II ,

- , Ith4.11THLf C a

_ -

A-9-a DUPÀ RUSALII - POTOLIREA FURTUNII 09 AUGUST (GUSTAR) 2020

Foale religioasà" sàpta-mdnalà- a Parohiei Ortodoxe Romdfle "SI: Parascheva ft, Torino "Sf: Parascheva" -veche - in via Cottolengo, 24/bis Torino si cea nouà in C.so Vercelli, 48119

iNTELEPCIUNE, DREPTI, ASCULTAM SFA1VTA EVANGHELIE, PACE TUTUROR I

LA SFANTA LITURGHIE EVANGHELIA DE LA MATEI (14, 22-34)

n vremea aceea Iisus a I * silit pe ucenici si intre

In corabie 5i si treaci , Inaintea Lui pe tirmul

pini ce va da clrumul multimilor. lar El, dind drumul multimilor, S-a suit In munte, ca si Se roage deosebis $1 Bandu-se seari, era sIngur acolo. Iar corabia era deja in mijlocul mini, fiind Inviluiti de valuri, cici %d'Intuì era Impotrivi. Iar la a patra straji din noapte, a venit la ei Iisus, umblind pe mare. Vizin- du-L umblind pe mare, ucenicii s-au Inspiimintat, ziand ci e n& luci, I de fricà au strigat. Dar LI le-a vorblt lndatL ziandu-le: In-

Eu sunt; nu vA temeti! Atunci Petru, rispunzind, a zis: Doamne, daci e5ti Tu, porunce5te si vin la Tine pe api. El i-a zis: Vino! Iar Petru, coborindu-se din corabie, a mers pe apà 5i a venit cifre Iisus. Dar vizind vntui, s-a temut 5i, incepind sà se scufunde, a strigat, ziand: Doamne, sca-pi-mi! Iar Iisus, Intinzind indatà mina, 1-a apucat 51 i-a zis: Putin credinciosule, pentru ce te-ai In-doit? $i suindu-se ci In corabie, s-a potolit vintul. Iar cei din corabie I s-au Inchinat, ziand: Cu adevirat Tu e5ti Fiul lui Dumnezeu. $1, tre-and marea, au venit In pimintul Ghenizaretului.

neltAbgb.~4tAgttdMi~..

SLAVA TIE DOAMNE, SLAVA TIE !

- 2 -

APOSTOL [ i

Prochimen, glasul al 8-lea:

Faceti fàgàduinte 5i le impliniti Domnului Dumnezeului vostru.

(Ps. 75, 11)

Stih: Cunoscut este 'M Iudeea Dumnezeu, in Israel mare este numele Lui.

(Ps. 75, 1) DIN EPISTOLA INTÀI CÀTRE CORINTENI A SFANTULUI APOSTOL PAVEL, CITIRE:

(III, 9-17)

ratilor, noi impreunà- -2 .4 " lucràtori cu Dumnezeu l'e

,Ii e suntem; voi sunteti ogorul lui Dumnezeu, (-N L•J zidirea lui Dumnezeu. Dupà harul lui Dum-

nezeu, cel dat mie, eu, ca un intelept me5ter, am pus temelia; iar altul zide5te. Dar fiecare sà ia seama cum zide5te. Càci nimeni nu poate pune altà temelie, deck cea pusà, care este Iisus Hristos. Iar de zide5te cineva pe aceastà temelie: aur, argint sau pietre scumpe, lemne, fAn, trestie, lucrul

fiecàruia se va face cunoscut; ti va vàdi ziva (Domnului). Pentru cà in foc se descoperà, i focul insu5i va làmuri ce fel este lucrul fiecàruia. Dacà lucrul cuiva, pe care I-a zidit, va ràmbe, va ha platà. Dacà lucrul cuiva se va arde, el va fi pàgubit; el insà se va miàntui, dar a5a ca prin foc. Nu 5fiti, oare, cà voi sunteti templu al lui Dumnezeu cà Duhul lui Dumnezeu locuie5te in voi? De va strica cineva templul lui Dumnezeu, il va strica Dumnezeu pe eh, pentru cà sfint este templul lui Dumnezeu, care sunteti voi.

Aliluia, glasul al 8-lea:

Veniti si ne bucuràm de Domnul 5i sà. strigàm lui Dumnezeu, Mfintuitorul nostru. (Ps. 94, 1)

Stih: Sà íntimpinàm fata Lui intru laudà 5i in psalmi sì-I cintàm Lui. (Ps. 94 3 2)

DRUMUL DESAVIR$IRII

„A pornit pe api, ca s nicargà la lisus !"

Toate cite sint in lume càlàtoresc sprc o implinire, pe care o poartà in sinc din genezà, ca o potentà ascunsà, insemnind: clesàvirfirea lor.

Pentru a se deschide in toatà frumusetea 5i gingàsia lor, aduse dia misterioasa cutic a semintei, nàzuiesc crinii cimpului, rozele gràdinii, ca si minunatele fiori din vài 5i de pe crestele muntilor.

Pentru putinele zile de salt un, din floare-n floare, ca un cavaler al delicatetei, se dràste fluturele in vierme si zàboveste in crisalidà. E adevàrat, cà nu toate cite càlàtoresc spre implinfre ajung. Se fring atitea tulpine, inainte de a ajungc sà-si legene floarea si cad atitea pàsàrele in zbor, spre càmàrile de nuntà. Caci drumul tuturor intimpinà stavili si grcutaíi Run-trice i din afarà, care adesea nu se pot trece.

E ceca ce pilduieste Sfinta Evanghelie de azi. „Iar Petru, coborindu-se din corabie, a pornit pe apà, ca sì meargà

la Iisus." Pentru multrivnitorul Apostol, cind 1-a vàzut pàsind peste vaiuri, lisus

a insemnat prototipul ipropriei sale desàvirsiri. Impins de nàzuino sa làun-tricà, de a ajunge si atras de porunca ci, a pornit pe apà. Si a fàcut citiva pasi, ca pe urmà sà se cufunde.

Motivul cufundàrii n-a fost apa, nici valurile, de vrcme ce „a pornit", si numai dupà aceea a inceput a se cufunda, cind i s-a pus impotriva „v2ntul

cel mare" — in ordinea rnoralà: ispitelc, incercàrile si necazurilc. 5i nici acesta singur, ca obstacol venit din afarà, ci vàzindu-1 s-a clàtinat in puterea sa làuntricà: „s-a ínfricomt". Totusi n-a disperat, càci cunostea o alt putere din afarà, care dà ajutor impotriva vintului si intàreste, cind slàbesc puterile làuntrice ale crestinului. Spre aceastà putere si-a inclreptat strigàtul: „Doamne, mintuielte-ma

Si mina lui Iisus, mina harului, care se intinde tuturor crestinilor, care pornesc in càlItorie spre desàvirsire, „1-a apucat pe el" si dojenit, arà-tindu -i motivul poticnirii: „Putin credinciosule, pentru ce te-ai indoit?"

Dar nu numai cà 1-a scàpat de la incc, ci mina lui Iisus suit si in corabia mintuirii — inchipuind Biserica. Si „s -a potolit vintul !", iar ci si -au continuat: drumul spre desè-tvir,sirc.

Preot ZOSIM OANCEA L

- 4 -

DRN 7,110ERILE PARINTILOR - Un frate 1-a intrebat pe un bàtr'àn, zic'ànd: ce voi face, pàrinte, cà mà

supàrà gàndurile curviei? Itàspuns-a lui bàtrà'nul: fiule, de aceste g'ànduri se cade sà te pàze5ti dupà càt iti este tie cu putintà. Pentru cà din aceste gànduri, dacà omul cade in pàcat, vine la deznàdàjduire. aci precum este corabia pe mare, care este purtatà de valurile màrii 5i de i se va rupe c'àrma, pkime5te 5i se neaje5te, dar tot inoatà, tot a5a 5i lemnul vetrelei de se va rupe, tot mai are oarecare nàdejde, fiind corabia intreagà, iar daa se va sparge corabia 5i incepe a se cufunda, nu mai este nàdejde de màntuire. A5a 5i alugàrul, de se supàrà de alte patimi, nàdàjduie5te a le va birui prin pocaintà. Iar de cade in spurcata curvie, indatà urmeazà. 5i deznàdàjduirea.

Zis-a iarà5i un bàtràn: c'ànd vei posti, nu te teme de boalà. Cà 5i cei ce nu postesc, in boli de multe ori au azut. Ai inceput binele? Nu te opri, zàticnindu-te vràjma5u1 càci cu neràbdarea ne surpà. Si cei ce incep a alkori pe mare, int'ài nimeresc v'ànt bun. Dupà ce intind p'ànzele, iarà5i int'àmpinà v'ànt prielnic. Dar coràbiile ce au v'ànt neprielnic asupra, nu de5artà corabia, ci putin lini5tindu-se 5i lupt'àndu-se cu furtuna, iarà5i fac alkoria pe mare. A5a 5i noi, vànt potrivnic caz'ànd asupra noastrà, in loc de pànzà intinz'ànd crucea, fàrà fria sà sàv'àr5im alkoria.

dia paimical egirdeakt incepàtura oriarei ispite este nestatornicia duhului 5i putina incredere

in Dumnezeu. Càci dupà cum o corabie fàrà armà e purtatà ici 5i colo de valuri, asemenea omul slab 5i schimbàcios, care-5i pàràse5te hotàràrile pe care le luase, este tàlàzuit de tot felul de ispite. Se cade sà veghem, mai osebit c'ànd se aratà ispita, càci cu mult mai bine birui-vom pe vràjma5 de nu-1 vom Usa sà pàtrundà in sufiet, d'àndu-1 deoparte chiar in cupa c'ànd e gata sà, intre. Mai int'ài se ive5te in minte un Ond simplu, apoi o sà vidà o inchipuire, pe urmà pacerea, pornirea destràbàlatà 5i in sf'àr5it consimtirea. A5a cà, putin c'àte putin, du5manul cuprinde tot sufletul, and

n-a gàsit impotrivire chiar de la inceput. P. 444401à BOCa

Ortodoxà Romànà "Sf. Parascheva"

349/3574468 sau te1:349491541