douÀ acte de cancelarie de la stefan mÎzgamacedonia.kroraina.com/rs/rs15_14.pdf · colectie de...

of 14/14
DOUÀ ACTE DE CANCELARIE DE LA STEFAN MÎZGA TR. IONESCU-NIÇCOV Actele de cancelarie de care ne ocupàm mai jos, redactate ìntr-o slavoneascà sui generis, provin din a doua j urnatate a sec. al XVI-lea çi sînt cunoscute de vechea noastra istoriografie. Primul dintre eie, cu data certa de 1567 mai 1, a fost publicat, împreunâ cu cel de-al doilea, datat numai cu luna si ziua (februarie 9, însà foarte probabil din 1569), mai ìntii in traducere maghiarà,1 apoi, ambele tipàrite de Ioan Bogdan, textul slavon cu o foarte liberà traducere in limba francezà2. Originalele se gàsesc, in momentul de fa^à, la arhiva agricola, fondul Francisc Zay din Bratislava. Prin bunàvoin^a prof. Josef Macùrek, de la Universitatea din Brno, -— care a donat Institutului de Istorie al Academiei Republicii Socialiste Romania o bogatà colectie de fotocopii dupà documente, în majoritatea latineçti, privind istoria tarilor romàne si aflate in arhivele din Cehoslovacia, -— ne-au parvenit douà fotocopii dupà aceste doua acte3. Ceea ce ne-a Indemnat sà publicàm aceste acte n-a fost numai faptul cà traducerea ìn limba romàna apare pentru ìntìia oarà alàturi de textul s'av, ci ?i considerentul cà datele din cuprinsul lor întregesc cunoçtin^ele noastre despre aça-zisul „voievod" Stefan Mìzgà. 1567 (7075) mai 1. Stefan «voievod», zis Mìzgà, aduce mulfumiri lui Francisc Zay, càpilan de Casovia, fagà - duindu-i, ìn cazul cìnd va ocupa tronul Moldovei, sa-i plàteasca datoriile lui Despot voda si sa-i dea anual un tribut ìn natura, de 60 vaci, douà poloboace de med si uni de vaca, precum si suma de 10.000 zloti. H3R0Aî éA\ IVTkUa II CTv llOCnAUIÉI!ÏiA\ CklHd !! CkRpt.UmiUA\ CR-kTaro A$Xd, w>ké Hctmüïm rocnoACTKa aih, Iw CTiiJsdH ROfROAa, kôjkïéw mhaoctïio rocnoA^H'fc WTÉi; IVTÉHÉCTRIV 3fA\AH /MlVAAdRCROH li C'K RTiCHiW KOI2p.'A\ TOCnOACTRS A\!i, RSAM- kh\* h a u a h X , iip! C/îirdfA\ KcrS hékécîücavS CHTROpiuaro héew h 3éa\aa h poaitm io h roenoAHHS a\oìa\8, 3<ih «fp'kHHH, KamrraHS w t Kouinu,a, hkìjké a*» e&A8 ckihS Èro MT1AOCTH ì! CTv K tC H M ndH0A\ rCCflOACTKA A\H, HKOKÉ !ì ChJIICRÉ rôCnOACTRd MH, 3a pdAÏ A®5PW ‘iTCl C'KTRCpMA RTv HdUliH CTpdHCTRW H 3d pdAÏ AOKpôlO TC K - A\dAKS 410 HCCHT HdUlÉW Tpt JK8 UT KTv R'hC.ftX’ CTpdHdX H HdHïld<J WT KTk MIICTH- toa\8 napw X’p’iCTÏtaiicKOAVîS, taKO A « nac «v-,'w>k!!t r-k A'fcAHÎKfiJüS4 rocnoACTKd 1 Vezi ,.Tortenelmi tàr...“ , Budapesta, 1890, p. 590 — 593. 2 Hurrmizaki, supl. II, vol. I (1893), p. 246 — 249; 258 — 260. Traducerile ungureçti au mai fost publícate si de N. Densusianu ìn Hurmuzaki, II. partea 5. (1897), p. 567 — 568; 611—612. 3 Fotocopiile se aflà la Biblioteca Institutului de Istoiie din Bucuresti. 4 [. . .] Sem ne fi cuvinte in plus.

Post on 27-Jun-2018

218 views

Category:

Documents

0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • DOU ACTE DE CANCELARIE DE LA STEFAN MZGA

    TR. IONESCU-NICOV

    Actele de cancelarie de care ne ocupm mai jos, redactate ntr-o slavoneasc sui generis, provin din a doua j urna tate a sec. al XVI-lea i snt cunoscute de vechea noastra istoriografie. Primul dintre eie, cu data certa de 1567 mai 1, a fost publicat, mpreun cu cel de-al doilea, datat numai cu luna si ziua (februarie 9, ns foarte probabil din 1569), mai ntii in traducere maghiar,1 apoi, ambele tiprite de Ioan Bogdan, textul slavon cu o foarte liber traducere in limba francez2. Originalele se gsesc, in momentul de fa^, la arhiva agricola, fondul Francisc Zay din Bratislava. Prin bunvoin^a prof. Josef Macrek, de la Universitatea din Brno, - care a donat Institutului de Istorie al Academiei Republicii Socialiste Romania o bogat colectie de fotocopii dup documente, n majoritatea latineti, privind istoria tarilor romne si aflate in arhivele din Cehoslovacia, - ne-au parvenit dou fotocopii dup aceste doua acte3. Ceea ce ne-a Indemnat s publicm aceste acte n-a fost numai faptul c traducerea n limba romna apare pentru ntia oar alturi de textul s'av, ci ?i considerentul c datele din cuprinsul lor ntregesc cunotin^ele noastre despre aa-zisul voievod" Stefan Mzg.

    1567 (7075) m ai 1.

    Stefan voievod, zis Mzg, aduce mulfumiri lui Francisc Zay, cpilan de Casovia, fag- duindu-i, n cazul cnd va ocupa tronul Moldovei, sa-i plteasca datoriile lui Despot voda si sa-i dea anual un tribut n natura, de 60 vaci, dou poloboace de med si uni de vaca, precum si suma de 10.000 zloti.

    H3R0A NA\ IVTkUa II CTv llOCnAUII!iA\ CklHd !! CkRpt.UmiUA\ CR-kTaro A$Xd, w>k Hctmm rocnoAC TKa aih, Iw CTiiJsdH ROfROAa, kjkw mhaoctio rocnoA^H'fcWTi; IVTHCTRIV 3fA\AH /MlVAAdRCROH li C'K RTiCHiW KOI2p.'A\ TOCnOACTRS A\!i, RSAM-kh\* h auahX, iip! C/irdfA\ KcrS hkccavS CHTROpiuaro hew h 3a\aa h p o a itm io h roenoAHHS a\oa\8, 3k!!t r-k A'fcAHKfiJS4 rocnoACTKd

    1 Vezi ,.Tortenelmi tr... , Budapesta, 1890, p. 590 593.2 Hurrmizaki, supl. II, vol. I (1893), p. 246 249 ; 258 260. Traducerile ungureti au mai fost publcate si de

    N. Densusianu n Hurmuzaki, II. partea 5. (1897), p. 567 568; 611612.3 Fotocopiile se afl la Biblioteca Institutului de Istoiie din Bucuresti.4 [. . .] Sem ne fi cuvinte in plus.

  • 246 TR. IONESCU-NICOV

    m h: oy a\waa4rckoh semam, hko A4 h.w4m rocnoACTRO a\h ck k 'kkS iihth c-fe c k KKCIM p lC rM lJM H G ir l i MIAOCTHKM KAK6n.icaYoM rocnoA crso i , a rocnoACT8 > m i H.wa.w c ii rh c h m KwiapoM rocnorrRa mm, raikiX H axaiY, a t h P M t a S h rocnoA^ S hauimS 34mY (JpfcanH, K4nH- TdHS w r K o ujma, r p i kic/bv 3 \ 4 r il r p i t h c a 'I h thcam 3 a 4 t 410 m8c x t k ^ h a uj;oaaajkc*> I 3 wak h A4 c^kaa, ipo ,w8 A 4a T i r A A jk; A ,c n s r i :i imkm :iv\aw roc/i>Ac ,,R Mi h c-k kkchm mohm KoupWM, rsam oY h Ma\hY, a i t h w o s i j p>AiriAK> u roc.ioAwS HauiiMl} a c a t th c a h s t a r , m> tews ro c n A c r i> m i po m iA>er i w.; u i ^ ka k o ^ k a * c t a ACTHrHM8 M >A A45C M 3SWAI CK I1>1\>H KKIIO H n l l CK M'IAOCTlO EOJKIIO. flqi AHAiSA.v\ [a ^ s a * ' ] 1 AfeAi I iH jH J r1 r i c u A C T i i m i 11 c ro A iH rocnoAcrKA a\i i c k KTiCirt K&ap>w r ie u A c rs a m i a r^ c m A c rs a mm im4m A , t :i p w a t(a io )2 h roMOA'inS rocn>AcrKa m i 3 h tp p k iiv i Kairira 1$ w r Ko urina h ckihoa\ ero mh- A0c r:i k k KiH i^aro aM ra u i ic r jA C A r p i i k itt i tro mh ioctm 3a K8X1110 h a r a k w w i w r m a h c j t mica> Kpas h a* k8A 8W ro c n iA ^ rs o mm cwhok ir mh- A>cri A k ja I kSAw >k ik i h k t o ct 3an I I i iT p ? Ak h r^cn>ACKso ffl'i Ad k $ a 8 c u h 8 3 4 H ip-k m '1 I3K0JK: 3 .IH II \ T p 8 !l HH l C IHJKi ro MHAOCI M H A HM48A\ AOKpOI npHTACTKO MHKt Hawi h A i Hnwavv np fe cr* n iTM np:3 caos p>ataio h rocnoAHiiS rocnoA" C Ta avi t a k A t cvSiKsa 4 i c r H r o r i uscap JfpwcrHHCKOAtS hkojk A ^ c t l'oc- noA^TS^ m i noiMi:ii. il m H a u n JK issra k t w k > tk hsept rocnACrR> M I il C K M hY KOiapn nOCTaRHAXO ni'M TH r o c .i> A c r ii . i i cv\i A 'icrS r a It^ v x3 , M bcfti^i m i i a.

    Traducerea :Cu voia tatlui si cu ajutorul fiului si svrsirea sfntului duh ; iata, ntoemai, domnia

    mea, Io Stefan voieyod, din mila lui Dumnezeu domn (si) 4 printe de bastin 5 al ^rii Moldovei si cu to^i boierii domniei mele, mari si mici, jurm duinnezealui ceresc, fctorului cerului si-a pmntului si printelui si domnului meu, Zay Frenti, 6 capitan de Kosice, 7 s-i fiu milostivirii

    1 [...] semne i cuvinte in plus.2 (...) semne grafice lips n textul originai3 cuvintele sublimate snt scrise ntre rnduri.4 (...) adaosuri pentru ca textul sa fie mai inteligibil.5 A m tradus prin bastin, fiindc sensul de patrie mi se pare nepotrivit pentru aceast epoca.6 E vorba de Francise Zay (I49S 1570), mare feudal si diplomat maghiar, a crui spita de familie urea, n trecut,

    pn n see. al X II-lea . Tinr fiind, Zay a luat parte la lupta de la Mohaci (1526), unde s-a distins prin vitejie si bra vura. Iscusit, inteligent $i foarte istet. el a urcat ca uurint pe cele mai nalte trepte ale societari feudale maghi are. D ap o misiune ncununat de succs la Constantinopol, in 1555, i s-a acordat titlu de baron, iar n 1569 a fost numit cpitan al Caoviei i Ungariei superioare. (A Pallas Nagy Lexikona , 1897, p. 1125 1127).

    7 Ora vechi, medieval, situt la rspntia drumurilor dintre rsritul i centrul Europei i oarecum la marginea imperiului romano-german, Caovia ( = ung. Kassa; germ. K aschau; ceh Kosice) a jucat un roi foarte important in is toria politica a {rilor din aceast parte a Europei. Mai aies n vremea imperiaiilor, la Caovia s-au pus la cale planuri i intrigi politice de mare rsunet care, in multe privin^i, au atins si destinili Jrilor romne.

  • DOU ACTE DE CANCELARJE DE LA TEFAN MIZGA 247

    sale fecior i cu to^i panii domniei mele si cu fiii domniei mele, pentru binele ce ne-a fcut in pribegia noastr si pentru bunvoin^a, pe care a avut-o fa^ de psurile noastre din toate parlile si mai cu seam din partea cinstitului imparai c r e s t in c a sa ne a$eze In dedina domniei mele, In tara Moldovei, ca s se uneasc domnia mea cu to^i creatimi, i milostivul Dumnezeu s implineasc toate spusele de mai sus, pe care le-am scris domnia mea. Si domnia mea, cu to^i boierii domniei mele, mari $i mici, am s dau printelui i domnului nostru, Zay Frenai, capitan de Ko$i^e, treizeci zlo^i i trei mii $i zece mii zlo^i,2 cu care 1-a pgubit Despot, cind a trecut in ara Moldovei si trei pusti mari3 (pe care)4, de asemenea le-a luat Despot (cu el)4 in tara Moldovei si o sabie pe care i-a dat-o atunci lui Despot.5 Si iar^i am s dau domnia mea, cu to^i boierii mei, mari i mici, anume printelui i domnului nostru zece mii de zloti, pe care domnia mea i-a fgduit milostivirii sale, cind va da Dumnezeu s ajungem impara Moldovei, cu ajutorul lui Dumnezeu. Si iarfi, cu mila lui Dumnezeu, dac vom dobindi dedina domniei mele $i scaunul domniei mele, cu to^i boierii domniei mele, va da domnia mea printelui si domnului domniei mele, Zay Frenai, cpitan de Kosi^e, i fiilor milostivirii sale, In fiecare an, aizeci de vaci, s fie pentru cuhnia milostivirii sale i dou poloboace de med i de unt de vaca. Si s fie domnia mea fiu al milostivirii sale, ct voiu tri $i (acela)4 care este Zay Ptru6 s fie frate al domniei mele ?i to^i fra^ii milostivirii sale, de asemenea. Si domnia mea s fie fiu al lui Zay Frenai (ntocmai)4 ca i Zay Ptru i ali fii ai milostivirii sale. i s fie bun prietenia intre noi i s nu trec peste cuvintul printelui i domnului domniei mele, unde va fi slujba cinstitului mprat crestin, dup cum va da ndrumare domniei mele. i dup viata noastr, pe cine va alege Dumnezeu domn al 'frii Moldovei, iar^i s dea aizeci de vaci i 2 poloboace de med i de unt printelui i domnului domniei mele, Zay Frenai, cpitan de Koji^e ; iar dup via^a milostivirii sale (a lui Zay Frenai),4 s aib a da, in fiecare an, fiilor milostivirii sale, faizeci de vaci pentru cuhnie i dou poloboace de med si de unt, ca si domnia mea. Iar cine va incerca, dintre domnii moldoveni san dintre boieri, s calce aceast tocmeal, s fie blestemat i de trei ori blestemat de Dumnezeu, fctorul cerului si-al pmintului, si de to^i sfingi, cei din veac ; ci s dea ?i s intreasc aceast tocmeal si pentru mai mare credint si intrire, domnia mea i cu boierii mei am pus pecetea domniei mele pe aceast carte, in anul 7075 (1567) luna mai 1.

    Descrierea actului. Arhiva agricol, Bratislava, Fondul Zay Nr. 4.Nu se poate preciza dac actul a fost scris pe hirtie sau pergament. Pecefi aplicate. Snt

    vizibile patru pece^i inelare. Semntura voievodului lips.

    K osite, (1569), februarie 9,

    Stefan v o iev o d zis Mzg, serie boierilor din suita sa, aflafi si ei n pribegie, sa inter- vin pe lng Francise Zay si pe Unga alji nobili unguri, ca sa-l ajute a se ntoarce in Moldova, spve a ocupa scaunul trii.

    1 La aceast dat, rege al Ungariei fi mprat al imperiului romano-german era Maximilian al II-lea (1564 1576)a n total, deci, 13.030 zloti. Se vede c diacul care a redactat actul nu cunoftea bine nici o lim b slav, n care

    s fi exprimt corect acest numerai cardinal. Dup cte se ftie, ns, Despot, nainte de a pleca spre M oldova, mpru- mutase 8.000 de fiorini de la Ferdinand I, bani pe care i-a primit prin intermediul lui Zay. Ocupnd scaunu M oldovei, D espot vod a cutat s-fi achite datoria, trimi^nd mpratului german 11.000 de boi fi 3.000 fiorini. Vitele au fost capturate pe drum de lefi, la frontiera cu Polonia, iar banii au fost predaci lui Zay de ctre trimisul lui D espot, Mihai Varga (Vezi mrturia acestuia, fcut mult mai trziu, 9 martie 1589, in urma in te rv e n n i arhiducelui Ernest, pe lng Camera scepusian din Cafovia, cruia i cere in form aci despre cei 8.000 de5florini fi despre cei 4.OOO de boi, - deci numrul capetelor de vite nu concord oprici la granita Poloniei, in V e r e s s, Documente, III, p. I 64, 167). I.a cteva luni dup moartea lui Despot, prin mai 1564, Ferdinand I se adreseaz Camerei ungare, cernd lmuriri asupra celor 8.000 de fiorini mprumuta^i lui Despot (V e r e s s, I, p. 248). n vara aceluiafi an ,m pratul fi exprim bnuiala c totusi Zay ar fi prirnit banii de la defunctul vod (Ibidem, p. 49 250 j. Problema aceasta a form at obiectul cores- ponden^ei, in continuare, ntre Maximilian al II-lea f i Camera scepusian, fr a ne oferi date concludente n aceast ehestiune. (Ibidem, I, 303; II, p. 9 ) . In orice caz, e de presupus c Francisc Zay, tinuind achitarea unei pr^i, n numerar, din datoria lui Despot, ncerca s obfin fi de la tefan Mzg o sum f i mai mare.

    3 E vorba de tunuri. Termenul de pu fe e folosit freevent, eu acest sens, n cronicile noastre (Vezi, I o n N e - c u l c e , Letopiseful frii Moldovei, Bucurefti, ed. II, 1959, ad vocem ).

    4 (...) adugiri pentru ca textul s fie ct mai inteligibil 5 Despot vod, care umblase fi el pe la imperiali, n aceast perioad, pornefte spre M oldova eu ajutorul aces-

    tora fi n lupta de la Verbia bate pe Alexandru Lpufneanu f i ocup scaunul Moldovei, noiembrie 1561 (G r i g o r e U r e c h e, Letopiseful frii Moldovei, Bue. 1955, ed. P. P. Panaitescu, p. 162).

    Unul din cei opt oopii ai lui Francisc Zay (fase bieji f i dou fete).

  • 248 TR. lONESCU-NIJCOV

    C lf ^ d H ROfRO(Ad) 1 KOJKi'f MHAOCTIIO TOCOAdpTv MOAAdRCKOH. 1IHU1T r0 C 0 A - CTRO MH1 KdUlHA* K i i ( p )1 HklAX IldhOy AldAdIO H KfRpHHd H ^.pd^HH H C d R l H IldK Ht|lKdi( H lilXklAX TdAAXdqH, AdM KdM 3HdTH 3d AKICT 1(10 Ml CT IlHCdA H flOCdWn o C A o y r a r o e n o A n h S moa\8 BdH it pfciiii,H a t o t a h c t Ao mm A o m d w h w K'KCiAX pd3ijA\AX Kdllld nHCdhld H 3d HHCdp tfO CR*iiT AOCTH H 3d KdUld MHAOCTH 3d i|io HiiworAH X o A ith Ao unc^p h 3d t o d d3 H fpdA cmt^ 1410 A o c k A d hA\oxTt OV*JHllHTH RAdCT, H IldK AdMO RdUHM MHAOCTH 3HdTH, nOMiJKf MkOTO pAMH H CAO- R HAldJf nHCdTH dAf A\T fCT TpOyAkO A d HiAXOrS KdM IlHCdTH Hfli TOAHKO RdAX nH- CdW dKH iC T t KtAMd HfKO AHCd AH A o l'0 CR-feTAOCT i;HCdp H A o SCH rCCnoAdpkl T d - MO, IIOIIJK np3 H-kKOAHKO R p tM t, HHdKO CA 3MHI1T RpliM'k nOhfJKf MHOrO AtoAV HOKA- THOVT Ao KpdAfRHMd H MHOrO CAORt p03i?MHM W T K"k CflO CTpdhOy, fc.KO>K Oy CtK Aidp KiA KHA EdAdJK A lnA 'dp TtS H Wl(l A\dH 3A(, dAf TpSAHO mT CT IlHCdTH H TOROpHTH H K iA Kdllld MHAOCTH hA\0>KfTf SlHHHTH HCflpdRS AOKpOy 3d Hdlilf SfM At d KH TOKOpHTi trO CRbTAO CTH HHCdp dKH AdA NdM HHUI lHACTO CHAHTH KAH3 BlMd, llOhfJKf T O y - Kd HfAoEpO K$A fT HdM Rk KtKdd R ptM A d3 TdK pdigAXHM, nOkf>Kf H RdUJ A\HAOC- TH MOJKfTf p038MHTH H OyMOAHTH C A rOCnoAdp T W ThU# AX0A\8 ptH4 HdMf H rO MHAOCTH M O * fT TOKOpHTH 3d HdC CRTAOCTH HCdp H ApoyTHM TOCnO- AdpklM pdA| IldC, IlOhfJKf CAH KM0r 8T THpd3 HdC Rk3 AO}KHTH 8 HdlllOy 3A\AI0 d H03 A\dAO Rp1\A\rfft d WHH K$A fT CT0I2T 3d CROH SfAAAH T 1 KAXO CAH M O TS t CfKE jsOAOCHTH H XdCHOKdTHJ llOHfJKf TTvpd3 A\kl lipHHlAH HdlllH CACJKfKllhKH W T M 8l|- TAHCKOH 3MAH KdpXdH H KdCAgUtl H To M d H A\HpWH H A\HOrO CAOKf MORfAdlOT TOVP^H H W T AiSlIT AHH H W T MOAAdRd J d TSpl^H CA KH. H CK KdbHA KdUIA\ H AoKHKdAH Kd3HA HdA TVPUH d TypUH X oTA A H RTiSATH npO AXKP Ck KKT, ApSrO ROKHAdT 3d KOIZpH M & IT A H - CKlH d>K CK SdTHKAH A\dAO H HdlllH CAiSrkl H3drKEAH, ApO^TOf OT AlOAAdRd nO- KAdlOT CT 3Af, tiKOJKf H npfJKAf H 1|1 H MdH TCpui HSpdAHAH: GdHCKlH O^MCfl H nOKr AVHTpOnOAHT T(i)1 Oi^dll RAdAHKd Ao f lp A tA H npHlllHA 3d HHA\ XdM3d CKdpKHHKS d llOCAfA trO H ^(H^AXHTpOV XdTAXdH Ao EHCTpHUd H npHCdrdAH M8 H IldK CA Hd T p d r RpSMHA RAdAhKd H CHHMdA CA KdpXdll C"K YdMSd H AXHOrO TORO- pHA Ch llM8 H KAA\H KdfKT d>K C8t RTvCH pdAoCHH HdA\ d 3d nOACKOlO 3MAI0 H3HdA\ IIHH TTvKMO CAHU1HAV d>K C A nOfAHdA A hA rH C iv A aYoR I dKH KHAKI fiKO And 3 M A t; d A\0U,0K H TdRpHAdUl H r ild H A H ChmiWII KdAXHHdp H H a a MHTHHK nOUIAH Ao nOACKOH 3MAH, nOHH{ HA\OrAH Ap-RJKdTH C A K3 KHl8r OV CIO 3MAIO H Kd3dAH: KA K8A T p tK d WHH n p lH A ^ T ; ndKKI H WCTdA BdpKOKCKlH H ^.TipMdH H CtPOHM nOKORd KHAHT 1(10 3d RAdCT k8A W T HHCdp; Ap8rO A d KdM 3HdTH

    1 (...) lips& In tex c original.

  • s

    W 3A' OW^A FM'jS'iMa

    . ........ .. ... W f,,v i " Jv> *f>

  • ;xr** a |S.n ^ m v ^ tm if in f 1 \

    4 * 4 - ' " * ' y 7r' ' ,^ vC r"',3 ' i > fj* * | ^ Y ^ 5 M r r T ^ f * ^ r r ,

    ** J **1 J ' ~

  • i, a V L , J* *VVrj. M W W ,XU I*- >?> V I J t U* * * * i , ! *

    V - i.- *vr f 1 f ' * V. ( .U i* z v . , "

    T > - >, * I*

    zz~ " i \ r**-' {< *- r t ' '* V-* '' *. - >. # jxl Ufc I VM . fc > VjP*S f~f i -.* Vfc- > " ' 1 7 ^ ^ r ' *1 k

    * - ^ - '[ ' u - -j ^ v * u ...T^u.-r-' -

    A f ^ * . u t -* . / r JjfcjyU* W' ** H e u H j ^ j u f .^ \ w, i s ;JU"_Ji.) \ U r JssrJ> A..rtJUJ* - ;vV 'Nfcw S V A ~y,. rut/trP* *Vwl Vv* * * * 4j V i . IVc 1 * * ' , w' * ,,

    ' ' r * ^ t f fr $ w s -, - i- _ k ; 1 , .^ ,/A .W IH. r**-". V Vi j - - r ~ . .

    ' U A J ' c^ w. >- - f .* . V-;^ f n - .A- n w v - 'A - 4 .1 irVw.x?r

  • DOUX ACTE DE CANCELARIE DE LA $TEFAN MIZGA 2 4 9

    a>Ki KAAXO T U EaJK rOGir CT* CTO KWHH Ao KpJAIK'iM H ApSrH AXK03H lONAU'l, k ( a w c t C T p a X ; aAi H r o K o p H T hhkoa\S, h a n a sTi 34 H a u t i Hcnpaga a sa k.iuihav maAi c S t 3ApaKH XRAAa EorS h a\ath iaaAoax Iw^ih c 8 t 34paEH; aa\ toahko C T TA5KKO 4)0 HiitAUKST 1(10 AOAXKIT H H K 'Iv O yC TA OyAOiKHTH | ApOyrO W1J1* cait camuiaa a?K hVoukt t h rocnoAapw w -riio r /HHXaA1 kaiuh jkhh T aa\ ca- A h th , h * Aa WKptijiT KaA\ Apoyroe m a c to ch A h th hohjk A o ch t ct ta m c.hAhah; Apoyroe Aaio eaa\ h a th a a iipnuiAo iiohcc Ao wAgapEMpoR ov UaTaK w t i*Hcap ir CK-kTAOCT 3a ijio hiAaiOT m h a AAK ca\o CTpasHA civ t h X naiiwK Ao koah np'HAiT h-kKaa Hcnpaga, a m ksaxhtu 8 3aa\ rAs avcjkt hshauiah a a3 ha\aa\ sanAATHTH kA A a cT so r auh CKOpj; ApSroe Aaa\ KauieA m haocth pai&vMio KaM Aa e S A t 3a Haui A a a o cah iioshat a>K heSA hikoahw, a kh cnpaEHTi asn AaA Haa\ a h c t 3a caoeoAho Aa hAa\o tja\o rope oy iiam^h; r A i hahAaxo haa m a c tp 3a nOKOIIHO, IIOHJK T O y T HHA\AA\ npiiaTiAH MII03H A Kpa>KA\aillH E3 'IHCAA Tali Aa 3imt eo nio po.8a\ha\ tociioActeo mki eam iikiuiS h noKAom m c a rocnoAapio T W Ti^oy a\v>a\S S a n i c{>pehi m h oywoAHTe ir mhaocth aeh c a 3mhaoraa haA AMIA Ao KOAA fCT RptA\A HAM, IIOHt>K HHKTO hiKMAiM Ck MHAOCTTv TTvKMO MH- AOCTHKIH CK-kTAOCT l CAp H ir A\HAOCTH, A EOT MHAOCTHRlH HApTv HECH'H Aa n ptK paTH T ck p te H iijqaT nani r-k paAocT kSiiho ce HaiiiH npiaTiAH h Aa c a SrhAhm sApaKH.

    IlHcaH o y K ouihu , r-h c p tA HiAiA-fe api^HRSpH AXicti^a i|iKpy8ap 0 . A k n t .

    Traducere :

    f Stefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al Moldovei. Serie domnia mea credin- ciosilor nostri pani, Malai si Veveri^ i Draxin i Sava ?i iar^i l^tvan si Iahim 2, tilmaci ; va dm de tire pentru rvaul, pe care mi 1-ati scris fi trimis prin sluga domnului meu, Zay Frenai, fi acest rva a ajuns la mine fi tot scrisul vostru 1-am intelcs fi despre 3 luminria sa Smpratul fi despre milostivirile voastre, c n-a^i putut merge la impratul fi pentru aceasta nu sint bucuros, c pin acum n-a^i putut face nimic.4 Si iarsi dm de ftire milostivirilor voastre c am multe vorbe fi lucruri sa v scriu, Ins mi-e greu s v scriu ; ci v scriu numai s v nevoiti foarte pin acolo, la luminria sa impratul fi la to|i domnii, deoarece peste citava vreme se vor schimba lucrurile altfel ; pentru c mul^i oameni fug la fiul regelui si multe vorbe n^eleg eu din aceasta parte, ca fi la Secmar 5, cind a fost aici Balaj Mihar6, (situatia)7 este ins si mai rea, ins mi-e greu sa scriu fi s vorbesc. i dac milostivirile voastre nu pute'fi face o treab bun pentru '(ara noastr, vorbiti-i lumin^iei sale impratului s ne dea alt loc de federe, mai aproape de Viena, deoarece, dup citava vreme, n-o s fie bine de noi aici ; eu afa in^eleg pentru ca fi milostivirile voastre s pute^i in^elegc (tot asa)7 fi s-1 rugati pe domnul fi printele meu, Zay Frenai, ca milostivirea sa s vorbeasc, in

    1 Cuvintele subliniate sint scrise deasupra, Intre rinduri.2 Probabil Ioachim. A cefti boi e r i fceau parte din suta lui tefan M iz g S i d u p cum v o m v e d e a o m a r e p a r t e

    dintre ei figureaz in divanurile Moldovei din a doua jum tate a sec. al X V I-lea. Vezi in le g t u r c u b o ie r i i m o ld c v e n i din aceast pericad la N. G r i g o r a ? , Boerii lui A l e x , vod Ldpu$neanu in Cercetri istoriee , I a s i , a n . X I I I X I V ,1 2, p. 381 si A !. I. G o n t a, Un mezdmint de c u ltu rd d e la AL Ldpufneanu p e valea Secului inante de ctitoria lui N istor Ureche, Schitul lui Zosin in M itropolia M oldoveifi Sucevei , Ia$i, an X X X V III , 1 9 6 2 , 9 12 , p . 7 1 2 .

    3 Prepozifia za am tradus-o cu despre, adic, in ceea ce prive^te... .4 Expresia BjiaCT am tradus-o prin a nu face nimic , adic de a nu fi putut obtine n ic iu n drept.5 Secmar, pentru Satu-Mare.8 Balaj M ihar, form corupt pentru Balassa Melchior, cSptan de Satul Mare, in a c e a s t p e r io a d .7 ( .) adugiri pentru ca textul s fie ct mai inteligibil.

  • 25 0 TR. IONESCU-NICOR

    numele nostru, lumin(iei sale impratului fi celorlalti domni pentru n oi: deoarece, dac nu pot s ne afeze acum in (ara noastr, nu peste mult timp ei i vor vedea de (ara lor, numai dac vor putea (trage)1 foloase si cistiguri2, pentru c acum au sosit slujitorii noftri din Tara Munteneasc, Carhan fi Vasluian fi Toma fi Mirn fi multe vorbe spun despre turci 51 despre munteni fi despre Moldova. Turcii s-au btut cu kazil baja si Kazil basa a nvins pe turci3, iar turcii au vrut s fac pace cu Kazil bafa, fi-au trimis (porunc)1 in Moldova 51 in Jara Munteneasc s fie gata de rzboi, peste cinci luni, la var; ins nu se stie in ce parte vrea s lupte impratul turcilor; dac cumva a fcut pace cu Kazil baja, ei (turcii)1, vor veni asupra nem(ilor. ji aceste vorbe le-a spus slugilor noastre un sirb, care este ginerele lui Bekes4 fi care a fost cu (niste)1 foimi la impratul turcilor. Si astfel a vorbit el slugilor noastre: acum (este)1 vremea s piar to(i creftinii, deoarece ei nu (in unii cu al(ii, ca s se apere de pgini, aja cum (in pginii unii cu al(ii. lar slugile noastre au spus acestui sirb: (voi)1 de ce nu v inchina(i impratului creftin ? i el a vorbit asa: impratul creftin nu-fi poate apra (rile sale si nici pe sine, necum s ne mai apere fi pe noi, deoarece turcii sint mai aproape de Viena decit de noi.

    Dac el (impratul)1 nu poate s-si apere oamenii fi castelele, cum ar putea pe noi (s ne apere)1? Unele (dintre slugile noastre)1 spun despre boierii munteni c au pierit to (ii; si era cit pe-aci s piar fi slugile noastre; ltele povestesc c in Moldova e ru, ca si inainte, si inc au aflat (lucruri)1 fi mai proaste: Baenski a murit, iar vldica Teofan,6 mitropolitul, a fugit in Ardeal si dupa el a venit Hamza vistierul pin la Bistri(a si in urma lui, Dumitru hatman, (care)1 i-au jurat (credin()1 fi au chezfuit intoarcerea vldici.6 i Carhan a intrat in vorb cu Hamza fi mult a mai vorbit cu el, spunindu-i multe, c acolo to(i ne sint prieteni. Despre (ara Poloniei nu ftim nimic, am auzit numai c litvanii s-au in(eles cu lefii, ca s fieo singur (ara. Mo(oc si Gavrilas si Gheanghia si Simion caminar si Ilie vamef au trecut in (ara lefeasc, ins fiindc nu pot s rmin in aceast (ar fr bani de cheltuial7 au spus: cind va fi nevoie se vor intoarce. Apoi Barbovski si Drman si Stroici au rmas pin vor vedea ce putere va arta impratul. V dau apoi de stire c de cind acest Blaj a fugit cu o sut de cai la fiul regelui, fi mul(i al(i ostasi, sint temeri mari; ins nu spune(i nimnui despre asta, ci vede(i de treburile noastre. Si copii voftri sint sntosi, slav Domnului, si mmele copiilor sint la fel de sntoase, numai (un lucru)1 e greu c n-au de niciunele si nici de-ale gurii. Apoi inc am aflat c acest domn, hotnogul8 Mihal, nu vrea ca femeile voastre s mai rmie aici, ci s v rostuiti un loe de federe, deoarece a(i stat destul aici. V mai dau de ftire c la judectorul de curte9 de la Patak10 a venit de la lumin(ia sa impratul o mustrare c nu-mi dau sida si s-mi dea atit cit a scris Schwendi11; cit priveste sida voastr, n-a n(eles c are s v-o dea, ca si mi la Patak, afa fi vou la Secmar12 si Tokai13; iar pentru timacii noftri n-am de unde s le trimit de cheltuial, deoarece am cheltuit cu acesti pai pin s vin vreo isprav arecare, ins lua(i cu imprumutul pe unde pute(i gsi, iar eu am s pltesc cit mai curind va da Dumnezeu; v dau de stire milostivirilor voastre c de ve(i afla despre treaba noastr c nu va fi nicicind, iar voi cuta(i s ni se dea carte de slobo-

    1 (...i adugiri pentru ca textul s fie ct mai inteligibil.2 Diacul care, foarte probabil, era romn, avind ins cunostinte slabe despre limible slave, a crt aci dou

    verbe, pornind de la dou cuvlnte rom net, unni dintre ele cu valoare dialectal. Din folos (ngr. felos) .a fcut (Jojiocrth, iar din hzn (ung. haszon), cu sens aproape identic, a creat pe. xaCHOBaTH

    3 n cronica lui Ion Neculce, persii sint demimiti cazxlbaf , deci pentru sec. X V II ? X V III . Se prea poate ca denumirea s fi existt i-n sec. al X V I-lea. !n acest caz, nu poate fi vorba decit de persi; cf. Letopiseful tarli M ol- dovei pi 0 Sam de cuvinte, ed. Iorgu Iordan, 1959, p. 330333, 345 366).

    4 E vorba, foarte probabil, de Gaspar Bks (1520 1579), n aceast perioad com ite de T-'gras.5 E vorba de Teofan al II-lea, mitropolit de Suceava. E l a urmat in scaunul mitropolitan dup Grigorie, sub Ale-

    xandru Lpuneanu (N. I o r g a, Istoria bisericii romnesti, I, ed. XI, 1929, p. 111).6 La ntoarcerea in Moldova, Petru Schicpul il instai din nou in scaun, in 1578, in locul mitropolitului Anastasie

    (N. I o r g a, op. cit., p. 191).1 n text diacul fo loseste dou forme, ambele ccrupt (sem yr si KejlHior), pentru a reda cuvintul romnese chel-

    $ug { = cheltuial, bau de buzunar, sum de bani), la origina maghiar = kelcsig (Diet. I. romne, 1928, t. I, partea a2-a, fase. I l i , p. 326).

    8 n originai oth op , cuvnt de origin maghiar hadnagy, folosit si de cronicari, cu sensul de sutas, cpetenie a 100 de ostai (Vezi, G r. U r e c h e, Letopiseful..., ed. P. P Panaitescu, ad vccem si I 0 n N e c u l c e , Letopisetul..., ed. Iorgu Iordan, ad vocem ).

    9 n originai toABaptipoB, dup ungurescul uduarbiro .Judector de cu rte .10 E vorba de orseiul Sarospatak, asezat pe rul Bodrog, la nord-est de Tokai, in com itatul Zemplin.11 Lazar Schwendi (1522 1584), fost cpitan al Ungariei superioare cu sediul la Ca^ovia.12 Din nou Secmar pentru Satu-Mare.13 E vorba de vestita localitate cu cele mai bune vinuri din Ungaria, situata la vrsarea rului Bodrog in Tisa,

    ins pe malul opus.

  • DOUA ACTE DE CANCELAR DE LA TEFAN MIZGA 251

    zenie ea s plecm acolo, mai sus, la nemi ; unde ne vom gsi un loc mai linitit, cci aici nu avem muli prieteni ; ns dumani fr numr. S tri c tot ce voi afla, domnia mea am s v scriu. nchina(i-v domnului i printelui meu, Zay Frenai i rugaci pe milostivia sa s se ndure^de mine, ct mai este nc vreme ; cci, n afar de luminria sa milostivul mprat si de milostivirea sa (Zay Frenai}1, nu am mil de la nimeni. Iar Dumnezeu milostivul, mpratul ceresc, s prefac necazurile i amrciunile noastre n bucurii, mpreun eu prietenii nostri si s ne vedem sntoi !

    Scris la Koi(e, miercuri, n sptmna lui aribur2, luna februarie 9 zile.

    Descrierea actului. Arhiva agricola, Bratislava, Fondul Zay Nr. 2.Dup fotocopie nu se poate preciza dae actul a fos scris pe hrtie sau pergament.

    Pecete aplicat, czut. Semntura emitentului lips.

    Aadar, cele dou acte de mai sus au fost emise de voievodul tefan, zis Mzg, pe cnd se afla n pribegie n tinuturil Transilvaniei de Nord i Ungariei superioare, sau-, mai bine zis, la imperiali. Vecliea noastr istoriografie s-a ocupat de acest boier pribeag3, fr a putea solu(iona, din lips de atestri documentare, cteva problme esentale, legate de existera aventuroas a acestui prtendent la tronul rilor romne 4. Nu i se cunoate exact nici numele. Porecla de Mzg a fost pus n circuiate pentru ntia oar de cronica lui Ureche 5. De ase- menea, nu se cunoate nici obria lui social, dei el se considera os de domn . Ceea ce s-a scris despre el pn acum snt simple ipoteze. De pild, N. Iorga afirm c era fiul lui tefan Lcust (1558 1540) 6. n sfrit, nu se cunosc mprejurrile i motivele care 1-au determinat s prseasc Moldova i s piece n Polonia. S-au luat drept adevrate motivele consemnate de Mzg ntr-o scrisoare adresat arhiepiscopului Nicolai Olahus, n 1569, n care l roag s intervin, n favoarea lui, la Maximilian II. Explica^ia dat lui Olahus, cum c ar fi prsit Moldova de frica turcilor si ttarilor, nu ni se pare concludent. Afirma(ia c ex patria sumus propter Turcos et Tartaros confugeremus in Poloniam" 7, poate fi interpretat i n sensul c Stefan Mzg ncerca fa^ de Olahus, cruia i solicita un serviciu oricum o justificare a plecrii sale din Moldova.

    Mai aproape de realitate ni se pare trecerea lui Mzg din Polonia la imperiali. Ea e legat de mprejurri si oameni bine cunoscu^i n istoria acestei perioade. n aceeasi scrisoare ctre Olahus, pribeagul moldovean l informeaz c a fost chemat n Ungaria de Francise Zay si Melchior Balassa, mpreun eu toat suita lui, spre a se pune n slujba mpratului. Nu se cunoate ns data trecerii lui spre Ungaria, pe baza salvconductului dat de Ferdinand I. ntr-o scrisoare, din 7 iunie 1577s, adresat arhiducelui Ernest, Mzg afirm c, eu 15 ani n urm, a fost chemat de Ferdinand I din Polonia eu 300 de clreti ai si, ceea ce ne-ar face s credem c el a prsit Polonia n 1562. Peste doi ani, adic n octombrie 1579, Stefan Mzg se prevaleaz din nou de vechimea lui n slujba mpratului de astdat 17 ani spre a convinge autoritrie s-i plteasc solda din urm 9. ns ntr-o alt scrisoare, din 22 oct. 1586, adresat prefectului Camerei scepusiene din Caovia, pribeagul moldovean afirm c slujeste mpratului de 28 ani, adic ncepnd din 1558 10. n felul acesta, datele nu mai cores- pund si ncercarea de a stabili trecerea lui In tabra imperialilor trebuie s porneasc de la alte mprejurri istorice. ntruct intenta noastr e numai de a schifa cele cteva problme n legtur eu pribegia acestui voievod moldovean, vom strui pvrfin si asupra perioadei petrecut de el n mijlocul imperialilor.

    1 (...) adgri pentru ca textui s fie mai nteligibil.2 Artibur, termen religios, ..certains jours d'abstinence ou de jeune chez les Armniens (B. P. H a j d e u, Et y.

    mologicum magnum Romaniae, II, p. 1762).3 Vezi N. I o r g a , Pretendenpi domnesti in sec. al X V I-lea n Anal. Acad. R om ., Sria II, t. X L X , Mem.

    sect. istorice, 1898, p. 220 225 ; a c e 1 a ? i, fstoria Romnilor, V, p. 91 si urm. Hurmuzaki, X I, PrefaUl, p. X C II X C III ; D. C o n s t a n t i n e s c u , Stefan Misgd voievod si vremea sa. Contributie la istoria politic a Moldovei in sec. al X V l-lea in Studii i cercetri istorice , Iai, 1947, v o l . X X , p. 209, 245.

    4 n tr-o scrisoare, datat Kosite 11 august 1577, adresat Consiliului imprial, Mzg cere s fie trimis Gt mai curnd n l ara Romaneasc, deoarece tronul a fost ocupat de un strin. (V e r e s s, II, p. 129).

    5 G r . U r e c h e , Letopisepitl..., ed. P. P. Panaintescu, p. 180; ed. C. Giurescu, p. 212.6 Hurmuzaki, X I , Prefata, p. X C III.7 Ibidem, II, partea 1-a, p. 595 598.8 Ibidem, II, p. 121 123.9 Ibidem, p. 1 6 9 -1 7 0 .

    10 Ibidem. I I I , 8 0 -8 1 .

  • 252 IR. 10NESCU-NI5C0V

    A doua jumtate a sec. al XVI-lea constituie, intr-o anumit privin^, cea mai dra- matic epoca din istoria Moldovei. in timp ce Al. Lpufneanu (1552 1561 ; 1563 1564) fi Ion vod cel Cumplit (1572 1574) imprftiau groaz in jurul lor, omorind cu tot felul de munci boierii trii fi pe oamenii bisericii, dincolo, peste munti, la imperiali, mifuna o munirne de boieri fi pretendenti la domnia trilor romne. Unii dintre ei intrau efectiv in slujba impe- nalilor, primind in schimb o sold, al^ii erau ajutafi s treac mulini cu oaste adunata la iritimpiare pentru a rsturna fi infrunta pe pretendenti la domnie trimifi de Poart. Cei mai multi triau din expediente fi aventuri, nutrind iremediabil spera la c intr-o zi se vor putea intoarce la treburile lor, pentru a reincepe lupta in jurul dregtoriilor. Stefan Mizg a czut fi el in plasa de intrigi fi viclenii ale imperialilor. Nu cunoaftem msura in care el s-a pus cu oamenii lui in serviciul acestora fapt e ins c Mizg n-a intrat in calclele imperialilor ca un pretendent cu sorti de izbind. Afa se aplic si tratainentul cu totul insuficient fi inegal la care a fost supus din partea autorittilor cafoviene. Ni s-a pstrat intreaga corespondent dintre el fi proteguitorii si care nu-i plateau la timp solda. Pribeagul moldovean a trit acolo momente dramatice, in care srcia fi umilinta au fost nedesprfite. De fiecare dat cere, intr-un fel umilitor, s i se plteasc restantele, s i se dea poloboacele de vin fgduite, lemne fi finul pentru vitele slabe , s i se doneze fi dou sate romnefti in tinutul Stmarului, s i se fac dreptate in litigiile cu nifte vecini hrpreti ; dar Mizg solicit mai ales bani, fiorini, ca s se imbrace c e afa de zdrentros, incit nu poate iefi pe strad .1

    O singur dat a incercat Mizg s treac muntii spre Moldova, prin iunie 1566, stringind pstori fi alt aduntur fi momind oamenii ca s i se nchine fi s-1 duc la domnie2. ns in ciocnirea care a avut loc ling cetatea Neamtului cu oastea lui Al. Lpufneanu, oamenii cuteztorului ijtefan Mizg au fost risipiti, iar el a luat calea intoars, pentru a nu mai reveni niciodat. Dezamgit de proteguitorii si, imperiali, obosit fi btrin, dar mai ales umilit din cauza srciei fi lipsurilor materiale, Stefan Mizg se stinge printre strini. ntr-o ultim scri- soare, din 24 iunie 1594, il silefte npraznic nevoia s cear bani, fiindc tot ce-a avut a chel- tuit cu pregtirile de rzboi iar slugile btrine snt plecate la oaste3. La 20 septembrie 1595, tefan Mizg voievod nu mai era in viat4.

    *

    Boierii. Ceea ce caracterizeaz cel de-al doilea act emis de Stefan Mizg, este numru destul de mare de boieri amintiti in context. Acest lucru ne d de gindit. Mizg a prsit Moldova in fruntea unui detasament de clreti fi insotit de o suit de boieri, care ndjduiau s-1 vad intr-o zi pe scaunul Moldovei. Asta insemna c era fie os de domn", cum ii plcea s spun despre el, sau c svirfise cine ftie ce acte de vitejie, care puteau s-i acorde atribtele unui mare Oftean. in orice caz, Stefan Mizg a izbutit s adune in jurul su un numr apre- ciabil de Ofteni fi boieri care 1-au urmat, probabil fr sovire, intr-o aventura far sorti de izbind.

    Identificarea lor e o problema dintre cele mai dificile, pentru motivul c in aceast peri- oad, ca fi-n alte epoci, numele multor boieri snt identice. Cu tate acestea, pe baza datelor de care dispunem, vom incerca s delimitm in timp activitatea unor dintre ei. E sigur c boierii care 1-au insotit pe Mizg in pribegie, ca fi detafamentul de clreti, au intrat in slujba imperialilor, prestindu-le anumite servicii. Pentru aceasta erau retribuiti cu bani fi provizii in natur. ns, la aceast epoc, imperialii stteau prost din punct de vedere financiar fi mer- cenarii ifi primeau soldele cu intirziere. Desigur, in urma plingerii boierului Ion Mlai5, in oct. 1569, Maximilian ordon camerei scepusiene din Cafovia s-i plteasc solda fr nici o aminare 6.

    1 V e r e s s , III, p. 242 243.2 G r. U r e c h e , Letopiseful..., ed. C. Giurescu, p. 212. n legtur cu nvlirea lu n Moldova, vez i documn

    tele bistritene n Hurmuzaki, X I , p. 584590 C. C. G i u r e s c u , Istoria Romnilor, II, 1, p. 190.3 V e r e s s , IV , p. 8 5 - 8 8 .4 Itid em , f. 2 8 3 -2 8 35 In actele interne de cancelarle e pomenit un boier Malai, vornic de gloat prin 1560 {Actul din 1560 dec

    in D IR . A. II, sec. X V I, p. 156). In prima jum tate a anului 1563 apare in divan, ocupind dregtoria de cea^nic (lbi~ dem, p . 163, 167). Ceva mai tirziu, sub loan Vod cel Cumplit, apare un boier M alai Petre, care, foarte probabil, este un al tul, ocupind func{ia de postelnic (Vezi D IR , A. II I , X V I, p. 25 36 i G h . G h i b n e s c u , Ispisoace $i zapisc, I, 1, p. 145). in sfirfit, sub domnia lui tefan Tornea al II-lea, apare de asemenea un boier M alai, ca aprod (G h. G h i- b , n e s c u, op. cit., I, 2, p. 93).

    V e r e s s , I p 2 8 7 -2 8 8 .

  • 253 DOUA ACTE DE CANCELARIE DE LA $TEFAN MIZGA

    In alta scrisoare, din 21 martie 1571, Maximilian adreseaz aceleia^i camere sa pi se teasc solda boierilor Drgsan si Gava1. ntruct acesta din urmi apare alturi de Drg^an cunoscut ca boier moldovcan, iar in scrisoarea din 7 februarie 1572 a impratul comunica la Casovia c nu i se poate da boierului Ioan Gava via de la Kalmar, e de presupus c e vorba de boierul Sava, amintit in actul lui Mlzg. Numai c la aceast dat, 1569, printre dregtorii lui Bogdan Lpusneanu e menzionai si un Sava, pirclab de Hotin3. Boierul Drg^an nu-i altul dect Draxin din textul slav. Dintr-un ordin de plat, din 18 august 1572, aflm c in adevr se cere achitarea soldei lui Petre Drg^an, pentru slujba pe 16 luni4. Acesta locuia

    la Tocai, impreun cu fiul su, Ioan Draxin, aflat i el in slujba impratului5. Despre Veverif vorbesc actele interne de cancelarie. Prin martie 1550, Josip Veverif ocup dregtoria de postelnic6 pin la inceputul anului urmtor7. Dup aceea, trece pirclab de Hotin i ntre 1554 $i 1560, deci sub Al. Lpusneanu, figureaz in divan ca pirclab de Rom an8. Boierul Mofoc a indeplinit func^ia de vornic atit in prima domnie a lui Al. Lpusneanu, cit ?i-n a doua domnie, de ast dat alturi de Josip Veverif9. Prin iunie 1568, Mo^oc se alla Inc la Ia$i1#, Mai trziu, sub Aron Tiranul, Mo^oc figureaz ca vornic al Trii de jos11. E foarte probabil c Gavrilas, fugit la lesi o dat cu Motoc Gheanghia, s fie acelaji care, intors in far sub Petru jchipul, ocup, prin 1583 1584, dregtoria de pirclab de Hotin12.

    Cit despre Gheanghia, actele interne din aceast epoc vorbesc, prin 1551 1552, de un Cozma Gheanghia, pirclab de Hotin13, i de fiul acestuia Gli gore, ajuns vornic sub Petru ijchiopul14. Un Drman, cpitan, e menzionai in actul din 156315 $i credem c de el este vorba in actul lui Mlzg. Nu stm despre care Bainschi vorbeste voievodul" Stefan, ns un Ion Bair.schi se ntilneijte spre sfirsitul domniei lui Bogdan Lpusneanu, ocupind dregtoria de pirclab16 . Ceva mai tirziu, se intilnejte ?i un Metricu Bainschi fiul lui Mafia?, logoft fost mare vornic, vtag ipirclab, intre 1582 si 161717. Chiarii Hamza vistier, pornitpe urmele mitropolitu- lui Teofan, spre a-1 readuce la Suceava, a menzionai in actele de cancelarie din a doua jumtate a sec. al XVI-lea. ns In mai 1571 $i in aprilie 1575 Hamza se afla in Moldova18. Dumitni, care 1-a inso^it pe Hamza, a fost i el hatman ?i portar de Suceava intre 1558 1560. Cit timp nu dispnem de o genealogie a boierimii moldovene, nu putem preciza despre care Miron vorbeste Mizg, cum nu putem aduce atitea precizri in legtur ?i cu al i boieri fugi^i peste hotare. Foarte probabil c se refer la acela care, intre 1586 1587, deci in a doua domnie a lui Petru Schiopul a fost pirclab de Roman19, iar nu la Miron, pirclab de Neamt sub domnia lui Petru Rares20.

    De un Barbovschi vorbesc actele noastre interne, in calitatea lui de portar de Suceava sub domnia lui Stefni^ $i-a lui Petru Rare?21. In aceea^i dregtorie se intilne^te i sub Al. Lpusneanu22 i e mai mult ca sigur c despre el este vorb in actul lui Mizg. Un alt slu-

    1 Ibidem, p. 296.2 Ibidem, II, p. 308. Vezi 51 scrisoarea din iunie 1573 in V e r e s s, II, p. 10 11.3 G h . G h i b n e s c u , Surete si izvoade, II, p. 330, 351. In timpul lui Petru $chiopul se intilnete de asemenea

    un Sava, care ocup dregtoria de stolnic (Vezi D IR , A. II. X V I , p. 182 i urm. ; III, p. 34I $i urm. ; IV , p. 11, 17). Prin 1560, deci sub AI. Lpusneanu, acest Sava a ocupat dregtoria de postelnic (D IR . A. II, X V , p. 125).

    4 V e r e s s , I, p. 327. fn a doua jum tate a sec. al X V I-lea se intilnete in divanul Moldovei un D raxin,pirclab de Neamt (D IR . A . I l i , X V I, p . 244- 332).

    5 Vezi V e r e s s , II, p. 170. Scrisoarea din octom brie 1579.8 D IR . A . I, X V I , p. 588.7 D IR . A . II. X V I , p. 3 - 1 0 .8 Ibidem, p . 39 155.9 Ibidem, p. 101. Actul din 1558 martie 15.

    1 V e r e s s , I, p. 184. Actul emis de Al. Lpusneanu din 1560 aprilie 4.U D IR . A- IV . X V I , p. 106.12 D IR . A . I l i , X V I , p . 1 9 9 -2 4 0 ; IV , p. 16, 17.13 D IR , A . II, sec. X V I , p. 1 si urm.14 D IR , A . I I I , sec. X V I, p. 78. Un Gheanghia e mentionat portar de Suceava, in cursul anului 1574 flbid m

    P- 96, 108).15 D IR , A . II, sec. X V I , p. 162.18 D IR . A . I l i , X V I, p. 3. Actul din 1572 ianuarie 7.17 Vezi D IR . A . IV , X V I , p. 280 f i IV , X V II , p. 79.18 D IR . A . X V I , II, p. 176 i II I , p. 49.1 D IR . A . I l i , X V I , p. 3 1 3 -3 3 5 . -----------28 D IR . A . I, X V I , p. 4IO $i urm. ?i Gh. Ghibnescu, Surete..., I, p. 185 237*'21 D IR . A , I, X V I , p . 224 ?i urm.22 D IR . A . II, X V I , p. 54.

  • 254 TR. IONESCU-NISCOV

    jitor, care i-a adus vefti din Jara Romineasc, este si boierul Toma, menzionai in actele sterne ca pirclab de Roman sub Petru Schiopul1 fi sub Aron Tiranul 2. in sfirfit, ultimul boier, prezent in divanul ^rii Moldovei din ultimile trei decenii ale sec. al XVI-lea a fost Lupul Stroici, mare logoft, tata! lui Ionasco Stroici, fi credem c la el se reter voievodul Stefan Mzg.

    Fr a fi epuizat firui boierilor din sfera relaliilor lui Mizg, din lips de atestri documentare, am vrea s subliniem faptul c ftirile din contextul actului nefiind clare, comple- trile de mai sus n-au caracterul unor certitudini.

    *

    Data actului din (1569) februarie 9. Actul, neavind menzionate decit luna fi ziua, loan Bogdan 1-a completai cu anul 1565, iar N. Iorga, ocupindu-se de pretendenti domnefti in aceast perioad, intre care fi de Stefan Mizg, admite c actul a fost emis In 1569. Argumntele lui Iorga sint concludente. Mai ntii, pornind de la detaliul complimentar al datei, sptmna lui ar^ibur , el constata c fiind vorba de a treia sptmin dinaintea postului, specificarea nu se potrivefte decit cu anul 1569. Pe de alt parte, evenimente externe pledeaz pentru aceast dat. Mizg vorbefte de o mifcare mpotriva germanilor, care nu poate fi altceva decit conspiraba din 1570. Pin in februarie 1569, boierul moldovean aflase desigur despre negocierile lituano-polone, care au dus la unirea definitiva din august 1569. n sfirsit, Francisc Zay moare in 1570, afa c peste aceast dat nu se poate trece a.

    *Descrierea actelor. Dup cum se poate vedea, cele dou acte de mai sus sint departe de

    a prezenta caracterele fi formlele actelor din cancelara Moldovei sau a Trii Romnefti. In orice caz, afa cum le-a redactat diacul, ele se apropie mai mult de formularul diplomatic din "fara Romneasc. ns stilul e incilcit fi incoherent. Limba greoaie fi alctuit ad-hoc dintr-un arsenal de cuvinte apar^inind aproape tuturor limbilor slave. Textele con^in, n cea mai mare parte, ucrainisme fi rusisme, cu intercalari de bohemisme, slovcisme, ungurisme fi bulga- risme. Nu lipsesc nici citeva forme romnefti.

    Dac majoritatea scrisorilor lui Stefan Mizg - adresate autorit^ilor din Ungaria sint scrise latinefte, ne putem Sntreba, ce 1-a determinat pe pretinsul voievod s cear redactarea acestordou acte intr-o limb slav fi inc plin de grefeli? Mai ales c dieci care s cunoasc latina cancelariei medievale se gseau destui prin orafele imperialilor. E sigur c boierii mol- doveni crora le e adresat acest din urm act nu ftiau latineste, dar ftiau romnefte. E greu de dat un rspuns la aceast intrebare fi ne mul^umim s constatm c exist, la data aceea, conftiinfa c slavona indiferent dac era sau nu corect avea totufi un caracter solemn pentru diplomatica din rsritul fi sud-estul Europei : pe scrisorile latinefti, adresate imperialilor, Stefan Mizg fi punea semntura folosind caractere chirilice: C rib a n E oro.v

    1 D IR . A . I l i , X V I , p. 199 5 urm.* D IR . A . IV, X V I, p. 71.3 Vezi N. I o r g a , Pretendenti domncpti..., p. 6O4 ii urm.