a§ezÀmintele coloni§tilor bulgari din 1830macedonia.kroraina.com/rs/rs3_9.pdf · coloniilor...

t

Constantin Velichi

A§EZÀMINTELE COLONI§TILOR BULGARI DIN 1830in lucrarea sa « Studii istorice romìno-bulgare », aparutà in anul 1956,

academicianul prof. P. Constantinescu Iafi comenteazà « Afezàmìntul » dat

coloniilor bulgare din sudul Basarabiei, regiune alipità Moldovei dupà pacea

de la Paris din 1856 1. Alcàtuit in 1857 de o comisie de boieri, care ascultase

in prealabil o delegatie a coloniftilor bulgari pentru a le afla doleantele, acest

Afezàmint, publicat in 1858, este un adevàrat codice deoarece cele 336 de articole,

impartite in mai multe capitole, se refera la ìntreaga organizare a acestor

colonii, cuprinzind drepturile fi indatoririle coloniftilor, productia, fcoala, bise-

rica, justitia, moravurile, etc., totul fiind prevàzut in cele mai mici amànunte.

Afezàmìntul din 1858 nu este insà primul statut al coloniilor bulgare de

la noi.

Un asemenea « Afezàmint » a fost alcàtuit fi in 1830 pentru coloniftii

bulgari care s-au afezat la noi in urma ràzboiului ruso-turc din 1828— 1829.

Intocmit cu 30 de ani mai de vreme fi in cu totul alte imprejuràri, acest Afe-

zàmint e cu mult mai simplu decit acela din anul 1858, ceeace este perfect

explicabil dacà tinem seama de situatia economicà, politica fi socialà, a ^àrilor

Romine din acea vreme. ìn istoriografia rominà ca fi in cea bulgarà nu s-au

cunoscut pinà acum decit cele douà privilegii generale fi anume — scutirea

initialà, pe timp de 8 luni de la a^ezarea coloniftilor, de orice biruri fi apoi

scutirea totalà de biruri pe 3 ani fi piata pe jumàtate a acestora pe urmàtorii

fapte ani, fàrà a se cunoafte Afezàmintele propriu zise 2. De aceea dàm mai jos

fi textul integrai al celor douà Afezàminte din 1830, pentru a se piitea vedea

1 A c a d . P. C o n s t a n t i n e s c u - I a $ i , Studii istorice romìno-bulgare, Bucure§ti

1956, p. 18— 27.

2 A jezàm intul moldovean a apàrut, cu unele mici omisiuni, in Albina-Romineascà,

la?i, 1830, p. 246 —248 (Nr. 58 din 31 iulie 1830). Deasemenea in Curierul Rominesc,

II, Bucure§ti, 1831 (numarul din 16 iule), deci inainte de alcàtuirea definitiva a A^ezàmin-

tului, se publicau cìteva din avantajele ce urmau sa le primeascà bajenarii. In 1834,

<< In§tiin{area » a circulat ca foaie volantà.

117

situatia deosebit de avantajoasâ care se creazà acestor colonisti in comparatie

cu aceea a bâçtinaçilor.

încâ de la finele sec. XV III, emigrarea populatiei bulgare la nord de Dunare,

in T'arile-Romìne çi in sudul Rusiei, ìncepuse a lua proporci mari çi mereu

crescînde cu prilejul fiecarui razboi ruso-turc. Deosebit de puternice au fost

refugierile facute in timpul razboaelor din 1787—-1792 çi 1806— 1812, eie atingìnd

culmea in razboiul din 1828— 1829. Cum majoritatea « bajenarilor » o forma

mai aies populatia ruralâ, aceçti lucrâtori de pâmînt erau bineveniti la noi in

^ara, unde boierimea era în câutare de força de munca, multa çi ieftina. Scapati

de jugul otoman, tàranii bulgari, care sperau cà în noua lor patrie vor fi cu

totul liberi, cadeau mai curînd sau mai tîrziu în rîndurile iobagilor, avînd aceeaçi

soartâ ca çi plugarii bâçtinaçi. în aceastà situatie ei îçi ìndreptau cererile catre

generalii ruçi, comandanti ai oçtilor din principate, interesati atît in ajutorarea

« bajenarilor » din care se recrutau unitati de voluntari, cît çi a conationalilor

lor din Bulgaria propriu zisa çi de a caror atitudine depindea in buna parte

succesul operatiilor militare.

In timpul razboiului ruso-turc din 1806— 1812, bulgarii din Bucureçti in-

treprind prima lor actiune diplomatica in Rusia, actiune in care episcopul

Sofronie de VraÇa joacâ un roi hotarìtor 3. Alaturi de el, Atanasie Nikolaev

« deputatul poporului bulgar », lucreaza la cartierul generai al armatelor ruseçtj

§i reu§e§te sa obtina unele privilegii pentru bajenarii bulgari, respectate mai

mult sau mai putin de zapcii însârcinaçi cu strìngerea birurilor. 4

In razboiul urmator 1828— 1829 situatia se schimbâ, atìt din cauza numa-

rului neobiçnuit de mare de bàjenari bulgari care trec la nord de Dunàre—circa

16.565 familii5 numai din regiunea Sliven, lambol, Karnobat, adicà de la sud

de Balcani— dintre care iniziai 6283 vin sa se açeze la noi, 6 cît çi din cauza

organizarii politice a bulgarilor din f ara Romìneasca. Alexandru Pavlovici Neko-

vici, noul « députât al poporului bulgar », ìntreprinde puternice actiuni diplo-

matice. Luptìnd pentru asigurarea unei vieti mai bune a bajenarilor bulgari,

Pavlovici prezintâ împâratului Nicolae I un memoriu in care se cer urmatoarele :

1. Scutirea coloniçtilor de anumite dari.

2. Numirea unui curator principal al lor care sà-i ia sub protectia sa §i

care sa intervina pentru ei la Divan.

3. Toçi bulgarii açezati in oricare parte a Moldovei çi Târii Romîneçti

sa fie sub ascultarea acestui curator, ceea ce va contribui la mentinerea natio-

nalitatii lor.

3 Z l a t a r s k i V . N., IIoAurnunecKama poAH Ha Co(f>ponun Bpanancnu np'ksb pycKO-

mypcKama eouua 1806— 1812, Sofia, 1923, p. 12. §i urmatoarele.

4 N . I. K a z a k o v H ì ucmopun pyccKoSoAeapcKux ceH3eù « nepuoò eoÜHbi Pocuü c

Typuueü (1806— 1812), în « Vaprosy Istorii », Moscova, 6 , 1955, p. 62 j i urmatoarele.

6 K o s e v D., JleKifUÜ no Hoea òbjiiapcna ucmopun Sofia, 1951, p. 97.

1 A c a d, P. C o n s t a n t i n e s c u - I a ç i , op. cit., p. 13 — 14.

4. Bulgarii din Principate sà-§i aibà judecàtoriile lor. Acest memoriu a

fost trimis de càtre generalul Delingshausen, abia la 22 septembrie 1828, contelui

Nesselrode, de$i memoriul fusese alcàtuit incà de la 30 iulie, la $umla, unde

se afta marele comandament al armatelor ruse§ti. 7 Desigur cà §i aceastà acfiune

a contribuit, mal tirziu, la interventìa pe care Kiselef a fàcut-o pe lingà Diva-

nurile celor douà Principate in vederea ìntocmirii viitoarelor « A^ezàminte ».

Pe baza documentelor existente se poate vedea u$or, cà ìncà din primele

zile ale ràzboiului, bàjenarii bulgari se bucurau de o scutire totalà de orice

biruri pe timp de 8 luni de la venirea lor. Dupà trecerea acestui termen, báje-

narii intrau la rind cu ceilalti birnici. 8 Generalul Jeltuhin, care prezida cele douà

Divanuri nu incalcà aceastà màsurà ci dimpotrivà, o sprijinà. Mai mult, atunci

cind bàjenarii, al càror termen de scutire trecuse, nu voiau sà plàteascà dàrile,

el intervine prin màsuri energice. Astfel vreo 200 de familii de bulgari turtu-

càieni se a§ezaserà ìncà din anul 1828 in satul Chirnogi, plasa Negoeijti, din

jude^ul Ilfov. in iulie 1829, atunci cind stolnicul Stanciu $i serdarul Teodorachi

merg in sat pentru a le cere dàrile, sint pu§i pe goanà de càtre bàjenari, care

declarà fàti§ cà nu vor piati nimic « ciocoilor Divanului. . . pìnà nu vor vedea

ofiter ìmpàràtesc ?i ostaci rinduiti in pricina aceasta ». Divanul se adresà gene-

ralului Jeltuhin care trimise la Chirnogi un stotnic §i 50 de cazaci. Mai prudent,

stolnicul Stanciu nu merge ìmpreunà cu ei, invocind boala serdarului Teo-

dorachi. Se duce ìnsà ìmpreunà cu cazacii ispravnicul streinilor §i ca urmare

se plàtesc toate dàrile §i se face §i inregistrarea in catastiful special al Visteriei. 9 E dar cà Divanul nu dorea sà ia altà màsurà làsind a?ezarea bàjenarilor la

buna intelegere a stàpinilor de mo$ii, a?a cum se fàcuse §i mai inainte. La

aceasta trebuie sà adàogàm §i abuzurile zapciilor, care dau na.'jtere unor plìngeri

a bàjenarilor, atit la Divan cit §i la .generalul Jeltuhin. A§ezàmintele propriu

zise s-au ìntocmit abia in anul 1830, atunci cind o parte dintre bàjenari incearcà

sà treacà ìnapoi peste Dunàre. 10ín aprilie 1830, generalul Kiselef cerea Divanului ca sà ia màsuri pentru

a§ezarea bàjenarilor. Aceste màsuri s-au luat mai intii in Moldova unde apare

$i primul « A§ezàmint », care era gata in iunie 1830 u . A§ezàmintul moldovean

fu aprobat de Kiselef §i trimis Divanului "J^rii Romine§ti, care era invitai sà

facà §i el o « asemenea punere la cale » 12. A§a a luat fiintà §i « Afezàmintul »

din "Jara Romineascà (august 1830)13 §i care, dupà cum se va vedea mai

jos, e mult mai redus decit cel moldovean.

7 A c a d. S t . R o m a n s k i , Ei/ieapumh eh Baoiuko u Mo/idoea (JIoKyjueHmu,), Sofia,

1930, p. 36-43.

* A c a d. S t . R o m a n s k i , op. cit., p. 73 §i urm.

9 Ibidem, p. 52 — 69.

10 Ibidem, p. 78 urm.

11 Arh. St. Bue., Vistieria, Dos. 162/1830, f. 304 — 8.

12 Arh. St. Bue., Ibidem, f. 302.


119

Cele doua Açezâminte, dupä ce prevedeau scutirea totalà de biruri pe timp

de trei ani çi plata pe jumätate a därilor pe urmätorii çapte ani, enumerau con

ditile în care se puteau açeza bajenarii. Açezâmîntul moldovean vorbea çi de

açezarea bulgarilor pe pâmînturile manâstireçti, cît çi de açezarea meseriaçilor

çi negustorilor la oraçe, ceeace lipseçte Açezamîntului din T’ara Romineascä.

Parte integrantä din Açezâmîntul muntean este acea « Inçtiintare » publicatä

în 1834, adicä atunci cînd se împlinisera cei trei ani de la açezarea bajenarilor

çi prin care se iau noi mäsuri în legatura cu situatia acestora. Deoarece Açezâ-

mîntul muntean din 1830 nu preväzuse nimic în ceeace priveçte açezarea negus-

torilor çi meseriaçilor çi ca urmare aceçtia cäutau sä se prevaleze çi ei de ace-

leaçi privilegii, Obçteasca Adunare foloseçte prilejul acestei « Inçtiinçâri » çi

precizeazä în mod expres ca Açezâmîntul se referea numai la «lucràtorii de pamînt»

meseriaçii çi negustorii urmînd sä pläteascä patentele obiçnuite ca çi bâçtinaçii.

Cu totul alta era situatia acelora care veneau în grupuri masive çi care voiau

sâ-çi cumpere o moçie mai întinsâ pe care sâ-çi refacâ vechea açezare din patrie.

Astfel bulgarii slivneni cumpärä moçia Bereasa çi obtin de la Divan privilegii

speciale pentru înfiintarea unui nou tîrg14 — Noul Sliven. Chiar dacâ împre-

jurärile nu i-au ajutat ca sä înfiinteze acest oraç, din motive pe care le vom

expune în alt studiu, privilegiile acordate fac çi ele parte tot din acelaçi « Açe-

zâmînt ».

Deoarece spatiul limitât nu ne îngâduie sä analizäm conditiile preväzute

în cele douä Açezàminte, däm mai jos textul lor, comentariile formînd obiectul

unui articol special ce se va publica ín volumul dedicai Congresului International

al Slaviçtilor care se va tine la Moscova, în septembrie 1958. Iatä cuprinsul

celor doua « Açezâminte » gäsite la Arhivele Statului din Bucureçti.

I. AÇEZÂM ÎNTUL DIN MOLDOVA

Hotàrìrea Obstestii Adunàri a Divanurilor Moldavii.

în urma predlojenii Excelentiì sale de la 16 a trecutului maiu cu Nr. 3618

atingätoare dâ açâzarea în Moldova a bulgarilor, grecilor çi altora ce vin acum

din Bulgaria çi Rumeli, Obçteasca Adunare a Divanurilor, ìntorcìnd deplinä

a sa luare aminte la aceastä madea, au încheiat a sa socotinçâ cu unirea tuturor

cilenurilor ca sä rînduîascâ un députât din boerii de starea ìntìiu cu care numire

s-au çi ales pe postelnicul Iordache Cuza, spre a sä trimite la oraçi Gälati,

a priimi pe toate mai sus numitele familii çi spre a le açâza pe dinsele în prin-

tipat, spre a le da lor mijloace ca sä sä poatä hräni. Acestui boer trebuie a

i sä da de la Sâvîrçitorul Divan poruncä pentru îndatoririle întru aceastä madea,

asemenea çi instrucçiile mai jos coprinse çi alcätuite dupä chibzuirea Obçteçtii

Adunäri a Divanurilor, potrivit cu raportul hatmanului de aici, trimis la

Obçteasca Adunare pe lîngâ predlojenia D. viteprezedent, adicä :


1 2 0

1. Numitul mai sus boier este indatorat ca pe totii acei ce au a veni spre

làcuintà in Moldavia, dupà efirea lor din carantiná, sá cerceteze cu cea mai

mare stràfnicie de au pe lìngà dìnfii arme fi dacà vor avea, apoi indatà sa sa

iafi sa le incredinteze spre pàstrarea pàrcalabilor de la Galati, pinà ce vor priimi

ei pentru aceasta osebità poruñea, ìndatorind odatà cu aceasta pe fiefeare ale

cui vor fi ármele ca sá le insemneze cu vreun semn, pentru ca la ìntoarcerea

lor in cuviincioasa vreme, sa nu sa ìntimple intru aceasta nedomirire de càtre

pircàlabi. Fiefeare dintre dìnfii pe acest temeiu, dupà ce-fi vor da ármele vor

priimi ìncredintare.

21ea. Intrebind pe fiefeare din acei oameni unde fi la care locuri dórese ei

a se statornici in Moldaviia, unor asemenea dupà dorintele lor sa li sà dea

porunci càtre ispravnicii tinuturilor acelora unde numai ei cu multumire vor fi

priimiti de càtre moftenitorii de mofii a sa afàza, dar pìnà a nu sà porni

ei deputatul este dator a sà ìndeletnici ca sà sà ia de la dìnfii inscris chezàfii,

precum cà pe vremea viitoare vor avea purtàri de bunà nàdejde, ìnchezàfuin-

du-sà unul pentru altul, atit acei cu familii precum fi holteii. $i dupà acele

chezàfii, dupà ce sà vor incredinta de càtre pircàlabi, deputatul este dator a

scoate intocmai copii fi sà le trimità la ispravnicii tinutului unde au a sà afàza,

iar cele in orighinal chezàfii sà le trimità spre pàstrare la Divanul Sàvìrfitor.

31ea. Deputatul este dator a alcàtui catastili obftesc de toate acele fete cu

aràtare unde fi la care locuri s-au trimis a sà afàza fi un asemenea catastili

sà-1 trimità Sàvirfitorului Divan.

Acest deputat este dator ca sà sà indeletniceascà spre a le da toate cele

trebuincioase pentru hrana cu platà pìnà la locul ce sà vor afeza, dar pe lìngà

aceasta Divanul Sàvìrfitor va porunci pircàlabilor de Gàla^i spe a sà pàstra

ármele acelor bàjànari asemenea fi spre a da deputatului tot ajutorul spre

ìnlesnicioasà lucrare, intru ìnsàrcinarea pusà asupra sa. Pe lìngà aceia sà va

porunci fi tuturor ispravnicilor de obfte ca sà pàzeascà urmàtoarele pravili :

a) sà sà indeletniceascà in pricina indemànaticei lor afàzàri, insà tinìnd

asemenea luare aminte asupra làcuitorilor de sate sau de orafe, pe lìngà care vor

fi cere dumnealor ispravnici de la deputat copii dupà chezàfii, precum mai

sus dà aceasta sà pomenefte.

b) spre a li sà arata lor osebità ocrotire, ei sìnt datori sà ia aminte ca

nimeni din acei làcuitori nici decum sà nu fiie intru nimic asupriti fi neadormit

sà aibà luare aminte ca ìndeletnicirea lor sà fiie cu denadins plecatà càtre cas-

nicile iconomii fi adesaori sà sà cerceteze in tainà de nu sìnt dintre dìnfii fi

de acei carii làsind meftefugul lui sà ìntoarce càtre ràul de obfte fi in pricina

unor asemenea priimindu-se strafnicei màsuri, sà sà inftiinteze fi pe Sàvìrfitorul

Divan.

41ea. La ìntìmplare, dacà cineva din acei làcuitori nu sà vor uni dupà

vreme a sà duce la acele locuri, unde de la Galati au fost rìnduiti de càtre

pàrcàlabi sau deputat fi ispravnicii sìnt datori a le da lor voie ca sà sà afaze

121

pe la locurile ce-?i vor alege ei, in^tiintind numai pe ispravnicii acelor judete

§i tot in aceia vreme dìnd dà §tire §i Sàvir^itorului Divan, iar dacà careva

dintr-ìn§ii sa va arata pe la locurile unde nici de catre ispravnici nici de catre

deputai nu li s-au dat voie a làcui, pe ni§te asemenea ispravnicii sà-i tie supt

arest §i sa in§tiinteze pe Savìr§itorul Divan de unde vor priimi cuviincioasa

dezlegare.

51ea. Dupà a?ezàrea acestor làcuitori, ispravnicii sint datori ca sa trimità

Sàvir§itorului Divan catastili cu aràtare unde anume §i la care locuri s-au a§àzat

§i cite familii in fie^care sat §i ora§.

Ce se atinge de xndatoririle unor asemenea bàjànari catre stàpinire ase-

menea ?i a stàpinitorilor de mo$ii catre din$ii, Ob^teasca Adunare a Divanului

dà neapàrat gase§te ca sa sa urmeze intocmai socotintii infaticate acestei adunàri

de catre vistiernicii Catargiu §i Cantacuzino, care socotintà fìind supt insu?i a dum-

nealor iscàlituri sa va alàtura pe lingà jurnalul incheiat intru aceastà madea. Si pe

lingà aceasta, s-au hotàrit scot'mdu-sà intocmai copii dupà aceastà socotintà

sà sà facà §tiut prin mijlocirea Divanului Sàvir§itor ispravnicilor de judete,

poruncindu-li sà ca sà publicariseascà peste tot locul o asemenea socotintà spre

cea deob^te ijtiintà a tuturor stàpinitorilor de mo§ii. De care Ob§teasca Adu

nare dà trebuintà gàsefte a trimite §i D. viteprezedent pe lingà raport, copie

atìt dupe jurnalul incheiat intru aceasta, precum §i socotintà dumnealor boerilor

vistieri Catargiu $i Cantacuzino, cerindu-sà dezlegare a Excelentii sale.

Socotintà dumnealor vistierilor Catargiu si Cantacuzino.

Spre a sà sigurefsi làcuinta bàjànarilor fugari ce cautà dupà scàparea lor

intre norodul pravoslavnic, spre ìmbunàtàtirea stàrii cei dàràpanate §i a§àzarea

cea statornicà sà chibzuie§te: Pà fìe§care bàjànar lucràtor de pàmìnt nesupus

vreunei streine protecsii sà sa a^aze dupà un osebit a§àzàmint : la cei intiiu

trei ani sà sà sloboazà de tot felul de dare, iar dupà aceia sà sà puie asupra lui

in curgere de §apte ani jumàtate de dare hotàrità pentru ceilanti làcuitori,

iar dupà trecerea dà zece ani de la vremea a§àzàrii lor sà sà a§aze in rìnduiala

Au iscàlit.

Veniamin, mitropolit Moldavii

Varlaam Sardion

Grigore Ghica logofàt

Ràducanu Rosseti hatman

Teodor Bal§ logofàt

Constantin Catargiu logofàt

Grigore Ghica dvornic

Alexandru Bal§ vistier

Catargiu dvornic

Vel logofàt Mavrocordat

Dvornic Constantin Paladi

Hatman Palada

Dvornic Iordache Ghica

Postelnic Alexandru Sturzea

Costache Sturzea

Canta postelnic

Aleco Bal§

Toma Luca spàtar

Gheorghe Ermeziul agà-

Intocmai cu cea adevàratà. Au iscàlit, Dimitrie Brancomir.

1 2 2

celorlanti birnici, neingreuindu-sà pe dìnfii nici cu un fel de alte havalele

sau adaosuri de bani, afarà de patru parale la leu, carii trebuie a sà da

la cutiia satului ce are a fi pàstratà la bàtrinii ce au a fi alefi, pentru nevà-

zutele intimplàri spre indestularea insufi nevoilor ce sà vor atinge insali de

a lor trebuintà.

Pe la locurile unde vor fi biserici, bàjànarii sint datori a sà ingriji ca sà

le tiie in cea mai bunà orinduialà dinpreunà cu ceilanti làcuitori, iar unde nu

vor fi biserici sint datori a avea preo£i fi fàrà ìntirziere a face biserici dupà

putìntà fi ìnlesnirile ce vor fi càtre aceiia.

Acestea sint ìndatoririle bàjànarilor càtre stàpinirea locului. Dupà aceasta

urmeazà ìndatoririle càtre stàpinitorii de mofii pe a càrora ifi vor statornici

làcuinta lor, asemenea fi a stàpinitorilor de mofii càtre bàjànari.

a) Stàpinitorii sìnt datori ca sà dea pentru fiefeare familie cite o casà cu

ìngràditurà fi loc pentru gràdinà de 400 stìnjeni pàmìnt curat, iar la loc de

pàdure fi munte cite 200 stìnjeni fàrà nici un fel de platà, iar dacà ei pe ase-

menea locuri vor face livezi, apoi din acele livezi sint datori a da legiuita

zeciuialà.

Darea pàmìntului are a fi rinduità de càtre stàpìnitori nu cu depàrtare unul

de altul.

b) Stàpinitorii sint datori a da cite o falce fi jumàtate dà iarbà fiefeàruia

làcuitor ce va avea cite cinci vite drepte ale lui, iar acei ce vor avea mai pu^ine

li sà va da loc cu analoghiie dupà numàrul dobitoacelor. Dobitoacele acestea

au sà sà coprinzà in patru boi de jug sau in patru cai de ham fi o vacà in locul

càruia i sà dà voie a tinea zece oi.

v) O falce fi jumàtate de iarbà de coasà pentru cinci capete dà vite fi cine

va avea mai putine cu analoghiie dupà numàrul vitelor.

g) Asemenea sà va da fiefeàruia làcuitor, care va avea sau nu va avea

dobitoace, cite o falce fi jumàtate de aràturà.

d) Pe mobile ce vor fi pàduri este dator stàpìnul de moglie a da voie bajà-

narilor a sà foiosi din acelea cu lemne de foc din lemnele cele càzute netrebnice,

iar nu din acele verzi; iar dacà in acele pàduri nu vor fi dàràmàturi de lemne

netrebnice, apoi pentru trebuintà ce va avea de lemne sìnt datori a sà invoi

cu stàpìnul de mofiie.

e) Làcuitorii sint datori din partea lor ca sà puie pàdurar de la unul pinà

la 3 oameni, carii vor fi slobozi de 24 zile ale stàpinilor de mofii, iar dacà stà-

pìnul luind seama dupà intimplare va intrebuinta mai multi oameni pàdurari,

la o asemenea intimplare afarà de slobozirea lor de 24 da zile, va plàti pentru

dìnfii cuviinciosul bir.

Darea la làcuitori a parilor fi nuielilor ràmine la ìnvoiala intre amindoao

pàrtile, adecà intre dinfii fi stàpinitorii de mofii, iar la dimpotrivà intimplare

li sà dà lor voie ca sà aducà din altà parte sa sà-fi ingràdeascà gràdinile cu

fan£uri.

Dacá lácuitorii vor avea dobitoace mai multe decit numárul hotárít sau

voiefte a ara mai mult pámint decit cel hotárit, la o asemenea intímplare este

dator a sá invoi cu stápínul mofii.

Fie§care lácuitor este dator a lucra stápínului de mo§iie cite 24 zile pe

an la locul unde vor lácui ei.

Aceste zile de lucru sá hotárásc pentru locul ajezárii lácuitorului pentru grádi-

nile trebuincioase spre hrana lor §i a familiilor lor §i hrana a cinci cápete de dobi

toace ce va avea fie§care iar mai mult nimic de la dín§ii sá nu sá mai ceará.

a) Spre a putea lácuitorii mai cu inlesnire a sávír§i acele 24 zile ale stápi-

nitorului de mo§iie sá impártese ín patru vremi a anului, adecá §apte zile da

primávará, §apte de vará, ?apte de toamná §i trei de iarná, care fie§care lácuitor

este dator a le lucra- cu plugurile, cu carále 5i cu dobitoacele iar carii nu vor

avea, cu lucrul miinilor.

b) A l jásele parte evadrat §i falce sau 480 stínjeni cimp arat ín pámint

moale sá socote§te lucrul intr-o zi cu doi boi, iar la pámint tare al 8-lea parte

sau 360 stinjeni.

v. Sápatul 5i grápatul al unii jumátáti fálci de pámint sá socote§te lucru

de o zi cu doi boi.

g) Tot soiul de píine care are a fi plivit sá socoteascá al 8-lea parte de

falce o zi de lucru, iar al doilea plivealá al cincilea parte de falce.

d) In vremea seceri?ului este dator heneare lácuitor sá secere griu, secará,

mei, ováz sau orz, cite doaoá clái fiejeare cite da 30 znopi §i znopul de cite

patru palme inprejur. Pentru cáratu unui asemenea, lucrul cu cel intiiu sá sá

socoteascá o zi, iar fárá cárat este dator lácuitorul a secera 2 1/2 clái pe zi.

e) Culesul porumbului §i curátitu lor de foi pentru 30 de prájini dintr-o

falce evadrat sau 1080 stinjeni inpreuná cu caratu, o zi de lucru.

j ) Cosirea 5i cládirea finului in clái sá sá socoteascá o jumátate de falce

lucru de doao zile, iar o falce intreagá cu ingráditul cláii 4 zile.

z) La íntrebuintarea lácuitorilor la vii sau la alt lucru ce nu sá coprinde

in mai sus pomenitele datorii, el este dator a lucra de dimineatá piná la sfintitul

soarelui, dindu-i sá vreme de odihná 3 ceasuri pe zi vara, iar toamna §i iarna 2 cea-

suri. De sine sá intelege cá in 24 de zile ce are a lucra lácuitorii stápínului mo$ii

nu au a fi íntrebuintap in scoaterea pietrii, lucrarea metalurilor §i la cáratul

copacilor mari de la locuri de munte, fárá osebitá íntru aceasta a lor vointá.

i) Fie§care lácuitor insurat avind trebuinciosul pámint de hraná, macar

de ar §i lácui impreuná cu tatál sáu este dator a lucra stápínului hotárítele 24

zile, dimpotrivá insá ho(l)teii ce sá aflá pe lingá párintii lor se slobozesc de

asemenea indatorire.

h) Lácuitorul ce va avea car cu patru boi poate fi íntrebuintat in cárátura

stápínului in depártare de 12 ceasuri, socotind fie^care ceas de 250 stínjeni §i

pentru aceasta trebuie a i sá socoti dusul §i íntorsul lui 5 zile de lucrul din

acele 24 da zile iar lácuitorul ce va avea car cu doi boi nu trebuie a fi trimis

mai departe de cit 6 ceasuri, socotindu-i-sá pentru aceia 3 zile de lucru. Dacá

124

\

làcuitorul sa va ìntrebuinta la o asemenea caratura in vremea de iarnà, apoi

stàpinul mofii este dator a-i da lui fin pentru fiefcare bou cite 10 oca pe zi,

iar dacà stàpinul va socoti a-1 trimite pe làcuitor mai departe, apoi aceasta sà

lasà a sà face ìntre dìnfii osebità invoialà.

k) Zilele de lucru au sà ile potrivite in curgerea anului in madeao iconomii,

afa ca lucrarea pàmintului atìt a làcuitorilor, precum fi a stàpinilor de mofiie,

sa sà urmeze prin cuviinciosul chip tot intr-o vreme.

I) Sìnt datori làcuitorii a da dijmà din semànàturi §i a o càra in sat la

locul ce sà va aràta de càtre stàpini dupà orìnduiala ce sà pàzefte pìnà acum.

m) Afarà de 24 zile de lucru, fiefcare làcuitor ce va avea car este dator

a aduce din pàdurea stàpinului de moglie in depàrtare de 6 ceasuri cìte un car

dà lemne, in care sà incapà o al faselea parte de stinjen cubicesc, adecà in

toate pàrtile de opt palme domnefti, iar dacà, in locul lemnelor va càra fin, piine

fi gràunte sau bàuturà fi dacà sà va intimpla a merge indoità cale decit depàr-

tarea insemnatà, apoi la o asemenea intìmplare doi làcuitori trebuie a alcàtui

un car fi vor merge mai departe in socoteala fiefcàriia zile de lucru.

Facerea fi dregerea zàgasurilor pe la mori fi adàpàtori fiindcà aceastà madea

alcàtuiefte folosul fi ìnlesnirea satului, apoi sà sà ìndatoreze pe làcuitori ca sà dea

trebuinciosu ajutor spre a sà tinea acelea in bunà rìnduialà.

Ajutorul ce trebuie a face stàpìnitorul de mofiie sìrbilor fi bulgarilor la

afàzarea pe mobile lor are a fi sà le dea boi vaci, cai fi alte neapàrat trebuin-

cioase la cea intìiu afezare, iar bàjenarii dupà priimirea unui asemenea ajutor

sìnt datori a da stàpìnirii ìnscrisuri fi a le plàti pretul acelora in curgere de

trei ani, adecà in fiefcare an cìte o parte de bani, iar cìnd bàjànarii nu vor

putea plàti la soroace banii, la o asemenea ìntìmplare sa dà voie stàpinilor ca

peste acele 24 de zile sà-i indatoreasca a lucra la orice lucrul vor avea, scà-

zindu-i piata pe o zi dupà preturile ce sà vor politefsi in vremea aceia, pe

lingà care ei sìnt datori a sà ìndeletnici fi in obftescul lucru al cìmpului deopo-

trivà cu ceilanti làcuitori spre a scapa dà lipsà, dacà din ìntìmplare in anul

urmàtor nu ar fi roadà.

De sine sà ìntelege cà strìngerea unii asemenea pìini se cuvine ìnsufi

làcuitorilor.

Pe aceste afezàmìnturi sà vor afàza bulgarii fi pe mofiile monàstirefti, iar

dacà bulgarii vor dori a sà afàza prin orafe, apoi vor plàti deopotrivà cu negu-

tàtorii acelui oraf, iar dacà acefti bàjànari nu vor voi sau nu vor gasi putintà

a sa afàza in Moldaviia pe acest temei, apoi sà li sà dea lor voie a merge in

Valahiia sau in Besarabiia spuind mai nainte de aceasta deputatului fi nu mai

tìrziu de cìt la 15 iunie.

Acest afàzàmint pentru priimirea bulgarilor trebuie a fi tàlmàcit in limba

bulgàreascà fi aràtat lor cà invoiala aceasta inbunàtà£ità de càtre stàpinire negrefit

va fi. priimità de adevàratà dacà vor urma in urmà niscareva judecàti sau neìnvoiri

mtre bulgari fi ìntre stàpìnitorii de mofii.

125

»

Dupà aceasta toate invoelile sau tocmelile care vor fi incheiate pe intocmai

ìnêlegere a acestui a?àzàmint dà càtrà stàpinirea pàminteascà §i judecàtoreascà.

Toate mai sus aràtatele sà ating numai de bulgari bàjenari neatingindu-se

nicidecum de làcuitorii £àrii.

De sine sà xntàlege cà dreptatea stàpinitorilor de mo§ii nici supt un cuvint

nu poate fi schimbatà §i stàpinitorilor li sà dà dreptate a priimi pà asemenea

làcuitori.

Au iscàlit vistieriul Catargiu §i vel logofàt

Divanul Ob$te§tii Adunàri inbunàtàtind socotinfa D.D. vistierilor Gatargiu

$i Costacbe Cantacuzino, cu aceasta intàre^te.

Iunie 14, 1830.

Au iscàlit.

Veniamin mitropolitul Moldavii

Varlaam Sardion

Logofàt Grigore Sturdza

Hatman Ràducanu

Logofàt Teodor Bai?

Vornic Grigore Ghica

Vistier Aleco Bal§

Logofàt Costantin Catargiu

Postelnic Iordache Ghica.

(ss)..........

II. A§EZÀM ÌNTUL DIN JA R A ROMÌNEASCÀ. (august 1830)

Intocmirea afàzàmìntului pentru bulgarii venivi din Rumele in acest prin-

tipat dupà chibzuirea Ob$te$tii Adunàri a Divanurilor.

1. Dumnealor ispravnicii judetelor sà facà catagrafie de ob§te pentru toti

bulgarii ce sà vor fi. sàlà§luit in fie?care judet cu numele, sinul, porecla §i locul

a§ezàrii lor.

21ea. Sà cerceteze dumnealor ispravnicii cu cea mai mare strà§nicie de

au pe lìngà dìn§ii arme, §i dà vor avea, apoi indatà sà se ia §i sà se pue in

pàstrare la ispràvnicaturi pinà ce vor priimi dumnealor pentru aceastà osebità

poruncà §i fie§càruia ale càrui vor fi armele sà i sà dea bilet cu semnul armelor,

indatorindu-i odatà cu aceasta ca sà lipeascà §i ei asupra armelor Nr. bileturilor

ce vor priimi, ca la intoarcerea lor in cuviincioasà vreme sà nu se ìntìmple

invàluialà.

31ea. Dupà ce sà vor a§àza ei unde cu mulûmire vor fi priimiti de càtre

stàpìnii de mo$ii sà se ia de la dìnîi in scris chezà§i, precum cà pe vremea

viitoare sà vor purta prin toatà buna orinduialà fi cu supunere, chezà?uindu-sà

16 Arh. St. Bue. Vistìeria, 162/1830, f. 304 — 308; vezi si traducerea rusà la fol. 317 — 25.

Teodor Bal§ hatman

Costantin Palade

Alecsandru Sturdza

Constantin Sturdza

Aleco Bai?

Postelnic Canta

Spàtar Toma Luca

Aga Gheorghie Hermeziu 15

126

unuJ pentru altul, atit acei cu familii cit $i holtei §i dupa acele chezá§ii, incre-

din£ate de dumnealor ispravnicii, scotìndu-sa copii, acele copii sá ramie spre

stiintà la ispràvnicaturi, iar ceale in orighinal sá se trimita spre pastrare la Divan.

4\ea. Neadormit sa aibà luare aminte dumnealor ispravnicii la índeletni-

cirea lor sá fie cu denadinsul plecatá catre casnicele iconomii §i adesea ori sa

cerceteze in tainà nu cumva vor fi pintre din§ii §i de acei carii lasìndu-^i niente-

augurile lor, sa ìntoarce càtre ràul de ob§te, apoi in pricina unor asemenea

priimindu-sà stra§nice màsuri sa ìn^tiinteaze Sàvir$itorului Divan.

51ea. La intimplare, dacà cineva din acei bàjànari in urma catagrafiei ce li

sà va face acum nu sa vor uni dupa vreme a sa statornici in locurile unde acum

s-au a§ezat, atunci sà vor aràta cu jàlbi la Divan, fàcìnd cunoscutà pricina

pentru care vor fi ei siliti a sà muta §i Divanul va hotàri aceasta dupà cuviintà,

iar cind vreunii dintrin§ii sà vor stràmuta de sine§i fàrà §tirea stàpinirii pà niste

asemenea, dumnealor ispravnicii acelor judete sà-i tie supt poprealà ?i sà

in§tiinteze Divanului de unde vor priimi cuviincioasà dezlegare.

61ea. Ceia ce sà atinge de indatoririle unor asemenea bàjànari càtrà stàpi'

nire, Divanul hotàrà§te potrivit cu socotinta Ob§te?tiii Adunàri a Divanurilor

Moldavii adicà :

Fie§care bàjànar lucràtor de pàmìnt sà se a§aze dupà osebit a§ezàmint,

adecà trei ani sà se sloboazà de tot felul de dare càtre visteria {àrii dupà aceia

sà se pue asupra lui in curgere de 7 ani pe jumàtate darea ce va fi hotàrità

pentru ceilalti làcuitori, iar dupà trecere de 10 ani de la vremea a§àzàrii lor

sà intre in rinduiala celorlalti birnici.

Pe la locurile unde vor fi biserici, bàjànarii sint datori a ingriji ca sà le pe

in cea mai bunà orinduialà dinpreunà cu stàpinii mo§iei §i cu ceilalti làcuitori,

iar unde nu vor fi biserici sà chibzuiascà atit numitii dinpreunà cu stàpinul

mo$ii a sà face bisericà dupà starea satului.

71ea. Acestea sint indatoririle bàjànarilor càtre stàpinirea {àrii, dupà aceasta

urmeazà §i indatoririle lor càtrà stàpinitorii de mo§ii, asemenea §i a stàpini-

torilor de mo§ii càtrà bàjànari dupà inchipuirea a§àzàmintului urmàtor.

Proprietarul (adecà stàpinul de mo§ie) sà indatoreazà sà dea fie§càruia

bàjànar, làcuitor pe mo§ia sa, un loc de 400 stinjeni pàtrati la cimp §i de 300

asemenea la munte pentru casa sa, pentru curte, pentru trebuincioasele inprej'

muiri §i pentru o gràdinà de legumi spre intrebuintarea familii sale. Acest fel

de locuri vor fi legate unul de altul §i la o parte de loc a mc§iei, care sà va

insemna de proprietar.

Locuri de izlaz pentru 4 vite de muncà adecà boi, bivoli sau cai .?i pentru

o vaca de hranà, dacà locuitorul va avea acest numàr de vite ale lui, sà va

socoti pà fie§care cap dintr-aceste vite cite o jumàtate de pogon de izlaz §i in

loc de vacà va putea làcuitorul sà tie 10 oi sau capre.

Càtrà aceasta, tot pà numàrul mai sus pomenitelor 5 vite, ii va da proprie'

tarul loc de finete pentru hrana lor pà iarnà socotindu-se cite un pogon pentru

127

fie§care cap de vita; dacá lácuitorul nu va fi avind acest numár de vite i sá

va da numai pá cele ce va avea.

Asemenea ii va da pina la 4 pogoane loe de aráturá pe care íl va lucra

ori insu§i sau prin mijlocirea altora numai pá seama sa fárá sá poatá vreodatá

a-1 inchiria cu bani.

Proprietarul va insemna locurile de izlaz, precum $i pogoanele de finete

§i de aráturá.

Pá acele mo§ii unde vor fi páduri, proprietarul va slobozi sátenilor sái sá

ia lemne de foc pentru a lor neapáratá trebuintá, tot cu acela?i chip precum sá

urmeazá ?i acum, dupá care §i paza pádurilor rámine pá sarcina lácuitorilor,

orinduind insu§i dintre din§ii cite unul, doi sau trei pádurari, dupá trebuintá

fi dupá márimea pádurilor.

Cind lácuitorul sátean va avea vite mai multe de cit numárul mai sus arátat

sau va voi pámint de aráturá mai mult decit cel ce i sá dá, pentru un asemenea

prisos se va ínvoi dupá buná toemealá cu proprietarul, carele va protimsi tot-

deauna pá lácuitorii sálá^luiti pá a sa mo§ie. Asemenea §i lácuitorii tot dupá

acest cuvint sávir§indu'$i indatorirea zilelor de lucru cátrá proprietar hotárite

printr-acest regulament, precum §i a lor muncá, vor ajuta pá proprietar la

lucru ce ar intrebuinta pá loe, intelegindu-se de sine cá aceasta se face prin buná

ínvoire cu platá §i dupá pretul curgátor ín partea locului.

Drept tóate aceste folosuri ce dobindesc lácuitorii sá indatoreazá §i numitii

sá lucreze in folosul proprietarului pá-a cáruia mo§ie vor lácui, 24 zile pá an.

Pentru insemnarea sátenilor aceste zile sá vor impartí in 4 vremi ale locului,

adicá 7 primávará, 7 vara, 7 toamna §i 3 iarna.

Fie§care sátean sá indatoreazá sá lucreze dintre aceste zile 12 cu plugul

sau cu carul de va avea, precum §i cu numárul de vite de muncá pentru

care proprietarul íi asigureazá mijloacele hranii §i celelalte 12 zile cu miinile;

va fi insá slobod proprietarul sá indatoreze pá sáteanul sáu a-i lucra cu

vitele ?i peste acele 12 zile legiuite mai sus, dar la o asemenea intimplare sá

va socoti lácuitorului fie?care zi drept 2 din cele ce ar fi fost dator sá lucreze

cu miinile.

Orice lácuitor insurat, dindu-i-sá locul hotárit printr-acest regulament,

mácar §i de sá va sáláflui supt acoperámint cu párintii lui, va fi indatorat sá

lucreze proprietarului aceste 24 de zile hotárite; lácuitorul flácáu ce va sálá§lui

cu tatál sáu in curgerea vietii párintelui sáu va fi apárat de orice lucru pá

seama proprietarului ca unul ce nu sá impártante de pogoanele de loe ce

sá dau altor lácuitori.

ín fie$care timp al anului proprietarul va íngriji sá ia pá sáteni ín lucru

pá rind, ca §i aceia sá poatá a sá indeletnici fie§care in parte-§i la munca sa;

sint datori ínsá §i lácuitorii din parte-le índatá, ce sá vor chiema de proprie-

tar numai de cit sá se arate spre a sá ráfui de a lor datorie sau a-§i pune in

loe oameni destoinici de lucru ca sá nu sá pricinuiascá pagubá proprietarului

128

dá zabava ce vor face la cea in vreme de trebuinta a lucrului ce prívente la

a lor datorie.

Lácuitorii vor da proprietarului dijmá din acele pogoane ce este dator

proprietarul a le da, adicá a zecea parte din rodul pogoanelor de semánáturi

§i fínese §i le va cara insu?i ei pá mo§ie la locurile ce i sá va aráta de pro-

prietar acolo pá mo§ia sa, intocmai precum s-au urmat aceasta totdeauna.

Afará din lucrul de 24 de zile, ori ce lácuitor sátean avind car $i boi va

fi dator sá aducá pá seama proprietarului pina in depártare de 6 ceasuri un

car cu lemne de foc táete din pádurea proprietarului $i dacá proprietarul

nu va avea pádure pá a sa mo§ie, asemenea lácuitori vor cára un car cu fin

sau cinci sute oca gráunte, ori 50 vedre báuturá dupá obiceiu ce au fost tot-

deauna. 16

PRIVILEGIILE ACORDATE SLIVNENILOR PENTRU ÍNTEMEIEREA

ORA$ULUI „NOUL SLIVEN”

Ob§teasca Adunare a Divanurilor Valahii.

Tóate neamurile din lume, sálá§luind pámintul intru petrecere cu ai sai

cunoscuti, au inchipuit vázutele politii §i sate in care §i-au intemeiat lácuin^a,

supuindu-sá právililor stápinirii §i cerindu-§i de la dinsele intocmiri potrivite

cu ale lor obiceuiri, tóate staturile cu ni§te asemenea adunári de oameni au

sporit pe lácuitorii sái podoabá §i inbel§ugare.

Acum dar fiindcá au názuit du peste Dunáre din Bulgaria o sumá de familii

ca sá-$i intemeeze lácuinta in acest pámint, íntre care fiind §i compania Slivi-

nului, dupá ínsu§i a lor vointá cáutindu-§i loe de sal abluiré §i íntemeere, au

gásit de au cumpárat mo§ie ohavnicá pá seama lor, parte din Berasca din judetul

Prahovi, cerind cu rugáciune priveleghiuri mingiitoare ca sá sá poatá intemeia.

Ob§teasca Adunare a Divanului Valahii socotind cá cererea lor este prici-

nyitoare de pildá buná cátre mai multi cari vor avea asemenea aplecare de inte-

meere in acest printipat, le sloboade §i le íntemeiazá mai jos arátatele intocmiri.

liu. Ora§ul ce vor cládi sá sá numeascá Slivinul nou in care chear dintre

din§ii § i de cátre din$ii sá-§i aleagá un staroste §i dupá íntoemirile ce s-au legiuit

pentru toti bulgarii ce au venit acum din Rumele íntr-acest printipat vor fi

apárati de dajdie in soroc de trei ani §i de la trei innainte pentru alti §apte ani

sá pláteascá pe jumátate din ceiace va pláti alti lácuitori ai tárii, iar stringerea

banilor sá va face, precum §i plata lor sá va ráspunde, prin starostea lor.

21ea. Pentru podvezi $i alte angarii intímplátoare sá nu fie supárap fárá

op§teasca chibzuire dupá trebuintá.

31ea. Li sá dá slobozenie a face tírg la o zi a sáptámínii doo bilciuri

intr-un an, insá la zile care nu vatámá alte tirguri dinprejur dupá pravila pámin-

tului, care zile sá vor hotárí prín osebitá carte a Divanului.

19 Arh. St. Buc. Ibidem, f. 325.

9 — e. 420 129

41ea. Pentru viile ce vor sàdi pe la cásele lor sà plàteascà drept vinàriciu,

pe cita vreme sa va mai urma acest huzmet, de pogon cite lei trei §i ei sà

fie slobozi a-§i ìntrebuinta vinul sau strugurii oricum va voi dupà dreptate, iar

cìnd sà va ridica vinàriciul din tarà, atunci vor fi §i ei slobozi la aceastà platà.

51ea. Sà fie slobozi in orice vreme a merge la cea dintìi patrie cu familiile

dupà vointà, vànzìndu-$i acareturile ce vor avea §i pàzind pravilile legiuite ale

acestui printipat la asemenea ìntimplàri.

61ea. Sà aibà slobozenie a zidi clàdiri de locuintà, biserici, spitaluri, jcoale

§i alte asemenea trebuincioase §i folositoare, potrivit cu pravilile pàmintului

ìntru toate.

Astea mai sus aràtate intocmiri li sà va pàzi nestràmutate, ìntàrindu-se

cu iscàliturile §i pecetia Divanului.

1830 noemvrie 25

Iscàlit: Vitàprezedent, maior Noji, ocirmuitorul mitropolii Neofit Rìmnicu,

Grigorie Bàleanu vel ban, Iordache Golescu, Mihalache Cornescu, Stefan Bàlà-

ceanu, Barbu § tirbei, Ràducanu Voinescu.

Fiind ìntocmai dupà cea adevàratà au iscàlit

(ss) Ion Bilciurescu. 17

Nu e locul sà aràtam aci de ce, cu toate aceste conditii favorabile, a$ezarea

de la Bereasa n-a reu§it. Privilegiul slivnenilor a fost dat pentru a ilustra doar

conditiile speciale care se acordau in asemenea cazuri.

IN§TIINJARE

Se dà in §tiire tutulor bàjinarilor veniti din streinàtate dupà deschiderea

ràzboiului trecut din anuj 1828, cà dupà pravilele pàmintului la 1-iu ghenar

trecut a curgàtorului an s-au implinit sorocul asidosii voastre de trei ani, iar

de atunci ìncoaci, in curgere de alti $apte ani, urmeazà sà piatiti la visterie pe

jumàtate din capitaria cea hotàrità pentru locuitorii pàminteni, §i acele cite

patru parale de leu la cutiile satelor, apoi dupà ìmplinirea de zece ani socotiti

din zioa venirii voastre in printipat, veti intra in ob§teasaa catagrafie §i veti plàti

dajdia voastrà ìntocmai ca ?i ceilalti birnici.

Spre acest dar, màcar cà visteria và avea inscrivi incà de la ob§teasca cata-

grfie, ba incà au trecut numele voastre §i in tablele satelor intre cei nedajnici,

dar fiindcà unii din voi s-au intors la cea dintìi locuintà a lor, altii s-au tot mutat

in feluri de locuri a printipatului alegìndu-§i làcuinte dupà plàcere. iar altii au

murit ; fàcindu-se acum o de iznoavà làmurire prin ocàrmuirile judetelor, pentru

citi s-au gàsit in fiintà, s-au alcàtuit condici pe judete cu aràtare in dreptul fie§i'

càruia numele, de súmele ce aveti sà piatiti in visterie, adicà pe un trimestru

cite lei trei, parale treizeci, iar pe un an intreg cite cinsprezece, afarà din acele

17 Arh. St. Bue. Vistieria, Dos. 162/1830, f. 832.

130

cite patru parale de leu la cutiile satelor, care condici $nuruindu-sá §i pecetlu-

indu-sá cu pecetia Sfatului Administrativ s-au trimis la ocármuirile judefelor

ca dupa acelea se pue ín lucrare implinirea banilor de la voi.

Tot de odatá insá vi se face §i vouá cunoscut printr-aceasta drepturile

$i datoriile voastre asupra ráspunderii banilor, socotiti de la 1-iu ghenar, trecut,

a curgátorului an.

Art. I-iu. Fie§icare din voi va plati datoria sa pe cap §teab, iar nu cu cislá.

Art. 24ea. Ráspunderea banilor de catre voi la subtocármuitorii plá§ilor

se va face rinduri rinduri, ori prin insu?i pircálabi ai vo?tri, sau pircálabi de

páminteni, dar cu a§a intocmire, ca la sfir?itul cei de al 2-lea luni a trimestrului

se fie negre?it banii ráfuiti.

Art. 3'lea. Citi din voi vor fi avind lácuinêle lor la un loe in sate, i mahalale

sau cátune deosebite §i vor alcátui cite un numár déla douázeci $i cinci familii

¡n sus, vor putea sá §i aleagá pircálabi chiar dintre din§ii, .fi vor putea avea §i

deosebite cutii pentru zeciuiala capitana lor. lar cei ce vor fi rásipiî prin sate

de páminteni mai jos la numár de douázeci §i cinci ?i carii nu vor avea vreo

acezare deosebitá la un loe, aceia vor cunoa§te pá pírcálabii de páminteni fi

zeciuiala capitaîi lor se va depune la cutiile acelor sate.

Art. 4. Alegerea fieîcáruia pircálab se va face pe tot anuí de toti acei bájenari

ce vor fi lácuind in vreun sat i mahala sau cátun deosebit, iar dacá purtarea

pircálabului va fi cu buná orínduialá, precum §i dacá indeletnicirile lui íl vor

erta in urma slujbii sale, unul ca acela va putea fi ales ?i pe al 2-lea i pe al 3-lea an.

Art. 5-lea. Ori ce pircálab nou, dupá ce va priimi déla cei dinaintea sa tóate

hártiile i ráboajále, §i toatá suma banilor ce se aflá gata, se va aráta fár de zábavá

la subt ocirmuitorul pártii locului, spre a se face cunoscut, ca §i acela numai

decit sá-1 facá cunoscut ocirmuirii judetului.

Art. 6-lea. Datoriile pircálabului sint de a inplini birul in súmele ce i sá

vor da de voi, rinduri, rinduri, de a inlesni mijlocul ráfuirii fi$eicáruia, §i de a

da efitántii pentru ori ce sumá priimitá, sau de a táia la ráboj neftiind carte, ?i

de a ráspunde fi chiar banii cátre subt ocirmuitorul pláfii subt luare de

efitantii, iaráfi rinduri rinduri precum ii va primi.

Art. 7-lea. Dacá vreunul din voi nu §-ar ráfui datoria sa ín sorocul hotárít,

pircálabul se va indrepta la stápinul mo?ii, ori ín lipsa acestuia la al sau epistat,

sau arenda?, §i cind §i dupá ajutorinta acestora nu i sá va ráfui datoria bájánarului,

atunci se va indrepta cátre supt ocármuitorul pártii locului, carele numai decít

va trimite asupra ráului de platá bájánar un dorobant; spre implinire.

Art. 8-lea. La acest fel de íntimplare, dorobantul trimis nu va pricinui

nici un fel de pagubá satului, ci va trage drept la cei zábavnic de platá, care spre

osindá sá va índatora sá hráneascá pe dorobant fi calul lui piná ce i?i va istovi

datoria; atunci dorobantul dínd ín mina pircálabului banii ce va implini va

lúa adeverinta acestuia pentru implinirea datorii sale, §i intr-acelafi minut se

va ridica dacolo.

9'131

Art. 9. Cìnd pircàlabul va lasa a trece cinci zile din a 3-lea luna fàrà a sà

arata subt ocirmuitorului partii locului, atunci acesta din urma va trimite doro-

bantul asupra pircàlabului ca sà-1 aducà la dinsul spre a-§i istovi socoteala tri-

mestrului,

Art. 10-lea. In urma ace§tii in^tiintari se va trimite pircàlabilor vostri $i

cite o condicutà insemnatà, §nuruità §i pecetluità cu pecetea Visterii, pentru

aceasta ca dupà ce vor implini dela voi toatà datoria cuvenità pà un trimestru,

in cele dintiiu douà luni ale ace^tii sorociri, sa meargà cu eie la subocìrmuirorii

partii locului, avind impreunà §i toate cfitàntiile pentru feluri de sume màrunte

ce vor fi dat mai inainte. Iar subtocirmuitorii priimind §i istovul banilor i$i

vor lua cfitàntiile innapoi, le vor trece in pomenita condicutà insemnind zioa

§i moneda in care vor fi primit fie?icare sumà de bani §i dupà aceasta cinuindu-le,

vor iscàli spre adeverire de istov. Asemenea urmind subt ocirmuitorii §i pentru

cei risipi^i prin sate de pàminteni, cu a trece adicà banii primiti dela din?ii prin

pircàlabii de pàminteni chiar in condicutile acelor pircàlabi. Cu acest mijloc,

la ori ce plingere a vreunuia din voi, nimic nu sà va putea tàinui. Càci toate

ràspunderile voastre se vor gàsi in condicutà, §i atunci se vor socoti legiuite

cìnd se vor potrivi la súmele banilor cu listele trimise la ocìrmuiri.

Art. 11-lea. Este poprit d’aici inainte a sà mai stràmuta vrunul din voi

din cea de acum làcuin^à, fàrà a sà aràta mai intiiu cu asemenea cerere la ocir-

muirea localà, ca §i ocìrmuirea sà ia deslegare de la Visterie, fiind cà la o ase-

menea ìntìmplare va fi indatorat pircàlabul §i cetani fugarului a plàti capitaria

lui de la din§ii.

Art. 12-lea. Visteria nu va primi alt scàzàmìnt de capitaria voastrà, de cit

numai pentru cei mor^i, i pentru betegi sau nevolnici, iar pe cei stràmutati cu

dezlegàri la Visterie ii va scàdea de la un loc, §i-i va adàuga la al tul.

Art. 13-lea. Ìntìmplindu-sà sà moarà vrunul din voi, vàduva lui va ingriji

sà ia adeverintà de la preotul bisericii unde s-au ìngropat, màrturisità §i de

pircàlabul, i doi sàteni, precum §i de proprietarul modici, sau epistatul mahalalei

doveditoare de moartea sotului ei. Acest act indatà il va da pircàlabului §i dupà

ce va ràfui cu dìnsul datoria sotului ei pentru trimestrul in care va fi murit

va ìnceta d-a mai plàti pe urma, iar pircàlabul va da asemenea act la subtocir-

muitorul piatii, precum §i acest din urmà il va trimite la ocirmuire pà lingà

raportul sau, asemenea §i ocìrmuirea la Visterie spre a sà da dàslegare de scà-

zàmintul mortului in al 2-lea trimestru.

Art. 14-lea. Fiindcà Visteria priime§te scàzàmintul mortilor, i a nevolnicilor

dintre voi, a§a dar §i ori cìfi vor spori intre voi, din nou insurati, se vor adàoga

in venitul Visteriei, pentru care se indatoreazà pircàlabii a-i aràta la subt ocir'

muitorul partii locului dupà §ase luni a insuràrii lor, ca §i acesta din urmà sà-i

facà cunoscuti la ocìrmuirea judetelor.

Cei ce va tàinui vrun spornic dupà $ase luni de zile a insuràrii lui, va fi

osindit a plàti capitaria lui indoità chiar din vremea insuràrii sale.

132

Art. 15-lea. ín fie§care sat i mahala sau cátun ce va avea al sáu pircálab

dintre voi, se va infanta §i cite o cutie a obftii precum s-au zis, in care se va

aduna veniturile urmátoare:

A. Acele cite 4 parale la leu ce sá indatoreazá tot bájánarului a pláti in

ti encare trimestru asupra ráspunderii sale adicá cite cincisprezece parale peste

lei trei, parale treizeci ai capitatiei sale.

B. Plata ce s-au legiuit de la vitele ce vor face stricáciuni prin holde, i de

1 a vitele de pripas.

Art. 16-lea. Veniturile pomenite a aceftii cutii va intimpina cheltuielile

urmátoare.

A. Simbria pircálabului socotitá cite ?aizeci parale pe an pentru fie§care

casa de bájenar.

B. Cheltuiala acelor dintre voi ce sá vor trimite din partea satului, i maha-

lalii, sau a catunului, ca sá jáluiascá cátre stápinire, sau catre ocirmuirea judetului,

socotindu-sá cite douázeci para pá zi pentru flecare trimis din zioa plecárii piná

la íntoarcere.

Art. 17-lea. Cutia ob§tii se va ocirmui dupá chipul urmátor.

A. Satul i mahalaoa, sau cátunul, va alege in curgere de un an, fase dintre

din§ii pe cei cinstiti §i bátrini ai satului, §i acestora dinpreuná cu preotul §i

stápinul mo§iei sau epistatului sáu sá va incredinta cármuirea banilor ace§tii cutii;

va putea satul vostru s-aleagá p’acefti §ase §i pe al 2-lea an, precum §i pe al 3-lea

?cl., dacá ale lor purtári vor fi cu buná orinduialá §i dacá §i indeletnicirile numi-

tilor ii vor slobozi intr-urmarea ace$tii indatoriri.

B. Pircálabul este insárcinat cu inplinirea banilor cutiei, §i de a-§i da

socoteala pá heneare trei luni la mai sus pomenita comisie a satului; cutia va

fi inchisá cu douá lacáte, a cáror chei se vor da in pástrare, una la stápinul

mo§iei §i alta la preotul satului $i sá va pástra la unul din §ase ale§i, cátre care

va avea satul mai buná incredintare.

V. Se va tinea §i catastih al ace§tii cutii ín care se vor ínscrie numele

banilor, §i iscálindu-sá la ori ce primire §i daré de cátre mádulárile ace§tii comisii,

se va depune la preotul satului.

G. Ori cind se va ivi vro trebuintá de cheltuialá a satului, cutia se va des-

chide ín vederea tuturor mádularilor comisii §i a fie^cáruia alt din sáteni ce

vor se fie de fa{á.

D. Banii ce sá vor scoate din cutie se vor ínscrie cu suma lor §i cu numirea

trebuintii ín catastihul cutii §i se va iscáli catastihul precum s-au zis. lar la sfir-

5¡tul fie§cáruia an, aceastá comisie i§i va da socoteala cátre ai sái ceta§i dove-

dind a sa ocirmuire; de va rámínea vreun prisos, va sluji la intimpinarea

cheltuelelor anului viitor, iar dacá mai pe urmá s’ar gási banii strín§i peste chel-

tuelile socotite se vor íntrebuinta la ínbunátátitrile ce ob§tea voastrá va cunoa§te

de trebuintá.

133

E. Stàpinul mo§ii, ori epistatul sàu, precum §i preotul satului, i ale?ii de

ob^te vor fi. ràspunzàtori pentru ori ce farà cuvintà lipsà din venitul cutiei,

pentru orice nerinduialà intru finerea socotelilor $i pentru ori ce cheltuialà

urmatà afarà din cele hotàrìte prin deslu§irile de mai sus.

Art. 18-lea. Acestea fiind drepturile §i datoriile voastre celor de rind

bàjenari plugari §i muncitori, và veti supune intru toate, §i veti incepe acum

de loc a plàti mai ìntìi banii trecutelor douà trimestruri, Ghenar §i Aprii §i

dupà aceastà veti urrna regulat dupà cum sau zis mai sus; iar care din voi vor

avea ìndeletniciri de negof sau meserie, §i mai virtos care vor fi §i làcuitori prin

ora§e, aceia vor lua patentele prin care numai vor putea sà se indeletniceascà

in meserii §i negoturi, §i prin care vor fi apàrafi de ori ce havalea din partea statului,

atit pentru insu?i, cit §i pentru slugile lor, dobìndind càtre acestea $i drepturi

mai intinse in sofietàfi ca o clasà negutàtoreascà ce este o parte din cele mai

insemnàtoare a sotietàfii, atunci se vor aràta cu asemenea cerere la ocirmuirile

judetelor, ca dupà cercetàrile ce sà va face §i dupà dezlegàrile ce sà va da de la

Visterie, unii ca ace?tia sà fie sco§i din cei de rind bàjenari plugari §i muncitori

§i a?àzati intre patentari.

Anul 1834, Sep. 20

Marele Vornic din làuntru Gheorghe Filipescul

Marele Vistier Alexandru Nenciulescul

Secretarul statului Gheorghe Bibescul 18

YCTAHOBJIEHHH EOJirAPCKHX nOCEJIEHD,EB B 1830 r.

P E 3 IO M E

IlepecejieHHe Oojirap Ha ceBep o t Jlynaa; npeAcraBHHer coSoii HBjieirae,

Ha^aBineecH ceiraac >Ke nocne Toro, Kai< Bourapna nonana i io a OTroMaHCKoe BJia-

AbraecTBO, h npoAoiDKaeTCH a o ee ocBo6o>i<AeHHH b xoA e b o ì i i i l i 1877— 1878 i r .

3 t o nepecejieHHe npuHHM aer MaccoBbiS xapaKTep b o Bxopoìi nojioBHHe XV III

Bena h b nepBOÌi nojioBHHe X IX BCKa BCJieACTBHe pas jnn iH b ix ripudimi, H3 K0T0pbix

caMtiMH Ba>KHtiMH h b j ih io tc h : rpa6e>i<n KnpA>KajineB, p a 3BHTne ToproBjiH h , b

0C06eiiH0CTH, pyccKO-TypeqKHe b o h h m .

f l o H aq a jia s t h x b o h h , b o BpeMH h h x h , b o c o Sc h h o c t h , 3a0AH0 c yxoAOM pyc-

c k h x b o h c k n o c j ie 3aK Jiio^eH HH M H pH bix A o ro B o p o B , S o jira p cK o e HacejieHHe nepe-

x o a h j io b S o jism o M KO jnraecTBe Ha PyM biHCKHe 3eMJiH h j ih b E e c cap aG m o .

Pacce jieH H e s t h x j i io a c k h x M acc, npeACTaBJiHJio c o 6 o ii H HorAa cepi>e3Hyio npo6-

neM y a j m pyM tiH C K H x BJiacTett.

n o c jie pyccKO-TypeBKOH bohhb i 1806— 1812 r r . Sbijih npeAiipiiHHTbi pa3;m Li- HEie Mepbi a-’m 0Ka3aHHH noMomn SojirapcKHM OMHrpairraM, ho 3 th Mepw He h o ch t 0praHH30BaHH0r0 xapaKTepa. JJejio He aoxoah jio ao C03A3hhh Kanoro-JinSo CTaTyTa.

18 Arh. St. Bue., Ad-tive noi, Vistìeria, 203/1831, f. 329-32.

134

Haqajio 0praHH30BaHH0My pacceJieHHio Slijio n0ji0>KeH0 nocjie pyccKO-

Typex KOH BoiÌHbx 1828—29 rr., Gjiaroâpn BMeuiaTenLCTBy AjieKcaHflpa IlaBJiOBiraa*

« aenyTaTa 6ojirap » b PyMbiHCKHx aewjmx, a TaK>i<e Gjiaroflaps noaflep>KKe, ona-

3aHHOH reHepanoM KnceneBbiM.

ITepBMH CTaTyT 6b iJ i BbipaSoTaH b Mojiaobc b hiohc 1830 roga .

I lo e r o o 6 p a 3 u ;y 6 b in c o s A a n C T a T y T h b M y r n e m m b aBrycre 1830 roaa.

IIp e f ly c M a T p H B a J io c b : n o jiH o e ocB o 6 o > K A eH H e o t b c h k h x H a jio r o B b npo,noji-

>KeHne n e p B b i x T p e x JieT h o6 jio> K eH H e H ajio raM H b i io j i o b h h h o m p a 3 M e p e b n o c j i e -

a y i o m n e c c M t j i e r , B 3aM eH H eK O T O p bix 06fl3aH H 0CTeH .

CTaTyT, BbipaSoTaHiibiH b MojmoBe, Sojiee no,npo6eH, hokcjih CTaTyT, Ha/jan-

HblH B MyHTeHHH.

B HeM C0 ep>KaTCH noflpoSHbie ycjioBHH riocejienHH kojiohhctob Ha noMe-

mmbHX H MOHaCTbipCKHX 3CMJIHX, a T3K>Ke yCJIOBHH riocejieroiH KynHOB H peMec-

JieHHHKOB B ropo,qax.

B TO >Ke BpeMH yK a3b IB a iO T C H H 06H3aHH0CTH KOJIOHHCTOB, B CBH3H C HeM BO

MHornx cJiyqaHX yro'raiieTCH KOJinqecTBO pa6o*mx Aiieft jjjih BbinojiHeHHH pa3-

.IHHHblX CeJIBCK0-X03HHCTBeHHbIX paSOT.

I I o / jo S H L ie yro ^ H eH H H He H ax o g H T C H B C T a T y T e n o n o c e jie H H H x , B bipaScyraH H O M

B MyHTeHHH.

CTaTyT nocejienneB-Gojirap MyHTeHHH coctoht H3 3-x qacTcii : H3 IIojitokchhh

o KpecrbHHax, Bbipa60TaHH0M b aBrycre 1830 ro/ja, IIpHBejierHH jumaivi, H<ejiaio-

mHM 0CH0BaTb HOBbie ropofla h Mecre^KH, KaKHe, HanpHMep, 6biJiH npeflocraB-

:ieHbi BbixoAna.M H3 SojirapcKoro ropofla CjiHBeHa b Eepnce b nonSpe 1830 roâ, h H3 « H3BemeHHH », peryjiHpyiomero cuocoS ynjiaTbi KOJiOHHcraM nocjie

TpexneTHero hx noceneiraH: nojioBHHbi HajioroB b npofloji>KeHHe nocjie/iyiomHX

ceMH JieT.

I lo cpaBHeHHio c nojio>KeHHeM pyMbiHCKHx KpecrbHH, SojirapcKHe kojiohhctm

SbuiH nocTaBJieHbi b ycjioBHH 3iiaqnTe:n>H0 jiyquiHe, TaK KaK hm 6bijiH npefloc-

TaBJieHbi MHorae jibroTbi.

3 to npHBejio k TOMy, h to MHorne GojirapcKHe SMHrpaHTbi, oceBrane b ro po -

Aax, BCKope flocTHTJiH TaKoro MaTepHajibHoro nojio>i<enHH, K0T0p0e n03B0JiHJi0 hm

coaencTBOBaTb 6 opb6 e 3a nojiHnraecKoe h KyjibTypHoe bospohìachhc, a TaK>Ke 3a

He3aBHCHM0 CTb GourapcKoro Hapoâ.

a§ezÀmintele coloni§tilor bulgari din 1830macedonia.kroraina.com/rs/rs3_9.pdf · coloniilor...

Documents