21.659

II.)- .

- .: - BIBLI_OTE-C,AARHIVE.LE 0 L T-E NTE I

Nr. 2

,

ORASELE-- OLTENE*1 NW ALES CRAIOVAPE- PRAGUL VREMIL,OR -Nov A

(1760-7-1830)De: Prof. N. IQRGÁ

SCRISUL ROM.ÂNESC / CRAIOVA-. :V

ORASELE OLTENEI 14: = I

.41

-(es tdirTUI

JCUPO E5.1\viatii oräseneascd a .,' I I existat niciodatä in 01-

tenia. N'au fost aici, ca in pärtile muntoase ale Terii-Românesti,ca mai in toatä Moldova, cetäti intemeiate de strdini, de Sasi,de Tjnguri, de Nemti, de Poloni, de Armeni, cari aduceau Cu

dânsii un anume drept municipal, o anurnità orilnduire, anu-mite datine.

Aici s'a imprumutat cel mult de acolo felul de dirmuireprin jude i pärgari, fArd ca privilegii domnesti, necontenit in-noite sal' pästrate in amintirea locuitorilor, sd apere viata, mäcarIn unele privinti de sine stätätoare, a orasului.

Aici centrele s'au alcätuit la intiimplare. Din cele cinci vechiresedinte de judet, Cernetul a inceput ca satul de länga Cerna,a träit mai mult astfel si de aceia s'a mantuit alai de riipede.Targul-Jiiului a fost intemeiat pe o mosie a Buzestilor mime invremea lui Mircea Ciobanul, la mijlocul veacului al XVI-lea;niciodatä el n'a avut hotare bine statornicite, nici cea mai slab'äintäriturg. Ramnicul-Välcei pleacA dela o mänästire: Mänästireade liingä Rämnic, de längä ,helesteu", un helesteu de multsecat, ale cärui ape veniau dela marele Olt ce curge in apropiere.

Episcopia Severinului s'a adäpostit acolo, venind dela Stre-haia, i atunci mänästirea s'a umplut de o mai puternicä viatd,din care a räsärit un tiirgusor, in mijlocul cAruia apoi Petrascu-Vodà, latàl lui Mihai Viteazul, venit bolnav acolo, clädi bisericaSI. Paraschiva. Când, la cucerirea Austriacilor, s'a asternut dru-mul cel nou pietruit al generalului Stainville de-a dreapta Oltului,insemnätatea Rämnicului a crescut. Nici °data' orasul n'a biruitlush' ca insemnätate biserica, apArata odinioarà i prin ziduriledela Cetätue, incununate cu o bisericutä veche. Caracälul,din Carà-cule, turnul neg,,ru" ? un sat uncle Mihai Vi-teazul îi punea lagärul in 1598, cand ' pandia pe Tur-cii dunäreni, nu s'a putut injgheba oräseneste pand. in tim-purile din urma. Insäsi Craiova erà la .1500 încà, numai satulde obärsie si una din mosiile neamului .lui Neagoe Vornicul,dela care porneste semintia de Bani olteni numiti dupä dänsa:.Craiovestii. Chiar dupà mutarea aici a Bäniei, ea n'a lost un o-ras ca Tärgovistea sau Ciimpulungul. Logofättil lui Mihai Vitea-zul, Teodosie, zice, in prelucrarea Silesianului Walter, care apetrecut cAtva timp in tarä, despre Craiova din 1596: Craiova,

I vremilor Jima

3

si mai ales Craio 113

.----

resedinta Banului, oras mare, impoporat i plin de tot belsu-gul, dar gira ziduri cetedue".

Totusi, in aceste sate-orase cu jude i pärgari, de o parte+cu drepturi boeresti asupra lor i cu 'dregatori domnesti in

.frunte, de alta, se petrecea o viatä insemhatd, nu numai primaccidentele ei. E interesant s'o stim, e greu irisa urmärim.Nefiind; o dezvoltare, nu se poate da o povestire. Pentrm a schitacronica vietei läuntrice, n'ajung documentele, de tot putine, ashde putine, inda n'avem nici o singurà carte dela judetul i par-garii vreunuia dintre cele cinci orase.

Calea cea mai fireascA de a sträbate In traiul lor de toatezilele, e aceia de a urmäri clddirea bisericilor din ele, legfind defiecare asemenea zidire ceia ce se poate afla despre oameniimprejurilri. Scurte notite despre dregatorii ce stau in ele se potadäogi. Aceasta se incearcái pe scurt in paginile ce urmeazä.Când vor fi mai multe documente oltene n tipar, schitele acesteavor putea fi, neapálrat, foarte simtitor märite i ciliar in chip cuadevärat multämitor prefiicute.

I.

Dintre capitalele, Scaunele, judetelor oltene dela sfärsitulveacului al XVIII-lea si inceputul celui urmAtor, 'Cernetul eracel mai mic, mai särac si mai putin impodobit. Nu se afla niciIn mijlocul unui bogat Tinut de tdrani mändri, n'avea nici lega.%turi de comer t insemnate i nici amintiri istorice glorioaseerau legate de pämäntul säu.

Veche asezare säteasca, Cernetul avea, innainte de epocafanariotä, care a asezat isprduniciile, un cdpitan. Aceasta pentrucA erà tanga hotar; deci cäpitanul acesta 'era un capitan domargine", avand slujitori dintre mosneni supt poruncile sale.CApitanul erà supus Banului craiovean; i Dumitrasco Brailoiu,mai tärziu cälugdrul Dosofteiu, a fost cäpitan la Cerneti, suptVodA BrAncoveanu. Pe acolo mergea drumul de pe malul Du-närii la Mehadia, i turmele de porci, pe atunci o mare bogAtiea Olteniei, treceau pe acolo la Nemti. Pe acea vreme se vedea inCerneti biserica zidità, cu vre-o jumAtate de veac in urmä, deGrigore-Vodä Ghica cel vechiu, in 1673,o temeinicä si destulde frumoasál clädire cu turn puternic, care era inchinatä Sfin-tei Troite.

Capitänia era la Cerneti si pe la jumdtatea veacului alXVIII-lea, cand, inteo descriere a terii, se pomeneste cA esteacolo o bisericA si o mä'ndstire".

Era in Cerneti si una din vä'mile terii, carate cu märfurile -

sosind dela Vodita, unde incà de pe atunci era ca totul in ruinevechea manästire din veacul al XIV-lea.

Si, de pe la jumatatea veacului XVIII-lea, in Cerneti stateaispravnicul cel nou al judetului Mehedinti.

Catre sfarsitul aceluiasi veac, incepu o nouil bisericä, pur-tând un indoit hram, al SI. Nicolae i Sf. Spiridon, boerina-sul Radu Plesoianu, impreuna Cu rudele sale Stoian i DimitriePlesoienii. Din acest neam era sa se nasca i fiul lui Petru..Grigore Plesoianu, unul dintre cei dintaiu autori didacticitraducatori din frantuzeste. Dela Grigore Plesoianu avem o bunacarte pentru incepaltori, Cele dintaiu cunostinte" din 1829,o gramatica franceza, impreunä cu un abecedariu, i niste dia-loguri pentru aceasta limbä. Tot el a dat cel dintaiu manualde caligrafie, pe care-1 tipari la Sibiiu, cu cheltuiala boieruluiScarlat Roset. A lasat un mare numar de nuvelete, talmacitedin frantuzeste, cu destula cunostinta a limbii i cu cele matbune ganduri de a folosi prin aceasta ostenealii a sa: Aneta

Lubin, apoi Telemac, Genoueva de Brabant, Copilul pierda('licuriciul. Canarul. Invätase la Gheorghe Lazar, in scoala

romaneasca nationala." din Bucuresti i funcional mai. tarziuca inginer, tiparind si o hartä a postelor. Era un om foarte

cuminte i avea o adevaratä i rodnica iubire pentru tara sineamul sau, pentru invataturile i scrisul Merar prin care li seputea da, °data, cu de a innainta. Numele lui secuvine a fi pomenit cu recunostinta printre ale celor dintai das-

,dela noi, fin i desghetate i harnice, oameni de credintä si de'nunca, implinind prin nesfarsita lor bunavointa lipsurile asade mari ale unei cresteri scolare lasate mai mult la intain¡piare. Vedea In respectul sever fatä de morala, in simtul fra.-tiei cu ceilalti oameni, in buna gospodarie frumos chibzuitá,cu iubire purtata i spornica in foloase, primele datorii aleunui neam ce se ridica de supt apasari grele si din marinenorociri.-

Din aceiasi familie face parte un Gheorghe Plesoianu, careera prin 1830 fost .Clucer de Arie, si un Ionita din 1820. Acestaera, prin urmare, unul din neamurile vechi ale acelui targCernetului, dela care au ramas astazi malddre de Iicarämidästricatä pe locuri pustii, acolo unde, de o parte si de altaa drumului, erau °datä casele cu cate doua randuri ale locui-torilor fruntasi din aceasta Capitanie, mai tarziu .resedintäde judet.

Plesoienii n'au pulut ispravi biserica lor. Dupa zece ani depustietate, s'a apucat sd urmeze lucrul, dela ferestre in sus"

5

al

zice inscriptia pastratä inca, un Glogoveanu, Ion, Maro.-Logofät titular si membru al Divanului austriac, care o si is-.pravi in 1794, puind pc un zugrav iinpodobit cu un tilluboierinas, pe Gheorghe, fost al doilea Portar, sä-i faca sfintii.

Glogovenii, de loc din satui Glogova, unde a fost ucis, inve-acul al XV-lea, Basarab-cel-Tândr, rudá cu boierii Craiovesti,erau asezati, la aceasta dará in Cerneti. 'Dintre dänsiipe la 1800-20 pe Paharnicul Nicolae, pe Alecu Pitarul, pe unConstantin, care-si cere odatä dela Sibiiu pusti de vânat",raZboiu de struguri i bricege". In casa Glogovenilor vorfi fost gazduiti la 1790-1 fruntasii ostilor 'germane, care-sifacura aici una din magazine de cdpetenie.

In ajunul räscoalei lui Tudor, trei locuitori din neaniurimai nona ale Certietilor innaltau biserica Sf. Ioan Botezatorul.Anume: loan Grecescu, care fusese polcovnic, Stefan Miculescufost Clucer de Arie i Ionita. Armeanul: cei doi dintai sänt siingropati acolo. Lucrul zugravelii il Ricura preotul Mihai dinTärgti-Jiiului, care-si zice cliric", si un fecior de popa, loanal lui Dobre.

6

Tudor el insusi, care incepu ca logofät in casa din Cra-iova a Glogovenilor, ii avea case la Cerneti. El stAtu aici maimulta vreme, avänd legäturi cu unii din boierii i boierinasqlocalnici, cu Ion Gardareanu, cu acest Miculescu dela bisericaSfântului Ioan, cu un var al sau, lonita Burileanu. Dupa"carea lui, Turcii se asezarä in tärg, petrecand in el mai multeluni de zile.

.

Pare. cà rämäsese din acele timpuri o samanta de turbu-rare in Cerneti. Dupä cc Alexandru Ghica-Voda cherna, in anii1830, la viatä Turnul-Severin, si vechea resedinta incepu sacadä In ruin'a, -- in 1846 aici furä arestati conspiratorii .1m-potriva lui Voda Bibescu. Printre ei era un Burileanu si N'ami

acestuia, Somanescu, pe langa un Hargot, un Lidesan, un Tim-,bru, un Midan, un Carstoiu, tot neamuri de ràzài, i preotulDinu.

La Targu-JiinItti, orosanii" avea in fruntea lor un judet,pe ranga care se intampina fireste si un . ca'pitan. Datinele depe vremea Nemtilor, cand o colonie de Bulgari catolici, deChiproviceni negustori fu asezata i aici i intari inca puterea,acestui vechiu element orasenesc, fac din Targu-Jiitilui un targmai democratic, am zice, decat altele.

Astfel cand, in a doua jumätate a veacului al XVIII-lea,se prefAcu biserica de capetenie, se inseanma 'cu mandriezidirea ei intreaga se datoreste numai dumnialor riegustoriloeTargului-Jiiului": unui Petru Giurgiu, unui Dobre Sarbu, din \T-e/1H Chiproviceni, trecuti pe incetul la legea noastra, unuiRiadu, care-si zice pe slavoneste cupetul", unui .ConstantinVeardes, Român adevarat, unor Rovinari, din Rovine in Jiiul-de-jos, unui Rosianu, unui Grec si unui locuitor din Giurgitt,unui Giurgiuvean; si un barbier se vede pe Iângä ei. In mij-locul lor sit rätaceste un singur boier, Logofatul ConstantinPaha. Si, 'ceca t e e tot atat de interesant, intr'un col' se in-sea1-nna alt nume de boier, ca al ispravnicului, ingrijitoruluicladirii: Manea Paharnicul. Cei mai mari cheltuitori san'. SarbulDobre i cupetul" Radu. La clopot se inseamna uumelemai sus si, pe tanga dansele, altele: un Petru Ursu, un Mina-s,escu, un alt Sarb, Stoiau, un abagiu, lucrator de dimie, Preda,si ale boierilor loan Balteanu i Dumitrasco Romanescu. Unuldintre cei dintai morti adusi in biserica dreasa e Grecul Adam.

Aceasta veche biserica, Sfintii Apostoli (mai pe urind Sf.Gheorghe i Sf. Dimitrie), in care se ingroapa. la 1801 Chi-cerul Bengescu, se zicea la 1717 inca Biserica Domneasca.

Aceasta ne-ar facea sA cautam pe vre-un Domn drept ctitoral ei, si mai potrivit decat oricare ar fi Matei-Voda, boieroltean, care a dat lupte prin partile 'acestea,- ale Jhului-de-sus.impotriva, boierilor i slujitorilor lui Leon-Voda si a stat calevazile in Tismana, aparandu-se de dusmani i stand in cum,pana de moarte. Lucrul stä însä altfel. .Biserica cea veche, ceapustie, parasita, darapanata si lipsita de bate cele trebuin-

7

cioase", era a unor ctitori oarecare; reparatia, dei s'a ilcut.eu bani negustoresti, a fost saivarsita din Indemnul i cu supra-vegherea ispravnicului, care se intamplase a fi Dumitrachi Var-laam Stolnicul, cronicarul, i Domnul a dat privilegii, care auprefäcut noua bisericä a SI. Gheorghe i Dimitrie in bisericcidoinneasca. Ispravnicii erau sa sadä" in casele bisericii, pe cfnulepitropii trebuiau sa" fie alesi de obstea negustorilor i °l'A-senilor dintre pAniânteni". La inceputul veacului al XIX-lea,era pe Muga.' bisericA si o scoalä domneascä, cu venituri dinrinäriciul Gorjului, din balciurile dela CArbunesti si .delaJiiului

Cealaltà bisericä a Sf. Apostoli, care nu si-a schimbatmul, zidità in 1747, are drept ctitori pe un Giurgiuvean, pe unduper, pe mai multi oameni din popor, fArd nume ae familie,

afarà de ei, pe. un simplu logofdt. Pentru zugrAvealg.teste iar Dobre Srarbul, cu S'Al-1)W Nedelcu. Numai la reparatiadin 1852 apar numele boieresti.

La bisericuta de lemn a Sf. Irnpärai din BAroiu" nu-mita asa dupà o mahala a orasului, cittiva boierinasiBozianu, Lupulescu, Balteanu, Rosianu, Stefulescu), se aflà .1fingAsträinul Holingher, trecut la ortodoxie, langä Un croitor, unGiurgiuvean" i doi mahalagii.

Biserica' In adevAr boiereased e numai Sf. Nicolae, a cdriiinscriptie inseamnä ca intemeietori, pe langd protopopul Targu-Jiiului, Andrei, care a indemnat, pe un Simion Alergeanli, sotal unei Brailoaice, pe un Frumusan, pe o CrAsndreas6 cu EH;pe o AlAlareascä, pe un CAmärdsescu, pe Serban Alagherudoi logofeti (1820). Cum se vede, boierime gorjand i ciliarvillceanA; si o ArgetoiancA din Dolj a -ajutat. Alai larziu irisa" siaici se adaogA la binefAciitori un negustor de brasovenie.

In acest oras nu era nici frumuseta stradelor podite" (abiase asternea pe la 1793 putinä piatra pe billtoace) si a largilor caseboieresti din curti ca o mosioard, precum se vedeau la Craiova,nu era nici linistea milnAstireascal a unui târg vliidicesc ca

nici miscarea unei carVasarale de Muga" hotar, ca inCerneti. Viata de mestesug i negot a relor multi i mici, din-tre cari cei mai bogati se apropiau de boierimea mili-unid aunui tinut depärtat de critre munte, aceia .stgpá.nia.

Vaina avea i Targn-Jiiului, si, pe vremea lui Bran-coveanu, incA, i aici strAngeau dregAtorii domnesti mortasipia",vaina titrgului, i oluc-hacul" pe vAnzarea vitelor.

Incolo, vechile vremuri aveau, cum am zis dela ineeput, un

8

-

Targu-'.

vi, pla-

vi-o

'cdpitan, iar cele nouä, dupd reformá lui Constalitin-Vodd Ma-vrocordat, aduc pe cei doi ispravnici, cu samesul lor.

Ca si la Cerneti era un &Apilan si laRiirrinic, 1:t'Unid la aceaStAlaltd margine; el avea supt ascultarealui ostasi anume ,;slujitorii Râmnicului", vandlorii", cdtanelezise ale Poterei si ale Marcului.

Din vremuri vechi apoi, era si aici la Ramnig un tdrg, acdrui insemndtate a scdzut mult cu ridicarea Rdurenilor.

Llicasurile biSericesti sdnt in cea mai mare parte vechi.Episcopia fu zidità de Vi:ática Mihail in veacul al XVI-lea;

pe vremea Nemtilor o ram din nou Climent episcopul si ceavem astAzi e o prefacere din 1847. $tirn cd Pelrascu-Vodd celBun e ctitorul dela Sf. Paraschiva. Biserica din dealul delaCetdtue vine dela Serban-Vodd Cantacuzino i dela Mitropo,litul Teodosie, din 1680.

La Sf. Gheorghe e ctitor rivalul lui .\,,1>arlaarn TeodOsie Mi-tropolitul. Bisericuta din Olteni, unde traditia pune inceputurileepiscopiei, e dela Mihail, urmasul lui la Rdmnie (mort innaintede Decemvrie 1590): el in adevair a ddruit biseriCii acesteiaSf. Nicolae inoiibe Olteni i Bujoreni.

Biserica Tuturor Sfintilor primi in veacul al XVIII-lea mos-teriire dela negustorul llagi Dinul. O zidiserä dupil cea maibund datind, cu stfdpi sdpati de un preot meter, Vlddica- Gri-gorie si un negustor, un hagiu care in tinereta lui fdcuse pä-cate ce trebuiau rdsplAtite: SI. Dumitru, cu pridvorul sdu im-pArtit in trei, cu puternicu I turn sprijinit pe acest pridvor unic,vorbeste prin arhitectura sa de o vechime ce nu se poatedeslusi Orin niárturii scrise. La Biserica Precistei, ca bite-'meietor al cdreia se pomeneste un Mircea-Vodd ce pare a fiCiabanul deci aceiasi vechime ca la Sf. Paraschiva , un Lo-gofdt din veacul al XVIII-lea, dupd intoarcerea Olteniei suptstdpdnirea rbmaneascd, e innoitorul, in cel mai frumos stil.In sfdrsit particularii au zidit, la inceputul veacului al XIX-lea,biserica SI. Ioan de peste apd.

La Episcopie trdia amintirea marelui episcop Grigorie So-coteanu, care dresese biserica, addusese paraclisul i intemeiasecurtile de locuintd. Niciunul dintre urmasii sài nu se ardid insävrednic de aceastd. mostenire.

Cum se tram. la Rdmnic in 1806, putem sti dupd un caietde socoteli pdstrat din fericire.

9

,

.

.-

'

-

Prea Sfintia Sa, cand nu e la Bucuresti ori in pribegiepeste munte caci vizitatii canonice nu se prea fac i niel chiarprirnblari mai putin canonice, petrece in camal-He sale cu.clericii episeopiei, arhimandritul, eelesiarhul, protopopul, preotii,diacomil. E o mare gospodarie acolo, pu portarii, jimblariiichelarii, bucatarii i marele-bucatar", cu ciobanii, purc.arii,vizitiii, vierii, boarii. 'tile° parte lucreaza apografia, in alta escoala romaneasca"; colo invata pe copiii ma.i innaintati das-calla grecesc.". E o mate bucurie cand vin oaspeti, anume, sauIn trecere spre lazaretul" dela Turnu-Rosu si spre Sibiiu. .Ast-fel, in- acest an trec boierii Stirbei i Brailoiu, Caimacameasa.Craiov.ei, a lui Dimitrie Hangerli, Paharnicur Gheorghe; cate unTurc de cinke chiar. mud nu sant ei, episcopul gaseste, dintrernireni, numai pe ispravnici .pentru ziafeturi" mai neobisnuite.

Si aici Sc simte inraurirea vecliii Vieti negustoreStileg,iate a I3ulgarilor.. din vremea- austriaca. Dintre dansii santc'ei mai bogati prävaliasi, ca Iova Iovepalin dela inceputul vea,cului al XVIII-lea siefiul sau Iota, cari n'au uitat incà drumirlla biserica franciscana'. a baratilor", ce tine si pana acum. Poatedin mijlocul br sà fie hull; i pargarul N'asile din 173.6. DintreNemti a ramas, dupa inlaturarea pajurilor, Anton Mastaller \ or-nicul, aproape romanizat.

Mari negustori din Minnie ránan Iovipalii. In a dona ki-mätate a veaculiti se in tampina unul din ri, Niculitá, cu .fiiiAlt bogatas, Antonie Nicolantin, e si dansul urmas al vechilorcompanisti bulgari. Sc intalneste Insà acum cate un Oriental deprovenienta .mai noua, ca Sevanos i Mavrodoglu.

Boieri nu prea san!: la Ramnic. Doar cate un Guraii, dieun Hulubescu, cate un Olanescu daca Vin dela mosie, 'ori dintargusoarele vecine: din Ocne, din Olanesli. Boieri de Ramnicadevärati sant numai Socotenii, dar nearnul se stange la ince-putul veaCului celui non. Socoteanca era batrana ii marital faladupa Iancu Lahovari, care se aseaza in Ramnic si ia in stapa-nire averea So. cotenilor. Curtea acestora se tine i pana azi,zidurile innalte pe care nu le-au däramat inca adversarii politici.Lahovari e dintr'un neam riou; fratii sii Mihai i Nicolachivin de se aseaza tanga dansul. Un alt Lahovari, Manolachi, seintampina ca ispravnic la Valcea, inca din 1792: el cladeste in1811 scoala greceasca si un spital la 'Craiova. 'Si intredeci, ca i intre negustori, neaniuri nona ajung la stapanire.

IV.,

Caracalul incepe, de o potriva, cu un cápitan si ajunges'a aiba apoi doi ispravnici.

10

-

-

Si aici era apoi, fireste, un jude al negustorilor.

Cea mai veche biSerica din Caracal ar patea sa fie a Sfin:tilor Apostoli, ande, in zugraveará urata nona, 'apare ctitoruld'intaiu, Dumitru Parscoveanu. Pärscovenii insà se aseazaveacul al XVIII-lea la Craiova.

Totusi ar iesi mai veche biserica Sfantului Gheorghe, dacà.mentiunea din inscriptia ei cd la inceput s'a fädut de Barbusin Preda" ar privi pe ce! 'de-al doilea Barbu dintre Craiovesti,cum se pare ea si este.

In veacal al XVIII-lea, targul träia mai mult pentru viatade Duminecà. si de sarbdtori a sateriilor din imprejurimi. LabiSerica lid Barba sin Preda" innoitorii din '1817 Out un bol-ta" Ienachi, un bacan, Peiu, un Coiciu, cu numele: bulgaresc,un boiangiu, Stoian, un tabac; Ecu, un brasovean, doi cojocari(unul: Stavarachi)', un sapunar si un zaharagiu, un numar demahalagii din neamurile °linceará, Curuja, Cocea. Dintre boieriapare numai Clucerul Costachi Greceanu, i niciuntil din ra-mara Jienilor ce statea atunci Caracal.

In sfarsit la biserica -Tuturor Sfintilor, zidita in 1812, bo-ierul CoStachi Greceanu, acum Medelnicer stá. tanga Stoica Bo-ruzescu POstelnicul. Dar, incolo; Si aici tot mesteri i negusto-rasi: doi bagani, un bogasier,..un cojocar, un bollas, un bòian-giu, un cizmar.

Aici, de siur, e patina' deOsebire juice targ i nitre sat.Targal e o piata pentru card i vite i O .stradä. pentru ,.bol-tai i mesteri, mai mult straini. Casete mahalagiilor sânt casi ale Satenilor, de cari nu se deosebesc In fetal si sporal in-deletnicirilor loettitorilor din ele.

V.

Craiova era si mai innainte de 1600, macar resedinta Bäniei..Banal era inlocuit de cele mai multe ori in timpurile

mai noua de ispravnici ai Scaunului", cari eran une ori boierimari, precum a fost in 1656 Stroe. Clucerul, cure nu e altuldecat Stroe Leurdeanul, dusmanul Cantacuzinilor. Acesti dre-gatori dädeau porunci intocmai ca i Banii: asa face DragotaPostelnicul, de pilda, cam in acelasi timp ca Stroe, sau Dumi-trascu Paharnical din 1684, sau Bunea Gradisteanu din 1706.

Ca si Banii, ei dädeau partilor in galeeava pentru pamant easesau doisprezece san dougzeci i patru de boieri socatitori, princarti scrise pe bucati mai mici de hartie peeetlaite cu rosa, daritu cu o pecete deosebitil, ci tot cu o pecete a Domniei.

11

In

Alai tarziu, in sfarsit, rostul ispravnicului de Scaun a trecutasupra unid Caimacam, adecd loctiitor",. Bdnia ajungand acumnumai un titlu.

Banul, lspravnicul sau Caimacamul avea pe Muga dansulun numAr de dregdtori ai sdi: un vdtaf, pe care-1 putea trimetecu poruncile i oranduielile sale, un Portar, care aduce peimpricinati la dansul, un logofdt al treilea si un logofdtde Divan pentru cancelarie, un Armas al doilea pentru pedepse,un polcovnic de cdldrasi pentru urindriri. Vamesi stäteau si inCraiova.

Ordsenii erau supusi judecAtii magistratului lor, jud4u1.Din nenorocire avem putine nume de judeti ai Craiovei si putinecArti de-ale lor. In vremea Austriacilor, locul acesta II -avedTudor Birdeiu. Pecetea din 1650 a targului are o cruce si doudstele in cerc dublu i cuvintele Craiova oras".

Despre vechea infAtisare a orasului putem spune 'Amuracd nu se stie nimic. Craiova Mi era in calea drumetilor, cariveniau din Ardeal pe valea Prahovei spre Bucuresti i Giurgiu.S'ar crede cà Nemtii cuceritori incepurd a face poduri pe u/itiinca din cele dintai decenii ale veacului al XVIII-lea si eh' elenu ereau cele dintal, fiindcd i Nemtii gäsiserd poduri vechi".

Pe vremea noastrA, printre cei mai bogati negustori e HagiGheorglie, ctitorul de la Precista, caruia ii urmeazd fiul sduZamfir. .Cam in acelasi timp gäsim pe Iordachi Gheorghe. To-doran Alihail è in fruntea unei case trainice care lucreazd i go-gosi de mdtasd. Hagi Crdciun, mort in '1790 Hagi Crdciun,acum scriind, ldsat, sändtate, trag clopotele", serie altnegustor, era si el. printre fruntasii negotulni oltean. Bdlutdloan Teisanu, Matei Popovici au ldsat multe rdvase cdtre migro-sistii din Ardeal. Altii poartd nume sarbesti, ca Velie Pavlovici,Hagi Mladen Stoianovici, Nislor i Vasile Pavlovici, Saya Ioano-vici, Nicolae Radovici; dar ei nu sant Sarbi de curand trecutiin tara', ci companisti, pe deplin romanisati, din vremea Austrie-cilor. Nicolae Iota din 1826 aratd sii fie un BAndtean.

Desi stAteau in cea mai mare parte pe la mosii, mai totiboierii fruntasi ai Olteniei trebuiau tie case in Craiova.

Intre ele se inseamna, innaintea marelui foc din 1801: aleBrdiloilor, ale Glogoveanului, ale BengeScului, ale hianului, alelui Farfara, ale PArscoveanului, ale lui Stirbei, ale lid Geanoglu,ale Cocei, ale Tircdi, ale lui Manu,, .care scApard de prd*denie. Cele mai multe din ele se aratA cu pietate i mandriede localnici i pana' astdzi. Cueva au scdpat de prefacerile inurat pe care le aduce moda de astdzi: ar fi o datorie a mos

12

e.

- ,

-ti-au

sä-§i

tenitorilor sä nu le strice un rost asa de potrivit cu adeväratelepovete ale artei de a clädi ca cu nevoile cerului si ale vietiinoastre.

VI.

O statistia din anii 1770-80- inseamna in Craiova treizecitrei de biserici de lemn, cinci de piatrà si opt nidn'astiri (bi-

serici cu chilii).Dintre dânsele, una erà in adevär foarte veche, dei nu

din vremurile. bulgäresti .sau romäno-bulgäresti, cum s'a crezut.

Biserica Sfäntu Dumiru diu Craiova.

Avea hramul Sf. Dumitru, dar i se zicea incá. pe -la 1800Baiaeasa". Aceasta inseamnA cd a fosts ziditä de o sotie de Ban.E vorba, de sigur, de una din jupânesele Craiovestilor celor'vechi, boierilor din: Craiova cari, capätänd cinstea Bàniei, auridicat in acelas timp i sahil Craiovei de odinioard la rostullde t'Arg. Sotul ei va fi fost deci sau .until. din fiii lui Neagu deCraiova, Pârvu Bantú. din 1505 ori fratele säu Barbu (Pahomie

13

-si

.

-

In cAlugArie), ori nepotul lor, Preda, fiu al lui PArvu, Banul desubt Basarab Neagoe. Dar se stie cà sotia lui Barbu s'a fAcutinsAsi cAlugArith, luAnd numele de Salomia : aceastA femeie

ponte fi deci ctitoarea SI. ,Dumitru.

Biserica Si. Dumitru cu clopotnita.

BisericA DomneascA" se ya ti numit acelas sfAnt locas pevremea lui Neagoe, a cgrui mamá', Neaga, erà sora Craioves-tilor. Nu- trebue s'A se uite insä cà sotul sau iubitiil NeagAi - afost si el Domn, Basarab cel-TAnár, Domnul cu rAdAcini oike-

14

vioasä

nesti care si-a cantal scriparea tot peste .01t, TALA. in coltin me-.hediritean din Glogova, unde 1-au ucis boierii.

Craiovestii nu stgteau insg in Craiova ca .Bani, ci, dupgdating, in Strehaia, unde biserica poartg inca pe zidurile ei, ea

Bistrita valceang, fundatia lor de cgpetenie, chipurile mem-brilor familiei lor: Barbu, Banul prin excelentg, Parvu, in-semnat ca Vornic i alt frate Vornic, Danciu.

Biserica ajunsese in ruing cánd Matei Basarab, care i laBrancoveni innoise ctitorii craiovesti din celglalt veac, o fact.'din non; din temelie", in 1651-2. La 1723,. Constantin Obe-deanu o acopere. Peste Vre-o cinzeci de ani, ea ajunge iarásila proastä stare si ddräpanare". Data aceasta, Dommil erg din-

' tre Fanariotii tréeätori i säraei cari nu faceau biserici. Norocul..bisericii fu evlavia bokrilor Argetoieni si a 'eeonoinutiti epis-copiei ramnicene, Partenie, cari o aduserg iardsi in stare bung,la 1774. Deci se intgrirg vechile privilegii privitoare la untrunthiu de carne' 'in oras si la 'multe scutiri pentru cei patrupreoti, pentru diaconi i pentru dascAlul slavonesc, ce -se afladin Aimpuri depgrtate la aceastä ceo mai ,$coalei veclie.a Craiovei,

Biserica al cgrii nume era Madona-Dudu" se 'chernamai de mili Malea Precista de la ',Dadu, de langà. cine stie ce

:dud bgtraii, vrednic dea numi o clädire sfantg, san din malta-lana numitä dupg un dud. N'as crede 'ea Nemtii din 1788-91 anprefacut-o, pe vremea lor;- in bisericg catolicd, inchinand-o Mado-.nei; innainte de aceasta, in adevär, catoliCii .aveau numai o bise-ricutd de lema si de lut jur cdre abig dacä .puteau incgpea dougsute de oaMeni. Nurnele de Madona" trebuie sal fie din vre-mea,. nota, a pretentiilOr in cuvinte. Era .socotita ca frun teabisericilor craiovene, i in 1780 Dumitrana Stirboaica, si ea octitoare de bisericg, cerca sg i se faca piste sfesnice maigroase de cal cele de la Maica Precista".

Hagi Gheorghe Ion o zidise la 1766, 'al a. jutorul fostuluiLogofAt de Visterie Constantin Fotescu, a cgrui familie o fg.cumetoc al Episcopiei Râmnicului.

Sfintirea se savarsi in 1778, fijad de fatg Caimacamul simulti din boierime i dintre negustori. Hagi Gheorghe cgulgpreoti potriviti eu frumuseta elädirii. El se ingrijia sd. i se facao rgspetie, au de nuc, au de alun, au de teiu sd fie, ca dougrtinduri de sapitturi imprejur" i Cu candele de argint. Mai dorigsal,i se luereze la Sibiiu un stihar ca la Venetia, un orariu pentrudiacon. Bogatul ctitor adgusese bisericei i doug pgrechi decase, cu camarg, cu hunie (sic), cu grajdiu cu tot".

15

-

-

In 1801, in focul cel mare, biserica fu cuprinsa si ea deflacari. Cu o adancä durcre serie un contemporan, dintre boieri,despre halul in care ajunsese cladirea: Dela usa bisericii panäla sfantul altar au fost tret focuri, .adeca in. sfanta biserica. in-launtru, pe foc ce au fost .jeturile bate, jatul episcopulu?,foisorul uncle sedea femeile, amvonul diaconului de sus, dinsfintele icoane,care de cloud sfinte icoane mi-au ars in. inia;stalpii cei mai poleiti de' laugh' .sfintele icoane, Manta espelie,

.16

Biserica Madona-Dudu din Craiova.

rastignirea de sus. Si fumul focului au negrit sfanta bisericti;iar prapaditele de chilli au fost stand".

Shlotul Gheorghe e pomenit in 1780 laugh' Maim Precista,pentru frumuseta sfesnicelor sale. E ponte frumoasa biserica,pastratä Vaud acum in stilul brancovenesc, cu cloud randuri defiride i brane sculptate in care poarta numele de Si.Gheorghe Non, spre deosebire de biserica Sf. Ioan Botezatorul

Sf. Gheorghe, cladita din vechiu i reparata pe la. 1760-70

de o sama' de negustori. SI. Gheorghe Nou a fost dada la 1755,si are drept ctitori pe un fost staroste de negustori, Milco S toi-enescul, impreunA cu câiva membri ai familiei sale.

Sffinlul Me nu mi-e cunoscut mai de aproape deca't printAnguirea unei biete femei ce se adApostia in chiliile acesteibiserici, care si ea avuse cAlugArii s'AL .Maria vAduva cu treifeate", cu trei pietre de feate din curtea bisericii SfAntului Ilie".

E o ctitorie a lui Ilie Otetelisanu, consilierul imparAtescde pe vremea Austriacilor (1751). In timpul din urmA, familiai-a schimbat rostul cu desAvArsire, and o foarte luxoasai bise-rica de cdrAmizi aparente, färä nici un rost de arhiteclurA.

Sfcintul Nicolae era tot mAnAstire, iar Sf. loan, de si clAditdin piatrA, a fost numai bisericá. obisnuità.

De fapt avena azi patru biserici cu hramul Sfaniului Ni-colae-: una, zisA BrAndusul, a familiei MAinescu; alta, din Doro-bAntie, unde erau locuintile vechilor ostasi dorobantii, fiinth la1774, buril se vede de pe o notità de Mineiu. A treia, din sub-urbia Craiovita, ziditA de boerinasii Belceni: astazi numai stilulcel frumos, din vremea clasicA a architecturii muntene, °presteluarea-aminte. A patra, din mahalaua Ungurenilor, e fAcutA dedoi Becheni, la 1774.

Cal priveste Sf. loan, i el e zidire din al XVIII-lea veac,o insemnare din 1787 o laudA ca fiind de piatrA i cu turn,

da' drept ctitor pe Vasile Tálpdsanu, boerinas.

Biserica Pàiiu Boj are un mune ciudat, pe care nu-1 poilämurl, rara' a vedeà inscriptia din stAnga usii de intrare, caredA in fruntea ctitorilor din 1731 pe jupan PAtru Boj, feciorullui jupan Tudor Boj, den oras den Craiova". In a doua jumAtatea veacului al XVIII-lea ea era in sama bAtrAnului boier HagiStan Jianii. La 27 August 1787, acesta seria prietenului sdu HagiPop dela Sibiiu sA-i trimeatA zece copuri de uleiu", cA aiciLa besericá, la PAtru Bodu (sic), tAmpla fiind veche, arn surpat-osi am fAcut-o din nou, i cu stocaturi i stAlpi de dveri, i co-roanele foarte frumoase, si am tocmit un zugrav mare, ca s5 opoleesc cu aur i cu argint: am trimis la Beciu de mi i-au luatRaicoVici". Biserica aveh mai de mult hramul Adormirii, dar1-a schimbat apoi cu al Sf. Mina.

Pe Muga aceste biserici, Craiova numarA, in sfársit, mánás-tiri de-ale boierilor celar mari.

2 17

-

_..

Una era a Obedeanubd,nu Pdtru,. ci Constantin, carenea pe fiica bogatä a cdlugdrului Mira astAmpdr ce a fost Dosi-teiu Bràiloiu. Anul clddirii e 1748. Ctitorul, mort in 1795, einmormantat la locul de cinste, supt o piatrd, a cdrei inscriptievorbeste de cladirile lui, spital de sdraci" §i palaturi, si-1 a-

ratä ca pe un 'mil numit i cinstit foarte".Ea fu ingrijild apoi de boierul Stefan Phrscoveanu, care

parea. ea* va fi Domo: el tinuse, in ailevdr, pe Elena, fiica Obe-deanului. Dela 1759, biserica era un metoc al Râmnicului. Ave5scoald greceascd si slavoneascd.

Desi boeri mai s'arad, Gdnestii rácurd i ei, in 1752, o bi-seria de acestea, cu epitropi dintre membrii familiei intemeie-toare. Si aceasta e o ctitorie din Veacul al XVIII-lea. Hramuldela mAndstirea Gdnescului era Sf. Nicolae i Sf. Ioan Botezdtorul. I se ziceh i Episcopia", pentru .1unga pctrecere a Viddi-cdi Chesarie, marele carturar, in zidurile ei. Si oräsenii: dascdlulBarbu, Tudor Sdpunarul, ajutaserd la zidirea ei.

Zdtrenii erau i ei ctitori aici. Clddirea s'a ddramat in 1884.

O biserica a Jianului are drept ctitor pe Hagi Stan Jianulcel bdtran, care fusese la IeruSalim pentru Hristos i apoi laConstantinopol pentru Domnia Parscoveanului. Trdia incà pe la1790, avand familie multa, dar simtindu-se nenorocit intre fiistricati i bolnavi, 'filtre nurori lenese i trufase cu un ne-pot de fin mut si idiot.

Biserica aveà privilegii dela Alexandru-Vodd Ipsilanti, in-tdrite de Nicolae Caragek peste vre-o zece .ani. IIagi Stan Jianu,ldudând fapta lui Obedeanu i Gänescu, prin care li s'autrat averile si casete, se mai gAndià ä facà si o scoald, 4.,säinvete de pomand", si un asezdmant pentru mdritat fetelerace, cu venitul mosiei sale, Preajba. Pare s'a' fie biserica pre- -Menta cu totul, care se zice astdzi Bdsica".

Biserica VICidoienilor, din 1758, Sf. Nicolae i Sf. Spiridon,nu vine din vremea când familia se innaltd. prin Marea cdsdtoriea ha Constantin VlAdoianu cu Eufrosina, sora lui Mihai-VoddSutu celui de-al doilea. Ctitorul ei a fost Fota Vlädoianu, careintemeiè pe langd dansa si o scoald., ha chiar o scoald de eli-'leste. El si sotia lui, Ilinca, l'asara bisericii, pentru scoald maimult, mosiile Novaci (in Gorj), cu septe munti", i Ceriis (inDolj). Pentru mai multa' sigurantd, biserica era inchinatd

Hurezului, i egumenul, viind 'in Craiova, avek oddi de

18

sd-.

md-nAstirii

condeite, langa ale scolii, in casele cu foisor,, din curtea depiatra.

Stirbeii trebuiau sa-si aibä biserica br., De rapt, intemeereaar veril dela evlavia Stirboaicei", batranei jupanese Dumitrana,fiica Strambeanului celui invatat i vaduva lui Constantin Stir-bei, care fusese i Logofat-Mare.

Biserica era ispravita inca. din 1768, dar, toata viataDumitrana avu grija impodobirii lacasului evlaviei sale. In 1781ea¡ comanda pentru dansa un policandru cu 'douazeci patru de sfes-nice., In acelas an ea sera unui prieten, negustor in Sibiiu: Cu ajti-torul lui Dumnezeu, zugravesc sfanta biserica, Si nu am aur", cerânda i se aduce dotiazeci de tefelc de aur bun lesesc, cate 3 lei

jumatate tefeaua. Zugravul fusese tocmit din Sibiiu in antatrecut, de Barbu, fiul Dumitranei. $i in .1782 se cerea la Sibiiufacerea unui policandru pentru (lama. La 1790 i se aducéaun clopot de 100 de funti.

Dar in 1821 o parte dintre Arnautii veniti dela Bucurestiimpotriva lui Tudor se inchideau aid la Sf. Troita, i bisericatrebui supusd peste catava vreme une reparatii, care-i atinsecaracterul, 'Ana la o a doua care i-1 stricd cu totul.

Biserica de azi e o refacere in stilul moldovenesc dupareparatia din 1840. In ea s'au ingropat Dumitrachi Bibescu,tata a doi Domni, i sotia lui, Catinca Vacdreasca.

Tot printre bisericile de piatra îi iea locul cea din pise",pe care n'am putut-o identifica (sa fie Precista, zisd Bola?). Fucladita in 1724 de Gheorghe Cantacuzino, fiul lui Serban-Vodasi Ban oltenesc. Clopotul ei a caldtorit Insà pand la Targu,1-Jiiului, nude se pastreaza in biserica Sf. Nicolae.

Si tot dintre acestea trebue sa fie si biserica Sf. Arhanghel,la care emu ctitori Murgasenii; la 1809 Clucereasa Stanca,sotia unuia din ei, cduta sà pue un ceasornic in ea, cu clopotin toata randuiala, fiind gata a plati pentru aceasta si pand laSOO lei. Cladirea e Meal din 1785, si ca intemeietori ai el seinsira in pisanie un polcovnic, un matasariu, negustorul Hagi.Craciun, un bogasier, un cojocar, un bechiar" sau beciar, bu-War, i altii ca dânii. O icoand a corporatiei rachierilor desupt Regulamentul Organic o impodobeste, Inca.

In mahalaua ScIrbilor era altil biserica de lemn, dar I'm-podobitä cu privilegii domnesti.

Alai avem astazi biserica polcovnicului Asu (Arsu) din 1802.Aploi cea zisa a hi Hagi-lenus, care îi inseamna ca funda-

19

-

,

-

tori pe -un Ceausescu, impreuna. cu targoveti i mahalagh, ba,cani, cojocari, sápunari. Biserica era la Targul-de-afarit

Biserica Firultzi vine dela un polcovnic Zamfir, din anul1732.

Clerul era reprezintat in Craiova ..printeun protopopprintr'ini eclesiarh,, pe langä cari se Intampina o suma de. prec Vi:,Insusi episcopul. venia dese ori in oras, de statea saptamanitregi. Vladica Mochen he, 'din vremea Nemtilor, a n'lurit la Cra-.iova, in ziva de 10 Februar st. n. 1735..

Clisiariji sau eclesiarhul locuia la' Biserica..Domneasca....

VII.

Multele i .feluritele serisori indreptate catre :Casa lIagiConstantin Pop din Sibiiu dela. 1778 pand la 1830, .si chiar dupaaceasta data, de mai loata boierimea i negustorimea .olteand, neajuta sa putem privi in viata craioveanä dela inceputul pn-rilor

Viata sociala era stralucitoare. Modele nona' aduse din Si-biiu, din Viena aveau multa trecere i. amestecandu-se cu rechi.le&Une, dadeau societätii din Capitala olteana o..inMtisare ciu- -

data, dar plinäde coloare. RAdvane, carate engleiesti, butci encoperis dinainte", cu drugii moda. de Beciu", .naimod vapsiterosu sau in alte colori batatoare la ochi i captusite cu flus",strabateau str.äzile prafoase saw noroioase. Clite un boier sancocoanA aveau chiar ,;cort nemtesc", adecä umbrela. Se dadeauinese cu tacamuri si servete de cele noria. Se asezau-pentru pla-. -

cerea oaspetilor, Intre.. farfurille de pOrtelan pui de. amaiede( nárainza cu rodia ion sau Cu .flori" in lazi. Paharele caranfile";butelurile" sant de scristal" ,gros. In sticlute se vede untde-:-lemn care vine din Proventa sau °din 'Luca. Cate o zäharnitäuriasA, un aufsat", naimod", si. el,- cu o dumbrava si Cu ji-gánii, cum obisnuiesc de le fac,. si de argint", se ridica in mij-locul mesei. Sfesnice. de argint räspandesc lumina Itimanariloralbe, care nu sant de san'. SA bea vin muscatu", de Fronti-gnan (Fruntiniag), vin de Span", de SPania, dar si vin de.'Tokaj i vin de Rin, vin de Brabant -(brabantel)", in care seinting piscoturi d'A 'cele lungi". Rozolul de Breslau", celFranta, aperitiVul epocei,. fac ,gust de mancare. Se crontae dupamasa confeturi" i condite". Vutca frantozascà ce sa chiamärum", afta cAldurosi prieteni-. Se bea sampanie sirop, deponciu", precum i Siroptiri de lamaie, de migdale"... Din chi-buce se fumeaza tabac de Pesta i alte feluri straine. Se Cene

20

in-

nota

inteuna ananas. Bucdtäresele strdine, fie si numai Sdsoaice, careau praxis de usaturi, de bucate de zaharich", soceicifele mes-tere de copturi" sant foarte cdutate,

Prezentinul, salamul se aduceau de dincolo la fiecare cas5mai mare. Ciocolata", ceaiul, romul, erau bäuturi obi§miite.

Imbrdcdmintea se prefäcuse mult. Erau alte piepränäturi,neacoperite de marame, i chiar peruci.

Se cereä ca ele sd fie bine amestecate", lung cu lung sisckirt cu scurt", cu tesäturd tare, potrivite si nu asa 'Meat, fiind,pär prea mult, sd se facd capul cat o banitd", apoi ware, 50dramuri, cu scufd cu tot".

Se purtau orbote albe faine", basmale de piept. Mänuside pide, albe, albastre, infäsurau trandavele mani albe. Pendece cap sant mult dorite. Pantofi", suhuri" inlocuiau conduriide Tarigrad. Si cutare era mai bucuroasä sA poarte strinifi"decal ciorapi.

Totodatd pdtrundeau apele de obraz" vieneze, din Beciu,care stricau pelita curatd si nu dregeau pe cealaltd. Se cdutaiimutt sdpunurile pentru spdlat cocoanele pe obraz".

Catinca Stirbei §tie cum se face a fluturà elegant un evan-taliu, care se ziceà pe atunci, mull mai romaneste si mai fru-mos, apdredoare. Tar in bratele vre unei cocoane mai in viirstäse alinta cdtelul pitic, care se numià cu un nume frumos fran-tuzesc: Milord sau, pe romaneste, Miliort, §i ce jale era cand

drägutul, asa de frumosel i costirl", de cilibiu",o adeviiratä englengeh i petrecere"!

Se cdutà sd. fie flocos, cu pdrul slobozit si mare", i, lacerere, se spunea apriat CA `.,issá nu mai fie in toatd Evropa maimic dealt acela". Slujbasul care Voià sal innainteze räpede,uità sd trateze cu astfel de cadouri pe cate o domnisoard dinprotipendadd, cate un mamuzel cu pläcere de caini mid detot, cu pärul mare, de care au damele cele mari pe langádansele".

Stofe apusene se cereau necontenit. Sant panze de Eperjes,cartoane, maltehuri, batiste de musulin", telatinuri", pomenitelebatiste de Linz de legat la gat, .croazele cu flori mdrunte i vdr-gate", creditori cu vergi indruntele", parcal", carnarhol, $iftult.Plac ceasornicele engleze.

Cate o boieroaicä doria chiar sd aibd cusätoreasd in casd:o practicoasd muere care sd.' dibsä. stiintd a face doaletaingrijI pentru haine, späldturi si de rochii", dar femeie ase-zatd, i sd aibd i curätenie". Ba chiar spdldloarele" din Ar-deal &hit dorite.

21

-

,m'uria"

nu

-

Mobila capta canapele si scaune, cu postav fistichiu",foarte pretuit. Sobe de her de cele suptiri", inlocuiau pe alo-curi vechile i bunele sobe de zid. In custi prinse de pdreticântau canari buni, invatati bine, eantece frumoase". Tot asade mult .place sunetul minavelelor, de care Constantin Socoteanucere, la 1796, cloud san trei". Pana i tapetele de panza apar.ca panza de cea zugravita ca o materie", la 1824, in casa luiConstan tin Bräiloiu.

Cetirea patrunde. Se cer ziare franceze, italiene i ger-mane. Barbu Stirbei doreste chiar romane i povestiri despreispravile, vrednice de Alexandru Machedon insusi, ale lui Na-poleon I-iu.

Sanatatea se anta acum cu medici, adusi de peste ho larsau din Bucuresti. Se comandau ape minerale, 'apä acra", apade Spa pentru Stirbei, piluri de curatenie, ce se numesc pi-luri de Francfurt". Ba tanärul Stirbei plea pana la Karlsbad,unde ramase incantat de duchi i ducheze", de baluri, de soa-tele, de convorbirile cu ambasadori dela Spanea". Boierulcoianu facit si el o calatorie in Ardeal, dar pentru afaceri, pecand atatia altii, un Brailoiu, un Greceanu, se asezau pentrustagiunea bailor la Mehadia, mult cercetata pe atunci. Lui HagiStan Jianu i se recomandase Borsecul ardelean. Vatinä pentrualtuitul copiilor" era ceruta de Stefan Bibescu la 1824.

Copiii incepeatt sa creasca acum ca tot felul de guvernantecare fugiau de säracia de acasá, aducand moravuri discutabile

invätätttra destul de putinä. Inca din '1796 vedem ea eifac cunostintd cu biberonul, ploschita de sticla din care tragecopiii".

Inraurirea apuseana are insä si o parte mai serioasa. Lascoala greco-germana a lui Trautmann din Sibiiu, la manastirea(fin acelas oras a Ursulinelor, la Viena si la Paris invata osuma de finen i tinere din Oltenia. .Studentii in Europa facparte din familiile Bibescu, amandoi fiii lui Dumitrachi Bi-bescu, minunatul gospodar Barbu, care va fi Stirbei-Voda, siIorgu, adeca Voda Bibescu.. Apoi, dintre Bengesti, Grigorascu,viitorul director al Teatrului din Bucuresti supt ucelas Stirbei.Din neamul Brailoilor, inVata la Ursuline o fata a lui NicolaeBralloiu in 1822. Un fiu al acestuia, Gheorghe, merse la Insti-tutul francez din Odesa. Altul, Costachi, intra intr'o scoala din

22

-

Si

Geneva si se Melt vestitul jurist de mai tärziu. Un Dined Bra-loiu, vär cu Costachi, plecase, ina din '1810, la. Viena. CostachiGlogoveanu urmeazA si el la Trautmann din Sibiiu.

Prin acestia se pregatià o nouä vreme, care nu mai erasä aibä caracter particular oltenesc, ci un caracter romfinesegeneral.

N. IORGA

23