h t tp ://www. d n tc j . r o /a d e v ă r u l

ANOL XIV NR. 3495 ISSN 1220-3203

VINERI,10 MAI 2002

16 PAGINI 4.000 LEIe m

Aceşti minunaţi candidaţi la preşedinţie...VALER CHfOREANU

D, esigur, nu trebuie să ne facem j probleme că, la alegerile din 2004,

— România va duce lipsă de candidaţi la cea mai înaltă funcţie în stat. Ceea ce s-a întîmplat după decembrie 1989 este semnificativ pentru apetitul pe care îl au locuitorii plaiurilor mioritice (unii, chiar plecaţi de o bună bucată de timp din ţară) pentru un anume fotoliu aşezat într-o anume cameră a unei foste reşedinţe regale. Dacă bine îmi amintesc, un scriitor român îşi mărturisea, Ia tinereţe, sentimentele de mare noutate care îl bîntuiau după ce, vizitator fiind al castelului de la Peleş, a dormit o noapte în patul fostei regine a României. Un scriitor de mare talent şi sensibilitate a fost tentat să lase posterităţii, nu numai o operă remarcabilă,-ci şi această întîmplare oarecum ieşită din comun. Sentimente pentru care nimeni nu s-a gîndit ,sâ-l condamne vreodată. Dacă astfel poate gîndi şi simţi un om cu totul deosebit, cum sâ mire avalanşa de pretendenţi, nu la o noapte de somn în patul unei regine dispărute, ci la un fotoliu în care să se aşeze comod timp de patru ani? Chiar dacă este de mirare o asemenea naivitate la majoritatea celor ce gîndesc astfel.

Revenind la lucruri mai serioase, să vedem ce spun românii aşezaţi la cap, care nu au astfel de gînduri, dar ştiu că va veni, nu-peste mult timp, momentul în care se vor afla singuri în faţa listei cu candidaţi şi vor fi obligaţi să bifeze numele celui preferat pentru Palatul Cotroceni. Un recent sondaj de opinie realizat de Centrul pentru Sociologie Urbană şi Regională (CURS) stabileşte următorul clasament al preferinţelor electoratului: Adrian Năstase - 42,7 la sută, C.V. Tudor - 16,90 la-sută, Traian Băsescu - 16,55 la sută - sînt cei care alcătuiesc un fel de tripletă de aur, după care ar urma un grup de aşa-numiţi “alţii”, cu 13,17 la sută, apoi TheodorStolojan - 7,47 la sută, şi Mircea Geoană - 3,21 la sută. Este interesant de remarcat că dintre cei trei, “premiantul”, deci, cel cu şansele cele mai mari, nu pare atras de funcţia în care îl proiectează alegătorii. Şi că Năstase este preferat de români în ciuda faptului că el conduce partidul care a format un guvem despre care aceiaşi români cred că a îndreptat ţara spre o direcţie greşită. Informaţia pare a fi un motiv de distracţie, concluzie pe care ne-o oferă, de fapt, aproape întotdeauna sondajele de opinie. E o chestiune care se întîlneşte, probabil, şi în alte părţi ale acestei lumi, populate de oameni cu un alt nivel de viaţă şi cu o cultură a adevăratei democraţii mult mai avansată. Pe de altă parte, îmi spun că totul se datorează înţelepciunii dobîndite nu numai de români, care ne învaţă că, dintre mai multe rele, trebuie să-l alegem întotdeauna pe cel mai mic.

Despre următoarele două nume de pe lista stabilită de sondajul CURS trebuie să spunem -că, spre deosebire de primul, Adrian Năstase, care nu pare a agrea funcţia de preşedinte al României, ei sînt ferm angajaţi pe drumul care duce spre

continuare în pagina a 16-a

-jqaFJ

H E M 1

Ziua Victoriei, proclamarea independenţei României si Ziua Europei au fost sărbătorite cu mult fast

Ieri, autorităţile locale şi judeţene au sărbătorit Ziua Victoriei, proclamarea independenţei României şi Ziua Europei. La festivităţile organizate cu această ocazie au participat prefectul judeţului Cluj, Vasile Soporan, subprefectul Dan Canta, preşedintele şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean, Graţian Şerban, respectiv Liviu Medrea, primarul Gheorghe Funar, viceprimarii Mircea Gavrilă şi Boros Janos; consilieri locali şi judeţeni, reprezentanţi ai partidelor politice, ai serviciilor descentralizate, ai regiilor autonome, ai societăţii civile, precum şi veterani de răzoi şî revoluţionari. Acest eveniment a fost marcat printr-’un Te Deum oficiat la grupul statuar „Glorie Ostaşului Român”, precum şi printr-o ceremonie de depuneri de coroane şi jerbe de fiori. In cursul zilei de 9 mai 2002, prefectul Vasile Soporan i-a primit pe veteranii de război. Trebuie precizat faptul că în judeţul Cluj trăiesc 28 de veterani, dintre care doi slnt decoraţi cu Ordinul „Mihai Viteazul": general de brigadă Teodor Breharu şi colonel Ludovic Todea. Manifestările dedicate acestei zile au mai cuprins defilarea veteranilor de război si a Gărzii de Onoare.

Mihaela LĂPUŞAN

Ungaria trebuia sâ analizeze efectele Memorandumului privind Legea statutului

Preşedintele UDMR Marko Bela consideră câ partea ungară ar trebui să facă o analiză referitoare la efectele concrete ale Memorandumului încheiat cu România privind Legea statutului maghiarilor şi, dacă apar probleme, acestea ar trebui discutate în Comisia mixtă- româno-maghiară.

“Dacă cineva vrea sâ modifice Memorandumul, ar trebui sâ ne convingă”, a declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, Marko Bela. El a arătat că părerea UDMR faţă de Memorandum coincide cu poziţia Guvernului României, conform căreia acest document “a fost benefic pentru relaţiile dintre cele două ţări” şi nu ar

trebui modificat. Marko Bela a precizat câ s-a întîlnit, miercuri, cu viitorul premier al Ungariei şi cu preşedintele Partidului Socialist Ungar, care l-au asigurat că orice propunere vor avea pe tema Memorandumului o vor discuta şi cu UDMR. “Este o garanţie că nu se va întîmpla nimic peste capul nostru”, a apreciat liderul Uniunii.

El a spus câ singura problemă mult discutată legată de Legea statutului maghiarilor este cea privind “angajarea în muncă în Ungaria”. Marko Bela a arătat câ, deocamdată, conducerile partidelor care vor forma guvernul Ungariei nu au venit cu o soluţie privind această problemă.

Sublocotenentul acuzat de divulgare şi sustragere de date secrete a fost arestat preventivProcurorii militari au dispus arestarea preventivă pc o perioadă de

30 de zile a sublocotenentului în rezervă Adrian Tiberiu Mirică, fost ofiţer al Serviciului Român de Informaţii, după ce a fost prins în flagrant în timp ce încerca să furnizeze unei persoane date şi informaţii cu caracter secret.

Potrivit unui comunicat al Biroului de presă al Ministerului Public, Mirică este acuzat de comiterea infracţiunilor de divulgare a secretului care periclitează siguranţa statului şi sustragere sau distrugere de înscrisuri oficiale. ^

El a fost prins în flagrant în noaptea de 8 spre 9 mai a.c., în momentul în care încerca să predea unei persoane, pentm suma de cinci sute de dolari, două dischete ce conţineau date şi informaţii cu caracter secret, sustrase în perioada cît a fost ofiţer activ la SRI Iaşi.

Adrian Mirică are 27 de ani şi a fost trecut în rezervă în decembrie 2001 pentm încălcarea normelor de muncă.

. Legea privind impozitul pe profit a fost aprobată, ieri, de Camera Deputaţilor, cu 181 voturi “pentru” şi 43 “împotrivă”, aparţinînd parlamentarilor din PNL, PD si PRM.

Plenul nu a acceptat decît • amendamentele aprobate în Comisia de buget-finanţe şi cîteva corecţii de formulare aduse de deputaţi.

Textul adoptat stabileşte cota

de impozit pe profit la 25%, precum şi excepţiile de la această cotă-standard. Astfel, pentru BNR, cota impozitului pe profit este de 80%, aceasta fiind aplicată veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile şi a fondului de rezervă. Contribuabilii care obţin venituri din activităţile desfăşurate în zona liberă vor plăti un impozit pe profit, de 5%, în loc de 12,5% cît prevedea

iniţial legea, printr-un amendament al deputaţilor PNL, acceptat în raportul comisiei. De asemenea, contribuabilii care au încasat venituri în valută din exportul bunurilor realizate din activitate proprie, direct sau prin contract * de comision, şi din prestări de servicii, plătesc o cotă de impozit pe profit de 6%, pentm----------------------- 2____l____

continuare în pagina a 13-a

Companie a grupului ASTRALASTRAL TELECOM

A N U N Ţ I M P O R T A N T

Cu ocazia intrării Dynamic NetWork Technologies îngrupul ASTRAL TELECOM, punctele de reiaţii cu publicul ale DNT Cluj s-au mutat mai aproape de dumneavoastră, la adresa:

str. luliu Maniu nr.4 (Serviciul de Vânzări, Reiaţii cu Publicul şi Marketing)

cu începere de luni, 25 Martie

Tel. 064-420006, 064-193198, fax: 064-420478 s- sales@dntcj.ro, office@dntcj.ro, marketing@dntcj.ro £ sales@cluj.astral.ro

jCDrar: '^1 j08 .00-1g ,00 !

w w w - d n t c j . r o

PRIMUL SIMPOZION NAŢIONAL

DE TEORIA GENERALA Â STATULUI

Şi DREPTULUI,CIuj-Napoca, 10-11 mai 2002

• de vorbă cu dl prof. univ. dr. Gheorghe BOBOŞ,decanul Facultăţii de Drept din CIuj-Napoca a Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir” •

După cum am mai anunţat, astăzi, 10 mai -2002, se cieschid lucrările Primului Simpozion Naţional de Teoria Generală a Statului şi Dreptului, manifestare organizată, în premieră naţională,'

de Facultatea de Drept a Universităţii “Dimitrie ‘ Cantemir” din CIuj-Napoca. Deschiderea festivă este programată pentru ora 10, în incinta Bibliotecii facultăţii, situată în clădirea nouă de pe .str. Burebista nr. 2. în legătură cu însemnătatea manifestării, necesitatea unor definiţii asupra conceptelor, secţiuni, participanţi şi altele în interviul ce urmează. .

■a»• Aşadar, domnule profesor, de ce o Teorie

generală a statului şi dreptului, de unde antinomia teorie generală a dreptului, teorie generală a statului şi dreptului sau teorie generală a dreptului şi statului?

A consemnat Micjiaela BOCUcontinuare în pagina a 5-a

• PREFECTURA. CONSILIUL JUDEŢEAN: 19-54-16

• PRIMARIA CLUJ-NAPOCA: 19-50-30• PRIMÂRIA DEJ: 21-17-90•PRIMARIA TURDA: - 31-31-60• PRIMARIA CÎMPIA TURZII: 36-80-01• PRIMARIA HUEDIN: 25-15-48•PRIMÂRIA GHERLA: 24-19-26• POLIŢIA CLUJ-NAPOCA:

955 şi 43-27-27• POLITIA FEROVIARA

CLUJ-NAPOCA: 13-49-76• POLEITA DEJ: 21-21-21• POLIŢIA TURDA: 31-21-21• POLITIA CÎMPIA TURZII: 36-82-22• POLITIA HUEDIN: 25-15-38•POLITIA GHERLA: ' 24-14-14• POMPIERII: 981• PROTECŢIA CIVILA: 982 '• GARDA FINANCIARA CLUJ:

19-52-23 si 19-15-70. inL 158• DIRECŢIA GENERALA A MUNCII 51

PROTECŢIEI SOCIALE: 197.125• SALVAREA: 961• SALVAREA CFR: 19-85-91 .• INTERNATIONAL: 971• INTERURBAN: 991• INFORMAŢII: 931• DERANJAMENTE: .* 921• ORA EXACTA: 958• Rj A. TERMOFICARE: 19-87-18•ILA.APÂ CANAL- 19-14-44• RA. > Domeniului Public: 19-40-55• RA.T.U.C 43-09-17• SC.-SALPRESTS.A-- 19-55-22• SC PR ISAL 19-56-32• DISTRIBUŢIA GAZELOR

NATURALE - INTERVENŢII GAZE92S;4334?4

• JANDARMI: 956• GARA CI-jj-Njpoca: 952• AGENŢIA CFR: 43-204)1;

T unJj-31-17-62; Dej-21-20-22• AUANTA ANTISUICID: 19-16-17• DIRECŢIA GEN. JUD. PENTRU PROTECŢIA

DREPTUREOR COPILULUI 983.42-0146• AGENŢIA JUD. DE OCUPARE A FORŢEI DE

MUNCÂCIVJ 19-54-15• CASA DE PENSII CLUJ: 43-10-10.19-0852 •INSPECTORATUL TERITORIAL DE

MUNCA: 19-84-07; SESIZĂRI MUNCA LA NEGRU. 19-73-77

EXIM TURAGENJIE DE TURISM Şl BILETE DE AVION « n u . v ă o f e r ă :

ORARUL CURSELOR INTERNE luni

Cluj -9 Otopeni 7,00,16,00 şi 18,50 Otopeni -» Cluj 7,30,12,15 şi 20,00

- marţi Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

miercuriCluj Otopeni 7,00,16,00 şi' 18,50 Otopeni -9 Cluj 7,30, 12,15 şi 20,00

joi _Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

vineriCluj -9 Otopeni 7,00,20,10 şi 21,05 Otopeni -9 Cluj 11,00,14,30 şi 20,00

sîmbâtâ Cluj -» Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni -» Cluj 8,25 şi 20,00

duminică Cluj -> Otopeni 7,00 şi 15,15 Otopeni •» Cluj 8,25 şi 20,00ORARUL CURSELOR EXTERNE Cluj -> FrankfurtMarţi, joi, sîmbâtâ şl dumlnlcâ 9,40 Frankfurt -» ClujMarţi, joi, sîmbâtâ şl dumlnlcâ 11,50 Cluj Vienaluni, miercuri • 9,45, vineri -15,10 Viena -> Clujluni, miercuri -11,15, vineri 17,05 Cluj ^ Bolognaluni, miercuri • 13,30, vineri -15,45 Bologna -> ClujhinP, miercuri • 1525, vineri 17,40.

Rezervări prin telefon şi e-mail sau la sediul firmei:

EXIMTUR, str. A Şaguna 34-35 i tel/fax: 064433.569; 193.442 i

e-mail: travel@exlmtur.ro :

F A R M A C II!R E P U B L IC A - J o a c a de-a

sp ion ii, SUA - p re m ie ră (13; 1 5 .3 0 ; 18; 2 0 .3 0 ; 2 3 ) . Z iln ic spectacole cu tarif redus de la ora 23 * A R T A -E U R IM A G E S - K-Pax, prem ieră (12; 14,30; 17; 19,30); v in e r i, s îm b â tâ , d u m in ic ă - spectacole cu larif redus de la ora 22 * V IC T O R IA - închis pentru renovare * FA VO R IT - Vanilia sky- D eschide ochii, SUA (13; 16; 19) * M Â R Ă Ş T I - Dracula 2000, SUA (13; 15; 17; 19). Luni - închis

TURDA: FOX - C om p an ia m o n ştr ilo r . SUA (1 3 ; 15); Prinţesa îndărătnică, SUA (17; 19); vineri, sim bătă, duminică - spectacole cu tarif redus d e la ora 21

D E J: A R T A - O m inte sc lip ito a re , SUA (15; 17,15; 19,30); vineri, s îm bătă , duminică- spectacole cu tarif redus d e la ora 22

GHERLA: P A C E A r Victime colaterale! SUA (vineri, sîmbătă, dum inică: 15; 17; 19; 21; luni, m arţi, m iercuri: 17; 19); vineri, sîm bătă. duminică - spectacole cu tarif redus de la ora 21; joi: închis.

T E L E 7 a b c•l fc lmm* tumHJm ma rm « M

i t* **i msiiAstăzi, 18,00: TELE 7

ACTUAL; 18,30: VITRINA; 22,00: TELE 7 ACTUAL

Farmacii cu serviciu permanent.Farmada "CYNARA", Calea Floreşti nr.75, tel 42.62.72, orar non-stop. Farmacia

"REMEDIUMFARM", b-dul 21 Decembrie nr. 131, tel. 41-29-01, orar non-stop, Farmacia "VISCUM’, str. FînOnele nr. 7, tel. 092/32-80-30, orar non-stop.Farm acii cu serv ic iu pre lungit.Farmacia "DAPHNE", str. Plopilor nr. 50,

telefon 429.405, orar 8-20, Farmacia "INTERPHARM”, str. Primăverii nr. 5, lelefon 42-71-95, orar 8-22, Farmacia

• ■ B ib lio te c a Judeţeană “ O C TA V IA N G O G A ” : Sed iu l Central (Calea Dorobanţilor f.n., tel. 430.323, fax: 40-64-195.428): luni - vinerii 9,00-20,00; Centrul de Informare Comunitară (str. M. Kogălniceanu nr. 7, tel. 195.620): luni - vineri: 9,00 - 20,00; Sala de lectură (str. M.- Kogălniceanuur. 7, tel. 430.434): luni - vineri: 9,00 - 20,00, sîmbătă: 9,00 - 14,00; Filialele: M ănăştur (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), M ediateca (str. Izlazului nr. 18, tel. 165.784), Zorilor (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni, miercuri, joi: 14,00 - 20,00, marţi, vineri: 9,00 - 15,00; C o le c ţ ii sp ec ia le (str. Observatorului nr. 1, tel. 438.409): luni - vineri: 8,00 - 15,00; Filiala Bibliosan (Spitalul de Recuperare, tel. 123.066 int. 177): luni - vineri: '9,00 - 16,00.

I B iblioteca G erm ană (strada Universităţii 7 - 9): luni - 10-14; marţi, miercuri, joi -12-16; vineri - 10-16.

■ Biblioteca Centrului Cultural Francez (strada l.I.C. Brătianu 22); Orar luni; 14-19, marţi-vincri: 10-19, simbătă: 10-13.

■ Biblioteca Centrului Cultural German ” H erm ann Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16-20.

"CLEMATISFARM”, Piaţa Unirii nr. 10, 1-22.telefon 19-13-63, orar 8-2

Garda de noapte ^Farmacia nr. 2, str. Gh. Doja nr. 37, telefon 1948-54, orar 2D8.

Dispensarul Policlinic cu Plată

oferă consultaţii de toate specialităţile, tratamente dc reumatologie, mică chirurgie, ecografic, analize de laborator, radiologie, stomatologie la cele mai miei preţuri, asigurate de doctori de înaltă pregătire profesională. Adresa: Ştefan Ludivig Roth nr. 19 (fosta Mâloasa).Tel.: 130.330 sau 432.557.

POLICLINICA FARA PLATĂ “FAMILIA SFÎNTA"• 6-10 mai •

Medicină generală. Dr. R. Cotărtâ - 8 (10-12), dr. S. Loga -10 (9-11), dr. A.F. Oros - 9 (14-16), dr. A. Păunescu - 8 (15-17), dr. D. Platon - 9 (16-18), dr. M. Sudu - 9 (10-12), dr. V. Tâtaru - 10 (10-12), dr. C. Ţonea - 9 (9-11), dr. A. Varga - 10 (9-11); Homeopatie. Dr. L. Barbâalbă -8,10 (10-12); Cardiologie. Dr. A Iancu - 9 (10-12), dr. I. Ivanciuc - 9 (12-13), dr. L Paţiu - 8 (11,30-13), dr.T. Popescu - 8 (9-11), dr. N. Prişcă - 8 (16-18); Chirurgie. Or. D. Chirilă -9(17-18), dr. C. Cosma - 8 (11-13), dr. P. Pitea - 9 (9-11), dr. M. Simu-10 (11-12): Pediatrie. Dr. M. Fritea - 8 (12-13), dr. L. Toma - 10 (11-13); Endocrinologie. Dr. E. Popescu - 8 (9-11); O.R.L. Dr. E. Plăian - 9 (9-11); Neurologie. Dr. M. Abrudan - 9 (12-13); Ecografie. Dr. S. F ilim on - 9 (12-13), dr. I. Ghilean - 8 (14-15,30), dr. I. Usineviciu -10 (10-12); Reumatologie. Dr. C. Nedelcuţ - 9 (16-18); Oncologie. Dr. L.D. Ciule - 9 (15-16); Oftalmologie. Dr. M. Nassiri - 9 (15,30-17,30), Gine-onco-colposcopie. M. Risca - 8 (9-11); Laborator. Ch. pr. Ş. Moşoigo - 8, 9, 10 (9-11).

In cadrai poticfinicii se fee tratamente precum şi analize de laborator. Laboratorul de analize medicale are profil de biochimie şi hematologie. Recoltările se fac de luni pînă vineri, intre orele 9-11. Rezultatele se eliberează în aceeaşi zi, după ora 14. Trimiterile sînt valabile şi de la medicii din afara polidinidi. Pentru chirurgie plastică şi reparatorie, radiologie planificarea bolnavilor se face la sediul Polidinidi pe bază de bilet de trimitere. Planificarea bolnavilor se face Ia sediul PoCdinicS, slr. Moţilor nr. 39 şi la tel. 43-00-01, între orele 16-17, de luni pînâ vineri. Planificarea bolnavilor la ecograf şi EKG se face numai pe bază de trimitere de la medic» noştri. Donaţiile .se fee la sediul Polidinidi, la secretariat, şi în contul nr. 25.11.01.03.09.208 CEC Filiala Cluj- Napoca.

c t e l e s p e c t a t o rVineri, 10 mai

7,00 Jurnalul . de Jşd dimineaţă; 7,30 JŞtrict

SoMAHiA necesar; 8,15 Pasiuni (s/r);9.00 Ultima încercare (f/r); 110,45 Reflecţii rutiere; 11,00 TVR Craiova;13.00 Tezaur folcloric (r); 14,00 Jurnalul de prînz; 14,30 Drepturile omului; 15,30 Tribuna partidelor parlamentare; 16,00 Convieţuiri;17.00 Puterea nevăzută a animalelor (do); 17,30 Corect!; 17,45 Pasiuni (s); 18,30 Careul de Aur; 19,10 Avanpremieră Ştiri; 19,30 România politică; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport; 20,45 Curat Caragiale! Parol!; 20,50 Amy (s); 21,40 Ploaia de stele (div.); 23,10 Jurnalul de noapte; 23,25 Suplimentul de vineri; 0,00 Insula (f.SUA 1980); 1,45 Jurnal. Meteo. Sport (r).

IŞrjfcSgfcs. "7,00 Luna sălbatică i Î J L L L f i d (s / r )î 8,00 Zid- em.' muzicală; 13,00 Tibanu'pescuieşte şi vînează; 13,55 Clip Art; 14,00 Fiica Oceanului (d.a.); '14,30 Obiectiv (r); 15,30 Viper (s); 16,30 Luna sălbatică (s); 17,30 M.A.S.H (S); 18.00 Focus; 19,00 Camera de rîs; 19,30 Real; 20,00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Copiii spun lucruri trăsnite; 22,00 Război în sînul mafiei (f. SUA 1990); 0,00 M.A.S.H. (s/r); 0,30 Viper (s/r); 1,30 Camera.de rîs (r); 2,00 Focus - em. de ştiri (r).

Z 'a fcx

f v r f î ) 7'°° h mijlocul furtunii I V I ^ (//r); 7,50 Tată, am încurcat-o! (s); 8,15 Desene animate; 9,30 Călătoria lui Allen Strânge (s); 9,55 Ştiri; 10,05 Dimineţile unui bărbat cuminte; 11,05 Tradiţii (r); 11,35 Călător în Orient (r); 12,15 Videodipuri; 12,25 Cauza şi defectul (r); 13,30 Puls 2002 (r); 14,00 Desene animate; 15,20 Televiziunea... (div.); 16,15 Feţe; 116,30 Camera de gardă; 17,00 Primul pas. 17,55 Ştiri; 18,00 Călătoria lui Allen... (s/r); 18,30 Telejurnal; 19,00 In mijlocul furtunii (s); 20,00 Conspiraţii (do); 20,30 Lumea rugby-ului (do); 21,00 Zona crepusculară (s); 21,30 D'ale Iu’ Mitică; 22,30 Mesagerul stelar (f. SF SUA ’97); 0,05 Ştiri; 0,10 Remix.

7,35 Ştiri (r); 7,50 _ /a tX 5 Videodipuri; 11,00

tentaţii; 12,00 Documentar DW (r); 13,00 Videodipuri; 14,00 Adela (f/ r); 15,30 Videodipuri; 16,00 Reportaj 7 abc (r); 17,00 Germania astăzi (do); 17,30 Videodipuri; 18,30 Telejurnal; 19,0-0 Viitorul azi (do); 19,30 As show (r); 20,30 Roşcovanul (f. tineret România 1976); 22,15 Concert; 23,00- Germania astăzi (r); 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Videodipuri.F*r%riC î» 7,45 La casa da vis ev-,E îS 3(r); 8,15 Poveştiriadevărate; 9,00 Maria Belen (s/r);10.15 Vei fi a mea, Paloma! (s/r);11.15 De 3 x femeie (r); 12,15 Dragoste şi putefe (s/r): 12,45 Salome (s/r); 13,40 Micuţele doamne (s); 15,00 Dreptul la viaţă(s); 15,50 Căsuţa poveştilor (d.a.); 16,00 Fiorella (s); 17,30 Taina dinadîncuri (s); 18,30 Maria Belen (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Vei fi a mea, Paloma! (s); 22,00 Salome (s); 22,55 Dragoste şi putere (s);

■ 7,00 Observator.A Ştiri sportive; (8,00

Cafeaua cu sare; 9,00 Soledad (s/ r); 11,00 Te voi iubi mereu (s); 13,00 Ştirile amiezii; 13,15 Detectivii Hart (s); 14,00 Gong Show (r); 16,00 Ispita (s); 17,00 Ştiri; 17,20 Soledad (s); 19,00 Observator; 20,00 Colierul de turcoaze ((.România 1985); 21,45 Paparazzi (div.); 23,30 Ceasul răzbunării (thriller SUA 1996); 1,30 Observator (r); 2,30 Zile din viaţa noastră (s); 4,00 Cafeaua cu sare (r); 5,00 Soledad (s/r)

23,25 Poveştiri adevărate (r); 0,00 Fiorella (s/r); 1,30 Petrecerea (r);3,30 Acasă la români (r); 5,45 Taina din adîncuri (s/r).

NCN; 9,00 0:9 dimineaţa; 10:00 Vama timpului (r); 11,00 Pulsuleconomic (r); 18,30 Express NCN; 19,00 Cheia problemei; 20,00 Express NCN; 20,30 Audienţe...; 21,45 Express NCN.

18.20-20.00 Paradisul i femeilor - realizator

Nicoleta Ţăranu (Magazin); 20.00- 20.30 Alternative.

7,00 Teo; 8,00 Ştirile KS.A’Jffla Pro TV; 9,00 Tînăr şi neliniştit (r); 10,15 ProVest (r); 11,30 Familia Bundy (s/r); 12,00 Urmărire generală (r); 13,00 La Bloc (s/r); 13,30 Ca$$a Loco (s/r); 14,00 Haiducii lui Şaptecai (f/r); 16,00 Tînăr şi neliniştit (s); 17,00 Ştirile Pro TV; 17,45 Teo (div.); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Rîdeţi cu oameni ca noi (div.); 21,30 Războiul stelelor - Ameninţarea fantomei (f. SF SUA ’99); 0,00 Totul despre .Războiul stelelor" (do.SUA 1999); 1,00 Zero; 1,45 Halloween 3 (f.horror SUA 1982); 3,45 Ciuliţi-vă urechile (tragi-comedie SUA 1987)..

Redacţia nu îşi asum ă responsabilitatea pentm schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

iliin iiim lijastăzi, de la ora 18,30:

TRUBADURULde G. Verdi

astăzi, de la ora 19,00:CLITEMNESTRA

SAU CRIMA' , de M. Yourcenar

— > 7 ^ )i \ f l :

(C 15V

O te râ p u b lic u lu i larg, d e lu n i p ie i sîm bătă, in tre o re le 10-20:

.- fitness asistat do instructc specializai -

- aparatură complexă .dobody-building şi recuperare- masaj şi kinetoterapie-aplicaţii de parafină : =- saună , ■' .

Ijidroterapie în bazin încălzit-aerobic- recuperare medicală /Totul sub strictă supraveghere şi

control medical.Acces individual sau pe bază de

abonamentInformaţii şi programări:094-578429; 184176,

CABINET MEDICAL DE STOMATOLOGIE

Calea Moţilor nr. 106, ap. 5 Dr. Socolov Gelu ■ medic primar Dr, Socolov Mihaela - medic primar Tratamente stomatologica

complexa:• terapie • protetică (ceramică)• chirurgie (rezecţii, Împlânte) ţ j Programări zilnic la taL: 430.023

Orar: luni - vineri: 9-19,

sîmbătă: 10 -1 3 .

Pentru studenţi,’: |

HHH22H2E[CABINET MEDICAL O N C O L O G IC

CLUJ-NAROCA, str.PROR CiORTEEA nr,&

(cartier Grigorescu) C O N Ş U L T A Ţ II; ’ ;

P ro f.d r . L U C IA N L A Z Ă R(Ginecologie, Chirurgie, O n c o f o g i e )

L , M i : 1 5 -1 8 ; M a , J : 1 6 ” - f S *

D r. V A L E N T IN P O P E S C U (Chirurgie, O ncologie)

M a , J : 1 4 ” - 1 6 ; V : 1 5 - 1 7S : 9 - 11

Dr. D A N -S O R IN P O P E S C U(U ro log ie ) ' . -

L , M I : J 8 - 2 0 ; M a , J : 1 8 “ - 2 0 . V : 1 6 -2 0

P R O G R A M A R E : . te l/fax (0 6 4 ) 1 8 . 7 6 . 0 4

în tim p u l o r e lo r d e f u n c ţ i o n a r e a c a b in e tu lu i

MEDIPRAX - Centru medical : .Prof. Dr. HUŢANU Ioan

Cluj-Napoca, str. Ion Meşter 2121 CONSULTAŢII,

TRATAMENTE, URGENTE: CHIRURGIE PEDIATRICĂ: ORTOPEDIE;MALFORMAŢIICONGENITALE;UROLOGIE PEDIATRICĂ; PEDIATRIE;MEDICINĂ GENERALĂ; DERMATOLOGIE; HOMEOPATIE; BIOENERGIE;ECOGRAFIE.In fo rm aţii, p ro g ra m ă ri la telefon:

(064) 421806; 094-605935.

Linia telefonică de intervenţie în c r iz ă i şi prevenţie a suicidului iniţiată d e l

H iîoi'iiT iiiiii, k s i i t m s i i i m u o u i Istă la dispoziţia dvs. de luni pînâ v in e r i. ' între orele 8 - 22. Vă a ş te p tă m apelurile la num ărul 186864.

Vineri, 10 mai- 06:00 - 07:00 Prim a oră (Program informativ BBC - 6:00;

C D Date meteo - 6:20; Informaţii utilitare - 6:30; Informaţii r‘ D1° culturale - 6:40); 07:00 - 10:00 Prim ul sa lu t - cu Ştefan Coroian (07:00 Ştir i; 07:20 R evista p r e se i locale , 07:40 Revista p r e se i centrale , 07:50, 08,50 H o ro sco p ; 08:00 Ştiri, 08:20 CD S p o r t cu Mihai Petruşcă, 09:00 Ştiri, 09:20 "C e m ai c re d e lum ea", 9:40 S p u n e -p p ă su l) ; 10:00-13:00 Z on a liberă - cu Emil Blotor (10:00 Ştiri. Program de însoţire, informaţii, concursuri; 11:00 P rogram inform ativ BBC); 13:00 -15:00 S c u r t p e d o i- cu Marius Marchiş (13:00 Ştiri + Meteo. Em isiune interactivă, 14:00 Ştiri); 15:00-18:00 Conspiraffa-cuTudorRuncanu(15:00,16,00,17:00 Ştiri, m eteo , sp o r t. Telefoane surpriză în direct pentru sărbătoriţii zileţ)-18:00 - 18:30 P rogram informativ B B C ; 21:00-23:00 Şapka P u t f î j f e - transmisie în direct

_ Vineri, 10 mai ,. f t tT IH 'i Ştiri; 09.00,10.00,12.00,15.00,16.00 BBC - 06.00,

11.00, 14.00, 18.00. 6.30-9.00 - S u p e r m atinal: Ştirile

U N I P L U S R a d io

locale, interviuri, Horoscop (6.40, 7.20, 8.20), Punctul de vedere (7.45),' Liniuţa de dialog (8.30), Buletin rutier (8.55) 9.00-12.00 Patrula de serviciu : 9.30 Revista presei, Punctul de vedere(10.15); Concursuri (10.30,12.30); 12.45 Sport pe mapamond;12.00-18.00 Caleidoscop fm; - Bunii noştri cu Eugenia Daubler

14.45 - Click FM, 15.15 Biografia zilei, 15.30 - Votaţi Radio Transilvania, 16.15 - Planeta cinema, 16.30-17,00 - Dedicaţii -< Fonoteca de suflet - Mihai Boanda 21.00 - Taxi music (dedicaţii)- Frecvenţa Obligatorie - Dan Brad 24.00-01.00 Luni - Nopţile Criminale - Nicu Alexandrescu 01.00-6.00 Unde Magice.

Vineri, 10 mai Program informativ BBC: 6,00-6,30;8,00-

8,20,11,00-12,00, 14,00-14,30; 18,00-18,30; 21,00-21,30,23,00.6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa, 06,35, 8,20 Calendarul zilei. Meteo. 06,45, 9,45 Horoscop. 9,00 Ştiri locale. 9,20 Programul cinema. 9,55 Informaţii culturale. 10,00,12,00,13,00,15,00,16,00,17,00 Ştiri naţionale şi locale. 10,00-14,00 Punct... şi de la Zede;14.30-18,00 Uniplus alternativ. 18,30-21,00 Trei ceasuri bune.19,00 Ştiri locale. 22,00; Ştiri naţionale 21-30-6,00; Uniplus nocturn.

Vineri, 10 mai6,00 Bună dimineaţa. Un program matinal de

swkHi * •*-■<& informaţii şi muzică prezentat de Dan Banciu. 8,00 Emisiunea în limba maghiară; 10,00 De zece ori România; 11,05 Exclusiv magazin. Prezintă Anca Bota & Cristian Zoicaş; 12,00 Radiojurnal transilyan, 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 15,00 Emisiunea in limba maghiară. 18,00 Program special. 18,30 Atheneu - prezintă Stela Maria Rareş & Sergiu Alex. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 20,00 Ştiri. 20,05 Marius Music Show.

Prezintă Marius Merca. 21,00 Ştiri; 21,50 Ştiri. 21,58 fnchiderea program ului pe 909 ş i 1593 KHz. 22,00-24,00 Pe 95,6 K H z Paralele muzicale.RĂDICI FIR 96,2 FM DEJ ,.. ^ 7.1°'~ ■ Linia de start 6.00 - 10.00,horoscop, sport, power play, reţeta zilei, ştiri, muzică: Firu'n zece palşpe, 10.00-14.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştîri, revista presei; 96,2 FM/ZI, 14.00-18.00, muzică, dedicaţii, divertisment, power play, ştiri, artistul zilei; Firul roşu,17.00-18.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC - 7.00,8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30, 13.30,15.30, 16.30; Ştiri sportive, 16.45; Seara cu Ciprian, 18.30-

. O O on.HK H/T vlckWinntil mi •■‘rinole» în rfîront

I

23.00;.0/'recf in noapte, 23.00-05.00, dedicaţii muzicale în direct, cu Ciprian Munceiean. ’

■ Vineri, 10 mai 06:00-06:30 Radio Europa Liberă; 06:30-

dTTFTn 10:00 Isteria dimineţii cu Claudia Pop şi Cosmin Dimaricescu; 10:00-18:00 Hit player - cele mai celebre hituri din anii '80 pînă în prezent; 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 18:30- 21:00 Emisiunea în limba maghiară cu Levente Orban; 21:00- 21:15 Crema Mix cu DJ Alexis; 21:15-23:00 Serile cu Dan, realizate de Dan Mihu; 23:00-06:00 Night Player - muzica nopţii la Radio Impuls.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră E i c r z i f f

Ziarul nostru foloseşte ştiri furnizate de agenţiile

ROMPRES şi MEDIAFAX.

SE APROPIE DE EUROPACu începere de la 1 ianuarie,

pentru aproximativ 23 de milioane de români, Uniunea Europeană (UE) a încetat să mai fie o fortăreaţă impenetrabilă. Eliminarea vizelor de călătorie în ţările .din spaţiul Schengen a fost o prioritate pentru guvernul român. Un mare pas spre Europa şi un adevărat balsam pentru sufletul unei populaţii atît de marcate de sentimentul de excludere, încît la ultimele alegeri a votat masiv pentru un partid ultra- naţionalist şi retrograd.

S-a sfirşit eu traseul umilitor al solicitantului în faţa consulatelor pentru a obţine preţiosul document care deschidea porţile eldorado-ului european. S-a sfirşit cu traficul' profitabil de documente false vîndute sub haină în dughenele înfloritoare pînă în luna decembrie, din jurul ambasadelor de la Bucureşti. Şi totuşi, afluxul masiv de care s-au temut unele state membre ale UE, mai ales Germania şi Austria, nu a avut loc..

Potrivit comandantului poliţiei de frontieră române, generalul Aurel Neagu, “în primele trei luni ale anului, ieşirile din tară s-au redus

chiar cu 4 la sută comparativ cu anul trecut”.■ Este adevărat că vizele umilitoare au fost-înlocuite cu condiţii foarte restrictive pentru marea majoritate a populaţiei: bilet dus-întors, asigurare medicală, şi mai ales garanţia că îţi poţi asigura toate cheltuielile necesare, pînă la 500 de euro.

O adevărată avere, în condiţiile în care salariul mediu lunar în România este de 100 de euro!

Unele state membre în UE au apreciat aceste măsuri ca fiind puţin cam prea aspre, dar vrem să arătăm că sîntem la înălţime”, a mai precizat

oficialul român. La punctul de control vamal Giurgiu, aflat la graniţa cu Bulgaria, colonelul

. Comeiiu Ştefan Ionescu dă asigurări că este conştient de “responsabilităţile grele ce apasă asupra poliţiei române de frontieră”, căreia îi revine supravegherea aplicării corecte a condiţiilor privind libera circulaţie în spaţiul Schengen. Colonelul Ionescu, în vîrstă de 60 de ani, cu un fizic atletic, este mîndru să îşi arate micul muzeu cu paşapoarte false şi dovezi de infracţiuni de toate genurile, pe care I-a amenajat într-o sală a punctului de frontieră.

T O R C I U S E f î F U N D f l I N C R I Z f lCOURRlEWiNTERNATIONAbV

A trecut peste un an de cînd Turcia este afundată într-o profundă recesiune, în pofida ajutorului masiv din partea FMI. Unii - economişti preconizează un moratoriu asupra rambursării acestor împrumuturi. Economia turcă nu a reuşit, din păcate, să atingă dinamismul sperat în primul trimestru al anului 2002, în pofida programului de redresare aplicat, cu sprijinul Fonduhri Monetar Internaţional, de către coaliţia la putere. în această ; perioadă de recesiune care continuă, inflaţia scade, bineînţeles, dar Turcia încă nu reuşeşte să depăşească nişte probleme structurale pentru a relansa, în sfirşit, creşterea economică, îri pofida ajutorului FMI, care, începînd din 1999, a acordat Turciei împrumuturi în valoare de 39 de miliarde de dolari. . , •

Criza din februarie 2001 a declanşat o recesiune comparabjlă cu cea a anilor celui de-al doilea război mondial. în timp ce economia a înregistat un declin de 11,8 la sută, anul trecut, este suficient să privim bilanţul anual al întreprinderilor pentru a conştientiza dimensiunea eşecului istoric al capitalurilor naţionale.

La sfirşitul anului 2000, pierderile cumulate

pentru un număr <Jo 275 întreprinderi cotate la Bursă,.excluzînd băncile şi societăţile de asigurări, erau evaluate la 910 trilioane de lire turceşti. Este vorba de un tablou mai dezolant decît un război. Turcia) care a urmat neabătut condiţiile impuse de FMI, a aplicat un program care mizează totul pe stabilitate, se află antrenată într-o catastrofa totală, încasările ţării sînt în curs de a se prăbuşi, iar ceea ce încă mai rezistă este. acaparat de capitalurile străine. ■. •

Pînă la sfirşitul anului 2000, singura problemă părea să fie ancorarea cursului monedei naţionale de cursul dolarului. în luna februarie 2001, Turcia a trecut la cursul .de schimb flotant, dar a plătit deja un tribut greu. Luni de zile, guvernul a scos pe piaţă în zadar miliarde de dolari în încercarea de a susţine moneda naţională, cu scopul de a răspunde criteriilor de rigoare impuse de FMI. Dar, în februarie 2001, guvernul turc a fost nevoit sâ se hotărască să lase moneda sâ floteze.

Grupul cercetătorilor sociali independenţi, din care face parte profesorul Yeldan, evaluează la 50 miliarde de dolari pierderea încasărilor naţionale cuzată de criză. Paralel, produsul naţinal brut (PNB) a scăzut de la 200 la 150 miliarde de dolari. în ce priveşte venitul pe locuitor, acesta a înregistrat o

adevărată degringoladă (27 la sută) , ajungînd la 2.100 dolari. Aceste cifre au un ecou în plah social: şomajul şi corupţia. în ultimul trimestru 2001, fata oficială a şomajului atingea 15 la sută în sectoarele neagricole şi 27 la sută în rîndul tinerilor cu înaltă calificare. Iar peste un milion de persoane şi-au pierdut locul de muncă în cursul acestei recesiuni. Potrivit profesorului Yeldan, trebuie să se ţină cont de faptul că criza este de acum înainte structurală; este necesar, aşadar, să fie luate de urgenţă măsuri pentru surmontarea acestei situaţii de stagnare şi restrîngere a cererii, asemănătoare celei care a afectat Europa de Est în anii 1990. Una din soluţiile cele mai radicale pe care el le propune este aceea de a stabili un nou calendar pentru rambursarea serviciului datoriei externe. El merge chiar mai departe sugerînd un moratoriu, asemenea celui pe care l-a decretat Rusia în 1998!• Inflaţie sau creştere? Neputînd ieşi din această dilemă, oamenii ajung să-şi pună problema dacă

. adevărata întrebare nu este: “O lume fără FMI este posibilă?” O mondializare inegală nu aduce fericirea tuturor ţărilor.

Acum intelectualilor şi oamenilor de ştiinţă le revine misiunea de a iniţia dezbaterea asupra •modelelor alternative.

PRIORITĂŢILE EUROPENE ALE RUSIEI

în Mesajul adresat de către preşedintele Rusiei, Vladimir Puţin, Adunării Federale a Federaţiei Ruse, este reflectată pe deplin esenţa politicii ruse pe arena mondială: Ea este, în ultimă instanţă, subordonată soluţionării sarcinilor interne dezvoltarea democratică .a Rusiei, edificarea unei economii de piaţă civilizate şi, în principal, ridicarea nivelului de trai al populaţiei. Rezolvarea acestor sarcini este de neconceput fără integrarea Rusiei în spaţiul economic mondial. Unul din instrumentele necesare în acest sens după cum se menţionează în Mesaj este intrarea ţării în Organizaţia Mondială a Comerţului. Politica externă a Rusiei se va clădi şi pe viitor cît se poate de pragmatic, pornind de la posibilităţile şi interesele noastre naţionale militare, economice şi politice.

Pragmatismul şi realismul, ca şi orientarea spre rezolvareaproblemelor interne sînt principiile de bază stabilite în Doctrina politicii externe a Rusiei aprobată încă din anul 2000 de către preşedinte. Reiterarea acestor principii în Mesaj este o'dovadă a consecvenţei cu, care linia adoptată, de intrare a Rusiei în comunitatea statelor civilizate democrate, se transpune în viaţă. Consecvenţa şicontinuitatea în politica externă îi permit Rusiei să se numere printre cei mai siguri garanţi ai stabilităţii internaţionale, pe care ea intenţionează să o consolideze, dar nu de una singură.

O rezonanţă actuală au avut

cuvintele lui Vladimir Puţin prin care acesta, arăta că pentru Rusia este important ca, în timp ce urmează linia integrării active în comunitatea mondială, să ştie să-şi găsească aliaţi şi ea însăşi să fie un aliat de nădejde pentru alţii. Această teză, aşaxum a demonstrat participarea la coaliţia antiteroristă, are o mare însemnătate practică, deoarece în lumea, contemporană rezolvarea majorităţii problemelor este posibilă numai pe baza abordărilor' colective, a eforturilor comune ale comunităţii mondiale. Acesî lucru, la rîndul său, presupune promovarea unor relaţii strînse şi constructive cu toate statele.

Pentru Rusia, care duce o politică externă multivectorială; are o deosebită importanţă adîncirea în continuare a relaţiilor cu ţările şi instituţiile europene. Nu întîmplâtor, în Mesajul adresat de către preşedinte Adunării Federale au fost confirmate priorităţile europene ale Rusiei. Şi există temeiuri destule în această privinţă. Rusia, cel mai. mare stat european, a fost în decursul veacurilor participant activ la procesele ce- au avut loc pe acest continent. Aici sînt concentrate interesele majore ale Rusiei, securitatea şi stabilitatea Europei fiind pentru Moscova : .sinonime cu securitatea şi stabilitatea . Rusiei.-Mai mult, dintre toţi factorii externi, cea mai mare înrîurire asupra evenimentelor din Rusia o au procesele ce se desfăşoară în Europa. Conducerea Rusiei duce o politică consecventă, îndreptată spre integrarea maximală în Europa. în realitate, participarea Rusiei la procesele europene, în special în ceea ; ce priveşte crearea unui sistem general de securitate, a unui spaţiu economic, tehnologic, juridic şi cultural unic

este, în mod obiectiv, justificată şi inevitabilă. Progresul în ceea ce priveşte integrarea Rusiei în Europa poate fi observat din relaţiile ei cu ţările europene de frunte. Important este ca această situaţie să capete un caracter ireversibil şi ca încercările anumitor cercuri de a îngreuna participarea deplină, cu drepturi egale, a Rusiei Ia edificarea Europei Unite să fie în van. Una din cele mai importante componente ale succesului în crearea unei astfel de Europe este în opinia liderului rus încrederea, de care se duce lipsă chiar şi după terminarea “războiului rece”.

Conlucrarea cu ţările de frunte ale Europei Occidentale, în primul rînd cu cele influente, aşa cum sînt Marea Britanie, Germania, Italia şi Franţa, reprezintă o 'serioasă resursă pentm Rusia în ceea ce priveşte apărarea • intereselor naţionale în afacerile europene, şi mondiale, stabilizare şi' creşterea-economică a Rusiei. în contextul parteneriatului strategic stabilit pînă acum între Rusia şi Europa, apare oportună o succintă analiză a activităţii principalelor instituţii general europene cu atît mai mult; cu cît de ele depinde formarea unui spaţiu european de securitate şi colaborare unic, care să funcţioneze eficient. ; .

în ultimul timp s-au constatat schimbări pozitive în activitatea OSCE, singura organizaţie care reuneşte toate ţările Europei. Dar. potenţialul pus iniţial la temelia OSCE nu este nici pe departe folosit în totalitate şi încă mai sînt multe de făcut pentru ca organizaţia să înceapă să joace într-adevăr un rol de lider şi coordonator în cadrul sistemului de securitate europeană. Multe depind în această privinţă de voinţa statelor-

participante ale Organizaţiei. Poziţia Rusiei este în favoarea dezvoltării active, nediscriminatorii a tuturor direcţiilor de activitate ale OSCE.

Rusia apreciază în mod realist rolul NATO şi, pornind de la

- importanţa colaborării cu Alianţa în interesul menţinerii securităţii şi

. stabilităţii pe continent, este deschisă pentru o cooperare constructivă. Dar o desăvîrşită colaborare între Rusia şi NATO este posibilă numai în cazul în care aceasta se va clădi pe baza egalităţii în drepturi şi a luării în considerare a intereselor părţilor. în prezent, între Rusia şi Alianţa Nord- Atlantică se duc tratative cu privire la crearea unui nou mecanism de elaborare, convenire, adoptare şi realizare a hotărîrilor comune în problemele de interes pentru ambele părţi, mecanism politic supranumit-

: şi “cei douăzeci”. în acest sens, Rusia este dispusă să meargă atît de departe, pe cît este Alianţa

■ dispusă să o facă. Important este ca la apropiatul summit Rusia-NATO, din luna mai, să' se înregistreze un real progres creşterea calităţii relaţiilor noastre cu Alianţa. Aşa cum se menţiopa de către Preşedinte în Mesaj, noi lucrăm în prezent asupra acestui aspect. Trebuie înţeles un adevăr simplu un spaţiu’ -unic de securitate în Europa nu poate exista fără Rusia. Dacă evoluţia va urma vechea cale de extindere mecanică a NATO fară transformarea calitativă a Alianţei, atunci nu va avea un plus de securitate nici ea, nici Rusia, nici ţările care intenţionează să intre în ea. în final, vor avea de pierdut toţi, inclusiv interesele securităţii şi stabilităţii europene.

• VIITORUL LIDER

AL CHINEI COMUNISTE

ÎSI FACE INTRAREA

PE SCENA POLITICĂ

MONDIALĂ

"TH EiWAS HINGTON POST!'

în cazul în care actualul vicepreşedinte al Chinei, Hu Jintao, confirmă aşteptările generale şi devine, începînd din toamnă, numărul 1 la Beijing, vom asista la o premieră în istoria comunistă chineză cînd o persoană este aleasă, pregătită şi apoi propulsată înx vîrful ierarhiei politice. Vizita de săptămîna trecută a vicepreşedintelui chinez în SUA reprezintă cel mai important eveniment diplomatic al anului. Faptul că acest eveniment este atît de bine cotat de observatorii care urmăresc obsesiv ceea ce se întîmplă în China, de geostrategi şi de membrii Administraţiei americane este o dovadă a faptului că Hu Jintao este într-adevăr o figură politică învăluită de mister, dar şi a opacităţii politicii chineze.

O mare parte a carierei sale, vicepreşedintele Hu Jintao şi-a cosumaHo în regiuni mai sărace ale Chinei. în perioada 1974-1982, s-a aflat în Gansu, între 1985-1988 în Guizhou, iar din 1988 pînă în 1992, a ocupat funcţia de secretar de partid în Tibet. La scurt timp după ce ajuns în Tibet, a fost însărcinat cu punerea în aplicare a unei politici mai dure comparativ cu cea a predecesorului său. Aici şi-a construit reputaţia dc tip pragmatic în relaţiile dc cooperare cu liderii locali. Cei carc l-au întîlnit pe Hu Jintao au fost plăcut impresionaţi de personalitatea acestuia, Vorbeşte fară notiţe, răspunde nuanţat, bine informat, cunoaşte chestiunile majore cu care ţara sa se confruntă atît pe plan extern, cît şi intern. Adesea, reprezintă poziţia guvernului chinez pe probleme de politică externă, dar de cele mai multe ori adăugă şi opinii personale, dovedind că reflectează personal la chestiunile puse îa discuţie şi câ le corelează cu propriile experienţe.

Una dintre responsabilităţi majore ale lui Hu Jintao, odată ajuns în vîrful ierarhiei politice, va fi aceea de a conduce China în direcţia unei creşteri economice susţinute şi mai ales de a face simţite, în standardul de viaţă'al cetăţeanului de rînd, beneficiile progreselor de ordin economic. în sînul societăţii chineze există un set de constrîngeri care fac dificilă o predicţie a modului în care acesta va conduce. Este însă foarte puţin probabil xă.se va bucura de spaţiul de manevră şi independenţa de care s-au bucurat liderii chinezi revoluţionari Mao Zedung şi Deng Xiaoping. Hu Jintao, asemenea actualului preşedinte chinez, Jiang- Zemin, se va plasa mai degrabă de-a lungul poziţiilor actualei conduceri. -

îndelunga sa experienţă în funcţii- cheie’pe care le-a ocupat la Beijing îi eonferă un avantaj-asupţa preşedintelui Jiang Zemin, venit din Shanghai şi cu o pregătire mai puţin avansată. De altfel, mulţi dintre cei propulsaţi în poziţii de frunte în ierarhia politică din China sînt recrutaţi din rîndul noii generaţii post­revoluţionare, mai ales al absolvenţilor universitari. Chiar dacă este posibil ca această generaţie să fie mai puţin naţionalistă, cu siguranţă va avea o mai profundă înţelegere a afacerilor internaţionale. în acest context, probabil că Hu Jintao nu va face declaraţii prea îndrăzneţe privind o rapidă trecere la statul democratic, dar va încerca să caute modalităţi prin care sâ sporească participarea la nivel local a cetăţenilor chinezi şi sâ accelereze reforma economică şi politică, deopotrivă.

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

1858 - A avut Ioc Conferinţa reprezentanţilor celor ş-3 P* puteri (Marea Britanie, Franţă, Austria,’ Prusia, R u s b

Turcia şi regatul Sardiniei) de la Paris, privind organiz3reaPrincipatelor Române.

Băsescu, nem ulţum it tle ora la care

se va dezbate m oţiunea “Corupţia

in s titu Iio n a liza tă“Liderul PD Traian Bâsescu

s-a arătat nemulţumit, ieri, într-o conferinţă de presă, de ora Ia care Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a programat pentru luni dezbaterea moţiunii simple “Corupţia instituţionalizată", iniţiată de democraţi.

In opinia lui Bâsescu, stabilirea orei 18.00 pentru începerea dezbaterilor în şedinţa de luni a plenului Camerei Deputaţilor este o dovadă evidentă câ în Biroul Permanent s-a profitat de controlul asupra numărului de membri, datorită majorităţii politice asigurată de PSD şi UDMR. “PSD a dorit sâ. ascundă de presă dezbaterea cu privire la furtul a 164 de miliarde dc lei organizat de ministrul Miron Mitrea. cu bunâ-stiintă şi a lui Adrian Năstase şi transferarea acestor bani din zonele de siguranţă ale unor companii naţionale - CFR Infrastructură, CFR Marfa şi Portul Constanta - către un SRL in carc acţionar majoritar este o firmă off- shorc înregistrată cîndva in New Jcrscy ”, a spus Bâsescu. SRL Nominalizat de preşedintele PD este Romanian Investment &. Developmcnt, din Bucureşti, societate carc aparţine lui Cristian Burci. Bâsescu a apreciat că acest “furt dc bani

este un obicei al PSD", partid care anterior a făcut "cadouri" de 6.000 de miliarde de Iei lui Comeliu Iacobov şi de peste 3.000 de mii de miliarde de lei lui Ioan Nicolae. în acest caz “s-au sustras” bani publici care erau destinaţi realizării sistemului de siguranţă a circulaţiei feroviare şi portuare, a mai explicat Bâsescu.

“Nu ştiu cum se vor simţi domnii Miron Mitrea şi Adrian Năstase în momentul în care, Doamne fereşte, vor avea parte de prima deraiere de tren de persoane. Atunci vor trebuie .să spună cum au luat două milioane de dolari de la CFR Marfă, două milioane de la CFR Infrastructură pentru .a-i transfera, printr-un bidon, în conturile unui SRL“, a arătat Traian Băsescu.

El a mai apreciat câ furtul a atins un “nivel iresponsabil" din moment ce au fost luaţi bani în detrimentul siguranţei feroviare, iar in acelaşi timp, Portul Constanţa nu este dotat cu sisteme radar performante pentru a detecta la timp pescadoarele care braconează.

Prin programarea la ora 18.00 a dezbaterii moţiunii “Corupţia instituţionalizată", PSD “încearcă cu disperare sâ ascundă sub preş acest -furt“, a mai susţinut Bâsescu.

Directorul SIE s-a întîlnit cu responsabili ai Oficiului de Securitate ai NATO

Directorul Serviciului de Informaţii Exteme, Gheorghe Fulga, a făcut, în perioada 7-9 mai, o vizită oficială în Luxemburg şi Belgia,, unde a avut întîlniri cu şefii serviciilor secrete, cu responsabilii Oficiului de Securitate al NATO (NOS), ai Comitetului pentru afaceri politice şi ai structurilor militare ale NATO, informează un comunicat al SIE remis, ieri, presei.

în discuţiile purtate la sediul Cartierului general al NATO au fost abordate subiecte referitoare la stadiul reformei şi restructurării serviciilor de informaţii din România, din perspectiva standardizării şi compatibilizării lor cu structurile specializate ale Alianţei, cooperarea între România şi NATO în planul serviciilor secrete, precum şi Ia creşterea eficienţei acţiunilor comune în combaterea terorismului internaţional, criminalităţii organizate, corupţiei, migraţiei ilegale, proliferării armelor de distrugere în masă.

Interlocutorii au apreciat acţiunile autorităţilor de la Bucureşti pentru implementarea cadrului juridic vizînd reglementarea accesului la date şi informaţii clasificate NATO. De asemenea, au fost apreciate progresele înregistrate în procesul restructurării serviciilor de informaţii, se arată în comunicat.

Camera Deputaţilor a adoptat

25 de ordonanţe de urgenţă, proiecte

de lege şi rapoarte de mediereC am era D e p u ta ţilo r a

adoptat, ieri, 25 de ordonanţe de urgenţă, proiecte de lege şi ra p o a rte de m e d ie re ş i a re s p in s p a tru p ro p u n e ri le g is la tiv e şi o o rd o n a n ţă . O rdonata de urgenţă pentru p re v e n ire a şi c o m b a te re a utilizării sistem ului financiar- bancar în scopul finanţării *de acte de terorism a fost criticată de PR M , d e p u ta tu l a c e s tu i partid Vasile Moiş arătînd că v o rd o n an ţa are un “ca ra c te r propagandistic”. El a spus că o rd o n a n ţa p re v e d e un mecanism de întocmire, “fără transparenţă”, a unei “liste a ruşinii” a agenţilor econom ici care au colaborat cu terorismul, iar aceşti agenţi econom ici nu

au nic i o p o s ib ilita te e l e c o n tes ta re în ju s t it ie . “ Ş ‘ d u m n e a v o a s tră cînd v e ţ « ajunge în opoziţie vă p u t e ţ itrezi că firmele d u m n e a v o a s trăs în t pe a c e a s tă l is tă ” , a adăugat Moiş.

Deputaţii au mai dat v o t u l final la ordonanţele de urgenţă pentru sancţionarea unor a c t e de terorism şi a unor fapte d e în că lcare a o rd in ii p u b l i c e , privind regimul accizelor, c e l e care m odifică Statutul B N R , s ta tu tu l c a d re lo r m i l i t a r e , referitoare la o rg a n iza re a . Ş Î func ţionarea S e rv ic iu lu i d e T e le c o m u n ic a ţii S p e c i a l e , protecţia animalelor fo lo s ite î n scopuri ştiinţifice sau în a l t e scopuri experimentale.

Tinerii tărănisti cinstescI . i

instituţia monarhiei$într-un comunicat primit ieri la redacţie, OT PNŢCD Cluj

precizează: “Cu ocazia zilei de 10 Mai, zi cu triplă semnificaţie în istoria României, (înscăunarea principelui Carol în 1866, proclamarea independenţei de stat în 1877 şi încoronarea lui Carol I drept primul rege al Rohiâniei în 1881), OT,PNŢCD Cluj îşi reafirmă consideraţia faţă de rolul crucial jucat de monarhie în crearea României modeme şi îşi exprimă ataşamentul faţă de valorile care.au caracterizat monarhia românească, valori morale care ar fi necesare şi lumii politice din ziua de azi. OT PNŢCD consideră monarhia constituţională o şansă pentru ieşirea României din impasul economic si moral în care se află”.

r. .

f i l i a l L /

Probabil, multe inimi va fi zdrobit Gheorghe Funar de cînd este primar al municipiului Cluj-Napoca, dar nici una atît de înflăcărată ca aceea a junelui Attila. îndrăgostit (?!) peste măsură de marele român, micul „ungur” (vezi să nu...!) a ţinut să-şi strige iubirea în...ochii tuturor. Cum? Scriind, aşa cum vedeţi, pe monumentul aflat în unul dintre cele mai înalte puncte ale oraşului: „Funar, te iubesc. Attila”.

T' r.'A

Că monumentul a fost înălţat întru • slava EROILOR NEAMULUI, nu.mai are nici o însemnătate în faţa unei iubiri atît de înfocate şi devastatoare ca aceea a lui ''Attila''. Ca într-un oras în care civilizaţia este mai

mult decît o simplă pretenţie, iubăreţul ar fi plătit o amendă mai mare decît salariul lui pe tot anul, iarăşi nu contează în oraşul nostru în care monumentele doar se ridică, nu se şi protejează! în plus, de ce

ar trebui să fie mai curata Crucea de pe Cetăţuie decît este monumentul lui Matei Corvinul, de exemplu, plin şi el de „înscrisuri”, sau decît celelalte, majoritatea monumentelor din oraş, pereţii clădirilor, zidurile...? •

Ca să trimiţi cuiva o scrisoare prin poşta rapidă, trebuie să plăteşti o taxă, timbrul costă, plicul costă, ba se mai întîmplă că scrisoarea se şi: pierde pe drum... Cu monumentele istorice şi de artă'din oraşul de multe stele Cluj-rNapoca însă.t altfel: nu te coktă nimic daca scrii pe ele tot ce ai pe sufTcţ, înscrisurile sînt întotdeauna la vedere, se păstrează uneori intacte ani de zile şi mesajele pot fi modificate periodic,' în funcţie de starea sufletească a expeditorului şi de relaţia sa cu destinatarul sau destinatarii (ca de exemplu, „Funar, NU te m a i iubesc”). De asemeni, în funcţie de interese, aceste mesaje pot fi folosite şi pentru a... întări legăturile între etnii (în special între două dintre acestea).

Care „pîngârire -de monumente”, dom’le cetitor? Ce, te crezi în secolul XX?

✓ ‘ .

NicăT. PIRON„j . ■ Foto: S C O R R /O f j

IUS PRIMAE N0CTISPe vremea lui Ceauşescu şi încă cu mult.

mai înainte, de cînd clasa muncitoare şi cu partidul ei au ajuns “forţă conducătoare” în ţara noastră, aproape toţi membrii partidului unic şi mai ales cei aflaţi în funcţii de conducere în aparatul de partid sau de stat, se considerau un Tel de baroni şi grofi,' pentru care respectarea legilor nu era obligatorie. Cam tot aşa se .consideră şi majoritatea parlamentarilor noştri şi a unui mare număr de funcţionari sau poliţişti,' de la toate nivelurife din aparatul de stat şi mai ales cei din partidul aflat la putere. Un muritor din acea vreme punea în gura unui personaj cu mare funcţie de răspundere în aparatul de partid, în romanul său “Pumnul şi palma”, câ “Legile statului nu sînt făcute pentru noi, membrii de partid, ci pentru ceilalţi, pentru clasa muncitoare”. Cam aşa se considerau baronii şi grofii în epoca feudală. Toate drepturile numai pentru ei, iar pentru iobagi numai dreptul la muncă obligatorie. între nobilimea feudală şi între nobilimea de partid nu era decît diferenţa de secole şi faptul că nu aveau un partid unic. Mai era şi o bagatelă. Feudalii aveau “ius primae noctis”.

Din cele publicate în presă şi din cele . .transmise de televiziune rezultă că şi

parlamentarii au un comportament asemănător cu cel al baronilor şi grofilor. în primul rînd, prin imunitatea parlamentară fac parte din categoria celor care sînt în afara legii. Nimic nu-i poate atinge şi nici speria. Comit accidente mortale cu maşinile statului, nu respectă regulile de circulaţie, învîrt averi şi afaceri dubioase, sînt corupţi pînă în măduva oaselor, lipsiţi de caracter, ca membrii partidului “unic”, legea nu are asupra lui nici o putere. Legea îl judecat şi pedepseşte rapid pe unul care fură trei găini, dar pe un politician sau un om cu influenţă îl amină la nesfîrşit sau îl scoate bolnav. De furat poate fura, dar pedeapsş nu o suportă. Un singur privilegiu le lipseşte parlamentarilor noştri: ius primae noctis.

De aceea, propun d-lui prim-ministru să emită grabnic o ordonanţă de urgenţă-care să confere “ius primae noctis” parlamentarilor sau cui poate avea acest dreptr Propun această cale pe motivul câ parlamentarii noştri, marea lor majoritate, sînt ocupaţi cu diferite afaceri ori sînt plecaţi ţn diferite delegaţii, aşa că există pericolul ca o asemenea lege să fie amînată SINE DIE.

Grigore POP

Despre felul în care au început secolele.. .Pe nepusă masă mi-a venit o

idee: m-am întrebat cum au început: ultimele secole? Şi am avut o revelaţie: ultimele au adus omenirii nişte lovituri de teatru teribile. Parcă şi seamănă ca două picături de apă. Secolul XIX a început cu Napoleon, care. a vrut să supună Europa şi apoi lumea; el a făcut harcea- parcea bătrînul continent şi a sfîrşit prin a ajunge un prizonier ilustru şi exilat de lux. Lumea nu e făcută s-o conducă un singur om, un singur imperiu. Secolul XX a început eu un război mondial cum altul nu a mai fost; s-au prăbuşit împărăţii, imperii, căci tot ceea ce e viu moare. E o mare binefacere şi o victorie a vieţii: tot ce se naşte piere. Sigur, unii păduchi politici plîng şi azi după imperiile de odinioară, care şi-au trăit traiul... Secolul acesta a început

şi el cu două evenimente care au zguduit lumea. Spre fericirea sau norocul nostru, nu cu un război. Mai întîi s-a scufundat submarinul rus Kursk, o fortăreaţă nucleară, gata sâ pună sfîrşit vieţii pe planeta noastră.S-a zis, cu o jumătate de gură, că submarinul s-a lovit - ori a fost lovit! - de un altul, american!! Şi s-a tăcut grav de ambele părţi. Kurskul a fost scos, taina lui rămîne îngropată în adîncuri. Deocamdată. La un

„ah s-au “scufundat” Gemenii, fieful şi emblema economico-; .financiară a USA. Cum? Ei au fost loviţi de două avioane americane cu pasageri nevinovaţi la bord. Gemenii au dus cu ei taina prăbuşirii. Nouă ni se oferă, de la o zi la alta, alte vrăji ce le-a făcut, după un vechi film, Samantha... Se pare- că adevărul e bine ocrotit, ca să

mă exprim frumos; S-a demonstrat că orice imperiu, cu cele mai 'sofisticate sisteme cie

-apărare, orice împărat şjdictator, orice e viu, evulnerabil. Că nimeni nu € invincibil, că viaţa e o umbră ş j un vis. Fiinţă efemeră e bietul om pe acest pămînt. Iată şi Bush s-a înecat nu demult cu covrig şi a avut nevoie cie medici. Secolul acesta a înepm cu tragedia “gemenilor”, Cu covrigul lui Bush şi cu 0 cumplită căutare a doi “bătrînei"

: - molahul Omar şi Bin Laden, în aşa fel ca nu cumva să fje găsiţi, cu toată logistica americană -, terestră şi cosmică fără egal! în secolul trecut, tot doi inşi n-au fost găsiţi: Hitler şi Borman. Şi uite aşa secolele au ceva în comun: neputinţa şj micimea omenească!

V io r e l C A C O V E A N U

Aici ar putea fi , reclama dumneavoastră : Â ±

, ^

r m

1927 - în Cetatea Vaticanului a fost semnat un Concordat între România şi Sfîntul Scaun, în care

se stipula că religia catolică "se va practica şi exercita liber şi în public în toată România-’.

^ s u te rv ÎM l n o s t r u

PRIMUL SIMPOZION NATIONAL DE TEORIA GENERALĂ A STATULUI Si DREPTULUI’ Cluj-Napoca, 10-11 mai 2002

* 4 1

'" " f /

• de vorbă cu dl prof. univ. dr. Gheorghe BOBOŞ, decanul

Facultăţii de Drept din Cluj-Napoca a Universităţii

Creştine “Dimitrie Cantemif •

: urmare din pagina 1 . - ' .- Controversa are rădăcini istorice. La început,

disciplina s-a numit Enciclopedia juridică (înglobînd. noţiuni din toate ramurile dreptului), apoi Fildsofia dreptului; între cele două războaie mondiale, marele profesor Mircea Djuvara şi-a intitulat cursul ţinut la Universitatea din Bucureşti Teoria generală a dreptului; în anii socialismului, în funcţie de optica celor care predau această disciplină, aceasta s-a numit Teoria generală a statului şi dreptului: după ‘89,-acestei. ultime denumiri i s-a reproşat.că arfi o preluare din şţiinta juridică sovieticăîşk tfel- cSvemtda-- denumirea Teoria generală a dreptului. Apreciez f că aceasta crittca adusă denumirii nu este justificată', - pentru, câ nu; provine dinAtunta sovietică; însuşr t Hegcl, în lucrarea să Principiile filosofiei • dreptului, a adăugat in subtitlu, astfel ui cît denumirea-exactâ% a lucrării'sale este Principiile filosofici dreptului sau elemente dc drept natural şi de ştiinţă a statului (1854),. Nu se poate .-spune, deci, că denumirea ar fi de-sorginfe sovietica. Şt alte lucrări au în continutijî lorjtît;' statul; cît si dreptul. Aceste două fenomenâ soctâle, statul, si dreptul, nu pot fi concepute unul fără.m celălalt. Dovadă că în definiţia pe care noi o 'dămxţ statului este cuprins şi dreptul,-după cufri îfiss definiţia pc care o dăm dreptului .este cuprins, şi jI statul. Cred ca statul şi dreptul sînt, de fapt, două • laturi ale aceluiaşi fenomen,pe care-1 putem numi fenomenul juridic. Consider, de aceea, că ar fi bine ca denumirea pe care o utilizăm atit pentru această ramură a ştiinţei, cu un mare grad de

abstractizare şi generalizare, cît şi denumirea disciplinei didactice care se predă în învăţămîntul juridic universitar să reflecte în conţinutul ei realitatea: adică strînsa împletire dintre stat şi drept,-exprimată foarte sugestiv în denumirea Teoria generală a statului şi dreptului.

• Aţi. dedicat această primă ediţie a simpozionului unei figuri marcante a ştiinţelor juridice din România. .

- într-adevăr, am organizat acest simpozion şi cu ocazia împlinirii a 10 ani de la dispariţia distinsului nostru coleg, prof, univ. dr. Ioan Ceterchi - membru corespondent al Academiei Române - care a funcţionat şi predat cursul de. Teoria generală a statului şi dreptului la Facultatea de Drept a Universităţii “Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca. Personal, l-am avut ca profesor, apoi am devenit colegi de catedră, iar la plecarea sa la catedra din Bucureşti, am rămas succesorul său la catedra din Cltţj. A'fost un om cu totul deosebit şi, prin simpozionul nostru, dorim sâ marcăm prezenţa lui activă în domeniul ştiinţelor

i juridice. ;-• Ce rol are; concret, disciplina în discuţie

, - Această disciplină (Teoria generală a statuluişi dreptului - n.n.), atît ştiinţifică, cît şi didactică, are rolul de a furniza -celorlalte discipline juridice de ramură noţiunile,’ categoriile cu care, acestea- operează. Legătura cu această disciplină de ramură nu este, însă, unilaterală. Nu numai teoria generală

dreptate un mare om de ştiinţă, care asemăna limbajul juridic cu limba engleză, unde se scrie Istanbul şi se citeşte Consţantinopol (?).

Nutresc speranţa că participanţii la simpozion sâ aducă un plus, de claritate în formularea unor concepte juridice. '

• Care sînt secţiunile în care se vor desfăşura lucrările simpozionului?

- Prima va dezbate, aşa cum rezultă din program, în principal, probleme ale Teoriei generale a statului şi dreptului, cum ar fi: însăşi denumirea acestei discipline, formularea unor precizări cu privire la alte concepte cu care operează această disciplină (cele de izvoare ale dreptului, precedent judiciar, raport juridic şi altele). Cea de a doua : secţiune este consacrată Reglementării juridice a relaţiilor economice. Implicaţiile elementului economic în drept sînt foarte diverse; aproape câ nu există ramură a dreptului în care sâ nu găsim şi elemente 'economice. . ,

Numai câ; în unele ramuri ale dreptului, elementul economic este vizibil, mai pregnant observabil, iar în alte ramuri ale dreptului, deşi estompat, elementul economic este prezent (de exemplu în Dreptul financiar, Dreptul civil, Dreptul administrativ);! Pe de altă parte, într-o ramură a dreptului cum este Dreptul Familiei - care s-ar părea că reglementează numai relaţiile afective dintre soţi sauţdintre părinţi şi copii,'elementul economic este/ţotuşij prGzent. Se pune problema

a Statului’şi dreptului furnizează ştiinţelor juridice obligaţiei pârinţjlof; dejâ se ocupa de creşterea şi de ramură aceste noţiuni, ci, la rîndul eH si ace tăF“ bdu( ţbaFTOpiiiâr,|câa ce, evident, presupune disciplină împrumută sau preia anumite notiunixu/'V resurse economice, şe pune problema naturii care îşi îmbogăţeşte, mereuconfmntol.T '; ■ .. '■juridice a bununloi dobîndite de soţi în timpul

• De ce. a fost necesară organizarea Ncăsătorieiţ/âtribinrca lor celor doi soţi în cazul simpozionului?',',. _ ‘ ' A.Ş desfacârii câsăto r iei: prin divorţ şi altele. Dreptul, -iy|Consîder'eâţOTgamzărea acestui-simp'oziori a‘ prin natura sa.ţi'feîaceastă mate virtualitate dc fdspneceşatH-pentru clarificarea unor-noţiuni cU expansiune asupra'tuturor categoriilor -dc-relaţii oârstoper.ează“âceastă?disciplină:' Greutatea • sociale, începînd Su'relaţiilc cclc mai intime din |>nnulârii>âcestor’noţiuni-şt diversitatea dc păreri- domeniul familiei (si pînâ la relaţii ce sc stabilesc cardexistă.cu. privire la ele este dată şi de faptul între state, ca rczultaLal celor.niaî'noi descoperiri- că, jjrecurţkîn.alte domertii ale ştiiriţei.-riu exiştă-o- - ale ştiinţci?şi tchţjiciiŢcuccrirca spaţiului cosmic, cor4pondenţă;:,perfectâ*;mtre'gîndîre-şi limbaj." "de c/cmplu), îritr-un fel sau altul toate sînt LtmbajuLe,' în general, mai; sărac-decîtogîndifea; regîeii&îtâte'dc Hbrmţjuridicc şi se desfăşoară în

Viaţa pe Pămînt? Diferită da caa da pe K-Pax

»acest lOcnfsa,'observăt şi în, donidnlwIvŢlrcptuliM.r;-rs»ciccrtT®®fTi rtari juridice. - Folosirea uftbr _termini cu‘ajutorui;cărora.:se •.-i-•'•"• - Cine sînt pâ(ficipan{ii?rşţ jconstruiesc nqtittoile, •■calegoriilc ,în:. domeniul;#2g5g?Mânifestarca este onoratăjdej prezenţa'unor* dreptului? se nienţine, de::multeori;-,la,un fnare —A~~ - .........gr$s de-iabstraetizare; şi 'generalizare? Aceasta- sc observă mai ales, în domeniufTcorici generale f stafului-şi dreptuliil'Dc aibi, mereu, necesitatea unor precizări şi interpretări în domeniu. Tocmai această posibilitate de interpretare a termenilor juridici dă naştere uneori unor soluţii diferite în aplicarea dreptului, motivate cu aceleaşi articole ale legii. Din acest punct de vedere, cred că avea

cadre didactice uniyersitarc, «între care unii şi practicieni; cercetători dc la Institutul dc Ştiinţe Juridice al Academiei. înalţi demnitari carc lucrează m aparatul de stat: Ani bucuria să constat câ mulţi dintre ei mi-au fost studenţi, iar alţii şi-au luat doctoratul în Teoria generală a, statului şi dreptului, sub îndrumarea mea. Poate şi acesta a fost unul dintre motivele carc m-au determinat sâ-i adun la un loc, în cadrul acestui simpozion.

Planeta K-Pax ta rg ş ş p y se află.la o distanţă |y-" de 1000 de ani î- .-5^ lumină de Pămînt, •' în Constelaţia Lira. * 'Pentru a ajunge pe K-.Pax . „ trebuie folosiţi tahionii, particule mai rapidedecît. lumina, ___particule cu care ţ JeffBndges-KevinSpacey; poţi călători înapoi în timp. Un locuitor tipic K-Pax se numeşte prot. Acesta călătoreşte de pe o planetă pe alta folosindu-se de raze de lumină; este mai deştept decît orice astro- fizician eminent de pe Pămînt; face calcule mai repede-decît computerul; poartă în permanenţă ochelari negri, pentru că Pămîntul este prea strălucitor pentru el; emană răcoare; nu reacţionează la medicamente, indiferent de natura lor; înţelege limbajul animalelor, în fine, vorbeşte limba literară şi nu are nici un... accent.

K-Pax, regia lain Softley, beneficiază de o distribuţie de zile mari. Mâ refer la Kevin Spacey (de două ori laureat Oscar, plus alte premii însemnate, precum Globul de Aur, Premiul Academiei Britanice de Film), ia Jeff Bridges (de patru ori nominalizat la Oscar. nominalizat la Globul de Aur, laureat IFP/Spirit în 1993, titluri ca The Last Picture Show, Starman, The Big Lebowski, The Fisher King...), Mary McCormack şi Alfre Woodard (laureată a Globurui de Aur, Cable ACE şi Emmy, nominalizare Oscar în 1984 pentru rolul din Cross Creek a lui Martin Ritt) ("ARTA- Eurimages").

joaca da-a spioniiSpy Kids, regia Robert Rodriguez, este un

film pentru... copii. Chiar dacă vorbim despre un thriller plin de acţiune, energie, suspans, invenţii şi efecte speciale. Este, dacă vreţi, un film cu spioni pentru întreaga familie, un James Bond pentru copii, un film plin de efecte speciale şi de realitate virtuală. Este. povestea fabuloasă a doi fraţi care îşi asumă două misiuni, de salvare a omenirii şi de păstrare a familiei, Rodriguez a inventat o lume incredibilă, aproape de viaţa cotidiană a copiilor Carmen şi Juni, o lume plină nu doar de intrigi, o lume guvernată de ghiozdane, propulsoare, submarine, gume de mestecat, spini mutanţi, trupe secrete, o cameră a realităţii virtuale în care fanteziile/şi filmul este plin de ele, prind viaţă. Este o aventură de familie, despre familie şi despre puterea acesteia. Şi pe care numai copiii o pot vedea cu numai 30.000 lei biletul. ("Republica” ).

Demostene SOFRON

ACVUALllAmA CULTUUALA . } ACI UAUlATCA CULT UUALAEvenimente muzicale, de răsunet

internaţional

Concilium Musicum Wien

După cum scria, în avancronica muzicală de ieri, dl prof. univ. dr. Francisc Laszlo, graţie contactelor deosebit de apropiate dintre Ambasada Austriei la Bucureşti şi municipiul nostru (de curînd, noul ambasador, dr. Christian.Zeileissen, a ales Clujul drept ţintă a primei sale deplasări în provincie), astăzi, 10 mai a.c., la ora18,30, vom asista la un concert cameral extraordinar susţinut de formaţia de instrumente de epocă Concilium Musicum din Viena. Programul va cuprinde -cvartete de coarde de Joseph Haydn, Johann Michael Hâydn (maestrul salzburghez care şi-a început cariera artistică la Oradea) şi Mozart, Precum şi un trio de Paul Angerer, în care vom avea ocazia să audiem viola d’amore, un instrument clasic rar şi de un farmec aparte. Concertul va avea loc în sala “Tonitza” a Muzeului Naţional de Artă Cluj. v

War Requiem

u Mîine, 11 mai, la ora .18, Biserica ‘Sf. Mihail” din Piaţa Unirii va găzdui

, un eveniment muzical de excepţie; interpretarea capodoperei War, Requiem de Benjamin Brîtten. în noaptea'de 15 noiembrie 1940, forţele aeriene germane au distrus catedrala din Coventry (Anglia).

După reconstruirea edificiului,, parohul catedralei a rostit o rugăciune -pentru -împăcare, constînd din şapte : versete, care, de atunci, se rosteşte în fiecare zi de. vineri, la ora 12, şi care începe astfel: “Doamne, iartă ura care desparte rasă de rasă, popor de popor, clasă de clasă!”. Monumentala muzică funebră a lui Benjamin Britten s-a inspirat din mesajul acestei rugăciuni.' Eâ a fost compusă pe cunoscutul text. liturgic “Requiem aeternam dona eis domine” şi pe versurile poetului Winfred Owen.

Publicul care va fi prezent la concert va beneficia, gratuit, de un caiet- program cu rugăciunea pentru, reconciliere de la Coventry, o introducere în capodoperă şi textul integral, în patru limbi, inclusiv română. Valoarea morală .; a-- evenimentului muzical va fi sporită de faptul că la realizarea acestui concert de excepţie vor colabora artişti germani şi români: un cor mixt din Marburg şi un cor de copii de la Sibiu, solişti

germani şi o orchestră de camerâ-din Sibiu, Rudolf Zickermann la pian, Ursula Philippi la orgă; dirijor; Martin Bartsch.

Francisc Lâszlo

Concertul Filarmonicii

în această seară, la ora 19, în sala Casei Universitarilor, concertul simfonici TUBORG ENCORES, cu Orchestra simfonică a Filarmonicii “Transilvania”, dirijor: Itay Talganf (Israel), în program dansuri, marşuri şi piese 'de mare popularitate din repertoriul internaţional. Concertul este realizat cu sprijinul firmei Tuborg. Este valabil Abonamentul 29.

Lansare de carte: Memoria Carpaţilor

Centrul Cultural Francez din Cluj-Napoca invită la lansarea cărţii intitulate Memoria Carpaţilor de Jean Cuisenier; cartea a apărut la Editura Echinox în traducerea lui Ion Curşeu şi a Ştefanei Pop.

La lansare va participa şi autorul cărţii Jean Cuisenier, ilustru cercetător etnolog, fost director al Muzeului Naţional de Artă şi Tradiţie Populară din Franţa.şi al Centrului de Etnologie

Franceză din cadrul CNRS, ofiţer al Legiunii de Onoare. Lansarea va fi însoţită de vernisajul unei expoziţii de fotografii realizate de autor, precum şi de proiecţia filmului Jocul duminical în Maramureş, de Carmen Cristian, urmată de o discuţie. Manifestarea va avea loc astăzi, 10 mai, ora 11, la Galeria UAP (str. Iuliu Maniu nr.2-4). intrarea este liberă.

Expoziţii pascale

Cu ocazia Sfintelor Sărbători de Paşti, în municipiul Gherla s-au desfăşurat multiple, activităţi cultural- religioase.

Pe lîngă5 tradiţionalele slujbe religioase şi prelegeri biblice, în instituţiile de cultură ale oraşului s-au vernisat două expoziţii reuşite, legate de acest eveniment creştinesc. In sălile Muzeului de istorie a municipiului este deschisă, pînă la 15 mai, expoziţia de icoane pe lemn a profesorului Mircea Pop, eveniment important în viaţa spirituală a urbei.' Autorul expune 23 de lucrări, toate realizate în ultimii doi ani.

La sediul Fundaţiei culturale “Teka” amatorii de artă populară şi de folclor pot admira cusăturile artistei Lenghel Maria, binecunoscută în peisajul

artistic al municipiului. Toamna trecută, artista amatoare din Gherla a mai expus în această sală, ea dispunînd şi. de o bogată colecţie de farfurii şi obiecte de artă populară, casa familială devenind în ultimii ani lu i adevărat muzeu.

Tot cu prilejul sărbătorilor de Paşti, la clubul Penitenciarului de maximă siguranţă Gherla au expus cei mai talentaţi membri ai cercului de arte plastice “Ioan Andreescu”.

SZ.Cs.

în această seară, la Tele Europa Nova,

CI1NI DE LUPTA

în această seară, numai la Tele Europa Nova Cluj, în cadrul emisiunii “Paradisul Femeilor”, cu începere de la ora 18,30, realizatorii vă invită Ia o dezbatere privind creşterea cîinilor de luptă. Invitatul realizatoarei Nicoleta. Ţăranu este dl dr. Iancu Moraru, medic veterinar şi cadru didactic la Facultatea de Medicină. Veterinară din Cluj-Napoca. Telefonul 19-02-41 este la dispoziţia tuturor telespectatorilor care doresc să participe, în direct, 4a emisiune.

Rubrică realizată de M. BOCU

F ra g ra nr.efc T V $ ] la.cî fa ) > an (j ;ii: s:n ut) ă fa . af. d m rrî) î j oa

tvrSîmbătă, 11 mai

7.00 Ceasul deşteptător; 8,00 Legenda lui Tarzan (d.a.); 8,50 Garajul lui Ziggy (em. pentru copii); 10,20 Necazuri de puştoaică (s); 11,10 Auto-club; 11,55 O vedetă populară; 12,45 Debut 50 Plus; 13,45 Jurnal. Meteo. Sport; 14,00 Auto MP de Formula 1 al Austriei - calificări (d); 15,00 Copiii din Marais (dramă Franţa 1999); 17,00 Ora G;18,00 Teleenciclopedia; 19,00 Garantat 100%; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Buletin Formula 1; 20,30 Agenda europeană; 20,35 Curat Caragiale! Parol!; 20,40 Surprize, surprize... (div.); 23,10 Jurnalul de noapte;23,25 Telecinemateca; Confidenţe pe pernă (co.SUA 1955); 1,10 Garantat 100% (r); 2,10 Jurnal. Meteo. Sport (r).

Duminică, 12 mal7.00 Universul credinţei; 9,15 Sherlock

Holmes în secolul XXII (d.a.); 9,45 Grădiniţa de duminică; 10,30 Viaţa satului; 12,00 Tezaur foldoric; 13,00 Conferinţa de presă;13,55 Jurnalul de prînz; 14,00 Săptămîna Modei Româneşti (p.ll); 14,30 Studio Formula 1; 15.00 Auto MP de Formula 1 al Austriei - cursa; 17,00 O zi cu Beatles (co. muzicală Anglia 1954); 18,30 Bravo. Bravissimo!; 20,00 Jurnal. Meteo. Sport. Buletin Formula 1;20,35 Curat Caragiale! Parol; 20,40 Deştept şi bogat; 21,40 Ştirile de sîmbătă asta; 22,10 Bărbatul perfect (dramă SUA '96); 0,10 Marele Jazz; 1,10 Bravo, Bravissimo! (r).

I v r oSîmbătă, 11 mal

7.00 In mijlocul furtunii (s/r): 7,50 Camera de gardă (r); 8.20 Muzică populară; 8,40 E dreptul tău! (r); 9,10 Puls 2002 (r); 9,40 Călătorind prin ţară (r); 10,10 Desene animate; 11,00 Lumea lui Chiţ-Chiţ; 11,45 Fiipper şi Lopaka (s); 12,10 Piatra magică (s); 12,40 Arta apărării; 13,10 Arca Iui Noe;13.40 Atlas; 14.15 Planeta singuratică; 15,05 Bărbaţi, la cratiţâ! (div.); 16,20 Feţe; 16,30 Volei feminin; 18,00 Iubiri celebre ale secolului XX (s); 18,35 Familia şi legea (s);19.25 Un bărbat de succes (s); 20,00 Angelo, îngerul păzitor (dramă Italia 2001, p.lV); 21,40 Vecinul meu. stâpînul meu (s); 22,10 Ştiri; 22,15 în plină acţiune (s); 23,00 Despre viaţă şi sex: 23,45 Concert Duran-Duran; 0,45 Mesagerul stelar (f/r); 2,15 Familia şi legea (s/r).

Duminică, 12 mal7.00 Atlas (r); 7,30 Piatra magică (s/r);

8.00 Fiipper şi Lopaka (s/r); 8,30 Tradiţii; 9,00 Medalion de interpret; 9,30 Ferma; 10,30 Cronici votive; 11.00 Prietenii lui Piticot; 11,45 Fiipper şi Lopaka(s); 12,10 Piatra magică (s);12,45 Wishbone (s); 13,15 Paradisul de lîngă noi; 14.05 Reptile - şerpii, tovărăşie mortală (do); 15,05 Charlie Chaplin (co.mută SUA 1916); 15,35 Chipul uman (do); 16,40 Videoclipuri; 16,50 Andromeda (s); 17,30 Sabrina, vrăjitoarea adolescentă (s); 18,00 Călători în Orient; 18,30 Ştiri; 18,40 Familia ş: legea (s); 19,25 Un bărbat de succes (s);20.00 La hanul cu veselie (muzică populară, p.ll); 21,30 Vecinul meu... (s); 22,05 Minutul 91; 0,05 Planeta singuratică (do/r); 1,00 Aleea cu ghimpi (r).

RADIO FIR 96,2 FM DEJ-------Sîmbătă, 11 mai

în weekend, dă bună dimineaţa 8.00-11.00; 3 ceasuri de sîmbătă 11.00-14.00, muzică, horoscop, ştiri, divertisment; Zigzag m uzical 14.00-22.00, muzică, divertisment, dedicaţii, cu Ciprian Muncelean; Firui roşu,16.00-17.00 şi 21.00-22.00, dedicaţii muzicale în direct; Jurnalul BBC-, 8.00, 11.00, 14.00, 18.00; Ştirile RADIO FIR 9.30, 12.30; Casă de piatră 17.00-17.30, cu Alina Terpe; Cu şi pentru adolescenţi 18.30-19.00, realizator Alina Terpe; Top EVERGREEN, 19.00-20.00, realizator Alina Terpe; Saruday night - Top 50 RADIO FIR 22.00-03.00, clasament muzical, răspunsuri la scrisori, divertisment, cu Florin Grosu. :

Duminică, 12 mai Lum ea co p iilo r 10.00-10.30, emisiune

pentru copii cu Alina Terpe; Dum inica împreună, 10.00-14.00, Divertisment, muzică, informaţii utile, power play; cu Ciprian Muncelean; Jurnal BBC 11.00, 14.00, 18.Q0; Pe Som eş în sus şi-n jos 14.30-15.30, Em isiune de m uzică populară, realizator Nelu Dordoi.

Sîmbătă, 11 mai7.00 Ispita (s/r); 8,00 Paparazzi (div./r);

9.30 Fir întins (mag.); 10,00 Casa de piatră (mag.); .10,30 Roata de rezervă (mag.); 11,00 BIT (mag.); 11,30 Medicul de gardă (mag.);12.30 Realităţile vieţii (s); 13,30 Colierul de turcoaze (f/r); 15,30 Un liceu dezlănţuit (co.SUA 1996); 17,00 Vecinii; 18,00 Poveşti de alinat copiii; 19,00 Observator; 19,40 Săptămîna financiară; 20,00 Strada Divertis nr. 1; 21,00 Temniţa roşie (thriller SUA 1997);23.30 Fotbal Med din Campionatul Spaniei;1.30 Un liceu dezlănţuit (f/r); 3,00 Daisy (dramă SUA 1993); 6,30 Temniţa roşie (f/r).

Duminică, 12 mai9.00 Strada Divertis nr. 1 (r); 10,00 Desene

animate; 11,00 Misiune imposibilă (s); 12,00 Roswell (s); 13,00 V.I.P. (s); 14,00 Film artistic; 17,00 Film artistic; 18,30 7 zile; 19,00 Observator. Sport. Meteo; 19,30 Academia Vedetelor; 22,00 Nimic în comun (co.SUA 1986); 0,00 Film artistic; 1,30 Zile din viaţa noastră (s); 4,30 Observator (r).

Sîmbătă, 11 mal7.45 Cavalerii din Tir Na Nog (s); 8,15

Poveştiri adevărate (r); 9,00 larmă acasă (mag./r); 9,30 îngeraşul (s); 11,45 Căsuţa poveştilor; 12,15 Dragoste şi putere (s/r);12,40 Petrecerea (div./r); 13,40 Micuţele doamne (s); 15,00 Muzica de acasă; 15,30 Din viaţă cu R.Săraru; 16,00 Amor de căţel (s); 17,30 Taina din adîncuri (s); 18,30 Nord şi Sud (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Mariu (s); 22,50 Intrusa (s); 23,20 Jake şi Grăsanul (s); 0,10 Poveştiri adevărate (r); 0,40 Chef de chef (r); 1,40 Muzica de acasă;2.30 Intrusa (s/r); 5,00 Acasă la români (r).

Duminică, 12 mai7.45 Căsuţa poveştilor (r); 8,15 Poveştiri

adevărate (r); 9,00 Cavalerii.din Tir Na Nog (s); 9,30 îngeraşul (s); 11,45 Amor de căţel (s/r); 13,10 Mariu (s/r); 14,00 Jake şi Grăsanul (s/r); 14,45 Al zecelea regat (s);15.30 La casa de vis (mag.); 16,00 la-mă acasă! (mag.); 16,30 Petrecerea - îndrăgostiţi în bucătărie (div.); 17,30 Taina din adîncuri (s); 18,30 Ecomoda (s); 19,30 Poveştiri adevărate; 20,00 Mariu (s); 20,50 Intrusa;22.30 Petrecerea (div.); 23,30 Poveştiri adevărate (t); 0,00 Muzica de acasă; 1,00 Sînge din sîngele meu (s); 1,40 Ecomoda (s/r).

Sîmbătă, 11 mal6.00 Bună dimineaţa - O emisiune de

informaţii, actualităţi şi muzică realizată de Andrei Huţanu. 8,00 Emisiunea in limba maghiară. 10,00 Cîntă inimă -şi spune - muzică populară. 11,00 Fotbal Divizia B seria a ll-a-, 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Cavalerii mesei rotunde, talk-show pe teme politice - prezintă Mihai Miclăuş; 14,00 Program muzical-, 15,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri. 18,05-19,00 Almanah cultural. Realizator; Dan Banciu; 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Sfera magică, redactor Stana Sevianu; 20,00-21,50 Din grădina cu flori-multe, cîntece şi jocuri populare, muzică populară la cererea ascultătorilor. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 21,50 Ştiri. 21,58 închiderea programului',22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical.

Duminică, 12 mai6.00 Bună dimineaţa de duminică. Ritmuri

antrenante pe 95,6 MHz; 8,00 La izvor de cîntşi dor. Muzică populară. Prezintă: Codruţa Aron Vîrtic. 9,15 Apărătorii gliei transilvane. Emisiunea armatei. 10,00 Sesam, deschide- te. Emisiune pentru copii. 10,30 Din discoteca unui meloman amator. 11,00 Radioduminica - program special de Paşti. Prezintă Comei Udrea; 13,00 Radiojurnal Bucureşti. 13,15 Ditigenţa de Bizanţ. Emisiune de muzică folk, prezintă Florin Săsărman. 14,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Ştiri 18,05-20,00 Peluza radio - cu Ioan Vasile Vanea şi Mihai Gotiu. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15-20,00 Jazz la Radio Cluj cu Constantin Colhon. 20,00 Din grădina cu flori multe. Prezintă Codruţa Aron Vîrtic. 22,00 închiderea programului pe 909 şi 1593 KHz; 22,00-24,00 Pe 95,6 MHz Program muzical.

Sîmbătă, 11 mai7.00 Lună sălbatică (s/r); 8,00 Desene

animate; 10,00 Să fii sănătos!; 11,00 Sport magazin; 14,00 Motor; 14,30 Exploziv; 15,00 www.primatv; 15,30 Viper (s); 16,30 Lună sălbatică (s); 17,30 M.A.S.H. (s); 18,00 Focus; -19,00 Camera de rîs; 19,30 Real TV;20.00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Bank Show (div.); 23,30 M.A.S.H. (s/r); 0,00 Viper (s/r);1.00 Film erotic; 2,30 Focus (r).

Duminică, 12 mai7.00 Tradiţiile românilor; 7,30

www.;primatv; 8,00 Program pentru copii;10,30 Hit 40 - top muzical; 11,30 Filmul şi televiziunea; 12,00 Program special; 13,30 Levintza prezintă; 14,00 Hard Bounty (w.SUA 1995); 16,00 Cronica cîrcotaşilor (r); 17,00 Copiii spun lucruri trăsnite (r); 18,00 Focus;19.00 Camera de rîs (div.); 19,30 Real TV;20.00 Vrei să fii miliardar?; 21,00 Obiectiv;22.00 Vulcanul (f. SUA *97); 0,00 Camera de rîs (div./r); 0,30 Levintza prezintă (r); 1,00 Filmul şi televiziunea (r).

' ’J s .

r Z / a f c > oSîmbătă, 11 mai

7.35 Ştiri (r); 7,50 Videoclipuri; 11,00 Documentar DW; 12,00 Cîntece populare (r);12.30 Cinetour; 13,00 Sport 7; 13,30 Melodii, melodii; 14,00 Roşcovanul (f/r); 16,00 Club abc; 17,00 Germania în direct (do); 17,30 Videoclipuri: 18,30 Telejurnal; 19,00 Caleidoscopul artelor (do); 19,30 Concert;20.30 Craii de curtea veche (dramă România 1995); 23,30 Sinteza zilei; 23,45 Club abc (r).

Duminică, 12 mai7.35 Ştiri (r); 7,50 Videoclipuri; 11,00

Documentar DW (r); 12,00 Cinfetour (r); 12,30 Club abc (r); 13,30 Melodii, melodii; 14,00 Craii de curtea veche (f/r); 16,00 Cîntece' populare; 17,00 Puterea politicii (do); 17,30 Videoclipuri; 18,30 Telejurnal; 19,00 Germania astăzi (do); 19,30 Concert; 20,30 Să mori rănit din dragoste de viaţă (dramă România 11983); 22,00 Loto-Pariu Trio- Bingo; 22,15 Cîntece populare; 23,10 Puterea politicii (do); 23,35 Sinteza zilei; 23,50 Videoclipuri. / ' .

U N IPLU S RadioSîmbătă, 11 mai

Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa-, 10,00-14,00 Sindrofia de weekend, 12,00-13,00 Pop-plus;15,00-22,00 Program muzical', 22,00-23,00 Ritmuri fierbinţi cu RONA; 23,00-6,00 PARTY.

Duminică, 12 mai Program informativ BBC: 6,00-6,30, 8,00-

8.20, 14,00-14,30, 18,00-18,30, 21,00-21,30;6.30-10,00 Uniplus de dimineaţa-10,00-14,00 Sindrofia de weekend-, 15,00-22,00 Program muzical-, 22,00-6,00 PARTY.

Sîmbătă, 11 mai8.00-8:30 BBC: 8.30-10.00 Cafeaua de

dimineaţă-, 10.00 Country Club (r); 11.00-14.00 La sfîrşit de săptămînă-, 14.00 BBC;14.30 Noi titluri de la casele de discuri,15.00 Audioselect, 16.00 Tehnomania; 17.00 Top-Ten; 18.00 BBC; 19.30 Snergia; 20.30-04.00 Radiodiscoteca - Dan Brad.

Duminică, 12 mai8.00-8.30 BBC,- 8.45-9.00 Evanghelia de'

duminică-, 9.00 Cafeaua de dimineaţă-, 10.00 Doar o poantă să-fi mai spun (Ucu Florea şi Ovidiu Raţiu); 11.00 Sport FM (George Ciotlăuş şi Alin Boţioc); 13.00 Fonoteca de suflet (r) 14.00 BBC; 16.00 Country Club;17.00 Top şi-aşa (r); 18.00 BBC; 19.30 Hitmix; 21.00 Taxi Music. .

»r a H

' Sîmbătă, 11 mai ,. 08:00-08:05 Radio Europa Liberă; 08:05- 11:00 Impuls de weekend cu Carmen Fizesan; 16:00-18:00 Romanian top 100 cu Adi Simion; 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 22:00-23:00 Crema mix cu DJ Alexiş; 23:00-08: Night Player - muzica nopţii la Radio Impuls.

Duminică, 12 mal 08:00-08:05 Radio Europa Liberă; 08:05-

11:00 Im puls de weekend cu Carmen Fizesan; 12:00-14:00 Roman/ari top 100 cu Adi Simion (r); 18:00-18:30 Radio Europa Liberă; 22:00-06:00 Night Player - muzica nopţii la Radio Impuls.

' a p .hf-a.wJ, «.fxnmm

Sîmbătă, 11 mai7,30 Micii războinici (d.a.); 8,00 Iran Mari

(d.a.); 8,30 Diabolik (d.a.); 9,00 Apărătorii planetei (s); 9,20 Invasion America (d.a.);9,40 Zorro (d.a.); 10,00 Gaşca din Malibu (s); 10,30 ProMotor (em.auto); 11,00 Auto Raliul Argentinei; 11,30 Gillete - lumea sportului; 12,00 Mag.Liga Campionilor; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Dădacă la 6 ani (s);13.30 Prietenmii tăi (s, serie nouă); 14,00 Live Music Maker; 14,30 Aleasa inimii (dramă Canada 1987); 16,30 Bucătăria lui Radu;17.00 Prin cenuşa imperiului (dramă România ’75); 19,00 Ştirile Pro TV; 20,00 Pacificatorul (dramă SUA 1997); 22,30 Ally McBeal (s);23.30 Marcă înregistrată; 0,00 La limita imposibilului (s); 1 ;00 Legendele vikingilor (f. SUA '95).

Duminică, 12 mai7,00 Diabolik (d.a./r); 7,30 Invasion

America (d.a./r); 8,00 Micii războinici (d.a.);8.30 Iron Man (d.a.); 9,00 Sala de pedeapsă (d.a.); 9,20 Apărătorii planertei (s); 9,40 Invasion America (d.a.); 10,00 Zorro (d.a.);10.30 Gaşca din Malibu (s); 11,00 Rătăciţi printre fete (s); 12,00 Profeţii despre trecut,12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Lucky Lady (co.SUA 1975); 15,15 Cleopatra (dramă SUA ’99, p.l); 17,00 Marcă înregistrată; 17,30 ProTV Magazin; 18,00 Lanţul slăbiciunilor;19.00 Ştirile Pro TV; 20,00 Vacanţa Mare;21.00 Legături riscante (thriller. SUA ’94);23.00 Procesul etapei; 2,00 Lucky Lady (f/r).

9z,8fm

C Dra o io Sîmbătă, 11 maiPrimul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00, 1 0 :0 0 .

13:00, 21:00; Meteo, utilitare 8:10; R e v is ta presei locale 8,20; Horoscop 8:50, 9:50; C e mai crede lumea 9:20; Program.. c in e m a 10:20; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Hei rup - cu Ştefan Coroian - em is iune de muzică românească 11:30-12,30; S p a ţ i f ambientale - cu Cristian Mureşanu 1 3 :0 0 - 17:00; Ştiri 13:00; Country music USA - c u Călin Deac 17:00 -18:00; Program in fo r m a t ic BBC 18:00-18:30; Ştiri - retrospectiva z i l e i 21:00; Noaptea ia CD Radio - d e d ic a ţ i i muzicale.

D um in ică , 12 m ai Primul salut 8:00-11:00; Ştiri: 09:00,10:00. '

13:00, 15,00, v19:00; Meteo, utilitare 8 ,2 0 ; Horoscop 8:50, 9:50; Program cinema -9 :2 0 ; Ce mai crede lumea - retrospectiva săptămînii 10:15; Program informativ BBC 11:00 - 11:15; Country music USA - cu Călin D e a c (r.) - 11 :30-12:30; Hei rup - cu Ştefan Coroian I (r.) 16:00-17:00; The mix - cu Tudor Runcanu j (r.) 17:00-18:00; Program informativ BBC / 18:00 - 18:30; Ştiri - 19,00; IlustraţW \ cinematografice - muzică de film - cu Cristian ţ Mureşanu 21:20.______________ . . j

"'i

RADIO RENAŞTEREA91,2 MHz FM

Sîmbătă, 11 mai06.00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-

10,10 Buletin informativ; 10,10-10,40 Sfinţii Părinţi, contemporanii noştri; 10,40-11.00 C întări bisericeşti; 11,00-11,30 Universul teologic universul credinţei (r);11.30-12,00 Muzică populară; 12,00-13,00 Planeta verde; 13,00-13,05 B u le tin informativ; 13,05-16,00 Magazin; 16,00-16.30 Sfinţii Părinţi contemporanii n o ş tri (r); 16,30-17,00 Cuvîntul Vieţii (lecturi zilnice din Sfînta Scriptura şi clin vieţile sfinţilor); 17,00-18,00 Byzantion; 18,00-19.00 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,00-19.30 Cîntări bisericeşti; 19,30- 20,00 Păhărelul cu nectar (ernisiune pentru cei mici); 20,00-20,30 Universul teo lo g ic , universul credinţei; 20,30-21,00 30 d e minute (actualităţi); 21,00- 22,30 Arhiva d e folclor; 22,30-23,00 Rugăciunile s e r ii;23.30-07,00 Liniştea nopţii (muzică clasică).

Duminică, 12 mai07.00-10,00 Ceasurile dimineţii; 10,00-

12.30 Sfînta Liturghie (transmisiune în direct- din Catedrala Arhiepiscopală); 12,30 -13,00 M uzică bisericească; 12,00-17,00 Magazin; 13,00-15,00 Fascinaţia operei;15.00-16,00 Emisiune culturală; 16,00- '17.00 Evanghelia şi Predica de la Sfînta Liturghie; 17,00-18,00 Tonul face muzica; ■18.00-19,15 Slujba Vecerniei (transmisiune în direct din Catedrala Arhiepiscopală); 19,15 . -19,30 C întări bisericeşti; 19,30-20,00 Păhărelul cu nectar (emisiune pentru cei mici); 20,00-21,00 Cele m ai frumoase pagini ale ortodoxiei; 21,00-22,30 La curţile dorului; 22,30-23,00 Rugăciunile serii;23.30-06,00 Liniştea nopţii (muzică clasică).

SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16, marţi, vineri 8-11: tel/fax 21-60-75.

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14;tel/fax 19-73-04

; l ’ u I j i M C a

\

Q P O R T A LEXPORT-IMPORT S.R.L.IMPORTANT pentru abonaţii reţelei de cabliîn u r r r ia m o d e rn iz ă r i i s ta t ie i .d e d is t r ib u ţ ie s i a a lin ie r ii la s ta n d a rd e le U P C , în c e p â n d c u

d a ta d e -i r i t P R O G R A M A C ÎO A L ................

P O R TALP R O G R A M M 3 0 ..........................

PO R TAL1 7 E L t 7 Â B C ........... ... " T v S 'f f i f tO P E2 T V O ACASA3 i y r 2 ' ■PORTAL

, 4 M U Z Z lK a t o m i c .; 5 I V 5 ...... ................. ’ T R IE ” 7 ‘ABC ........... ...i a B 3 0 “ ■ ' ........ .......... H B 'O ...........................................; 7 T O R TAL 1- N .G E O G R A TiC O iV

8 OTV R E A L IT Y IV: 9 C AR TO O M KE TV VC R K + t o D U N A r vi io N C R “ F O X K Î0S

K I L 2 H B OM iV 2 C A R TO O N N E TW O R K + TCN1i > R O S P O R T 1 ' \ EU R O SP O R Tu iS C O V E R Y C H ĂN N T l TVR 2 '

13 ACASA N C N■ > A N T E N A i P R O TV

1? P R O T V ” A N T E N A ,1O U N Â T V TV R 1p r i m a . r v P R IM A TV

; 3j [R a C O IA R K ' D IS C O V E R Y C H AN N £L21 w t M c r . . ■ P ţm iT A T O C T O '

: 22 RE a u t v î v M C M R & M A N lA; 23 Eu r o n e w s P R O 7: 24 C N N 1 H Â L L M Â R K -: 25 "~ T“ ~ EOfTCfCEW S : ‘! 26 R A I U N O P A I U N Oi 27 FOX K ID S + FO X STOR ÎS A N IM A L PLA N ET -: 26 M C M R O M AN ŢA M TV 2; 29 R TC 2 ~ R TL

20 - . M UZZlK; 31 C N N ’

Pentru orice probleme legate de recepţia programelor, vă rugăm să ne contactaţi la numerele de

telefon:

194484, 194434

numere la care în această . perioadă vom sta la dispoziţia dumneavoastră cu un efectiv

mărit de specialităţi

Vă asigurăm de soluţionarea promptă a oricăror probleme.

VA MULŢUMIM PENTRU -g, . ÎNŢELEGERE'

: ( 9 7 5 8 8 0 3 }

i i i WEST BANK SA- Sucursala CLUJ-NAPOCA CARD1NE BANKING GROUPCluj-Napoca, Piaţa C ip a riu n r. 9

Telefon: 430.180, 430.008 Fax: 430.045

DOBÎNZI DEPOZITE PERSOANE FIZICE -'LEI

(suma minima 500.000 lei)1 LUNA • 28% pe an ' _2 LUNI 29% pe an |3 LUNI 30% pe an I

asigură consultaţii, tratamente, intervenţii chirurgicale_ în co n d iţii u ltram oderne s

. - • c h iru rg ia c a ta ra c te i p rin fa c o e m u ls i f ic a r e £c u im p la n t d e c r is ta lin fo ld a b i l ^

O peraţii cu laser e xc im erp e n tru • c o re c ţ ia m io p ie i p în ă l a -1 0 , -1 1 d io p tr i i; • h ip e rm e tro p ie i d e + 4 , + 6 d io p tr i i; • a s t ig m a t is m u lu i • ■

Cu ajutorul nostru renunţaţi la disconfortul ochelarilor•m m &m

! WCompanie a pupili ASTRAL

ASTRAL TELECOMA N U N Ţ IM P O R T A N T

C um păra ţi acum d irect de la depoz itu l nostru : haine vîscozâ,

sa lo pe te lung i şi scurte, treninguri, p an ta lon i s trech pentru femei,

h a in e de a rm ată , tricouri pentru bărba ţi şi fem e i, veste, produse te x tile pen tru casă, bluze pentru

ALEŞD, Bihor, Bl. M2 parter.T E L : 0 9 2 -1 5 1 .7 6 9

- ORAR: Luni-Vineri 9 -1 7 .

P r i m ă r i a c o m u n e i A p a h i d a , j u d . C l u j

aduce la cunoştinţa celor interesaţi că LICITAŢIA pentru concesionare de teren programată' în d"*'' A- 10.05.2002, se va desfaşurape parcursul mai multor zile, începînd cu data respectivă, datorită numărului mare desolicitanţi. . . ,Informaţii nnlimentare se pot obţine la sediu* Tnmăriei

Cu o c a z i a intrării Dynamic Network Technologies în

grupul ASTRAL TELECOM, punctele de relaţii cu publicul

ale DNT Cluj s-au mutat mai aproape de dumneavoastră,

'laadresa:,;;-' '

str. luliu Maniu nr.4 (Serviciul de Vânzări, Reiaţii cu Publicul şi Marketing)

cu începere de luni, 25 Martie

rzaoooo:

j Tel. 064420006,064-193106, fax: 064420478 i jsales@dntcj.ro; office@dntcj.ro, marketirsg@dntcj.ro' (5057278j jr^ '',^ :‘ ; ■ ■ : ■

jOrar: i

108.00-18.00]

V j R a i f f e i s e n

A B A N C A A G R I C O L Ă

www.dntcj.roHuC O N T U L

E V E N I M E N T

PENTRU 0e i e o i m m m

r

? \

'' VssS*. M '

\(JClf ;&s- lîigasjijOii

ii

.1V-iAiL.

_ N O I O FERIM I kilogram de sămânţă de porumb certific

TU OFERI ÎN S C H IM Bun singur kilogram boabe de porumb obişnuite

• 51 Ml completare,6 ^ P„ umb im „colla

•n toamnă-

CLUJ-NAPOCA: luni-vineri 8-16; sîmbătă 9-14:tel/fax 19-73-04:

— SUBREDACŢIA TURDA: luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23- SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16!

marţi, vineri 8-11; tel/fax 21-60-75.

S.C. COPA

ELECTRONIC S.R.L.'angajează |

INGINERI 1 ELECTRONIŞTI

Persoanele interesate sînt rugate sâ depună un C.V. la sediul societăţii, CIuj- Napoca, str. Traian.Vuia nr. ”14, telefon: 417.566.

S.C.TETAROM S.A. CIuj-Napoca

organizează concurs pentru angajarea:

Director Economic Inginer Constructor sau Electromecanic

Jurist Specialist Marketing Asistent Manager

l 'â rugăm s â tr im ite ţi C V tn limba română ş i engleză inso lit de Scrisoare de in tenţie in limba română ş i engleză, sryeciftcândpostul

pen tru eare ap lica ţi Ia tetaţpmnnal.ro p â n ă Ia da ta de 15.0S.2002

Acum si în CIuj-Napoca

M o b i l ă

" A L P R O M "din lemn masiv de calitate

superioară.B-dul 21 Decembrie nr. 152 tel/fax: 064-410.263. ST

ORAR 10-19 1Vînzări în RATE

C.N. “APELE ROMÂNE” S.A.- DIRECŢIA APELOR SOMEŞ -TISA

ORGANIZEAZĂ C O N C U R S

pentru ocuparea postului de

M U N C I T O R H I D R O M E T R Ula Staţia Hidrometricâ Salaţiu jud. Cluj, în data de 27 MAI

1002, ora 10,00, la sediul Companiei Naţionale “APELE tOMÂNE"-SA. DIRECŢIA APELOR SOMEŞ-TISA, Cluj- xapoca, str. Vinâtorului nr.l7.Cererile se depun la sediul DIRECŢIEI APELOR SOMEŞ- ISA, din.CIuj-Napoca, str. Vinâtorului nr. 17, pînă în data de 4 MAI 2002, însoţite de actele de studii.Bibliografia va fi afişată la sediul unităţii şi va putea fi

onsultată Ia Staţia Hidrologică Cluj.Condiţii de participare la concursul pentru ocuparea postului

e MUNCITOR HIDROMETRU:- domiciliul stabil in loc. Salaţiu, jud.Cluj;- distanta de la domiciliu pînă la Staţia hidrometricâ să fie

de max. 1.200 m.Relaţii la ţelefon: 064/433.028, int.112. w m u i)

7 - J

S .C . U R S U S S .A .sediul în C Iuj-N apoca, str, M ănăştu r .nr

Drganizcazâ licitaţie pentru vînzarea următoarelor

-Tracmr'ruticr UTB 650, an dc fabricaţie 1991 înstare de funcţionare;

- Remorcă agricolă RM2, an dc fabricaţie 1998 m

- Autocisternă SRD cu 3 compartimente x 1300 1 din inox an de fabricaţie 1980 în stare de funcţionare;

- Dacia tip Papuc, an de fabricaţie 1995 in stare defuncţionare.

Licitaţia va avea loc în ziua de marţi, 14.05.2002, ora | 0 Ia sediul depozitului Gilău, str. Principala nr. 613. in caz dc neadjudecare, licitaţia se va repeta miercuri | 5 OS 2002 la aceeaşi oră şi în acelaşi loc.p^mm^n'fontiaţii suplimentare va puteti adresa u

.ocielăţii sau prin telefon la numărul 405.054, ztlntcţMnţ |

,0-16.30._____________Adresa:str. Someşului nr. 14,3400 Cluj-Napoca, lud. Cluj, RomâniaTel: (0040)-64-432.295,432.318, 134.077; Fax: (0040)-64-432.311; e-mail: office@flacara.ro; http://www.flacara.ro

i l p n E F T Ş ă S F F T Ţ Ţ l B

importator şi distribuitor de medicamente angajează:reprezentant comercial pentru zona Cluj.

Condiţii: • Dinamism; ■• Iniţiativă; - N.• Disponibilitate la program prelungit; g• Permis de conducere. a.

Vâ rugăm să trimiteţi C V la nr. de fax: 065-165.883,165.357.

CONŢINE:50% cupru

sub formă de oxiclorură de cupru

FUNGICID

DE CONTACT

PENTRU

COMBATEREA MANEI

LA VIŢA DE VIE,

TOMATE

DOZA- VI | a ucvici a Kg/ha-TOMATE: 4-5 Kg/ha

D e p o z it C L U J : B v. M uncii nr. o Tel. 092.756.403; ^ «?n 5 3 3 ' raX~ U ‘ -— - 4 -

P r im ă r ia c o m u n e i V i iş o a r a , j u d e ţ u l C lu jorganizează CONCURS pentru ocuparea posturilor pentru:' ‘

CONSILIER JURIDIC şi REFERENT (perceptor)

pentru data de.21.05.2002, la sediul primăriei comunei Viişoara, judeţul Cluj.Concursul pentru ocuparea postului de CONSILIER JURIDIC va fi la ora 11,00, condiţiile de participare fiind următoarele:

- studii superioare de specialitate (Facultatea de drept’cu diplomă de licenţă);

- cunoştinţe operare calculator.Concursul pentru ocuparea postului de REFERENT (perceptor) va avea loc la ora 12,00, condiţi ile de participare fiind următoarele:

. - studii medii - diplomă de bacalaureat;- cunoştinţe operare calculator; - §- domiciliul stabil în comuna Viişoara; g- cunoaşterea limbii maghiare. î

Dosarele se pot depune pînă la data de 17.05.2002, ora 15,00, la sediul primăriei comunei Viişoara, judeţul Cluj.Relaţii suplimentare se vor primi la sediul primăriei la tel. 365.578.

S.c. EFORIE S.A.3 'Sa’Z # Eforie N o rd , str. Brizei nr. 6, ju d . Constanta ,

2J /0 N s NURATAfl OPORTUNITATEA DE A ADMINISTRA PROPRIULÎT. DUMNEAVOASTRĂRESTAURANT IN EFORIE NORD

Ari, .nării Generale a Acţionarilor nr. 25/23.03.2002,fORIE S.ft. DUMNEAVOASTRĂHtilRununi m

In conformitate cu Hotărîrea Adunării ® e£ er.?je 3

o perioadă de 2-3 ani: .____ ; t t "Descriere Ic/val dosar de

prezentare

Restaurant Beibec, 874,74 mp, ambienlalspecfczonei Dobrogea

Restaurant V a lu rile Mării, 1.245,93 mp, situai pe faleză, terase cu vedere la mare

c/val dosar de prezentare

1 .500.000 lei 1.500.000 lei

Preţ de pornire- licitaţie fără TVA pentru primul an

4.000 USD

1.500.000 lei

RestaurantNeon, P+2,2.431,45 mo/etai, situat pe faleză

1.500.000 lei

1.500.000 lei 1 .500.000 lei

10.000 USD

22.000 USD

a g a je a z â :

S E C R E T A R Ă

mo/etai. situai pe laie^a ___________ i— ---------------, AAA 4C nn

i JS® ^ sS S m S S S S S S S S L1 .

- act de identitate. iin ta tie vor fi depuse de ofertanţi Ia sed iu l,. Docum entele pentru pairtictpare a , respectînd şi condiţiile]| societăţii Eforie S.A. pînă J ^ fe rS a re X o rn is ia de licitaţie va afişa lista

A lte relatn se po t obţine ae ia o.wi derontactdmaCristinaUţureanu. ------

S.C. închiriază

!S t e i ® 1™ d e p o r t a r e

Informaţii suplimentare la tel.: 064-194.981.

S . C . ”C e n tr u l d e I n fo r m a t ic ă M in ie r a ” S .A .CIuj-Napoca

organizează următoarele cursuri ll l i lm r c c a lc u la to a re persona le

Windows 98, Word 2000, Excel 2000. sens» INTERNET Data începerii cursului: 20 mai 2002

R ea lizare p a g in i W E B - 60 o reHTML, lava. script, Dreamweaver, Flash Data începerii cursului: 13 mai 2002 ..

a - ^ - 3 £ a H u ,“la sediul firmei, Ciui-Napoca, B-dul N.Titulescu, ■ _

m n ţe :

'. d o » S i " S e - p re fe ra b il e n g le z a - g e rm a n â s . » |

e n g le z ă - i ta l ia n ă ,- a s p e c t f iz ic p lă c u t ; -- v î r s t ă m a x im ă 35 an i;- a p t i tu d in i d e c o m u n ic a re .

’ V -urile vor fi depuse la sediul societăţii.Iluj-Napoca, str. Someşului nr. 14, sau prm fax. 432.311

fnTTrimii suplimentare la telefon; 134.077 sau 433.760.

U n i v e r s i t a t e a " B a b e ş - B o l y a i " C I u j - N a p o c a

o rg a n iz e a z ă • .

licitaţie pentru un spaţiu

situa. în C I u j - N a p o c a , s t r . M a r i n e s c u n r . 8 .

L ic ita ţia v a a v e a loc în d a ta de 22 mai 2002, ora 10,00, l a s e d i u l D i r e c ţ i e i G e n e r a l e A d m i n is t r a t iv e ,

str . I . C . B ră tia n u n r . :1 4 . f9758S—

P C N E T D A T A N E T W O R K S .A .angajează ( — -

R e p r e z e n t e m ţ i V î n z ă r i g

Te pricepi foarte bine la Internet şi ştii să vinzi legicii care au legâtură culntemetul? Aşteptam CV-ul tău. Experienţa în domeniu este un a u, trebuie să ai spirit analitic foarte bine dezvoltat, ca si abilitatea de a lucra în echipa şi sub stres Cunoştinţele necesare sînt de utilizare a PC-ulu (Windows, Office) şi aaplicaţulorpentru Internet.

CV-urile se pot depune pînă la data de 20 mai 7002 la sediul PCNET din str. George Bartţiu, u r i l e ta i 3, prin ta , la nr. 064/434142 sau

prin e-mail, la adresa:

- „ „ c i n n r a în c o n t i n u a r e u n a b o n a m e n t l a z i a r u l

3 e n t r U l Z l f d i r e c t t a r e d a c ţ i a z i a r u l u i , s t r - N a p o c a n ^

A D E V Ă R U L -

d a C l u j

SUBREDACŢIA TU R D A : luni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23 SUBREDACŢIA DEJ: luni m iercuri, joi 8-16, m arţi, v in c r lŢ l ] ;Ţel/fax 21_-60^75.-------------

C L U J -N A P O C A : lu n i-v in e r i 8 -16 ; s im b a ta 9 - 1 4 ^ ^ ^

A p e la ţi cu încredere la:

C A S A D E

A M A N E T .din str. Regele Ferdinand

nr. l6ŢGh. Doja)

Cu garanţii: aurelectrice, electrocasnice celulare etc. (5056ii3)

" m l c r o ^ o - e *

1NVESTMENT CREDIT

10.000- 35.000 EUR intronrinderi m ic i s i m i j lo c i i ,C r e d ite p e n t r u « n U e P rm d e n m . fa m H |a Ie

A l b a s t r e l e SRL

3 4 0 0 C l u j - N a p o c a

B-dut-Eroilor nr.43rt Tel/fax:064-431113

reparaţii' l m TLp raturA fotograficăJ REDiHARDT

M ă n ă ş tu r . n r.

rezidenţial- îIMOBILIARE

r v m

: . 'V inde casă în Grigorescu, 2 camere, hnJL >v“

\ os 916, 19 6 •80?) J ^ i - n a r c h e t ,contorizare, gresie, faianţă, preţ 17.500 USD. Tel. 195.916,196.80g’ (Ag.i.).• Vinde casă în Gruia, 2camere,

baie, bucătărie, uitrafinisată, pod mansardabil, 400 rtip., teren, garaj sub casă. Pre.ţ 55.000 EURO, negociabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde apartament 2 camere în Mănăştur, decomandat, orientare

..bună, garaj. Preţ 16.000 USD negociabil puţin. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 2 camere în Mănăştur.

Nord, str. Tăşnad, cf. I, decomandat, orientare bună, preţ 20.500 USD. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).. • Vinde ap. 2 camere în Mănăştur cen tra l, str. M ogoşoaia, cf. I, decom andat, suprafaţa 52 mp, contoare, gresie, faianţă, balcon, preţ 17.000 USD. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).• Vinde ap. 3 camere pe Pata, cf.

I, superfmisat, etaj intermediar, geamuri termopan, centrală termică, preţ 27.000 USD puţin negociabil, merită văzut. Tel. 195.916,196.808. (Ag.i.).

• Vinde ap. 3 camere în Gheorgheni, decomandat, parchet,. gresie, faianţă, orientare estică, apometre. Preţ 19.000 USD puţin negociabil; Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.).

V inde ap. 2 cam ere în Gheorgheni, pe str. Bâişoara, etaj intermediar, parchet, gresie Spania, lavabil. Tel. 195.916, 196.808. (Ag.i.). . . .

• Atenţie investitori! Vindem spaţii şi imobile revendicate şi recent cîştigate în zona centrală a Clujului. Tel. .195.916, 196.808. (Ag.i.)..

prin banca com ercia la

C A R P A T IC A

A e r proaspăt în sistemul bancar românesc!

SUCURSALA CLUJ-NAPOCAStr. Mareşal Ion Ântonescu nr. 1 BL Bl,

Tel. 064/425562 - Fax. 064/425562 Piaţa Mihai Viteazu nr. 7-8,Tei: 136293, Fax: 134784. ,

BUSINESS CREDIT

2.500-10.000 EUR

< D : RAPID CREDIT

PânaTa 2.500 EUR

p e r s o a n e f iz ic e a u to r iz a t e ş i a s o c ia ţ i i

r t i i j -N a n o c a , S tr. B o ly a i n r . 1. e t. 1Tel./fax: +40(64)19 8.88 +40(64) 9.73. ,

0 9 3 -5 3 .8 8 .5 3 ; 0 9 0 -0 7 .0 7 .4 0 e -m a il: m c r@ g m i.ro

Q.Ill

Noi DĂM CREDIT D e z v o l t ă r i iTale

(5057309)

----- . anunţPrivind organizarea negocierii directe*

concesiunii serviciului publ* de d.s<£>» în mmuna Mintiu uneim, j

gaze„oncesiunii serviciului Pţbll.c GherUi judeţul

concesiunilor nr. 219/19

i i: fGherlii nr. 184, jud Cg,. | de Distribuţie a Gazelor

3 Obiectul concesiunii. Serviciul rumnaturale din comuna Mmtm-Gherhi Consiliului

4. Locul de desfăşurare a negocierilor directe, seotu.

|5 COTced3norganizează negocieri pnndiscuţn directe cu

către ofertanţi; _ a aţesic ucpunerea garanţrertie 'T acte"dovedit0®!® aa a entele negocieri directe.

.v. w-cmlrcle de la sediul concedentului se vor desfăşura îrfdata de 4 iunie 2002, ora 11,00. (snesos)

C o o p e r a t iv a d e C r e d i t

" I 'O N O C O O P ” C I u j- N a p o c a

str. G-ral T. M oşoiu nr. 14 tel/fax: 064-194.257

A c o rd ă credite g a ra n ta te c u d e p o z it c o la te ra l p e n tru :

- in v es tiţii;- producţie;- a c h i z i ţ i e d e b u n u r i

p e rso n a le p e te n n e n sc u r t

s i m ijlo c iu . (goseoss)

în conformitate cu Legea nr. 137/1995, SC Datcor Internaţional SRL anunţaî n c e p e r e a demersurilor pentruobţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “Depozit ambalaje” situat în CIuj-Napoca str. Traian Vuta nr.-~0S; Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul 11 M. • t tjLJCluj, Calea Dorobanţilor nr

MATRIMONIALE• Om de afaceri, inginer,

38 de ani,'prezentabil, 1,75/ 80, doresc cu n o ştin ţă domnişoară, educată, suplă, bună gospodină, maxim 28 de ani, din Ardeal, numai p e n tru căsătorie. Rog trim iteţi C. V . + fotografie Ia oficiul poştal 63 CP 152 Bucureşti. (542260)

• T în ă ră s im p a tic ă , d isc re tă , o fer com panie , m as a j, n u m a i d o m n ilo r c iv iliza ţi, m an iera ţi. T e l: 0 90 -0 8 -2 0 -9 6 , orele 8 .00- 22.00. (1612731)

• Vînd urgent garsonieră confort I, Mănăştur. Informaţii la tel; 45-84-03, după ora 16.00. (543894)

VINZĂRICUMPĂRĂRI

• V înd casă şi teren pe Calea T u rz ii, acces direct,- s u p ra fa ţă 4000 m p, sub preţul pieţei. Tel: 44-18-32. (543891)

• V înd fără intermediari, casă cu e ta j, 4 cam ere, bucătărie, 3 holuri, 2 băi, te rasă , g răd in ă 650 m p- D îm bul Rotund. Tel: 43-04- 91 ore le 10.00-17.00 sau 093-35-27-53. (542363)• Vînd 1,14 ha teren în

localitatea Dezmir (Rupturi). Informaţii în Dezmir, str. Criseni nr. 32. (542389)

• V în d casă în D îm bul Rotund, str. Cucului nr. 11. In form aţii la tel: 14-76-10. (542245)

• V înd urgent spaţiu bun p e n tru f irm ă , casă 3 camere, 2 băi, P+E, hală 170 mp cu încălzire, grup social, c u rte 400 m p, f ro n t la stradă 27 m, zona Ursus- P lo p ilo r , 8 5 .00 0 U SD negociabil. Tel: 094-77-99- 04. (543854)

• V înd autotransportor ciment, 19 tone capacitate, “ R o m an ” 12215 în stare perfectă de funcţionare. Tel: 092-34-67-48; 093-50-65-09. (543862)

• V în d u rg en t D ac ia Papuc 1304 cu copertină fileră sticlă din l997 pentru p re ten ţio ş i - im p ecab ilă . Tel: 094-18-25-18. (543855)

• V înd Dacia 1310 L i, 2001 iunie, albastru închis, 72.000.000 lei. Tel: 094-42- 52-99. (543895)

• V înd boiler “Junkers” şi ferestre din demolări. Tel: 4 3 -1 5 -4 1 ; 0 9 4 -9 3 -0 7 -8 7 . (543887) '

• Societate, cumpăr piei miel, en gros. Tel. 092-25- 40-86. (1615494)

ÎNnUţEIERI.,,a p a rta m e n t ' 2 c a m e re confort, pe te rm en lung, situat în Piaţa M . Viteazu, et. 2, mobilat. Tel: 13-05-32. (542364)

• închiriez apartam ent cu o cam eră pe s tr. M uncitorilor (paralel cu N. Titulescu). In form aţii Ia tel: 15-52-48 sau 094-56-13-92. (542269)

613.670. (9758868)

• Dau în chirie un demisol spaţios, dotat, compartimentabil, 150 mp, în zona centrală, pe termen lung. Tek 19-72-39. (543890) __________

DIVERSE• ' A n g a je z: o s p ă ta r -

barman, bărbat / femeie şi femei de serviciu. Relaţii pe str. Napoca nr. 17, orele 10- 12 şi 17-19, zilnic. (542178)

• Transport persoane cu m icro bus, C lu j - I t a l ia - Spania, p lecarea 30 m a i, înscrieri la tel: 43-07-80; 093-82-73-98. (542361)

• Confecţionăm, recondiţionăm, reparăm jaluzele din lemn. Tel: 13-03-09. (542188) '

Primăria Sînmărtin angajează specialist în cadrul Serviciului Comunitar de Cadastru şi Agricultură locală. Concursul va avea loc în data de 24 mai 2002, orele 10.00. Condiţii: cunoştinţe în domeniu. Informaţii Ia sediul primăriei. (542385)

• Vînd ţevi pentru irigat şi aspersoare complet echipate. Telefon 093-52-19-80. (542330)

• P r im ă r ia com unei C o jo cn a a n u n ţă concurs pentru ocuparea posturilor de contabil şi agent agricol, p e n tru data de 10 iu n ie 2002, ora 10,00, la sediul prim ăriei Cojocna. (542333)

S. C. Turism Transilvania S. A. -Cluj, angajează marinar cu experienţă pentru un vapor de agrement situat pe lacul de acumulare Beliş- Fîntînele. Informaţii la ţel.:19-59-18 sau 19-77-77 ing.Todoran Dacian. (542334)

• Execut orice lucrare în grădină şi pe lîngă casă. Tel.

, 26-08-43. (542336) __________(542360)Ţ^riîî7^H^ă'1 • Sc citează Pascu liane şi

angajează pentru Bucureşti soţia Pop Ileanai cu omtci iufemeie cospodină, curata, necunoscut, pentru datS l & î i cu \îrstn 27.051002 U J« « -

Rahman Mohamcd şi Tat Dorel pentru prestaţie tabulară. (542370)• In conformitate cu Legea nr.

137/1995, SC Domino Foto SRL anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “ deschiderea a două puncte de lucru” situat în CIuj-Napoca str. Napoca nr. 2-4 şi pc str. Izlazului nr. 18. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii dc mediu se vor depune la sediul IPM Cluj, Calea Dorobanţilor nr. 99. (542371)

• Pîrîta Banffy Katinka în dosarul 2595/2000 este citată Ia Curtea de Apel Cluj, pentru termenul de judecată din data de23.05.2002, sala 135. (542374)

• Domnii Toth loan şi Catanna din Dezmir sînt citati în dosar 4929/2002, la Judecătoria Cluj, camera 169, orele 8.00, în data de22.05.2002, pentru întăbulafe teren. (543864)

Primăria comunei Cojocna, concesionează 8.000 mp de teren în str. Sărăriej . fn pentru amenajarea unei parcări auto, cu licitaţie în data de 24.05.2002, orele 8,00 la sediul Primăriei în str. Republicii nr. 106. (542316)

în conformitate cu Legea nr. 137/1995, S. C. Focul Imperial S. R. L. anunţă începerea demersurilor pentru obţinerea autorizaţiei de mediu pentru obiectivul “vopsitorie în cîmp electrostatic” situat în CIuj- Napoca str. Piaţa 1 Mai nr. 1-2. Eventualele sesizări şi sugestii numai pentru factorii de mediu se vor depune la sediul IPM C4uj, Calea Dorobanţilor nr. 99. ' (542329)

• Executorul judecătoresc vinde, ia lic ita ţie publică, casă fam ilială, în T u rd a , str. Cînepişti nr. 13, compusă din: la parter, cameră dc zi, studio, bucătărie , căm ară, hol, debara şi casa scării, Ia etaj: 3 camere, baie, W C şi vestibul, curte şi grădină în suprafaţă totală de 443 mp Preţul de strigare este dc 750.000.000 lei. Participanţii la licitaţie vor face dovada depunerii a 10% din preţul de s tr ig a re la d isp o z iţie executorulu i judecătoresc sau în num erar. L icitaţia va avea loc în d a ta de 14.05.2002, ora 10, la sediul executorulu i judecătoresc din Tupda, str. R epublic ii nr. 35. R elaţii suplimentare la executorul judecătoresc T u rd a , te l. 3 1 -2 0 -9 0 . (7019711)

• C a u t spaţiu p e n tru activităţi productive, 10.000 mp, construiţi, în ă lţim e 5- 14 m , acces la u t i l i t ă ţ i , posibilitate acces cam ion. Tel.: 092-206.413. (9758804)

Firm ă producătoare cu re ţea de d is t r ib u ţ ien aţională angajează unic distribuitor în oraşul C Iu j- N apoca, p e n tru v în z a re a u n u i p ro d u s fo a r tevandabil, cu un comision de peste 1 0 % d in v în z ă r i . Angajăm chiar şi pensionar. C o n d iţ ii: - c a rn e t ' de conducere, categ. B ; - mic spaţiu de depozitare (4 m p);

g a ra n ţie im o b il ia ră . Convingeţi-ne că sînteţi cel mai bun, tr im iţîn d un C .V . Ia F a x : 0 3 4 -1 8 1 .1 3 5 .9758809)

1-.-— • v«rr • -p? <?* - 0 « - CLUJ-NAPOCA: Iuni-vineri 8-16; sîmbătă 9-1 4 ,

| ^ ) I ) ^ SUBREDACŢIA TURDA: luni-vi—: «> < * m3'04:

pentru obiectivulmediu - microcJmicâ chirurgie plastică.repţ°neşi sifuat

mCluj-Napoca str. Viilor nr. 46--s9- Eventualelesugestii numai mediu se

sesizări şi i pentru factorii de

vor depune La sediul IPM Clui. Calea Dorobanţilor nr. 99. (542331)• Numiţii Benciu Ludovic şi

iiyes Elisabeta cu domiciliul necunoscut sînt Judecătoria Cluj-Napoca, sala 16, ora 8.00 în data de 15.05.2002 reclamanţi în dosar nr. 3839 2902. (542337)

PIERDERI

ar nul.

DECESECOMEMORĂRI• Cu inima zdrobită de

durere anunţăm încetarea din viaţă a scumpei noastre mame şi soacră T1ŞE VICTORIA în vîrstă de 52 de ani. Înmormîntarea va avea loc în data de .10 mai ora 13.00, la Capela Nouă a Cimitirului din Mănăştur. Nu te vom uita niciodată. Fiul Cosmin, fiicele Meda şi Alina, ginerele Vasile şi nora Dana. (543863)

• Sîntem alături de Doamna Directoare, prof. Rodica Dumitraş, în dureroasa despărţire de tatăl drag. Dirigintele, prof. Alexandru Cucu, părinţii şi colectivul de elevi al clasei a V-a A, Şcoala Nr. 6, Cluj- Napoca. (543866)

1 icruut camei de sănătate pe numele Sumurducan Claudia Adriana, eliberat de CNAS îl declar nul. (542365)’ Pierdut carnet dc student pe

nomele B ic lm Sorin Ionică. II declar nul. (542367)

• Pierdut camet dc asigurat pc numele Kovacs Ioan. eliberat dc C.\.-\S. II declai (54236S)

Pierdut camet de student pe numele Penişoară Florin il declar nul. (542376)

• Van cca Ovidiu Dorel Cabinet Medical Vad pierdut autorizaţie de funcţionare şi certificat de înregistrare cu nr

Se declară nule.

• SC Studio Impex SRLpierdui Mrt» ,t„ ^scria D nr. 673331. Sc declara nulă. (542388)

• Pierdut carte dc identitate auto seria A*0489910, pe numele Safta Ioan. O declar nulă. (543886)• Pierdut camet dc student şi

legitimaţie dc reducere transport pe numele Rarău Tamara. Le declar nule. (542321)

• Pierdut camet de asigurat pe numele Pop Aurel, il declar nul. (542325) -• P. F. pierdut autorizaţie nr.

18715 din 31.01.1995, pe numele Sajomie Radu Florin. Se declară nulă. (542328)• Pierdut camet de student pe

numele Pruneanu Petre. îl declar nul. (542332)• Pierdut legitimaţie reducere

transport pe numele Vlâduţiu Mihai. O declar nulă. (542338)

| • Cu durere în sufletanunţăm că iubitul soţ, tată, frate, cumnat, bunic şi prieten MOLDOVAN IZIDOR a încetat din viaţă în data de 8.05.2002. Înmormîntarea va avea loc în data de 10.05.2002, ora 14.00, Ia Capela Mare a Cimitirului Mănăştur. Vei rămîne veşnic în inimile noastre. Familia şi rudele îndurerate. (543889)

i irv i ukDA: Iuni-vineri 8-14; tel/fax 31-43-23; SUBREDACŢIA DEJ: luni, miercuri, joi 8-16,

marţi, vineri 8-1Ţ; tel/fax 21-60-75.

• Sîntem alături de tine dragă Rada, durere

in marea pricinuită dc

moartea ta tă lu i drag. Sincere condoleanţe întregii familii! Dumnezeu să-l odihnească în pace! Familia

[ Matiş. (542362)

Sîntem alături de colega noastră Muncaciu Susana, în marea durere pricinuită de pierderea mamei dragi. Sincere condoleanţe.Colectivul Şcolii nr. 10 Clui '542375) J'

Consiliul Facultăţii de gricuitură, cadrele

didactice, studenţii şi personalul auxiliar exprimă sincere condoleanţe colegului şef lucrări dr. Marcel Duda şi familiei Ia trecerea în eternitate a mamei dragi. (542377)

• 'Colectivul Catedrei II Agricultură împărtăşeşte durerea colegului nostru, şef aceste momente greu- pricinuite de pierderea mamei dragi. (542378)

• În aceste momente de grea încercare, sîntem alături de familia colegului" nostru şef lucrări dr. Marcel Duda. Sincere condoleanţe. Colectivul Catedrei de Fitotehnic. (542379)

• Sîntem alături de familia şef lucrări dr. J1 arcei Duda, în marea durerea pricinuită de pierderea mamei dragi. Familia Cernea. (542380)

• Sîntem alături de Muncaciu Vasile, în marea durere pricinuită de moartea mamei dragi. Familiile Şerban şi Mora. (542383)

• Sîntem alături de familia Tişe, în momentele grele pricinuite de pierderea mamei dragi. Transmitem sincere condoleanţe. Prietenele Alinei: Cristina şi Georgiana. (542384)

• Sîntem alături de Doamna Directoare, prof. Rodica Dumitraş, în momentele grele prin care trece, la pierderea tatălui drag. Marinela şi Cosmina. (543865) "

• întregul colectiv didactic al Şcolii Nr. 6 Cluj- Napoca, transmite sincere condoleanţe Doamnei Directoare prof. Rodica Dumitraş, în greaua încercare pricinuită de moartea tatălui mult iubit Dumnezeu să-l odihnească în pace! (543867) ■

Transmitem sincere condoleanţe Doamnei Directoare, p ro f..R o d ica Dumitraş şi fi sîntem sufleteşte alături în aceste zile de suferinţă şi durere pricinuite de stingerea din 'iaţă a tatălui drag. Colectivul de profesori al Scolii Nr. 6, Cluj-Napoca (543868) -

Sincere condoleanţe Doamnei Directoare, prof. Rodica Dumitraş în aceste momente de încercare dureroasă, cauzată de decesul tatălui iubit. Personalul auxiliar al Şcolii^ 6, Cluj-Napoca543869) •

Sincere păreri de rău şi condoleanţe transmitem Doamnei Directoare, prof Rodica D um itraş, acum cmd tatăl dumneaei drag a trecut în nefiinţă. întregul colectiv de elevi al Şcolii Nr. 6, Cluj-Napoca. (5438701

Exprimăm sincere păreri de rău şi adinei condoleanţe DoamneiDirectoare RodicaDumitraş, acum cînd tatălsău drag a trecut în nefiinţă.Odihnească-se în pace! Învăţătoarea Liuţa Cristea Şi familia. (543878)

* S în tem alături de Doamna Directoare, prof. Dumitraş Rodica în marea durere pricinuită moartea tatălui Odihnească-se în pace! Sincere condoleanţe.

/Familia Gligor. (543871)

de drag.

'1 Exprimăm condoleanţe ş.i compasiune Doamnei Directoare, prof. Rodica Dumitraş în aceste clipe deiubitului său tâtă. Comitetul de părinţi al Şcolii Nr. 6, Cluj-Napoca. (543872)

• Transmit sincerele mele condoleanţe Doamnei Directoare, prof. Rodica Dumitraş, pentru decesul tatălui mult îndrăgit. Prof. Nadia Pascu, Şcoala Nr. 6, Cluj-Napoca. (543873)

• Sîntem alături de Doamna Directoare, prof. Dumitraş Rada, în aceste momente grele pricinuite de moartea tatălui drag. învăţătoarea, părinţii şi elevii clasei a IV-a B. (543874)

• Sîntem alături de draga noastră colegă şi prietenă, prof. Rodica Dumitraş în aceste momente de tristeţe şi durere. Sincere condoleanţe pentru moartea tatălui mult stimat şi iubit. Director Adjunct, Şcoala Nr. 6 Cluj-Napoca, prof. Victoriţa Tomoş şi familia. (543875)

• întregul colectiv de învăţători ai Şcolii Nr. 6 Cluj-Napoca îşi exprimă regretul şi compasiunea, acum cînd tatăl iubit al Doamnei Directoare Rodica Dumitraş a păşit în eternitate. Dumnezeu să-lodihnească(543876)

in pace!

• Transmit sincere condoleanţe colegej prof. Rodica Dumitraş. îţi sînt alături în aceste momente grele. Prof. Maricica Măiuga, Şcoala Nr. 6, Cluj- Napoca. (543877)

Exprimăm sincere condoleanţe colegei şj prietenei mele, prof. Rodica Dumitraş. Sufăr alături de tine şi îţi transmit întregul meu sprijin moral. Prof. Marinela Matfru şi familia (543879)

Fosta clasă a VIII-a A (Promoţia 2000-2001) transmite condoleanţesincere Doamnei Directoare’ prof. Rodica Dumitraş în aceste zile de tristeţe şidurere. Primiţi consolările şigîndurile noastre bune (543880)

• Sînt alături de Doamna Directoare, prof. Rodica Dumitraş în aceste clipe de durere. Sincerele mele condoleanţe. învăţătoarea Anicuţa Vidrean. (543881)

• Multe gînduri bune şi sincere condoleanţe transmit dragei mele colege, prof. Rodica Dumitraş în aceste clipe îndurerate. îţi sîntem cu toţii alături. Prof. Lucia Banc. (543882)UOfllAAxi'iXrUJ. J.lDumitraş. Prof. Cubleşan. (543883)

Iulia

Transmit condoleanţe şi păreri de rău colegei mele, Doamna Directoare Rodica Dumitraş. îţi sînt alături în aceste clipe dureroase. Prof. Livia Ielciu. (543884)

• îmi exprim sincerele mele condoleanţe Doamnei Directoare prof. Rodica Dumitraş în aceste clipe pline de amărăciune şi durere. Prof. Bogdaii Tomşa, Şcoala Nr. 6, Cluj- Napoca. (543885)

• Sîntem alături de colegul nostru, Ban Ioan Ia trecerea în nefîinţă a tatălui drag. Colegii de la Institutul de Sănătatea Publică “Prof. Dr. luliu Moldovan” Cluj- Napoca. (542317)

• Aducem un* ultim omagiu celui care a fost elevul şi. colegul nostru TRIFU NELUŢU, un copil deosebit. Amintirea Iui va rămîne mereu în sufleteje noastre. Colegii din clasa a Il-a “A” împreună cu învăţătoarea Estera Linte de la Şcoala “Simion Bărnutiu” din Cluj-Napoca. (542318)

• Părinţii elevilor clasei a Il-a A de la Şcoaja “Simion. Bărnuţiu” din Cluj-Napoca, aduc un pios omagiu celui care a fost NELUŢU TRIFU, un suflet curat şi pur . de copil. Sincere condoleanţe familiei Trifu. Dumnezeu să-l odihnească în pace. (542319)

Sîntem alături de colegii noştri Mariana şi Nicu Sas în momentele grele prin care trec la despărţirea de tatăl şi socrul iubit. Sincere condoleanţe din partea colegilor din Secţia de Radiodiagnostic a Institutului Oncologic Cluj- Napoca. (542320) '

• Cu mare durere şi tristeţe în suflet, conducem pe ultimul său drum pe pe draga noastră soră, cumnată şi mătuşă, MUNCACIU ANA..Chipul tău drag va rămîne veşnic viu în amintirea noastră. Dumnezeu să-i odihnească în pace sufletul ei blînd. Sora Cruciţa, cumnatul Cornel şi nepotul Sorin cu soţia Delia. (542323)

Sînter'ni alături de familia Bob Nicolae la marea durere, pricinuită de moartea, tatălui Conducerea R. a.Cluj. (542340)

drag. D. J

* Cu multă durere în suf,et anunţămcomemorarea unui an de Ia decesul iubitului nostru soţ, tată şi bunic GABOS* TIBERIU (BUTI).Odihnească-se în pace! Familia îndurerată.(542259)

Cu multă durere în suflet o conducem pe ultimul său drum pe dra a noastră soră MUNCACIU ANA. O vom păstra veşnic în-inimile noastre. Fie-i ţărîna uşoară. Dumnezeu să o odihnească în pace. Fraţii: Gligor şi Vasile din Aleşd cu familia. (542324)

Au trecut doi ani de la decesul celei care a fost LID1A ELENA PROINOV Şi un an dc la dispariţia dintre noi a lui IOAN PROINOV. Slujba de. Pomenirg va avea Ioc vineri/ 10 mai,-orele 18.30 la Catedrala Ortodoxă. Familia. (542266)

Un ultim omagiu şi sincere condoleanţe familiei greu încercate la despărţirea prematură de bunul nostru prieten VIŞAN DAN, om de înaltă ţinută morală, intelectuală şi aleasă omenie. Dumnezeu regrete. F'aniifm -w«. ai-» Buleu. (542339)

• în aceste momente triste la decesul tatălui drag, sîntem alături de familia Bob Nicolae şi transmitem sincere copdoleanţe. Sindicatul “Drumarul” R. A. D. J. Cluj. (542341)

• Azi se împlinesc 2 ani de cînd iubitul meu soţ profesor MEREURUSALIM şi 1 an şi 3 luni de cînd scumpa mea fiică DANIELA, soţie şi mamă, au trecut în veşnicie. Sînteţi mereu în sufletele şi gîndurile noastre.Dumnezeu să vă odihnească în pace! Familia îndurerată. (542369)

•* - Se împlinesc şase săptămîni de cînd moartea l-a smuls de lîngă noi pe scumpul nostru soţ, tată şi socru TREBEA VASILE.. Slujba de pomenire va avea loc duminică, 12 mai 2002, ora 12.30 la Biserica Ortodoxă din cartierul Mărăşti, str. Tîrnavelor. Dumnezeu să-î odihnească. Soţia Maria, fiii Daniel şi Alin şi nora Daniela. (542386) ‘

• A trecut un ân de durere şi lacrimi de cînd inima celui care a fost iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic VASILE CHURUŢIU a încetat să mai bată. A plecat dintre noi lăsîndu-ne în veci nemîngîiaţi. Nu-1 vom uita niciodată. Să-i fie ţărîna uşoară. Soţia Aurelia, Cucele Laura, Lavinia, Cristina familia. (543888)

cu

• A trecut un an de durere, lacrimi şi păreri de rău de cînd blinda şi buna noastră mamă şi bunică STAN MARIA din satul Sărafa-Panticeu, ne-a părăsit, pentru totdeauna.. Dumnezeu s-o odihnească! Fiul Nelu, nora Cornelia şi nepoţii Cosmin şi Ovidiu. (542257) .";:

• Pios omagiu iubitului nostru soţ, tată şi bunic, in-

1avea Ioc în ziua de duminici 12.05.2002, ora 12.30, Ia Biserica “Schimbarea la faţă”, str. Eroilor nr. 24-26. Familia. (543893)

• S-a împlinit un an de Ia stingerea din viaţă a dragului nostru bunic şi/ socru BENŢA VALER./ Dumnezeu să-l odihnească j în pace! Nepoatele Anca, Delia şi nora Maia. (543896)

• Umbra trecerii tale în eternitate şi amintirile ne copleşesc şi acum, la 7 ani de la despărţirea de tine, dragă NORICA. Dumnezeu să te odihnească în pace, iar sufletul tău blînd să- ţ găsească liniştea. Parastasul va avea loc sîmbătă, 11 mai orele 13,00, la Biserica “Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” din cartierul Mănăştur. Ligia şi copiii. (542311)

• Nimic nu va reuşi să şteargă din sufletul nostru ziua de 7 mai, zi în care s- a împiinit un an de la trecerea în veşnicie a celui care a fost ing. SCHIAU DUMITRU. Amintirea lui va rămîne veşnic în inimile noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace. Parastasul va avea loc duminică, 12 mai 2002, orele 12,00 la Biserica Ortodoxă “Schimbarea Ia Faţă” din str. Eroilor nr. 24-. 26. Mulţumim celor care au fost şi sînt alături de noi. [?} Familia. (542322) . fj *

9

Aici ar putea fi reclama dumneavoastră

Krdacţja

Tel: V ) . ' M X /

~r~rr~

FINALA DINAISO - EAPIDMiercuri s-au disputat partidele manşei a doua a semifinalelor,

rezultatele înregistrate desemnînd ceie două echipe care-şi vor disputa finala: DINAMO şi RAPID. _

Ocaziile ratate se răzbună DINAMO - STEAUA 3-1 (0-1)

In debutul partidei, Neag (5) a ratat o mare ocazie. Tot el a încheiat prima repriză cu o imensă ratare. Au mai fost şi altele, plus un henţ în careu al lui Tîlvan la o centrare de pe dreapta (31). A fost şi un gol al steliştilor, Cl. Răducanu (13) din poziţie de, ofside. Visele steliştilor de-a pătrunde în Cupa . UEFA s-au spulberat după pauză, cînd “cîinii roşii” au luat jocul pe cont propriu. Egalitate 1-1 prin reuşita lui Cl. Niculescu (47), apoi desprinderea: 2-1 Cl. Drăgan (59) şi 3-1 Vlăduţ Munteanu (82), un gol foarte frumos.

Şi astfel, managerul-anttenor Victor Piţurcă a primit cadou pentru

cei 46 de ani aniversaţi o... înfrîngere amară, plus “invitaţia” din tribune de a-şi da demisia. ,

Calificare graţie rezultatului djn prima manşăRAPID - ASTRA 0-0

Trei piese grele lipsă din arsenalul giuleştean: portarul Bogdan Stelea (“Amold”) care, după prestaţia de sîmbătă trecută, a fost “detaşat” la echipa de tineret, respectiv Daniel Pancu şi Neluţu Sabău. S-a resimţit acest lucru, mai ales în ce priveşte lipsa unei minţi limpezi la creaţie, respectiv a marcatorului fa finalizare (este vorba, fireşte, de Sabău şi Pancu). A rezultat un joc pe contre, în care haoticul a fost în prim-plan. Un joc de mare luptă în care au âbundaf fauîturileude joc, unul din cei mai vizaţi fiind Ilyes (fost jucător al “astralilor”). Meci urît, în care trupa ploieşteană putea să se califice în finală în penultimul minut, cînd Nicolae Constantin (fost giuleştean) a reluat cu capul balonul pe lîngă Rădulescu înmărmurit şi verticala stîngă. Şi astfel Rapidul s-a calificat pentru finală, graţie rezultatului de egalitate din prima manşă, 2-2, obţinut la Ploieşti. Din tribune s-a auzit “Demisia”, cu adresabilitate Viorel Hizo.

Victor E, ROMAN

fâWiNCRONICG... SCURTA• F.C. Baia Mare - C.S.M Reşiţa. Al doilea meci consecutiv

acasă al băimărenilor. în toamnă, a fost 2-2, iar acum băimărenii sînt pe teren propriu şi trag la promovare.

• A.S.A. Tg. Mureş - Apullum Alba lulia. Mare minune a ost considerată “remiza”, reuşită de mureşeni la. Alba lulia (1-1). rcum mureşenii au nevoie de toate trei punctele pentru a mai aera în salvarea de la retrogradare. Vor fi de acord alba-iulienii r dorinţa mureşenilor?• Pandurii Tg. Jiu - Extensiv Craiova. Cum pe panduri î-i ameninţă retrogradarea, iar acasă sînt mai puţin convingători :cît în deplasare şi cum cei din Bănie mai speră sâ prindă barajul, ar putea sâ avem parte de “întrajutorare” oltenească.• U.T.A. - Poii Timişoara. “Bâtrîna Doamnă” primeşte vizita timei clasate, de-acuma retrogradată în “C”. în toamnă, a fost 1 pentru arădeni. Acum se pune problema doar cît de mare va scorul în favoarea liderului.• “U” Cluj-Napoca - Industria Sîrmei C. Turzii. în toamnă fost 2-1 pentru “sînnari”, care sîmbătă trecută “au facut-o de îie”, cedînd acasă în faţa zlătnenilor. “U” are neapărat nevoie de ictorie, de toate trei punctele, altfel îi bai mare. Urăm succes alb-negrilor” şi, mai ales, să demonstreze că nu merită-să sereîntoarcă în “C”.

• Minaur Zlatna - Olimpia Satu Mare. A fost 4-1 în toamnă pentru sătmăreni. Dincolo de revanşă, zlătnenii au nevoie de; victorie pentru a rămîne deasupra zonei retrogradante. Şi, cum' . evoluează acasă, nu prea văd cum ar rata victoria. . •

• Jiul Petroşani - Internaţional Piteşti. Ortacii din Petroşani au nevoie de victorie pentru realizarea baremului de puncte fară penalizare în stagiunea viitoare din “C”. în plus, au de răzbunatscorul de 0-5 din toamnă.

• F.C. Oradea - Gaz Metan Mediaş. în toamnă a fost 1-0 pentru medieşeni. Nu-i exclus utl egal, fiindcă orâdenii au “rămas de căruţa” promovării, iar medieşenii prea s-au apropiat de zona “nisipurilor mişcătoare”.

Victor E. ROMAN

“CUPA ROMÂNIEI” LA CRAP

O întrecere a undiţarilor, de mare anvergură, programată luna viitoare, iunie, cu durata de trei zile, 20-22, competiţie ce va avea loc la Săruleştî (o renumită “arenă” a marilor capturi).

Concursul este atrăgător, dar preţurile de participare sînt extrem de piperate.

Astfel, preţul de participare pentru o echipă alcătuită din doi undiţari este de 9 milioane lei! în plus, concursul prevede obligativitatea dotării, pe cont propriu, a concurenţilor (toate îa preţuri de lux). Se pare, din cîte se zvoneşte, câ doi, undiţari clujeni, Florin Palcău şi Vasile Verari, vor fi prezenţi la întrecere, în echipe cu parteneri diferiţi.

“GĂSELNIŢA”fSînt pescari care au în

familie încă un membru cu permis de pescuit. Uneori se

mai întîmplă că nu amîndoi ies la baltă, dar cel care se aventurează are grija de-a avea asupra lui ambele permise. De\e? Pentru că-i vorba de... lăcomie.

Cum? Foarte simplu: în loc de două beţe, cît are dreptul, el instalează patru, iar cînd vine controlul spune că celălalt posesor de permis este undeva plecat pe malurile lacului, câ revine.

De revenit nu mai revine, fireşte. Atenţionăm pe astfel. de pescari că riscă sâ se aleagă cu confiscarea sculelor partenerului lipsă la apel.

SOLUNARELEScurt şi la obiect, prognoza

pentru perioada 11-17 mai, prezentată de Marius Gherghel (“roşu” - şanse foarte bune; “albastru” - şanse bune; “negru” - şanse schimbătoare): “Patru zile “roşii” la rînd, sîmbătă, 11, duminică, 12, luni, 13, şi marţi, 14, urmate de o zi “albastră”, miercuri, 15, şi două “negre”, joi, .16, şi vineri, 17 mai. Deci merită să ieşiţi pe mal de ape”.’ Adăugăm urarea “Fir întins!”

Victor PESCARU

TTTTiMirT rVtirvntam\

CUPA UEFA - FINALA

• FEYENOORD ROTTERDAM - Borussia Dortmund 3-2 (2-0) •

S ta d io n : “De Kuip”; S p e c ta to r i: 46.000, A a r b i t r a t : Melo Pereira (Portugalia); A v e r t i s m e n t e : Paauwe, Rzasa, Van Persie - Dede, Rosicky, Amoroso, E lim in a t : Jurgen Kohler (32) - fault în calitate de ultim apărător; M a r c a to r i: 1-0 Van Hooijdonk (33 pen.), 2-0 Van Hooijdonk (40), 2-1 Amoroso (47 pen.), 3-1 Tomasson (50), 3-2 Jan Koller (58).

F e y e n o o r d : Zoetebier - Gyan, Van Wonderen, Paauwe, Rzasa - Bosvelt, Tomasson, Ono (84 De Haan). Kalou (76 Elmander) - Van Hooijdonk, Van Persie (63 Leonardo).

B o r u s s ia : Lehmann - Evanilson, Woms, Kohler, Dede - Reuter, Rosicky, Ricken (70 Heinrich) - Ewerthon (62 Addo), Amoroso, Jan Koller.

Omul meciului: Pierre Van Hooijdonk (Feyenoord).Performanţe europene pentru Feyenoord:- cîştigarea C.C.E. în ediţia 1969/1970- cîştigarea Cupei UEFA în ediţia 1973/1974 (2-0 şi

2-2 cu Tottenham Hotspurs).în acest an, Feyenoord Rotterdam a terminat pe locul

3 în “Ehre Division” şi va participa în turul 3 preliminar al Ligii Campionilor Europeni.

ANGLIA - resta n teARSENAL ESTE CAMPIOANĂ

Arsenal Londra a devenit, începînd de miercuri seară, şi matematic, campioană a Angliei, “tunarii” reuşind să învingă într-o partidă restantă pe Manchester United chiar pe “Old Trafford”, scor 0-1 (gol Silvyan Wiltord). “Tunarii”, antrenaţi de Arsene Wengcr, termină sezonul 2001/2002 fară sâ fi cunoscut înfrîngerea în disputele din deplasare, unde au înregistrat nu mai puţin dc 14 victorii şi 5 remize.

Este al 12-lea titlu de campioană pentru echipa dc pe “Highburry Park” şi al 3-lea event (cupă + campionat) după precedentele izbutite în 1971 şi 1998. acesta din urmă tot sub bagheta Iui VVenger.

Reamintim câ sîmbătă trecută, Arsenal şi-a adjudecat la Cardiff, pe “Millenium Stadium", cea de a 8-a Cupă a Angliei, învingînd în ultimul act pe Liverpool, scor 2-0 (goluri Parlour şi Ljungberg).

într-o altă restanţă, Liverpool s-a impus cu 4-3 în faţa lui Blackbum Rovers.

în clasament, cu o etapă înainte de final, Arsenal este campioană cu 84 de puncte. Pe locurile următoare se află Liverpool 77, Manchester 76, Newcastle 71 şi Chelsea Londra 64 de puncte.

în ultima etapă, Arsenal întîlneşte în propriul fief pe 'Everton.

Cristian FOCSANU

4l-l•i

kn

PIM CULISELE LUI “U”LIVIU MEDREA A NUMIT COMISIA DE PREDARE - PRELUARE A GESTIUNII CLUBULUI

Noul preşedinte executiv, ing. Liviu Medrea, a numit ieri pe cei şapte membri ai Comisiei de predare-preluare a gestiunii clubului, în urma demisiei dr. Dan Dragoş Crăciun, respectiv a numifii şale în această funcţie dupâ expirarea interimatului de o lună de zile a “vicelui” Doru Abrudan. Preşedintele comisiei este Viorel Timoce, vicepreşedinte Doru Abrudan, iar Teodor Groza, Bogdan Cerghizan, Liviu Medrea, Nicu Popescu, M. Tichindelean şi .M. Mureşan, membri. Comisia îşi va desfăşura activitatea în perioada 9-19 mai, cu participarea directă a lui Dan Dragoş Crăciun!

“U" - I.S.C.T. VA FI ARBITRATĂ LA “CENTRU” DES. SĂFT0IU

Nici un jucător suspendat în tabăra clujeană Dentru derby-ul cu I.S.C.T., formaţie părăsită în această săptămînă de “principalul” Adrian Coca De motiv că_ sănătatea sa este mai importantă *decît banii. In ultima etapă, la- Cîmpia-Turzii,

“sîrmarii” au pierdut cu 0-1 disputa cu minerii din Zlatna, rezultat considerat dubios de presa centrală. Revenind la situaţia din lotul Universităţii, prof. Dan Anca poate conta şi alinia cel mai bun unsprezece, cu toate că Szilagy şi Bujiţă, la meciul de la Timişoara, au părăsit terenul cu capetele sparte, fiind transportaţi cu salvarea la Spitalul Judeţean pentru îngrijiri suplimentare medicale. Partida va fi oficiată la centru de ploieşteanul Silviu Sâftoiu.

CAZUL “U”- EXTENSIV A FOST CLASAT...

Spre disperarea unora şi multora din seria a Il-a a Diviziei "B", Universitatea a fost reprezentată la “secţia de cercetări penale” a F.R.F. de directorul sportiv Gheorghe Vasile şi Adrian Bogdan, organizatorul de competiţii. Audierile au durat mai bine de o oră şi jumătate, decizia finală a Comisiei Campionatului Naţional consfinţind că: partida s-a jucat corect! Preşedintele Comitetului Director, Viorel Timoce, a fost primul oficial care a răspîndit vestea în eter declarindu-ne: "Cîteva persoane au dorit să ne dea lovitura de graţie, însă nu au reuşit. Noi, conducerea, am fost primii care ne-am arătat contrariaţi de rezultat şi cred că hotărîrile Comitetului Director se cunosc, au fost bine difuzate în presa naţională, graţie comunicatului de presă.” Vom reveni cu amănunte. •

CodinSAMOILĂ

M O M E N T U L

A D E V Ă R U L U IEtapa programată mîine poate aduce

schimbarea liderului. Arieşul Turda poate profita de faptul că CFR Ecomax stă, însă meciul de la Zalău se anunţă unul foarte dificil pentru gruparea antrenată de Marius Predatu. Succesul repurtat în vinerea mare asupra feroviarilor (1-0) trebuie confirmat, altfel CFR-ul se poate declara, oficia promovată în “B”. - -

Iată programul etapei: .• Armătura Zalău - Arieşul Turda.

•în tur a fost 1-1• Someşul Satu Mare - Olimpia Gherla.Dacă gazdele vor alinia din nou echipa de

juniori, atunci vom asista la un galop de sănătate al gherlenilor lui Mihai Pop.

• Someş Gaz Beclean - Marmaţia Sighet Cum Ia Beclean a pierdut şi Arieşul (1-3), ne

vine greu să credem câ Marmaţia va strica tradiţia. în tur 2-3.

• Minerul Sărmăşag - Oaşul Negreşti.în fieful “ortacilor” nu cîştigă nimeni din Serie,

în tur 5-1. ^• Unirea Dej - Şoimii Satu Mare 3-0, fară joc.• Crişul Aleşd - Lăpuşul Tg. Lăpuş 3-0, fară

joc.• CF CFR Ecomax stă.

C.F.

Cionca (OLIMPIR Gherla), suspendat din nouTalentatul, dar şi capriciosul fundaş gherlean Cionca va sta din nou pe tuşă în etapa de

sîmbătă. După ce, în această primăvară, a mai fost suspendat de două ori, jucătorul de pe Someş nu s-a astîmpărat nici în partida cu Armătura Zalău, fiind eliminat de arbitrul arădean. Curios, de fiecare dată el părăseşte terenul dupâ două cartonaşe galbene. în ultimele trei ediţii ale campionatului, Cionca a deţinut un adevărat record în materie. Din păcate, cea care suferă este echipa.

însă avem şi veşti bune din tabăra elevilor antrenorului Mihai Pop. Zilele trecute, s-a aflat din nou în mijlocul coechipierilor tînărul fundaş, Marchiş, revenit pe gazon (doar la... plimbare), după două intervenţii chirurgicale la genunchi.

SZ.Cs.

-TT '■-■’S'ţy-;*

1 D o la r S U A = 3 3 3 6 7 le i 1 L ir ă s te r lin ă = 48 .641 le i

T TV ..... . . © ' ■

l i c o n a n i r p

I T M O l u l f U s m a r e a z ăo c a m p a n i e d e v e r i f i c ă r ia l e f i r m e l o r d e c o n s t r u c ţ i i

în p erioad a 13. - 2 2 m ai, Inspectoratul T e r ito r ia l d e M u n c ă C lu j va e f e c tu a p r im e le a c ţ iu n i d in cad ru l C a m p a n ie i N a ţ io n a le în d o m e n iu l C o n str u c ţ iilo r , c a m p a n ie c e s e v a d e r u la p e în tr e g p a r c u r s u l a n u lu i 2 0 0 2 . C o n fo r m p recizărilor lu i M arian C ip lea , in sp ector s e f al l .T .M C lu j, . j o lu l acţiunii e s te a ce la d e a creşte gradu l d e con ştien tizare a tît ă l an gajatorilor, c ît ş i al angajaţilor în c e e a c e p r iv eşte îm bu n ătă ţirea co n d iţiilor de m u n că , a stării d e secu rita te şi sănătate în m uncă, precum ş i a com baterii m uncii Iară form e le g a le ” .

în tim pul cam p an ie i, inspectorii d e resort vor v iz ita un m aăe num ăr de unităţi din sectorul con stru cţiilor , urmărind în specia l m odul în care a ceste a respectă securitatea

, muncii, a sănătăţii şi a condiţiilor în care personalul îşi desfăşoară activitatea, precum şi forma de angajare a lucrătorilor.

Reprezentanţii 1TM vor solicita conducerii firmeîor verificate documentele de şantier (proiectul de execuţie, fişele individuale de instructaj, registrele de evidenţă) şi vor controla lucrul la înălţime, ludrările de săpături, instalaţiile şi utilajele în regim 1SCÎR, autorizarea şi instruirea personalului, echipamentele etc.

Inspectorii vor efectua verificări nu numai pe şantier, ci şi la sediul unităţilor respective, angajatorii trebuind să pună la dispoziţia acestora date şi documente referitoare la numărul total al lucrătorilor (pe segmente: femei, bărbaţi şi tineri sub 18 ani), statele de plată şi viramentele

• ■■■■ V- -JS

aferente, actele de control medical la: angajare şi cele periodice, documentele impuse de legislaţia muncii.

Beniamin PASCU

Săptămînâ viitoare

Sindicaliştii clujeni vor începe acţiunea de pichetare a PrefecturiiL iderii f ilia le lo r c lu jen e ale Cartel A lfa şi B N S au stabilit, ieri,

program ul com u n al m anifestărilor din acestă vară. Prim ele acţiuni vor av ea lo c în z i le le d e 15, 16 şi 17 m ai, cînd aproape 300 de s in d ica lişti vor p ich eta sediu l Prefecturii Cluj. în data d e 30 mai va fi organ izat un m iting dc protest la care vor fi invitaţi sâ participe pensionarii ş i şom erii din judeţu l Cluj.

S in d ica liş tii so lic ită m odificarea L eg ii nr. 19 - referitoare la

sistemul public de pensii, reducerea fiscalităţii şi a TVA-ului Ia produsele alimentare de bază, stabilirea salariului minim la 100 de EURO şi acordarea tichetelor de masă pentru toţi salariaţii, indiferent de situaţia economico- financiară a societăţilor.

La începutul lunii iunie, cele două confederaţii sindicale vor organiza un miting de amploare la Bucureşti.

Beniamin PASCU

Numărul turiştilor care au vizitat judeţul Cluj a crescut. Turismul clujean pere a li pe

cale cea bună, mai ales dacă se are în vedere numărul călătorilor care au poposit în unităţile hoteliere ale judeţului. Astfel, potrivit datelor furnizate de Direcţia Generală de Statistică Regională Cluj, în perioada 1 ianuarie - 31 martie a.c., unităţile de turism în funcţiune

au oferit turiştilor 1.378 de camere cu 2.771 locuri. In aceste spaţii au fost cazaţi 29.969 turişti, din care aproape un sfert (6.706) au fost străini. Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2001, numărul turiştilor a crescut, per total, cu 986 de persoane. Din acestea. 555 au fost turişti străini.

A.BLAGA

Săplămlna vllloaref la^UOBSHOP 2002V

Studenţii şi absolvenţii clujeni vor putea să-şi găsească un loc de muncă

Asociaţia studenţească BEST va organiza, în perioada 13-16 mai a.c., la Casa de Cultură a Studenţilor, tîrgul de locuri de muncă „JOBSHOP 2002". Aflat la cea de-a opta ediţie, acesta se adresează studenţilor şi absolvenţilor învăţămîntului universitar clujean. Potrivit organizatonlor, la manifestare vor participa 26 de firme care oferă 189 de posturi. La ediţia precedentă a tîrgului de forţă de muncă au participat peste 2.000 de studenţi, 17 la sută dintre ei găsindu-şi un loc de muncă.

.JOBSHOP 2002" va începe luni. 13 mai, cu un training pentru studenţi marţi urmînd să aibă loc prezentarea unora dintre firmele participante. Miercuri va avea loc deschiderea oficială (ora 10.00), care va fi urmată de interviuri şi prezentări de firme. Interviurile studenţilor vor continua şi vineri, 16 mai, pînă la ora 17.30.

Organizatorii tîrgului au afirmat că manifestarea oferă posibilitatea firmelor de a urmări şi pregăti studenţi din anii terminali, pentru'a-i. obişnui cu modul de lucru dintr-o firmă, posibilitatea contractării într-un timp scurt a unui număr mare de studenţi şi absolvenţi, promovarea numelui firmei, evitarea unor cheltuieli generate de căutarea în alte moduri a forţei de muncă bine calificate etc.

Cele mai multe oferte de locuri de muncă la tîrgul din acest an sînt în domeniul construcţiilor, IT-uIui şi consulting-ului.

A.BLAGA

S a la riile c lu jenilor - uşor maim ari decit m edia naţionalăIn luna martie a acestui an, salariaţii din judeţul Cluj au realizat

un cîştig salarial mediu nominal net de 4,2 milioane lei. Indicatorul a fost calculat pe un eşantion ele agenţi economici şi instituţii din judeţ, considerat a fi reprezentativ, şi este cu 12,6 la sută mai mare decît cel realizat în februarie 2002.

Trebuie precizat câ, la nivel naţional, cîştigul salarial mediu nominal brut pe economie a fost, în cea de-a treia lună a anului curent, de 5,09 milioane lei, iar cel net de 3,66 milioane tei. La nivel naţional, comparînd cîştigurile salariale înregistrate la sfîrşitul lunii februarie şi la sfîrşitul lui martie 2002, se constată o creştere a salariului mediu nominal brut cu >6,5 procente, în timp ce salariul net a crescut în medie cu 5,8 la sută.

- Anca BLAGA

Banca Comercială Carţjatica a fosi premială la Forumul EUROITOKET 2 0 0 2

în perioada 28-30 aprilie 2002 a avut loc la Brussels, Capitala Uniunii Europene, Forumul EuroMarket 2002, sub dev iza “Construirea de punţi între întreprinzători şi investitori din lumea întreagă”. Acest forum a fost organizat de Centrul de Cercetare a pieţei Europene (European Market Research Centşr- EM RC) sub auspiciile administraţiei regiunii Brussels.

La forum au participat peste 120 de invitaţi din 23 de ţă r i ca economii în creştere, precum şi din ţări cu economii dezvoltate (Germania, Canada, Franţa, Belgia).

Printre subiectele de care a fost interesată Banca Comerciala Carpatica a fost şi cel referitor la “Instituţiile financiare în ţările în tranziţie - avantajul acestora de a face parte din g ru p d băncilor locale”. Moderatorul discuţiilor pe această temă a fost dr. Ullrich H. Kiermayr, consultant’ şi fost director la B E R D şi Banca Mondială, iar la dezbateri au participat bancheri reprezentînd România, Armenia, Macedonia etc. ’ ’

Cu această ocazie, noi am subliniat că sîntem optimişti în privinţa viitorului băncilor locale, chiar cel al băncilor m ici. Strategia BCC urmăreşte utilizarea tuturor oportunităţilor; furnizate de statutul său de bancă locală, care constau în : :

- România este, în general, o ţară de întreprinderi m ici şi! mijlocii care caută finanţări rapide şi flexibile; pentru acest fap ll noi sîntem banca ideală;

- Noi cunoaştem foarte bine forţa şi nevoile acestor clienVv'- Finanţările solicitate de întreprinderile mici şi mijlocii s în t în

general modeste; • '- IMM-urile sînt foarte dinamice, astfel încît avem posibilitatea

de a acorda multe credite de valori relativ mici;- Băncile străine urmăresc îndeosebi întreprinderi străine,

care au afaceri în România şi nu.sînt interesate de multitudine: de întreprinderi mici şi mijlocii;

Punctul culminaht al forumului l-a constituit decernarea prestigiosului premiu EuroMarket (EuroMarket Award) “ care recunoaşte excelenţa în calitate, practici de afaceri inovatoare şi realizări remarcabile în afaceri în UE şi afara acesteia” .

.Laureaţii au fost selectaţi de Comitetul de premiere E M R C compus din academicieni şi personalităţi economice. Ei a u fosi selectaţi pe baza informaţiilor colectate de la reprezentanţi EMRC din întreaga lume şi de la membrii Reţelei de a fa c e r internaţionale EMRC, ca şi de la organizaţii oficiale,.

Banca Comercială Carpatica, alături de Banca C om erc ia li Română, a .prim it acest prestigios premiu ( în s o ţit d; Certificatul de onoare), rivnit de toţi participanţii, dar p r im it ds o mică partd, pentru performanţe remarcabile şi rea liză ri manageriale prin adaptarea la standardele internaţionale k materie. El vine să sublinieze rezultatele muncii co n tin u e ţ sistematice dusă de întregul colectiv care, în numai 3 a n i , a reuşit să impună cultura BCC în mediul afacerilor b a n c a re ţ interbaricare ca pe un element de referinţă, aducînd to to d a t i un aer proaspăt în sistemul bancar românesc.

La această dată, BCC are 16 unităţi operaţionale prin ca r- oferă servicii bancare diverse, inclusiv derularea unei l in i i dir finanţare KfW prin Fondul Româno-German pentru c re d it ! acordate IMM-urilor. Pe primele 4 luni din acest an, p ro fite brut realizat este de 35,8 mld. lei, iar indicatorii de solvabilitate şi lichiditate se înscriu în cerinţele de prudenţialitate im puse de normele BNR şi propriile norme. .

DEZVOLTARE RURALA DURABILA IN ZONA HUEDlTfClubul Ecologic „Transilvania”

a anunţat ieri, într-o conferinţă de presă, derularea proiectului „Dezvoltare rurală durabilă în zona . Huedin” - proiect ce se adresează atît oraşului Huedin, cît şi unui număr de 12 comune reunite în Asociaţia de Dezvoltare Zonală Huedin: Ciucea, Poieni, Săcuieu, Sîncrai, Mărgâu, Călăţele, Beliş, Rîşca, Mănăstireni, Măguri Răcâtâu, Mărişel şi Izvorul Crişului. Proiectul - realizat în parteneriat cu Institutul pentru Comunităţi Durabile (Institute for Sustainable Communities) Vermont, USA şi Asociaţia de Dezvoltare Zonală Huedin, cu finanţare de la Agenţia Internaţională de Dezvoltare a Statelor Unite ale'Americii, prin World Learning (Oficiul România), Programul de

Parteneriat Româno-American - are ca scop „instituirea unei abordări integrante a dezvoltării comunitare în microregiunea Huedin, capabile să încurajeze toate sectoarele comunităţii (autorităţi locale, mediu de 'afaceri, organizaţii nonguvernamentale şi cetăţeni) în acordarea unei perspective comprehensive şi de lungă durată dezvoltării loc.ale prin angajament cetăţenesc activ". Totodată, proiectul urmăreşte creşterea capacităţii comunitare prin : elaborarea unui Plan de acţiune comunitară adaptat pentru microregiunea Huedin; pregătirea unui grup de facilitatori comunitari; elabo­rarea unei strategii locale de dezvoltare ş.a.m.d.

în seria activităţilor prevăzute • în proiect se înscrie şi un eveniment considerat premieră

în România: organizarea unui - Forum comunitar al microregiunii Huedin. Evenimentul va avea loc sîmbătă, 11 mai, cu începere de la orele 9)30, la Casa de Cultură din Huedin, şi va 'constitui un prilej pentru reprezentanţii oraşului şi ai celor 12 comune

de a dezbate problem ei; specifice acestora, de a g în d i ■ plănui împreună viitorul acest? zone şi de a se întîlni cu fa c tr de decizie ai adm in istra ţi; publice locale şi judeţene.

M.TRIPO,'

A«îisa».

.^ tăuM r

— tv 1

în primul trimestru al anului, Clujenii au investit peste 400 de

miliarde de lei în construcţii

Direcţia Generală de Statistică Regională Cluj a dat publicităţii un raport-sinteză privind evoluţia economică a judeţului Cluj în primele trei luni ale acestui an. Potrivit acestuia, valoarea lucrărilor de construcţii în trimestrul întîi 2002, în preţuri curente, a fost de peste 403 miliarde lei. Suma este mai mică decît în perioada similară a anului trecut cu aproape 35 de miliarde lei.

Statisticienii clujeni spun că, din totalul lucrărilor de construcţii, ponderea cea mai mare o deţin lucrările de construcţii noi - 53,8 la sută. Această categorie de 'lucrări se manţine la cote ridicate şi faţă de primul trimestru al anului 2001 - 110,4 la sută, în timp ce lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu peste 70 miliarde lei.

A. BLAGA

Comisia de buget-finanţe a Camerei Deputaţilor a avizat, fără modificări de fond, proiectul de lege' pricind finanţele publice, iniţiat de Guvern. Preşedintele Comisiei de buget, Florin Georgescu (PSD), a declarat, după adoptarea proiectului, câ acesta “actualizează cadrul de desfăşurare â Relaţiilor financiare în România, în concordanţă cu standardele. şi reglementările europene, fapt confirmat de progresul negocierilor cu aceste organisme, la capitolul finanţelor publice”. -

El a adăugat că proiectul de lege stabileşte reguli clare de întărire a disciplinei financiare la 'nivelul instituţiilor publice.

Deputaţii din comisie au respins majoritatea amendamentelor formulate de opoziţie. ' _

Proiectul prevede câ Ministerul Finanţelor va întocmi proiectul

legii bugetului de stat şi îl va depune la Guvern pînă la 30;: septembrie. Membrii comisiei nu au acceptat amendamentul reprezentanţilor UDMR potrivit căruia ministrul Finanţelor se : 'consideră.demis în cazul în care nu va respecta acest termen.

Proiectul adoptat de comisie mai prevede ca, în cazul în care Parlamentul nu va adopta acest proiect pînă la 15 decembrie, - Guvernul să solicite aplicarea procedurii de urgenţă. _ ^

O altă prevedere din proiect care a nemulţumit reprezentanţii • opoziţiei a fost cea potrivit căreia, după depunerea Legii bugetului de stat la Parlament, nu se va mai putea aproba nici un act normativ care să diminueze veniturile bugetare sau să majoreze .cheltuielile aferente exerciţiului bugetar pentru care , s-a elaborat bugetul, fără precizarea surselor de acoperire.

- persoane fizice - %: B ă n c i c o m e r c i a l e l a v e d e r e 1 l u n ă : 3 l u n i ' 6 l u n i 9 l u n i 1 2 l u n i

B C R * 5 2 6 2 8 2 9 3 0 3 1B R D - G S G * «

4 . 2 5 2 7 2 8 - 2 8 , 2 5 2 8 , 54 , 2 5 2 9 3 0 3 0 , 5 3 1 , 5

B A ( d r e v t z u i b i l â )( d . f i x ă )

4 2 6 2 8 2 9 2 9 2 9- -

B a n c P o s t * 2 7 , 5 . ; • • 2 9 %■■■ 2 9 , 5 3 0 , 5 AT r a n s i l v a n i a 5 2 7 2 9 3 0 3 1 3 2

R o m â n e a s c ă * * ' 2 2 7 , 5 j ; 2 9 a ; 3 0 3 1 3 1C E C 4 - 2 4 2 5 2 8

A L I A N Ţ A 7 , % . " 2 8 . , y ; 2 9 3 0 ' 3 1 3 2R O M E X T E R R A ( d o b . v a r i a b i l ă ) 5 2 7 2 9 3 0 3 1 3 1

E U R O M B A N K 5 • o s - 2 8 • . V : - 3 0 U - - : ' . . . • . " 3 1 : f " / . 3 1 3 1" I o n Ţ i r i a c " 3 2 5 2 6 3 1 2 8 2 8

A L P H A B A N K 3 u > v . . 2 6 : - , , - v ; 2 8 , 5 • 2 9 2 9 , 5 2 9 , 5W E S T B A N K 3 2 8 3 0 3 2 3 2 3 2

C o m e r c i a l ă . C A R P A T I C A 3 2 6 .-y-29'} : ' 2 9 2 7

V O L K S B A N K 2 2 8 3 0 3 0 3 1 3 2i : B ă n c i p o p u l a r e a l a v e d e r e . 1 l u n ă . 3 . i u n i - 6 l u n i 9 l u n i ■ ' 1 2 J u n i

B . P . F O N D C O O P 5 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6

- persoane juridice - %Bănci comerciale ta vedere-' • 1 lună; 3 luni 6 luni 9 luntl 12 luni

BCR* 5 26 28 29 30 31BRD**-GSG '•'•25-:,; •••• -''26 26,5 27 27,5

BA• .(dob. revizuibilă) 4 28 29 29 29Banc Post* vV'V 5 i-'-V 27 ** •** 28 * *'. 29 j 29,5 . 31Transilvania 5 27 29 30 , . 31 32

Românească*T • 2.' . ' 27,5 29 :30 v 31 31CEC 4 24 25 25 26 26

ROMEXTERRA, i - (dob. Variabila) , Y' .5 ' : 27/...: 29 % 30 ' ■ 31-''. 31EUROM BANK 5 28 30 31 31 31, "Ion Ţiriac" 3 25 26 x 31 •• 28 28 .

ALPHA BANK 3 26 28,5 29 29,5 29,5WEST BANK : J ■ 3 :•••• .. . 28 i-.v' 30 31 32 32ComercialăCARPATICA 3 26 28 29 29 27

VOLKSBANK 2 28 30 30 31 32Bănci populare la vedere 1 lună 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniB.P. FONDCOOP ;■ 32 < 33 34 35 36

• dobînda se capitalizează;M cu plata Mnzii la expirare. Notă: Modificarea dcbinzilor se comunică redacţiei, pină la ora 1200 prin fax: 19.74.18.

- persoane fizice - %BANCA Valuta Vedere 1 Iurtă 3 luni 6 luni 9 luni 12 luniBCR EUR 0,75 - 2,75 3 - 3,5

USD 0,75 - 2,75 3 - ■ 3,5BRD - GSG EUR 0,5 2,2 2,75 3 3,05 3,15

USD 0,5 1,6 .2,55 2,9 -"3 ••':•' • 3,1Banc Post EUR 1 2 3 3 3 4

USD 0,75 1,75 2,5 2,8 3 3,2B. Agricolă EUR 1 2,5 2.75 2,75 f 2,75 3

USD 0,75 1.75 1,85 1,85 2,2 2.5Ion Ţiriac EUR 1 2,5 3 4 4 4,5

USD 0,5 1,75 2 3 3 3,5Transilvania EUR 1,4 2,75 3,3 3,5 'v::-3,7.:- 4,5

USD 0.75 V >, 2.8 * *.; *; 3* 3,25 3.5Românească EUR 0,5 3 3,25 3,5 3,75 4

USD 0,5 2,5 2,75 3 3,25 3,5Romexterra EUR • 3,2 3,8 ■'V 4:-- :/.'4,2;. ■ 4,8

USD >•.3'..: 3,6 3,8 -.Cy4;.. : 4,6 :EUROM BANK EUR 1 3,25 3,5 3,75 3,75 4

USD 0,5 2,5 2,75 * 3 3,5 3,75ALPHA BANK EUR 0,5 -3,25 4,25 4,5 4,5 4,5

USD 0,25 <2 25 3,25; 3,25 3,25 3,25WEST BANK EUR 2 4,1 4,2 4,3 4,4 4,6

USD 1,5 2,9 3 3,15 3,3 3,5Com&rcială EUR 0,5 • 3,5 3,75 •;■-■:■• 4V’:; “ #■ 4,5

CARPATICA . USD 0,5 : 2,7 ri#3 3,25 > J ■ 3,5VOLKSBANK EUR 0,25 2,8 2,85 2.9 2,95 3

USD 0,25 1,55 1,5 1,5 1,55 1,6- persoane juridice - %

BANCA Valuta . Vodcr« si:luoă 3 iunlf' 6 luni 9 luni ; 12 JuriiBCR EUR 0,75 ■ ■ 2,75 3 - 3.5

USD 0,75 2,75 ■ 3 - 3,5BRD - GSG EUR .: •.0,5V--: 2,2 •::'-'2,75-.:'; 3 3,05 3,15

; USD X;.0,S'.'i, , v' ?,55::.-; 2 9 :.:-Lv3;;y 3,1Banc Post EUR 1 2 3 3 3 4

USD 0,75 1.75 2,5 2,8 3 3,2B. Agricolă r EUR y* \ yţ •j- ;:2,5"' #2,75 v-:' -:2t75 y 2,75 3.: :: USD 0.7S ;:':1»7Sy -1,«5 ':' #1^5 : 2,2 - 2.5Ion Ţiriac EUR 1 2.5 . 3 4 4 4,5

USD 0,5 1.75 2 - 3 3 3.5Transilvania EUR "•::;-2,75--<: •".!.:-3,3.:-v;; 3,5 3.7 4.5

-v USD 0,75 - 2,-8'rf: 3 :.,':3,25 3.5Românească EUR 0.5 3 3.25 3,5 3,75 4

USD 0.5 2,5 2,75 3 3.25 3.5Romexterra : EUR 3,2 3,8 ''#4.v>;:. 4,2 . .4.8 '

yusDy 3 #.•3.6. •:■........3,8'-'. N 4 ' ■ 4,6 . 'EUROM BANK EUR 1 3,25 3,5 3,75 3,75 4USD O.S 2.5 2,75 3 3,5 3.75ALPHA BANK EUR V:0,5-y 3.25 :,y4,25 / 43' ' ..,'■4.5 4.5

USD 0,25 2,25 3.25 3,25 3,25 3,25WEST BANK EUR 2 4 4,1 4,2 . 4.3 4/4USD 1,5 2,8 2,8S 3,05 3,2 3,4: Comercială EUR 0,5. 3,5 3,75 4 - • -' 4,5c a r p a tic a USD 0,5 : 2,7- yv3 3,25 •- :. 3,5

VOLKSBANK EUR 0,25 2,8 2,85 2,9 2.95 3.USD 0,25 1,55 1,5 1,5 1,55 1,6NOIib Suma minimă pentru constituirea depozitelor, taxa de deschidere de cont,

precum şi comisioanele percepute diferă in funcţie de bancă

u r m a r e d in p a g in a 1

p a r t e a d in p r o f i t u l i m p o z a b i l , c a re c o r e s ­p u n d e p o n d e r i i a c e s t o r v en itu r i în v o lum u l to ta l al v e n itu r i lo r . S um a a fe ren tă re d u c e r ii c o te i de im p o z it p e p r o f i t d e la 2 5 % se r e p a r t i z e a z ă . la s f î r ş i tu i an u lu i c a su rsă p ro p r ie de f i n a n ţ a r e , în l i m i ta p r o f i t u l u i r ă m a s d u p ă în re g is tra re a ch e ltu ie lii cu im p o z i t u l p e p r o f i t . P r e s t ă r i l e d e s e r v i c i i p e n tru c a re se ap lică co ta d e im p o z it red u să s în t c e le p e n t r u c a r e b e n e f ic ia r u l p re s tă r i i e s te în s tră in ă ta te .

U n a r tic o l nou in trodus la . c o m i s i e a r a tă v c ă - s t im u la r e a e x p o r tu lu i c o m p e t i t i v v a a v e a lo c p r i n t r - u n s U te m d e s u b v e n ţ i i a l c ă r u i m e c a n ism d e ap licare , c ît ş i g ru p e le de p roduse v o r fi s tab ilite p rin tr-o ho tă rîre d e g u v ern .

D e la 1 ian u arie 2 0 0 3 , im p o z itu l p e p ro fit v a fi de 1 2 ,5 % p e n tru p a r te a d in p r o f i t u l im p o z a b i l c a r e c o r e s p u n d e p o n d e r i i v e n i t u r i l o r în c a s a te d in e x p o r t în v o lu m u l to ta l a l -c h e ltu ie li lo r , ia r d e la 1 ia n u a r ie 20Q4, co ta de im p o z it p e p ro fit în acest caz v a fi d e 25% .

L a p ro p u n e rea com isie i, a fo s t e lim in a t tex tu l care s t i p u l a c ă p e r s o a n e le j u r i d i c e f ă r ă s c o p p a tr im o n ia l p lătesc o co tă d e im p o z i t p e p ro f i t d e 25% , p lu s o co tă ad iţiona lă d e 5 % d in p r o f i tu l im p o zab il, c a re co respunde v e n i t u r i lo r r e a l iz a te d in a c tiv ită ţi econom ice . T o a te a c e s te m o d if ic ă r i au fo s t o p e ra te la a rtico lu l do i d in lege .

C o n ţin u tu l acestu i a rtico l a fo s t c o n te s ta t de c ă tre P N L , c a re a p ropus, in iţia l, o c o tă s ta n d a rd de 15% a i m p o z i t u lu i d e p r o f i t , p e n t r u c a m a i a p o i s ă a v a n s e z e , în c u r s u l d ezb a te rilo r, p rin N apo leon P o p , o c o tă s ta n d a rd d e 20%.

U D M R , p r in B i r t a la n A k o s, a c e ru t ca a lin ie rea - im p o z i t u lu i p e p r o f i tu l - a f e r e n t î n c a s ă r i l o r d in e x p o r t Ia c o ta standard de 2 5 % s a f i e r e a l i z a t ă g ra d u a l, p în ă la 1 ian u a rie 2 0 0 7 , p r i n , c r e ş t e r e a im p o z itu lu i la 8% în 2 0 0 3 , a p o i 10% în 2 004 , 15% în 20 0 5 şi 2 0 % J n 2006.

A ceste p ro p u n eri au fo s t r e s p in s e d e c ă tre F lo r in G e o r g e s c u , p r e ş e d in te le C o m isie i d e buget-finariţe .

D e p u t a ţ i i a u m a i e lim in a t, co n fo rm tex tu lu i c o m is ie i, ş i a rtico lu l p r in c a r e e r a im p o z i t a tă c u 5 % o r i c e m a jo r a r e a c a p ita lu lu i so c ia l e fec tu a tă

p r i n în c o r p o ra r e a p r o f i ­tu r ilo r răm ase d u p ă p la ta im p o z i t u l u i p e p r o f i t , p re c u m şi a reze rv e lo r.

D edu ctib ilita tea ch e ltu ie lilor d e sp o n so r iza r e

U n a l t a r t ic o l a d o p ta t p re v e d e d e d u c tib ilita te a la c a l c u lu l im p o z i tu lu i p e . p r o f i t a c h e l tu ie l i lo r d e sp o n so riz a re sau m ec e n a t, în lim ita de 5% , a p lic a tă d i f e r e n ţ e i d in t r e to ta lu l , v e n i t u r i l o r ş i t o t a l u l c h e l t u i e l i l o r , i n c l u s i v a c c i z e l e , m a i p u ţ i n c h e l t u i a l a cu im p o z i t u l p e p r o f i t ş i c h e l tu ie l i l e c u s p o n s o r i z a r e a s a u m e c e n a t u l . D e d u c tib i l i ta te a se a p lic ă şi p e risab ilită ţilo r , în lim ite d e c i s e p r in h o tă r î r e d e g u v e rn .

D e p u ta ţ i i U D M R a u î n c e r c a t să m o d i f i c e d is p o z iţ i i le p riv in d lim ita s p o n s o r iz ă r i lo r , c a re s în t

■ d e d u c tib ile d in p r o f i tu l im p o z a b il , p ro p u n în d tr e i c a te g o rii de ded u c tib ilită ţi, c a re u rc a u de la 5 % d in p r o f i t u l im p o z a b i l , la 8 % , r e s p e c t iv 1 0 % , în f u n c ţ i e d e d o m e n iu l la c a re se refereau . Ş i a ce s t a m e n d a m e n n t a f o s t re sp in s .

O . a l t ă m o d i f i c a r e a c c e p t a t ă d e p l e n la in i ţ ia t iv a c o m is ie i r e g le ­m e n te a z ă m a i a v a n ta jo s r e g i m u l d e a m o r t i z a r e - a c ce le ra tă .

D e p u ta ţ i i au s t a b i l i t o n o u ă f o r m u la r e p e n t r u i n v e s t i t o r i i d in z o n a d e f a v o r i z a t ă , c o n f o r m te x tu lu i c o m is ie i. A s tfe l , p e rso a n e lo r ju rid ice care au o b ţ i n u t p în ă la 1 iu l ie c e r t if ic a tu l p e rm a n e n t d e i n v e s t i t o r în z o n a d e f a v o r i z a t ă v o r f i în c o n t in u a r e s c u t i te d e la. p la ta im p o zitu lu i p e p ro fit p e to a tă d u ra ta e x is ten ţe i zo n e i d e fa v o r iz a te ..

î n s c h im b , t o t la p ro p u n e re a com isie i, a fost e lim in a t u n a linea t p riv in d i n v e s t i ţ i i l e d ir e c te , c u im p a c t s e m n i f i c a t i v în e co n o m ie - de ce l p u ţin u n m i l i o n d e d o la r i s a u e c h iv a le n t - care p e rm ite a . d e d u c e r e a , , p e n tr u e x e r ­c iţiu l f isca l încheia t, a u n e i su m e rep rezen tîn d 2 0 % d in v a lo a re a investită .

L e g e a v a in tra în v ig o a re la 1 iu lie 2002 şi, în te rm en d e 30 d e z ile de la acea s tă d a tă , G u v ern u l v a a p ro b a m e to d o lo g ia de c a lc u l ş i fo rm u la r is t ic a , p re c u m şi r e g i m u l d e d u c t i b i l i t ă ţ i i f i s c a le a p r o v iz io a n e lo r a g e n ţ i l o r e c o n o m ic i ş i a le s o c ie tă ţ i lo r b a n c a re , p r e c u m ş i re g im u l p e r i ­

sab ilită ţilo r.A c e a s tă l e g e a b r o g ă

d o u ă a r t i c o l e p r i v i n d im p o z i tu l p e p r o f i t d in O r d o n a n ţa d e U r g e n ţ ă 2 9 7 /2 0 0 0 p r i v i n d s t i ­m u la re a în t re p r in z ă to r i lo r p r iv a ţ i p e n tru în f i in ţa r e a ş i d e z v o l ta r e a în t r e p r i n ­d e r i lo r m ic i ş i. m i j l o c i i , d a r , la i n t e r v e n ţ i a c o m is ie i, a fo s t e l im in a tă a b r o g a r e a d i s p o z i ţ i i l o r re fe r ito a re la im p o z itu l p e p ro f it d in L e g e a 3 3 2 /2 0 0 1 p r i v i n d p r o m o v a r e a i n v e s t i ţ i i l o r d i r e c t e c u i m p a c t s e m n i f i c a t i v î n e c o n o m ie . -

L ibera lii au în c e rc a t, p r in N a p o le o n P o p , s ă d e c a le z e a p l i c a r e a l e g i i p e n t r u 1 ian u arie 2 0 0 3 , in v o c în d c ă ap lica rea a d o u ă t ip u r i

• d e l e g i s l a ţ i e f i s c a l ă r e p r e z in t ă u n “ c o m p o r ­ta m e n t in c o r e c t” f a ţă d e a g e n ţ i i e c o n o m i c i , d a r F lo r in G eo rg escu s -a o p u s .

L e g e a im p o z i t u l u i p c p ro f it va in tra în d e z b a te re a S en a tu lu i.

M ajorarea im p ozitu lu i va d u c e la s c ă d e r e a exp ortu rilor

C re ş te re a d e la 6 % la 2 5 % , d in anu l 2 0 0 4 , a c o te i d e im p o z i t p e p r o f i t u l o b ţin u t d in e x p o rtu ri, a ş a c u m p rev ed e p ro ie c tu l d c leg e a im pozitu lu i p e p ro fit, v a d u c e la s c ă d e r e a v o lu m u lu i e x p o r tu r ilo r c u 1 0 % ş i Ia c r e ş t e r e a d e f i c i t u l u i b a l a n ţ e i co m erc ia le a R o m â n ie i c u u n m i l i a r d d e d o l a r i , a d e c la ra t, ieri, în c a d ru l u n e i c o n fe rin ţe d e p re să , M ih a i Io n escu , sec re ta r g e n e ra l a l A s o c i a ţ i e i N a ţ i o n a l e a E x p o r t a t o r i l o r ş iIm p o rta to rilo r d in R o m â n ia (A N E IR ).

“ C o n j u n c t u r a i n t e r n a ţ io n a l ă a c t u a l ă , c o n ju g a tă c u a p r e c i e r e a re a lă a leu lu i fa ţă d e e u ro n u s în t p rop ice : c r e ş te r i i b r u ş t e a f i s c a l i t ă ţ i i a c tiv ită ţii d e ex p o rt. V o r f i a f e c ta te to a te s e c to a r e le e c o n o m ie i c a re re a l iz e a z ă e x p o r tu r i, m a i p u ţ in c e le c a re ex p o rtă m a te rii p r im e n e p r e lu c r a te ” , a a f i r m a t M ih a i Ionescu.

P r o i e c tu l d e l e g e a im p o z itu lu i p e p ro f it , a f la t - în d ezb a te re p a r la m e n ta ră , p re v e d e , p r in tre a lte le , c a i m p o z i t u l p e p r o f i t u l a f e r e n t e x p o r t u r i l o r v a c r e ş t e , d e la î n c e p u t u l a n u iu i 2 0 0 3 , d e la 6 % la 1 2 ,5 % , ia r d in 2 0 0 4 , l a 2 5 % . M in is tru l F in a n ţe lo r P u b lic e , M ih a i T ă n ă s e s c u , a d e c l a r a t , r e c e n t , c ă

m a j o r a r e a c o t e i d eim p o z ita re v a fi în s o ţ i tă d e u n e l e m ă s u r i c o m p e n ­s a to r ii , c u m a r f i p r im e le d e e x p o rt ş i s u b v e n ţii le .

A N E I R s o l i c i t ă c a a c e s t e m ă s u r i c o m p e n ­s a to r i i s ă in t r e în v ig o a r e0 d a tă c u le g e a , p e n t r u a p r e v e n i s c ă d e r e a c o m ­p e t i t i v i t ă ţ i i e x p o r t u r i l o r r o m â n e ş t i . P o t r i v i t l u i M ih a i Io n e s c u , d is c u ţ i i l e p u r ta te d e r e p r e z e n ta n ţ i i a s o c i a ţ i e i c u o f i c i a l i i M i n i s t e r u l u i F i n a n ţ e l o r a u r e l e v a t f a p t u l c ă m ă s u r i l e d e s t im u la r e a e x p o r tu r i lo r n u s în t- în c ă f i n a l i z a t e p e n t r u a f i a p lic a te în c e p în d c u 2 0 0 3 . î n a c e s t s e n s , A N E I R s o l ic i tă P a r la m e n tu lu i să a m î n e c u u n u - d o i a n i a p l i c a r e a p r e v e d e r i l o r l e g i i r e f e r i t o a r e la im p o z ita re a e x p o r tu r i lo r .

M e m b r i i C o n s i l i u l u i D i r e c t o r a l A N E I R a u d i s c u t a t , i e r i , c u r e p r e ­z e n ta n tu l r e z i d e n t a l F o n d u lu i M o n e ta r I n t e r ­n a ţ i o n a l l a B u c u r e ş t i , S tc p h a n e C o s s c , p c te m a p r o i e c tu lu i le g i i p r i v in d im p o z itu l p c p ro fit.

“ A m e x p lic a t r e p r e z e n ­ta n tu lu i F M I c â n o i n u re sp in g em e g a liz a re a c o te i im p o z itu lu i p c p ro f itu l d in e x p o rtu ri cu c e a s ta n d a rd , d c 2 5 % , d a r n u s în te m d c a c o rd câ a c e s t lu c ru sâ se r e a l i z e z e f ă r ă m ă s u r i c o m p e n s a to r ii c a re s ă fie a p l i c a te c o n c o m i t e n t c u i n t r a r e a în v i g o a r e a m a jo ră r ii im p o z i tu lu i” , a

"a f irm a t Io n escu .S e c re ta ru l A N E IR a m a i

s p u s c ă o f i c i a l u l F M I s u s ţ i n e a p l i c a r e a u n o r m ă s u r i t r a n s p a r e n t e d e s t im u la r e a e x p o r tu r i l o r , d a r n u c o n s id e ră n e c e s a ră i n t r o d u c e r e a a c e s t o r a s i m u l t a n c u i n t r a r e a . în v ig o a re a p re v e d e r ilo r n o ii leg i.

P ro ie c tu l d e le g e p r iv in d im p o z itu l p e p ro f it a fo s t a p ro b a t , ie r i , d e C a m e ra D ep u ta ţilo r , c u 181 v o tu r i “p e n tm ” şi 43 “ îm p o tr iv ă ” . U n a r t i c o l i n t r o d u s în c a d ru l c o m is ie i d e b u g e t - • f in a n ţe a ra tă c ă s t im u la re a e x p o r t u l u i v a a v e a lo c p r i n t r - u n s i s t e m d e s u b v e n ţ i i a l c ă r u i m e c a n ism d e a p lic a re , c î t ş i g ru p e le d e p ro d u s e , v o r

•fi s ta b ilite p r in tr -o h o tă r îre d e G u v e rn . A c tu l n o rm a tiv v a f i d e z b ă tu t d e S e n a t ş i v a in tra în v ig o a re la1 iu lie .

E x p o rtu r ile R o m â n ie i au în s u m a t, an til tre c u t, 11 ,4 m ilia rd e d o la r i, în tim p ce i m p o r t u r i l e a u t o t a l i z a t15 ,5 m ilia rd e do lari?

OFICIUL JUDEŢEAN PENTRU PROTECŢIA CONSUMATORULUI:431.367.

c w

1881 - Carol I a fost încorona* ^

«** * *7 " ,** *

p w?1* "'«Şy-fV* *V

v V

a u l i l i l M U î i i ! Mtt”!-' ■ «grTOS wgy1

- y V -V \ , -w'ÎX-, -e

5-,

iar.i.r.44fa: £gkkT.,V,

Refacerea plantaţiilor de hamei din România, problemă stringentă de interes naţional

P ro fe s o r d o c to r A le x a n d ru S a lo n ta i, şe fu l c a te d re i F ito teh n ie a U n iv e rs ită ţ ii de Ş ti in ţe A g ric o le şi M e d ic in ă V e te r in a r ă C lu j, e s te a u to r u l a p e s te 315 lu c r ă r i ş t iin ţi f ic e p u b lic a te , a o b ţ in u t d e o p t o r i t i t lu l d e in v e n ta to r şi in o v a to r , e s te a u to ru l a zec i d e c ă r ţ i ; m a n u a le sau c u r s u r i u n iv e r s i ta re , e s te m e m b ru al n u m e ro a s e a c a d e m ii, a so c ia ţii s a u o rg a n iz a ţi i n a ţio n a le şi in te rn a ţ io n a le , a fo s t în p e r io a d a 1984 - 1990 r e c to r u l U SA M V şi, n u în u lt im u l r în d , a fo s t t im p d e 25 d e a n i c o n d u c ă to r u l P ro g ra m u lu i N a ţio n a l d e C e rc e ta re „ C u l tu r a h a m e iu lu i” ,, in te r v a l în c a re p la n ta ţ i i le d e h a m e i d e p e te r i to r iu l R o m ân ie i a u c re s c u t d e la 867 d e h a la

- p e s te 2 .700 d e h a . P e n tr u a c tiv ita te a ş t iin ţif ic ă d e s f ă ş u ra tă d e -a lu n g u l t im p u lu i, p ro f . d r . A le x a n d ru S a lo n ta i .a fo s t d is t in s cu o rd in e şi m e d a lii a t î t în ţa r ă , c ît şi p e s te h o ta re . U ltim a d is t in c ţ ie de a c e s t g e n , r e s p e c t iv O rd in u l N a ţio n a l „ S e rv ic iu l C re d in c io s cu g r a d de C a v a le r” , i- a fo s t în m în a tă p e r s o n a l d e c ă tre p re ş e d in te le R o m â n ie i, Io n llie s c u , în lu n a a p r i l ie a a c e s tu i an . D o m n ia s a în c e a rc ă p r in m a te r ia lu l c a r e u rm e a z ă să t r a g ă u n se r io s sem n a l dc a l a r m ă a s u p r a d is t r u g e r i i p la n ta ţ i i lo r d e h a m e i, şi a c o n sec in ţe lo r c a re se r e p e rc u te a z ă , cu p re d i le c ţ ie , în in d u s t r i a d e f a b r ic a r e a b e r ii .

Dezvoltarea culturii hameiului în România, ca de altfel pe plan mondial, este strîns corelată cu evoluţia industriei berii. Hameiul este principala materie primă, care conferă boii gustul specific, aroma, spuma, culoarea şi conservabilitatea, însuşiri apreciate de marea majoritate a populaţiei de pe glob. Nu întîmplător, producţia mondială dc bere a crescut de la 418 milioane h!., în anul 1960, la peste 1,3 miliarde hl. în prezent, iar după previziunile firmei Stephan Barth din Germania, în anul 2008 va atinge cifra de cca 1,5 miliarde hl. (Salontai Al. şi col., 1996) (H.R. Nr. 2/1999).

în România, industria berii a cunoscut o puternică dezvoltare abia din deceniul al 7-lea al secolului trecut, cînd s-a pus problema extinderii suprafeţelor de hamei, pentru reducerea şi chiar eliminarea importului.

Astfel, dacă în amil 1960, producţia . de bere din ţara noastră era de numai

1,62 milioane hl., iar suprafaţa plantaţiilor de hamei de abia 53,6 ha, în anul 1989 România producea 11,5 milioane hl. de bere, iar plantaţiile de hamei s-au extins Ia peste 2.600 ha, ajungînd la 2.727 hâ în anul 1996 (Salontai Al., 1999).

După 1970, s-au înfiinţat plantaţii mari, moderne, cu soiuri mai productive, iar ca urmare producţiile medii Ia hectar au devenit mai mult decît duble. Pentru prima dată,’în anul 1986 producţia de hamei a asigurat întregul necesar pentru industria berii din România.

în anul 1972, Academia de Ştiinţe Agricole' şi Silvice a instituit Programul Naţional “Cultura hameiului”, fiind atribuit în întregime Institutului Agronomic din Cluj- Napoca, unde au fost create primele cinci soiuri româneşti de hamei, cu însuşiri productive, fiziologice şi de calitate superioare. S-au stabilit zonele ecologice de favorabilitate, tehnologiile specifice şi producerea de material săditor, inclusiv de butaşi liberi de viroze, prin culturi de meristeme.

Faţă de cele cca 90.000 de hectare cultivate cu hamei pe plan mandial, în anul 1996 România ocupa locul al 8- lea, cu condiţii de climă şi de sol printre cele mai favorabile din lume.

Din nefericire, începînd din anul 1996, prin privatizarea marilor fabrici de bere din ţară, cu capital majoritar deţinut de investitori străini şi dintr-o regretabilă neînţelegere , între reprezentaţii cultivatorilor de hamei şi ai producătorilor de bere, cu privire la relaţia dintre preţul şi calitatea hameiului, s-a procedat la importul

masiv de hamei, sub formă de extract şi peleţi, iar producţia autohtonă a

• rămas în cea mai mare parte nevîndutâ. în această situaţie, cultivatorii de hamei au fost obligaţi să defrişeze hameiştile în proporţie de peste 90%, în anul 2001 râmînînd doar 217 ha plantaţii pe rod. Suprafeţe mai mari de peste 40 ha au rămas doar la fostele IAS-uri, Sighişoara, Dumbrăveni şi Aiud.

Cele 31 de ferme (exploataţii) de hamei, existente în anul 1996, cu suprafeţe cuprinse între 26 ha (S.D.E. a U.S.Â.M.V. Cluj-Napoca) şi 134 ha (S.C.A. Acăţari jud. Mureş) înfiinţate cu investiţii şi forţă de muncă, enorme, sînt cultivate cu cereale, plante tehnice 'sau furajere, în condiţii de economicitate mult inferioară faţă de culturile de hamei. Amenajarea terenului pentru plantaţiile de hamei, construcţia spalierului metalic şi a depozitelor, precum şi dotarea cu maşini de cules, uscâtoare, climatizoare, prese de balotat şi setul de maşini specifice hameiului, au necesitat costuri extrem de mari, iar în prezent sînt neutilizate, fiind supuse unei uzuri fizice şi morale, cu pierderi economice inestimabile.. Numărul şi structura soiurilor

cultivate pe cele 217 ha rămase în cultură este cu totul necorespunzătoare, aflîndu-se în cultură doar trei soiuri: Brewers Gold,. Huller Bitterer şi Northern Brewer, toate fiind depăşite ca valoare de noile creaţii româneşti şi străine. Pe suprafeţe neînsemnate se cultivă soiurile germane Perle (aromat) şi Hallertauer Magnum (superalfa), ambele avînd o plasticitate ecologică scăzută, producţia şi calitatea fiind puternic influenţate de condiţiile de vegetaţie (ecologice şi tehnologice).

Considerăm că distrugerea plantaţiilor de hamei, în doar cîţiva ani, este o eroare de politică economică, de neiertat, comentariile fiind de prisos.

în unele ferme, a fost desfiinţat chiar şi spalierul metalic (stîlpi din-ţevi metalice încrustaţi în beton, ancore şi sîrme orizontale), liniile tehnologice, inventarul agricol specific şi alte utilităţi, unele în stare bună de funcţionare, râmînînd neutilizate. Este căzui fermelor de hamei de la Alba Iulia (108 ha), Gherla (33 ha), Huedin (178 ha) şi probabil altele, a căror refacere este foarte greu sau imposibil de realizat, în condiţiile economice actuale.

Din nefericire, o dată cu defrişarea plantaţiilor de bamei, pe lîngă numeroasele neajunsuri de ordin economic, ecologic şi peisagistic, generalizarea procesului de utilizare a extractului de hamei din import, a

condus la diminuarea calităţii berii, a însuşirilor sale organoleptice, principale. Indiferent de solventul organic utilizat la obţinerea extractului din conurile de hamei, acestea îşi pierd o serie de însuşiri valoroase şi înainte, de toate aroma, dată de uleiurile volatile (humulenul, alfa şi beta,' cariofilenul, famesenul etc.). De altfel, este bine să se ştie că, în general, extractul se obţine din conurile de hamei de calitate inferioară, atacate de boli şi dăunători sau afectate de factori naturali şi tehnologici, nefavorabili, care diminuează în mod pregnant calitatea berii.

Considerăm că pentru obţinerea unei beri de calitate superioară şi pentru protecţia consumatorilor, în industria berii din România, este necesar să se utilizeze - alături de malţ, apă şi drojdie - numai hamei natural, sub formă de conuri presate, peleţi sau pulberi, renunţîndu-se la folosirea extractului în procesul de hameiere. O bere bună ■ se obţine numai din hamei natural.

în baza acestor considerente şi în temeiul orientării salutare a Ministerului Agriculturii,Alimentaţiei şi Pădurilor, privind r e f a c e r e a patrimoniului pomicol, viticol şi hameicol, credem că este oportun să se treacă, fără întîrziere, la replantarea suprafeţelor de hamei defrişate şi renunţarea treptată la import.Această măsură se impune, cu atît mai mult cu cît’România dispune de cel puţin următoarele facilităţi:

• există încă în jur de 2.000 ha de spalier metalic, amenajat în ferme mari, viabile, dotate cu construc­ţiile, maşinile şi instalaţiile necesare fluxului tehnologic al hameiului, majoritatea încă în stare bună de funcţionare;

• în ultimele trei decenii s-a format un corp de specialişti competenţi, în do­meniul culturii ha­meiului, majoritatea în plină activitate profesională;

• pentru prelucrarea

conurilor sub formă de peleţi în ultimul deceniu a luat fiinţă în zona hameicolâ Sighişoara-Dumbrăveni o fabrică de peletizare (firma HOPFPROD - SRL), cu o capacitate de cca 20 t/zi, în măsură să prelucreze întreaga producţie de hamei din România;

• existenţa Centrului de cercetare a hameiului la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unde cadrele didactice şi cercetătorii vor acorda întreg sprijinul ştiinţific şi tehnic necesar refacerii plantaţiilor şi dezvoltării âcestora, în concordanţă cu interesele fabricilor de bere şi cultivatorilor. •

Pentru asigurarea întregului necesar de hamei din producţia autohtonă, în condiţiile unei structuri de soiuri adecvate şi aplicării unor tehnologii corespunzătoare, pe cele cca 2.000 de ha de hamei se pot realiza producţii care să asigure întregul necesar pentru industria berii din România şi chiar a unor disponibilităţi pentru export.

Considerăm că pentru refacerea cît mai grabnică a plantaţiilor pe

suprafeţele unde spalierul metalic xr fost desfiinţat, este necesar ai întreprinde simultan, cel pai următoarele:

• reglementarea statutului i proprietate a terenului pe care si amplasate fermele de hamei (şpalt construcţii etc.) şi stabilirea fomel; de exploatare a viitoarelor planta (asociere, concesionare, arendare e tc i

• repararea întregului inventar* existent în fiecare fermă: sparif' maşini de cules, uscâtoare, preş tractoare şi maşini specifice lucrări; în plantaţii;

• stabilirea structurii soiurilor ; hamei de perspectivă şi producerea; material săditor liber de viroze, p culturi de meristeme, posibile i realizat cu sprijinul catedrei i Fitotehnie de la U.S.Â.M.V. Cl: Napoca; -

• stabilirea unei tehnologii adecv privind pregătirea terenului, fertilizz şi plantarea;

- elaborarea şi adoptarea ui standard perfecţionat de bonit organoleptică a conurilor de hamei concordanţă cu exigenţele existente plan internaţional. Acest standi trebuie să fie un elaborat comun cultivatorilor de hamei, producătorii de bere şi reprezentanţilor cerceti ştiinţifice. ' *

Considerăm că hameicultu românească prezintă perspectiva ce de dezvoltare, fiind însă necesară conlucrare realistă şi sinceră înr producătorii şi beneficiarii hameiul: al căror sprijin este hotărîtor p e n e cercetarea ştiinţifică a uneia dintr; culturile de mare însemnătate p e n tr.\ economia naţională.

Prof. dr. ALexandru SALONTA

POLIŢIA CLUJ: 955 si 43-27-27 !j JANDARMERIA: 956

POMPIERII: 981

1877 - S-a instituit prima decoraţie românească, Steauq României.1

£ v e n î n ţ e n tI m

Narkom a, RockTTGhena, TraumaRunda muzicală cu nr. 18 programează sîmbătă, 11 mai,

ora 21, în sala “Agronomia” de pe strada Moţilor 76, concertul fonnaţiilor Narkoma (Cluj-Napoca), Rock’n’Ghena (Mangalia) şi, în deschidere, Trauma (Cluj-Napoca).

Narkoma - Rareş Bartoş/ Voce, Alex Bodochi/ tobe, Paul Opriş/ chitară, Mihai Sorohan/ chitară, Cristi Heroiu/ baSs - a luat fiinţă în martie 1999. Promovează o muzică metal cu elemente drum, bass, grunge, cfossover şi industrial. Şi-au lansat albumul Cargo în decembrie 2000; au concertat la Club Max, Bianco e Nero, putîndu-se vorbi de o activitate concertistică bogată deja, cu multe invitaţii. Piesele sînt cîntate în limba engleză, dar pentru concertul de sîmbătă seara Narkoma a pregătit şi cîteva piese în limba română. ‘ - -

Rock’n’Ghena - Laur Galeş/ chitară, Cătălin Aria/ tobe, lonuţ Frujină/ voce, Mihai Trifan/ chitară, Bogdan Todor bass - vine din Mangalia. Trupa fiinţează din 13 aprilie 2000. Promovează hardocre rock şi se bucură de invitaţii şi un public numeros peste tot unde concertează, Timişoara, Craiova, Bucureşti... Promovarea lor înseamnă Radio Tineret, Atomic TV - Rockada, MCM Info, publicaţia Popcom, Metal Chat...

Mai trebuie spus că organizatorii evenimentului sînt UASMV, FAS, ZULU Concerts, TVR Cluj şi a’ Ia Cluj.

Demostene SOFRON

Un bărb a t şi-a ţepuit firm a cu peste 650 de milioane de lei

Un bărbat din localitatea Mustâţeşti judeţul Argeş este cercetat de poliţiştii din cadrul Biroului Economico-Financiar Cluj sub acuzaţiile de delapidare şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. Potrivit Biroului de Presă al Inspectoratului Poliţiei Judeţene Cluj, Safa Ioan; în vîrstă de 49 de ani, director la punctul de lucru din Curtea de Argeş al SC Blick Group §RL, cu sediul în Cluj-Napoca a luat din casieria firmei suma de 653 de milioane de lei. Pentru a justifica suma scoasă din firmă, Safa a emis mai multe dispoziţii . de plată fară a prezenta documente justificative. El a întocmit în _ acest sens cu ajutorul casierei Todeanu Daniela, în vîrstă de 36 de ‘ ani, facturi fictive pentru achiziţionarea de materiale de la diferite firme fantomă din Bucureşti. Prejudiciul nu a fost recuperat, iar4 cercetările continuă cu cei doi autori în stare de libertate.

Un proaspăt patron a cum părat cu numai 410 mii lei m otorină In

valoare de 410 milioane de leiUn bărbat, în vîrstă de 34 de ani, din Cluj-Napoca a fost arestat

dc procurorii clujeni sub acuzaţiile de înşelăciune, fals material în înscrisuri oficiale, fals de monedă sau alte valori şi fals în înscrisuri sub semnătură pivată. Potrivit anchetatorilor, Cojocaru Septimiu -Lucian a înfiinţat, jn fals, în cursul anului trecut, societatea SC Adracon.SRL Cluj. în data de 22 august 2001, bărbatul s-a prezentat la filiala clujeană a West Bank, unde a solicitat deschiderea unui cont pentm societatea pe care o Înfiinţase/Proaspătul patron a emis apoi ordine de plată în valoare de 410 milioane dc lei, deşi suma de care dispunea era de numai 410.000 lei. Pe baza acestor ordine, Cojocaru a achiziţionat dc la societatea SC Tracrom SRL Bacău motorină în valoare dc 410 milioane de Ici. Poliţiştii au reuşit să recupereze 60 la sută din prejudiciul creat dc clujean. ■ Parchetul de pe lingă Tribunalul Cluj a emis pc numele lui Cojocaru Lucian un mandat de arestare preventivă dc 30 de zile, iar dacă va fi trimis în judecată şi instanţa îl va găsi vinovat, cl poate primi o pedeapsă cuprinsă între 3 şi 15 ani dc închisoare. s

Deţinuţii cuminţi de la Gherlaau fost lă sa ţi de Paşti a c a s ă

> »Nouă deţinuţi din cadml Penitenciarului Gherla au obţinut învoiri

din partea conducerii pentm a-şi petrece sărbătorile de Paşii alături de familiile lor. Potrivit colonelului Vasile Chiorean, adjunctul comandantului Penitenciarului Gherla, dc învoiri au beneficiat o femeie şi opt bărbaţi. Aceştia executau pedepse pentm diferite infracţiuni mai puţin grave şi, potrivit colonelului Chiorean, pentm câ au.avut un comportament adecvat, au fost lăsaţi acasă pentm perioada 3-6 mai. Deţinuţii şi-au petrecut sărbătorile în familie alături de cei dragi, iar la data stabilită toţi s-au întors în închisoare. Colonelul Chiorean a mai declarat pentm “Adevărul de Cluj” câ deţinuţii care nu au fost învoiţi, au beneficiat de un.meniu special de Paşte şi au primit vizite din partea familiilor lor. Totodată, în Penitenciarul Gherla a fost ţinută slujba de înviere la care au participat un număr mare de deţinuţi.

Grupaj realizat de Cosmin PURISlaE B H SSB SB B ŞB SB B B SSSB B B SaîB B SSH E SaH B IE SB B iB SSB SSSaaaB aB ISasaaB aH SK îB ISSSS!

Gest umanitar pentru defavorizaţii soarteiSărbătorile Pascale au adus

Centrului de îngrijire şi Asistenţă Cîţcău un valoros cadou prin darea în folosinţă a noii spălătorii, amenajată şi utilată cu spijinul asociaţiei umanitare olandezeDALFSEN HELPT OST; EUROPA şi inimosului său. preşedinte, dl Piet Minnema.

Începînd cu 1990, olandezii sînt o prezenţă constantă în viaţa comunei Cîţcău, a Centrului de îngrijire - şi Asistenţă subordonat Inspectoratului Teritorial de Stat pentru Handicapaţi Cluj, contribuind cu numeroase donaţii - paturi, saltele, televizoare, scaune cu rotile etc. - la îmbunătăţirea condiţiilor de care dispun cei 134 de asistaţi ai instituţiei, în 1997, urmare a unui protocol încheiat între asociaţie şi centru, voluntarii olandezi au adus si instalat o

centrală termică adaptată condiţiilor existente, inclusiv calorifere, valoarea investiţiei ridieîndu-se la 80 de mii de mărci. Toate lucrările au fost 'realizate prin muncă voluntară, membrilor asociaţieialăturîndu-li-se şase tineri de la “College voor Beroeps onderwys Zwolle” împreună cu dascălii lor, Tonnie Kroesen fiind unul dintre aceştia/poate cel mai iubit dintre săteni.'

Urmare a unui nou protocol încheiat anul trecut între asociaţie şi centru, patru profesori au fost iarăşi prezenţi îa Cîţcău. împreună cu alţi 8 voluntari, ei au instalat utilajele, în valoare de 35 de mii euro, marca “Electrolux” - trei maşini -de spălat, o centrifugă, instalaţie pentru călcat lenjerie şi un.boiler - necesare spălătoriei. De data aceasta, efortul a fost comun, Centrul de îngrijire şi Asistenţă ■

ocupîndu-se de amenajarea" spaţiului (după un proiect olandez), respectiv, faianţare, postamente, circuit electric special, hidrofor etc..

Cu prilejul inaugurării spălătoriei, vineri, 3 mai,' munca Tuturor şi/ gestul umanitar al olandezilor au fost binecuvîntate de pr. Ioan Mărginean, în. prezenţa d-nei Iuliana Arsân, primarul comunei, Yan Maters,coordonatorul echipei oaspete şi dr. Florin Cristea, şeful Centrului de îngrijire şi Asistenţă, cel care, făcînd o retrospectivă a colaborării cu asociaţia din Dalfsen, n-a omis să mulţumească tuturor, celor implicaţi- pentru ajutorul acordat. Au fost prezenţi de asemenea:\ Silviu Hentz, secrefar general al Prefecturii Cluj, Nicoleta Morar, inspector ITSH Cluj, Ioan Ungur, primarul municipiului Dej,

Marius Pugna; directorul APL Dej şi Fuleki Atilla, preşedintele Asociaţiei “Louis Pasteur” din Dej, asociaţie care donează, anual, medicamente şi produse sanitare centrului.

Se cuvine de adăugat că, în viitorul apropiat, olandezii şi-au propus sâ reabiliteze grupurile sanitare şi să sprijine investiţiile necesare introducerii gazului metan. Pentru toţi cei care îşi petrec viaţa în Centrul de îngrijire şi Asistenţă Cîţcău, acest aşezămînt este căminul lor, singurul pe care îl au. Or, un cămin adevărat, nu poate exista fară suflet şi dăruire, fără gesturile de profundă omenie, nu doar ale olandezilor, ci şi ale noastre, ale tuturor.

Magdalena VAIDA

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară - la ceas aniversarColegiul Tehnic de lndustrie Alimentară “Raluca Ripan” din

Cluj-Napoca, singura şcoală de profil din judeţ, va împlini în curînd 54 de ani de ia înfiinţare. Evenimentul va fi marcat printr-o serie de manifestări, care se vor derula în perioada 17-18 mai a.c. în cadrul zilelor şcolii, prilej cu care va avea loc şi acordarea oficială a titlului de Colegiu Tehnic. Zilele şcolii vor debuta cu o sesiune de comunicări ştiinţifice destinate profesorilor şi elevilor, urmată de un spectacol oferit de elevi, de vizitarea şcolii şi a atelierelor precum şi de o întîlnire cu părinţii. Manifestările vor continua şi în ziua următoare," respectiv sîmbătă, 18 mai a.c., cu festivitatea legată* de acordarea titlului de Colegiu Tehnic, un spectacol artistic în onoarea invitaţilor, precum*şi cu o întîlnire între diferitele generaţii care au absolvit această şcoală. -

Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară “Raluca Ripan” a fost înfiinţat în anul 1948 şi a funcţionat de-a lungul timpului sub diverse denumiri precum: Şcoala Tehnică Alimentară pentru Industria Produselor Lactate, LiceuT Industrial pentru Industria Alimentară, Liceul industrial Nr. 5, Grupul Şcolar de Industrie Alimentară şi Colegiul Tehnic “Raluca Ripan”, schimbări succesive de nume care "n-au avut însă ca efect scăderea calităţii procesului de învăţămînt derulat în şcoală. în prezent, prin diversele forme de învăţămînt care figurează în oferta şcolii, respectiv: învăţămînt liceal, postliceal de doi ani, învăţămînt profesional, cu o durată de trei ani sau şcoală de ucenici, colegiul pregăteşte elevi pentru toate meseriile şi specializările cerute în domeniul alimentaţiei. De asemenea, în cadml colegiului se organizează şi cursuri de calificare de scurtă durată în meseriile de brutar, patiser, preparator produse lactate, măcelar'şi carmangier, destinate absolvenţilor.

Viorica GAJI

*=3

Armata cehă intenţionează să desfăşoare, în cadml măsurilor antiteroriste pentm summitul NATO din noiembrie 2002, de la Praga, vehicule blindate purtătoare de rachete sol-aer, a anunţat ministml ceh al Apărării, Jaroslav Tvrdik, citat de AFP. a r ° a

Peste 20.000 de comunişti au manifestat, centml Moscovei, pentru a sărbători împlinirea 2 &

de ani de la victoria aliaţilor împotriva Gerrnanis naziste şi pentm a denunţa politica p re ş e d in ţ ii

Vladimir Puţin, informează

(Xvţ.

RIGEANIE

“Ar fi mai bine ca toţi o p e ra to rii economici să declare greva f is c a lă

Deputatul PNL. Călin Popescu Tăriceanu a declarat, ieri, că, în condiţiile în care proiectul de lege privind impozitul pe profit a fost adoptat fără modificări esenţiale, “ar fimai bfne ca toţi operatorii economici sâ declare greva fiscală pentru ca statul să-şi dea seama câ trebuie să aibă grijă de cei care plătesc la buget”.

“Toţi operatorii economici, de stat sînt de 12 ani în grevă

fiscală. Atunci noi am propus şi ne consultăm cu operatorii economici şi asociaţiile patronale să nu mai facem notă discordantă pentru că, altfel, sîntem luaţi de proşti. De ce unii să nu plătească şi alţii să plătească”, a spus Tăriceanu, într-o conferinţă de presă.

Preşedintele PNL, Valeriu Stoica, a adăugat că, în realitate, invitaţia lâ grevă fiscală este adresată de guvern oamenilor de afaceri. “Noi doar am constatat

că politica guvernului încurajează greva fiscală. Cei care nu plătesc nimic Ia buget mai şi primesc damri de la cei care plătesc”, a arătat Stoica.

El a mai spus că grupul parlamentar al PNL va lua, luni, o decizie în privinţa contestării la Curtea Constituţională a legii impozitului pe profit, după ce va analiza dacă la adoptarea proiectului de lege au fost încălcate -prevederile regulamentului.

Aceşti minunaţi candidaţi la preşedinţie.!.

urmare din pagina 1Cotroceni, iar partidele pe carc actualmente le conduc sînt

gata să se constituie în trambuline pentru şeful lor. Deocamdată, sînt foarte puţine lucruri de spus despre şansele lor de a ajunge acolo unde doresc cu ardoare sâ ajungă. Cît despre cel de-al patrulea partid importaijt din România, PNL, el sc află în situaţia cca mai interesantă. Fostul candidat liberal se află pe o anume poziţie în preferinţele românilor, dar el a declarat foarte limpede că nu doreşte sâ repete experienţa din anul 2000. Aşa că liberalii se află în căutarea unui candidat “dc 35-40" de ani, acţiune despre care este foarte greu sâ vorbeşti într-un fel sau altul la ora actuală. Aşa câ nu ne rămîne decît sâ aşteptăm alte momente ale devenirii ambiţiilor prezidenţiale ale unora şi altora şi, dacă este cazul, sâ ne distrăm sau chiar sâ plingem, dacă este cazul.

Slujbele romano-catolice ar trebui oficiate în maghiarăDeputatul Marton Arpad, vicelider al grupului

UDMR din Cameră, a afirmat, ieri, într-o conferinţă de presă, că slujbele religioase romano- catolice ar trebui să se oficieze în limba maghiară, în cazul în care comunitatea maghiară solicită acest lucru.

Marton Arpad şi-a exprimat nemulţumirea în legătură cu faptul că episcopul Bisericii Catolice a Episcopiei îaşi s-a declarat împotriva unei astfel

de cereri; “în Pustiana, unde există o comunitate care solicită o astfel de slujbă în limba maghiară, ar trebui să se acorde acest drept”, a spus deputatul UDMR.

Marton Arpad a declarat câ propunerea sa este în conformitate cu cea a secretarului de stat în Ministerul Informaţiei Publice, care a afirmat câ pentru vlahii din Albania, Macedonia şi Bulgaria slujba ar trebui să fie în limba română.

Banca Comerciali Română va întrerupe, începînd de sîmbătă, ora 20:00, pînă duminică, ora1 2 :0 0 , f u n c ţ i o n a r e a

automatelor bancare din reţeaua sa, pentru instalarea unor n o i aplicaţii informatice, informează un comunicat al băncii.

Aplicaţiile instalate sov • permite introducerea unor noi servicii asociate cârdurilor, cum ar fi plata facturilor prir intermediul automatelor bancare.

INAUGURAREA CENTRULUI DE RECUPERARE A COPILULUI CU HANDICAINEUROMOTOR SEVER Slt

Consiliul Judeţean Cluj, prin Direcţia Judeţeană pentru Protecţia Drepturilor Copilului inaugurează astăzi, cu începere de Ia ora 12,30, Centrul de recuperare a copilului cu handicap neuromotor sever şi profund nr. 11 „PINOCCHIO”, din str. B. P. Haş'deu nr. 10, Cluj-Napoca.

Imobilul, transformat acum în Centru de’ recuperare, a fost preluat în 2000, prin HG 261/2000. Clădirea care se afla într-o stare

PROFUND NR. 11 „PINOCCHIO"avansată de degradare a fost restaurată, Centrului „Pinocchio restructurată şi amenajată pentru a răspunde nevoii de asistenţă complexă a copilului cu handicap sever şi profund. Cheltuielile pentru reabilitare, de circa 3,600 miliarde lei, precum şi cele pentru dotare, de 650

_ milioane lei, au fost suportate exclusiv din fondurile Consiliului Judeţean Cluj.

Potrivit precizărilor d-rei Dorela Botez, purtător de cuvînt al CJ Cluj, capacitatea

este de 22 locui 16.în regim rezidenţial şi 6 pentru Cerat de zi. Serviciile oferite aici copiilor! 2-9 ani sînt îndreptate exact spre nevoi speciale ale copiilor cu han cf ici neuromotor. - servicii de recuperai complexă (medicală, kinoterapeutici logopedică), servicii de îngrijire şi educai servicii de consiliere pentru părinţi.

M . T R I R C I

r-j • .

i} ■ TtrrrMl V i ■ ii

ijyu-CixLL'U

Peste 30 de persoane au murit în atentatul cu

bombă de la KaspiiskAtentatul cu bombă de ieri din

Daghestan s-a soldat cu 32 de morţi, potrivit unui nou bilanţ dat publicităţii de biroul local al serviciilor de securitate ruse, citat de AFP.

Primăria din Kaspiinsk, citată de Interfax, afirmă că aproximativ 130 de persoane au fost spitalizate, ca urmare a acestui atac.

Un precedent bilanţ anunţa că 30 de persoane şi-au pierdut viaţa, dintre care 16 sînt militari, iar 12 copii, în timp ce 150 au fost rănite.

Directorul FSB, Nikolai Patruşev, a sosit la faţa locului pentru a superviza ancheta, la cererea preşedintelui Vladimir Puţin, au relatat agenţiile de presă ruse.

Conform biroului FSB din Daghestan, citat de Ria-Novosti, atentatul ar fi fost comis cu ajutorul unei mine detonate de la distanţă.

La Moscova, poliţia este în,alertă sporită din cauza atentatului din Daghestan, a precizat Interfax.

Atentatul s-a produs în momentul în care tara sărbătorea ziua victoriei asupra Germaniei naziste, celebrată pe 9 mai în fosta URSS, printr-o defilare militară în Piaţa Roşie.

Şase morţi şi mai mulţi răniţi, în urma unui schimb de focuri în

UngariaŞase persoane au fost ucise şi mai

multe au fost rănite, ieri, In urma unui schimb de focuri petrecut într-o bancă din Mor, la 60 de kilometri de Budapesta, a anunţat agenţia MTI, citată de AFP.

Schimbul de focuri a izbucnit după ce mai multe persoane au Intrat în sediul băncii. “Deocamdată, nu ştim decît că au fost ucise şase persoane şt mai multe au- fost rănite”, a declarat Laszlo Garamvoelgyi, purtătorul de cuvînt al poliţiei ungare.

Surse medicale au anunţat că doi ‘dintre răniţi se află în stare critică, iar un al treilea este în stare gravă.

Preşedintele bulgar este optimist în legătură cu summitul NfiTO de la

PragaPreşedintele bulgar, Gheorghi

Părvanov, s-a declarat optimist, ieri, în legătură cu eventualitatea invitării Bulgariei să adere la NATO, cu ocazia summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Praga, din noiembrie, relatează AFP.

“Sînt optimist în privinţa deciziilor de la Praga. Sîntem mai aproape ca niciodată de aderare”, a afirmat el într-o conferinţă, în faţa unor studenţi din Sofia.

“Un dublu refuz ar putea provoca reacţia extremiştilor şi a euroscepticilor” din Bulgaria, a apreciat Părvanov. în decembrie 2001, Sofia nu a fost inclusă' pe lista celor zece state pregătite să

încheie negocierile de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi să devină membre cu drepturi depline începînd cu 2004.

Cele 19 ţări membre ale NATO vor decide, la Praga, în noiembrie, pe cine vor Invita să facă parte din noul val de extindere al Alianţei Nord-Atlantice către est, în prezent, nouă state - Albania, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Macedonia, România, Slovacia şi Slovenia - au depus cereri de aderare la NATO. Potrivit unor surse diplomatice, în ultima perioadă au fost examinate de membrii NATO două cazuri: invitarea a cinci state (Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia şi Slovenia) sau a şapte state (cele cinci menţionate, plus Bulgaria şi România).

Jean-Marie Le Pan Ic recomandă cehilor să

renunţe la aderarea la (IELiderul extremei-drepte franceze,

Jean-Marie Le Pen, a încercat, într-un interviu publicat în ediţia de ieri a cotidianului “Lidove Noviny”, să convingă poporul ceh să renunţe la viitoarea aderare la Uniunea Europeană, relatează AFP. “Nu intraţi în Uniunea Europeană, deoarece este o capcană”, a declarat preşedintele Frontului Naţional.

Reluînd concepţia sa referitoare la o “Europă a naţiunilor, care sa permită fiecăreia să îşi păstreze independenţa, particularităţile şi bogăţiile, atît umane, cît şi culturale”, Le Pen a afirmat că poporul ceh “îşi va pierde sufletul” în cazul în care va intra în UE.

Republica Cehă speră să încheie, pînă la sfîrşitul anului 2002, negocierile de aderare, pentru a deveni membru al UE lari ianuarie 2004.

Proteste sindicate la nivel naţional, începînd de săptămîna viitoare

Confederaţiile sindicale “Cartel Alfa” şi Blocul Naţional Sindical (BNS) vor declanşa, începînd de săptămîna viitoare, acţiuni comune de profest faţă de nivelul scăzut de trai al populaţiei, au declarat, ieri, într-o conferinţă de presă, liderii celor două organizaţii.

Liderii celor două confederaţii au decis declanşarea protestelor din cauza lipsei de interes a Guvernului faţă de dialog. Manifestaţiile se vor derula, la nivel naţional, în perioada 13 mai - 30 iunie.

Pe 30 mai, sindicaliştii vor organiza o “acţiune sincron” în toate judeţele ţării, la care vor participa, potrivit liderilor “Cartelului Alfa”, peste200.000 de persoane.

Acţiunile principale vor fi concentrate în Capitală, unde sindicatele vor organiza un miting maratorf de 20 de zile, au mai spus liderii sindicali. Acţiunea de protest va fi declanşată în perioada 10 - 30 iunie, sindicatele mizînd pe participarea a cel puţin 20.000 de persoane.

Principalele revendicări ale sindicaliştilor - vizează creşterea salariilor şi a pensiilor, reducerea fiscalităţii, precum şi calcularea indemnizaţiilor de şomaj în'raport de contribuţiile plătite. “De asemenea, cerem crearea unor locuri de muncă stabile, egalitate în raporturile de muncă

dintre angajat şi angajator, stîrpirea corupţiei - fenomen care atacă mai a le s contribuabilii - prin emiterea de leg-/ coerente şi, nu în ultimul rînd, scăderea preţurilor pentru utilităţile publice”.

Sindicatele apreciază câ asigurarea unor venituri decente este posibilă prin scăderea impozitelor pe venituri şi prin corelarea veniturilor cu coşul minim. Eliminarea contribuţiilor către cele 34 de fonduri speciale este o altă soluţie propusă pentru a uşura traiul cetăţenilor. Promovarea unui act normativ care să oblige, în cazul privatizării, încheierea unui acord social între sindicat şi cumpărător pentru garantarea locurilor de muncă şi a unui program de combatere a muncii la negru sînt alte soluţii oferite de sindicate.

Revendicările au fost deja înaintate Guvernului şi vor fi susţinute prin manifestaţii de protest. în cazul eşuării negocierilor, se va merge pînă Ja ■ declanşarea grevei generale în toate sectoarele de activitate, cu respectarea paşilor legali, susţin liderii sindicali.

Filialele din ţară ale BNS şi CNS Cartel Alfa au, constituit deja comitete comune de organizare a acţiunilor sindicale de protest, care vor începe de săptămîna viitoare. Este vorba despre 18 localităţi reşedinţă de judeţ, cele mai ample acţiuni fiind anunţate în Suceava. Arad. Clui si Hunedoara

P

f C ASA DE EDITURĂ

tor-zată pret S.C: nr. 1 2 8 /1 9 3 1 , judecătoria Cluj- Na^oca. în m streu ls tă ia Oficiul Registrului Comerţului sea/ui* Cu», sub nr. J / 1 2 / 3 0 8 din 22 .0 3 .1 5 9 1 cod

şea- R 2 G 4 4 rS

ILIE CAL1AN (redactor şef);VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); • CRISTIAN BARA (redactor şef adjunct).Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28;E-mail: adevcj@mail.dntcj.ro - redacţiaE-mail: reclama_adevcj@mail.dntcj.ro - publicitate

Tel/fax:Secretar de redacţie: Horea PETRUŞ 19.74.18

REDACŢIA: Cluj-Napoca, str. Napoca 16CULTURĂ: TEL,: 19.74.90 - MICHAELA BOCU: SOCIAL- CETĂŢENEŞTI: TEL. 19.74.90 - RADU VIDA; ECONOMIC: TEL.: 19.75.07 ; SPORT: TEL.: 19.21.27 - CODIN SAMOILĂ; PUBLICITATE: TEL./FA X :19.73.04; DIFUZARE MICA PUBLICITATE: TEL: 19.49.81. .-' STELA PETCU; CONTABILITATE: TEL: 19.73.07 - LIVIA POP:SUBREDACŢIA TURDA: TEL/FAX: 31.43.23 , SUBREDACŢIA DEJ: TEL./FAX: 21.60.75

_rj.aSL,l 4T“’T -.j; -,

r

G a r a m o n d -"52©?Ţ inu ii ru riT v r u