istoria comunicarii - scoala de la palo alto.pdf

Istoria comunicarii

Scoala de la Palo Alto

Conf. univ. dr. Nicoleta Corbu

Bucuresti, 16 decembrie 2013

SNSPA. Facultatea de Comunicare si Relatii Publice

Comunicare si Relatii Publice / Publicitate

O scoala ignorata

o conceptie eronata privind preocuparile grupului de la Palo Alto, considerandu-se ca acestea au de a face exclusiv cu patologiile comunicationale si in special cu studiul schizofreniei

contrapondere la curentul psihanalist

problema cvasi-imposibilitatii de a crea cercetari empirice care sa poata valida o asemenea teorie (translatarea de concepte teoretice precum paradoxul, dubla constrangere din teorie in practica)



Colegiul invizibil

Grupul initial, Colegiul invizibil, era format din cativa antropologi (Gregory Bateson, Ray Birdwhistell si Edward Hall), sociologi (Erwin Goffman); li se adauga intr-o a doua etapa, in cursul anilor 60, Paul Watzlawick si Don Jackson

nu s-au intalnit niciodata decat in mod accidental:

conferinte; se cunosteau prin opera



Scoala de la Palo Alto

Doua grupuri de cercetatori:

Gregory Bateson si Don Jackson

Bateson (+ Jay Haley, John Weakland, Willaim Fry): VeteransAdministration Hospital (schizofrenia; dubla constrangere, paradox)

Jackson: Mental Research Institut la Palo Alto in 1959 (terapiafamiliala)

Paul Watzlawick (i se alatura Jay Haley, John Weakland): Brief TherapyCenter

Abordare diferita: in contra curentului psihanalist: respingerea ideii caterapia ar trebui sa insemne scoaterea individului din mediul sau social,tratarea acestuia si apoi re-insertia in mediul social



Gregory Bateson

doua campuri de cercetare distincte: antropologia si terapia familiala (in special tratamentul schizofreniei)

Naven (1936): antropologie - formuleaza pentru prima data teoria schismogenezei (sau tipul de relatie posibila intre doi indivizi: de egalitate sau de complementaritate)

Opera de referinta: Steps To An Ecology of Mind (1972) - o colectie de eseuri pe teme de antropologie, cibernetica, psihiatrie, epistemologiedubla constrangere

Mind and Nature. A necessary unit (1979): o perspectiva holista bazata pe principii cibernetice cu ajutorul carora autorul incerca sa arate modul in care functioneaza lumea si in ce consta coerenta

universului



Gestalt-ismul

Gestaltismul: sf. sec. XIX; Reprezentanti: Christian von Ehrenfels, Max Wertheimer, Wolfgang Khler, Kurt Koffka si Kurt Lewin.

Gestalt = o forma structurata

principiul operational al creierului este unul holist; intregul este mai mult decat suma partilor

perceptia unei forme tine de interrelationarea elementelor care o compun

Efectul gestaltist se refera la capacitatea de a crea si de a recunoaste figuri si forme ale simturilor noastre, in special ale simtului vizual care recunoaste figuri si forme intregi, si nu o colectie de linii drepte si curbe.



Teoria sistemelor

un camp interdisciplinar de cercetare care studiaza natura sistemelor complexe in natura, in societate si in stiinta

Teoria Generala a Sistemelor Ludwig Von Bertalanffy: punct de plecare gestaltism-ul (totul este altceva decat suma partilor)

Un sistem = complex de elemente in interactiune.

Sistemele tind invariabil spre forme de echilibru. (sisteme homeostatice) teoria de la Palo Alto



Paul Watzlawick

doctorat in filozofie (preocupari pentru filozofia limbajului, in special) in 1949

1954: analist jungian

1960: vine la MRI

1967, Paul Watzlawick, John Weakland si Richard Fisch creeaza Centrul de terapie de scurta durata (Brief Therapy Center)



Imaginea despre realitate

How Real Is Real? Communication, Desinformation, Confusion(1976)

Invented Reality: How Do We Know What We Believe We Know? (Contributions to constructivism) (ed.) (1981)

Cea mai periculoasa dintre toate iluziile este aceea de a crede ca nu exista decat o singura realitate. De fapt, ceea ce exista nu sunt decat diferite versiuni ale acesteia, dintre care unele pot fi contradictorii si care sunt, toate, efecte ale comunicarii si nu reflectarea unor adevaruri obiective si eterne.

Constructivismul: Inventam realitatea pe care credem ca o descoperim



Redundanta si metacomunicarea

Redundanta (sau constrangerea), din punct de vedere semantic si sintactic, consta in cunostintele noastre anterioare despre lume in sensul cel mai larg al termenului.

Jocul

Metacomunicarea presupune a comunica despre comunicare, un discurs despre comunicare

Analogia cu metamatematica



O axiomatica a comunicarii

Watzlawick, Paul, Beavin Bavelas, Janet, Jackson, Don D. (1967), Pragmatics of Human Communication. A study of interactional patterns, pathologies and paradoxes

1. Imposibilitatea de a nu comunica

2. Nivelurile comunicarii: continut si relatie

3. Punctuatia secventei de comunicare

4. Comunicarea digitala si comunicarea analogica

5. Interactiune simetrica si interactiune complementara



Imposibilitatea de a nu comunica

(sau Nu putem sa nu comunicam)

- nu exista non-comportament, comportamentul nu are contrariu

- orice comportament are valoare de comunicare

=> Nu exista noncomunicare



Nivelurile comunicarii: continut si relatie

(sau Orice comunicare comporta doua aspecte: continutul si relatia, astfel incat cel de al doilea il inglobeaza pe primul si prin urmare este o metacomunicare.)

- aspectele indiceal si ordonator ale oricarei comunicari (continut + relatie) act. loc +iloc. (Austin; Searle)

Marcile relatiei (intotdeauna o metacomunicare) pot fi:

- verbale (am glumit sau este un ordin)

- paraverbale (tonul sau intonatia care sugereaza, de exemplu, un ordin, o rugaminte etc.)

- nonverbale (fizionomia, gesturile, postura etc.).



Punctuatia secventei de comunicare

(sau Natura unei relatii depinde de punctuatia secventelor de comunicare intre parteneri.

se refera la secventele schimbului:

stimul

repozitionare

raspuns

Un lider si un urmaritor

sot-sotie

cursa inarmarilor



Comunicarea digitala si comunicarea analogica

(sau Fiintele umane se servesc de doua modele de comunicare: digital si analogic. Limbajul digitalposeda o sintaxa logica foarte complexa si foarte comoda, dar este lipsit de o semanticaadecvata relatiei. Pe de alta parte limbajul analogic poseda semantica, dar nu si sintaxacorespunzatoare unei definiri non-echivoce a naturii relatiilor.)

doua moduri fundamentale de comunicare

Analogic: similitudine

Digital: conventional

Am o .



Interactiune simetrica si interactiune complementara

(sau Orice schimb comunicational este simetric sau complementar, dupa cum sebazeaza pe egalitate sau pe diferenta.)

conceptul de schismogeneza propus de Gregory Bateson

Doua tipuri de interactiune

Similara

Colegi, prieteni

Complementara

Medic-pacient; student-profesor; sef-subordonat



Comunicarea paradoxala

Paradoxul = contradictie la care se ajunge in urma unei deductii corecte pornind de la premise consistente (se excludsofismele)

Trei tipuri de paradoxuri:

paradoxurile logice (sau antinomiile): clasa tuturor claselor care nu sunt membre ale lor insele

definitiile paradoxale (sau antinomiile semantice): paradoxul mincinosului

paradoxurile pragmatice (sau injonctiunile si previziunile paradoxale): paradoxul barbierului



Teoria dublei constrangeri

Paradoxul barbierului modificat: un soldat caruia capitanul i-a ordonat sa-i barbiereasca pe toti soldatii din companie care nu se barbieresc singuri (un astfel de soldat (in felul in care a fost definit) nu exista)

Un individ prins intr-o atare situatie se gaseste intr-o pozitie de neconceput.

Un articol: Gregory Bateson, Don Jackson, Jay Haley si John Weakland, Toward a Theory of Schizophrenia (1956)

dubla constrangere = o situatie de tip paradoxal in care individul se simte prins fara sansa de a putea iesi in vreun fel.



Dubla constrangere

Doua sau mai multe persoane. De dragul argumentarii una dintre ele va fi numita in continuarevictima.

2. Experienta repetata.

3. Un prim ordin negativ. Acesta poate avea una dintre urmatoarele doua forme: a) Nu face asta,sau o sa te pedepsesc! sau b) Daca nu faci asta, o sa te pedepsesc!. Cel mai adesea pedeapsase traduce prin retragerea iubirii (fata de copil, de exemplu) sau prin exprimarea urii sau amaniei.

4. Un al doilea ordin care intra in contradictie cu primul la un nivel mai abstract si, ca si primul,intarit de amenintarea cu pedeapsa. De obicei, el este comunicat in mod nonverbal; poate lua omultime de forme. Exemple de ordin secund verbalizat: Nu o lua ca pe o pedeapsa, Nu tegandi la ce nu trebuie sa faci, Nu ma considera agentul care pedepseste etc.

5. Un al treilea ordin care ii interzice victimei sa scape din situatia in care se afla. (daca situatia dedubla constrangere survine in timpul copilariei, este practic cvasi-imposibil de surmontat)

6. in fine, acest set complet de conditii nu mai este necesar atunci cand persoana a invatat saperceapa universul prin pattern-uri de dubla constrangere.



Dubla constrangere

Caracteristicile generale ale acestei situatii sunt urmatoarele:

1. Doi sau mai multi indivizi aflati intr-o relatie importanta, vitala (relatiilefamiliale, de dependenta materiala, de dragoste, fidelitatea fata de ocredinta etc.)

2. intr-un asemenea context, este emis un mesaj, in urmatoarele conditii: a)afirma ceva; b) afirma ceva in legatura cu propria afirmatie; c) cele douaafirmatii se exclud reciproc. Astfel, daca afirmatia este un ordin, trebuie sanu-l respecti ca sa-l poti respecta (vezi paradoxurile pragmatice)

3. Receptorul mesajului se afla in imposibilitatea de a iesi din cadrul fixat deacest mesaj, fie printr-o metacomunicare (critica), fie retragandu-se. si, chiardaca mesajul este lipsit de sens, din punct de vedere logic, nu poti sa nureactionezi la el, dar nici sa reactionezi intr-un mod adecvat (nonparadoxal),pentru ca mesajul in sine este paradoxal.



Dubla constrangere

Un exemplu tipic: Un copil isi vede parintele nervos. Parintele neaga ca ar fi nervos si insista ca si copilul sa nege la randul lui. Ce ar trebui sa faca in acest caz copilul? Sa isi creada simturile sau parintele? Practic are de ales intre doua rele: fie isi pierde simtul realitatii, fie isi pierde relatia cu parintele.

Alte exemple: o mama spunandu-i fiului sau trebuie sa ma iubesti; o mama cerandu-i fiului Arata-le rudelor tale cum te joci!; o sotie spunandu-i sotului ar trebui sa-ti placa sa te joci cu copiii, ca tuturor celorlalti tati; ordinul fii spontan!



Critica ideilor de la Palo Alto

sisteme teoretice construite post-factum, pornind de la rezultatele practicii => o stiinta a singularului

inconsistenta si lipsa de sistematizare a referintelor ce se regasesc in cartile de referinta ale grupului

argumentul observatorului dotat cu o capacitate de observatie si perceptie care nu induce distorsiune, prezumtie indeobste criticata astazi



istoria comunicarii - scoala de la palo alto.pdf

Documents