Rador). Se comunică din isvor oficios, că azi dimineaţa s’au produs incidente la Zagreb, în faţa clădirii îaj care ţinea şedinţă „reprezentanţa naţională croată“, convocată! de d-1 Macek., j

In mijlocul mulţimii ce staţiona în faţa clădirii, o discuţie iscată între un tânăr şl persoanele din jurul său a degenerat în] încăerare. La un moment dat, tânărul a scos un revolver, a tras! şi a rănit pe un membru al organizţaţiei paramilitare a partidu­lui ţărănesc croat.

Tânărul a fost arestat imediat. Identitatea lui n’a fost încă stabilită. Nu se ştie încă dacă el este un separatist croat adverb sar ai mişcării d-lui Macek, sau un naţionalist ‘iugoslav.

Spania s‘a retras din Soc. NaţiunilorBurgos, 8. (Rador). — Se anunţă oficial că generalul Jor-

dana, ministrul Afacerilor Străine, a trimis secretarului generai al Societăţii Naţiunilor, următoarea telegramă ;

„In numele guvernului spaniol, am onoarea a vă comunica prin prezenta telegramă retragerea Spaniei din Societatea Naţia nllor, în conformitate cu paragraful 3 din art. 1 al pactului.

Tipografia .Astra** Braşov. — Editora „Tipografia Gazeta Transilvaniei**..Braşov S.^A. Redactor fi girant % loaa Brotea.